Constantin cel Mare

Constantin cel Mare, un împărat la răscruce

Constantin I, mai cunoscut sub numele său de pe scena istoriei, Constantin

cel Mare, născut la 27 februarie 272, avea să reconfigureze harta politică și
religioasă a lumii. După decenii în care luptele interne au făcut ca Imperiul
Roman să nu mai fie ce era odată, Constantin a reușit să reașeze vastele
teritorii sub sceptrul unui conducător unic. Împreună cu mama sa, Elena, cu
care împarte locul în posteritate și în calendarul sărbătorilor religioase, a pus
capăt persecuțiilor la adresa creștinilor, făcând din religia acestora, credința
dominantă în Europa. Este sărbătorit ca sfânt, însă există destule voci care se
întreabă cât a fost convingere religioasă și cât a fost strategie politică în
convertirea sa la creștinism.

Constantin, de la mic, la mare

Cel care va deveni împărat al întregului Imperiu Roman și-a început viața ca
toți copiii, adică printr-o naștere reușită, produsă nu departe de granițele
noastre, în orașul Naissus, din provincia Moesia, azi orașul Niš din Sudul
Serbiei, sub numele Flavius Valerius Constantinus. Tatăl său, Constantius
Chlorus era ofițer în armata romană. Totuși, în ciuda originii modeste și a
statutului social incert (nu se știe dacă a fost soția sau doar consoarta tatălui
lui Constantin), mama lui, Elena, va rămâne în memoria posterității. Alături de
Constantin, este și ea celebrată ca sfântă, pentru rolul jucat în transplantarea
credinței creștine chiar în inima civilizației occidentale.
Tatăl său a urcat treptele ierarhiei militare, ajungând guvernator al
Dalmatiei, în timpul împăratului Diocletian, iar apoi, ajunge la rangul de
Caesar, conducând partea apuseană a imperiului, sub numele de Constantius
I. Constantin este educat pentru a urma, la rândul lui, o carieră militară și
ajunge să lupte alături de tatăl său în Britania. La moartea lui Constantius I, în
306 d.Chr., Constantin este ales împărat de către armată.
 Webografie

Sursa informațiilor: www.publimix.ro

Sursa imaginii: www.publimix.ro