MANTA ALBERT

GRUPA 7, SERIA A, MG IV

FRUCTELE: COMPOZITIA CHIMICA SI VALOAREA

NUTRITIVA
Fructele sunt promovate în mod universal ca fiind sănătoase. Ghidul dietetic pentru americani
din 2010 recomandă ca jumătate din farfurie să fie compusă din fructe și legume. Fructele includ un
grup divers de alimente vegetale care variază foarte mult în ceea ce privește conținutul de energie și
nutrienți. În plus, ele furnizează fibre alimentare, iar consumul de fibre este legat de o incidență mai
mică a bolilor cardiovasculare și a obezității. Fructele furnizează, de asemenea, vitamine și minerale
în alimentație și sunt surse de substanțe care funcționează ca antioxidanți, fitoestrogeni și agenți
antiinflamatori.

Datele statistice arata un trend crescator al consumului de fructe per capat de persoana in ultii 50 de
ani. Daca in 1960 o persoana consuma in medie 34kg de fructe pe an (cca. 94g de fructe pe zi), in
anul 2013 media a crescut la 96kg de fructe pe an (cca. 260g de fructe pe zi).

1
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

Cu toate ca aceste statistici par a fi imbucuratoare, in tari precum Statele Unite intre 23% si 38% din
intreaga populatie consuma fructe odata sau deloc pe zi (in mod normal sunt recomandate 4-5 portii
de fructe pe zi). Acest aport scazut se insoteste de un risc crescut de aparitie a numeroase boli,
dintre care bolile cardiovasculare, cancerele, hipertensiunea arteriala si diabetul sunt doar cele mai
proeminente.

A. BOLI CARDIOVASCULARE
Există dovezi convingătoare că o dietă bogată în fructe poate reduce riscul de boli de inimă
și de accident vascular cerebral.
- O meta-analiză a studiilor de cohortă care au urmărit 469.551 de participanți a constatat
că un aport mai mare de fructe și legume este asociat cu un risc redus de deces din cauza
bolilor cardiovasculare, cu o reducere medie a riscului de 4% pentru fiecare porție
suplimentară de fructe și legume pe zi.
- Cel mai amplu și mai lung studiu de până acum, realizat în cadrul studiului Nurses
Health Study și Health Professionals Follow-up Study de la Harvard, a inclus aproape
110.000 de bărbați și femei ale căror obiceiuri alimentare și de sănătate au fost urmărite
timp de 14 ani.
- Cu cât consumul mediu zilnic de fructe este mai mare, cu atât scad șansele de a dezvolta
boli cardiovasculare. În comparație cu cei din cea mai mică categorie de consum de
fructe (mai puțin de 1,5 porții pe zi), cei care aveau o medie de 8 sau mai multe porții pe
zi aveau cu 30% mai puține șanse de a fi suferit un atac de cord sau un accident vascular
cerebral.
- Deși toate fructele au contribuit probabil la acest beneficiu, citricele, cum ar fi
portocalele, lămâile, limetele și grepfrutul, au fost cel mai puternic asociate cu scăderea
riscului de boli cardiovasculare.
- Atunci când cercetătorii au combinat rezultatele studiilor de la Harvard cu alte câteva
studii pe termen lung din SUA și Europa și au analizat separat bolile coronariene și
accidentele vasculare cerebrale, au descoperit un efect protector similar: persoanele care
au consumat mai mult de 5 porții de fructe pe zi au avut un risc cu aproximativ 20% mai
mic de boli coronariene și de accidente vasculare cerebrale, comparativ cu persoanele
care au consumat mai puțin de 3 porții pe zi.
B. TENSIUNEA ARTERIALA

2
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

- Studiul DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) a examinat efectul asupra

tensiunii arteriale al unei diete bogate în fructe. Cercetătorii au constatat că persoanele
cu hipertensiune arterială care au urmat această dietă și-au redus tensiunea arterială
sistolică cu aproximativ 11 mm Hg și tensiunea arterială diastolică cu aproape 6 mm Hg
- atât cât pot obține medicamentele.
C. CANCER
Desi numeroase studii timpurii au dezvăluit ceea ce părea a fi o legătură puternică între
consumul de fructe și legume și protecția împotriva cancerului, o ipostaza mai probabilă este
aceea că anumite tipuri de fructe și legume pot proteja împotriva anumitor tipuri de cancer.

- Un studiu realizat de Farvid și colegii săi a urmărit timp de 22 de ani o cohortă Nurses'
Health Study II, formată din 90 476 de femei aflate la premenopauză, și a constatat că
cele care au consumat cele mai multe fructe în timpul adolescenței (aproximativ 3 porții
pe zi), în comparație cu cele care au avut cel mai mic aport (0,5 porții pe zi), au avut un
risc cu 25% mai mic de a dezvolta cancer de sân. S-a înregistrat o reducere semnificativă
a cancerului de sân la femeile care consumaseră un aport mai mare de mere, banane,
struguri în timpul adolescenței, precum și portocale la începutul vieții adulte.
- Farvid și colegii săi au urmărit 90, 534 de femei premenopauză din Nurses' Health Study
II timp de 20 de ani și au constatat că un consum mai mare de fibre în timpul
adolescenței și la începutul vieții adulte a fost asociat cu un risc redus de cancer de sân
mai târziu în viață. Atunci când au comparat cel mai mare și cel mai mic aport de fibre
din fructe, femeile cu cel mai mare aport de fibre din fructe au avut un risc redus cu 12%
de cancer de sân;
- După ce a urmărit timp de 30 de ani 182.145 de femei din Nurses' Health Study I și II,
echipa lui Farvid a constatat, de asemenea, că femeile care consumau mai mult de 5,5
porții de fructe în fiecare zi aveau un risc de cancer de sân cu 11% mai mic decât cele
care consumau 2,5 porții sau mai puține.
D. OBEZITATE
Datele de la Nurses' Health Studies și Health Professional's Follow-up Study arată că
femeile și bărbații care și-au crescut consumul de fructe pe o perioadă de 24 de ani au avut
mai multe șanse să piardă în greutate decât cei care au mâncat aceeași cantitate sau cei care
și-au redus consumul. Fructele de pădure, merele, perele, au fost asociate cu pierderea în
greutate.
3
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

COMPOZITIA CHIMICA A FRUCTELOR si VALOREA NUTRITIVA.

Din punct de vedere botanic, fructul este structura rezultată în urma creșterii unei plante cu flori.
Componenta cărnoasă, care este în mod normal porțiunea consumată, are rolul de a proteja și,
eventual de a susține sămânța ca parte a dezvoltării naturale a progeniturii plantei originale.
Morfologia fructelor variază substanțial, la fel ca și țesutul vegetal consumat.

Structura și aspectele funcționale ale fructelor dictează compoziția acestora. Tabelul de mai
jos prezintă câțiva constituenți tipici ai fructelor și intervalul de valori în funcție de fruct, cultivare,
cultură, maturitate.

4
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

Componenta Interval (%) Comentarii

Apa 97-70 Influențat de condițiile de cultivare și
post-recoltare
Carbohidrate 25-3 Zaharuri și polimeri - pectină,
hemiceluloză, celuloză
Proteine 5 Mai multe în fructe și semințe uleioase
Lipide 25 Urme în membrana celulară, în
semințe, cu un conținut ridicat în
avocado
Acizi 3 Citrice, tartrice, malice, lactice, acetice,
ascorbice + minore
Fenoli 0.5 Taninuri și fenoli complecși
Vitamine 0.2 Solubile în apă > solubile în grăsimi
Minerale 0.2 În funcție de sol și de specie
Fibre <1 pana la >15 Depinde de coajă și de miez
Pigmenti 0.1 Carotenoizi, antociani, clorofilă

- Componenta principală este, bineînțeles, apa derivată din lichidul extra și intracelular
necesar pentru procesele metabolice și pentru menținerea turgescenței celulare.
Conținutul de apă poate varia de la 97% în unele fructe de pădure sălbatice până la 70%
în strugurii supramaturați și mai puțin de 50% în fructele care se usucă în mod natural pe
plantă;
- Porțiunea neacvatică conține literalmente sute de compuși identificați cu o gamă de
zaharuri naturale și/sau polimeri de zahăr, și anume glucoză, fructoză, amidon, celuloză,
hemiceluloză, pectină, care reprezintă de obicei majoritatea substanțelor solide. Aceste
substanțe solide sunt clasificate ca fiind (1) solubile, care se exprimă ușor în suc și (2)
insolubile, care constau în principal din reziduul de presare. Alte substanțe solide, cum
ar fi tulpina și uneori pielița, miezul și semințele, reprezintă componentele
necomestibile;

- Alte macrocomponente sunt acizii din fructe, responsabili de gustul acrișor și de pH-ul
scăzut al multor fructe, dar nu al tuturor. Aceștia sunt solubili în apă, anumiți acizi
contribuind în mod important la aroma și caracterul fructelor și sucurilor. Principalii
5
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

acizi organici sunt citric, tartric, malic, lactic, acetic și ascorbic și variază de la procente
trascurabile până la peste 3 procente. De asemenea, sunt prezente urme de acizi fenolici;
- Proteinele sunt în general mai puțin de 1 la sută, cu excepția fructelor grase și a tuturor
semințelor;
- Substanțele nutritive, precum proteinele, lipidele, aminoacizii, vitaminele și mineralele,
sunt prezente în grade diferite, la fel ca și substanțele aromatizante și aromate;
- Lipidele merită o mențiune specială. Cu excepția măslinului, avocado și a fructelor de
palmier, conținutul de lipide din fructe este foarte scăzut, mai puțin de 0,5 %, cu
excepția semințelor.

Fitonutrientele sunt o categorie de compuși, cunoscută și sub numele de alimente funcționale, este
din ce în ce mai importantă și merită o atenție deosebită. Substanțele fitochimice sunt definite ca
fiind: "Compuși biologic activi, nenutritivi sau nutritivi, prezenți în alimentele naturale comestibile,
inclusiv fructe, legume, cereale, nuci, si semințe, care previn sau întârzie apariția sau continuarea
bolilor cronice la oameni și animale." (Guhr și LaChance, 1997).

"Orice ingredient alimentar care poate oferi un beneficiu pentru sănătate dincolo de nutrienții
tradiționali pe care îi conține" (Hasler, 1998).

O parte din acestia sunt trecuti in tabelul de mai jos:

6
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

Dintre fitonutrientele de mai sus Antioxidantii si Vitaminele le regasim in majoritatea fructelor,

Seleniul este incorporta in solul din care provin, Carotenoizii se gasesc in fructele de culoare rosie,
galbena si portocalie, iar Fibrele intra in constitutia peretului acestora.

Tabelul de mai jos prezinta valorile nutritive ale principalelor feluri de fructe.

7
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

In concluzie o dieta bogata in fructe scade semnificativ riscul de a dezvolta in viitor diferite boli
care ar periclita viata persoanei in cauza. Continutul bogat in fibre si fitonutrienti, si scazut in
grasimi s-au demonstrat a fi temelia pe baza carora fructele pot preveni in special bolile
cardiovasculare si obezitatea. Cele mai multe fructe au putine calorii si sunt bogate in apa si fibre,
ceea ce aduce o saturatie precoce.

Majoritatea adultilor ar trebui sa consume cel putin 4-5 portii de fructe pe zi. Acestea se pot gasi
intr-o multime de optiuni pe tot parcursul anului, dar alegerea fructelor de sezon ofera o
calitate/valoare mai buna si da mai multa varietate dietei pe tot parcursul anului. Alegerea fructelor
colorate mareste varietatea de nutrienti. Este indicat a se consuma fructe din categorii diferite pentru
a beneficia de toate specificitatile acestora:

- Fructe proaspete (mere)

- Citrice (portocale)
- Fructe cu samburi (caise)
- Fructe fainoase (castane)
- Fructe uleioase (nuci)
- Fructe tropicale (ananas)
- Fructe de padure (afine)
- Alte (struguri sau fructul pasiunii)

Fructele sunt cele mai hranitoare daca sunt consumate proaspete si intregi. Sucul de fructe ar trebui
baut ocazional, deoarece are mai putine fibre si nutrienti sanatosi decat fructul intreg; deasemenea
contine o cantitate mai mare de fructoza decat poate metaboliza ficatul la o masa.

BIBLIOGRAFIE

1. https://ourworldindata.org/grapher/vegetable-consumption-per-capita?
tab=table&country=~USA
2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22797986/
3. https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/what-should-you-eat/vegetables-and-fruits/
4. https://agritech.tnau.ac.in/pdf/nutritive%20value_fruits.pdf
5. http://www.fao.org/3/y2515e/y2515e04.htm#P0_0
6. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S019566631630037X?via%3Dihub
7. Ghid Practic de Nutritie si Dietetica -Alina Onofriescu

8
 MANTA ALBERT
GRUPA 7, SERIA A, MG IV

8. Bertoia ML, Mukamal KJ, Cahill LE, Hou T, Ludwig DS, Mozaffarian D, Willett WC, Hu
FB, Rimm EB. Changes in intake of fruits and vegetables and weight change in United
States men and women followed for up to 24 years: analysis from three prospective cohort
studies. PLoS medicine. 2015 Sep 22;12(9):e1001878.

9. Wang X, Ouyang Y, Liu J, Zhu M, Zhao G, Bao W, Hu FB. Fruit and vegetable
consumption and mortality from all causes, cardiovascular disease, and cancer: systematic
review and dose-response meta-analysis of prospective cohort studies. BMJ. 2014 Jul
29;349:g4490.

10. Hung HC, Joshipura KJ, Jiang R, Hu FB, Hunter D, Smith-Warner SA, Colditz GA, Rosner
B, Spiegelman D, Willett WC. Fruit and vegetable intake and risk of major chronic disease.
Journal of the National Cancer Institute. 2004 Nov 3;96(21):1577-84.
11. He FJ, Nowson CA, Lucas M, MacGregor GA. Increased consumption of fruit and
vegetables is related to a reduced risk of coronary heart disease: meta-analysis of cohort
studies. Journal of human hypertension. 2007 Sep;21(9):717.
12. He FJ, Nowson CA, MacGregor GA. Fruit and vegetable consumption and stroke: meta-
analysis of cohort studies. The Lancet. 2006 Jan 28;367(9507):320-6.
13. Appel LJ, Moore TJ, Obarzanek E, Vollmer WM, Svetkey LP, Sacks FM, Bray GA, Vogt
TM, Cutler JA, Windhauser MM, Lin PH. A clinical trial of the effects of dietary patterns on
blood pressure. New England Journal of Medicine. 1997 Apr 17;336(16):1117-24.
14. Appel LJ, Sacks FM, Carey VJ, Obarzanek E, Swain JF, Miller ER, Conlin PR, Erlinger TP,
Rosner BA, Laranjo NM, Charleston J. Effects of protein, monounsaturated fat, and
carbohydrate intake on blood pressure and serum lipids: results of the OmniHeart
randomized trial. JAMA. 2005 Nov 16;294(19):2455-64.
15. Yokoyama Y, Nishimura K, Barnard ND, Takegami M, Watanabe M, Sekikawa A,
Okamura T, Miyamoto Y. Vegetarian diets and blood pressure: a meta-analysis. JAMA
internal medicine. 2014 Apr 1;174(4):577-87.
16. Farvid MS, Chen WY, Michels KB, Cho E, Willett WC, Eliassen AH. Fruit and vegetable
consumption in adolescence and early adulthood and risk of breast cancer: population based
cohort study. BMJ. 2016 May 11;353:i2343.