 Tema aleasă: Ethos, éthique et traduction : vers une communauté de destin dans les cultures

 Este un articol scris de Jean-Marc Gouanvic, original în limba franceză.

Motive pentru care am ales tema aceasta:

 Abordarea acestui subiect poate oferi o înțelegere mai mare în ceea ce privește impactul
cultural al traducerilor.
 Este o temă care ar trebui să prezinte un interes pentru studenții din domeniul traducerii.
 Înțelegerea și aplicarea principiilor etice în traducere sunt importante pentru traducătorii
profesioniști.
 Acest studiu poate clarifica anumite decizii care trebuie luate în timpul procesului de
traducere.

Jean-Marc Gouanvic este un cercetător francez specializat în studiile culturale și literare. A

fost implicat în studiul și analiza diferitelor aspecte ale culturii, inclusiv relația dintre literatură și
societate.

Ce se abordează în mare, în acest articol?

 Articolul analizează etica traducerii literare dintr-o perspectivă sociologică criticând teoria
etică a traducerii propusă de Antoine Berman.

 În acesta, este discutată și deontologia profesională a traducerii fiind evidențiată diferența

dintre aceasta și etica generală a traducerii.

 De asemenea, se analiează/explorează modul în care textele traduse (cele care aparțin

diferitor genuri) afectează semnificația în raport cu textele originale exemplificându-se printr-
un caz de traducere neetică din timpul celui de-al II-lea Război Mondial.

 Încă un lucru: articolul pune în evidentă etica traducătorului folosind cazul lui Boris Vian.
Acesta modifică textele sursă într-un mod creativ menținând aceeși semnificație.

Introducere

 În introducere sunt abordate obiectivele sociologiei traducerii în ceea ce privește DEFINIREA

și EXPRIMAREA unei etici a traducerii.

 Existența unei etici de traducere poate fi întălnită doar în cazurile în care se recunoaște că
există practici de traducere care pot fi universale pentru toate societățile, textele și limbile.
  Legătura cu universalul aduce cumva în peisaj diversitatea practicilor efective de traducere
fiindcă există multiple modalități de a traduce acealași text cât și multiple posibilități de a
traduce texte diferite texte.

 Ceea ce mi s-a părut interesant a fost faptul ca acest aspect ridica la fileu următoarea
întrebare: Există o singură modalitate etică de a traduce sau practicile traducerii sunt doar
relativ etice?

După ce am citi acest articol părerea mea ar fi că aceastea sunt doar relativ etice deoarece
condițiile sociale variate și schimbătoare sunt un factor determinant pentru etică.

 Din perspectivă sociologică, se examinează modul în care etica posibilă a traducerii este
articulată pe baza condițiilor sociale practice si a unui ethos al traducerii.

Etica traducerii conform lui Antoine Berman

După cum am menționat la început, articolul analizează și concepția lui Antoine Berman
privind etica traducerii.

 Acesta propune o abordare care să recunoască și să respecte așa zisa străinitate a textului
sursă în textul tradus.

 Berman critică teoriile și practicile dominante de traducere considerându-le etnocentrice și

hipertextuale. (MAYBE SA EXPLIC CE INSEAMNA IN CAZUL IN CARE AM PREA PUTINA
INFORMATIE) concentrându-se doar pe transferul sensului în detrimentul literar al textului
sursă.

 Acesta argumentează faptul că traducătorii ar trebui să se abțină de la orice modificare a

texturii inițiale a textului sursă.

 Altă idee relevantă subliniată de Antoine este că orice etică a traducerii trebuie să integreze
toate practicile de traducere, indiferent de genul literar al textului.

Deontologia și etica

Gouanvic punctează, de asemenea, deontologia și etica în articolul său, mai exact distincția
dintre etică și deontologie în profesia de traducător.

 Pentru asta, acesta analizează Codul Deontologic al profesiei de traducător și interpret

autorizat din Quebec prezentat de Ordinul Traducătorilor, Terminologilor și Interpreților
Autorizați din Quebec.
  În acest context, deontologia cuprinde un set de reguli care se aplică întregii asociații
profesionale și nu doar traducătorilor în mod specific.

- Se discută despre calitățile etice pe care un membru trebuie să le demonstreze în

exercitarea profesiei (integritatea, disponibilitatea, independența dar și altele)

- Codul nu se referă direct la procesul de traducere ca o operație de transfer

interlingvistic, ci mai degrabă la calitățil generale care sunt relevante pentru orice
profesie din această sferă.

 Se subliniează necesitatea unei analize mai specifică pentru a evalua integritatea

traducătorului și modul său de operare în cadrul actului de traducere ținând cont de ceea ce
este considerat social drept bine și adevărat în traducere.

Construcția traductologică a subiectului: traducere

Prin articol se pune în evidență și construcția traductologică a subiectului traducere.

 Pentru asta, se analizează diferența dintre etică și deontologie în contextul profesiei de

traducător.

 Traducerea este o activitate specifică, distinctă de alte practici bilingve hipertextuale, cum ar
fi adaptările, imitațiile sau pseudo-traducerile.

 O idee punctată în articol face referire și la importanța distingerii între câmpul traductologic
și alte domenii de studiu, precum și influența determinărilor sociale asupra practicilor de
traducere fiind analizat modul în care traducerea se ajustează la genurile literare și la
discursurile mai specifice, cu referire la exemplele de traducere a romanului gotic englez și a
literaturii americane în cultura franceză.

 Bineînțeles că nu pot fi omise nici în acest context etosul și etica traducerii fiind evidențiate
diferențele între traducerea realizată în scopul asimilării și cea care viezează o traducere
loială care respectă textul original.

Un caz de practică neetică: Fructele Mâniei

Având în vedere că în articol se exploreaza mult conceptul de etică în traducere, acesta se

exemplifică și printr-o comparație între o traducere etică și una neetică.
  Ca prim exemplu se dă traducerea romanului “The Grapes of Wrath” de John Steinbeck
(Tradus în română: Fructul Mâniei).

 Această traducere a fost efectuată în Belgia în timpul celui de-al 2-lea RM.

 Deoarece traducera a fost efectuată sub influența regimului nazist, prezintă multe modificări
și omisiuni care distorsionează sensul original al lucrării.

 Modificările au fost făcute pentru a servi interesele politice ale regimului nazist. Prin acest
lucru, traducerea devine un instrument de propagandă.

 În cazul de fata, etica traducerii este subordonată contextului politic și nu aparține

domeniului literar.

 În contrast, traducerea etică este prezentată prin prisma respectului pentru textul original și
pentru intențiile autorului.

 În acest caz, traducătorul este conștient de responsabilitatea sa socială și de impactul pe care

traducerea îl poate avea asupra societății de destinație.

 De asemenea, decizia inițială de a traduce un anumit text este importană, iar o traducere
poate fi considerată neetică chiar și atunci când respectă criteriile deontologice profesionale,
dacă rezultatul final nu este în concordanță cu valorile și principiile etice.

 O concluzie fiind că etica în traducere nu poate fi separată de contextul social, politic și

cultural în care are loc procesul de traducere, iar deciziile traducătorului trebuie să fie
ghidate de respectul pentru sensul original al textului și de consecințele pe care traducerea le
poate avea în societatea de destinație.

O etică a traducătoului

Ca ultim punct atins în articol, Goanvic discută despre rolul și influența traducătorului în
procesul de traducere, folosind exemplul lui Boris Vian, un traducător și autor francez cunoscut
pentru lucrările sale în domeniul science-fiction.

 Vian a promovat integrarea științei și tehnologiei în literatură și a abordat traducerea cu un

stil distinct, folosind adesea un registru de limbă diferit de cel al textului original.

 Acesta a fost remarcat pentru utilizarea implicitării și a familiarizării în traducerile sale,

adaptând textul sursă la multiplele registre ale limbii franceze contemporane. Aceste alegeri
lingvistice au avut scopul de a face textul mai accesibil și mai familiar cititorilor francezi.

 Traducerile lui Vian au păstrat semnificația textului sursă și chiar au îmbunătățit credibilitatea
povestirii și acțiunii personajelor. Astfel, traducerile sale au fost considerate etice, deoarece
 au contribuit la crearea unei "suspendări voluntare a neîncrederii" mai puternice în timpul
lecturii, ceea ce este specific pentru science-fiction.

Câteva concluzii: