Arme Cu Energie Dirijată 101 - Război Sonic, Cu Microunde, Cu Laser Și Non-Letal

1/27/24, 6:15 PM Arme cu energie dirijată 101: Război sonic, cu microunde, cu laser și non-letal • Știri ClimateViewer
Arme cu energie dirijată 101: Război sonic, cu microunde, cu laser și non-letal
ublicat: joi, 5 iulie 2018 Ultima actualizare: joi, 5 iulie 2018 Poluare
În cazul în care nu știai, gloanțele, bombele și armele nucleare sunt vechi. Furnizorii de război erau mult mai interesați de „efectul
secundar” al exploziilor nucleare pulsul electromagnetic (EMP) decât de explozia în sine. Ei au căutat să valorifice aceste energii, în noi
moduri generatoare de durere, pentru a subjuga și demoraliza orice opoziție. Această pagină va conține informații extinse despre
istoria, utilizarea curentă și viitorul armelor cu energie dirijată. Vă rugăm să citiți, de asemenea, articolul nostru anterior pe acest
subiect: Arme cu energie direcționată pe câmpul de luptă: O nouă viziune pentru 2025 și consultați toate articolele despre arme cu
energie direcționată de pe ClimateViewer News.
https://climateviewer.com/2018/07/05/directed-energy-weapons-101-sonic-microwave-laser-non-lethal-warfare/ 1/38
Înainte de a începe, consultați pagina Wikipedia despre arme cu energie direcționată (DEW) și brevete de energie direcționată
la Freepatentsonline
Cum funcționează cu adevărat armele cu energie dirijată
CONTEXTUL INVENȚII – Brevet SUA # 4959559, 1990
Invenţia se referă, în general, la transmiterea

impulsurilor de energie şi, în special, la
propagarea impulsurilor localizate de energie
electromagnetică sau acustică pe distanţe mari
fără divergenţe.
În timp ce crucișătorul de luptă Klingon atacă

nava Starship Enterprise, căpitanul Kirk
comandă „Torpile de fotoni de foc”. Două săgeți
sau stropi de lumină se îndreaptă spre ținta lor
pentru a distruge nava spațială inamică. Data
stelară 1989, Star Trek reluează, sau 3189,
undeva în spațiul intergalactic. Fantezie sau
realitate. Abilitatea de a lansa pachete
localizate de lumină sau altă energie care nu
diverge pe măsură ce parcurg distanțe mari prin
spațiu poate fi incredibil de la îndemână.
În urma lucrării de pionierat a lui JN

Brittingham, diferite grupuri au urmărit în mod
activ posibilitatea de a găsi soluții la ecuația de
undă care să permită transmiterea de impulsuri
de energie localizate, cu descompunere lent,
descrise în mod diferit ca
rachete sau gloanțe electromagnetice , fascicule Bessel , tranzitorii. câmpuri de fascicul și impulsuri splash . Aceste eforturi au în
comun natura spațiu-timp a soluțiilor investigate și potențialele mecanisme de lansare ale acestora, antene cu impulsuri.
Soluțiile ecuațiilor lui Maxwell decurg în mod natural din aceste soluții de ecuații scalare de undă. Astfel de impulsuri
electromagnetice, caracterizate prin direcționalitatea lor ridicată și dezintegrarea lentă a energiei, sunt numite trenuri de impulsuri
cu energie direcționată electromagnetică (EDEPT) . Ele sunt cu un pas mai aproape de o descriere clasică a unui foton, o soluție cu
energie finită a ecuațiilor lui Maxwell care prezintă o dualitate undă/particulă. Impulsurile acustice corespunzătoare , care sunt
soluții ale ecuației de undă scalară , se numesc ADEPT .
PDF: Localized Transmission of Electromagnetic Energy 1989 , Sursa: arizona.edu
Arme cu energie dirijată
Probleme strategice viitoare/Războiul viitor Circa 2025 - DESCARCĂ PDF Dennis M. Bushnell, om de știință șef, Centrul de
Cercetare Langley NASA
Societatea Profesională a Energiei Dirijate (DEPS)
2018 Broșura de informare educațională în domeniul energiei direcționate: Statele Unite ale Americii sunt lider mondial în tehnologia
energiei direcționate • PDF ARHIVAT
Societatea Profesională a Energiei Dirijate (DEPS) încurajează

cercetarea, dezvoltarea și tranziția tehnologiilor de energie
direcționată (DE), inclusiv tehnologiile laser de înaltă energie
(HEL) și microunde de mare putere (HPM), pentru apărarea
națională și aplicații civile prin comunicare și educație
profesională. Suntem recunoscuți ca fiind cea mai importantă
organizație pentru schimbul de informații și promovarea
cercetării, dezvoltării și aplicării Energiei Dirijate. Fondată în
1999, DEPS este încorporată ca o corporație nonprofit în New
Mexico, organizată și operată exclusiv în scopuri caritabile,
științifice și educaționale.
În fiecare an universitar, DEPS oferă burse individuale de

absolvire de 10.000 USD. Numărul de burse anuale depinde de
finanțarea disponibilă, care este oferită de granturi de la Biroul
Comun pentru Tranziție Energetică Dirijată și Biroul de
Cercetare Navală. Disciplinele academice tradiționale implicate
în cercetarea DE includ fizica, inginerie electrică, chimie,
inginerie chimică, științe materiale, științe optice, inginerie
optică și inginerie aerospațială.
DEPS găzduiește mai multe conferințe și ateliere anual și

bianual pentru a spori schimbul de informații și colaborarea
între comunitatea DE. Unic pentru DEPS este capacitatea
noastră de a găzdui întâlniri la diferite niveluri de clasificare, de
la sesiuni care sunt deschise publicului până la cele care acoperă materiale de cercetare clasificate. DEPS oferă fiecărui participant
o copie a procedurilor respective de la întâlnire, în funcție de nivelul de autorizare individual. Pe lângă simpozioanele anuale, DEPS
sponsorizează, de asemenea, o serie de cursuri scurte care sprijină educația continuă DE și dezvoltarea profesională în continuare.
Creditele Unității de educație continuă (CEU) sunt oferite la finalizarea unor astfel de cursuri DEPS. O listă a ofertelor de cursuri
scurte DE și a evenimentelor viitoare poate fi găsită pe site-ul nostru, www.deps.org .
Coperta broșurii de sensibilizare educațională în domeniul energiei direcționate 2018 • DESCARCĂ PDF
Campanie de sensibilizare educațională în direcția energiei Parteneri corporativi • DESCARCĂ PDF
Domeniul de aplicare național al activităților energetice direcționate (37 din 50 de state implicate) • DESCARCĂ PDF
Arme cu energie dirijată cu microunde
Semnal Moscova
Semnalul Moscova a fost o transmisie cu microunde raportată, variind între 2,5-4 gigaherți, îndreptată către Ambasada Statelor
Unite, Moscova, între 1953-1976, care a dus la un incident internațional. Guvernul SUA a stabilit în cele din urmă că a fost probabil
o încercare de spionaj și că efectele îngrijorătoare asupra sănătății asupra personalului ambasadei au fost incidentale.
https://en.wikipedia.org/wiki/Moscow_Signal
Istoria secretă a diplomaților și a armelor invizibile
Presupusa folosire a unei „arme sănătoase” împotriva oficialilor Ambasadei SUA din Cuba aduce înapoi la un mister medical din
Războiul Rece.
https://foreignpolicy.com/2017/08/25/the-secret-history-of-diplomats-and-invisible-weapons-russia-cuba/
FLASHBACK: RUSII I-A TRANSMIS CU MICROUNDE DIPLOMAȚILOR SUA ȘI SE PARĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN CUBA
http://dailycaller.com/2017/08/29/flashback-russians-beamed-microwaves-at-us-diplomats-and-it-looks-like-what-happened-in-cuba/
Tehnologia DEW pentru cuptorul cu microunde
Sistem activ de refuzare este o sursă de unde milimetrice care încălzește apa în pielea unei ținte umane și provoacă astfel durere
incapacitante. A fost dezvoltat de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene din SUA și Raytheon pentru serviciul de control al
revoltei. Deși este destinat să provoace durere severă, fără a lăsa daune de durată, s-a exprimat îngrijorarea dacă sistemul ar putea
provoca leziuni ireversibile ochilor. Nu au fost încă testate pentru efectele secundare pe termen lung ale expunerii la fasciculul cu
[ ]
microunde. De asemenea, poate distruge electronicele neecranate . [22] Dispozitivul vine în diferite dimensiuni, inclusiv atașat la
un humvee .
„ACSTA VA ARDE DE VIE sistemul militar activ de negare” • Urmărește acest videoclip pe YouTube
Vulturul vigilent este un sistem propus de apărare a aeroportului care direcționează microundele de înaltă frecvență către orice
proiectil care este tras asupra unei aeronave. [23] Sistemul constă dintr-un subsistem de detectare și urmărire a rachetelor (MDT), un
sistem de comandă și control și o matrice de scanare. MDT este o grilă fixă de camere cu infraroșu pasiv (IR). Sistemul de comandă
și control determină punctul de lansare a rachetelor. Matricea de scanare proiectează microunde care perturbă sistemul de ghidare
al rachetei sol-aer, deviând-o de la aeronavă. [24]
Bofors HPM Blackout este un sistem de arme cu microunde de mare putere despre care se spune că poate distruge la distanță
scurtă o mare varietate de produse comerciale de pe raft. (COTS) echipamente electronice. Se spune că nu este letal pentru
oameni. [25] [26] [27]
Bofors HPM Blackout este un sistem de microunde de mare putere versatil și compact, de sine stătător, potrivit pentru
evaluare, cercetare și ca instrument de decizie pentru efectele cu microunde și/sau protecție.
Cu acest sistem este posibilă o perspectivă realistă în ceea ce privește adaptarea tactică și nivelul generat de radiație cu
microunde. Bofors HPM Blackout a dovedit efecte distructive la distanțe considerabile împotriva unui domeniu larg de
echipamente COTS.
Fișă informativă PDF: BOFORS HPM Blackout PDF - Bofors HPM Blackout
Puterea efectivă radiată (ERP) al radarului EL/M-2080 Green Pine îl face un candidat ipotetic pentru conversia într-o armă cu energie
direcționată, prin focalizarea impulsurilor de energie radar asupra rachetelor țintă. [28] Picurile de energie sunt adaptate pentru a
pătrunde în rachete prin antene sau deschideri ale senzorilor, unde pot păcăli sistemele de ghidare, pot amesteca amintirile
computerului sau chiar pot arde componente electronice sensibile. [28]
Sateliți alimentați cu energie solară (SPS)
atâta timp cât programul a fost numit Energie solară de către Statele Unite, nu putea fi considerat un proiect de arme. -
Sursa: Istoria HAARP Heating and Holes in Heaven
• Urmărește acest videoclip pe YouTube
AESA radarele montate pe avioanele de luptă au fost planificate ca arme cu energie direcționată împotriva rachetelor, cu toate
acestea, un ofițer superior al Forțelor Aeriene ale SUA a remarcat: „ nu sunt deosebit de potrivite pentru a crea efecte de arme asupra
rachetelor din cauza dimensiunii, puterii și câmpului vizual limitate a antenei ” . . [29] Efectele potențial letale sunt produse numai pe o
rază de 100 de metri, iar efectele perturbatoare la distanțe de ordinul unui kilometru. Mai mult, contramăsuri ieftine pot fi aplicate
rachetelor existente. [30]
Furgonete mobile X-Ray Backscatter
Poliția din toată America va circula în curând cu dube nemarcate, uitându-se în interiorul mașinilor și chiar sub haine folosind aceeași
tehnologie „pornoscanner” este utilizat în prezent de TSA pe aeroporturile din SUA...
Polițiștii americani sunt pregătiți să se alăture armatei americane în desfășurarea Z Backscatter Vans de la American Science &
Engineering, sau raze X cu radiații mobile cu backscatter. Acestea sunt ceea ce oficialii TSA numesc „uimitoarea vizualizare a
organelor genitale radioactive”, văzută acum în aeroporturile din jurul Americii, ionizând părțile intime ale copiilor, bătrânilor și tu
(da tu). Aceste vagoane-scanere-porno vor arăta ca niște furgonete anonime obișnuite și vor străbate străzile Americii, uitându-se
fără discernământ prin mașinile (și hainele) oricui se află în raza de acțiune a puternicului său tun izotop. Dar nu vă faceți griji, nu
este o încălcare a vieții private. În calitate de vicepreședinte de marketing al AS&E, Joe Reiss, spune: „Din punct de vedere al
confidențialității, îmi este greu să văd care ar putea fi îngrijorarea sau obiecția.”
Mai multe informații disponibile pe ClimateViewer News în articolul: 14 tehnologii de supraveghere incredibil de înfiorătoare pe
care Fratele Mare le va folosi pentru a vă spiona .
• Urmărește acest videoclip pe YouTube
Proiect de rachete avansate cu microunde de mare putere contra-electronice
Harta încălzitoarelor ionosferice, a radarelor de apărare antirachetă și a laserelor pe ClimateViewer 3D
Mai multe informații disponibile pe pagina noastră: HAARP și Sky Heaters
Arme cu laser
Proiectul Excalibur a fost un guvern al Statelor Unite arme nucleare program de cercetare pentru dezvoltarea unui laser cu raze X cu
pompa nucleară ca armă cu energie direcționată pentru apărarea împotriva rachetelor balistice . [37] Anulat.
În 1984, trupele sovietice de rachete strategice academia militară a dezvoltat prima armă cu laser portabilă , destinat utilizării de
către cosmonauți în spațiul cosmic. Nu mai este folosit.
1K17 Szhatie - Armă cu laser autopropulsată sovietică experimentală. Nu a trecut niciodată de etapa experimentală.
În 1987, un sistem sovietic de arme orbitale armat cu laser , 17F19DM Polyus/Skif-DM , a eșuat în timpul implementării.
În 1991, oamenii de știință de la Comandamentul de rachete al armatei SUA a dezvoltat și testat pe teren un laser reglabil robust care
emite în partea galben-portocaliu-roșu a spectrului. [38] Nu a trecut niciodată de etapa experimentală.
Fabricat de Northrop Grumman :
Pe 18 martie 2009, Northrop Grumman a anunțat că inginerii săi în Redondo Beach a construit și a testat cu succes un laser
electric capabil să producă o rază de lumină de 100 de kilowați, suficient de puternică pentru a distruge rachetele de croazieră,
artileria, rachetele și cartușele de mortar. [39] Un laser electric este teoretic capabil, conform lui Brian Strickland, manager
al Armatei Statelor Unite Programul Joint High Power Solid State Laser al lui, de a fi montat într-o aeronavă, navă sau vehicul,
deoarece necesită mult mai puțin spațiu pentru echipamentul său suport decât un laser chimic. [40] Experimental.
Pe 6 aprilie 2011, Marina SUA a testat cu succes un pistol laser , fabricat de Northrop Grumman, care a fost montat pe fostul USS
Paul Foster. , care este folosit în prezent ca navă de testare a marinei. Când a fost angajat în timpul testului care a avut loc în
largul coastei Californiei Centrale în zona de testare a Oceanului Pacific, pistolul laser a fost documentat ca având „un efect
distructiv asupra unei ținte de croazieră de mare viteză”, a declarat șeful Cercetării Navale, amiralul Nevin Carr. [41] În timp ce este
clasificat, raza de acțiune propusă a pistolului laser este măsurată în mile, nu în metri. Experimental.
Skyguard (sistem de apărare a zonei) . Propus.
Boeing YAL-1 . Întrerupt.
Armă de precizie cu energie direcționată pentru distanță aeropurtată . Anulat.
La 19 iulie 2010, un laser antiaerian descris drept Sistemul de arme de apropiere cu laser a fost dezvăluit la Farnborough Airshow
. [42] Experimental.
ZEUS -HLONS (sistemul de neutralizare a munițiilor cu laser HMMWV) este primul laser și prima armă cu energie de orice tip care
poate fi folosită pe un câmp de luptă. Este folosit pentru neutralizarea minelor și a munițiilor neexplodate. Aplicație de nișă.
Sistem de apărare a zonei cu laser lichid de înaltă energie (HELLADS). Statut necunoscut.
Laserul chimic avansat cu infraroșu mediu ( MIRACL ) este o marina americană experimentală laser cu fluorura de deuteriu și a fost
testat împotriva unei forțe aeriene satelit în 1997. Anulat.
În 2011, Marina SUA a început să testeze Maritime Laser Demonstrator (MLD), un laser pentru utilizarea la bordul navelor sale de
război. [43] [44] Statut necunoscut.
[ ]
În 2013, SUA au început să testeze pe teren o armă cu energie direcționată pe care o numește Sistemul de arme cu laser. . [45]
Experimental.
Răspunsul de oprire și stimulare a personalului sau PHaSR , este o armă de mână neletală dezvoltată de Forțele Aeriene ale Statelor
Unite [46] Scopul său este de a „orbi” sau de a uimi o țintă. A fost dezvoltat de Direcția Energetică Dirijată a Forțelor Aeriene . Statut
necunoscut.
Laser tactic de înaltă energie (THEL) este un laser cu fluorură de deuteriu dezvoltat în cadrul unui proiect comun de cercetare
al Israelului si SUA . Este conceput pentru a doborî avioane și rachete. Vezi și Apărarea națională antirachetă . Întrerupt.
Beriev A-60 sovietic/rus : a CO2 laser cu gaz montat pe un Ilyushin Il-76MD transport. Experimental.
Laserul aeropurtat al forțelor aeriene americane , sau Laser tactic avansat , a fost un plan de a monta un CO2 laser cu gaz
sau BOBINA laser chimic pe un Boeing 747 modificat a doborî rachete . [47] [48] Anulat.
High Energy Laser-Mobile Demonstrator (HEL-MD) este un Boeing sistem laser proiectat montat pe un camion tactic cu mobilitate
extinsă (HEMTT). Nivelul său actual de putere este de 10 kW, care va fi mărit la 50 kW și se așteaptă să fie în cele din urmă actualizat
la 100 kW. Țintele care pot fi angajate sunt cartușele de mortar, obuzele și rachetele de artilerie, vehiculele aeriene fără pilot. , și
rachete de croazieră. [49] Statut necunoscut.
Lockheed Martin dezvoltă un laser cu fibră de 60 kW pentru a se monta pe HEMTT care menține calitatea fasciculului la ieșiri de
putere mare, folosind mai puțină energie electrică decât laserele cu stare solidă . [50] [51] [52] Statut necunoscut.
Laser cu electroni liberi (FEL) tehnologia este evaluată de Marina SUA ca candidat pentru un antiaerian și antirachetă armă cu
energie dirijată. Facilitatea Națională de Accelerație Thomas Jefferson FEL a demonstrat o putere de peste 14 kW. [53] Armele FEL
compacte de clasă multi-megawați sunt în curs de cercetare. [54] La 9 iunie 2009, Biroul de Cercetare Navală a anunțat că l-a
premiat pe Raytheon un contract pentru dezvoltarea unui FEL experimental de 100 kW. [55] Pe 18 martie 2010, Boeing Directed Energy
Systems a anunțat finalizarea unui proiect inițial pentru uz naval american. [56] A fost demonstrat un prototip de sistem FEL, cu un
prototip de putere maximă programat până în 2018. [57] Experimental.
Banc de testare cu laser portabil eficient (PELT) [58] Statut necunoscut.
Contramăsuri cu laser AirCraft (ACCM) [59] Statut necunoscut.
Laser de înaltă energie expediționar mobil (MEHEL) 2.0 [60] [61] Experimental.
Apărarea zonei anti-muniții (ADAM) [62] Experimental.
Test avansat High Energy Asset (ATHENA) [63] Statut necunoscut.
Demonstrator cu laser de înaltă energie de autoprotecție (Scut). Etapa pre-prototip.
Silent Hunter (armă cu laser) [64] este un laser chinezesc cu fibră optică apărare aeriană sistem . Statut necunoscut.
Vezi și Electrolaser#Exemple de electrolasere .
rus Sokol Eshelon . Experimental.
Compania Raytheon a anunțat că a dezvoltat un laser de înaltă energie care poate fi montat pe un MRZR și folosit pentru a dezactiva
un sistem aerian fără pilot de la aproximativ 1 milă distanță. [65] Statut necunoscut.
ZKZM-500 [66]
Pentru mai multe informații despre laserele utilizate în sistemele anti-salită, consultați: Trump's Space Force și Owning the
Weather in 2025
Război non-letal
Multe țări dezvoltă lasere orbitoare și orbitoare, în ciuda Protocolului privind armele laser orbitoare. interzicerea unor astfel de
arme. Descărcați PDF: Direcția comună pentru arme non-letale (JNLWD) DoD Sursa: Publicintelligence.net
Arme sonice: ultrasunete și infrasunete
Atacurile sonice în China și Cuba: cum poate fi sunetul o armă
http://theconversation.com/sonic-attacks-in-china-and-cuba-how-sound-can-be-a-weapon-97380
Ce știm despre posibilele „atacuri sonice” din Cuba și acum din China
https://www.cnn.com/2018/05/23/health/sonic-attacks-china-havana-cuba-explainer/index.html
Este posibil ca informaticienii să fi rezolvat misterul din spatele „atacurilor sonice” din Cuba
https://www.miamiherald.com/news/nation-world/world/americas/cuba/article203221919.html
Efecte asupra sănătății armei sonice
Traumă acustică: Bioefectele sunetului
"Zgomotul este violență: deranjează. A face zgomot înseamnă a întrerupe o transmisie, a deconecta, a ucide."
Sursa: cornell.edu - PDF: Arme acustice - Surse, Propagare, Efecte, Sunet puternic
Arma sonică a lui Vladimir Gavreau
Articol de Gerry Vassilatos
EL a ascultat și a închis ochii în timp ce undele de sunet se revărsau peste și prin ființa lui. Emotionant, imbatator, isteria raiului, zborul
vrajit si infricosator al ingerilor. Electrizant. Muzica pentru orgă a lui Messaien a semnalat mesaje cu semnificație, cornuri de ceață
titanică care urlau printre lumile apropiate percepute vag. Olivier Messaien, maestru compozitor al expresionismului muzical, a folosit
tonurile de zgomot ale marilor organe ale catedralei pariziene pentru a evoca senzații care ar putea fi numite doar de altă lume. Cu
măiestrie macabră. Fundații negre, stâlpi albaștri și tavane în curcubeu.
Sunetul, ritmul și spațiul. Cadre de acorduri ultra-cromatice, ridicându-se ca niște pereți de stâncă din adâncurile negre. Și cristalizări
stelare imense, care radiază parfumuri tonale prin spațiul radiant adânc și negru. Melodii încântătoare și pline de versuri, zborul
păsărilor prin membrele delicate. Și liniile melodice, ajungând până la adâncimi necunoscute ale spațiului, fiecare își avea fundația în
tonuri ultrabas de adâncime înrădăcinată. Basa profunda din Messaien sunt fundamentele critice, stâlpii verticali puternici ai unei
arhitecturi imense care se extinde dincolo de zidurile spectacolului. El a cercetat rădăcinile adânci și de neatins ale lumilor pentru a-și
ține catedralele muzicale împreună. Atâta măreție și măreție a sunetului! Bogat în inteligența care a inundat și a făcut lumea, în
curentele muzicale și în atmosfera de tonuri. Muzică fluidă și sens.
Cele mai fundamentale semnale care pătrund în această lume sunt inaudibile. Ele nu numai că ne depășesc auzul, dar ne încing ființa.
Infrasunetele naturale răsună prin experiență zilnic. Acolo manifestările sunt, din fericire, rare și incoerente. Infrasunetele sunt inaudibile
pentru auzul uman, având o înălțime sub 15 cicluri pe secundă. Limita de jos a omului. Plinta. Fundatia. Infrasunetele nu se aude, se
simt. Infrasunetele dețin un secret teribil în vuietul său tăcut.
Infrasunetele produce senzații fiziologice variate care încep ca „iriții” vagi. La o anumită înălțime, infrasunetele produce presiune fizică.
La o anumită intensitate scăzută, frică și dezorientare. Inginerii de propagandă nazistă au folosit metodic infrasunetele pentru a stârni
ostilitățile mulțimilor care erau adunate pentru a-și auzi nebunul. Rezultatele sunt coșmaruri istorice.
La un pas foarte specific, infrasunetele explodează materia. La altele, infrasunetele invalidează și ucide. Organismele se rup în explozia
sa. Creaturile marine folosesc această putere pentru a asoma și a ucide prada.
Tonurile de bas umflate ale catedralei par ca ar putea sparge chiar stalpii care susțin bolțile antice. Se știe că vitraliile izbucnesc într-o
ploaie de fragmente colorate din basul profund al orgii. Tonuri ultrabass impulsionate... tunet. Undeva, în zgomotul aproape inaudibil al
acestor sunete din subsol, era o putere devastatoare și înfricoșătoare.
ABISUL
Războiul Rece era declanșat. Numai Statele Unite dețineau acel secret groaznic. Cea mai teribilă armă dezvoltată până acum a fost
proprietatea privată a unui guvern. Simpla existență a bombei atomice era o amenințare pentru națiunile ale căror motive nu erau în
totalitate altruiste. Motivat, agresiv și imperialist, obținerea de date despre bombe atomice a fost o prioritate pentru mai multe națiuni.
Singurul mod în care unele națiuni au obținut secretul a fost furându-l. Când ofițerii științifici ai lui Stalin au dezvoltat în sfârșit un
duplicat atomic al bombei americane, s-a făcut brusc presiune asupra oricărei alte națiuni europene pentru a obține un dispozitiv
echivalent sau mai bun.
Când cineva încearcă să-și apere granițele, consecințele eliberării armelor devastatoare către lume nu par importante. Armamentul este
orientat spre moarte prin natură. Dar există diferențe morale între armele de apărare și armele de ofensă. Înainte de această proliferare
atomică, națiunile concurente și-au concentrat cercetarea armelor pe mijloace cu adevărat bizare și la fel de mortale pentru a-și apăra
granițele naționale. O mare varietate de astfel de arme mortale au fost perfecționate în succesiune rapidă. Acestea au inclus variații și
combinații mortale de armament cu gaz, agenți patogeni și armament radiant. Echipele de cercetare ale lui Stalin au investigat puterile
psihice ca un posibil mijloc de a distruge un inamic. Războiul psihotronic a fost dezvoltat între numeroase grupuri, atât private, cât și
naționale, cu un succes măsurabil. Informații despre unele arme psihotronice mai simple au fost obținute recent printr-un proces din ce
în ce mai mare de dezvăluire sovietică.
De fapt, cu cât armamentul era mai mare, cu atât granițele naționale erau cu adevărat mai puțin sigure. În timp ce superputeri și-au
concentrat programele de dezvoltare a armelor pe armamentul nuclear distructiv în masă, altele s-au concentrat pe convenții mai
practice. Războiul tactic limitat al câmpurilor de luptă mici părea o nevoie mai imediată. În timp ce își dezvoltă propriul dispozitiv
atomic, Franța a căutat armament tactic defensiv pe toate fronturile tehnologice posibile. Armele cu rază scurtă de acțiune s-ar apăra
cel mai bine împotriva unui asalt național convențional. Dar s-au căutat și alte sisteme; sisteme care, deși nenucleare, erau la fel de
invincibile. În calitate de marele cavaler franc, Charles „ciocanul” Martel a respins invadatorii nemilosi din estul medieval, așa că ar fi
căutat un nou ciocan pentru a apăra Franța împotriva posibililor noi dușmani din est. Așa cum Charles Martel a apărut din obscuritate,
așa și acest nou „ciocan” ciudat ar apărea într-o obscuritate egală.
GAVREAU
Tema centrală de cercetare a dr. Vladimir Gavreau a fost dezvoltarea automatelor telecomandate și a dispozitivelor robotizate. În acest
scop, a adunat un grup de oameni de știință în 1957. Grupul, incluzând Marcel Miane, Henri Saul și Raymond Comdat, a dezvoltat cu
succes o mare varietate de dispozitive robotizate în scopuri industriale și militare. În cursul dezvoltării roboților mobili pentru utilizare în
câmpurile de luptă și câmpurile industriale, dr. Gavreau și personalul său au făcut o observație ciudată și uluitoare care, nu numai că le-
a întrerupt activitatea, ci a devenit tema lor principală de cercetare.
Găzduit într-o clădire mare din beton, întregul grup a experimentat periodic o greață deconcernătoare care a inundat centrul de
cercetare. Zi de zi, timp de săptămâni întregi, simptomele i-au afectat pe cercetători. Chemați să verifice situația, examinatorii
industriali au căzut și ei victime ale bolii. Se credea că afecțiunea a fost cauzată de agenți patogeni, o „boală a clădirii”. Nicio astfel de
agenție nu a fost niciodată detectată biologic. Cu toate acestea, condiția a prevalat. Programele de cercetare acum serios întrerupte, a
fost solicitată o examinare completă a clădirii.
Cercetătorii au observat că greaturile misterioase au încetat atunci când anumite ferestre de laborator au fost blocate. S-a presupus
apoi că „emisiile de gaze chimice” de un fel sunt responsabile pentru boală și, astfel, a fost întreprinsă o percheziție amănunțită a
clădirii. Deși nu au putut fi detectate vapori nocivi prin niciun mijloc tehnic, sursa a fost în cele din urmă urmărită de inginerii
constructori la un ventilator cu motor instalat necorespunzător. Inginerii au crezut la început că acest motor ar putea emite vapori
nocivi, eventual uleiuri evaporate și lubrifianți. Dar nu au fost detectate niciodată produse evaporate. S-a descoperit că motorul de
turație redusă slab echilibrat, poziționat în canalul său cavernos de mai multe etaje, dezvolta „vibrații grețoase”.
Misterul s-a mărit pentru dr. Gavreau și echipa sa, când au încercat să măsoare intensitatea sunetului și înălțimea. Nereușind să
înregistreze nicio citire acustică, echipa s-a îndoit de evaluarea inginerilor constructori. Cu toate acestea, închiderea ferestrelor bloca
senzația de greață. Într-un pas de raționament științific strălucit, Gavreau și colegii săi și-au dat seama că sunetul cu care aveau de-a
face avea un ton atât de scăzut încât nu se putea înregistra pe niciun detector microfonic disponibil. Datele au fost costisitoare pentru
echipaj.
Ei nu au putut continua „căutarea” pentru perioade lungi de timp. Chiar în timpul urmăririi sunetului, o expunere directă accidentală i-a
făcut pe toți extrem de bolnavi ore întregi. Când s-a măsurat în sfârșit, s-a constatat că se producea o intensitate scăzută de 7 cicluri pe
secundă. Mai mult decât atât, acest ton infrasonic nu a fost nici unul de mare intensitate. A devenit evident că motorul cu vibrație lentă
activa un mod de rezonanță infrasonică în conducta mare de beton. Funcționând ca „limba” vibrantă a unei imense „țevi de organ”,
motorul zdrăngănit a produs infrasunete greață. Împreună cu restul clădirii din beton, o incintă industrială cavernoasă, coloana de aer
vibrantă a format un „amplificator” infrasonic bizar.
Cunoașterea acestei configurații infrasonice a explicat, de asemenea, de ce închiderea ferestrelor a fost ușor eficientă în „blocarea
bolii”. Ferestrele au modificat profilul de rezonanță total al clădirii, schimbând înălțimea și intensitatea infrasonică. De atunci, alții au
observat efectele dăunătoare personal ale unei astfel de generații de infrasunete în clădirile de birouri și unitățile industriale. Efectele
groaznice ale expunerii la o sursă infrasonică naturală sau artificială de intensitate scăzută sunt acum bine apreciate.
A devenit o procedură arhitecturală de rutină pentru a căuta și modifica orice posibile astfel de cavități rezonante. Sursele apar adesea
în clădiri mai vechi, rezultat al construcției defectuoase de lipsa anterioară a acestor cunoștințe. Toate aceste formate arhitecturale
„improprii” sunt modificate prin adăugarea de materiale de blocare a sunetului.
FLUIERE
Dr. Gavreau și echipa sa de cercetare au investigat acum cu atenție efectele „organului lor infrasonic” la diferite niveluri de intensitate și
înălțime. Schimbând tensiunea arcului pe suporturile de șoc care țineau motorul ventilatorului, a fost posibilă schimbarea pasului. S-au
stabilit diverse rezonanțe infrasonice în întreaga clădire de cercetare mare. Închiderea ferestrelor a blocat majoritatea simptomelor.
Când fereastra a fost deschisă din nou, oricât de slabă ar fi fost făcută sursa, echipa a simțit din nou efectele grețoase.
În domeniul cercetării militare, dr. Gavreau credea că a descoperit o nouă „armă necunoscută” în aceste infrasunete. Conștient de
explozivii naturali prin care se generează infrasonicii, dr. Gavreau a început să speculeze cu privire la aplicarea infrasonicii ca inițiativă
de apărare. Efectele explozive întâmplătoare ale infrasunetelor naturale în tunete au fost destul de eficiente în demonstrarea a ceea ce
ar putea face un „făcător de tunete” artificial. Dar, cum ar putea fi generată artificial un tunet într-un sistem compact? Aceste gânduri au
stimulat discuții teoretice despre posibilitatea producerii infrasunetelor coerente: un „laser” infrasonic.
Primele dispozitive implementate de Dr. Gavreau au fost concepute pentru a imita „accidentul” care a făcut pentru prima dată grupul
său de cercetare conștient de infrasonică. Ei au proiectat adevărate țevi de orgă de lățime și lungime extrem de mari. Prima dintre
acestea avea un diametru de șase picioare și o lungime de șaptezeci și cinci de picioare. Aceste modele au fost testate în aer liber,
sprijinite în siguranță de pereții de protecție absorbanți de sunet. Anchetatorii au stat la mare distanță. Au fost construite două forme
ale acestor țevi de orgă cu infrasunete. Primul a folosit un piston de antrenare care a impulsionat ieșirea conductei. Al doilea a folosit
aer comprimat într-un mod mai convențional.
Frecvența principală de rezonanță a acestor conducte a avut loc în „intervalul morții”, care se află între trei și șapte cicluri pe secundă.
Aceste sunete nu puteau fi auzite uman, un avantaj distinct pentru un sistem de apărare. Efectele s-au simțit însă. Simptomele apar
rapid și neașteptat, deși conductele funcționau pentru câteva secunde. Undele lor de presiune au lovit întregul corp într-o strângere
teribilă și inevitabil. Prinderea a fost o presiune care a venit asupra uneia din toate părțile simultan, un plic de moarte.
Apoi a urmat durerea, presiunea infrasonică surdă împotriva ochilor și urechilor. Apoi a venit o manifestare înfricoșătoare pe suporturile
materiale ale dispozitivului în sine. Odată cu funcționarea susținută a conductei, un zgomot brusc a zguduit zona, aproape distrugând
clădirea de testare. Fiecare stâlp și articulație a structurii masive s-a înșurubat și s-a mutat. Unul dintre tehnicieni a reușit să ignore
durerea suficient pentru a opri alimentarea cu energie.
Aceste experimente cu infrasonici au fost la fel de periculoase ca acele investigații timpurii ale energiei nucleare. Dr. Gavreau și
asociații săi au fost periculos de bolnavi timp de aproape o zi după aceste teste preliminare. Aceste boli au fost susținute ore întregi
după ce dispozitivul a fost oprit. Atacurile infrasonice asupra corpului sunt cu atât mai letale, deoarece vin cu o tăcere îngrozitoare.
Vederea doctorului Gavreau și a colegilor săi a fost afectată zile întregi. Mai periculos au fost afectate organele lor interne: inima,
plămânii, stomacul, cavitatea intestinală au fost umplute de spasme dureroase continue pentru o perioadă egală de timp.
Convulsiile musculare, cuplurile și lacrimile au fost simptomele expunerii la infrasunete. Toate cavitățile corpului rezonante au absorbit
energia acustică autodistructivă și ar fi fost sfâșiate dacă puterea nu s-ar fi stins în acel moment precis. Eficacitatea infrasunetelor ca
armă de apărare a puterii înfricoșătoare fiind demonstrată „până la satisfacție”, au fost puse mai multe întrebări. După acest accident
îngrozitor, apropierea din nou de echipament a fost aproape un exercițiu înfricoșător. Cât de puternică ar putea fi crescută puterea unui
dispozitiv infrasonic înainte ca chiar și inginerii operatori să fie afectați?
Cu cea mai mare precauție și respect pentru puterea cu care au lucrat, dr. Gavreau a început să-și recalculeze toți parametrii de
proiectare. El judecase extrem de greșit puterea degajată de țevi. El a redus, de fapt, mult acele rezultate calculate în scopuri de
diagnosticare. Nu și-a imaginat niciodată că aceste cifre sunt de fapt mult prea mari în lumea infrasunetelor!
Datele empirice fiind singura modalitate de a determina modul în care energia infrasonică a corelat atât cu efectul biologic, cât și cu cel
material, testele au fost din nou încercate cu o sursă de alimentare miniaturală. În primul rând, dimensiunile acestor dispozitive au
trebuit să fie mult reduse. Lungimea lor extremă era inacceptabilă. Pentru a asigura un control absolut sigur al exploziilor mortale, au
fost prevăzute mai multe întrerupătoare de urgență. Acestea au răspuns la unda de presiune infrasonică radiată. intensitatea ar putea fi
absolut limitată prin utilizarea comutatoarelor barometrice automate.
În încercarea de a realiza generatoare de infrasunete mai compacte și mai controlabile, dr. Gavreau a proiectat și testat claxoane și
„fluiere” speciale de diverse volume. Acestea erau fiecare cavități rezonante circulare plate remarcabil de simple, având o conductă
laterală de ieșire. Erau pur și simplu analogii mari ai cornurilor de ceață și ale fluierelor poliției. Aceste forme plate au fost reduse
volumetric în etapele succesive de proiectare, deoarece s-a constatat că producția lor a fost mult prea mare. Coarnele de ceață
infrasonice ar putea produce doi kilowați de energie infrasonică, cu un pas de o sută cincizeci de cicluri pe secundă.
„Fluierele de poliție” plate au fost proiectate mai ușor conform specificațiilor cerute. Caracteristicile lor generale au fost destul de
simplu de determinat, o formulă matematică fiind concepută în acest scop. Pasul rezonant al fluierului a fost găsit prin împărțirea
diametrului său într-o constantă numerică de 51. Creșterea adâncimii fluierului a crescut efectiv amplitudinea acestuia. Un fluier cu
diametrul de 1,3 metri producea un ton infrasonic de 37 de cicluri pe secundă. Această formă a zguduit violent pereții întregului
complex de laborator, deși intensitatea sa a fost mai mică de 2 wați de putere infrasonică.
PERICOL
Nu este nevoie de multă amplitudine pentru ca infrasunetele să producă o boală fiziologică. Mai mulți cercetători și-au făcut accidental
un mare rău atunci când, prin intenție deliberată sau accident, au reușit să genereze vibrații infrasonice. Tesla a folosit platforme
vibrante ca ajutor pentru vitalitate. El a fost încântat să „tonifice corpul” cu platforme vibraționale de design propriu. Montate pe plăcuțe
grele de cauciuc, aceste platforme erau vibrate de simple roți „excentrice” motorizate.
Utilizarea lor ușoară, timp de un minut, ar putea fi plăcut stimulatoare. Efectele revigorează întregul corp ore întregi după aceea.
Utilizarea excesivă ar produce însă boli grave, agravările excesive ale inimii fiind cel mai periculos aspect al stimulării. Întregul corp „a
sunat” ore în șir cu o frecvență cardiacă crescută și a stimulat foarte mult tensiunea arterială. Efectele ar putea fi mortale.
Într-un caz istoric, Samuel Clemens, prietenul apropiat al lui Tesla, a refuzat să coboare de pe platforma vibrantă. Tesla îi părea rău că i-
a permis să-l monteze. După avertismente repetate, îngrijorarea lui Tesla a fost înăbușită atât de mașina care vibra, cât și de exaltările și
laudele jubile ale lui Clemens. Încă câteva secunde și Clemens aproape că și-a murdărit costumul alb, efectele infrasunetelor fiind
„înregistrate în mod corespunzător”.
Tesla a făcut deseori eforturi mari în a descrie efectele infrasunetelor reporterilor din ziare care, la spatele lui, batjocoreau ideea că un
„mic sunet” ar putea produce astfel de devastări. Cu toate acestea, tocmai cu un „sunet atât de mic” Tesla aproape că și-a doborât
laboratorul de pe Houston Street. Impulsoarele lui infrasonice compacte erau teribil de eficiente. Ulterior, Tesla a proiectat și testat arme
cu impuls infrasonic capabile să distrugă clădiri și orașe întregi la comandă.
Walt Disney și artiștii săi s-au îmbolnăvit grav când un efect de sunet, destinat unei scene scurte de desene animate, a fost încetinit de
mai multe ori pe o casetă și amplificat printr-un sistem de sunet de teatru. Sursa de sunet originală a fost un fier de lipit, al cărui sunet
de 60 de cicluri a fost redus de cinci ori la 12 cicluri. Acest ton a produs o greață persistentă în echipaj, care a durat zile întregi.
Fiziologia pare să rămână paralizată de infrasunete. Infrasunetele stimulează tulburările urechii medii, distrugând echilibrul
organismului. Efectul este ca un rău de mare sever și prelungit. Infrasunetele își imobilizează victimele. Restabilirea vitalității normale
necesită câteva ore sau chiar zile. Expunerea la intensități ușoare de infrasunete produce boală, dar intensitățile crescute duc la
moarte. Răspunsurile alarmante la infrasunete au fost înregistrate cu precizie de experții medicali militari.
Toleranțe de la 40 la 100 de cicluri pe secundă au fost înregistrate de examinatorii militari. Rezultatele sunt cele mai serioase. Pe
măsură ce tonurile infrasonice scad, simptomele mortale cresc. Ritmurile cardiace alterate, cu pulsul crescând la 40% din valorile lor de
repaus, sunt precursorii altor stări preletale. Greața ușoară, amețelile, înroșirea pielii și furnicăturile corpului apar la 100 de cicluri pe
secundă. Urmează vertij, anxietate, oboseală extremă, presiune în gât și disfuncție respiratorie. Tusea, presiunea sternală severă,
sufocarea, salivația excesivă, durerile extreme la înghițire, incapacitatea de a respira, durerile de cap și durerile abdominale apar între 60
și 73 de cicluri pe secundă. Oboseala post-expunere este marcată. Anumiți subiecți au continuat să tușească timp de o jumătate de
oră, în timp ce mulți au continuat manifestarea înroșirii pielii până la patru ore.
Scăderi semnificative ale acuității vizuale sunt observate atunci când oamenii sunt expuși la infrasunete între 43 și 73 de cicluri pe
secundă. Scorurile de inteligibilitate pentru persoanele expuse scad la un nivel scăzut de 77% din scorurile lor normale. Orientarea
spațială devine complet distorsionată. Coordonarea musculară și echilibrul se clătesc considerabil. Dexteritatea manuală deprimată și
vorbirea neclară au fost observate înainte ca indivizii să dispară. Chiar înainte de acest punct, se observă o pierdere semnificativă a
inteligibilității.
Descoperirile doctorului Gavreau în domeniul infrasonic între 1 și 10 cicluri pe secundă sunt cu adevărat șocante. Pasul infrasonic letal
se află în intervalul de 7 cicluri . Creșterile mici ale amplitudinii afectează comportamentul uman în acest interval de înălțime.
Activitatea intelectuală este mai întâi inhibată, blocată și apoi distrusă. Pe măsură ce amplitudinea crește, au fost observate mai
multe răspunsuri deconcertante. Aceste răspunsuri încep ca o interferență neurologică completă. Acțiunea medularei este blocată
fiziologic, funcțiile sale autonome încetează.
CEJURI
Infrasunetele se agață de pământ, un fenomen bine cunoscut în lumea animală. Vocalizările femelelor și ale puiilor lor își iau traseele
urmăribile prin aer. Sunetele înalte sunt de natură aeriană. Acest lucru face ca femelele și tinerii să fie ținte naturale pentru prădători.
Tonurile cu tonuri joase se agață de pământ, fiind „ghidate” de-a lungul straturilor de sol. Vocalizările masculine nu pot fi localizate de
către prădători. Sunetele masculine „îmbrățișează pământul”, difuzându-se din sursa lor. Unii masculi bubuie pământul cu voce și
copite. Acestea sunt semnale de comunicații pe care numai ei le înțeleg.
Faptul că terenul atrage și ghidează tonurile de joasă frecvență este un dar remarcabil pentru regnul animal, sporind supraviețuirea
liderilor de sex masculin. Când turmele sunt atacate de prădători, masculii pot continua să îndrume însoțitorii lor, rămânând în același
timp complet „invizibili” și evazivi. Prădătorii nu pot localiza vocile și zgomotele liderilor bărbați, deoarece semnalele lor joase sunt
imposibil de identificat. Prin urmare, sunt imposibil de atacat. Prădătorii sunt adesea depășiți de masculi care își mențin comunicațiile
difuze pe și prin pământ.
Aceleași analogii s-ar aplica și unui sistem de apărare infrasonic. În primul rând, infrasunetele nu își pierde intensitatea atunci când
parcurg distanțe foarte mari pe sol. Ei rămân la aceeași intensitate ca atunci când sunt eliberați din sursele lor mortale. De asemenea,
din cauza efectului de agățare de pământ, sursele de infrasunete nu pot fi localizate fără aparate speciale. Acest lucru ar funcționa bine
pentru cei care au folosit armamentul infrasunetelor. Dar să presupunem că o forță ostilă folosea ei înșiși infrasonici? Infrasoniile sunt
inaudibile. Bătălia avea să se încheie înainte ca cineva să știe că a început. De unde știi despre un atac infrasonic? Prima linie de
apărare ar fi, prin urmare, detectarea „inamicului neperceput”. Dezvoltarea unor sisteme de arme infrasonice adecvate ar necesita mai
întâi un detector de infrasunete.
Dr. Gavreau sa concentrat mai întâi pe dezvoltarea detectorilor infrasonici infailibili pentru siguranța personală a operatorilor săi,
precum și pentru eventuala desfășurare tactică. El a experimentat cu mai multe modele care au urmat analogii arcani ai vechilor
detectoare fără fir. Un astfel de design folosea flăcări închise pentru a detecta pasurile infrasonice. Aminteau de acele detectoare de
flacără dezvoltate de Lee De Forest chiar înainte de inventarea triodei. Detectoarele de flacără de la Gavreau au folosit cavități
rezonante variabile. Amplitudinile flăcării au fost deplasate cu pasi infrasonice specifice. Putea calibra intensitatea infrasonică, precum
și înălțimea cu acești detectoare. Însă, flăcările sunt periculoase și volubile, nefiind foarte sigure în luptă.
Dr. Gavreau a experimentat apoi cu barometre mecanice îmbunătățite. Acestea au cuplat cavități rezonante mari cu tuburi barometru
foarte fine. Au dat dovadă de o mare sensibilitate. Creșteri constante ale presiunii barometrice au fost înregistrate atunci când
burdufurile cu cavități mari au fost comprimate de infrasunete. Sensibilitatea acestor barometre a crescut pe măsură ce capacitatea
burdufului a crescut. Erau adecvate, dar fragile.
O altă variantă de realizare semăna cu modelele de televiziune mecanice timpurii ale lui John Logie Baird. A folosit piei mari de timpan,
oglinzi, lumini și fotocelule. O oglindă a fost fixată de timpan. Un fascicul de lumină a pâlpâit când infrasunetele au lovit oglinda.
Fotocelula a înregistrat aceste pâlpâiri ca semnal electric. Acest sistem detector era foarte fiabil.
De departe, cele mai avansate detectoare pe care Gavreau a proiectat și testat au folosit un proces electrolitic. În acest analog al
sistemelor dezvoltate de Fessenden pentru măsurarea semnalelor fără fir slabe, s-au folosit soluții chimice și contacte electrice cu vârf
de fir fin. Soluțiile chimice, separate de o barieră osmotică, au fost forțate să migreze prin bariere ori de câte ori infrasunetele traversau
sistemul. Acest amestec chimic a fost apoi măsurat ca o conductivitate electrică crescută într-un galvanometru sensibil. Acest sistem
era fiabil și precis. Toate aceste sisteme au suferit de o singură posibilitate. Folosirea ofensivă a unei amplitudini infrasonice incredibile
le-ar transforma în vapori.
BURURA
Au fost emise pretenții de către autoritățile franceze, care afirmă că dr. Gavreau nu dezvolta deloc arme. Mai multe brevete, totuși,
trădează această cortină de fum remarcabilă. Deși este imposibil să se regăsească brevetele reale pentru generatoarele infrasonice, Dr.
Gavreau este creditat cu dezvoltarea extinsă a „armurii infrasonice”. De ce ar „risipi” atât timp și cheltuieli dacă nu pentru un program
anti-arme?
Astfel, utilizarea armamentului infrasonic necesită dezvoltarea și implementarea scuturilor infrasonice. Dr. Gavreau a petrecut mai mult
timp dezvoltării scuturilor infrasonice decât dezvoltării unor coarne infrasonice eficiente. Infrasunetele nu au putut fi blocate în mod
adecvat, așa cum a descoperit dr. Gavreau la începutul cercetării sale. Dispozitivele cu infrasunete necesită deflectoare extrem de mari.
În plus, nimeni nu ar îndrăzni să inițieze un baraj infrasonic asupra vreunei forțe invazive fără o protecție adecvată. Claxoanele
infrasonice își pot proiecta sunetele într-o direcție dată, dar mediile naturale „scurg” părți ale sunetului în toate direcțiile. Infrasunetele le
saturează generatoarele, inundându-le și pătrunzând sursele în câteva secunde. Ei „își fac drumul înapoi” către cei care trimit semnalele
lor mortale. Infrasunetele „îmbrățișează pământul” și se răspândesc în jurul surselor lor. Din păcate, cei care ar elibera energie
infrasonică ar fi ei înșiși măcelăriți chiar în fapt.
Prima metodă a lui Gavreau presupune conversia infrasunetelor în tonuri succesive mai mari, până când înălțimea infrasonică se
„pierde”. Acest lucru a fost realizat prin metoda sa pasivă „structurală”, o serie enormă stratificată de deflectoare și cavități rezonante.
Această formă este „pasivă”, deoarece doar stă în picioare și așteaptă baraje infrasonice, absorbindu-le și transformându-le în tonuri
audibile inofensive.
A doua metodă a lui Gavreau este mai activă și „agresivă”. Se angajează în mod activ și anulează orice putere infrasonică ofensivă.
Anularea folosește un principiu fizic bine cunoscut pentru funcționarea sa. Ca un scut „activ”, transmite tonuri ale căror fronturi de undă
opuse interferează distructiv cu infrasunetele primite. Atacurile infrasonice sunt anulate, sau cel puțin aduse la niveluri mult mai slabe.
Această metodă necesită sisteme de detectare și răspuns de mare viteză. Procesul implică determinarea unui pas de atac, generarea
acestuia și proiecția pasului „defazat”. Metoda anulării active nu este complet exactă sau protectoare prin niciun fel. O sursă
infrasonică mobilă foarte modulată ar fi aproape imposibil de neutralizat cu succes fără o electronică extrem de sofisticată.
Dar s-a imaginat o abordare elegant și simplă, una care nu ar presupune ca apărătorul să fie expus propriilor proiecții infrasonice. În
timp ce erau fixați pe vechea noțiune de instalații și stații de arme, Gavreau și echipa uitaseră momentan primul lor efort de cercetare.
Robotică!
CIOCANUL
Să ne amintim că dr. Gavreau și echipa sa de pionieri erau în domeniul roboticii. Au dezvoltat sisteme automate industriale și militare.
Cât de dificil ar fi fost să-și cupleze armamentul nou descoperit cu aplicațiile robotice? Dr. Gavreau a combinat formatul de țeavă de
orgă și de fluier. Aparatul a fost adăpostit într-un bloc de beton. Avea mai puțin de un metru cub în volum. Fluierul principal era dispus în
interiorul său. La deschiderea sa evazată au fost amplasate mai multe țevi rezonante. Dispozitivul era operat cu aer puternic
comprimat. Ieșirea sa a fost înfricoșătoare. Era capabil, într-un angajament convențional, să distrugă complet un agresor.
Acest design de fluier cu infrasunete a fost odată sigilat într-un dig de beton de 880 de lire sterline pentru teste, un deflector de beton
plasat peste capătul său proiectiv. Chiar și cu aceste precauții, dispozitivul a reușit să scuture absolut o porțiune în formă de evantai din
Marsilia. A spart digul de beton de susținere și a distrus învelișul deflectorului într-o clipă. Macabru. Nu s-a auzit vreodată niciun sunet.
Acest design a demonstrat o mare selectivitate a pasului, putere și directivitate. În această ultimă caracteristică, Gavreau și echipa sa
au obținut un factor de siguranță de cea mai mare valoare. Armamentul defensiv infrasonic ar putea fi acum îndreptat în siguranță
departe de operatori împotriva oricărui inamic. Această armă era un dispozitiv remarcabil de compact și eficient. Eficiența sa a fost
măsurată prin puterea distructivă și volumul armei.
O întruchipare ulterioară a acestei terori a dezvăluit un alt cub compact. Fluierul infrasonic era probabil adăpostit acolo. Din placa
frontală veneau vreo şaizeci de ţevi, coarne evazate îndreptate într-un şir mortal înainte. Se spunea că numai acest dispozitiv, ghidat de
la distanță într-un câmp de luptă artificial amenajat, a izbucnit crenelurile grele și interioarele tancurilor deschise cu o hidoasă lipsă de
efort. În plus, au fost observate cu egală eficacitate alte câteva alte perturbări mai înfricoșătoare și de nemenționat. În fiecare, nu s-a
auzit vreodată un sunet.
Aparatul a fost montat și mobilizat. Un vehicul robotizat. Alimentată cu motoare diesel sau cu gaz comprimat, unitatea aproape
nesemnificativă ar fi un inamic bizar pentru o armată. Experimentele preliminare au dovedit pericolul extrem de a pierde puterea
infrasonică în rândul lui Gavreau și lucrătorilor săi. Fără mecanisme automate de control de la distanță, fiecare tehnician ar ceda
sunetului mortal și ar muri, în timp ce mașina continuă să-și difuzeze sunetul mortal. Ca arme defensive, un astfel de dispozitiv ar fi
teribil și eficient. Sistemul ar fi un adevărat factor de descurajare pentru cei care ar fi suficient de proști pentru a încerca un atac la sol
asupra oricărei națiuni atât de înarmate. Armatele s-ar prăbuși. Odată ce coarnele infrasonice erau dezlănțuite împotriva inamicului,
bătălia nici nu avea să înceapă.
Un asemenea motor de război ar fi imposibil de localizat. Nimeni care i-a văzut dimensiunea nu ar crede că conține o putere atât de
letală. Majoritatea ar trece complet cu vederea dispozitivul. Un potop de astfel de dispozitive, fiecare emanând un amestec deosebit de
înalt modulat de infrasunete, ar fi un zid de neoprit. Tancurile robotizate echipate cu generatoare de infrasunete ar putea mătura o
zonă cu infrasunete mortale, distrugând toți adversarii pe o rază de cinci mile. Aceste arme infrasonice teribile ar putea fi securizate
cu ușurință în avioane de drone, unde asalturile aeriene ar putea irosi rapid și metodic orice armată ofensivă care se apropie.
Descurajarea potențialilor atacatori aerieni ar putea fi la fel de devastatoare pentru infractori. Balizele infrasonice ar putea să măture și
să scaneze cerul cu o acuratețe mortală. Infrasunetele trece prin toată materia cu o eficiență egală, căutând infractorii cu consecințe
mortale. Intensitățile pe care dispozitivele Gavreau le transmit în mod eficient în mediu sunt înspăimântătoare. În aceste dispozitive
vedem perfecțiunea fenomenelor care nu apar niciodată în mod natural la intensități atât de periculoase. Acesta este motivul pentru
care aceste arme trebuie desfășurate prin telecomandă, funcționând ca automate la distanțe mari de operatorii lor.
Armele sunt făcute pentru a apăra, nu pentru a jigni. În cuvintele lui Gavreau: „Nu există o protecție completă împotriva infrasunetelor.
Nu este absorbit de materia obișnuită, pereții și camerele nu sunt suficiente pentru a o opri”. Și așa, încă o dată, stăm la răscruce.
Suntem chemați, chemați să ne arătăm în fața a două căi. Pe una, auzim Messaien și mesajele muzicale ale păcii. Pe de altă parte,
Gavreau și mesajele muzicale ale războiului. Și din nou alegem. Și din nou trebuie să alegem. A cui va fi muzica?
Etichete
ARMĂ CU ENERGIE DIRIJATĂ RECOMANDATE
Legături rupte
Dacă oricare dintre linkurile de mai sus nu funcționează, copiați adresa URL și inserați-o în formularul de mai jos pentru a verifica
Wayback Machine pentru o versiune arhivată a acelei pagini web.
Lipiți linkul rupt și verificați Archive.org TRIMITE
Jim Lee Urma

Creatorul știrilor ClimateViewer
„Sunt pentru totdeauna un Boy Scout, un artist pe viață, un programator nocturn, muzica este viața mea, dragostea
este religia mea și sunt cel mai norocos soț și tată de pe Pământ. Vorbesc pentru copaci. Am o pasiune pentru
cartografiere, magneți și mistere.”
Despre Jim Lee

Arme Cu Energie Dirijată 101 - Război Sonic, Cu Microunde, Cu Laser Și Non-Letal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arme Cu Energie Dirijată 101 - Război Sonic, Cu Microunde, Cu Laser Și Non-Letal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1/27/24, 6:15 PM Arme cu energie dirijată 101: Război sonic, cu microunde, cu laser și non-letal • Știri ClimateViewer

Arme cu energie dirijată 101: Război sonic, cu microunde, cu laser și non-letal

Cum funcționează cu adevărat armele cu energie dirijată

CONTEXTUL INVENȚII – Brevet SUA # 4959559, 1990

Invenţia se referă, în general, la transmiterea

În timp ce crucișătorul de luptă Klingon atacă

În urma lucrării de pionierat a lui JN

PDF: Localized Transmission of Electromagnetic Energy 1989 , Sursa: arizona.edu

Arme cu energie dirijată

Societatea Profesională a Energiei Dirijate (DEPS)

Societatea Profesională a Energiei Dirijate (DEPS) încurajează

În fiecare an universitar, DEPS oferă burse individuale de

DEPS găzduiește mai multe conferințe și ateliere anual și

Campanie de sensibilizare educațională în direcția energiei Parteneri corporativi • DESCARCĂ PDF

Arme cu energie dirijată cu microunde

Istoria secretă a diplomaților și a armelor invizibile

Tehnologia DEW pentru cuptorul cu microunde

• Urmărește acest videoclip pe YouTube

• Urmărește acest videoclip pe YouTube

Proiect de rachete avansate cu microunde de mare putere contra-electronice

Mai multe informații disponibile pe pagina noastră: HAARP și Sky Heaters

Arme sonice: ultrasunete și infrasunete

Atacurile sonice în China și Cuba: cum poate fi sunetul o armă

Efecte asupra sănătății armei sonice

Traumă acustică: Bioefectele sunetului

Arma sonică a lui Vladimir Gavreau

Articol de Gerry Vassilatos

ARMĂ CU ENERGIE DIRIJATĂ RECOMANDATE

Lipiți linkul rupt și verificați Archive.org TRIMITE

Jim Lee Urma

Despre Jim Lee

S-ar putea să vă placă și