.

{hTrl,ll lIlUIpE
?ploldwoc tS plnz?^at'eled e e$p1
IIUYJIT{IIhIOf
A
YUNITOf
IIIed rexolv
 Tabla de materii 1.2. Situali
1.3. Situari
Prefatl 5 $ 2. Facrori p
Introducere al comur
7
2.1. Conlin
Partea I. CON,IUNICARE_A. OR\L.\ ......................... 1t 2.2. Constir
Capitolul irrril, Normele de etici in comunicarea orall 11 2.3. Mdsun
$ 1. Ascultareapind la capit a interloculc.rului ,........ ll lnteres
$ 2. Alegerea mornentului polrivit pentru abordarea temei..................... 15 2.4.Legdtrr
$ 3. Volumul timpului destinat comunici.n: ........... l.t care afi
$ 4. Tonul comunicdrii 1g 2.5. Leg[tu
$ 5. Intervenlia in comunicarea interlocuroni.u: ...... 20 particip
S 6. Cind, cui gi cum ddm sfaturi . ........................ 22 2.6. Predisp
$ 7. Formule prin care ne cerem scuze... . ..................... 22 2.7.Mtmica
7.1. Trei lucruri i,rportante care trebuie $tiuie ci:.rc.e cerem sc,.ze.... 22 g 3. Formule
1

7.2. Scuzele sub aspectul culturii vorbirii . ............ 23 $ 4. Tdcerea ir

7.3. Sctrzele potrivite in situalii potrivite...,. . . . ......... 24 g 5. Conflicre

Capitolul r/oi. Normele de logicl in comunicarea orali 5.1. Tipuri d

. ..... 26
$ I Respectarea legii identitefii - o condilie indispensabi,i
5.2. Exempl,
a comunicdrii .......... 26
5.3. Sfaturi 1
| 2. Argumentarea tezelor. ........ 31 Partea a II-a. C
2.l.Argumentareaobiectivdqiceasubiectiva., ......31 Capilolul intii.l
2.2. Regulile demonsrraliei ................... 33
$ 1. Definirea
2.3. Tertipr.rri de argumentare..................
I

. ....... ....
40
$ 2.Tiada rcn
2.4. Exemple de argumentare.................. ................ 40
$ 3. Componer
$ 4. Coerenla t
3.1 Gregeli comise la tragerea concluziilor.. .................. 43 4.1. Legdtura
3.2. ConclLrzii pripire......... ......................... 45 4.2. Legdtura
Capitolul trer \ornrele de limbl in comunicarea orali...... .................... 17 4.3. Legdtura
$ 1. Vocabularul cornuniciirii orale ..................... 4l $ 5. Incoerenta
$ 2. Stilistica gi sinrara comunic5rii ora1e............. 49 g 6. Despre stil
8 3. Monologul fi djaloeLri ...... 54 $ 7. Analiza te:r
$ 4. Formule de prezenrare. de adresart_-, de salLrt qi de rau.ras bLm ...... .. 57 g 8. Omisiunile
4.1. Fomule de prezentare . .. .. ..... 5g 8.1. Omisiuni
4.2. Formule de adresare .. ....... 5g 8.2. Omisiuni
4.3. Formule de salut .... ... .. ..... 60 8.3. Omisiuni
4.4. Fonnule de rdmas bun.. .... ........ 60 8.4. Omisiuni
rS 5. intrebarea qi rdspunsul in comunicarea or:.1 .. ........;. 62 $ 9. Modele de,
5.In1rebarea...................
[. .... .......... 62 $ 10. Diclionan
5.2. RaspunsiLl la intrebare ... ...................... 67 asupra tex
rS6. Valoarea cuvintului ..... 19 10.1. Dicliona
Q 7. Defecte de vorbire..... ......... gl 10.2. Dic(iona
Capitolul patnr Aspecte psihologice ale comunicirii orale.................... g4 10.3. Dicliona
S L Situalii de comunicare................... ....... g4 10.4. Dicliona:
1.1. Situalii rationale ........... g4 10.5. Alte dicti

294
962
"""""""""'oruuoliclp ellY'S'0I ,8
6V1"""""""' t8
8rl """""""' " ectSoloutuuel ereuoricrg '7'91
"'ecrpedolcrcue eruuoricrq'g'91
t8
8r1 """""""'
"""'ea,r1ecr1dxe eruuoricrg '7'91 I8
Lil"""""""'
ereuoricrq' 6L
L7I " " " " " " "" " " "" " """ (e.t8uq{od) e1o13r1od rS e,t8urpq 1'9 1
gnl ............... rnlruxel erdnse L9
nurulsur un Z9
- 1n-reuoticlq '01 $
"""""""' Z9
vn|
..-::i:tl:Iyii,I;;;,:x#;;L:lffitg$ 09
09
6,r
6gI """""""' 'ellqBPu?Iuocoreu IunIsItuO 'E'8
89
8[I """""""' olIqISIIupE IunIsIuO 'Z'8
""' ellq?pu€luocer IunISIluO 'l'8 89
LtI """""""' unq s
""""""""lsFcs ear?clunluoc uJ eluntsnug'3 LS
?t\"""""""' $
L21"""""""' """'rolleSer8 Beretroroc rS tnlnlxel eztluuy'1 $
t9
121"""""""' ' luaraoc Inlnlxel plns erdseq '9 li 6l
6l I """""""' """""'lxo] ap g.rer8 gleeSar8 o - uiuereocul '9 $ LI
LN
I I I " " " " " " " "" " " " "Iuoreoc Inlnlxel rolelueuodtuoo B plxltu enlg8 el' g' p
gl I """""""""""Iuereo, Inlnlxel rolelueuodruoc z p1e1u.red enlgBel'7'p 9V
c+,
UI """""""" lueraoJ In]nlxel royelueuoduroJ e glllncosuoc emlg?el'yy .7
............... ....................1nF1xo1eiuereo3 g c+.
LY
ZI I
II I "-""'lueraoJ Inlntxel ele Ireur elelueuodtuoc tS tctru elelueuodruo3 'g $ 0v
80I """""""' " ttltll - lttutiuoc - pw4 Bp€l{ 'Z S 0v
luerooJ lxal,, ttuntiou eertugeq '1 $ cc
,0I """""""'
IC
t0I """"""" slrrs u[ llrEJlunuroc B EIuroJ EJ tuaraor Inlxal '111u1 p1o7tdo3
t0I """""""' """'sIu3S Nl Y:ruvflNnhlof,'B-JI B Eolrzd II
9Z
g0I """""""""""Jololclguoc eereuorinlos nps Bereur\e ru1ued rrnle;g 'g'g
201"""""""' """" eJ?cluntuoo ap alJluuoc ep eldurexg '7'9
9Z
"""""""'
00I """"""'erBtlunuloJ eP
alJluuoc ep rrndrl'1'9
NZ
"""""""'
001 """"'a-IErlunwoc ep elctguo3 '9 $ C7
86 """""""' 'Elero eare)Iunuoc uJ eerecgl '7 $ "'
ZZ eznJs uta
S6 """""""'rnlruolrqro^ reriecrldun u ereper8 ep acrSoloqrsd elnutog 'g $ ZZ
V6 """""""' PcIluII{'L'Z
ZZ
E6 """""""' mlruolncoltelut e lrtds ap EerES rS erirzodsrpard'g'Z
OZ
Z6 """""""' eserelul elrunue ne erincsrp e1 ttiuedrcrged
8I
eJEc op gie3 eleuuosred rS lulncsrp Irurarqns e4urp ern193e1 'g'7
"""""""""""'erincsrp e1 ropiuudrcrlred slesaretut pzeelcaJe ele'. LI
I6 9I
elcelqns e11z rS
lelncsrp Irucerqns e4urp erqp8el '7'7
"""""etincstpe1 ropiuedrctged eleserelur
Ii
68 """""""' II
ezeeTceJe l?lncslp lruJerqns oJ?c uI €mspr[ 't'z
t8 ''erincsrpe1 royriuedrcrged e prrioloqrsd erinlrlsuo3 '1'7 II
L8 1n1nu'liuo3 1 7 L
t8
: : :ii:l:l::1:::: :illlil: :: ::::Ip rl'1rn"arqns
' rrrpcrunuoc ]e
s
u
: +,
*I'::it:*: l: "1::t:'- :: i*:: t r : i itr'.: I Hli il,"'.'
98 1
l_ :
s8 eleuorioure rrienlrg'7' 1
 Capitolul r/oi. Textul oficia1........... ............. 152
$ 1. Trasdturile caracteristice ale textr"tlni oficiai ...............152
$ 2. Structr.Lra generald a textlrlni oficial . ......... 154
$ 3. FormLrle de redacrare a textelor oflciale.... .... ........ . 155
$ 4. Abrevieri frecvente in textele oficiale ........................ 156

ParteaaIII-a.TIPURI DE TEXTE OFICIALE ............. 159

Capitolulintii. A,cte generale ... . ............161
g Adeverinla..................... ...
1. .. ............ 161
g 2. Certificatul ................ ............... 163
$ 3. Autobiografia....... ., ...... ........164
$ 4. Cererea.. ....... 16g
$ 5. Cererea de chernare in judecata .............1j).
ss 6. Cererea-mernoriu .........1i,5
$ 7. Memoriul....... ....... ......176
$ 8. Dec1aratia...,......... .......1j9
$ 9. Nota informativd.. ............ .... 1g3
I 10. Nota expiicativd ................... 1g4
$ 11. Planul de activitate.. ............. 1g6
r$ I2. ProcesLrl-verbal ....................... 1g9
N 13. Raportu1................... ......194
,,\ lr1. Darea de seamd ................"......197
.i 1-i Recomandarea.......... . ...............201
I 16 ILet-erjnla ..... .. . .......... ....203
.' - - ContractLrl .... .......206
j 'i n--- -., t-,.,j[re . ...2\3
\ 19 ,e::.:::::: .,.. .............211
Copitoltriclrr: Lucrari de corespondentrr oficialii ...... ...............21g
nS 1 Cererea de..i:--, .......................220
$ 2. Oferta ......... ..............221
$ 3. Comand.r ................ ..224
$ 4. Reclamalia ., ......... ..............225
$ 5 Rdspunsul 1a reclamrr;e ....... ...........22g
Capitolul trei. Lucrd,ri de coresponclentd neoficiali Ei alte mesaje ........230
rS neoflcialti
1. Scrisoarea ........ ......230
$ 2 Bilelelul. . ....... ...23E
\ 3. Invitalia. ............239
$,1 Felicitarea.... 240
Partea a I\La. CAZURT DIFICILE DE VOC.\BL LAR .. ... .. ........... ..243
accenle.finale
C)itet,a .....................2g7
incheiere .......290
Postfati .....................291
Bibliografie s'clct:tiva..... . . ................. ...293
LI
L66l'eLlca^ eellnC znpl 'llsornong 'luen7ut rfuuenep 9s rS ruelettd
fiece1 gt ?s wnC 'tnlnsecons aplalces 'atOeule3 eleq suas lsace uJ eapo^ as V r
'lucnl ]sec€ ep rie8ur,tuoo
pn gs ec eLluosJed ollleJlp e4u1 ttius;e,tuo3 Jolln[I reru erdnse uq.uesqo tfecu3
qs rfzcrecul , ILIqcIunLuor u piutret qlsueJe glcedser nu IUoLuEo ulp e-l€tu ep In]
-sep eired o Ec e ppe.{op 'eJepel eutud el J€op a e}sEeJE rPCl 'e}Eoluntuoc eloJ
rulued serelul ep rS 1a rulucd lcedseJ ep ppe^op pulp '.ln-Ioln3olJalrtt ]uel€ €]ln3se
e tS uacgl e llcep nldrurs IELu cttulu else nu 9c earyd lu-s 'e-Iepol euud e1
'erze)o plle nc nrlcedser
I pu18ru
Inlcerqns €l puller qs puSfruord nes lnletiusse reop eoluruuoo es PS
'ezn3s erec rSg 'aialqod ep eleuuou ap ]rueo Inpou uJ poBJ o ps ltuuad t-nu
'1e n4ued lcadssr tS 1ce1 ap Ppe^op
Ilirpuoc elle n€s lndup aJ€J uI elrrnzex u1
purp 'ltuolncolJelut luole Pllncse tSg lecnpa eulq tuo un 'mlnrolncolJelur e lpduc
e1 pugd eaJ€llncsp epelard el€Jo IIJpJIullLlIoc 3 !.I€lu3[Ielc p3l]e euuoN
rnlnJolncotlolul e lPdPc El PuJd eoJEllncsv 'Ls
']eztltltc ectunLUoc e nt15 nu Iluaueo Pc Inlde] ul
plsuoc rolalol oloznec utp eun PJlseou ealelalcos u1 pc etsaldut Qzeadx
as uooun 'alelcedsel ou PS a[uJou a]sace ec n;duuts eeld elsa nu pc 'a;d
-uaxo aleJpunuau ut.td 'gzeallsuouap eiern 'eped Plle ep e6 leleueb u1
piurrnnc eunq ap tS eueoslad taJPcaU tnlnlueuepodtuoc elnl;nc ap uri rS
ar:q;rdoc ppe6erl ulp pcuJ ';euotiecnpa tnlnsecold Inlpec u1 'eltSnsu11u1s
pc nrluad 'areluoulola alelaptsuoc r; ealnd te e;a 'aped o op ad 'pcllo ap
u11 rupcrunuoc Inlce u1 alelcedseJ otnqall aJec aJeluauala olauloN
ata6alaiul eunq ptn6tse etelcedsel lolPc e 'aulou loun Inlpec uJ
preoSglsap as eauaLuase ap ;etcads uJ qlelo eac l5 lelaue6 u1 ee-tectunuo3
']eluocs lndocs a6ur1e aleod 3s nu alac ap 4?l 'eulou 3]rulnu 't1nOel loltt"u
-nue eolelcadsar aunC rsa tC'1 te gldu s ap l1cllo ?ueLr.ln alellAllce ecllO
Plero eoJeclu n ruo3 ul Pclla ap olotuJoN
iltut tnpudec
V]VUO V]UVSINNU1IOC
I E0ued
 in aceastd oldine de idei, Letitia Baldrige rcmarcd: <<unul clin cele mcti Nimcrincl il
importante secrete ale diplomaliei este de a te ardta interesat de ceeq ce spune Ii derutat. inccrlrr.
cineva, chiar dacd nu te intereseazd cu adevdrat. kndinla de a nu acorda in- prin fbrmule cchr
treaga atenlie persoanei care vorbeste este o formii comund de irupolitetre in daci estc cazLLI. t:
ziuq de astdzi. Probabil cd nu preo mulle mame ale cad.relor de conducere qi-au Soanel respCCtl\ L-

educat copiii sptmtrtdu-le: "Ascultd ceeo ce spune el. Fii atent!">>.s in continuare tor'.,
Trdim intr-un secol grdbit (vorba poetului Grigore Viem), supranumit haml argumcntlii:
secol al vitezelor. Faptul cd flecare se grdbeqte si-qi realizeze programul zihic discutia totugi nLL .
a devenit un lucru obignuit, care se manifestd chiar qi atunci cind avem timp rncditind apoi asur
suflcient pentru a asculta o persoanS. Factorii nocivi ai acestui inceput de mi- cu altir ocazie. ir.i r

leniu, inclusiv graba, l-au fdcut pe homo sopiens sI fle nu numai grdbit, ci ;;i Si zicem ca :
stresat, nerlbddtor, agitat, nervos, intolerant fa{a de alte pdreri etc. Din aceste sd solicitim spnlr
motive, precum qi din multe altele, omul nostru nu-l ascult[ pirii la capdt (sau cind un dirigintc c
nu-lascultb defel) pe interlocutoml s[u. Uneori i1intrerupe cu o dozd de tact, financiar pentru at
prin diferite formule (de exemplu, md iertali cd vd intrcrup; pardon; dar...), din primclc cur in
alteori face acest lucru in mod impertinent. {Erf, nici un fel Ce scuze. O face fie e sdracd, prodr"rc:
din motir,'ul cI nu are timp sd asculte. fie cd se plictisegte- fie ci i se pare cI gtie ca se grabegte 1a tr
deja ce va spune interlocutorul etc. lndiferent care ar fi motirul. inlerlocutorul Dindu-gi sclr:
este intrerupt, reuqind s[-qi expund mesajul doar fragmentar sau nereu;ind s5-gi a1t capit, ceea cc
formuleze cel putin tema.
Drnuttr,:,
In cazul in care comunic[rile respective nu sint prea importante. avind
sd vd sputt t:.
caracter curent, de rutind, incSlcarea normelor de eticd este reparabild prin
revenirea la subiect cu alte ocazli, prin diferite replici sau paranteze. Oricum,
Drlnlneavorr'
Desigtrt'.
chiar qi in cazul comuricdrilor familiare, neascultarea sau intreruperea inter-
locutorului trebuie considerate o gregeali de eticd a comunicdrii. rind. Incli.scit
vor fi ptrse 1,.
Sint gi mai triste cantrlle in care sint intrerupte sau neascultate comunicdrilc
din cadrul unor audicnle solicitate special qi agteptate mult timp sau cele in care ictr din trrnt.;

sint abordate probleme importante, ajunse la momentul opornrn dc examinare.

inculti? Pct,;
Unele persoane care, din anumite motive, nu sint dispuse si asculte expunerea
cind neuttttr,
intpdcul, tlrt-
subiectului, dar nu doresc si declare deschis acest lucru, inventeazi diferite ter-
tipuri, prin care deseori reugesc sa-l distragd pe interlocutor de la tema discutiei, Dontttir..
propunindu-i "pe ueobselate" alt subiect cate,la o adicf,, ar fi in legdturd cu Elevii noyti'.
crjutorul trt, ,

cel abordat de interlocutor. Asemenea manevre, aplicate foarte des gi cu bun[

qtiinld mai ales de citre persoanele cu experienld "diplomaticS", deseori dau re.stituic iit-..
efectul dorit de autorul lor. Alteori insd ele sint sesizate ca farse plate gi ieftine DirectorLrl s-.,
ce gtirbesc prestigiul celor care le folosesc Ai-l lasa pe interlocutor nedumerit, datd cr.r un dcurcr..
dezavfi.git gi chiar am[rit. Olicum, in toate cazarlTe ele constituie nu numai zece din cei rrr :-
incalcdri ale normelor de eticd, dar qi ale celor de logica. Despre acestea din rcflcctind in cl 1..'.,
urmd vom vorbi in alt comparlirnent. oferindu-lc banr .
Diu r:azuL .'i-
s Letitia Baldrige, Codul manierelor in afaceri, Bucuregti, Business Tech lnternational cle a aborcla rLn s ,

PressSRL 1996,p 69 dc rczcn'ri pcr:ir

12
OL
'tlJ.l!c[tl ltrtl l.l]rl tllutr]ls -1lt-tt) ll.I]tlJLl !lA-l3zcl Jp
leuat)e1,._
U 3p
OlLrEr-rgApUlAll'cutQrrill!3c.lcl 3u !:-.lll(llit1 l'ltlllllockLII lsclqtls Iltllll)-IOqE
elLrIeUr:J[rnLrE ts e-lu0]lsolo-l JrZrll)r.lrrr !s JluqJ-t] sndxS Inze3 UIC
'l!eCtlqnd allntu IStu ul tl.-c'ill r-'irlrrl r'-.rr..ir !l l',.11Llftl liLtrllgns luuq e[-npuLIcJO
-
lll
PLlll3eg3-t [tll) r'- I
'1r-Teono rS lSclcloc SELtlf,J u ltr,I0lrr ilC -'S,'.'.'i1 :,i1.' ol !lsi.LI lliltllllus-l 13
.otleod i \-1lJ Ltllltl IcLLI Ial LtIl) eJcz I1't:I
[t]]I3ct l-Ints ut1 It1l1lltLrit".r ]:,.i.-zl.l.1 |ir-l l:!l
'll,l.-
Oo,IAnOqUttOldLLIl 3IIZ I \]tll.-r:.1.1 il.l.1 1.r.i;31.r1111;ll.llC -L.llS Llt S-l'-:lLlJPUnr-If,!]UP
1l-s lll-rolccJl(l atl r -
lllBptnA!s Il-ilJlttt;i.I1f :l'.i: '-i l: JZrlls llr'IrJ U-Ii'SErl tllllliltl
llir'
riaEalaiul lttttLtttdtttt JSa)t) Jt)2-Ltt )t ttJtls')'t ILi" -
DA t)l',1a lttl it,!;: ..11'ljltltLt DCIttp D) t)l([;uuLtl D)l)td 'tD-s lDp'to)D ltt'totttlb 1lf r- .'-
l't.ttLtad /r-r.r1.i .r, tLttitjf ttLrt .ior\ DA lt t.toJD)sounJa-t t{ 'Lol p/r t'lllou laalg '1.-l_t --
ytl:).t ) iLi.L, .L t ti jr.tt.tlod a.LDLLt L.ttt lial11s o) 7Lttll'"toDaitO altluLuo(I -.1.11 t. . -
(.lr,.rrr,;-i)-\ DtZt))OJlt.rrDDpttt)t)LttUDOLttal ttlTllDD{DllLlO)Dp')D)O([Lttt Ia,tf:. -
all t-.\ ltii:a.t) Ltn aJDo alDod l?utttDltlt ut ')LtautltL.tt Ltl a$'a tJ ltltLtDau put) i.rt:l: . '
,)LttL/ ?tLLtts at^ os uorJod Lilt'tDDtJdo.Ld ltttpopo Ltn a.tDo alDod t,liltttLrt f ,l'4.' . ^
1-; ljt)tuDJSD,tjuo,rouSt ap !!io"Duats al)^tu lua1 JOtr O.1JSDOU OLU-Itt Lttp JDt .Li :l -
'tip*oEu3 LLto^ au 'afi.rud dlDot Lttp ttuDq ruai rot' au 'aloo'L ad asnd gl 'tot
'puJr
lntlud r:* 'otitnpoil !t'P)DP 'tou a)D/ Luo,l au a) psuJ'l!qDltDStpLtI
LU odrDoald Dt t4.tt)Ltt Da-ra)D[sdP 'ojod 'oricttpord 'rt13ts'a1 'lIil. -
lntlu.td
D.lls'ooADzLlUU'lO
tl l.i rl
A.dSAp ASOOLL1nJ/alLnln) allnitt Jt-ttt) Lttt) L)) ti.11Ll)(l'):D.tf t)'QJt) ttfi([S Dtl oS -,
,LtDLl [-)U j
titnppStn tLtt-os JDop 3o.t tln 1,ilt iut t)) ilil .tot)).tt(I altlLtLtLO(l
12,,1
E[ 3p llE ri-r - '
:indeotll !rq !s ldr+ --)p ]lllqil] U 'IE 3J lcec'lEduc
L- .' -
[1r_l
EI ep o-]unl e eielulSlllp'eduo-tdu lllitll rrr -1ls-1 llrf,eSc pl Eulues IS-npuJC
'drurl cru uard nlr rs i.\.rllrl l1J sltqIluJ o el alSoqpJ8 cs tc JIli:'- -
I!] .- -
'(
'llir r.
nlts .'-
pS Jl\,',-
Ztc Ltn osoultJ'sucs lsccu LIJ'sluelqoid laLln lJ1r:rlolitl]os LIJ utlUdS UllIlIIoS
(.c]e uucep ,,rolcerrp ,Jcruu(i) EIurJUo ELrtos,rrd o El 1l1-rlul IIrE !J IUOSIZ ES
rirr.-
-lLtt .-r- _' -'
'3]LictLInBJE clll] 111 t( rLitpuoc clle LIJ'arzB)o pllu nc
c{luri i-.^
clr]JedseJ IILlnllsetlc €1dnse pulusAe.I tS tnlnrrSa .IoJJ.\ tlotu EJdnse tode puJllpcLu
(lqd€c f,ru l
ir
,apucdsns o-s elgod ts uI luselslul E [ ltl1d ]ol lnAE P nu tSn]ol e tincslp
Iet
ltLtrllli'' :- '
EJll(J'IrollEJ !i1u ep Is ele ulp crcceg !}€-tlsJ/LII 3 c-luc llJ ltJPluo[In8JE lllJl]rl
ep ,pznu3 ur,roleuuos,rsd ulnllnc ap 'uriucnpe :rp Jpurdcp uA {11}ol 3lunulluo3 tll
'czeuorinlos o llt)-li )t-''
crnqcll J.rB3 ed uruclqo.rd ul iullnrsu cLI ps e^usadsct teuuos
ES
[tulu JII]QJJJ 'lttzuo clsc pcap t1t Aj)ttit
--rcd lelueltlnS.re r-nplLr-rsr 'piue-ts,Les-tad slsr1 9-S
-Ul l)f).k)-t't1:t
'rodv sncl olso JIiEnlls 33 Llj stllq Ee.ld lzEozlltsa-l pJ 'ciE.lqlllqJe clntLIJo-+ LIIJd
,[n]EdLLI13 pp-rBrd rs-!s clr1q3.l] 1rLl ;lE]tl.Iep )uil(is' ) ) t'-
,selajnr ep Ecp
us rJ Inlo]trco[]e]rII !l
lt)lu )l) .) .t
€ ep cp 'lLliln3su U nLt u ep lllqlucd Bliunlls ul pllllctulf{
nBS ldn-1o-rluj U E
 Am spus deja c[ unele persoane au, in procesul audierii interlocutorului, Din cele dc n
falsa impresie c5 ar gti tot ce are de gind s[ spuni acesta mai departe. Mai intcrlocutorului ar
mult chiar, dirrjate de un temperament impulsiv, ele igi intrer-up interlocutorul, situalii ascultarea
formuleazd pentru el teza principaid (care nici pe deparle nu coincide cu cea autori nc sfEtuiesc
a interlocutorului), apoi criticd vehement aceastd 1ezi. S-ar putea intimpla ca "ascultarea nu e.\i
persoanele cu pricina sd nu fle r5u intentionate, ins[ firea lor, iar uneori lipsa de Comunicarea e.ytc
educalie gi nivelul sc[rut de inteligenld - toate impreuni fac ca disculia la care noi (in calitate d.-
participd sd fie dificila sau chiar imposibila. in ur.rr.n." cazuri, dacd dorim cu eftcienlei cu vot'b i ,

tot dinadinsul sd ne intre{inem cu persoanclc respective sau daca dezbaterea ascultdrn, sh fim in
subiectului, in aceste condilii, este absolut nece sara. trcbuie mai intii sa ddm sd ne pdstrdrn mint
dovadi de rdbdare gi de simpl umorului gi si-i ar-nintim pcrsoanei in cauz[ (cu sd ludm noti{e, sa
tot tactul cerut de situalie) cd ar fi cazul sa r.tu nL- iutrcmpi. dindu-ne posibilitate test prm care ne-al
si ne desfEgurim gindul pina 1a capat
$i inciun detaliu care se in.crr.- fL'r1ict in rc.'a.t: rrriri. dc idcr: ne-am
ndscut intr-o socictatc cu un nir c-1 sc:z..rt al cul:.ir- .rr:i.li..a:r:11 Prcrbabil. ati s,
avut destule ocazri sa fiti tranorr ia ti.irertc cl-.;i:lr c.r t,:r r,rL.:r plrticipanti,
cindfiecare crede ci oprnia sr este Cc-a nttl rnuic:ta !i trcrur. :prisi rlunraidecit
peste rind sau chiar in prinul rind Nrmenr nu r rea si altcplr'. c.' ascultat nici Uneori insuci
atita qi toti vorbesc in acelagi tin-rp. faptul ci inaintc dc
In asemenea situalii, este recomandabil a ayea mai intii rabdare pentru a de a discuta subic
ne retrage in mod ostentativ din discu{ie pina se vor tempcra spiritele. Vom ccsard gi chiar intc
ciqtiga astfcl qi posibilitatea dc a asculta ideile tuturor (9i cele bune, gi cele cum ar fl nematul
proaste). Dupd ce participanlii la "discutie" se vor domoli, vom thce o decla- nccesare pentlu a

rafie delicatd in care vom spunc ci nu am avut posibilitate sf, nc exprimim prezenta sau abset
opinia, cerindu-ne la sfirgit accst drept. Declaralia ar putea avca unndtoarea unor adevdruri in,.
formd: Dragii mei (sat'. stintoli prieteni, clrogi prieleni etc.), orn a,\^{:ultat alenl este rccomandabi
toate opiniile voastre Si mi s-au parut desnrl cle interesante, tncii ules unele, comunicdri. Daca
incit mi-qm concenlrat atenlia cct sd le ascult pfrto laurmii,.fiirii sci intt'erup aparte gi si i se r.-,
pe cineva. Dupd cum vedeli, n1i-a yenit ;i tnie rintlul ca sd spun Si etr cite cevq interlocutori asupr
pe ntarginea celor disctrtate, cu permi.siunea voctstt'ci formuldrii subrect
Cind in fine vom lua cuvintul, vom putea benefic ja din plin si de posibili- E folositor in
tatea de a facc o sintezd a pdrerilor celorlalli. sonajelor din scr.i.,
Ultjma remarci la aceasti chcstiune se referi 1a pelsoanele neribddtoare cind o pelsoanA ii.
carc sint gata sd sari cu vorba gi sd rdspundf,, nesoLicitate. la toate intrcbarile incearci in prcail --
cal'e apar intr-o discutic cu ma.i rnulli parlrcrpanti De reglrla. intrebirile din de obicci cu o t.rr::
cadrul nnci conversa{ii sint adresate unor persoanc concrctc. dc aceea ar fl ,sd-ti .spurr: lre b i,.,.
notmal si rdspundd anllmc persoanelc respective, In cazul in carc am avca qi Dacl in caz.:.
noi un rispuns potrivit, pe care tinem neapdrat sd-l thcctl public, intervcn{ia firi un subicct .:..
am putea s-o facem numai cu pcnnisinnea celui care a pus intrebarca sau a triue sa ne asi_gui.,:
cclui care eravizat sd rbspundS. ploblema re Spc-i.
Intcrventia ar putea fi formr"rlata in fclr.rl unlitor: Ma iertoli tle inlert,en- un subiect ci-lrc- r...-
lie. Docd inti permilefi, aS aveo de contpletctl ('evLt (sav. de precizcrl cet",o. cle
obiectat c'eva etc.). 6 Nicki Stanton, Op

14
9t
'ZZ-6t d' llc dO'uoluels llcll] :
'pz€cse-IslLII l-l1u e-ruJ lcelqlls ull
el[rcsrp ps 1],\eulJ ()d e3r1qo E ]3ul ep !sdII o 3]sc pc n-Ilu3d '9Allceds3-I Ettrclqo-rd
elnJsrp ps qsndslp etse EieJ ep (3lsueosJad nes) €tIEos-I3d EJ tuqlllSlse 3u qs cutq
clse 'plrlalqo-rd o erincsrp Llt Luetllrd ps ull.lop '-tol'teluE llllq€]s lcelqns un E'IqJ
rs pfuegodurr aJ€ur plql: 'c.IExlllcr ep 'c;aqtl ItiBS,lJ^uoJ I3lI11 InzEJ IIJ pJBC
.xlt l)atqns,un LLtL)p.LoqD DS JDSa)alt a :ota) tul(l.|o/t ps aulQafi ;Lttlds ti-DS
lLtDlrodtutt2^d)ttlD'D.Q))tLttlLuo)li-pst,Loptt1 :lndllcplllnru.IoJonoIcclqoep
d luluettrtluese gtrriqo qs [Iqcluo-Id uI g3-IcccuI
EneuIJ 113 eJnJSIp !s slscJop puEos-Iad o ptllc
ne s cuRJl-tcluc-olllleI alelul-ICS UIp JOIolsuos
-.red EJIE1I-Io[eru gctuntuoc eJ€c uI llllcJ LIqLLLIn E suos ]sef,e ul Jo]ISoloJ E
'rnln]seIqns IIJEIn[IJoJ
€,rdnsu 'pLIlJ Itttuud u1 'tS teties-r3.\uoo .lolIIiIpuol -IoJlqnl eJdns€ IJolncol-Ielul
rr-rolrll nc IueAUoJ es e elec IELLI JE-S 'iuelsgns dtutl c,,rrazeJ 3S I ES rS elrede
'IJpcIUn[Ioc
eriuelg o epJoc€ es r qs eur1ns es '1Lr?1-rodrrrr e lnlcclqns gcec
r3JEolIIA elllilptlos ']IqelEsld LII reulq IuuI ]Ic ?Jn8IS? e llq€puetrloceJ alse
'.,ne1eJ,, I€nluele un BuldruJluJeld P rulued
'rle ellqu'Izepur IJruplepe roun
rrJrnlplzep nuS rlJlladocsep Etueal 'cuuosled lolllgnue €iuesqe n€S "iuezeJd
,slelncsrp rrunrlseqJ elg clJsdsp Joun erdns€ purunl € nJlucd eJsseseu
"sJE,\
rriuuro;ut .Iolltunue €SdII 'Inlnlcclqns P Pluelcgns EeJezIJn]€Lueu g J€ IUnc
.a^rloru eleun urp
Eunuodo elsa nu ee 'rirqd rulucd ?lueseJelul Jelqs Is ?JEScc
-3u 3]sc rnln]scrqns EcJ€lncsrp rsep 'uoellv'ArlcedseJ Inlsslqns €]n3slp e ep
rolrlrqd roJnln] eelelqlqluodslp pleuuguoo ]soJ E nu €ls€e3€ ep eluleuJ p, InldeJ
3p lEZnEl g eleod llinsslp Ieul1 I€ Inlncol ]nd€3 ulp Inse3cnsul IJoeun
raual PalEpJoqP nlluod
ll^lrlod lnlnluoutol.u Pala6olv'zS
.rJolqllnJsE rLilr.q tu nis LLili'.ll: rltf,) ?11lE.\JOlrlE rLrE-eu eJec uIJd lsel
un Is eundoJd au luolny' '1vf li-J I \ L''::'f'llrrui l: ls LuElnlE ES 'eillou ruPnl ps
'crlrrc ruplTnJSE ES 'el1dtJu 1ii ati.rf I Lliii',: tl-un lS 'pS tqlsep €elultu tupIlsgd eu PS
'ullnJSEE tipsJJalur ttrJlul( !.1 rr:ii:.li':-'i'-li:nJ ItJ ltus tiESJlJlultuU ES'tuUllllJSE
nJ taiuat)g[a
Es Iirtp8e-rd eulq tug ps EpuELLirrlli -lu tloluuls I{JIN e'.,i,?,louqn^
oapillqosuodsat wtitpdLttt ?5 atttq)./, ( d V - Irolpllncs€ ep clelll€c u!) Iou
Daa)D ap * nicatp Dtlop ut o.LnO!p1sap as a-tD) silo,td un alsa DatD)tw7ruo)
.rumisns
Uota un ?ilSa)au a.tD) DLt)t t) 'Q.vsod alDltttpD o alsa nu OaJOlltDSD.)
qc rulued 'runq uo1p11n3w rug !s El ulJ3EJ ES Inqerl JE 3J csslnlqls eu IJoln€
rily .rnlniesou €eJelrrua ]Jcep Elu€tlodurr reru rerqc g Je uaJellncs€ IIi€nlIS
elrurnup uI pc pcro IJolllu IIun JEI 'qllqaso3p piueyodutl o 3Ju Inln;olnsolJelul
uarellncse Iljgslunuos Inlc€ uJ Ec cc11p3p eelnd ttlu sns IELU ep elcc ulc
 in cazul in care ui se propLrne si discutdm o problerni pentru a ne spune Aici noi am mai adauga
opinia. a h,ra o atitLrcline sau chrar o hotirirc, clzrrnu sintcrlpregatili pcntnt accst fEcut o rcctiflcare de vo<
lLrcru sau nu dorirn in gcneral sir nc angajdn in aceastii discu{ie, trebuie s-o spuncrn
sa fie corectati. Daca rcc
delicat, dar clar, chiar de Ia inceput, mgind interlocr-ttorttl si nu thci rctbrinta cu
accea unica solu[ic e ca r
vreo ocazie de mai tirziu la persoaua noastr6, cd am fl parlicipat la discutia res- propriu ca model. Iar in 1
pectiva. Acest lucru cstc nccesar', dcoarccc r.rnele persoar-rc pot profita de prezenta,
din jur o vom incheia tot
dc rcputatia sau autoritalea noastrd, pot punc ulterior in circulalie unele opinii qi
spune ceva ntcti bun dec:i
concluzii pe care nu lc impdrldgim, pcntru ca mai tirzin, in alte circtu-t-rstantc, sd
facl referinld la pcrsoana noastri. si faca uz de numele nostt'u, dindu-ne drept
coautor al opiniilor Ei concluziilor respective. Daci avem scntimentul ci este pusi
93. Volumr"
1a calc o aser.nenca iarsa, adici ne-am pomenit intr-o cursi, trcbu je sd ludrn toate
n-risurile de precau{ic, iar in cazul in care ele sint ineficicntc. trebu je sd gf,sim un Un mare ginditor sp
pretext pentnr a pirrdsi societatea acc'stoL pL-rsoanc, cerindu-ne scttze ,
celui care te ascult6. De
Uneori se intimpla ca, pc parcursul comuuiclrii, interlocutontl nostnt si doar informatia strict ne<
doreasci sd renuntc la discutarea subiectuh-ri care nc interescaza pc noi. insi nu Inainte dc a ne anga
o face in mod descliis. dar incearcd sL treacd, pe ncobseruatc. la altc subicctc sa linem cont de citcva c
care ar fi legate cunva cu tema aborclatd Substituirca subiectulur constitr.lic o - gradul dc intercs r

grcqcalS dc logica, pe care o \ om e rulrna in clctaliu in paragrafltl Respeclarea care dorim s5-l expunem
legii identiliilii o contliTig 111litpe ri.'crr':r.i .r .()uiutli('dt'ii.
- - oporlunitatea abor
De cele mai n-rultc ori conrLrnicarc3 n,,r .rrr- .l-- d,iscutarea unui auunte subiect - tirnpul de care di:
gi nu prcsupunc in gencral o discutic Ea p.,.'.',1-' ..rstltlri, bundoard, o expuncrc discuta mesajul.
a unor divcrsc situalii (dc la scrviciu. dnrtr-.- ,., ltLlie. de la vinitoare ctc.). Firegte cd atunci cinc
Eridcnl. in acestc cazuri nu estc neces.ir.r .., - .. ' i..;.ilrt rsentintentul ccIor nelc ctr care nc intregincr
din jur pentru a povesti ceva, insd, oricunr. I: :. : -' 1r p.limLtl r'incl. si avem adevdrat intercsati in abot
gfl.1i ca cclc povestite dc noi sd se potrrrCfi:C-- - - :',':r't-L -jrLratia concrctd tip de situafie poate Ii de
gi. in al doilea rind, sd fie interesantc san an'iiL,r:.i.:- :^-:':r-.i '.':-1':Lranelc carc tre a) cind intcrlocutonrl
asculti. irrcur contrar, in loc sd oferim apropl;'1;...:: .::-: .r clrpu cle relarare, o persoand oficiala);
de pldcere, ii vomplictisi cu lucmri baualc. ri.ci:.: ." r-.LL r.t.urr beneflciem dc b) cind interlocutonrl
atctttia lor. in acest scns Ion Roman nc reconanil., (-':--,rll cL'au ('e se poate cste obligat sd ne ascultc
bucn'ct de aten!io generald sau o grupului ciirtti.i ' -.1' -; .'iiiu'Ltl E nr'ctn'iittcitts Despre opodunitatel
a nnnopolizo c't:inttil. Ctrm,spune Anlort Pctttrt " , . ,,t': tntrllt'. pLttitttele si aminti doar faptul ci sr.rc
sctrrle". Cincl cel e spuse sint pr intite cu ind iJbren :,-t' -,, iLi Ii l) o\ cs l ire or>.1 in mare misur6, dc mont
in continuare, automl bucuregteau nc r-nai tir ',i1. .iit plctios: "Docd noi pcnlru a l)une problcrn., :

irtsine nu cutloo$lem in\elesul. preci,s oluttui t'tl itti.\!,: ' /; ntd ltti cot'e L'tL-t, € ntLlt Volurlul de tinrp rl..
bine sd-l occtlim. Dttc:d oltcineva pronutttii gresit ttt; .tr'. iiit :ctLr ii cld alt in\elas un lactor care sf,-l detcr.lt.
clec-it cel pe care il ore, corccrareu e binet,enild, titt it,',i sLrb frn'tua irortici satr faptclor', argumentelor i.. :
a lecliei de pe caledro. Re luali cuvinlul, irt replitir. i,t'rttttot!crli-l corecl Si,.[arti inati\I a sLrbicclultri :,
e.\ogerore, cevctntaiupitsctt. Cel c:e-o gt'ersilvu ltrrt ttitt.i Sitttr sevct sittttijenot".s dcspre lirnitarcn tinpLi...
ciilar pe parcursul cicst.:.s..
nresajr-r1 in ploccsuJ crr...:
lon Roman, Vorbi[i mai bine, scrieli mai bine romanegte. Bucuregti, Editura lon Crean-
gd, 1978, p care sd includa doar c.r: -
107
posibilitrturr (qi lintpll - -
ldem, p. '108-109
vot'cior edi I li lt.ri l.L.: .'

16
LL
'ellllll.todtlIl tlllll llES e-Iu]3 utind tulu U E tpeAop -roA
es e-rec elcecls€ eletm'elullsccoti 3P zef, Llt 'uIIElep € 3p (lndurq rS) uetulrpqLsod
eU-npuJA-IezcJ 'e-IuSOOeu elo]uotultil,lE tS tnlnlnutiuoc Pitlesa "luoP qpll[3tll qS o]u3 -ueelc ual ?,- . -- :
lcoroJd un dutrl utp €irrlos E lrqrplrttroce-r clso 'rn1 rt.reuttdxc lnsacoid LI! Illfuscru
Ernlorl-rlsel eu c cp plillnlls ut l(lt.l Luq nu ES EJ Ic Illp,msqlscP Ins,Ins.IEd ed ruqc
'
'npr relu IS'nUS II.IEoILIIILuOt i'rla!l:-llII ]nlUerUOtU ul lnlndul] EC-I€lIttIIi eldsep ;',,11')Ll)lt
-
'InlnlcolQns u p;\I]ulu rynf 't( ;-
liuiunue tuelu1s o-IEc uI tlt,tlrz'.-'r .rt'JlIId[toc I€uI EAoJ ]IIIS nt)s t)ti:,
-nzc-r ee-reunclxe ruop rtlr'.Lr..r i'.ir:r,rri Tndrurl rJoaull 'cla JoleluournS.rc '.to1e1du3.
sal)jLt.t . '.
Eo-r1?1cc[eS uI'tnlttluslru:.'.i-it-.1]t',tt: llI -IolIq-IoA ed ctllrrr.Ie]op l-PS e,IEc JoJoeJ uI1
IDLLI .) :
aU ps el[qc.Ii (1uo]!111,...i,rr 'l'. .--'].,rsl 3tltldslp e.Iuc cp druq ep lnulqo^ ',
l(.)Ll t1 .
'slincslp ul Etualqord eund E nJlued
,..: .
scle[re-1 3,IE].ri{11-':-ll,i.-:-.:'r::relp6ln3)In}tlctuoluep'.PJnsprucJeluuI
tl itl,ttLL:. . ,
'epurdap lrrlar< r'..r1 ,.,.-:-: -.: '-..'tt1lslll I-Io Inseccns 33 InldEJ Juop Ilurule - -
sol,lli l1 ii.
LLrO\ rrr\ sl-a i',-: .> -.-..- .' . ' "-r.lltllls llJpploq€sclullun}Iodo eJdsec
'3]l113sE eu qs lESIIqo elsc
ep tttll.-1ul -. - -
1u r( \1..t.1:.'.: ': .'-.-".'-: :'.: - -.- . r't({rucltl nu lruolnJollalul pulJ (q
i(plurcgo lu€osred o 'eJr\u1a,l a:-'--
r '-' -
clt -.)-rt]] a .-..
alsJ 13'nldru...,\r.'f '.-- :. . . ' .^1(l [llsou lruolllJolJJlu] pulJ (e .
i.nlal Enop 3p g 3l€od e4€nlls ep dl] EIoJJUOT : :-
LLIaAU !S 'il -.
lseoeISJuC aulSuIIou.lirrr'.-..-... :.'- "l^'1:insEJ.IupJoqBUJIi€se-IelullgJpAape -'
rol3J llr]tl.-1,. -.
nJ ICC pSuJ IJOellV Eullq lE',-l: ..:' :. . -- : .- L'.l3lulS UAUIioIIUI eu 3l€C n3 elsu
'('clc crcoti-.:
-eosJednjlued sorolul llntu !lu:1.-:,- "--- . ' rrilqns puI, IsunlE pc elSeJIC
'lnleseul €ln3sIp eJcLilICIXC O ".-'.
e nJlued (luazald lJJlqns.^l-Lll':."
e rS ellncs€ [a]i i-:,.-. r-l .^r lllldstp cleo ep Indutll -
:ri'.-:--r.1 -'-. I:i!ll,IoqE EslElIUnUOdO -
:LLI.]LIIIdXC I-PS IUIJOP EJ€3
' -
o elnlrlsuoJ lr. --
ed Inlcelqns ep EieJ (]uezeld Inl33) Ilusz:-tr --'.1r ''j s-1.rrllll 3p InpErB - -
JlJJlqlls J1[r] :'
:aiuils'::::-l-l-1 r \JllJ Jp ILIOC UeUIi ES
nu usr.il 'loll i.:
elnqer]'lnlascru eundxc 3u € IS eJEcIunLLIoJ o--:l'.ll :li:aLlE au E 3p eJuIEuI
pS lulsOu lll,ItrlI'-
ljisrrau iJlus ullEuuoJul Jeop -
Jl1'.1'
puJrrrilroc 'cruocul eU !S emqe-I] IeSOIU
elef,eg Er.lfE -rC !]lnJsu eJ oJEO Inles
BI Eluolu € puuleesul E p3
cJullds JolIpuIS oJ€tu uO unurs!8 BS.tI''.'.,
Indtull llnru eeJd IqJoA
Jluol ullnl E( .':t . -
usnd JlsJ U.1 lllI :.- .
llrPslunuoc leullsop lnlndull lnunlon'0s
ldo.Ipelr-tlplllf -l '
ps 'elnelsntLrr.tir :.
',pan)pt |t)2p unq loa D^a) aLtnds t* trtrrdo JlJt.tl' -
t7t2s '\)Dl /?lrs'.. :uuEd Uoluv Inl e Eldeeleful qq-ro,t o n3 10] €IeqJuJ LuoA o Jnlulp 'uiuizi.ld JP lt u ..
JoleJ urrSpilEdrur rl !s LUuop e.reo ed rolrJnpuls eiut,Ltrd ug.IEI 'lspolu Eo nI.IdoJd -sal 1]ult3sIP f . ,'--
rutqJon PS euISuI Iou Eo e clilllos Bclun €oecu
Inlduexe uI-Id tut \las !s IS lJa.Ioo(Ullul]uoc 113 9llrr-1c.]31 Ur'.'l .
"
3C[ 'ULlorsLra] u.\ os rr.tEJILIllLuOl Joi. clllEcgllceJ PCU(I 'Ii€]CAJO3 eg ES tlloutlds o-S -1lllt. I .. -
eJuld eerd aI nu ]olrueurco ldc; cp ''cJe II]s 3p 'relnqecon ep sJecUIlcJ-I o ln3q] isccu tr,rlnscl rjir,,
-..
E-S II qc eSuo.Ilt3nq 1tl!.tu lE-S alluoSIed elln1rl ISJp 'q, e8npp" IIILL LLIB Iou IsIV .
Junris :ru u lr.rt.: '
 in general, e bine sd gtirn ca cstc cu totul contraincijcat a-l plictisi pe asculti- microfonul), ci de caz-
tor gi a-i impovira mcrnoria cu infonnatie de prisos E rnult mai folositor cind ii "tnetodd" de argunt.-r, _

oferim un mesaj foafie concis. provocindu-i cLrrjozitatea gr dindu-i posibilitatea mai degraba va dccl.r
sa afle, prin intrebiri ;i rdspunsuri. detaliile cate i1 intereseazi. qi tensiune.
Chiar gi in cazurile in carc ar em timp mai mult decit suficrent. trebuie sa-l Unele persoane. ur:
folosim cit mai rational. lbra a uita ca ;r cer din socictatea noastra ar putea avea ca prin aceasta vor a\.
de spus lucruri importante. aceasta este ingeldtoar,
in carc interlocutorii ..
rccurg la aceasta tactic
$4. Tonul comunicirii Daca totugi situnrrr
Tonul comunicirii este un factor care in unele cazuri poate dctermina s[ aplicdm o tactica cu I

buna intelegere gi dispozilia majord a celor implica{i intr-o conversafie, iar in mai "slabd" sd fle a noa,
alte cazurt poate cauza dificultA1i, tensiune sau chiar conflicte. Evident, tonul putca intimpla ca interl
comunicbrii se realizeazd, in mare mdsurd prin vocea vorbitorului. Intcnsitatea sI ne inteleaga gestul sr
vocii celui care vorbegte trebuie si fle suficienti pentru a fl auzitd normal de In general, vocea ri
cdtre interlocutor. O voce prea slabd, la care se mai adauga unele cuvinte pro- lor. Nu in zadar exprcsi.l
nunlate neclar (sub nas), il poate enerva pe ascultdtor. iar zicdtoarea tonul
fctce
Un adev[rat defect de vorbirc (apdrut din neglijentn) il constituie pronuntarea in care se spune ceva
aproape fbrf, r,oce a unor silabe sau trunchierea unor cuvinte cum ar fi, de excmplu, Agadar, tonul trnei c
dittneoto in loc de dimineala, vdztinToc devdzut, Chisnduinloc de Chisiniiu etc. chiar dacd accstea ar ar ,

Limba romAna este foafie sonord, avind o frecvenld destul de inalta a vocalelol Evident, recomanir
gi e regretabil ca in Basarabia numcrogi vorbitori reduc simlitor aceastd sonori- din via!5. Pot face cxc.-:
tate (gr muzicalitate) prin on-riterea. reducerea sau inchiderea vocalclor deschise. norrne aparle dc cornuni
Este elocvent in acest sens cll\intulreyedet?. carc prin vocala e, rcpctatd de tret comunrcate sf, nu supcre
ori, ;i prin vibranta /, repehta de doua orr. capati o sonoritate rara. Din plcate, Referitor la vocea
multi vorbitori, uneori chiar qi cei instr-ui1i, il rostesc in forma rivideri (sau chiar eticf, a ei, Nicki Stantor.
rivderi), mutilindu-i astfel aspectrl sonor gi gtirbindu-i expresivitatea. ugor volumul vocii. E r,
Au de pierdut mult gi vorbitorii care rostesc vocalele i gi I in loc de d gi controla volunul Si nt,,.i.
respectiv e (de exemplu, casi ntasiin loc de ca.sd, masd gi respectiv .sari, cali opoi expirayi strfit,ient ,i.
irr loc de sare, cale). Tocmai aceastd pronun{are neglijentd i-a fEcut pe mul1i sd controlali yocea in u,,
rugi din Republica Moldova si creadd cd limba romAnilor basarabeni e alta !ipali squ sd fiyi stricler; ;
dccit a celor din Jar5. incir saclard. for,t ,:.
fic
hr genelal, pronunlarca constituie obiectul de ccrcctarc al ortoepiei, de ace- prin calilote Si clttritctrt
ea aicr nu nc volrl rcferi la legitalile qi normele ei, atlagind atenfia, in contcxtul sintactice enuntatc au ,, ,

subicctului dat. doar asupra necesitl(ii unei pronunfiri corecte, unifonne, cu prinutl rind, inspircu.et; :
aceeagi intensitate a vocii, a tuturor silabclor din cr.rvint (evidcnt, cu exceptia ,lc uct' sd s.c consttttt, ; -.
silabclor acccntuate). Dcsigur, termcnul pronuntore unifonnci trebuie inleles t'L'.t p i ru I i e .: t r pe tfi c i tt,.i

a$a cum s-a arartat mai sLrs. dar nu in sensul de "pronuntarc robotizati", lipsitd pctLtza logicd c'u c,ett tl.. .,.
de clrnoscutul fan'nec al nroclulatiei vocii. .itntfitote de cuvirt/ pcti:,..
E cr.t totul nerccotrandabil a vorbi cu o voce prea ridicata saLt. clt atit mai
uult, a striga. FircAte. e r orba nu de cazurile in carc cinet,a vorbegte cu o voce 'g Nicki Stanton, Op cit ;
putcmicii sau depr.rne e forturi pentnl a fi auzit de un auditoriu mare (cind lipsegte 1o
Maria Dorogan, Curs ce
=

,18
6t
68t 'd '966t 'cry ernlrpl 'npurSrqC 'eiutcola op s.tnC'ue6oroC etreL\ or elSesdq pulc) ereru nporg{
'tl d ''l!c'd6 'uoluelg l)iclN o
eco^ o nc elseqro-r E-raurJ
Ieru 1J1"
nc 'rres EPJrpg E
ot'...taD n) ttLtnunld aldtttrt tl-o tt-4trad lmln) dp a1olotttnl'
o1 tsa.tdo as'otnB o1 1n1a7!ts aut., Jl t))[Lu4'atn.rrdsur ap Da) n,t olr3o1 oztlod pllsdll',,p1ezl1oqo: arEiunE
DlaJoJ 1od ttu ttoasap (1tE trrTt ttjrtrrtlsa.r DlttLutu-D!D') nlortL[ndn,s ariondsat selaiul ernqe-u yttztoytm
o n) alauoostad :16 'a.tDf nttLn r:ttolt o n1 putc[ loLrotjo-t auutsLto) as os JaD ap eridecxe nc 'yuaplr.al tu
nJ'aru.roJlun'af-rarot !-q
ryual)g[i'ts D^tazar p.t tt.rttrad '(.DlDLttLuopqD) ppuu/otd oato.rrds-ut 'purt pttut.,rd
LtJ 'pt!s'ilau rarjntrtlsat na.rn13ay,,:r.rolne rile rS 1rqro,r. nu oluiunllo ccrloElrrrs 1nlxeluoJ ur ?riu:re ptrtr
roltipltun ecrurFunl nr rcrie.rrdsc-r € cJeleloo o e,rdsaq 6' .ppiliDp rl a1o7r1ot ut.td -a3" ep 'rerdeouo [E arfttll
tt-tototltnsD Lttrotsa.tdtut riar'rprg[i8 * apdtj 'ajuaptt1s p,rpf'p.ut1c ag[ ps ltcut
p./ oto ut Daltqio,r r I oatot olo"tluo) fia1nd p,t D)De 'ruapt4 s ri{ ps nos riodri ellE e rueqBrBs'Dq Jol_rry
rilnur ad lmql B-I gluef
l?s p.u2] atoru ojtrolslp o Dl lrzrto gf{a1nd ps 13cu3 pl oto w oarot ljolotluoc 12s
tunt tjojt2,rtrl 'lt7luryo^ DDatoJ ot o n4uad ctu,raryd ap ryan{ns rjondxa rcdo tlD)'ttos,r.r1eedsan $ gu
tt tdatd ut no punlo"d puJBp.u tios.taxE 'tq.to^ D ap flpoLu rt ytunlot Dlo.ttuo) IS p ep ool q I IS -, rltirlrc
'ealslrtrsaldia F
o tt.rlttad opfiuasa alsa Dpa,to) arjo.udsa.t o,, Eo €qJoA E 'rrool lnrunlol -roSn
EloJluoc ruol eJEo urrd 1r1n nrircJexe un aundord eu uoluels I{clN 'le e pcrla rerqc nzs) uapr.u-t e$rt4
Baurusuetulp rS e:epal ur eel€ e a-JEJ'rn1ruo1rqlon eeool €l tolr:eJeU 'e1ece^d mC 'EJEr aletrrtm
'ruoruru ed e;adns nu €s cJ€crunruoo IeDep q$tedat ?EtExr.\
' esrqcsop JolelEf,o,r. E3E
Jolec Inuo] elrrj.enlrs aleol ur uc leriuese clsa usq 'erecrunuroo cp spede etruou E
n€ eJec rtj.cr4srp s11e rS loun 'erlasa.\ :p .1,rrrrnc cridecxa aceJ lod 'qiur,L urp -uouos !?sPeJBrordus 4
rolttienlrs JoJnlnl u:dnse purl\-1 es nu sns relrl cp JIuEpuELLroJcr 'luepr,LE toleleco,r"prleq+F[sq
'qanpurSryS ep co1qryd
!rr1sr[]s q]ruEroloJ o 83.\E JP e3]sc3E pcsp Jerqc (gJE
'olupAreuo esecxe prq] 'iu.t-rporu 3rl qs Jrltqall r_r!Jrlrnluoo reun Inuo] 'repeSy 'nldurexa ep rrrm aEr
'e,rec eunds es eJ€J ur uareiunuo:d arnlqsuoJ g 1t
Inlnlal eiuepodrur trurlqns E rulrr-rd al(aso1o; cs D)tznru aco/'puol eeleolplrz Jer I
'. tatttprutlu uqurL{JS r(-c.. ep lnsuas eJE lnltot DqLutq)s p zrse;dxc JEpEZ ur nN'Jol
-ord elunnc aleun E6-rcp
-eualqo:d Eale.\lozar c [ !tEporJru lrnqr]luoJ e nu q]pcrprJ ee co,t 'lereua8 u1 ep Ieuuou glIne g E nr
'[Euuou El purler ps rS ynlse8 p8eeleiul iu ps ee]"lrsuelul' rnlruollql).r
'esece ap rue aldei r-rJ aJE rSn1o1 pcep 'n:lsou IruolncolJelur uc u1dur11ur eelnd 1nuo1'luepltg'elf,rgrro:)
uI Jer 'eriESJeArroJ Gnq I
ru-s 'eldeoS ur cduo:de urrqJoA gs e8unle uro^ puJJ 'pJls€ou e eg ps .(pqels,, reru
€urruJolep opod unus
llle n3 '-ro1 eeco,t g e .\ !J[ua]nd reu 11c nJ :ESJeAur Inlo] nc p3r]cu] o rupcrlde ps
eulq g Je 'eueoslad Bauauresp nJ tuelnJsrp ps p8rlqo eu erfunlrs rSn1o1 gceq
'e-r€olrrurq lrSer ne eo poJc prqcel plsueou e1 3;ncc: !]
ec eleuuosJod rur '1ezr1r,tro polu u1 erfncsrp urp 3e:1er es rr-rolnoolJelur eJ€o Lrr
elelsder rJnzec ellnur relu ednp 'eln8cr ep 'eJ€d€ €A 'oJ€o]llcSur elsa elseecp
eere8ur,,luo3 'a.reo1e8ur,Lu1 rSer -ro,r rS pznec ep 34S1c €oi.u JoA Elseecu urrd eo eel€ Eelnd JI? p.IlSii-- : i --
EeJe8urluoc pulne 'elecrDrJ rrcol Ecrloul ]uenco4t ezexzr1lttcuuosred elaun I-!sernqJ.rl'luJrJL' - .
"-
'eullrsuel IS ll'..-:---..
glrcz IeJlsB purco,r.ord 'rJolrgto^ Jol]p lrco^ ua;eorprJ eSuulcep u,L uqurSop ruur ralclpqrsodr-nl)u- - '
IJ ')€luoos InlceJa €ole eA nu (.€poleu,, €eucllrese O 'eJ?]uerun8ru ap ,,cpot.rLr-r.. il pulJ JOIISOIO-I I:.'t.: .
uc 'lolcqord Incol ul ?]rsoloJ e pt€clprJ ueJol ctl?J ur elrJnzeo ep rc '(1nno-1o.rtrru -!llll.lsPadtstl:t1.i -' .
 Iar Letitia Baldrige alirmd in remarcabila ei lucrarc privind manicrele in - a completa rtr:.-.
afaccri cd,"t,oceouneipersoane clin corpul execuliy ar trebtti sti se potriveascii - a expulte pLlu.i..
cu derunitcrteo Si stahttttl ei profesionol".rl opiniilc lorlrrrlare ir : -

Agadar', obscrvdm cd atit tonul, cit qi vocca, cu toatc caractcristicile lor, Oricc inten,enti-, :

constituie un factor hotiritor in comnnicarea orald. dctcrminind cahtatea trans- cuviin{e. Chiar gi atLu.,
rnitcrii mesajulr.ri de la emilitor la receptor. din comunicale. Lurr.l-.
dclicat. politicos. rr.ir:: .

mesajului ;i tezele p.. ,-.

$5. lntervenlia in comunicarea interlocutorului cu totul exceptionale. e .
rd tic irc, oJl rmu t i e i t r, i,
insitr.raliile nonr-iale-. intcrr.-ntiilc in comunicarea intcrloctttorului sint
uz de cuvinte gi cxpr-.,..
ncrccorrantial.]ilc. .-le dind dovadd de lipsa d,' cducatie a autorului 1or. Accen-
deficientii, a liisLt cle dt,,
tuhm ci accasta e in situaliile normale, cind v rrbitoml are simful mdsurii, igi
multe fcluri, unele denr,
structureazd corect comunicarea, vorbe;te laconic Ai nu face risipa de timp. in
itnbunatiti ccva. rr:
gr a
celelalte situatii intcn cnliilc sint motivate, dar pot fi frcutc nnmai in momcntclc
observdm acest lucru pc
potrivite gi cu respectarea nonlelor dc buni cuviinli.
Caractcrul gi locul intervcn{iilor dcpind de caractcml comunicdrii gi dc l. Opiniilc \1.t,
atmosfcra in care se desfigoard ea. Mesajele programatc din timp qi comunicatc pttlard in special ct,,
in fata unui auditoriu, intr-o situa{ic oficiald, de reguld, nu suporld intcrvcn}ii. sq roc i a sp i ri t tr o l,i . ;
Daca pc parcur-sul aLrdierii unei asernenea comunicdri nc apal intrebdri sau idei Pentru oceastcl geti.
cu calc al.n pr.rtea interr eni, le putem nota pentru a nu le scipa din tnemorie gi au rezistctt de-o ltui,:
a facc intcn e ntirlc DCCu-sorc Ia sfirgit. in carurile in carc vorbitorul a depagit rd l(t nt uz i L'd ttdttt i r..t :
cu mult tin-rpul cc r s-a trlclit. s-a abntllt cu totlrl dc la tenri sau a incilcat alte insotite de o pre_en:
nonre, intet]entta ncccslrli Lr pLrrtIa tlce cltrrtr- lt-trrd!-fatorrrl 2. Opiniile )ltn .

in cornunicarile nepro-graulatc. rlcsli)Lrratc cu participarca a doud sau rlai pulara in,speciol :it
multor persoane, intcrr,,cnfiile se lac dc asemenea dupa incheierea mesajului. generatiei tinerc, tl.
Cind situalia este neolicialn gi sc discutd liber, cind ideile sint generate, im- cuttttnite rezerve op.
pt'ovizate gi formulatc chiar in procesul polemicii, intervenliile pot fi fdcute in L'a 0dcvi ra l? r't t l a) t..
timpul comunicdrii. insi gi aici trebuie respectatc anurnite norule. in primui moi ntoderne, cu pt.
rind. ar fi binc sA ne celern sctrze gi pcrnrisiunen de a intrcba sflu a interveni. vest intcnlar-e r^a t t (1.
Aceasta se face prin formule dc tipul: ma iertoli tlccit se poate...; docd nu vir
sttpiirali, o; oveo Si eu de spt$ ceyo. in al doilca rind, interventia nu sc face DupI cum veden-r dt;
atunci cind ne-o dictcazi dorin{a sau tenlperarucntr.rl nostru, ci in momentul in lolrrrc dilbritc, ur)c(,::
cind vorbitorul face o micir pauzii pcntm ci a terninat o idcc sau un gind. E dabil a aJege forma ce: ,.
absolut contraindicat sd-1 intrcr-r"rpcm la jiundtatc clc frazi, pentr u a iuterveni cu srtuatia ccre ltn lirnba j t: ,.
o intrcbarc salr clr o idee gi e tot atit dc tirit sa-i anticipirnl crr vocc tarc spusele. goliciulrca ci. putcnt ; :._
pretinzind c[ gtim despre ce va volbi. carc o rncriti.
Intcrvenjiile se fac in urmirtoarelc scopnri:
-- a intreba sau a clarifica nn aspcct din mesaj . calc a lost desfigurat in-
suficient sau evaziv (acest tip dc intcwen!ic cchivaleazi cr,t o intrcbarc);
12
A se vedea in acest se- s .
11
Letitia Baldrige, Op cit, p 69 regti, Editura Humani:e s '

20