CUPRINS

1.INTRODUCERE....................………………………………………………pag. 4

2.COMPETENŢE SPECIFICE...............………………………………........pag. 5

3. OBIECTIVE..................................................................................................pag. 6

4. INFORMAŢII PENTRU PROFESORI…………………………………..pag. 7

5. FIŞELE DE REZUMAT…………………………………………………..pag. 36

6. CUVINTE CHEIE/ GLOSAR…………………………………………….pag. 38

7. INFORMAŢII PENTRU ELEVI…………………………………………pag. 39

8. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE…………………………………………....pag. 41

9. SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR…………………………………...pag. 50

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………pag. 57

1
 1.INTRODUCERE
Informaţiile din acest auxiliar curricular sunt destinate cadrelor didactice şi elevilor din
învăţământul preuniversitar tehnic, în scopul pregătirii tehnice într-un domeniu larg, care să permită celui
instruit aplicarea cunoştinţelor în executarea practică a unor lucrări utilizând maşinile unelte cu comandă
numerică. Calificarea oferă un nivel sporit de cunoştinţe teoretice în domeniul maşinilor unelte cu
comandă numerică, un grad sporit de responsabilitate, autonomie personală completă, precum şi atribuţii
de coordonare şi supraveghere. Calificarea „Tehnician pe maşini unelte cu comandă numerică” oferă o
pregătire tehnică într-un domeniu larg, care să permită celui instruit aplicarea cunoştinţelor în executarea
practică a unor lucrări utilizând maşinile cu comandă numerică.
Prezentul portofoliu conţine materiale de învăţare – auxiliare didactice necesare în procesul de
instruire.
Modulul „Maşini Unelte cu Comandă Numerică” face parte din curriculum-ul clasei a XII–a liceu,
ruta progresivă, calificarea „Tehnician prelucrări pe maşini cu comandă numerică“ din domeniul
Mecanică, făcând parte din curriculum-ul în dezvoltare locală, ca o unitate de competenţă specializată.
Modulul se studiază pe parcursul a 66 ore, din care 33 laborator tehnologic, 33 ore fiind alocate
pregătirii teoretice. Unitatea de competenţă la care se referă, poartă numele modulului, fiind o unitate de
competenţă specializată.
Modulul poate fi parcurs independent, oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi pe care beneficiarii le
pot verifica în diferite faze ale însuşirii. Procesul de predare-învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi
centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile
practice şi mai puţin pe cele teoretice.
Modulul este orientat asupra celui ce învaţă, urmărind valorificarea disponibilităţilor sale.
Modulul, fiind o structură flexibilă, poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice.
Acest material se poate particulariza în funcţie de baza materială a fiecărei unităţi şcolare.
Exerciţiile sunt propuse frecvent pentru grupe de 2, 3 4 elevi conţin şi elemente pentru evaluarea
competenţelor: Utilizează limbajul specific de specialitate.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente elaborate în corelare cu
criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare prevăzute în
Standardul de Pregătire Profesională.
Rezultatele evaluărilor şi alte elemente relevante se vor introduce în portofoliul personal de
pregătire al elevului.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională. Pentru
obţinerea certificării este necesară validarea integrală a competenţelor conform probelor de
evaluare din SPP.

2
 II.COMPETENŢE SPECIFICE

1. Identifică particularităţile maşinilor unelte cu comandă numerică

2. Descrie principiul de funcţionare al maşinilor unelte cu comandă numerică

3. Caracterizează centrele de prelucrare cu comandă numerică

3
 III.OBIECTIVE

La absolvirea unităţii de competenţă, elevii vor putea:

Ø Să utilizeze limbajul tehnic de specialitate
Ø Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
Ø Să identifice particularităţile maşinilor unelte cu comandă numerică
Ø Să clasifice maşinile unelte cu comandă numerică
Ø să stabilească numărul da axe al maşinii unelte cu comandă numerică
Ø să precizeze modul de acţionare al maşinii unelte cu comandă numerică
Ø Să identifice parametrii de funcţionare ai maşinilor unelte cu comandă numerică
Ø Să descrie sistemele auxiliare ale maşinilor unelte cu comandă numerică
Ø Să caracterizeze tipurile de comenzi numerice ale maşinilor unelte cu comandă numerică
Ø Să clasifice centrele de prelucrare
Ø Să descrie principiul de funcţionare al centrelor de prelucrare

4
IV. INFORMATII PENTRU PROFESORI
a. Relaţia dintre competenţele modulului, obiective şi activităţile de învăţare
COMPETENŢE OBIECTIVE ACTIVITĂŢI DE TEME
SPECIFICE ÎNVĂŢARE
1. Identifică Să identifice A1 Realizarea unui
particularităţtile particularităţile eseu despre
maşinilor unelte cu constructive ale MUCN
comandă numerică maşinilor unelte cu A2 Părţi componente
comandă numerică ale strungului
CNC
Să stabilească A3 Stabilirea axelor
numărul da axe al de coordonate ale
maşinii unelte cu MUCN
comandă numerică
2. Descrie principiul Să identifice A4 Funcţionarea
de funcţionare al parametrii de strungurilor CNC
maşinilor unelte cu funcţionare ai
comandă numerică maşinilor unelte cu
comandă numerică

Să caracterizeze A5 Prelucrarea unei

tipurile de comenzi piese cu suprafeţe
numerice ale plane prin frezare
maşinilor unelte cu
comandă numerică
Să descrie sistemele A6 Sisteme auxiliare
auxiliare ale maşinilor ale MUCN
unelte cu comandă
numerică
A7 Test de evaluare

3. Caracterizează Să descrie principiul A8 Centre de

centrele de de funcţionare al prelucrare cu
prelucrare cu centrelor de comandă
comandă numerică prelucrare numerică

b. Sugestii metodologice
Pentru reuşita procesului instructiv educativ profesorul trebuie să adapteze materialele în raport cu
cerinţele clasei şi cu dotarea atelierului şcoală, utilizând activităţi variate de învăţare şi, în special, cu caracter
aplicativ.
Materialele de învăţare propuse s-a încercat să fie cât mai utile, informaţiile şi cerinţele fiind formulate într-un
limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil şi susţinut prin exemple sugestive şi prin imagini.
Referitor la activităţile de urmărire şi remediale, la sfârşitul lecţiei este bine să se realizeze o
analiză a modului de desfăşurare a acesteia (realizarea feed-back-ului). Aceasta se poate realiza prin
(exemple) :

1.FIŞĂ DE PRACTICĂ REFLECTIVĂ

(adresată profesorului)

5
 ANALIZA PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII

ACTIVITATEA DE PREDARE PROPUSĂ :

a. Ce doresc ca elevii…

- Să înveţe?
- Să experimenteze?
- Să îmbunătăţească?
- Să înţeleagă?
- Să fie capabili să facă?
- Să ştie?

b. Cum voi organiza sesiunea?

c. Cât va dura?

d. Ce resurse îmi trebuie?

e. Care sunt cuvintele cheie ce trebuie communicate?

f. Cum voi şti că au progresat?

EVALUAREA ŞI ANALIZA

a. Cum a mers?

b. Ce a mers bine?

c. Ce poate fi îmbunătăţit?

d. Care este pasul următor?

2. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII

(adresată elevului)

6
Numele elevului:
Clasa:
Data predării:

Activitate de referinţă:

Detalii privitoare la activitatea elevului:

Este nevoie de mai multe dovezi:

Comentarii:

Data de predare după revizuire:

Criterii de performanţă îndeplinite:

Propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii:

Semnături: Elev ______________ Profesor ________________ Data ___________

B.- Întocmirea fişelor de documentare s-a realizat pentru a ajuta în munca profesorului la clasă, având
în vedere că e un domeniu nou, cu puţine materiale bibliografice. Acestea pot fi completate.

Fişe de documentare
COMPETENŢA 1

7
 Identifica particularitatile masinilor unelte cu comanda numerica

Fişa de documentare nr.1

PĂRŢI COMPONENTE ALE MAŞINILOR UNELTE CU
COMANDĂ NUMERICĂ
Maşina unealtă la care programarea comenzilor se realizează prin
interfaţa unui calculator, folosind un cod numeric convenţional,
comandând aceleaşi lanţuri cinematice, capată denumirea de maşină
unealtă cu comandă numerică (MUCN).

Comanda numerică a unei maşini unelte este comanda program în care

echipamntul de comandă lucrează în întregime sau parţial cu informaţii sub
formă numerică.

O maşina unealtă cu comandă numerică este alcătuită din: maşina unealtă propriu-zisă (1) şi
echipamentul de comandă numerică (2), legate între ele prin echipamentul electric (3).
MUCN sunt fabricate în colaborare de mai multe firme, unele realizând partea clasică, altele fiind
specializate în partea de comandă numerică.

8
 Program G
Cititor
F Scule
Dulap
Manual S
Panou Aparatură
T

M Electrică
ECN Maşină unealtă
H

Logică

Traductoare

Echipamentele de comandă numerică (ECN) se prezintă într-o gamă foarte largă, fiind concepute
după principiul comenzilor numerice de poziţionare sau de conturare.
Cele mai cunoscute echipamente CNC sunt :
- Sinumerik, al firmei Siemens , Germania
- FANUC, Japonia
- Alcatel, Franta
-Mikromat, Germania
Caracteristici ale echipamentului de comandă numerică:
- numărul de axe
- purtătorul de program
- memoria pentru înmagazinarea programelor
- modul de introducere a programelor
- posibilităţile de adaptare pentru legătura cu o memorie externă
- precizia obţinuta
Funcţiile echipamentului de comandă numerică :
- transmiterea informaţiilor,
- conversia mărimilor,
- amplificarea mărimilor,
- memorarea informaţiilor,
- efectuarea de calcule
Fluxul de informaţii la prelucrarea mecaniă pe MUCN
Automatizarea după program a MUCN se realizează prin :
-circuite deschise de comandă numerică (a) ;
-circuite închise de reglare numerică (b).
a) Sania 4 a MU este deplasată cu ajutorul elementelor de activare 3, comandat de impulsuri de curent sau
impulsuri hidraulice. Impulsurile ajung la elementul de acţionare prin canalul d dupăa citirea purtătorului
de program şi prelucrarea informaţiilor în sistemul de comandă numerică. Fiecărui element de acţionare 3
îi corespunde o rotire a şurubului conducător sub un unghi φ, şi deci o deplasare a saniei 4 pe distanţa ∆s.
Dacă rotirea unghiulară se realizează cu mare siguranţă şi dependent de încărcarea maşinii, numărul
impulsurilor introduse în elementul de acţionare va determina lungimea totală a deplasării saniei, iar
frecvenţa lor va determina viteza de deplasare a acestora. Se folosesc sisteme de reglare la care se
controlează permanent poziţia reală sau mărimea deplasării reale a saniei maşinii sau dimensiunea piesei
prelucrate,deoarece asigură o precizie mai mare.

9
 d

3 4

b) Pe lângă elementele 3 şi 4 există şi traductorul 1 de măsurare a deplasării reale a saniei. Valoarea reală
măsurată este transformată în continuare de semnalul g de reacţie, care se compară în elementul de
comparaţie 2 cu semnalul e, ce reprezintă mărimea programată a deplasarilor. In cazul existenţei unei
diferenţe între cele două semnale, elementul de comparaţie trimite un semnal f către elementul 3 care
pune în mişcare sania 4 în vederea înlăturării diferenţei. S-a alcătuit astfel un sistem de reglare 1-g-2-3-4-
1 al cărui rol e de a anula erorile dintre poziţia reală şi poziţia programată a saniei.

2
f g

1
3 4

Fişa de documentare nr.2

10
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE M.U.C.N.

Avantaje

1. Se înlătură necesitatea utilizării unor şabloane sau modele care funcţionează foarte greu.
2. Programele numerice se modifică mult mai uşor şi mai rapid decât programele rigide fixate prin came,
modele, şabloane.
3. Se suprimă o serie de erori de reglare crescând astfel calitatea produselor şi îmbunătăţindu-se
exploatarea maşinii.
4. Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei trecându-se în final la conducerea automată a întregului
proces de producţie.
5. In cazul în care forma piesei poate fi exprimată prin ecuaţii matematice de exemplu :
Profilul unei palete se poate renunţa total la desene şi se poate deduce direct profilul din funcţia numerică.
6. Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte identice, prelucrând aceeaşi
piesă.

Dezavantaje

1. Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai ridicat ) decât al unei maşini
unelte obişnuite.
2. Anumite condiţii impuse de o utilizare eficientă a MUCN.
3. Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi elaborarea programelor şi pentru
intervenţii urgente în cazul defectării aparatului de comandă numerică.

Fişa de documentare nr.3

11
 CLASIFICAREA MAŞINILOR UNELTE CU COMANDĂ
NUMERICA
A. În funcţie de capacitatea calculatorului utilizat, există două tipuri de sisteme de comandă prin
calculator a maşinilor-unelte :
-sisteme CNC (Computerized Numerical Control), care utilizează calculatoare de capacitate mică
(minicalculatoare) pentru comanda unei singure maşini-unelte sau a mai multor maşini identice pe care se
execută aceleaşi operaţii;
-sisteme DNC (Direct Numerical Control ), care utilizează calculatoare de capacitate mare pentru
comanda centralizată a unui grup de maşini-unelte cu comandă numerică.

sisteme
sistemeCNC
CNC

In funcţie de
capacitatea
calculatorului utilizat

sisteme
sistemeDNC.
DNC.

A.1 Sisteme CNC

In cazul sistemelor CNC, minicalculatorul preia o parte din funcţiile echipamentului de comandă
numerică. In cazul comenzii numerice, funcţiile echipamentului se realizează printr-o logică cablată
(hardware), pe când la sistemele CNC o parte din funcţii se realizează prin logica cablată, iar o altă parte
prin sistemul programelor de calculator (software). Ca urmare sistemele CNC înlocuiesc sistemele de
comandă numerică clasică acolo unde se cere o putere mai mare de calcul şi o flexibilitate marită în
programe.
Extinderea sistemelor CNC
Structura de bază a sistemelor CNC poate fi completată cu o serie de blocuri care să permită
introducerea unor funcţiuni noi. Aceste blocuri sunt :
-blocul de cuplare a minicalculatorului la un calculator ierarhic superior în vederea integrării într-
un sistem complex DNC ;
-blocul de măsurare automată a erorilor cinematice ale maşinilor-unelte şi de compensare a
acestora.
Prin introducerea acestor blocuri, se poate realiza o optimizare a procesului de prelucrare, având
ca obiectiv productivitate maximă, cost minim, încărcarea optimă a maşinii et. De asemenea, se măreste
precizia de prelucrare prin introducerea blocului de măsurare şi compensare a erorilor cinematice.
Extinderea sistemelor CNC se poate realiza şi prin dotarea acestora cu alte programe de bază, cum
ar fi cele pentru diagnosticarea şi localizarea defecţiunilor maşinii-unelte şi a erorilor ce intervin în timpul
lucrului.

12
A.2 Sisteme DNC
Sistemele DNC, în afară de conducerea centralizată a maşinilor-unelte, asigură distribuirea şi
evidenţa materialelor, elaborarea programelor de prelucrare a pieselor, planificarea producţiei, distribuirea
sculelor etc.
La acest sistem, calculatorul preia cât mai mult posibil din funcţiile blocurilor echipamentului de
comandă numerică al maşinii-unelte. In cazul limită echipamentul de comandă numerică NC este redus
doar la funcţiile de comandă a acţionărilor reglabile, de măsurare a deplasărilor, de comandă, a funcţiilor
auxiliare ale maşinii şi la logica necesară transmisiei de date.
Calculatorul închide buclele de reglare a poziţiei pentru toate maşinile-unelte, executând toate
calculele de comparaţii între deplasările precise şi cele reale (măsurate). El execută, de asemenea,
interpolarea necesară la comenzile de conturare, furnizând în timp real comenzile de deplasare pentru
toate maşinile-unelte din grup. Programele-piesă sunt stocate în memoria calculatorului, fiind posibil un
acces simplu şi rapid. Ca şi la sistemele CNC, comunicarea cu maşina-unealtă se face direct prin
calculator, în regim interactiv, conversaţional, on line în timp real, în ambele sensuri.
Sistemele DNC, prin funcţia de supraveghere a functionării maşinilor-unelte şi prin celelalte
funcţii legate de organizarea şi planificarea procesului de fabricaţie, realizează un coeficent ridicat de
utilizare a maşinilor-unelte, cu până la 30 % mai ridicat decât în cazul maşinilor-unelte cu comandă
numerică clasică. Pentru a se implementa eficient un sistem DNC este necesară o cunoaştere aprofundată
a întregului proces de fabricaţie.
B. În funcţie de prelucrările ce le execută, maşinile unelte cu comandă numerică pot fi :

strunguri

maşini de
frezat
maşini de
rectificat
În funcţie de
prelucrările ce se
executa pe
maşinile unelte

maşini de
maşini de electroereziune
găurit cu fir

centre de
ştanţat cu
comandă
numerică

13
 Fişa de documentare nr.4
SISTEME DE COORDONATE ALE MAȘINILOR UNELTE CU
COMANDĂ NUMERICĂ
Pentru unificarea şi uşurarea interschimbabilităţii datelor de programare numerică s-a alcătuit şi
acceptat sistemul ISO-R 841 pentru standardizarea axelor de coordonate şi a miscărilor la MUCN.
Orice masină unealtă execută mişcări în raport cu nişte axe specifice fiecăreia. Stabilirea corectă a
axelor este foarte importantă în cazul MUCN, deoarece programul ţine cont de aceste axe. Există un
sistem de axe de coordonate ale maşinii unelte când axele corespund deplasărilor sculei şi un sistem de
axe de coordonate al piesei ce se referă la deplasările executate de elementul pe care se fixează piesa.
In comanda numerică s-a introdus noţiunea de axă ca fiind o deplasare liniară .
Aceste mişcări sunt executate de organele mobile ale maşinii unelte cu comandă numerică.

IMPORTANT !

La toate maşinile unelte cu comandă numerică :

axa Z coincide cu axa arborelui principal,
axa X reprezintă axa principală de mişcare în planul în care se realizează
poziţionarea piesei faţă de sculă,
axa Y de mişcare e perpendiculară pe axele X si Z, formând cu acestea un
triedru

Axele de coordonate se stabilesc după anumite reguli, astfel :

 Axa Z este paralelă cu axa arborelui principal al maşinii . Astfel, la o maşină de găurit sau de
frezat, arborele principal antrenează scula, în timp ce la un strung, axa Z coincide cu axa piesei.
Dacă maşina nu are arbore principal, axa Z se alege perpendicular pe suprafata de aşezare a piesei.
Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasării prin care se măreşte distanta dintre piesă şi scula.
 Axa X este în general, orizontală şi paralelă cu suprafaţa de aşezare a piesei. Ea este axa principală
de deplasare în planul în care se face poziţionarea piesei faţă de sculă.
 Axa Y se alege astfel încât să formeze împreună cu celelalte un sistem ortogonal drept, care se
poate determina şi cu regula mâinii drepte din fizică.

IMPORTANT!

Sensul pozitiv al axei oz este sensul îndepărtării sculei faţă de piesă.

Axele pentru miscarile rectilinii formează un sistem de coordonate ortogonal drept care verifică regula
mâinii drepte.

Pentru a identifica axele unei MUCN, acestora li se atribuie o anumită simbolizare precizată în
recomandarea ISO R- 841/1968 sau în STAS 8902 - 71 . Teoretic există cazul general, cu 3 axe de
translaţie (X,Y,Z) şi 3 axe de rotaţie (A, B,C) în jurul primelor 3. Se spune că avem în acest caz o maşina
în 6 axe. Dacă tot ansamblul este montat pe un suport care la rândul lui poate executa mişcări, putem
vorbi de maşini în 7, 8 sau 9 axe . Aceste maşini sunt de o mare complexitate şi se proiectează de obicei

14
pentru un scop foarte precis. Maşinile care se intâlnesc în practică au de obicei 2-5 axe, cele mai multe
având 2 sau 3 axe.

Z+

C+
Y+
OM
B+
X+ A+
Mişcările de rotaţie se notează astfel :
- A - rotaţie în jurul axei X
- B - rotaţie în jurul axei Y
- C - rotaţie în jurul axei Z
Obţinerea mişcărilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea sculei . Prin deplasare
se înţelege atât translaţia cât şi rotaţia . Astfel, deplasarea sculei pe axa +X corespunde cu o deplasare a
mesei pe directia -X. Acest lucru produce de multe ori confuzie în rândul programatorilor MUCN şi al
operatorilor de la maşină. Se greşeşte la stabilirea sensului de parcurs. Pentru a stabili corect sensurile de
deplasare pe direcţia axelor se va respecta următoarea regula. : Pentru stabilirea sensului miscarilor se
considera piesa ca fiind fixă, iar mişcările sunt executate de sculă.
În afară de sistemul de coordonate al maşinii-unelte, în care are loc deplasarea sculei, trebuie luat
în considerare şi un sistem de coordonate solidar cu piesa, cu axele notate cu X i , YI , ZI ce se referă la
deplasările piesei, după fixarea ei pe masa maşinii. Aceste axe de coordonate au sensul pozitiv în sens
opus celor ale maşinii unelte.

Fişa de documentare nr.5

15
PARTICULARITĂŢI ALE MAŞINILOR UNELTE CU COMANDĂ
NUMERICĂ
STRUNG PARALEL ORIZONTAL CNC

Strungurile paralele orizontale CNC, de precizie şi performanţă sunt fabricate din materiale şi
componente de înaltă calitate, înglobând tehnologie de fabricaţie avansată. Sistemul CNC ales poate fi:
FAGOR sau FANUC.
1. PARTICULARITĂŢI CONSTRUCTIVE
- Duritatea ridicată de (400-450) HB a ghidajelor şi a căilor de rulare, pentru batiu si cărucior
- Este prevăzut cu o turelă (respectiv o axă), ce poziţionează scula prin indexare.
- Designul special al păpuşii fixe garantează: funcţionare silenţioasă, viteză de eliminare a şpanului şi o
excelentă calitate de finisare a pieselor prelucrate.
2. PARTICULARITĂŢI CINEMATICE
- Un sistem automat, avansat de schimbare a vitezei.
- Viteze ridicate de deplasare, viteză specială de eliminare a şpanului.
- Axul principal cu o mare rigiditate, cu rulmenţi unghiulari de inaltă precizie, care sunt pretensionaţi şi
gresaţi pentru buna funcţionare şi care garantează strunjire de acurateţe ridicată.
- Mişcările de avans sunt realizate prin intermediul şuruburilor cu bile.
- Pentru fiecare sanie există un şurub cu bile.
- Duritatea şuruburilor cu bile pe ambele axe x si z garantează o durată de viaţă ridicată şi o mare
acurateţe

Şuruburi cu bile şi ghidaje

- Combinaţia dintre vitezele ridicate ale axului şi avansurilor permite operatorului să beneficieze de
avantajul ultimelor tehnici moderne în prelucrări.
3. ACŢIONAREA
- Operarea este automată.
- Memorie cu capacitate mare de înmagazinare a programelor de utilizare.
- Deplasarea după fiecare axă este acţionată de un motor electric.
- Poziţionarea pe fiecare axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă magnetică.
- Lanţurile de scule (magazine cu un lanţ sau cu două lanţuri) sunt acţionate de o comandă din sistemul
hidraulic.
- Sistemul de răcire (atât cel din exteriorul broşei cât şi cel din interior) este acţionat hidraulic (prin
intermediul unor pompe).
- Modul manual, se lucrează cu roţile de mână.
- Beneficiază de un design ergonomic al roţilor de mână electronice pentru folosirea în mod manual, ceea
ce face ca maşina să fie capabilă să funcţioneze asemănător cu un strung convenţional.
- Permite ca rezoluţia roţilor de mână electronice să fie variată.
Suruburi cu bile si ghidaje
16
- Viteza constantă de tăiere.
4. ANSAMBLURI SPECIFICE
-Alimentarea cu scule se face prin intermediul turelei (în loc de lanţuri de scule), prevăzută cu 6-8
posturi , cu posibilitate de schimbare rapidă, prin indexare.
- Scula este prevăzută cu un sistem de măsurare cu laser, în vederea efectuării corecţiei în caz de uzură,
rupere.

- Sistem de ungere automată a căilor de rulare.

- Ghidaje pătrate pentru sanie în vederea unei rigidităţi crescute
- Sistem de protecţie a operatorului la viteze ridicate de funcţionare prin carenajul maşinii.
- Sistem automat de evacuare a şpanului din zona de lucru.

COMPETENŢA 2

Descrie principiul de funcţionare al maşinilor unelte cu comandă numerică

17
 Fişa de documentare nr.6

STRUNG CU COMANDĂ NUMERICĂ

Parametrii de funcţionare:
- Sistem automat, avansat de schimbare a vitezei. Viteze ridicate de deplasare, viteză
specială de eliminare a şpanului.
- O bună calitate de finisare a pieselor prelucrate şi o precizie de execuţie ridicată.
Prelucrarea prin strunjire a unui inel, la exterior

18
Prelucrarea prin strunjire a unui inel, la interior

Modul de prindere al piesei şi al sculelor pe maşina unealtă

Piesa se centrează întâi cu ajutorul ceasului comparator pe platoul magnetic.

Mişcarea piesei este de rotaţie după axa OX.
După prelucrarea piesei, aceasta se verifică cu ajutorul unor şine, apoi se desprinde de pe platoul
magnetic.
Verificarea piesei se face atât din punct de vedere dimensional (diametrul exterior, respectiv
interior), cât şi din punct de vedere al abaterilor de formă (circularitatea).
Sculele (cuţitele de strung) se prind pe capetele revolver sau turele ( în număr de unul sau două ),
prevăzute cu 6 sau 8 locaşuri.
Cuţitele se deplasează după axa OX şi OZ.
Cuţitele pot fi cu plăcuţe din materiale ceramice sau diamantate.
După prelucrarea suprafeţelor conform programului de lucru, cuţitele se retrag după axa OX.

Panoul de comandă pentru introducerea corecţiilor de sculă

1 2 3

4 5 6

7 8

Prin butonul 1 se introduc lungimea totală a sculei pe Ox.

Prin butonul 2 se introduce raza pastilei cuţitului, în vederea corecţiei datorate uzurii, pe OX.
Prin butonul 3 baza de referinţă (OX).

Prin butonul 4 se introduc lungimea totală a sculei pe Oz.

Prin butonul 5 se introduce raza pastilei cuţitului, în vederea corecţiei datorate uzurii, pe Oz.

19
Prin butonul 6 baza de referinţă (Oz).
Prin butonul 7 raza pastilei.
Prin butonul 8 uzura razei.

Panoul de comandă

Indică numărul sculei (1, 2,…, 6), parametrii de lucru (avansul de lucru F, turaţia S) pentru primul şi cel
de-al doilea cap revolver, cotele x, z de coborâre ale sculei şi deplasările acesteia după axele x, z.

Panoul de comandă manuală

Cuprinde : Display-ul pe care se afişează programul de lucru, tastatura pentru introducerea manuală,
semiautomată, automată a informaţiilor şi potenţiometre de reglare şi sisteme de semnalizare luminoasă.

Elementele notate cu 1, 2,…, 6 sunt semnalizări luminoase pentru :

1 – Avertizarea operatorului când uşile sunt deschise
2 – Întrerupere
3 – Confirmarea activării magnetului platoului 1
4 – Dezactivarea magnetului 1
5 - Confirmarea activării magnetului platoului 2
6 - Dezactivarea magnetului 2

Modul de depozitare al pieselor strunjite

3 4 5 6
20
Se poate face cu ajutorul transpaleţilor acţionaţi electric la piesele grele şi cu transpaleţii manuali la
piese mici.
Depozitarea se face, după ce piesele au fost unse cu un ulei conservant pe o hârtie specială, ce nu permite
coroziune pieselor. Se trimit la rectificare.

21
 Fişa de documentare nr.7
MAŞINA DE FREZAT CU COMANDĂ NUMERICĂ

Principiul de funcţionare al maşinii de frezat cu comandă numerică este acelaşi ca la o maşină de frezat
clasică, scula (freza, broşa- în limbaj CNC) executând mişcarea principală de rotaţie, iar mişcarea de
avans este executată de piesa de prelucrat (de dispozitivul de fixare al acesteia).
Deosebirile esenţiale:
- programarea comenzilor se realizează prin interfaţa unui calculator, folosind un cod numeric
convenţional ce comandă aceleaşi lanţuri cinematice.
- alimentarea cu scule se relizează cu ajutorul unor lanţuri de scule (magazii cu unul sau două lanţuri de
scule) acţionate hidraulic
- deplasările sculei şi ale piesei de prelucrat după cele trei axe sunt acţionate de câte un motor electric
pentru fiecare dintre axe
- axul principal este fixat în lagăre hidrostatice ce asigură o precizie ridicată şi o bună stabilitate la vibraţii
- mecanismul de avans al maşinii cuprinde transmisii cu bile cu recirculaţie (şurub cu bile cu profilul în
arc de cerc sau sub formă de boltă gotică)
- poziţionarea pe axă se realizează cu rigle optice sau cu bandă magnetică
- răcirea se realizează atât la exteriorul cât şi în interiorul broşei
Capul revolver are posibilitateatât a mişcării de rotaţie cât şi de translaţie şi este prevăzut cu 16-18
locaşuri în care se poziţionează sculele.Fiecare sculă se poziţionează cu un greifer care ia scula, urmând o
strângere, o decuplare şi o repunere în poziţie.

22
 Fişa de documentare nr.8
COMENZI NUMERICE ALE MAŞINILOR UNELTE CU
COMANDĂ NUMERICĂ
PENTRU LANŢURI CINEMATICE TEHNOLOGICE
Se are la bază desenul de execuţie al piesei şi fişa tehnologică sau planul de operaţii, conform
cărora se introduc în programul piesei, (în fraza de început şi la schimbarea sculei şi a parametrilor de
lucru) următoarele adrese setabile:
N – nr. frazei
T – scula
S – turaţia
M – funcţii suplimentare
H – funcţii auxiliare
G – funcţii de deplasare ( ex: G 0 – avans rapid sculă
G 94 – avans liniar
G 95 – avans pe rotaţii, etc.)

PENTRU LANŢURI CINEMATICE GENERATOARE

- Comenzi de poziţionare
Se realizează cu funcţiile:
G 09 – poziţionare exactă încetinire
G 17 – deplasare după axa oz
G 18 – deplasare după axa oy
G 19 – deplasare după axa ox
G 54.....G 57 – deplasare de nul (origine)
G 53 – anulează deplasarea de nul
G 60 – poziţionare exactă încetinire
G 74 – atingere punct de referinţă
G 90 – coordonate absolute
G 91 – coordonate relative
G 92 – reglarea poziţiei, etc.

Comenzi de prelucrare liniară, comenzi de conturare

Se realizează cu funcţiile:
G 01- interpolare ( prelucrare) liniară
G 02 – Interpolare circulară- contur arc de cerc dreapta
G 03 - Interpolare circulară – contur arc de cerc stânga
G 04 - oprire în fraza respectivă

Comenzi auxiliare
M 00 – Stop programat ( se poate înlătura şpanul, repogramează))
M 01 – stop opţional
M 02 – sfârşitul programului principal, cu întoarcere la începutul programului
M 03 - rotire arbore principal, în sensul acelor de ceasornic
M 04 – rotire arbore principal în sens invers acelor de ceasornic
M 05 – oprire arbore principal
M 06 – schimbare sculă
M 17 – sfârşit subprogram
M 30 - sfârşit program
Aceste adrese sunt câteva dintr-o întreagă listă, ce poate fi completată în funcţie de tipul şi
construcţia maşinii unelte.

23
 Fişa de documentare nr.9
MAŞINI DE RECTIFICAT CU COMANDĂ NUMERICĂ
Faţă de maşinile unelte clasice, acestora li s-a adăugat câte o comandă numerică care permite
deplasarea pe axele maşinii cu motoare şi nu cu ajutorul manivelelor de comandă.
Maşinile cu comandă numerică de rectificat, cu glisiere hidrostatice sau cu role existente, şuruburi
cu bile, motoare, rigle optice, contactori şi mijloace de calcul, au adus un progres considerabil care
permite obţinerea întregii eficienţe a noilor pietre abrazive.

Pornirea maşinii
- Se verifică nivelul din ungătorul cu aer. Atunci când este atins nivelul minim este atins,
maşina sesizează un defect şi trebuie efectuată reumplerea.
- Se pune pompa de refulare sub presiune, cuplând întrerupătorul general şi apăsând tasta
„CN ON”. Ecranul se va lumina şi va fi afişată momentan eroarea „ oprire de urgenţă,
lipsă presiune ulei”. Acest afişaj apare pentru câteva secunde cu scopul de a permite
lichidului de răcire a sculei să atingă debitul normel. Pentru anulare se apasă pe tasta
„RESET”.

Axele de deplasare ale maşinii de rectificat cu comandă numerică

Pe fiecare maşină cu comandă numerică, originile şi punctele de referinţă sunt definite.

Originea maşinii corespunde cu originea sistemului de coordonate a sculei. Acest punct de
referinţă este definit de către constructor şi trebuie specificat la punerea sub tensiune a comenzii pentru
sincronizarea sistemului.
Originea piesei reprezintă originea definită pentru programarea piesei. Ea poate fi stabilită de
utilizator. Referinţa sa la originile maşinii este determinată prin decalajul originii ( distanţa între originea
maşinii şi originea piesei), pentru toate axele.
Decalajele originii se realizează cu funcţiile:
G 54 – originea piesei în partea cantului de referinţă
G 55 – originea piesei în partea opusă cantului de referinţă
G 56 – utilizat pentru corecţia riglei de sprijin şi a platoului
G 57 – pentru moletă
G 58 şi G 59 – utilizare unică în subprograme
Maşina afişează distanţa reală a punctului unde ea se găseşte actual în raport cu decalajul originii active.
Numărul decalajului originii active este afişat pe ecran.

Căutarea punctelor de origine piesă

24
 Originea piesei serveşte la definirea poziţiei de început a rectificării în spaţiul de lucru al
maşinii. Poziţia de origine a piesei defineşte poziţia zero a rectificării pe toate axele. Distanţa
dintre punctul zero de rectificare şi punctul origine maşină este memorat în decalajul originii
afectat la rectificare.
Se realizează astfel:
- Se dezactivează decalajele de origine
- se aşează piesa de reglaj pe platoul magnetic
- se identifică valorile după axa x,y,z
- se poziţionează maşina cu aceste valori
- se selectează programul de rectificare şi se înscriu valorile găsite în parametrii
corespunzători
- pentru cota de înscris în parametrul raportat la axa z trebuie de adăugat sau de scăzut la
această valoar raza pietri abrazive
Realizare : cota G 54: valoare afişată+raza pietrei abrazive
cota G55: valoarea afişată - raza pietrei abrazive
Se porneşte apoi programul de rectificare bloc cu bloc, după alegerea muchiei corespunzătoare a
pietrei abrazive şi a decalajului de origine corespunzător.
dacă este necesară o corecţie importantă, modificaţi parametrii corespunzătoriîn programul piesei,
dacă nu modificaţi direct în decalajul de origine aditiv.

Selectarea vitezei de rotaţie

În general, viteza de aşchiere a pietrelor abrazive utilizate este limitată la 35m/s.
Pentru cazuri particulare, această viteză poate fi superioară, pietrele abrazive fiind marcate în
această situaţie cu o linie roşie sau albastră, funcţie de viteza admisă.
Maşina calculează viteza de rotaţie în turaţii pe minut cu ajutorul vitezei de aşchiere şi diametrul
actual al pietrei abrazive.

Rectificarea propriu-zisă

Programul de rectificare conţine valori ale decalajului originii piesei şi a moletei, diferitele
diamantări şi treceri de rectificare, prelucrarea şanfrenelor şi fixarea poziţiilor de încărcare. Acest
program va fi împărţit în două sau trei părţi, urmărind adaosul de rectificare :
- parametrii care se schimbă urmărind referinţa piesei de rectificat (decalaj origine,
lungimea de rectificat, şanfrene, racordări, degajări, etc)
- subprogramele de rectificare, cu un adaos care variază de la 0,2 la 0,9, cuprind :
diamantările, trecerile de rectificare, retragerile de siguranţă şi şanfrenele. Ele se notează
cu L urmat de un grup de cifre (ex. L15, L 415)
Atunci când pentru rectificarea unei piese, aceeaşi operaţie se repetă, ea poate să fie introdusă sub
formă de subprogram şi poate fi rechemată din programul piesei. Subprogramele sunt însoţite de
parametrii modificabili. În programul piesei, parametrii aparţinând subprogramului trebuie să fie
programaţi înaintea lansării subprogramului, pentru ca aceştia să aibă valorile corespunzătoare.
Exemple de subprograme utilizate :
L501 – rectificarea platoului magnetic
L 976 – rectificarea rectilinie alternativă pe axa x, apropiere axa y
L 301 – rectificarea razei şanfrenului
L 900 – încărcarea originii piesei, etc.

Corecţii

a. Corecţii de sculă
Memoria corecţiei sculei conţine între altele geometria, cota de bază, uzura şi parametrii de
urmărire a tuturor sculelor active, înţelegându-se aici piatra abrazivă. Corecţia sculei 1 este rezervată
pentru piatra abrazivă şi este structurată astfel :
D1 P2 – raza actuală a pietrei abrazive
D1 P4 – raza actuală a pietrei abrazive, utilizată atunci când se profilează
D1 P11 – diametrul minim al pietrei abrazive

25
Cotele utilizate pentru moletă sunt memorate în două pagini ale sculei care se succed (ex. D10 –
D11).
D10 P8 –poziţia moletei pe axa x
D11 P9 – poziţia moletei pe axa y
D11 P12 – adâncimea profilului moletei
D11 P8 – poziţia moletei pe axa Z
D11 P2 – raza moletei

b. Corecţii în timpul ciclului

Pentru a modifica o cotă de poziţie în CN, în timpul ciclului trebuie neaparat trecut prin decalajul
de origine aditiv. Aceste valori se adaugă decalajului de origine. Nu trebuie modificate decalajele
de origine, deoarece sunt parametri în program şi la fiecare pornire de ciclu se reactualizează.
Modificarea decalajelor de origine aditive se realizează astfel :
- se selectează pagina corespunzătoare,
- se poziţionează cursorul pe valoarea de modificat,
- se înlocuieşte valoarea afişată cu valoarea selecţionată, cu ajutorul tastei « ENTER » (ex.
valoarea înscrisă pe ecran este 8, se introduce 12 şi se apasă « ENTER ». Valoarea înscrisă
va fi : 12
- Cu tasta « MODIFIER » se poate adăuga sau sădea o valoare la aceea afişată (ex. valoarea
înscrisă pe ecran este 10, corecţia adusă este 3 ; se introduce 3 şi se apasă « MODIFIER ».
Valoarea înscrisă este : 10+3=13

Căutare punctelor de calaj moletă

Punctele de calaj ale moletei servesc la definirea poziţiilor de diamantare în spaţiul de
lucru al maşinii. Această poziţie este definită pentru toate axele. Distanţa dintre punctul de calaj
moletă şi punctul de origine al maşinii este memorată în decalajul originii influenţate de
diamantare.
Pentru parametrii de calaj :
- pentru axa y şi x, trebuie puse cotele apărute pe ecran în parametrii corespunzători
- Pentru axa z trebuie scăzută din valoarea afişată pe ecran raza pietrei abrazive şi raza
moletei

26
 Fişa de documentare nr.10
COMPETENŢA 3
Caracterizează centrele de prelucrare cu comandă numerică

CENTRE DE PRELUCRARE VERTICALE NC

2
1

Parametrii de funcţionare
PARAMETRII 1 2 UM

Suprafaţa de prindere ale mesei 900x400 1100x500 mm

Deplasări după axele X, Y, Z 800/400/400 1.000/500/500 mm

Sarcina maximă admisibilă pe 350 700 kg

masa maşinii
Domeniul de turaţii ale arborelui 20-9.000 0-12.000 rot/min
principal
Numărul posturilor în magazia de 12 32 buc
scule
Conul din capătul arborelui 40 40 ISO
principal
Puterea motorului principal 7,5/8,2 10/16 kW

Centrele de prelucrare denumite şi complexe tehnologice au posibilităţi foarte largi de prelucrare şi sunt
prevăzute cu sisteme de shimbare a sculelor individual, sculă cu sculă, sau în bloc, precum şi cu sisteme
de schimbare automată a piesei.
Principalele trăsături ale centrelor de prelucrare sunt:
- folosirea tehnicilor de proiectare CAD cu funcţii de rotaţii, repetiţii etc;
- sistem de operare „multitasking” pentru a păstra controlul chiar şi când maşina lucrează;
- afişarea în 2D sau 3D a piesei în lucru;
- programare parametrică (folosirea până la 300 de variabile în cadrul formulei de calcul );

27
- programarea maşinii pentru lucru pe suprafeţe orizontale , verticale sau suprafaţă virtuală care poate fi
rotită;
- programarea pentru găurirea pe suprafeţele laterale sau superioară cu unul sau mai multe burghie;
- programarea pentru frezarea liniară, circulară sau ovoidală pe toate cele trei axe;
- interpolări în cele trei planuri liniar în spaţiu, circular în plan indiferent de orientare;
- controlul automat al vitezei de frezare la operaţia de rotunjire a canturilor;
- programarea frezării canalelor cu controlul adâncimii de lucru ( axa Z);
- programarea executării razelor cu corectare automată;
- coordonarea a până la 500 scule; afişaj grafic a formei sculei la schimbarea acesteia;
- arhivă grafică a tipurilor de scule cu posibilitatea înmagazinării a până la 9.000 tipuri diferite;
Toţi arborii se învârtesc în acelaşi timp, dar avansează independent prin intermediul unor cilindri
pneumatici, permiţând găurirea simultană sau individuală. Arborii sunt controlaţi prin intermediul
electrovalvelor şi unui cilindru cu dublu efect.Mişcarea de rotaţie se realizează de un motor asincron.
Burghiele se prind repede si usor cu ajutorul pensetelor cu prindere rapida.
Schimbătorul de scule, încorporat total în structura metalică, este susţinut de pentru un braţ special din
aluminiu. Unitatea culisează pe role pre-incărcate şi pe un ghidaj linear, de o înaltă precizie.
Este echipată cu un suflător care permite curăţirea conului înainte de încărcarea în arborele principal.
Structura specială permite folosirea unei game largi de scule şi agregate.
Mişcarea pe axa X se efectuează printr-un reductor planetar, de înaltă precizie. Precizia mişcării în lungul
axei X este controlată prin intermediul unui sistem feed-back cu măsurare cu laser şi ajustare a
coordonatelor prin program de computer, în timp real.
Ghidajele pe care culisează cele două cărucioare sunt de tipul bloc cu bile pretensionate şi ghidaje liniare,
dublu etanşate împotriva prafului sau mizeriei, pentru a realiza viteze ridicate şi a înlătura uzura.
Utilajul este dotat cu un sistem de ungere centralizat cu distribuţie progresivă. Sistemul are un singur
punct de alimentare pentru fiecare distribuitor care, la rândul lui, trimite automat şi sigur volumul corect
de ulei la fiecare punct de ungere. Controlul alinierii ghidajelor şi poziţionarea sculelor este realizată cu
ajutorul unui sistem laser interferometric.

28
 V. FIŞE DE REZUMAT
Fişa de rezumat

Titlul modulului: Maşini unelte cu comandă numerică

Numele elevului:
Data începerii: Data finalizării:

Data îndeplinirii Verificat

Competenţa Activitatea de învăţare (data la care obiectivele
(semnătura profesorului)
învăţării au fost îndeplinite)
C.1 Identifică A1
particularitatile A2
masinilor unelte cu A3
comandă numerică

C.2. Descrie A4
principiul de A5
functionare al A6
masinilor unelte cu A7
comandă numerică

A8
C.3 Caracterizează
centrele de
prelucrare cu
comandă numerică

29
 Fişa de rezumat a activităţii

Competenţa Activitatea de învăţare Obiectivele învăţării Realizat

Comentariile elevului*

Comentariile profesorului**

*) De exemplu:
 ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii;
 ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o provocare.
 ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
 ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării.

**) De exemplu:
 comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut rezultate bune, a demonstrate entuziasm, s-a
implicat total, a colaborat bine cu ceilalţi.
 ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară continuarea dezvoltării.
 ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile
elevului despre cum le-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.

30
 VI. FIŞE CUVINTE CHEIE/GLOSAR

Următoarea listă vă va fi folositoare la înţelegerea conceptelor cu care veţi lucra. În cazul în care găsiţi şi
alţi termeni care nu au fost incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

MUCN- maşina unealtă cu comandă numerică

ECN –echipament de comandă numerică
CNC (Computerized Numerical Control) - control numeric computerizat
DNC (Direct Numerical Control )-
broşă - sculă
moletă - sculă importantă la rectificare care generează profilul piesei prin diamantare
program - totalitatea frazelor ce conţin, individual, toate datele necesare pentru realizarea unui
pas al operaţii
frază – totalitatea cuvintelor
cuvânt – conţine un caracter adresă şi un digit sau un şir de digiţi ce reprezintă o valoare
aritmetică (ex. G 01: G – adresa, 01-nr. acesteia; x – 25: x – informaţie de poziţie, -25 valoarea aritmetică
a deplasării în sensul apropierii sculei faţă de piesă)
subprogram – secvenţă de lucru ce se repetă în cadrul realizării programului unei piese
adrese setabile – adrese unice în interiorul echipamentului, adică acelaşi nume de adresă nu
poate fi utilizat pentru mai multe tipuri de adrese

31
 VII. INFORMAŢII PENTRU ELEVI
Activităţile de învăţare propuse conţin diverse metode şi procedee didactice ce au ca scop formarea
competenţelor specifice conţinutului. Aceste materiale trebuie să vină în sprijinul tuturor elevilor, indiferent de
stilul de învăţare predominant, astfel încât procesul de învăţare să se desfăşoare cu maximă eficienţă.
O atenţie deosebită trebuie acordată de asemenea modului în care se realizează evaluarea şi feedbackului.
Modalităţi de evaluare a muncii elevilor şi de realizare a feedback-ului.
AUTOEVALUAREA ELEVULUI ÎN PROIECTARE ŞI TEHNICĂ
EU (elevul) :
Pot face acest Pot face Pot face Pot face Comentariile
lucru cu acest lucru acest lucru acest lucru profesorului
ajutor din cu un uneori, cu
partea partener greutate
profesorului
Să mă gândesc şi să găsesc
idei despre ce să proiectez
şi să realizez
Să mă uit la maşină produs
şi să vorbesc despre
diferitele componente ale
sale
Să planific ceea ce am de
făcut şi să fac acel lucru
Să fac acest lucru folosind
uvinte şi imagini
Să explic ceea ce fac şi ce
echipament folosesc
Să folosesc scule şi
instrumente
Să vorbesc despre
activitatea mea şi a celorlaţi
şi să descriu scopul acesteia
Comentariile elevului :

Comentariile profesorului :

32
 FIŞĂ DE PRACTICĂ REFLECTIVĂ

1. Studiati cu atentie reprezentarea de mai jos..

2. Lucrand in perechi completati figura cu sageti, litere (adăugaţi texte), cifre si colorati pentru a
evidentia:
- aspectele clare ale lectiei, cu albastru
- cele mai putin clare, cu gri
- aspectele neclare, cu roşu

VIII. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

33
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1

Realizarea unui eseu despre maşini unelte cu comandă numerică

Competenţa : Identifica particularitatile masinilor unelte cu comanda numerica

Obiectivul : Această activitate vă va învăţa să identifice particularităţile constructive ale maşinilor
unelte cu comandă numerică.
clasică de una cu comandă numerică.

Tipul activităţii : Eseu structurat

Timp de lucru: 50 minute.
RECOMANDAT pentru lucrul individual sau în pereche.

În imaginile de mai jos sunt prezentate două maşini unelte.

Fig. 1 Fig. 2

Se cere : Realizaţi un eseu cu următoarea structură :

- identificarea tipurilor de maşini
- determinarea asemănărilor şi deosebirilor
- prezentarea avantajelor şi dezavantajelor

Numele elevului __________________

Data ___________

ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2

34
 Parţi componente ale unui strung CNC
Competenţa : Identifică particularităţile maşinilor unelte cu comandă numerică.
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să identificaţi particularităţile constructive ale maşinilor
unelte cu comandă numerică (părţile componente ale unei maşini unelte (strung) cu comandă numerică) .
Tipul activităţii : Reconstrucţia
Timp de lucru: 40 minute.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL PE GRUPE DE CÂTE 3-4 ELEVI.

Se oferă elevilorcoli de hârtie imprimate cu figurile de mai jos, foarfece, lipici, coli albe.
Se cere:
1. Studiaţi cu atenţie figurile de pe foaie.
2. Decupaţi şi aşezaţi figurile decupate astfel încît să realizaţi o maşină unealtă.
3. Identificaţi maşina unealtă reconstituită.
4. Identificaţi părţile componente notate pe figuri cu 1, 2,…. 7 şi să precizaţi rolul fiecăreia.

Numele grupei__________________
Data ___________

6
4
5

35
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3

Stabilirea axelor de coordonate la maşinile unelte cu comandă numerică

Competenţa : Identifică particularităţile maşinilor unelte cu comandă numerică.
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să stabilliţi numărul da axe al maşinii unelte cu comandă
numerică.
Tipul activităţii : Compilarea
Timp de lucru: 50 minute.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL PE GRUPE DE CÂTE 3-4 ELEVI.
Elevii primesc un material care să conţină date despre axele de coordonate ale maşinilor unelte cu
comandă numerică, în scopul familiarizării cu acestea.

Elevii sunt îndrumaţi să caute surse cu ajutorul cărora să-şi lărgească gama de informaţii, în scopul
întocmirii unui proiect cu tema « Stabilirea axelor de coordonate la maşinile unelte cu comandă
numerică ».
Proiectul trebuie să respecte următoarea structură :
- alegerea unei MUCN
- alegerea axei oz ( identificarea mişcării principale)
- alegerea celorlalte axe (aplicarea regulii mâinii drepte)
- stabilirea sistemului de axe de coordonate la maşina aleasă
- stabilirea mişc. executate după cele 3 axe (nr. gr. de libertate)
Numele grupei __________________ Data ___________

36
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.4

Funcţionarea strungului cu comandă numerică

Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă numerică.

Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să identificaţi parametrii de funcţionare ai maşinilor unelte cu

comandă numerică
vă consolidaţi cunoştinţele
Tipul activităţii : braistorming-ul, învăţarea prin descoperire
Timp de lucru: 40 minute.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL PE GRUPE DE CÂTE 3-4 ELEVI.

FISA DE LUCRU
Cititi cu atentie cerintele de mai jos si rezolvati:
1. Identificaţi în figura de mai jos părţile componente ale strungului CNC notate cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
9, 10
2 3 4 5
6 7
1

8 9
10
2. Identificaţi mişcările de lucru ale strungului şi reprezentaţi-le pe desen.

3. Explicaţi rolul funcţional al elementului strungului notat cu 2.

4 Selectaţi din lista următoare, două piese ce se pot prelucra pe strungul CNC:
a. arbori
b. roţi dintate
c. dop conic
d. arc elicoidal
e. piuliţă

Notă: Pentru fiecare răspuns corect de la punctele 1 şi 2 se acordă câte trei puncte. Răspunsurile corecte
de la punctele 3, 4 si 5 se notează cu câte un punct. Se acordă un punct din oficiu.

Numele grupei__________________ Data ___________

37
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 5

Prelucrarea unei piese cu suprafeţe plane prin frezare pe o maşină cu comandă numerică
Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă numerică.
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să vă însuşiţi noţiuni referitoare la comenzile numerice ale
maşinilor unelte.
Tipul activităţii : Jocul de rol sau simularea şi observarea.
Timp de lucru: 20 minute.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL.

Activitate de învăţare în care sunt implicaţi în mod direct elevii, apelându-se la metode de învăţare
ca : jocul de rol şi simularea.
Pentru a participa la lecţie toţi elevii clasei, în urma asistării efective la lecţie, « spectatorii » vor
completa fişe de observaţie după modelul de mai jos.

JOCUL DE ROL
Este realizat de un elev, în cadrul atelierului şcoală.
Trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
- pornirea maşinii
- alegerea şi fixarea sculelor
- prinderea piesei
- introducerea programului de prelucrare
- pornirea maşinii
- supravegherea executării programului
- explicarea operaţiilor anterioare
- folosirea echipamentului de protecţie

FISA DE OBSERVATIE

Având în vedere respectarea următoarelor aspecte, acordaţi un punctaj final:

1. Limbajul mişcărilor………………………………………....1 punct

2. Utilizarea limbajului…………………………………………1 punct
3. Tehnicile de executare a mişcărilor………………………2 puncte
4. Tehnici de explicare a mişcărilor………………………… 2 puncte
5. Folosirea echipamentului de protecţie……………………1 punct
6. Respectarea normelor de protecţia muncii………………1 punct
7. Din oficiu: ………………………………………………….. 2 puncte

Numele elevului__________________ Data ___________

38
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 6

Sisteme auxiliare ale maşinilor unelte cu comandă numerică

Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă numerică
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să deosebiţi tipurile de sisteme auxiliare.
Tipul activităţii : Potrivirea
Timp de lucru: 20 minute.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL ÎN PERECHE SAU PE GRUPE DE CĂTE 3-4 ELEVI.

Se dau următoarele figuri:

fig.1 fig.2

fig.3 fig.4

39
 fig.5 fig.6 fig.7

fig.8
Se cere:
a. Selectarea elementelor componente ale sistemelor auxiliare.
b. Identificarea acestora.
c. Precizarea rolului lor.

Numele grupei__________________ Data ___________

40
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 7

TEST DE EVALUARE
Competenţa : Descrie principiul de funcţionare al maşinii unelte cu comandă numerică
Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să vă fixaţi noţiunile studiate şi să vă verificaţi nvlelul de
cunoştinţe.
Tipul activităţii : rezolvare de probleme
Timp de lucru: 20 minute.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL individual.

1. Completează spaţiul liber cu informaţia corectă:

Programul de rectificare conţine valori ale decalajului originii ……a….. şi a moletei, diferitele
diamantări şi treceri de …..b…., prelucrarea şanfrenelor şi fixarea poziţiilor de încărcare.

2. Selectează varianta corectă:

2.1 Deplasarea dispozitivelor după axele ox, oy, oz se realizează cu ajutorul:
o a. unui motor electric
o b. a câte unui motor electric pentru fiecare axă
o c. unui motor hidraulic

2.2 Corecţiile de sculă se pot introduce:

a. numai în programul de lucru
b. numai pe panoul de comandă
c. şi în programul de lucru şi pe panoul de comandă (manual)

2.3 Alimentarea cu scule a unei maşini de frezat se realizează cu :

a. turele
b. magazie de scule
c. benzi transportoare

3. Realizează corespondenţa între coloanele A şi B:

A B
1. şine a. cap revolver
2.şurub cu bile b. ghidaj
3. ungător c. sistemul de avans
4. scule d. sistem de răcire ungere
5. platou magnetic e. sistem de prindere a piesei

Numele elevului__________________ Data ___________

41
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 8

Centre de prelucrare cu comandă numerică

Competenţa : Caracterizează centrele de prelucrare cu comandă numerică

Obiectivul : Această activitate vă va ajuta să învăţaţi principiul de funcţionare al centrelor de prelucrare
Tipul activităţii : Studiu de caz
Timp de lucru: 90 minute.
RECOMANDAT PENTRU LUCRUL PE GRUPE DE CĂTE 3-4 ELEVI.

Realizaţi un proiect cu tema “Centre de prelucrare”.

În realizarea proiectului veţi avea în vedere următoarele etape:

1. Definirea centrelor de prelucrare

2. Prezentarea a minimum 5 caracteristici ale centrelor de prelucrare
3. Evidenţierea avantajelor centrelor de prelucrare faţă de maşinile-unelte cu comandă
numerică specializate
4. Clasificarea centrelor de prelucrare
5. Domenii de aplicaţie

Recomandări: Proiectul va conţine 3-5 pagini. Pentru informaţii consultaţi bibliografia recomandată.

Numele grupei __________________ Data ___________

42
 IX. SOLUŢIONAREA ACTIVITĂŢILOR
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1

Realizarea unui eseu despre maşini unelte cu comandă numerică

1.Identificarea tipurilor de maşini

Fig. 1- Maşină de rectificat universală clasică

Fig. 2- Maşină de rectificat plan cu comandă numerică

2.Asemănări şi deosebiri
a. Asemănări : - realizează piese cu precizie de prelucrare mare
- utilizează pietre abrazive
- necesită lichide de răcire
- mişcări de luccru principale (de rotaţie a pietrei) şi de avans, etc.
b. Deosebiri : -modul de acţionare al lanţurilor cinematice
- prezenţa unui calculator (ECN)
- timp redus de lucru
- precizie de execuţie mai mare, etc.

3.Avantaje şi dezavantaje
a. Avantaje
- Programele numerice se modifică mult mai uşor şi mai rapid
- Se suprimă o serie de erori de reglare crescând astfel calitatea produselor şi îmbunătăţindu-se
exploatarea maşinii.
- Se poate îmbunătăţi organizarea producţiei
- Posibilitatea reglării în timp minim a unui număr oarecare de maşini-unelte identice, prelucrând aceeaşi
piesă.

b. Dezavantaje

- Costul ridicat al echipamentului de comandă numerica (de 5-10 ori mai ridicat ) decât al unei maşini
unelte obişnuite.
- Anumite condiţii impuse de o utilizare eficientă a MUCN.
- Asigurarea existenţei unui personal specializat pentru conceperea şi elaborarea programelor şi pentru
intervenţii urgente în cazul defectării aparatului de comandă numerică.

PUNCTAJ: 1. 10 puncte (2 x 5 puncte)

2. 40 puncte : a.) 4 asemănări x 5 puncte = 15 puncte
b.) 4 deosebiri x 5 puncte = 15 puncte
3. 40 puncte : a.) 4 avantaje x 5 puncte = 20 puncte
b.) 4 dezavantaje x 5 puncte = 20 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu.

43
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2

Parţi componente ale unui strung CNC

2. Maşina unealtă reconstituită :

7
5 6
3
3
4
2

3. Maşina din figură este un strung CNC.

4. Părţile componente şi rolul fiecăreia:
1. batiu- rol de susţinere a elementelor componente ale strungului
2. panoul de comandă numerică are rol de:
- introducere manuală a programului piesă
- modificări în program
- selectarea şi corecţia sculelor
-avansul rapid
-stabilirea punctului de referinţă al M.U.
-
3. păpuşa mobilă –prinderea pieselor lungi cu ajutorul pinolei sau prinderea burghielor, alezoarelor,
tarozilor.
4. ghidaje- ajută la deplasarea căruciorului
5. păpuşa fixă- cuprinde cutia de viteze şi arborele principal
6. universalul - pentru prinderea piesei
7. ecranul de protecţie- împotriva aşchiilor şi a lichidului de răcire

Punctaj: Fiecare rezolvare corectă (pct.2, 3, 4.1, 4.2, ….4.7) se notează cu câte 10 puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

44
 ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3

Stabilirea axelor de coordonate la maşinile unelte cu comandă numerică

Elevii sunt liberi să-şi aleagă din materialele recomandate în bibliografie orice maşină unealtă. În cazul
alegerii a două maşini identice se aplică metoda dialogului, confruntându-se rezolvările în faţa clasei
Punctaj:
- alegerea unei MUCN 10 puncte
- alegerea axei oz ( identificarea mişcării principale) 20 puncte
- alegerea celorlalte axe (aplicarea regulii mâinii drepte) 20 puncte
- stabilirea mişc. executate după cele 3 axe 30 puncte
(nr. gradelor de libertate)
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Exemplu:

z
y

Mişcările sculei sunt de deplasare liniară după axele oz şi oy şi mişcare de rotaţie după axa oz. Mişcările
piesei sunt de deplasare liniară după axa ox şi oy şi rotaţie după oz.
y

45

x
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.4

FISA DE LUCRU

1. Identificaţi în figura de mai jos părţile componente ale strungului CNC notate cu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8,
9, 10
2 3 4 5
6 7
1
st

n sl
sl

1. Părţile componente ale strungului sunt:

1 – păpuşa fixă 8 9
2 –panoul de comandă numerică 10
3- universal
4 –sanie
5 –cărucior
6 –pinola păpuşii mobile
7 –ecran de protecţie
8 - axul avansurilor
9 –ghidaje
10- batiu

3.- Rolul elementului 3 este de :

- introducere manuală a programului piesă
- modificări în program
- selectarea şi corecţia sculelor
-avansul rapid
-stabilirea punctului de referinţă al M.U.

4. a, c, e

46
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 5

Prelucrarea unei piese cu suprafeţe plane prin frezare pe o maşină cu comandă numerică

Elevul “actor” trebuie să respecte cerinţele impuse rolului său, ceilalţi colegi asistând “activ” la
desfăşurarea activităţii.
Ei trebuie să completeze “Fişa de observaţie” în raport cu modul de realizare a sarcinilor.
Urmează apoi discuţii, observaţii, recomandări şi acordarea notei în urma calculării punctajului.

47
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 6

Sisteme auxiliare ale maşinilor unelte cu comandă numerică

Soluţie: a.Figurile 1,4,5,6,7,8.

b,c. fig. 1 – cap revolver (turela) – din sistemul de alimentare
fig. 4 – bandă transportoare de şpan
fig. 5 – şuruburi cu bile şi ghidaje - pentru mişcarea de avans
fig. 6 – ghidaj (şine) – pentru deplasarea saniei
fig. 7 – şuruburi – realizează mişcarea de avans
fig. 8 – sistem de măsurare a sculei cu laser

48
ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 7

TEST DE EVALUARE

Barem de corectare:
1.a.piesei (5 puncte)
b. rectificare (5 puncte)

2.1. b (10 puncte)

2.2. c (10 puncte)
2.3. b (10 puncte)

3. 1 – b (10 puncte)
2–c (10 puncte)
3–d (10 puncte)
4–a (10 puncte)
5–e (10 puncte)

Oficiu: (10 puncte)

49
 Bibliografie

1. E. Botez, Maşini-unelte cu comandă numerică, Ed. Tehnică, Bucureşti

2. E. Botez, Tehnologia programării numerice a maşinilor-unelte, Ed. Tehnică,

Bucureşti,1973

3. D. Zetu, Maşini-unelte automate şi cu comandă numerică, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1982

4. V. Moraru, Centre de prelucrare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980

5. www.prelucrari-mecanice.ro

6. www.leadwell.ro

50