Cavendish a construit o balanță de torsiune realizată dintr-o tijă de lemn de 1.

8 m
suspendată orizontal cu o sârmă și cu două sfere de plumb de 0.73 kg, atașate câte una la
fiecare capăt. Alte două bile de
plumb mai mari, cu greutatea de
158 kg, erau amplasate lângă cele
mai mici, la o distanță de
aproximativ 230 mm, ținute în loc
prin intermediul unui sistem
separat de suspensie. Experimentul
a măsurat atracția gravitațională
dintre bilele mici și cele mai mari.

Bilele mari erau poziționate pe

laturile alternative ale brațului
orizontal din lemn al balanței și atracția lor reciprocă pentru bilele mici a făcut ca brațul să se
rotească, răsucind firul care susținea acesta. Unghiul tijei a fost măsurat, iar prin intermediul
forței de răsucire a firului pentru un anumit unghi și a raportului dintre forța gravitațională și
greutatea bilei mici, Cavendish a putut calcula greutatea specifică a Pământului.
Cavendish și-a exprimat rezultatul în termeni de densitate a Pământului. Din acest motiv,
istoricii științei au susținut că Cavendish nu a măsurat constanta gravitațională. El s-a
referit la experimentul său drept „cântărind lumea”. Autorii ulteriori i-au reformulat
rezultatele în termeni moderni.
K = g·R2pământ/Mpământ = 3g/4πRpământρpământ