Anexa Informativa NP 127 - PARTEA I

CAPITOL I
CLASIFICAREA PARCAJELOR SUBTERANE, CONFIGURAREA

PARCAJELOR, ACCESE DIN EXTERIOR ŞI CIRCULAŢII INTERIOARE
PENTRU AUTOTURISME, ACCESE ŞI TRASEE DE INTERVENŢIE
I.1. APLICAREA PREVEDERILOR NORMATIVULUI NP127/2009
Prevederile normativului se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea parcajelor

subterane pentru autoturisme şi remorci ale acestora, cu sarcina totală autorizată de maximum
3500 kg. [art.6]
NU FAC OBIECTUL PREVEDERILOR NORMATIVULUI NP 127:2009

Parcajele subterane pentru maximum 10 autoturisme. [art.7a]
Parcajele subterane destinate altor autovehicule (care nu sunt autoturisme). [ art.7b ]
EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

LA INCENDIU A PARCAJELOR SUBTERANE PENTRU AUTOTURISME NP 127/2009
8
Parcajele supraterane pentru autoturisme; [art. 7c]

9
Garajele subterane (spaţii în care se realizează lucrări de întreţinere şi reparaţia
autoturismelor); [ art.7d]
Parcajele subterane la care dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se

asigură cu sisteme de distribuţie automatizate, altele decât ascensoarele sau
platformele elevatoare de acces la nivelurile subterane de parcare. [art.7e]
59
10
Sunt admise sistemele de parcare suprapuse pe platforme acţionate manual de
conducătorii auto, care permit suspendarea a maximum două autoturisme.
59
11
I.2. TERMINOLOGIE
I.2.1. DEGAJAMENT DE EVACUARE PROTEJAT [art.9d]

Orice parte a construcţiei subterane destinată parcării autoturismelor care îndeplineşte
condiţiile normate de securitate la incendiu şi permite evcuarea utilizatorilor (circulaţie
orizontală, coridor, hol, rampă pentru pietoni, scară, etc.).
• Scări de evacuare interioare închise, conformate şi protejate la fiecare nivel
conform reglementărilor normativului;
UEI - uşi rezistente la foc după criteriul de izolare termică şi etanşeitate;

C - dispozitiv de autoînchidere;
VS - ventilaţie în suprapresiune;
• Scări de evacuare exterioare;
• Coridor de evacuare;
59
12
• Rampa pentru pietoni (trotuar pietonal) este considerată degajament de evacuare
protejat, atunci cand este adiacentă rampei de acces din exterior în parcajul
subteran, supraînalţată cu 0,20 m faţă de carosabil iar lăţimea acesteia asigură
numărul de unităţi de trecere (fluxuri de evacuare);
Nu constituie degajament de evacuare protejat:

• Circulaţiile pietonale din interiorul parcajului;
59 EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

13
• Scările interioare deschise din interiorul parcajului şi rampele pietonale
(trotuare) adiacente rampei auto de legătură între nivelurile de parcare;
I.2.2. NIVEL DE PARCARE - spaţiu delimitat de două planşee succesive. [art.9f]

14
15
I.2.3. NIVEL DE REFERINŢĂ – nivelul la care se află căile exterioare de acces la
construcţia parcajului subteran şi care pot fi utilizate de mijloacele de salvare şi de
intervenţie în caz de incendiu. În cazul în care parcajul subteran are mai multe accese
exterioare carosabile situate la cote diferite, nivelul de referinţă este constituit de calea
de acces exterioară situată cel mai jos. [art.9g]
59
16
59
17
I.2.4. SEMINIVEL DE PARCARE – spaţiu delimitat de planşee dispuse decalat la
jumatate de nivel. Două seminiveluri consecutive constituie un nivel de parcare.
[art.9k]
59
18
I.2.5. PARCAJ SUBTERAN – construcţie cu unul sau mai multe niveluri dispusă sub
nivelul terenului înconjurător şi destinată parcării autoturismelor şi remorcilor acestora.
I.2.6. UNITATEA DE TRECERE (FLUX) – lăţime de trecere a utilizatorilor (flux de

evacuare) de minim 0,60m. [art.9n]
59
19
I.3. CLASIFICAREA PARCAJELOR SUBTERANE
I.3.1. CLASIFICARE DUPĂ CAPACITATE [art.10]

În funcţie de numărul de autoturisme posibil de parcat, parcajele subterane se
clasifică în următoarele tipuri [art.10] :
- P1: de la 11 la 100 de autoturisme;
- P2: între 101 şi 300 de autoturisme;
- P3: între 301 şi 1000 de autoturisme;
- P4: peste 1000 de autoturisme.
I.3.2. CLASIFICARE DUPĂ TIPUL CONSTRUCŢIEI [art.9h]

Parcajele subterane pot fi închise cu pereţi perimetrali şi planşee (anvelopate) sau
deschise perimetral (parcări subterane puternic ventilate natural).
I.3.2.1. PARCAJ SUBTERAN ÎNCHIS (ANVELOPAT)
59
20
I.3.2.2. PARCAJ SUBTERAN PUTERNIC VENTILAT NATURAL [art.9j]
Parcare subterană cu unul sau mai multe niveluri libere perimetral (deschise spre
exterior) şi care îndeplineşte simultan următoarele condiţii:
- pe fiecare nivel de parcare, suprafeţele libere din pereţii laterali deschişi spre exterior
sunt amplasate pe cel puţin două faţade opuse şi fiecare reprezintă minimum 50% din
suprafaţa totală a faţadei deschise (înălţimea luată în considerare fiind distanţa liberă
dintre pardoseala finită si plafon);
- distanţa dintre faţadele libere opuse, deschise spre exterior, este de cel mult 75,00m;
- suprafeţele libere perimetrale, deschise spre exterior, la fiecare nivel de parcare
reprezintă cel puţin 5% din aria planşeului nivelului respectiv;
- spaţiul exterior deschis are aria orizontală cel puţin egală cu suma suprafeţelor libere
perimetrale adiacente.

59
21
ELEVAŢIEA-A
Suma suprafeţelor deschise din pereţii exteriori ≥50% din suprafaţa totala a faţadei deschise
(h1 x d1 + h2 x d2).
SECŢIUNE B-B
Ariile spaţiilor exterioare (curţi lumină sunt mai mari sau cel puţin egale cu suma suprafeţelor
deschiderilor din pereţii exteriori).
NU CONSTITUIE PARCAJ SUBTERAN PUTERNIC VENTILAT:

22
I.3.3. CLASIFICARE DUPĂ MODUL DE AMPLASARE
I.3.3.1. Parcaje subterane amplasate independent, la distanţe de siguranţă normate faţă

de construcţii subterane sau supraterane învecinate, potrivit prevederilor
reglementărilor tehnice aplicabile. [art.30a]

23
I.3.3.2. Parcaje subterane alipite de alte construcţii, faţă de care se compartimentează
cu pereţi rezistenţi la foc EI 240. [art.30b]
I.3.3.3. Parcaje subterane înglobate în construcţii supraterane cu altă destinaţie, faţă

de care se compartimentează cu pereţi EI 240 şi planşee REI 180 atunci când
sunt clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, respectiv cu pereţi EI 120
şi planşee REI 120 atunci când clădirile supraterane respective nu se încadrează
în categoria celor menţionate. [art.30c]

24
25
I.4. CONFIGURAREA PARCAJELOR
În interiorul parcajelor subterane este admisă prevederea locurilor de parcare a

autoturismelor şi a anexelor funcţionale parcajului, precum şi a unor zone pentru activităţile
conexe autorizate şi precizate în prezentul normativ. [art.11]
I.4.1. LOCURI PENTRU AUTOTURISME, MOTOCILETE, SCUTERE, ATV

La stabilirea locurilor de parcare a autoturismelor în parcajele subterane se au în
vedere următoarele:
• autoturismele trebuie să staţioneze numai în spaţiile destinate şi marcate pentru
parcare [art33a]
• spaţiul pentru staţionarea a trei motociclete, scutere sau ATV-uri, se consideră

echivalentul unui loc de parcare pentru autoturism [art33b]

26
• asigurarea locurilor de parcare pentru autoturismele persoanelor cu handicap
locomotor, (potrivit prevederilor „Normativului pentru adaptarea clădirilor civile şi
spatiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap”, indicativ NP
051-2012) [art33c];
La primul nivel subteran de parcare, faţă de nivelul de referinţă, cel puţin 0,5% din
numărul locurilor de parcare a autoturismelor vor fi prevăzute şi conformate pentru
persoane cu handicap locomotor, iar prin amplasarea acestora se va asigura şi protecţia
circulaţiei pietonale a utilizatorilor locurilor respective, având în vedere prevederile
reglementărilor tehnice aplicabile [art41]
I.4.2. LOCURI PENTRU AUTOTURISME ALIMENTATE ELECTRIC

Numărul echipamentelor şi bornelor de reîncărcare a acumulatoarelor autoturismelor
electrice este limitat la trei pentru fiecare parcaj. [art 140(1)]
Numărul de prize electrice pentru încărcarea autoturismelor echipate cu baterii şi
încărcător intern, fără degajare de hidrogen, nu este limitat. [art 140(2)]

27
I.4.3. LOCURI PENTRU AUTOTURISME ALIMENTATE CU GPL
Parcarea autoturismelor alimentate şi cu gaze petroliere lichefiate (GPL) este admisă
în tot parcajul sau numai în spaţiile amenajate pentru aceasta, dacă sunt îndeplinite
cerinţele specifice prevăzute în prezentul normativ. [art 48(1)]
În cazul în care parcarea autoturismelor alimentate şi cu GPL este admisă numai în
spaţii amenajate în acest sens, respectarea cerinţelor specifice este obligatorie numai
pentru zonele respective [art 48(2)]

28
I.4.4 ANEXE FUNCŢIONALE
Anexele funcţionale ale parcajului subteran sunt constituite din birouri de exploatare,
camere de plată, de supraveghere, pentru personal, dispecerat de securitate la incendiu,
post de transformare, gospodărie de apă, grup electrogen, camere de ventilare, grupuri
sanitare. [art 12(1)]
Anexele funcţionale se amplasează în interiorul parcajului subteran, cu condiţia
separării şi ventilării lor corespunzător prevederilor prezentului normativ [art 12(2)]

29
Serviciul de securitate la incendiu este obligatoriu la parcajele subterane tip P3 şi P4 sau
cu mai mult de 4 niveluri subterane - indiferent de numărul locurilor de parcare. [art 14(1)]

30
Dispeceratul de securitate la incendiu trebuie să fie :
• dispus la primul nivel situat sub nivelul de referinţă al parcajului, în zona de exploatare
al acestuia, cu acces uşor din exterior [art15(1)a]
• La parcajele subterane dispuse în subsolurile clădirilor supraterane, dispeceratul

de securitate poate fi comun şi dispus conform alin.(1) sau la parterul clădirii
supraterane, potrivit cerinţelor reglementărilor aplicabile. [art15(2)]

31
I.4.5. ACTIVITĂŢI CONEXE
În cadrul funcţionării normale a parcajelor subterane pentru autoturisme este
autorizată, fără măsuri de securitate la incendiu suplimentare, prevederea unor zone în
care să se desfăşoare următoarele activităţi conexe : [art 17(1)]
a) spălare autoturisme;
b) montare echipamente şi accesorii de mici dimensiuni pentru autoturisme
(ornamente, radio, geamuri);
c) geometrie autoturisme şi echilibrare roţi;
d) recepţie şi livrare autoturisme;
e) închirieri de autoturisme şi biciclete;
f) puncte de încărcare a bateriilor autoturismelor electrice.
Aria totală ocupată de activităţile conexe autorizate poate fi cel mult 5% din aria
desfăşurată a parcajului subteran, fără a depăşi însă 600,00 m2. [art 17(2)]

32
I.5. CĂI DE ACCES CAROSABILE DIN EXTERIOR
I.5.1. CONFORMAREA RAMPELOR EXTERIOARE PENTRU CIRCULAŢIA

AUTOTURISMELOR
Rampele de acces şi de circulaţie ale autoturismelor trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
- nu trebuie să depăşească panta de 18%; [art.35(1)]
- pe distanţa de minimum 4,0 m de la marginea căilor de circulaţie exterioare
carosabile, panta va fi de maximum 5%; [art.35(3)]
- înălţimea liberă va fi de minimum 2,15 m măsurată perpendicular pe rampă.
[art.46]

33
I.5.2. NUMĂRUL CĂILOR DE ACCES PENTRU AUTOTURISME
- Parcaj subteran tip P1 – o cale de acces cu un fir de circulaţie asigurându-se

semaforizarea intrării şi ieşirii autoturismelor; [art.34a]

34
- Parcajele subterane tip P1 - pentru maximum 20 de autoturisme, pot fi
prevăzute cu o platformă elevatoare (ascensor); [art.34a]
- Parcajele subterane tip P2 (precum şi parcajele tip P3 la care parcarea

autoturismelor se efectuează numai de către personal special angajat) pot fi
prevăzute cu două cai de acces cu câte un fir de circulaţie fiecare, sau o cale
de acces cu două fire de circulaţie. [art.34b]

35
36
- Parcajele subterane tip P3 vor fi prevăzute cu două căi de acces din care una cu
două fire de circulaţie şi cealaltă cu un fir de circulaţie; [art.34c]
- Parcajele subterane tip P4 vor fi prevăzute cu trei căi de acces din care două căi cu
două fire de circulaţie şi una cu un fir de circulaţie; [art.34d]

37
I.6. CĂI DE CIRCULAŢIE INTERIOARE PENTRU AUTOTURISME
I.6.1. CIRCULAŢII CAROSABILE ORIZONTALE

În interiorul parcajului subteran circulaţiile autoturismelor trebuie să fie de minimum
5,00m lăţime pentru unghiuri de parcare de 90° şi de minimum 3,50m pentru parcări în
lungul căii de circulaţie. [art.38]
- sens unic;
- sens dublu;
- În interiorul parcajului subteran circulaţia autoturismelor se organizează în aşa fel

încât numărul punctelor de conflict să fie cât mai mic posibil; [art.36(1)]

38
- În punctele de conflict ale circulaţiei autoturismelor se prevăd oglinzi şi după caz
semafoare; [art.36(2)]
I.6.2. RAMPE INTERIOARE PENTRU CIRCULAŢIA AUTOTURISMELOR

- conformarea rampelor interioare
- rampele de circulaţie nu trebuie să depăşească panta de 18%;
- înălţimea liberă minimă a circulaţiilor auto din interiorul parcajului trebuie
să fie de minimum 2,15m;
- Pentru limitarea propagării uşoare a incendiilor între nivelurile de parcare, rampele

interioare pentru circulaţia autoturismelor trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii [art.37(2)a,b]:
- să fie delimitate cu pereţi laterali EI 60 sau, atunci când nu se prevăd pereţi
laterali, să se protejeze golurile respective cu perdele de drencere şi
diafragme EI 15 de minimum 0,50 m înălţime, dispuse sub planşeele dintre
nivelurile de parcare;
- golurile de acces al autoturismelor pe rampele interioare la fiecare nivel de
parcare se protejează cu perdele de drencere, fără a fi obligatorie
prevederea diafragmelor, în toate cazurile în care parcajul subteran este
echipat cu instalaţii de stingere a incediilor tip sprinkler.

39
- parcaj neechipat cu sprinklere - [art. 37(2) a,b]
PARCAJ NEECHIPAT CU SPRINKLERE varianta 1
PARCAJ NEECHIPAT CU SPRINKLERE varianta 2

40
- parcaj echipat cu sprinklere
PARCAJ ECHIPAT CU SPRINKLERE - varianta 1
PARCAJ ECHIPAT CU SPRINKLERE - varianta 2

41
I.6.3. TUNELURI PENTRU CIRCULAŢIA AUTOTURISMELOR [art.47(1)]
Porţiunile de parcaj subteran prevăzute numai pentru circulaţia autoturismelor şi

care constituie tuneluri cu lungimea mai mare de 50m vor respecta următoarele
condiţii:
- Lăţimea tunelului va fi dimensionată astfel încât să permită ocupanţilor să iasă din
autoturism.
- Distanţa maximă până la o ieşire de evacuare a utilizatorilor să nu depăşească
40m.
max.40m
50m
max. 2 x 40m.
l> 50m
I.7. ACCESE ŞI TRASEE DE INTERVENŢIE
Accesul pentru intervenţie în caz de incendiu trebuie asigurat pe cel puţin un drum
carosabil care să permită circulaţia autospecialelor de intervenţie. [art.159]

42
CAPITOL II
PERFORMANŢE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE CONFORM

REGULAMENTULUI PRIVIND CLASIFICAREA ŞI ÎNCADRAREA
PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCŢII PE BAZA PERFORMANŢELOR DE
COMPORTARE LA FOC
II.1. PERFORMANŢA DE COMPORTARE LA FOC – generalităţi

Materialele şi elementele de construcţie utilizate la realizarea parcajelor subterane
pentru autoturisme trebuie să aibă determinate caracteristicile de comportare la foc, potrivit
prevederilor Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii
pe baza performanţelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr.
1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare. [ art. 29]
Performanţa de comportare la foc a produselor pentru construcţii este exprimată prin

clase de performanţă la foc şi se evaluează în termeni de performanţă pentru modul de
comportare a produselor la acţiunea focului, în condiţii de utilizare finală, structurate într-o
serie de niveluri de performanţă.
Prin clasele de performanţă la foc ale produselor se înţeleg:
- clase de performanţă pentru reacţie la foc
- clase de performanţă de rezistenţă la foc
- clase de performanţă la foc exterior a acoperişurilor
Clasele sunt determinate prin criterii de performanţă, sub forma unor cerinţe obligatorii.
II.2. PERFORMANŢA DE REACŢIE LA FOC

II.2.1. Reacţia la foc – comportare a unui material care, prin propria sa
descompunere, alimentează un foc la care este expus, în condiţii specificate [Regulament]
II.2.2. Clasificarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de

reacţie la foc
Atunci când condiţiile de utilizare finală a unui produs pentru construcţii sunt astfel
încât produsul contribuie la iniţierea incendiului şi la propagarea focului şi fumului în incinta
iniţială sau în zona înconjurătoare, produsul trebuie clasificat pe baza performanţelor sale de
reacţie la foc, potrivit sistemului de clasificare [Regulament]
Clasificarea se acordă unui produs identificat în relaţie cu condiţiile de utilizare finală
[Regulament]
Prezentarea clasificărilor [SR EN 13501-1+A1]
II.2.2.1. Produse pentru construcţii cu excepţia pardoselilor A1, A2, B, C, D, E, F

- Clasificări suplimentare s1, s2, s3 pentru emisia de fum [SR EN 13501-1+A1]
- Clasificări suplimentare pentru picături/particule aprinse – d0, d1 si d2 [SR EN
13501-1+A1]

43
A1
A2– s1,d0 A2 – s1,d1 A2 – s1,d2
A2 – s2,d0 A2 – s2,d1 A2 – s2,d2
A2 – s3,d0 A2 – s3,d1 A2 – s3,d2
B – s1,d0 B – s1,d1 B – s1,d2
B – s2,d0 B – s2,d1 B – s2,d2
B – s3,d0 B – s3,d1 B – s3,d2
C – s1,d0 C – s1,d1 C – s1,d2
C – s2,d0 C – s2,d1 C – s2,d2
C – s3,d0 C – s3,d1 C – s3,d2
D – s1,d0 D – s1,d1 D – s1,d2
D – s2,d0 D – s2,d1 D – s2,d2
D – s3,d0 D – s3,d1 D – s3,d2
E
E – d2
F
II.2.2.2. Produse pentru pardoseli A1FL, A2FL, BFL, CFL, DFL, EFL, FFL
- Clasificări suplimentare s1, s2 pentru emisia de fum [SR EN 13501-1+A1]
A1 FL
A2 FL– s1 A2 FL– s2
B FL – s1 B FL – s2
C FL – s1 C FL – s2
D FL – s1 D FL – s2
E FL
F FL
II.2.3. Materiale şi elemente de construcţie utilizate la realizarea parcajelor

subterane pentru autoturisme.
II.2.3.1.Finisajele interioare ale pereţilor şi plafoanelor parcajelor subterane pentru

autoturisme se realizează din materiale din clasa de reacţie la foc A1 sau A2 s1d0.[ art. 106]

44
45
II.2.3.2. Izolaţiile termice sau acustice ale pereţilor şi tavanelor vor fi realizate din
materiale clasificate cel puţin în clasa de reacţie la foc A2 s1 d0 şi la planşee A2FL s1. [art.
107]

46
II.2.3.3. Stratul de uzură al pardoselilor parcajelor subterane va fi realizat din materiale
din cel puţin clasa de reacţie la foc CFL s1. [art. 109 (1)]
Straturile de uzură din material din clasele de reacţie la foc BFL s1 şi CFL s1 se vor
aplica direct pe suprafeţe realizate din materiale incombustibile (beton, şapă).[art. 109 (2)]
Fără a aduce atingere condiţiei prevăzute la alineatul (2), straturile de uzură din
material din clasa de reacţie la foc CFL s1 se utilizează numai în cazul în care parcajele sunt
dotate cu sisteme automate de detectare si stingere a incendiilor. [art. 109 (3)]

47
II.2.3.4. Produse generice care pot fi utilizate în construcţiile subterane destinate parcării
Produse pentru construcţii încadrate în clasele de reacţie la foc A1 si A1FL fără a fi
necesară încercarea lor conform Regulament
- Beton monolit, produse prefabricate din beton armat şi precomprimat
- Produse din beton celular autoclavizat (bca)
- Produse din argilă arsă pentru zidărie
- Ciment, var, ipsos, mortare pe baza de ipsos şi produse din ipsos, mortar cu lianţi
anorganici
- Vată minerală, sticlă celulară
- Fier, oţel şi oţel inoxidabil (nu sub formă de pulberi)
- Cupru, zinc, aluminiu şi aliaje din cupru, zinc, aluminiu, plumb (nu sub formă de pulberi)
- Pietre naturale şi produse din ardezie
- Mozaic ,sticlă
- Ceramică inclusiv produse din pulberi presate şi produse extrudate glazurate sau
neglazurate
Produse şi/sau materiale pentru construcţii încadrate în clase de reacţie la foc în urma
încercărilor conform SR EN 13238 pe baza datelor de la producători
- Vată minerală şi vată minerală bazaltică – A1, A2 s1 d0
- Panouri din aluminiu compozit cu substrat mineral 3-6mm grosime pentru placări - A2
s1d0;
- Plăci din gips carton – A2 s1 d0
- Plăci din ipsos (85%) şi fibre celuloză (15%) pentru pereţi şi pardoseli cu densitate de
1000-1350 kg/mc – A1
- Plăci rezistente la foc din ipsos şi fibre de sticlă – A1
- Panouri din tablă de oţel/aluminiu cu termoizolaţie din vată minerală – A1, A2 s1 d0
II.2.3.5. Produse generice care nu pot fi utilizate în construcţiile subterane destinate parcării
- Termoizolaţie polistiren expandat ignifugat – B s2 d0 ; B s3 d0
- Termoizolaţie polistiren expandat – C s3 d0 – E d2
- Panouri din aluminiu compozit cu substrat polietilenă 3-6mm grosime pentru placări – B
s1d0 – E d2
- Plăci din aşchii de lemn şi ciment tip Betonyp pentru placări – B s1 d0 – E d2
- Pardoseli din vinil – BFL s1 – E
II.3. PERFORMANŢA DE REZISTENŢĂ LA FOC

II.3.1. Rezistenţa la foc – aptitudine a unui produs de a păstra, pe o durată de timp
determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc, izolarea termică impuse şi/sau orice altă
funcţie impusă, specificate într-o încercare standardizată de rezistenţă la foc. [Regulament ]
Notă: Sunt menţionate doar criteriile de performanţă pentru rezistenţa la foc precizate în
Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP
127-2009.
II.3.1.1. Capacitate portantă - R – este capacitatea unui element de construcţie de a

rezista expunerii la foc sub acţiuni mecanice specificate, pe una sau mai multe feţe, pentru o
perioadă de timp, fără nici o pierdere a stabilităţii structurii. [SR EN 13501-2]
Criteriul R se consideră a fi satisfăcut când funcţia de capacitate portantă este
menţinută pe perioada de expunere la foc cerută. [SR EN 1996-1-2]

48
II.3.1.2. Etanşeitatea la foc - E – este capacitatea elementului pentru construcţii, care are
o funcţie de separare, de a rezista expunerii la foc numai pe o parte, fără transmisia focului pe
partea neexpusă ca rezultat al trecerii flăcărilor sau gazelor fierbinţi. Acestea pot cauza
aprinderea fie a suprafeţei neexpuse sau a oricărui material adiacent acestei suprafeţe. [SR
EN 13501-2]
Criteriul E se consideră a fi satisfăcut când trecerea flăcărilor şi a gazelor fierbinţi către
element este prevenită. [SR EN 1996-1-2]
În cazul neîndeplinirii criteriului de capacitate portanta (R) se consideră şi neîndeplinirea
criteriului de etanşeitate la foc (E)
II.3.1.3. Izolarea termică - I – este capacitatea elementului de construcţie de a rezista

expunerii la foc numai pe o parte, fără transmiterea focului ca rezultat unui transfer
semnificativ de căldură de la partea expusă la partea neexpusă. Transmisia trebuie să fie
limitată astfel încât nici suprafaţa neexpusă nici orice material din imediata apropiere a acelei
suprafeţe să nu fie aprins. Elementul trebuie deasemenea să constituie o barieră pentru
căldură, suficientă pentru a proteja persoanele din apropierea sa. [SR EN 13501-2]
Criteriul I se consideră a fi satisfăcut când temperatura medie a feţei neexpuse nu
depăşeste 1400 C iar creşterea de temperatură în orice punct al suprafeţei nu depăşeste 1800
C [SR EN 1996-1-2].
În cazul neîndeplinirii criteriului de capacitate portanta (R) şi/sau de etanşeitate la foc (E)
se consideră şi neîndeplinirea criteriului de izolare termică (I).
II.3.1.4. Izolarea termică a uşilor şi obloanelor - I1, I2

În cazul uşilor şi obloanelor rezistente la foc se va utiliza una din cele două opţiuni
pentru izolare termică, I1 sau I2 definite conform SR EN 13501-2.
II.3.1.5. Autoînchidere – C - închiderea automată este capacitatea unei uşi sau ferestre
deschise de a se închide complet în rama sa şi de a acţiona orice dispozitiv de închidere care
poate fi ataşat fără intervenţie umană, prin energia acumulată sau prin redarea energiei
acumulate în cazul căderii alimentării cu energie.
II.3.2. Clasificarea produselor pentru construcţii (materiale şi elemente) pe baza

performanţelor de rezistenţă la foc [Regulament]
Notă: Sunt menţionate doar criteriile de performanţă pentru rezistenţa la foc precizate în
Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP
127-2009.

49
II.3.2.1. Elemente portante (structurale) cu rol de separare a focului REI ; fără rol de
separare a focului R
Elemente portante cu rol de separare a focului - REI
- pereţi – REI 240; REI 180; REI 120
- planşee – REI 180 ; REI 120; REI 90; REI 60

50
Elemente portante fără rol de separare a focului - R
- stâlpi, coloane – R 240; R 180
- scări - R 60; R 15

51
II.3.2.2. Elemente neportante (nestructurale) cu rol de separare a focului EI, E
- pereţi exteriori - EI – EI 30; EI 15
- pereţi despărţitori - EI – EI 240; EI 180; EI 120; EI 90; EI 60; EI 45
- pereţi despărţitori - E – E 15
- uşi, obloane rezistente la foc inclusiv dispozitivele lor de închidere - EI1- C, EI2- C;
EI1 90– C; EI2 90– C; EI1 60– C; EI2 60– C ; EI1 30 – C; EI2 30 – C

52
II.3.3. Dimensiuni minime pentru elementele de construcţii rezistente la foc conform:
• SR EN 1992-1-2:Eurocod 2 Proiectarea structurilor de beton.Partea 1-2:Reguli
generale. – calculul comportării la foc
• SR EN 1996-1-2: Eurocod 6 Proiectarea structurilor de zidărie.Partea 1-2:Reguli
generale – calculul structurilor la foc
Observatie : Ca alternativă la folosirea metodelor de calcul, dimensionarea la foc se poate

baza pe rezultatele încercărilor la foc sau pe combinaţia dintre încercări şi calcul.
Notă. Echivalenţa notaţiilor din acest text cu notaţiile din Codurile de proiectare CR2 Cod de
proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat şi CR6 Cod de proiectare pentru
structuri din zidărie este următoarea:
• Perete portant ≡ Perete structural: perete destinat să reziste forţelor verticale şi
orizontale care acţionează, în principal, în planul său.
• Perete neportant ≡ Perete nestructural: perete care nu face parte din structura
principală a construcţiei.
II.3.3.1. Elemente portante (structurale)

Elemente portante (structurale) cu rol de separare a focului - REI
În tabelele următoare valoarea "a" care reprezintă acoperirea la axul barei (conform SR
EN 1992-1-2) trebuie corelată cu acoperirea la suprafaţa barei aflată în poziţia cea mai
apropiată de faţa expusă la foc a elementului "cnom" determinată din condiţiile de aderenţă şi
de durabilitate (conform SR EN 1992-1-1: Eurocod 2 Proiectarea structurilor de beton. Partea
1-1:Reguli generale şi reguli pentru clădiri şi SR EN 1992-1-1: Proiectarea structurilor de
beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexă naţională) prin relaţia a ≥ cmin
+ ∆cdev + 0.5Φ ≡ cnom + 0.5Φ unde:
• cnom = cmin + ∆cdev acoperirea care trebuie specificată pe planurile de beton armat
• cmin - acoperirea minimă din condiţii de aderenţă şi de durabilitate specifice parcajelor
• ∆cdev - valoare suplimentară care ţine sema de toleranţele de execuţie
• Φ - diametrul barei aflată în poziţia cea mai apropiată de faţa expusă la foc a
elementului
PEREŢI STRUCTURALI
- Pereţi din beton armat
Grosimea minimă constructivă pentru pereţii structurali din beton armat, conform Codului
CR2 şi Codului P100-1, este tmin = 150 mm
Rezistenţa la foc (criteriul REI) pentru pereţi cu grosime t ≥ tmin = 150 mm.
53
Rezistenţa la foc Valori minime (mm):
criteriul REI grosime perete/acoperire la axul barei
µfi = 0.35 µfi = 0.70
Expus pe Expus pe Expus pe Expus pe
1 faţă 2 feţe 1 faţă 2 feţe
REI 240 230/55 250/55 270/60 350/60
REI 180 180/40 200/45 210/50 270/55
REI 120 150/25 160/25 160/35 220/35
Pentru definirea factorului de reducere µfi a se vedea capitolul STÂLPI
- Pereţi din zidărie cu elemente de argilă arsă şi BCA

Pentru realizarea pereţilor structurali şi nestructurali din zidărie se folosesc următoarele
materiale (conform Codului CR6) :
- elemente din argilă arsă (conform standardului SR EN 771-1) sau elemente din
BCA (conform standardului SR EN 771-4)
- mortar de utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subţiri (T)
Notă. Prevederile Codului CR6 au numai caracter orientativ pentru zidăriile executate cu:
- elemente pentru zidărie din silico-calcare – SR EN 771-2;
- elemente pentru zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare) – SR EN 771-3;
- elemente pentru zidărie din piatră artificială – SR EN 771-5;
- elemente pentru zidărie din piatră cioplită – SR EN 771-6.
Zidăriile cu aceste elemente se vor proiecta, pentru cerinţa esenţială de rezistenţă şi stabilitate pe baza
reglementărilor specifice aprobate conform legislaţiei din România sau, în absenţa acestora, conform
prevederilor specifice din standardele SR EN menţionate.
Cerinţele referitoare la proiectarea structurilor din zidărie la foc sunt stabilite în cele ce
urmează numai pentru elementele din argilă arsă şi din BCA.
• Condiţii pentru grosimea pereţilor structurali

Conform reglementărilor tehnice P100-1,CR6 şi Anexei Naţionale la standardul SR EN
1996-1-1 pentru pereţii structurali din zidărie cu elemente din argilă arsă şi din BCA grosimea
minimă este tmin = 240 mm
Perioada de Zidărie din argilă arsă Zidărie BCA

rezistenţă la foc
criteriul REI netencuiţi tencuiţi netencuiţi tencuiţi netencuiţi tencuiţi
Grupa 1,2 si 2S 300≤ ρ ≤ 500 500≤ ρ ≤ 1000
minute grosime (mm) grosime (mm) grosime (mm)
REI 240 300 300 300 tmin = 240
REI 180 tmin = 240 300 tmin = 240
REI 120 tmin = 240
Observaţii:
• În standardul SR EN 1996-1-2 duratele de rezistenţă la foc sunt notate tfi,d (în minute)
• Încadrarea în grupe 1,2 şi 2S a elementelor pentru zidărie din argilă arsă este dată în
Codul CR6, a se vedea şi art. 9.2.1. din SR EN 1998-1:NA:2008.
• Condiţii suplimentare pentru elementele pentru zidărie din argilă arsă

54
Pentru executarea pereţilor structurali şi nestructurali din zidărie se folosesc numai
elemente clasificate în grupele 1, 2 şi 2S, conform Codului CR6 cu limitarea procentului de
goluri în următoarele condiţii:
− Elemente din grupa 1, pline sau cu procent de goluri ≤ 25%, în toate zonele
seismice
− Elemente cu goluri verticale din grupa 2, cu procent de goluri > 25% şi ≤ 55%,
în zonele seismice cu acceleraţia terenului pentru proiectare ag ≤ 0.12g
− Elemente cu goluri verticale din grupa 2 cu procent de goluri > 25% şi ≤ 45%,
în zonele seismice cu acceleraţia terenului pentru proiectare ag ≥ 0.16g
− Elemente cu goluri verticale din grupa 2S cu procent de goluri > 25% şi ≤ 50%
în toate zonele seismice
• Toate zidăriile folosite pentru pereţii structurali conform Codului CR6 au densitate
aparentă ρ ≥ 800 kg/m3 şi se încadrează în clasa respectivă pentru evaluarea
rezistenţei la foc conform standardului SR EN 1996-1-2.
PLANŞEE
- Planşee simplu rezemate
Grosimea minimă a planşeului şi acoperirea cu beton măsurată la axul barelor inferioare
Distanţe minime "a" din axul barei la faţa inferioară a plăcii
Rezistenţa la foc Grosimea (mm)
criteriul REI plăcii (mm) Rezemare pe Rezemare pe patru laturi
două laturi ly/lx ≤ 1.5 1.5 <ly/lx≤ 2
REI 180 150 55 30 40
REI 120 120 40 25
Minim conform
REI 90 100 30
SR EN 1992-1-1 Minim conform
Minim conform
REI 60 80 SR EN 1992-1-1
SR EN 1992-1-1
Acoperirea minimă conform SR EN 1992-1-1 se va stabili pentru satisfacerea cerinţei de
durabilitate în condiţiile de exploatare specifice parcajelor auto.
- Planşee cu continuitate
Se folosesc prevederile pentru grosimea plăcii şi acoperirile din cazul rezemării pe patru
laturi cu ly/lx ≤1.5
- Planşee dală
Grosimea minimă a dalei şi acoperirea cu beton măsurată la axul barelor inferioare
Distanţe minime "a" din

Rezistenţa la foc Grosimea dalei
axul barei la faţa inferioară
criteriul REI (mm)
a plăcii (mm)
REI 180 45
REI 120 200 35
REI 90 25
Minim conform
REI 60 180
SR EN 1992-1-1

55
Acoperirea minimă conform SR EN 1992-1-1 se va stabili pentru satisfacerea cerinţei de
durabilitate în condiţiile de exploatare specifice parcajelor auto.
- Planşee nervurate
Condiţii pentru nervuri : se aplică prevederile pentru grinda simplu rezemată şi pentru
grinda continuă
Condiţii pentru plăci: se aplică prevederile privind grosimea şi acoperirea corespunzătoare
plăcii rezemate pe patru laturi cu 1.5 < ly/lx ≤ 2.0
- Grinzi din beton armat
Lăţimea minimă constructivă pentru grinzile principale din beton armat conform Codului
P100-1 este bmin = 200 mm. Grinzile secundare pot avea grosime mai mică.
Valori minime pentru lăţimea grinzii (b - în mm) / acoperirea cu beton măsurată la axul
barei (a - în mm).
Rezistenţa la foc
Grindă continuă Grinda simplu rezemată
criteriul R
R 240 280/75 500/60 650/60 700/50 280/90 350/80 500/75 700/70
R 180 240/60 400/50 550/50 600/40 240/80 300/70 400/65 600/60
R 120 200/45 300/35 450/35 500/30 200/65 240/60 300/55 500/50
R 90 150/35* 250/25 Nu sunt date 150/55 * 200/45 300/40 400/35
R 60 120/25 * 200/25 valori 120/40 * 160/35 * 200/30 300/25
* Numai pentru grinzi secundare
* Valoarea asd = a +10 mm este acoperirea laterală a barei din colţ.
Nota - Sarcina maximă pe care o poate suporta planşeul carosabil de lângă clădire peste
primul nivel subteran, in cazul in care va fi utilizat ca şi carosabil pentru autovehicule de
intervenţie va respecta reglementarile in vigoare.

56
II.3.3.2. Elemente portante (structurale) fără rol de separare a focului
STÂLPI DIN BETON ARMAT

Dimensiunea minimă constructivă pentru stâlpii din beton armat conform Codului P100-1
este bmin = 300 mm.
Rezistenţa la foc (criteriul R) pentru stâlpi cu latura b ≥ bmin = 300 mm şi valorile

corespunzătoare ale acoperirii cu beton măsurată la axul barelor longitudinale este dată în
tabel pentru stâlpi de secţiune rectangulară sau cilindrică expuşi pe mai mult de o latură.
Stâlpi expuşi pe toate laturile
Dimensiuni minime (mm)
Rezistenţa la foc latura stâlpilor b min/acoperirea
criteriul R armăturii
µfi =0.2 µfi = 0.5 µfi = 0.7
R 240 350/60 450/75 ***
R 180 350/45 350/65 450/70
*** Pentru această situaţie standardul SR EN 1992-1-2 nu stabileşte valori.

Pentru alte combinaţii de valori (latura minimă/acoperire) rezistenţa la foc se poate calcula
cu relaţia (5.7) din standardul SR EN 1992-1-2
Pentru stâlpii expuşi pe o singură latură valoarea b = 300 mm este suficientă pentru toate
duratele cu condiţia ca acoperirile cu beton, măsurate la axul barelor longitudinale, să aibă
valorile minime din tabel:
Stâlpi expuşi pe o singură latură

Rezistenţa la foc Acoperirea
criteriul R armăturii
R 240 70 mm
R 180 55 mm
Factorul de reducere µfi (gradul de utilizare în situaţie de incendiu) pentru stâlpi şi pereţi
N Ed , fi
structurali din beton armat are expresia: µ fi = în care :
N Rd
- NEd,fi este forţa axială de proiectare a stâlpului (peretelui) în situaţia incendiului,

- NEd este forta axială de proiectare a stâlpului (peretelui) pentru situaţia
fundamentală
- NRd este rezistenţa de proiectare a stâlpului (peretelui) la temperatura normală,
calculată conform SR EN 1992-1-1 cu γm pentru calculul la temperatura
normală, inclusiv efectele de ordinul doi şi o excentricitate iniţială egală celei de
NEd,fi.
N Ed , fi
În locul valorii µfi poate fi utilizat factorul de reducere η fi = pentru nivelul de
N Ed
încărcare de proiectare, ca simplificare acoperitoare, dacă în calculul la temperatură normală
se presupune că stâlpul (peretele) este în întregime încărcat, cu excepţia cazurilor în care
valoarea ηfi este calculată explicit se poate lua valoarea acoperitoare ηfi = 0.7

57
Notă:
Elementele structurale care nu îndeplinesc constructiv rezistenţa la foc solicitată prin
prevederile normativului, pot fi protejate prin aplicarea unor materiale agrementate pentru
creşterea duratei la acţiunea focului. Aceste materiale pot fi mortare rezistente la foc, vopsele
termospumante, plăci rezistente la foc, etc.
Aplicarea acestor acoperiri suplimentare trebuie efectuată conform instrucţiunilor
tehnice ale producătorului.
II.3.3.2. Elemente neportante (nestructurale) cu rol de separare a focului - EI
PEREŢI NESTRUCTURALI
- Pereţi din beton armat
- Pereţi din zidărie cu elemente de argilă arsă şi BCA
Tabelul poate fi utilizat doar pentru pereţii care au raportul dintre înălţimea liberă şi
grosime mai mică sau egală cu 40.
Perioada de Beton* Zidărie din argilă arsă** Zidărie bca***

rezistenţă la foc
- criteriul EI netencuiţi tencuiţi netencuiţi tencuiţi
minute mm mm mm mm mm
EI 240 175 190 -210 170 190 - 210 170
EI 180 150 160 -190 110 -140 160 -190 110 - 140
EI 120 120 100 -170 90 -140 100 -170 90 - 140
EI 90 100 100 -140 70 -100 100 -140 70 - 100
EI 60 80 90 -100 60 -70 80 -100 60 - 70
EI 45 - 90 -100 50 -70 60 50 - 60
* Cerinţele privind distanţa dintre axa armăturii şi suprafaţă nu se aplică în cazul rezistenţei la
foc pe criteriul EI.
** În tabel grosimea minimă este indicată numai pentru considerente de rezistenţă la foc.
Proprietăţile materialelor : elemente pentru zidărie conform Codului CR6, mortar pentru
utilizare generală, pentru rosturi subţiri, conform Codului CR6.
*** În tabel grosimea minimă este indicată numai pentru considerente de rezistenţă la foc.
Proprietăţile materialelor: elemente pentru zidărie conform Codului CR6, mortar pentru
utilizare generală, pentru rosturi subţiri, conform Codului CR6.
Notă. Grosimea pereţilor neportanţi (nestructurali) specificată în proiecte va fi cea mai mare
dintre valorile care corespund satisfacerii cerinţelor esenţiale din Legea nr.10 din 18/01/1995
privind calitatea în construcţii.
În particular, în condiţiile seismice din România grosimea pereţilor neportanţi (nestructurali)
trebuie să satisfacă cerinţa de siguranţă la acţiunea seismică perpendiculară pe planul
peretelui calculată conform Codurilor P100-1 şi CR6.

58
II.4. STABILITATE LA INCENDIU
Stabilitate la incendiu – capacitatea globală normată a unei construcţii subterane de
parcare a autoturismelor de a răspunde la acţiunea unui incendiu. [art. 9 m)]
II.4.1. Nivel I de stabilitate la incendiu

Principalele performanţe pentru elementele de construcţie ale parcajului subteran cu
nivelul I de stabilitate la incendiu sunt minimum: [art. 25]
a) Elemente portante (structurale) cu rol de separare a focului:
- Pereţi – REI 180
- Planşee – REI 90
b) Elemente portante (structurale) fără rol de separare a focului (stâlpi, coloane) – R 240
c) Închideri perimetrale - pereţi exteriori neportanţi (nestructurali) – EI 30
d) Elemente neportante (nestructurale) - pereţi despărţitori – EI 60

59
60
Atunci când parcajele subterane pentru autoturisme sunt dispuse în subsolurile
clădirilor înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate sau sunt parcaje de tip P4 ori cu mai mult de
4 niveluri subterane, trebuie să îndeplinească condiţiile de performanţă pentru nivelul I de
stabilitate la incendiu [art. 24]

61
62
II.4.2 Nivel II de stabilitate la incendiu
Principalele performanţe pentru elementele de construcţie ale parcajului subteran pentru
nivelul II de stabilitate la incendiu sunt minimum: [art. 23]
a) Elemente portante (structurale) cu rol de separare a focului:
- Pereţi – REI 120
- Planşee – REI 60
b) Elemente portante (structurale) fără rol de separare a focului (stâlpi, coloane) – R 180
c) Închideri perimetrale - pereţi exteriori neportanţi (nestructurali) – EI 15
d) Elemente neportante (nestructurale) - pereţi despărţitori – EI 45

63
64
Nivelul de stabilitate la foc al construcţiei subterane destinate parcării autoturismelor este
determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate. [art. 9 m)]

65
Parcajele subterane pentru mai mult de 10 autoturisme trebuie să îndeplinească cel puţin
condiţiile de performanţă pentru nivelul II de stabilitate la incendiu. [art. 22]

66

Anexa Informativa NP 127 - PARTEA I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa Informativa NP 127 - PARTEA I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOL I

CLASIFICAREA PARCAJELOR SUBTERANE, CONFIGURAREA

I.1. APLICAREA PREVEDERILOR NORMATIVULUI NP127/2009

Prevederile normativului se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea parcajelor

NU FAC OBIECTUL PREVEDERILOR NORMATIVULUI NP 127:2009

Parcajele subterane destinate altor autovehicule (care nu sunt autoturisme). [ art.7b ]

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

Parcajele subterane la care dispunerea autoturismelor pe locurile de parcare se

I.2.1. DEGAJAMENT DE EVACUARE PROTEJAT [art.9d]

UEI - uşi rezistente la foc după criteriul de izolare termică şi etanşeitate;

• Scări de evacuare exterioare;

Nu constituie degajament de evacuare protejat:

59 EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.2.2. NIVEL DE PARCARE - spaţiu delimitat de două planşee succesive. [art.9f]

59 EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.2.6. UNITATEA DE TRECERE (FLUX) – lăţime de trecere a utilizatorilor (flux de

I.3.1. CLASIFICARE DUPĂ CAPACITATE [art.10]

I.3.2. CLASIFICARE DUPĂ TIPUL CONSTRUCŢIEI [art.9h]

I.3.2.1. PARCAJ SUBTERAN ÎNCHIS (ANVELOPAT)

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

NU CONSTITUIE PARCAJ SUBTERAN PUTERNIC VENTILAT:

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.3.3.1. Parcaje subterane amplasate independent, la distanţe de siguranţă normate faţă

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.3.3.3. Parcaje subterane înglobate în construcţii supraterane cu altă destinaţie, faţă

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

În interiorul parcajelor subterane este admisă prevederea locurilor de parcare a

I.4.1. LOCURI PENTRU AUTOTURISME, MOTOCILETE, SCUTERE, ATV

• spaţiul pentru staţionarea a trei motociclete, scutere sau ATV-uri, se consideră

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.4.2. LOCURI PENTRU AUTOTURISME ALIMENTATE ELECTRIC

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

• La parcajele subterane dispuse în subsolurile clădirilor supraterane, dispeceratul

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.5.1. CONFORMAREA RAMPELOR EXTERIOARE PENTRU CIRCULAŢIA

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

- Parcaj subteran tip P1 – o cale de acces cu un fir de circulaţie asigurându-se

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

- Parcajele subterane tip P2 (precum şi parcajele tip P3 la care parcarea

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.6.1. CIRCULAŢII CAROSABILE ORIZONTALE

- În interiorul parcajului subteran circulaţia autoturismelor se organizează în aşa fel

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

I.6.2. RAMPE INTERIOARE PENTRU CIRCULAŢIA AUTOTURISMELOR

- Pentru limitarea propagării uşoare a incendiilor între nivelurile de parcare, rampele

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

PARCAJ NEECHIPAT CU SPRINKLERE varianta 1

PARCAJ NEECHIPAT CU SPRINKLERE varianta 2

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

PARCAJ ECHIPAT CU SPRINKLERE - varianta 1

PARCAJ ECHIPAT CU SPRINKLERE - varianta 2

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

Porţiunile de parcaj subteran prevăzute numai pentru circulaţia autoturismelor şi

I.7. ACCESE ŞI TRASEE DE INTERVENŢIE

EXEMPLIFICĂRI, DETALIERI ŞI SOLUŢII DE APLICARE A PREVEDERILOR NORMATIVULUI DE SECURITATE

PERFORMANŢE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE CONFORM

II.1. PERFORMANŢA DE COMPORTARE LA FOC – generalităţi

Performanţa de comportare la foc a produselor pentru construcţii este exprimată prin

Perioada de Beton* Zidărie din argilă arsă Zidărie bca*