See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/356908221

Ştefăneşti, com. Ştefăneşti, jud. Botoșani Punct: Hulboca I

Technical Report · October 2021

CITATIONS READS

0 76

3 authors, including:

Andreea Terna Knut Rassmann

Christian-Albrechts-Universität zu Kiel Deutsches Archäologisches Institut
30 PUBLICATIONS 74 CITATIONS 69 PUBLICATIONS 590 CITATIONS

SEE PROFILE SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Andreea Terna on 09 December 2021.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

CRONICA CERCETĂRILOR
ARHEOLOGICE
DIN ROMÂNIA
2021

CAMPANIA 2020
Volum editat de către:
Institutul Național al Patrimoniului
în parteneriat cu
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
și Centrul de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale

Bucureşti, str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4,

cod 040157 tel. +4021 336.60.73; +4021 336.54.24
fax: +0211 336 99.04; +4021 336.50.69
www.patrimoniu.gov.ro

Volum editat cu consultarea Comisiei Naționale de Arheologie

Colegiul științific:
prof.dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române
conf.dr. Vasile Cotiugă
prof.dr. Florin Drașovean
conf.dr. Ioan Carol Opriș
prof.dr. habil Ioan Marian Țiplic

Colegiul de redacție:

Redactor responsabil: conf.dr. Ioan Carol Opriș

Redactori: prof.dr. habil. Ioan Marian Țiplic

conf.dr. Silviu Istrate Purece
lect.dr. Anamaria Tudorie

Secretar de redacție: Ruxandra Șerban

Grafică, machetare, tehnoredactare: Ruxandra Șerban

Copyright © autorii textelor, INP

Autorii textelor își asumă responsabilitatea conținutului rapoartelor publicate

Versiunea pe internet a Cronicii Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2020: www.patrimoniu.ro

Coperta I: Săpături la portalul de nord al Bisericii fortificate din Agnita, jud. Sibiu. Foto Ioan Marian Țiplic
Coperta IV: Urnă din necropola de incinerație Păuca, jud. Sibiu. Foto Ioan Marian Țiplic

ISSN 2343 – 919X

 MINISTERUL CULTURII

INSTITUTUL NAȚIONAL COMISIA NAŢIONALĂ DE UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

AL PATRIMONIULUI ARHEOLOGIE CENTRUL DE CERCETARE A PATRIMONIULUI
ȘI ISTORIEI SOCIO-CULTURALE

CRONICA
CERCETĂRILOR
ARHEOLOGICE
DIN ROMÂNIA
CAMPANIA 2020

a LV-a SESIUNE NAȚIONALĂ

DE RAPOARTE ARHEOLOGICE

29 - 31 OCTOMBRIE 2021
 Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020

113. Ştefăneşti, com. Ştefăneşti, anomalii care, după caracteristicile cunoscute din alte situri
jud. Botoșani din Ucraina şi Republica Moldova (Korvin-Piotrovskiy et al.
2016; Ţerna et al. 2019a) indică prezența unor cuptoare de
Punct: Hulboca I ars ceramica. Pentru verificarea acestei probabilități au fost
Tip sit: 11 – locuire civilă
deschise două secțiuni (3 şi 4) peste două tipuri diferite de
Cod epocă: 143 – Eneolitic târziu
anomalii din extremitatea de sud-vest a așezării. Una dintre
Cod RAN: 39177.20
acestea s-a dovedit a fi o locuință, iar cealaltă a reprezentat
Colectiv: Andreea Țerna – responsabil de şantier
într-adevăr un cuptor de ardere a ceramicii.
(Muzeul Judeţean Botoșani), Knut Rassmann (Römisch-
Secţiunea 3 a fost deschisă peste două anomalii,
Germanische Kommission, Frankfurt am Main), Stanislav
corespunzătoare cuptorului şi gropii adiacente (fig. 1). Cu
Țerna (Universitatea „Școala Antropologică Superioară”,
dimensiuni inițiale de 2x2 m, secțiunea a fost extinsă spre
Chișinău)
vest, sud şi nord pentru a surprinde în totalitate cele două
Autorizație nr.: 310/24.07.2020
complexe, ajungând la o suprafață de 40 mp.
Perioada desfășurării cercetării: 27.07.2020 – 14.08.2020
Resturile cuptorului (complex 3006) au fost
identificate la adâncimea de aproximativ 70 cm de la
suprafața actuală a solului sau 20 cm de la nivelul antic
Cercetările arheologice realizate pe promontoriul
de călcare (fig. 2-5). Cuptorul este unul de tip bicameral,
cunoscut sub numele de Hulboca sau Hâlboci sunt rodul
cu tiraj vertical, cu camerele îngropate, orientat nord-sud.
unei colaborări între Muzeul Judeţean Botoşani şi Römisch-
Dimensiunile totale sunt de aproximativ 180 cm (est-vest) şi
Germanische Kommission şi au cuprins o etapă de
150 cm (nord -sud). Conservarea este mai proastă în parte
prospecțiuni geofizice şi două sondaje arheologice. Până
de nord şi mai bună în sud, spre gura de alimentare, acolo
în prezent, a fost prospectat cca. 80% din suprafața sitului,
unde temperatura de ardere a fost mai înaltă.
iar prin săpături arheologice au fost investigate două tipuri
Cuptorul prezintă următoarele elemente constructive:
de complexe: o porţiune dintr-o groapă şi o instalaţie de lut
1. groapa fochistului (complex 3010), care oferea
exterioară (Vornicu-Ţerna et al. 2019). Odată cu extinderea
acces la gurile de alimentare, este situată în partea de sud
măsurătorilor geomagnetice mult în afara sistemului
a cuptorului, are formă ovală şi dimensiuni de cca 90 x 160
defensiv al așezării, în partea de nord-vest a promontoriului
cm (fig. 3). Spre partea din față a camerei de ardere, groapa
a fost identificat un grup de anomalii geomagnetice, întinse
găzduiește o platformă lutuită din argilă sfărâmicioasă, de
pe o suprafață de cca 0,3 ha (zona prospectată). În urma
culoare cenușie, fără impurități vizibile în compoziție (fig. 4).
sondajelor arheologice întreprinse în anul 2020, a devenit
2. camera de ardere, de formă aproximativ ovală,
clar că pe promontoriu se află două situri preistorice din
a fost săpată în lutul galben şi constă din trei canale
perioade diferite, ale căror areale nu se intersectează: primul
paralele despărțite de pereți cruțați în lutul steril. Atât pereții
cunoscut deja din cercetările precedente, datat în faza B1 a
despărțitori, cât și canalele au fost tencuite cu un strat
culturii Cucuteni (denumit în continuare Ştefăneşti-Hulboca
subțire de lut. Canalele aveau un profil în formă de U și
I), iar cel de-al doilea, Ştefăneşti-Hulboca II este format din
o adâncime de aproximativ 40 cm fiecare. Canalul central
complexe adâncite şi este atribuit fazei A a culturii Cucuteni.
prezenta o traiectorie liniară iar cele laterale, aveau pereții
Situl de la Ştefăneşti-Hulboca I, cu o suprafață
exteriori arcuiți. După ultimul eveniment de utilizare a
de 17 ha este în prezent cea mai mare așezare a culturii
cuptorului, în interiorul camerei de ardere s-au prăbușit sau
Cucuteni de pe teritoriul României. Prospecțiunile geofizi-
au fost aruncate fragmente de plăci de lut rectangulare (fig.
ce organizate în anul 2017 au revelat faptul că așezarea
6) şi discoidale ce aveau dublu rol: de a separa cele două
este organizată după un model centripet şi conține toate
camere în timpul procesului de ardere şi de a susține șarja
elementele caracteristice așa-numitelor mega-situri cerce-
de vase. O cantitate mai mare de resturi a fost recuperată din
tate până acum pe teritoriile Ucrainei şi Republicii Moldova
canalul estic. Astfel de discuri sunt cunoscute şi din siturile
(Maidanetske, Nebelivka, Petreni, Stolniceni) (Rassmann
Cucuteni-Tripolie din Ucraina şi Republica Moldova (Burdo,
et al. 2016; Ţerna et al. 2019): grupuri de case dispuse radi-
Videiko 2016; Ţerna et al. 2019a). Pe fundul canalului
al, prezența mega-structurilor, a drumurilor, cuptoarelor de
central a fost identificată o zonă cu depunere de ocru.
ars ceramica, sistemelor de fortificație/delimitare etc.
La extremitatea sudică, fiecare canal prezenta
După modelul deja testat în cercetarea siturilor mari
o deschidere boltită sau „gură” care făcea legătura cu
(Rassmann et al. 2016; Ţerna et al. 2019), investigațiile
platforma de ardere din partea din faţa cuptorului (fig. 4).
invazive de mică amploare din situl de la Ştefăneşti
3. camera vaselor, situată deasupra camerei de
urmăresc: verificarea diferitelor tipuri de anomalii geofizice
ardere era despărțită de aceasta prin plăcile de lut mai
pentru a oferi o interpretare cât mai precisă a planului
sus menționate. A fost săpată la cca 20 cm sub nivelul de
magnetometric, obținerea de material arheologic din diferite
călcare preistoric şi acoperită cu o cupolă din lut, construită
zone ale așezării pentru elaborarea unei scări cronologice
pe structură de nuiele. Cupola a fost îndepărtată după
a așezării şi prelevarea de probe de diferite tipuri (botanice,
ultima ardere şi depusă în altă parte; mici fragmente din
pedologice, arheozoologice ş.a) în vederea unei înțelegerii
aceasta s-au păstrat în interiorul canalelor. Presupunem că
holistice a istoriei sitului.
la fiecare ardere era ridicată o nou cupolă.
În interpretarea planului geomagnetic al așezării de
Groapa aferentă cuptorului (complex 3011) se
la Ştefăneşti, extrem de importante sunt zonele periferice
afla la cca. 150 cm nord de acesta şi prezenta o formă
de nord-est şi de sud-vest unde sunt prezente o serie de

582
 Cercetări arheologice de diagnostic și evaluare
neregulată, alungită pe direcţia nord-sud, mai largă în
partea de sud. La partea superioară ocupa o suprafață mai
întinsă, de cca 170 x 250 cm, îngustându-se puternic spre
fund. În zona sudică, groapa atingea adâncimea maximă
de 50-60 cm de la nivelul vechi de călcare şi prezenta o
aglomerare destul de compactă de ceramică și un strat de
cenușă. Restul gropii, puțin adânc era sărac în descoperiri.
Cel mai probabil, groapa a fost săpată pentru a extrage
argila necesară lutuirii cuptorului, ulterior fiind folosită
pentru aruncarea deșeurilor menajere.
Atât cuptorul cât şi groapa adiacentă au fost cer-
cetate prin planuri orizontale şi profile şi documentate prin
fotogrammetriei de tip SfM. Configuraţia complexelor, adân-
cimile, piesele individuale şi probele prelevate au fost înre-
gistrate topometric cu ajutorul unui sistem GNSS RTK Emlid
Reach. În cazul cuptorului, a fost măsurată susceptibilitatea
magnetică prin profil în cruce, la un interval de 10 cm1.
Secţiunea 4 de 1x4 m, orientată est-vest a fost des-
chisă concomitent cu secțiunea 3 peste o anomalie geo-
magnetică care indica prezența unei structuri arheologice
arse, de tip incert (fig. 1). Încă de la adâncimea de 30-40
cm s-au reliefat resturile arse ale unei locuinţe. Pentru a
înțelege arhitectura acesteia, complexul a fost cercetat
până la lutul steril. Astfel, la partea superioară au fost iden-
tificate fragmente de lut ars provenite de la pereții locuinței.
După demontarea acestora, s-a conturat un nivel de lutuieli
compacte, de mari dimensiuni, unele păstrând amprente
de bârnă, ce constituie platforma de la etaj. Pe platformă
au fost găsite fragmente ceramice de la vase de diferite ti-
puri (străchini, cratere, capace ş.a.). Podeaua de la parterul
locuinței a fost amenajată direct pe solul natural.
În partea de nord-est, marginea locuinței a fost
deranjată de o groapă săpată ulterior, dar tot din nivelul
cucutenian. Complexul a fost surprins pe o lungime de cca
80 cm, lângă profilul de nord, iar adâncimea maximă a fost
înregistrată la cca 1m de la nivelul de călcare. Reumplerea
gropii s-a produs într-o singură secvență, în conţinut fiind
angrenate fragmente de lut ars, provenite cel mai probabil
din zona deranjată a locuinței.
Din cele două secțiuni au fost recuperate fragmen-
te ceramice de la diverse tipuri de vase (pahare, străchini,
cratere, amfore), din categoriile fină şi Cucuteni C, unelte
de silex, de os, resturi faunistice şi o figurină zoomorfă.
În concluzie, cercetările din anul 2020 contribuie
cu date esențiale la înțelegerea modului de organizare a
producerii ceramicii într-o așezare din etapa mega-siturilor,
extinzând lista cuptoarelor similare cercetate în Ucraina și
Moldova. Trebuie menționat că este prima descoperire a
unui cuptor bicameral cu trei canale de pe teritoriul modern
al României şi totodată cea mai vestică în cultura Cucuteni-
Tripolye. Toate celelalte exemplare provin din mega-siturile
ucrainene, Talianki, Maidanetske sau Nebelivka (Burdo,
Videiko 2016; Korvin-Piotrovskiy et al. 2016); aşadar, nu
există o corelaţie directă între numărul de canale ale unui
cuptor şi dimensiunea așezării. Documentarea cuptorului
prin metode digitale moderne precum și colectarea de probe
1
Mulţumim pe această cale colectivului de la platforma de cerce-
tare Arheoinvest (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi) care
ne-a pus la dispoziție utilajul necesar realizării măsurătorilor.
583
pentru diferite determinări arheometrice ar trebui să ofere o
perspectivă pătrunzătoare asupra construcției și funcționării
unor astfel de instalații de ardere în zona de vest a distribuției
fenomenului siturilor mari de la finalul culturii Cucuteni-
Tripolie.
Abstract
The excavations within the large site of Ştefăneşti-
Hulboca I (Cucuteni B- Tripolye C1) focused on the
investigation of two geomagnetic anomalies from the
south-western part of the settlement. One of them, a burnt
house was investigated by trial excavation, which provided
enough information to certify the presence of one storey
houses within the settlement. The second, turn out to be
a pottery kiln, the first of its kind from the first half of the
4th millennium BC discovered in the western area of the
Cucuteni-Tripolye. The kiln, measuring 1.8×1.5 m was of
dual-chambered updraught type with the opening oriented
towards south. The combustion chamber consisted of three
parallel channels, plastered with fine clay. The filling of the
channels yielded many fragments of discoidal, rectangular
and shield-like clay slabs and small remains from the
cupola. A small oval pit in front of the chamber hosted the
plastered firing platform. North of the kiln, was investigated
a pit, which probably was dug out in order to extract clay
for plastering the kiln and afterwards used for discard of
household waste.
Bibliografie:
Burdo N., Videiko M. 2016. Nebelivka: From Magnetic
Prospection to New Features of Mega-Sites. In: Müller J.,
Rassmann K., Videiko M. (eds.), Trypillia-Megasites and
European Prehistory 4100-3400 BCE. Routledge, London
and New York, 95-116;
Korvin-Piotrovskiy A., Hofmann R., Rassmann K., Videiko
M., Brandtstätter L, 2016. Pottery Kilns in Trypillian
Settlements. Tracing the Division of Labour and the Social
Organization of Copper Age Communities. In: Müller J.,
Rassmann K., Videiko M. (eds.), Trypillia-Megasites and
European Prehistory 4100-3400 BCE. Routledge, London
and New York, 221-252;
Rassmann K.,Korvin-Piotrovskiy A., Videiko M., Müller J.
2016. The New Challenge for Site Plans and Geophysics:
Revealing the Settlement Structure of Giant Settlements by
Means of Geomagnetic Survey. In: Müller J., Rassmann K.,
Videiko M. (eds.), Trypillia-Megasites and European Pre-
history 4100-3400 BCE. Routledge, London and New York,
29-54;
Țerna S., Vornicu-Țerna A., Hofmann R., Dal Corso M.,
Shatilo L., Vasilache-Curoșu M., Rud V., Knapp H., Kirleis
W., Rassmann K., Müller J. 2019. Stolniceni – excavation
results from the 2017 campaign. Journal of Neolithic Ar-
chaeology 21, 209-281;
Ţerna S., Rassmann K, Vornicu-Ţerna A., Müller J., 2019a.
The evolution of dual-chambered updraught kilns on the
Cucuteni-Tripolye mega-sites in the 4th millennium BC: a
view from Stolniceni. Godišnjak/Jahrbuch, 48: 41-58;
 Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020

Vornicu-Țerna A., Țerna S., Rassmann K., Kalmbach J.,

Skorna H., Briewig B., Grundmann A. 2019. Ștefănești, com.
Ștefănești, jud. Botoșani. Punct: Hulboca. Cronica Cercetărilor
Arheologice din România, campania 2018, 329-332.

Pl. 1: (1) poziționarea celor două secțiuni; (2) Cuptorul de ars ceramica la conturare: se observă camera de ardere cu cele trei canale;
(3) groapa fochistului şi cuptorul cu resturile de discuri în umplutura canalelor; (4) cuptorul după ultima curățare – privire dinspre sud; (5)
secțiune transversală prin canale; (6) fragment dintr-o placă de lut rectangulară. foto de: Radu Brunchi (2), A. Ţerna (3-4, 6), S. Ţerna (1, 5).

584
View publication stats