Portul geto-dacilor reprezintă sursa de inspirație principală in portul tradițional

românesc, diferind de la zonă la zonă. Majoritatea informațiilor legate de hainele

lor sunt păstrate în monumentele romane, Adamclisi si Columna lui Traian.
Clima temperat-continentală din tara noastră a determinat o varietate largă a
vestimentației dacice, haine groase pentru vremea rece, si haine subțiri pentru
vremea caldă.
---Bărbații aveau un port destul de simplu, pantaloni mai largi sau mai stramți pe
picior, ce se numeau cioareci sau ițari, o cămașă despicată în parți, purtată peste
pantaloni, ce era legată cu un brâu lat din piele sau pânză groasă. Veșmintele de
deasupra erau constituite din o haină cu mâneci cu crețuri, o mantie scurtă fara
maneci, dar uneori cu franjuri, sau o șubă cu blană, nu prea lungă. Mantia era
cusută special cu o glugă pentru vreme rea. Pe cap, barbații purtau căciuli ușor
recunoscute, cu vârful aplecat în față, de culori închise, negru cafeniu si gri-
brumăriu, nicioadată alb. Acestea erau purtate doar de aristocrați, tarabostes, si
războinici, în timp ce comatii, cei săraci, aveau capul descoperit.
---În timp ce femeile aveau tot o cămașă încrețită de pânză,ia de astăzi, acestea
purtau o fustă numită poale, peste care purtau un șorț, decorat mai simplu sau
complicat, denumit în funcție de zonă, catrință, valnic, fota, opreag. Pe cap,
acestea purtau un batic colorat, frumos decorat. Femeile purtau in jurul gâtului
colane, mărgele de bronz, din sticlă, iar pe mâini brățări spiralice și lanțuri. Nu
era comun portul inelelor și ai cerceilor printre daci. Cel mai comun obiect
decorativ era agrafa din argint pentru prinderea pelerinelor, atât la bărbați, cât
și la femei.
Toți dacii, femei si bărbați, tarabostes sau comatii, purtau opincile, încalțăminte
tradițională, confecționată din piele de porcină sau de bovină, care în timp, a
început să preia diferite forme și au fost înlocuite de cisme, bocanci si pantofi.
Opincile nu se purtau pe piciorul gol, oamenii iși puneau obiele, material din
pânză sau țesătură de lână în care se învelea piciorul. Este totuși presupus că cei
din pătura inferioară umblau desculți pe timpul verii.

ȘȘȘȘ

A călătorit pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a vedea cu proprii săi
ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii si latinitătii poporului
român. Cum era singur și al nimănui și se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-
a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii,
ziariștii, au avut o revelație: un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din
Roma a scris în ziua următoare: “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu
cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat
interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile
politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și
prietenie.