Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Moringa, o plantă care poate înlocui carnea în alimentația umană crește de anul acesta și în
România. Moringa Oleifera, cunoscută la nivel mondial ca ”Arborele vieții”, este aclimatizată în
prezent la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, acolo unde dr.
ing. Costel Vânătoru este foarte încrezător că planta-minune va putea fi cultivată în curând de
orice român care își dorește o alimentație sănătoasă.
”Arborele vieții” a ajuns la Stațiunea din Buzău acum doi ani, fiind plantat și îngrijit de anula
cesta de către ing. Costel Vânătoru, care se ocupă de aclimatizarea lui.
„Am documentat proprietățile Moringa Oleifera și am decis să încercăm aclimatizarea sa în
România. Proprietățile vaste și domeniile multiple de utilizare ne-au convins să demarăm
acest proiect. Transformarea sa în plantă perenă autohtonă ar fi o realizare majoră care ar
deschide noi drumuri în multe domenii în țara noastră. Am început în urmă cu doi și am atins
rezultate semnificative. Anul acesta e foarte important, întrucât vom afla dacă Moringa,
cultivat în aer liber, va trece peste iarnă. Conform rezultatelor actuale, estimez că vom
înregistra un nou succes. Scopul nostru este să îl transformăm într-o plantă perenă, în
România fiind momentan doar anuală. Deci am reușit să îl adaptăm solului autohton”, a
declarat în exclusivitate pentru Super-Hrana.ro, dr. ing. Costel Vânătoru.
„Este nevoie de o perioadă de aproximativ cinci ani până când vom fi siguri că vorbim de o
plantă perenă. Până atunci, Moringa poate fi cultivat de oameni, în casă sau spații protejate, în
ghiveci. Sfatul este să fie întreținut, tuns, pentru a nu-i da voie să se înalțe prea mult și pentru
a stimula apariția lăstarilor. Moringa crește până la 12 metri înălțime”, ne-a explicat dr. ing.
Costel Vânătoru.
Izvor de sănătate
Moringa Oleifera este folosit în țările unde crește ca aliment sau ca supliment alimentar. În
zonele sărace din aceste regiuni, este promovat și folosit de anumite organizații umanitare ca
o soluție în lupta cu malnutriția. Se spune că toate părțile arborelui sunt comestibile și
hrănitoare, frunze, păstăi, semințe, fructe și rădăcină. Mai mult, se poate obține și ulei de
moringa, utilizat gătit, alimente sau cosmetice.
Studiile efectuate până în acest moment indică faptul că frunzele sunt cele mai hrănitoare
părți din Moringa. Există rezultate care indică o acțiune benefică împotriva radicalilor liberi din
organism prin prezența antioxidanților beta caroten, beta sitosterol, quercerină sau
kaempferol.
Fitosterolii din Moringa împiedică absorbția colesterolului la nivel intestinal, iar acidul
clorogenic încetinește eliberarea glucozei în sânge, protejează retina și scade tensiunea
arterială. Niazimicina, niazinina și niaziminina sunt compuși care influențează tensiunea
arterială de asemenea, dar care, în doze mari, pot deveni toxici.
Efecte adverse
Consumul excesiv de Moringa, în special în cazul persoanelor bolnave implică anumite riscuri,
exact ca în cazul supradozelor de medicamente. Mai mult, anumite părți precum scoarța sau
rădăcina de Moringa pot fi cu adevărat periculoase.
De asemenea, alte teste de laborator au indicat faptul că rădăcina sau cantitățile mari de
frunze de Moringa au un puternic efect contraceptiv, cauzând chiar avort spontan. Mai grav,
există studii care au demonstrat că dozele exagerate au produs mutații în organismul
animalelor testate, cantitățile sigure fiind cele reduse.
Din acest motiv, oamenii de știință recomandă consumul moderat și, cel mai important, sfatul
unui medic înainte de a urma o cură sau tratament cu Moringa.