Epoca metalelor

În etapa de trecere la Epoca Bronzului se desfăşoară procesul de

indoeuropenizare (pătrunderea în Europa a populaţiilor indo-europene şi
formarea, în urma cuceririi civilizaţiilor neolitice, a popoarelor Antichităţii: celţii,
latinii, grecii, tracii etc.)
Epoca metalelor cuprinde două perioade:
1. Epoca Bronzului - cca. 2000 - 1200 î. Hr.
∙ bronzul este un aliaj de cupru (aproximativ 90%) cu staniu (cositor) sau
plumb.
∙ civilizaţia materială şi spirituală a acestei epoci este atribuită pe teritoriul
României, tracilor;

2. Epoca Fierului - cca. 1200 î. Hr. - 106 d. Hr.;

∙ se formează civilizaţia geto-dacică (ramura nordică a tracilor).
Caracteristici: ∙ ocupaţia de bază rămâne agricultura, alături de vânătoare şi
practicarea meşteşugurilor;
∙ olăritul suferă un regres calitativ faţă de neolitic, dar se dezvoltă
meşteşugul extragerii şi prelucrării metalelor.
∙ unelte din metal: seceri, coase, ciocane, topoare, etc.
∙ datorită surplusului alimentar, se dezvoltă comerţul, acesta fiind sub formă
de troc;
∙ arme din metal: săbii, vârfuri de săgeţi, suliţe, etc;
∙ dezvoltarea armelor duce la înmulţirea conflictelor şi la apariţia ocupaţiei
de războinic.

Cultura Monteoru - reprezintă una dintre cele mai importante culturi ale
Epocii Bronzului de pe teritoriul ţării noastre (3000 - 1600 î. Hr.);
săpăturile arheologice au scos la suprafaţă numeroase obiecte din bronz
precum topoare de luptă, pumnale şi vârfuri de suliţă;
-prin comerţul sub formă de troc au obţinut materia primă necesară
realizării armelor şi uneltelor, metalele fiind aduse de la minele din Munţii
Apuseni.