Siturile Natura 2000 vizate de prezentul document sunt situate pe bordura estică a Munților

Apuseni acoperind în mare măsură unitatea Munților Trascău și compartimentul sud-estic al Munților
Muntele Mare.
Siturile Natura 2000 Trascău se suprapun pe două Regiuni de dezvoltare - Regiunea
Centru și Regiunea Nord-Vest, pe teritoriul a 2 județe - Alba și Cluj și peste 25 de unități teritorial -
administrative, după cum urmează:
Județul Alba: orașele Zlatna și Aiud, comunele Meteș, Cricău, Ighiu, Miraslău, Întregalde,
Mogoș, Bucium, Galda de Jos, Ponor, Stremț, Râmeț, Sălciua, Livezile, Rimetea, Poșaga și Ocoliș,
Județul Cluj: comunele Iara, Băișoara, Moldovenești, Mihai Viteazu, Săndulești,
Petreștii de Jos și Tureni.

Principalele căi de acces în ariile naturale protejate vizate de prezentul Plan de management
sunt:

Drumul național DN 1, pe tronsonul Alba Iulia - Teiuș - Aiud - Turda - Tureni,

Drumul național DN 74, pe tronsonul Alba Iulia - Șard - Zlatna,
Drumul național DN 75, pe tronsonul Turda - Buru - Lunca Arieșului - Sălciua,
Drumul județean DJ 750C, pe tronsonul Teiuș - Geoagiu de Sus - Cabana Rameț,
Drumul județean DJ 107K, pe tronsonul Galda de Jos - Întregalde,
Drumul județean DJ 107H, pe tronsonul Galda de Jos - Cricău - Ighiu - Necrilești,
Drumul județean DJ 107I, pe tronsonul Aiud - Râmeț - Ponor,
Drumul județean DJ 107M, pe tronsonul Buru - Rimetea - Aiud,
Drumul județean DJ 107N, pe tronsonul Gilău - Valea Ierii - Băișoara.

Harta localizării ariilor naturale protejate este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de
management.

2.1.2. Zonarea ariilor naturale protejate

În vederea facilitării modului de administrare a ariilor naturale protejate, considerăm necesară

zonarea acestora, în funcție de gradul de restrictivitate al managementului propus. Astfel, zonarea
ariilor naturale protejate care fac obiectul prezentului Plan de management s-a fundamentat pe baza
studiilor de teren și în consens cu următoarele principii:
1. Crearea unei zone centrale, cu rol de nucleu, pentru asigurarea conservării habitatelor,
speciilor și zonelor de sălbăticie.
 2. Eliminarea fragmentării zonelor de importanță majoră desemnate legal, cum ar fi
rezervațiile naturale sau monumente ale naturii.
3. Eliminarea fragmentării zonelor de importanță majoră pentru viabilitatea speciilor, așa
cum au fost identificate de către experți.
Ca urmare a acestui raționament, suprafața ariilor naturale protejate a fost împărțită în 3 zone
principale, similar cu zonarea parcurilor naturale și naționale, dar fără cea mai restrictivă categorie,
respectiv:

1. Zona de importanță I, în care se vor crea condițiile pentru funcționarea în stare

naturală, fără intervenție umană semnificativă a ecosistemelor terestre, acvatice și subterane. În
această zonă vor fi permise activitățile de cercetare, educație și turism cu intensitate redusă.

2. Zona de importanță II, în care se vor crea condițiile pentru funcționarea în stare
seminaturală, cu intervenție umană redusă a ecosistemelor terestre, acvatice și subterane. În
această zonă sunt permise activitățile tradiționale și de exploatare a unor resurse regenerabile
precum și desfășurarea unui turism cu intensitate medie sau mare. În această zonă, exceptând
intravilanul desemnat la momentul intrării în vigoare a prezentului Plan, nu vor fi permise
construcțiile și exploatările resurselor neregenerabile.

3. Zonă de importanță III, în care sunt permise orice activități, cu respectarea legislației,
fără a afecta semnificativ habitatele și speciile de interes conservativ și în condițiile avizului
administratorului ariilor naturale protejate.
Harta zonării interne este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management.

2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate

Pe suprafața vizată de prezentul Plan de management se suprapun total sau parțial un număr de
5 situri de importanță comunitară.

Tabelul nr. 2 Situri de importanță comunitară care se suprapun total sau parțial
Nr. Județ Cod Denumire
1. Alba, Cluj ROSPA0087 Munții Trascăului
2. Alba, Cluj ROSCI0253 Trascău
3. Cluj ROSCI0300 Fânețele Pietroasa-Podeni
4. Cluj ROSCI0035 Cheile Turzii
5. Cluj ROSCI0034 Cheile Turenilor
 Pe suprafața celor 5 situri enumerate mai sus se suprapun total un număr de 35 de rezervații
naturale corespunzătoare categoriei IV IUCN și monumente ale naturii corespunzătoare categoriei III
IUCN, declarate conform Legii 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate.

Tabelul nr. 3 Suprapunerea ariilor naturale protejate de interes național pe suprafața siturilor
Natura 2000 care fac obiectul Planului de management
Nr. Sit Natura 2000 Cod Arie naturală protejată
1. ROSPA0087 Munții 2.342 Cheile Turenilor
Trascăului 2.331 Cheile Turzii
2.22 Șesul Craiului-Scărița Belioara
2.34 Cheile Poșegii
2.35 Cheile Runcului
2.36 Cheile Pociovaliștei
2.14 Laricetul de la Vidolm
2.79 Poarta Zmeilor
2.13 Huda lui Papară
2.9 Vânătările Ponorului
2.81 Cheile Siloșului
2.59 Cheile Plaiului

2.21 Cheile Vălișoarei

2.58 Cheile Geogelului
2.56 Cheile Pravului
2.57 Cheile Piatra Bălții
2.12 Cheile Râmețului
2.82 Cheile Mănăstirii
2.27 Pădurea Sloboda
2.25 Părăul Bobii
2.55 Cheile Tecșeștilor
2.17 Poiana cu narcise de la Tecșești
2.45 Piatra Cetii
2.20 Cheile Întregalde
2.42 Cheile Turcului și Găldiței
2.41 Cheile Văii Cetii
2.54 Cheile Gălzii
 2.53 Bulzul Gălzii
2.28 Iezerul Ighiel
2.15 Poiana cu narcise de la Negrileasa
2.39 Cheile Caprei
2.40 Cheile Ampoiței
2.52 Piatra Grohotișului
2.50 Piatra Boului
2.23 Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului
2. ROSCI0253 Trascău 2.22 Șesul Craiului-Scărița Belioara
2.34 Cheile Poșegii
2.35 Cheile Runcului
2.36 Cheile Pociovaliștei
2.14 Laricetul de la Vidolm
2.79 Poarta Zmeilor
2.13 Huda lui Papară
2.9 Vânătările Ponorului
2.81 Cheile Siloșului
2.59 Cheile Plaiului
2.21 Cheile Vălișoarei
2.58 Cheile Geogelului
2.56 Cheile Pravului
2.57 Cheile Piatra Bălții
2.12 Cheile Cheile Râmețului
2.82 Cheile Mănăstirii
2.27 Pădurea Sloboda
2.25 Părăul Bobii
2.55 Cheile Tecșeștilor
2.17 Poiana cu narcise de la Tecșești
2.45 Piatra Cetii
2.20 Cheile Întregalde
2.42 Cheile Turcului și Găldiței
2.41 Cheile Văii Cetii
2.54 Cheile Gălzii
2.53 Bulzul Gălzii
2.28 Iezerul Ighiel
 2.15 Poiana cu narcise de la Negrileasa
2.39 Cheile Caprei
2.40 Cheile Ampoiței
3. ROSCI0034 Cheile Turenilor 2.342 Cheile Turenilor
4. ROSCI0035 Cheile Turzii 2.331 Cheile Turzii

2.1.4 Scurtă descriere a ariilor natural protejate de interes național

Bulzul Gălzii: arie naturală protejată de interes geologic, reprezentată printr-un bloc calcaros,
în formă de creastă ascuţită, cu înălţimea de 71 m, ce domină satul Poiana Gălzii, situat pe cursul
mijlociu al râului Galda. Suprafață: 13,56 ha.
Cheile Ampoiţei: arie naturală protejată complexă, reprezentând un peisaj geografic puţin
modificat de om, conservând în bună parte elementele mediului natural. Relieful accidentat datorat
calcarelor compacte este în bună parte împădurit şi se remarcă printr-o atractivitate turistică aparte.
Cele câteva peşteri constituie un obiect de cercetare pentru speologi, iar vegetaţia conţine unele
elemente termofile şi mici pajişti stepizate datorate curenţilor de aer descendenţi. Suprafață: 33,57 ha.
Cheile Feneşului: arie naturală protejată complexă; face parte din sectorul de sud al Munţilor
Trascău. Mai sunt cunoscute și sub denumirea de Cheile Caprei, după numele celor două coloane
stâncoase, Pietrele Caprei. Suprafață: 108,38 ha.
Cheile Găldiţei şi Turcului: arie naturală protejată complexă, cu un relief interesant şi pitoresc
de creste, ţancuri şi abrupturi sculptate în calcar, formată din două subunităţi:
Cheile Găldiţei şi Cheile Turcului. Suprafață: 164,55 ha.
Cheile Gălzii: arie naturală protejată complexă, reprezintă un peisaj spectaculos modelat în
calcare care adăposteşte un număr important de specii de plante calcofile.
Suprafață: 29,89 ha.
Cheile Geogelului: arie naturală protejată geologică; reprezintă un areal puţin modificat de
om, cu un peisaj spectaculos modelat în calcare. Suprafață: 15,56 ha.
Cheile Întregalde: arie naturală protejată complexă, reprezentată printr-un relief deosebit de
pitoresc, cu numeroase abrupturi, creste ascuţite şi turnuri, care conservă totodată numeroase specii
rare de plante, inclusiv floarea de colţ la o altitudine de sub 500 m. Suprafață: 100,29 ha.
Cheile Mănăstirii: arie naturală protejată complexă; reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în
calcare, care conservă totodată o serie de plante rare. Suprafață: 63,82 ha.
Cheile Piatra Bălţii: arie naturală protejată geologică; reprezintă un areal puţin modificat de
om, cu un peisaj spectaculos, modelat în calcare. Suprafață: 14,74 ha.
 Cheile Plaiului: arie naturală protejată geologică, reprezintă un peisaj pitoresc, deosebit de
spectaculos, modelat în calcare. Suprafață: 138,65 ha.
Cheile Pociovaliştei: arie naturală protejată complexă, constituită din forme de relief pitoresc,
o asociaţie de abrupturi prăpăstioase, creste, turnuri, ţancuri şi hornuri. Suprafață: 123,46 ha.
Cheile Poşegii: arie naturală protejată complexă, având ca suport ansamblul geomorfologic
pitoresc cu formele caracteristice reliefului calcaros: abrupturi, creste, turnuri şi ogaşe prăpăstioase;
totodată conţine şi unele specii de plante rare. Suprafață: 56,10 ha.
Cheile Pravului: arie naturală protejată geologică, reprezintă un peisaj spectaculos modelat
în calcare. În amonte, cheile sunt închise de o cascadă pitorească. Suprafață: 46,23 ha.
Cheile Râmeţului: arie naturală protejată complexă; reprezintă un peisaj pitoresc şi foarte
puţin modificat de către om, înscris în calcare, care conservă o serie de plante rare, printre care
numeroase monumente ale naturii. Suprafață: 151,91 ha.
Cheile Runcului: arie naturală protejată complexă, constituită dintr-un relief deosebit de
pitoresc, un ansamblu de abrupturi, creste, ţancuri şi turnuri. Suprafață: 216,02 ha.
Cheile Siloșului: arie naturală protejată geologică; reprezintă un peisaj calcaros acoperit de o
vegetație forestieră bogată. Cheile propriu-zise au o lungime de aproximativ 500 m cu forme înalte
doar pe malul stâng al râului. Patul văii prezintă ruperi bruște de pantă și o cascada de aproximativ 6
m. Suprafață: 25,75 ha.
Cheile Tecşeştilor: arie naturală protejată complexă, peisagistică cu relief specific format pe
calcare, dar în mare măsură acoperit de vegetaţie. Suprafață: 30,76 ha.
Cheile Turenilor: arie naturală protejată complexă; reprezintă un canion carstic de 1.850 de
m lungime, cu un peisaj pitoresc determinat de prezenţa pereţilor calcaroşi înalți între 20 și 105 m,
încărcați cu forme specifice exocarstice.De asemnea în arie sunt prezente un număr de 29 de peșteri,
unele dintre prezentând urmele locuirii de către oameni. Suprafață: 105,11 ha.
Cheile Turzii: arie naturală protejată complexă; reprezintă un canion carstic de aproximativ 2
kmlungime, cu un peisaj deosebit de pitoresc, plante deosebit de importante, unele endemice. De
asemenea sunt prezente multe peșteri, de interes atât științific cât și arheologic. Suprafață: 323,73 ha.
Cheile Văii Cetii: arie naturală protejată geologică; reprezintă un sector scurt de chei, cu un
peisaj spectaculos modelat în calcare, cu marmite și cascade. Suprafață: 35,81 ha.
Cheile Vălişoarei: arie naturală protejată complexă, geologică şi botanică; pe versanţii cheilor
se întâlnesc o serie de plante rare și câteva peșteri importante. Suprafață: 85,55 ha.
Iezerul Ighiel: arie naturală protejată complexă, reprezintând cel mai mare lac de baraj natural
pe calcare din România. De asemenea pădurea din jur are o biodiversitate ridicată, alcătuind împreună
un ansamblu peisagistic foarte pitoresc. Suprafață: 407,44 ha.
Pădurea Sloboda: arie naturală protejată botanică, forestieră, având o mare importanţă
peisagistică şi rol recreativ. Din punct de vedere ştiinţific, este semnificativă deoarece conservă
fragmente de ecosisteme forestiere specifice pentru partea de vest a Podişului Transilvaniei.
Suprafață: 66,02 ha.
Laricetul de la Vidolm: arie naturală protejată botanică, forestieră, conservă un habitat
deosebit de important, acela de pădure de larice - Larix decidua, relict. Rezervația are aspectul unui
arboret natural compact imprejmuit de pâlcuri izolate apărute spontan.

Suprafață: 41,22 ha.

Pârâul Bobii: arie naturală protejată paleontologică; constituie un punct fosilifer de
importanţă ştiinţifică deosebită, devenit clasic în literatura de specialitate prin resturile fosile de vârstă
miocenă. Suprafață: 3,72 ha.
Peştera de la Groşi: arie naturală protejată speologică și geologică, adăpostind o peșteră de
dimensiuni modeste dar deosebit de importantă din punct de vedere științific datorită vechimii foarte
mari a ei. De asemenea, rezervația ocrotește un habitate naturale importante. Suprafață: 30,99 ha.
Peştera Huda lui Papară: arie naturală protejată speologică; adăposteşte formaţiuni carstice
deosebite; este cea mai lungă peşteră din Munţii Trascăului. De asemenea, peștera găzduiește cea mai
mare hibernacula de lilieci din Romînia. Peștera este clasificată parțial ca și clasă A, peşteri de valoare
excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru
patrimoniul speologic naţional şi internaţional conform OUG 57/2007. Suprafață: 5,12 ha.
Piatra Boului: arie naturală protejată de interes geologic, reprezentată printr-un bloc calcaros,
în formă de creastă ascuţită, care domină văile Ampoiului și Ampoiței de pe interfluviu. Suprafață:
0,85 ha.
Piatra Cetii: arie naturală protejată complexă, constituită dintr-un relief pitoresc, în cea mai
mare parte reprezentat de creste, abrupturi, ţancuri şi stâncării, parţial de versanţi repezi acoperiţi cu
vegetaţie forestieră. Se remarcă printr-o mare diversitate floristică, adăpostind o serie de endemisme
şi plante aflate pe lista roşie a plantelor superioare din România ca specii care necesită ocrotire.
Suprafață: 102,14 ha.
Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului: arie naturală protejată de interes geologic și
paleontologic, reprezintă un bloc calcaros cu orbitoline, încastrată într-o formațiune de Wildflisch
specifică zonei. Suprafață: 0,03 ha.
Piatra Grohotișului: arie naturală protejată de interes geologic, conservă o suprafață
stâncoasă, cu roci calcaroase care conțin diverse specii fosile. Suprafață: 0,02 ha.
Poiana cu narcise de la Negrileasa: arie naturală protejată botanică, conservă specia floristică,
narcisa - Narcissus stellaris, numită de localnici ruşculiţă. Suprafață:
Poiana cu narcise de la Tecşeşti: arie naturală protejată botanică, conservă o specie ocrotită
de mare efect peisagistic, narcisa. Suprafață: 9,55 ha.
 Şeşul Craiului-Scăriţa Belioara: rezervaţie complexă, botanică şi geologică, reprezintă un
rest al unui întins platou calcaros intens erodat de ape, care conservă un număr mare de specii de
plante rare. Suprafață: 132,47 ha.
Vânătările Ponorului: arie naturală protejată complexă; reprezintă un sistem endo și
exocarstic alcătuit din două avenuri și o cascadă, cu un peisaj pitoresc determinat de prezenţa pereţilor
calcaroşi pe suprafaţa cărora apele de precipitaţii au format o serie de fâşii de culoare vineţie care
contrastează cu albul-cenuşiu al calcarelor. Suprafață: 4,65 ha.
Suprafața totală a ariilor naturale protejate de interes național de pe suprafața
ROSPA0087 Munții Trascăului este de 2.741,22 ha. Menționăm însă, că aceste valori au caracter
informativ, deoarece nu sunt aprobate prin niciun act normativ.
Extras din planul de management