Etica I Deontologia Traducerii Principi

Mirela-Cristina POP
ETICA ŞI DEONTOLOGIA TRADUCERII

PRINCIPII, NORME, VALORI, PRACTICI
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
POP, MIRELA-CRISTINA
Etica şi deontologia traducerii : Principii, norme,
valori, practici / Mirela-Cristina Pop. - Timişoara : Orizonturi
Universitare; Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-973-638-599-5
ISBN 978-606-17-0751-5
811.133
Mirela-Cristina POP
ETICA ŞI DEONTOLOGIA
TRADUCERII
PRINCIPII, NORME, VALORI,
PRACTICI
Conf.univ.dr. Mirela-Cristina POP
Universitatea Politehnica Timişoara
Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării
E-mail: mirela.pop@upt.ro
Referent ştiinţific
Conf.univ.dr. Rodica SUPERCEANU – Universitatea Politehnica
Timişoara
Consilier editorial
Prof.dr.ing. Ştefan KILYENI
Tehnoredactare computerizată
Mirela-Cristina POP
Pregătire pentru tipar

Oana DULCA
Coperta
Adina FILCA
© 2015 Mirela-Cristina POP

© 2015 Editura CASA CĂRŢII DE ŞTIINŢĂ Cluj-Napoca
© 2015 Editura ORIZONTURI UNIVERSITARE Timişoara
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Editura Orizonturi Universitare

400129 Cluj-Napoca 300222 Timişoara
B-dul Eroilor nr. 6-8 B-dul Mihai Viteazul nr. 1
Tel/fax : +40264431920 Tel/fax : +40256403416
E-mail: editura@casacartii.ro E-mail: stefan.kilyeni@upt.ro
CUVÂNT ÎNAINTE
Conceptul de etică şi deontologie a traducerii nu este sistematizat în

cercetările actuale din domeniul traducerii. Termenul de etică este cel mai des
întâlnit în studiile de etică a traducerii, în timp ce termenul deontologie este rezervat
principiilor şi normelor cuprinse în codurile de etică şi conduită profesională elaborate
de asociaţiile profesionale ale traducătorilor sau în codurile deontologice instituite
de anumiţi operatori pe piaţa traducerii pentru a orienta comportamentul profesional
al angajaţilor sau al colaboratorilor.
Reflecţiile teoretice asupra eticii traducerii sunt diverse, în funcţie de poziţia
teoretică pe care se situează autorii şi în funcţie de concepţia pe care o au despre
noţiunea de traducere. În centrul preocupărilor se situează aspecte ale eticii traducerii
(principii, norme, valori), abordate din perspectivă filosofică sau sociologică.
Abordările teoretice asupra eticii traducerii sunt clasificate în trei categorii
(Chesterman, 1997: 169-194). În prima categorie se înscriu studiile referitoare la aspecte
macro- şi microetice ale traducerii. Aspectele macroetice se referă la relaţia traducătorului
cu societatea: rolul şi drepturile traducătorilor în societate, condiţiile de lucru, aspecte
financiare, relaţiile traducătorilor cu clienţii, politicile în domeniul traducerii. Aspectele
microetice se referă la acţiunea traducătorului în timpul procesului de traducere, la relaţia
traducătorului cu propria traducere: aspecte textuale, principii, strategii de traducere etc.
A doua categorie distinge două tipuri de teorii ale eticii traducerii: contractuale
şi utilitariste. Teoriile contractuale se bazează pe conceptul de consens, înţelegere şi
include noţiuni precum obligaţii, drepturi, datorie şi norme. Teoriile utilitariste se
bazează pe realizarea acţiunii şi a scopurilor. Actul traducerii este considerat a fi
„etic” dacă generează cel mai bun rezultat cu putinţă, actul traducerii fiind evaluat,
din punct de vedere etic, potrivit consecinţelor pe care le produce. În acest caz,
accentul se pune mai mult pe valori decât pe norme. Unele teorii subliniază dimensi-
unea etică a traducerii ca „alteritate”, ca deschidere spre celălalt, spre recunoaşterea
elementelor „străine” în limba şi cultura gazdă (Berman, 1984, 1999). Alte teorii
atribuie traducerii un rol primordial alături de poetică şi politică, cele trei concepte
fundamentale ale teoriei limbajului (Meschonnic, 2007), în care traducerea ca act
etic anulează opoziţia între identitate şi alteritate.
6 ETICA ŞI DEONTOLOGIA TRADUCERII. PRINCIPII, NORME, VALORI, PRACTICI
Cea de-a treia categorie include studiile descriptive şi prescriptive în dome-

niul eticii traducerii. Cercetările descriptive încearcă să descopere principiile care
guvernează acţiunile sociale şi concepţiile etice împărtăşite de membrii unui grup
social. Cercetările prescriptive încearcă să îşi identifice propriile valori ideologice,
respectiv metodele şi strategiile pe care trebuie să le urmeze traducătorii.
Aceste categorii de studii orientează etica traducerii spre o etică a profesiei,
o „etică a traducătorului” (concept al lui A. Pym, 1997, 2012) ca subiect profesional,
abordată din perspectivă filosofică (Pym, 1997, 2012) sau sociologică (Gouanvic,
2001). Etica traducătorului („translator ethics”) este o „etică pentru traducător” („ethics
for translator”) bazată pe aplicarea principiilor etice de către un anumit grup social
(Pym, 2012: 3). Etica traducătorului se diferenţiază de discursul moralist asupra
comportamentului uman; comportamentele sunt sociale, iar agentul, ca operator,
este responsabil (Gouanvic, 2001: 43).
Spre deosebire de conceptul de etică a traducerii, conceptul de deontologie
a traducerii nu este inclus în studiile de specialitate consacrate traducerii, specialiştii
preferând sintagma deontologie a traducătorului. Pym (2012) evită diferenţierea celor
două concepte, sugerând că deontologia se ocupă de aspectele practice ale traducerii,
în timp ce etica are o dimensiune filosofică. Gouanvic (2001: 33-34) se întreabă în
ce măsură etica traducerii se deosebeşte de deontologia traducerii sau în ce măsură
etica traducerii include aspecte ale deontologiei. Alţi autori (Gouadec, 2009a: 193-197)
abordează aspectele etice ale deontologiei traducătorului, din perspectiva obligaţiilor
profesionale ale traducătorului, în relaţiile cu clienţii, cu colegii şi cu alţi parteneri
implicaţi în activitatea de traducere. Din acest punct de vedere, deontologia traducerii
poate fi interpretată ca un discurs organizat despre aspectele etice ale profesiei.
Cercetarea de faţă îşi propune să delimiteze etica şi deontologia traducerii ca
disciplină a teoriei şi practicii traducerii, obiectul său de studiu, în lumina principiilor,
valorilor şi normelor împărtăşite de membrii comunităţii epistemice şi profesionale.
Lucrarea abordează atât aspectele microetice ale traducerii (relaţia traducătorului cu
propria traducere, principiile, valorile şi normele care orientează deciziile traducăto-
rului), cât şi aspectele macroetice ale traducerii ca profesie şi ca activitate economică
(relaţia traducătorului cu societatea, principiile, valorile şi normele care orientează
activitatea profesională a traducătorului).
Lucrarea se încadrează în categoria cercetărilor descriptive care urmăresc
identificarea principiilor, valorilor şi normelor care guvernează activitatea de traducere
şi acţiunile sociale ale traducătorului. Cercetarea reuneşte concepţiile teoretice ale
specialiştilor din domeniul traducerii şi concepţiile etice şi deontologice împărtăşite de
comunitatea profesională, oferind o abordare integrată a studiului eticii şi deontologiei
Cuvânt înainte 7
traducerii: o abordare teoretică, din perspectiva principiilor, valorilor şi a normelor de

traducere împărtăşite de comunitatea epistemică, de specialişti din domeniul traducerii,
şi o abordare profesională, din perspectiva principiilor, valorilor, normelor şi practicilor
socio-culturale împărtăşite de membrii comunităţii socio-profesionale a traducătorilor.
Demersul cercetării se bazează pe rezultatele studiilor întreprinse în teoria şi
practica traducerii şi pe informaţiile furnizate de mediul profesional: cercetările
ştiinţifice oferă o perspectivă teoretică asupra unor aspecte referitoare la etica şi
deontologia traducerii (concepte, teorii, principii, norme, valori); analiza codurilor
de etică şi deontologie profesională elaborate de asociaţii profesionale ale traducă-
torilor, internaţionale şi naţionale, permite identificarea cerinţelor privind exercitarea
profesiei de traducător şi a normelor de etică şi deontologie profesională, a drepturilor
şi îndatoririlor traducătorilor; analiza situaţiei de pe piaţa traducerilor oferă informaţii
privind cerinţele angajatorilor, condiţiile de prestare a serviciilor de traducere,
criteriile de performanţă, valorile etice şi normele deontologice.
Lucrarea este astfel structurată în două părţi. Prima parte, intitulată Aspecte
teoretice ale eticii şi deontologiei traducerii, prezintă concepţiile teoretice asupra
eticii şi deontologiei traducerii şi descrie principiile, valorile şi normele care stau la
baza actului traducerii. Partea teoretică este structurată în şase capitole. Capitolul 1
fixează conceptele generale de etică şi deontologie. Capitolul 2 delimitează conceptul
de etică şi deontologie a traducerii din trei perspective: etica şi deontologia actului
traducerii, a traducătorului şi a profesiei. Capitolul 3 prezintă principiile care orientează
actul traducerii, identificate în teoria şi practica traducerii: principiul sensului, al
finalităţii, al formei textului tradus şi principiul cooperării, analizat din perspectiva
relaţiilor traducătorului cu partenerii implicaţi în activitatea de traducere. Capitolul 4
descrie normele de traducere în funcţie de nivelurile de realizare a traducerii. Capitolul 5
prezintă valorile şi normele care guvernează actul traducerii şi relaţia traducătorului
cu textul tradus (echivalenţă, fidelitate, calitate). Capitolul 6 este consacrat valorilor
eticii traducătorului (libertate, loialitate, responsabilitate).
Partea a II-a, Etica şi deontologia profesiei de traducător, ia în considerare
aspectele practice ale profesiei şi delimitează principiile, valorile şi normele vehicu-
late în spaţiul profesional al traducătorului, pe baza analizei informaţiilor din mediul
profesional şi economic. Partea a II-a este structurată în şase capitole: primele trei
capitole sunt consacrate aspectelor macroetice privind specificul profesiei de tradu-
cător, profilul şi statutul profesional al traducătorului, ultimele trei capitole fiind
rezervate aspectelor microetice: principiile, valorile şi normele care stau la baza
exercitării profesiei de traducător, respectiv importanţa eticii şi deontologiei traducerii
în formarea traducătorilor. Capitolul 7 al lucrării trece în revistă accepţiunile atribuite
conceptului de traducere ca profesie, ca activitate economică şi ca serviciu de tra-

ducere şi prezintă etapele procesului global de traducere din perspectiva prestaţiei
traducătorului. Ultima secţiune este rezervată descrierii ocupaţiilor asociate profesiei
de traducător conform clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor (ISCO-08),
clasificării ocupaţiilor din România (COR) şi a activităţilor din economia naţională
(CAEN). Capitolul 8 prezintă profilul profesional al traducătorului, competenţele
profesionale formulate de experţi şi profilul candidatului ideal pentru ocupaţii din
domeniul traducerii, pe baza analizei ofertelor de angajare disponibile în spaţiul
profesional. Capitolul 9 stabileşte, în prima secţiune, statutul profesional al traducă-
torului în literatura de specialitate, iar în următoarele secţiuni, delimitează cadrul
legislativ de exercitare a profesiei de traducător în România, insistând asupra normelor
care reglementează activitatea traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi. Capitolul 10
identifică principiile, valorile şi normele care stau la baza exercitării profesiei de
traducător, rezultate din analiza informaţiilor furnizate de codurile de etică şi de
conduită profesională ale asociaţiilor profesionale ale traducătorilor: principii şi norme
generale de conduită profesională, principii şi norme privind relaţiile profesionale şi
principii şi norme care guvernează activitatea de traducere şi interpretare. Capitolul 11
abordează traducerea ca activitate economică şi stabileşte principiile etice şi normele
de conduită profesională care orientează prestarea serviciilor de traducere: calitatea,
profesionalismul, relaţia cu clienţii, politica de confidenţialitate, responsabilitatea,
respectarea normelor deontologice. Ultimul capitol al lucrării, capitolul 12, prezintă
locul eticii şi deontologiei traducerii în referenţialele de competenţe pentru formarea
traducătorilor şi formulează repere privind conceperea unui modul de formare în
domeniul eticii şi deontologiei traducerii în context universitar.
Concluziile sintetizează rezultatele cercetării şi oferă perspective asupra
studiului eticii şi deontologiei traducerii, a traducătorului şi a profesiei. Bibliografia
cuprinde sursele bibliografice care au servit la documentarea şi redactarea lucrării,
structurată în mai multe secţiuni: cărţi, articole, metodologii, broşuri, studii, ghiduri,
dicţionare, legislaţie, resurse electronice, lista codurilor deontologice consultate.
Studiile referitoare la percepţia traducătorilor de pe piaţa românească cu privire
la aspecte ale eticii şi deontologiei profesionale (Greere, 2010: 789-816) indică faptul
că traducătorii români sunt conştienţi de rolul pe care îl joacă etica în mediul profe-
sional. Ne exprimăm speranţa că lucrarea de faţă va completa achiziţiile valorice ale
traducătorilor şi că va oferi o sursă de inspiraţie şi de formare pentru viitorii absolvenţi
care vor dori să îmbrăţişeze profesia de traducător.
CUPRINS
Cuvânt înainte..........................................................................................................5
Cuprins .....................................................................................................................9
Abrevieri.................................................................................................................17
Partea I. Aspecte teoretice ale eticii şi deontologiei traducerii ..........................19
1. Noţiuni generale de etică şi deontologie...........................................................21

1.1. Conceptul de etică ........................................................................................21
1.2. Conceptul de etică profesională....................................................................23
1.3. Conceptul de deontologie .............................................................................24
1.3.1. Definiţii ..............................................................................................24
1.3.2. Tipuri de deontologii ..........................................................................25
1.3.3. Categorii ale deontologiei ..................................................................25
1.3.3.1. Statut profesional ..................................................................25
1.3.3.2. Normă profesională...............................................................25
1.3.3.3. Comportament profesional....................................................26
1.3.3.4. Cod deontologic ....................................................................26
1.3.3.5. Regulamentul de ordine interioară ........................................27
1.3.3.6. Secretul profesional...............................................................28
2. Conceptul de etică şi deontologie a traducerii ................................................29
2.1. Conceptul de traducere .................................................................................29
2.2. Conceptul de competenţă de traducere.........................................................32
2.3. Perspective teoretice asupra eticii traducerii ................................................35
2.3.1. „Etica traducerii alterităţii” ................................................................35
2.3.2. „Etica traducătorului”.........................................................................36
2.3.3. „Ethosul” traducerii............................................................................37

2.3.4. „Etici ale traducerii”...........................................................................38
2.4. Conceptul de deontologie a traducerii ..........................................................38
3. Principii ale eticii traducerii .............................................................................41

3.1. Principiul sensului ........................................................................................41
3.2. Principiul finalităţii traducerii ......................................................................43
3.3. Principiul formei...........................................................................................44
3.4. Principiul cooperării .....................................................................................44
4. Norme de traducere...........................................................................................47
4.1. Conceptul de normă în traducere..................................................................47
4.2. Tipuri de norme ............................................................................................48
4.3. Tipuri de traduceri ........................................................................................50
4.3.1. Clasificarea textelor............................................................................50
4.3.2. Clasificarea traducerilor .....................................................................53
4.3.2.1. Clasificarea traducerilor în funcţie de cod .........................53
4.3.2.2. Clasificarea traducerilor în funcţie de tipul textelor
şi al conţinutului ..................................................................54
4.3.2.3. Clasificarea traducerilor în funcţie de strategia
de traducere..........................................................................54
4.3.2.4. Clasificarea traducerilor în funcţie de finalitate ................55
4.3.2.5. Clasificarea traducerilor în funcţie de operatorul
traducerii ..............................................................................56
4.4. Norme şi niveluri de traducere .....................................................................57
4.4.1. Nivelul lingvistic ................................................................................58
4.4.1.1. Nivelul limbii ........................................................................58
4.4.1.2. Nivelul vorbirii......................................................................62
4.4.1.3. Nivelul textului .....................................................................63
4.4.2. Nivelul extralingvistic (cultural) ........................................................65
Cuprins 11
5. Valori ale eticii traducerii..................................................................................75

5.1. Echivalenţa ...................................................................................................75
5.1.1. Accepţiuni ale conceptului de echivalenţă .........................................75
5.1.2. Echivalenţă şi corespondenţă .............................................................76
5.1.3. Tipuri de echivalenţe ..........................................................................77
5.1.4. Echivalenţa – un concept relativ ........................................................79
5.1.5. Echivalenţă şi adecvare ......................................................................79
5.2. Fidelitatea .....................................................................................................80
5.2.1. Fidelitatea faţă de sens .......................................................................81
5.2.1.1. Fidelitatea faţă de intenţia textului sursă...............................81
5.2.1.2. Fidelitatea faţă de limba ţintă................................................82
5.2.1.3. Fidelitatea faţă de destinatarul traducerii ..............................82
5.2.2. Fidelitatea faţă de informaţiile textului ..............................................83
5.2.2.1. Fidelitatea faţă de informaţiile primare.................................83
5.2.2.2. Fidelitatea faţă de informaţiile secundare .............................84
5.2.3. Fidelitatea ca valoare de adevăr .........................................................84
5.3. Calitatea........................................................................................................85
5.3.1. Noţiunea de calitate a traducerilor......................................................85
5.3.2. Claritatea ............................................................................................86
5.3.3. Naturaleţea .........................................................................................88
5.3.4. Fluenţa................................................................................................93
5.3.5. Evaluarea calităţii traducerii...............................................................94
5.3.5.1. Noţiunea de evaluare a calităţii traducerii.............................94
5.3.5.2. Parametrii de evaluare a calităţii traducerii...........................95
6. Valori ale eticii traducătorului..........................................................................97

6.1. Relaţia traducătorului cu partenerii implicaţi în traducere ...........................97
6.1.1. Relaţia traducătorului cu autorul ........................................................97
6.1.2. Relaţia traducătorului cu clientul .......................................................98
6.1.3. Relaţia traducătorului cu alţi parteneri ...............................................99
6.2. Libertatea....................................................................................................100
6.2.1. Libertate vs. fidelitate.......................................................................100
6.2.2. Libertăţile traducătorului..................................................................100
6.2.2.1. Deciziile de traducere..........................................................100
6.2.2.2. Constrângerile şi alegerile traducătorului ...........................102
6.3. Loialitatea ...................................................................................................105
6.3.1. Fidelitate, loialitate, încredere ..........................................................105
6.3.2. Loialitatea profesională. Parametrii „loialităţii” traducătorului .......106
6.3.2.1. Loialitatea faţă de client......................................................106
6.3.2.2. Loialitatea faţă de autor.......................................................106
6.3.2.3. Loialitatea faţă de destinatar ...............................................107
6.4. Responsabilitatea........................................................................................107
Concluzii ....................................................................................................108
Partea a II-a. Etica şi deontologia profesiei de traducător ..............................109
7. Specificul profesiei de traducător...................................................................111

7.1. Conceptul de traducere în context profesional ...........................................111
7.1.1. Traducerea ca profesie......................................................................111
7.1.2. Traducerea ca sarcină de traducere...................................................111
7.1.3. Traducerea ca prestaţie a traducătorului...........................................112
7.2. Procesul de traducere în context profesional ..............................................113
7.2.1. Modelul „productiv-instrumental” al procesului de traducere
din perspectiva prestaţiei traducătorului ..........................................113
7.2.2. Etapele procesului de traducere din perspectiva prestaţiei
traducătorului ...................................................................................113
7.2.2.1. Etapa iniţială a procesului de traducere ..............................114
7.2.2.2. Etapa pre-traducerii.............................................................115
7.2.2.3. Traducerea propriu-zisă (transfer).......................................116
7.2.2.4. Etapa post-traducere............................................................116
7.2.2.5. Etapa editării şi a livrării traducerii.....................................117
Cuprins 13
7.3. Ocupaţiile asociate profesiei de traducător.................................................117

7.3.1. Calificare, ocupaţie, profesie............................................................117
7.3.2. Profesia de traducător conform Clasificării internaţionale
standard a ocupaţiilor (ISCO-08).....................................................119
7.3.3. Profesia de traducător conform Clasificării ocupaţiilor
din România (COR) .........................................................................120
8. Profilul profesional al traducătorului ............................................................125

8.1. Categorii de traducători ..............................................................................125
8.1.1. Clasificarea traducătorilor în funcţie de gradul de specializare
a materialelor destinate traducerii ....................................................125
8.1.2. Clasificarea traducătorilor după natura ocupaţiilor ..........................126
8.1.3. Clasificarea traducătorilor în funcţie de evoluţia pieţelor ................127
8.2. Competenţele profesionale ale traducătorilor.............................................127
8.2.2. Noţiunea de competenţă profesională ..............................................127
8.2.3. Competenţele traducătorilor – perspectiva EMT .............................129
8.3. Profilul traducătorului în context profesional.............................................131
8.3.1. „Portretul robot al traducătorului”....................................................131
8.3.2. „Profilul candidatului ideal”.............................................................131
9. Statutul profesiei de traducător......................................................................139

9.1. Statutul profesiei de traducător în studii de specialitate .............................139
9.2. Statutul profesiei de traducător în România ...............................................141
9.2.1. Cadrul general privind exercitarea profesiei de traducător ..............141
9.2.2. Cadrul legislativ privind exercitarea activităţii traducătorilor
şi interpreţilor autorizaţi...................................................................144
9.2.2.1. Acte normative ....................................................................144
9.2.2.2. Condiţii de autorizare a traducătorilor şi interpreţilor.........146
9.2.2.3. Plata traducătorilor şi a interpreţilor autorizaţi ...................147
9.2.2.4. Exercitarea activităţii traducătorului şi interpretului
autorizat ..............................................................................147
9.2.2.5. Drepturile traducătorului şi interpretului autorizat .............148

9.2.2.6. Obligaţiile traducătorului şi interpretului autorizat.............148
9.2.2.7. Sancţiunile aplicate traducătorilor şi interpreţilor
autorizaţi .............................................................................148
9.2.2.8. Norme privind efectuarea şi legalizarea traducerilor
în cadrul activităţii notarilor publici ...................................149
10. Aspecte etice şi deontologice ale profesiei de traducător............................155

10.1. Asociaţii profesionale ale traducătorilor.................................................155
10.1.1. Asociaţii profesionale internaţionale şi naţionale........................156
10.1.2. Asociaţii profesionale ale traducătorilor în România ..................158
10.2. Codurile de etică şi deontologie specifice profesiei de traducător .........160
10.2.1. Denumirea codurilor de etică şi deontologie...............................160
10.2.2. Structura codurilor de etică şi deontologie..................................162
10.3. Principii etice şi deontologice specifice profesiei de traducător ............164
10.3.1. Principii şi norme generale de etică şi conduită profesională........165
10.3.1.1. Libertatea, voinţa proprie.............................................165
10.3.1.2. Profesionalismul ..........................................................166
10.3.1.3. Responsabilitatea .........................................................168
10.3.1.4. Confidenţialitatea.........................................................169
10.3.1.5. Integritatea ...................................................................170
10.3.2. Principii şi norme privind relaţiile profesionale..........................171
10.3.2.1. Principii şi norme privind relaţia cu iniţiatorul
lucrării .........................................................................171
10.3.2.2. Principii şi norme privind relaţiile între colegii ...........173
10.3.3. Principii şi norme privind activitatea de traducere
şi interpretare..............................................................................174
10.3.3.1. Profesionalismul ..........................................................175
10.3.3.2. Fidelitatea.....................................................................176
10.3.3.3. Imparţialitatea ..............................................................178
10.3.3.4. Calitatea .......................................................................179
Cuprins 15
10.4. Drepturile şi îndatoririle traducătorului..................................................180

10.4.1. Drepturile traducătorului .............................................................180
10.4.2. Îndatoririle traducătorului ...........................................................181
10.4.2.1. Îndatoriri privind profesia ............................................181
10.4.2.2. Îndatoriri privind traducerea ........................................182
10.4.2.3. Îndatoriri în relaţia cu beneficiarul...............................183
10.4.2.4. Îndatoriri în relaţia cu colegii.......................................183
11. Aspecte etice şi deontologice ale traducerii ca activitate economică .........185

11.1. Traducerea ca activitate economică ........................................................185
11.1.1. Serviciile de traducere .................................................................186
11.1.2. Prestarea serviciilor de traducere.................................................186
11.1.3. Calitatea serviciilor de traducere .................................................187
11.1.4. Aplicarea standardelor de calitate în traducere............................189
11.2. Principii etice şi deontologice privind prestarea serviciilor
de traducere ............................................................................................191
11.2.1. Calitatea.......................................................................................192
11.2.1.1. Calitatea resurselor umane ...........................................192
11.2.1.2. Calitatea resurselor tehnice ..........................................193
11.2.1.3. Implementarea sistemului de management
al calităţii.....................................................................193
11.2.1.4. Conformitatea cu standardele de calitate .....................194
11.2.2. Profesionalismul..........................................................................194
11.2.2.1. Respectarea obligaţiilor profesionale
şi contractuale .............................................................194
11.2.2.2. Respectarea standardelor profesionale .........................195
11.2.2.3. Respectarea normelor etice şi deontologice .................196
11.2.3. Orientarea către client .................................................................197
11.2.4. Confidenţialitatea ........................................................................198
12. Etica şi deontologia în contextul formării universitare

a traducătorilor ............................................................................................201
12.1. Formarea universitară a traducătorilor în România................................201
12.1.1. Calificarea universitară, primul pas spre profesia
de traducător ...............................................................................201
12.1.2. Programele de studii universitare de formare
a traducătorilor ...........................................................................202
12.2. Formarea universitară a traducătorilor în domeniul eticii
şi deontologiei .......................................................................................206
12.2.1. Locul eticii şi deontologiei în referenţialele de competenţe
pentru formarea traducătorilor ....................................................206
12.2.2. Conceperea unui modul de formare în domeniul eticii
şi deontologiei traducerii.............................................................208
12.2.2.1. Definirea obiectivelor formării ....................................209
12.2.2.2. Selecţia conţinuturilor..................................................210
12.2.2.3. Selecţia activităţilor .....................................................210
Concluzii...............................................................................................................213
Bibliografie...........................................................................................................221
CONCLUZII
Reunind două abordări, teoretică şi profesională, lucrarea furnizează repere

privind conţinutul eticii şi deontologiei traducerii, ca disciplină a teoriei şi practicii
traducerii. Rezultatele cuprinse în partea teoretică a lucrării pot fi sintetizate după
cum urmează:
• Cercetările întreprinse de specialişti (concepte, teorii, viziuni, poziţii etice) pot
fundamenta domeniul eticii şi deontologiei traducerii; poziţiile etice iau naştere
din concepţiile asupra traducerii, în general divergente, după cum se acordă o
mai mare atenţie textului sursă sau textului ţintă.
• Conceptul de etică şi deontologie a traducerii a fost definit din trei perspective:
1. etica şi deontologia traducerii, în raport cu principiile, valorile, normele
de traducere împărtăşite de membrii comunităţii epistemice;
2. etica şi deontologia traducătorului, în raport cu valorile, atitudinile
(comportamentele), virtuţile (calităţile) profesionale ale traducătorilor,
conform cerinţelor şi aşteptărilor mediului profesional;
3. etica şi deontologia profesiei, în raport cu principiile, valorile, normele
şi practicile socio-culturale împărtăşite de membrii comunităţii socio-
profesionale a traducătorilor.
• Etica şi deontologia traducerii a fost definită ca un discurs organizat despre
principiile, valorile, normele şi practicile împărtăşite de membrii comunităţii
epistemice şi profesionale din domeniul traducerii, la un moment dat;
• Principiile delimitate ca „principii ale eticii traducerii”, principiul sursei,
principiul finalităţii, principiul formei textului tradus şi principiul cooperării,
pot pune bazele unei „gândiri etice” în domeniul traducerii.
• Principiile stau la baza stabilirii valorilor care guvernează normele de traducere,
un set de principii şi valori care definesc comportamentul traducătorului într-un
anumit context.
• Traducerea în raport cu norma înseamnă „traducerea valorilor sau a ideilor
generale împărtăşite de un grup referitoare la comportamentul care trebuie
adoptat într-o situaţie dată, precizând interdicţiile şi obligaţiile, 'ceea ce

se poate face` şi `ceea ce ar trebui făcut`” (Trandem, 2003: 10).
• Normele de traducere se manifestă la toate nivelurile traducerii, în funcţie
de nivelul de realizare a traducerii: la nivel lingvistic (nivelul limbii, nivelul
vorbirii, nivelul textului) şi la nivel extralingvistic (cultural).
• Aplicarea normelor are un caracter voluntar, însă cunoaşterea normelor în
funcţie de nivelurile de realizare a traducerii (lingvistic, textual, referenţial,
pragmatic, cultural) permite selecţia metodelor, a strategiilor şi a tehnicilor de
traducere în funcţie de situaţia de traducere, de aşteptările destinatarului şi de
situaţia de comunicare a limbii ţintă.
• Noţiunile fundamentale ale teoriei şi practicii traducerii pot figura ca „valori”
ale eticii traducerii (echivalenţa, fidelitatea, calitatea) şi ale eticii traducătorului
(loialitatea şi responsabilitatea). Echivalenţa şi fidelitatea sunt valori care
guvernează normele de relaţie, norme lingvistice care implică stabilirea şi
menţinerea de către traducător a unei relaţii adecvate între textul sursă şi textul
ţintă, în timp ce calitatea este o valoare pe care se bazează normele de receptare
referitoare la aşteptările destinatarului cu privire la calităţile textului tradus.
Libertatea, responsabilitatea şi loialitatea sunt valori pe care se bazează normele
de relaţie din perspectiva comportamentului traducătorului într-un anumit
context.
• Echivalenţa este un concept crucial în traducere deoarece este unica relaţie inter-
textuală pe care o manifestă doar traducerile, pe baza tipurilor de texte (Pym citat
de Kenny, in Baker, 2001: 80). Normele care au stat la baza analizei conceptului
de echivalenţă au contribuit la constituirea acestei noţiuni ca obiect al studiilor
descriptive în domeniul traducerii (Kenny, in Baker, 2001: 80).
• Fidelitatea este valoarea care guvernează normele de relaţie instituite între textul
sursă şi textul ţintă este (Chesterman, 1997: 178). Dacă textul este manifestarea
materială a discursului, traducerea înseamnă recrearea unui alt text, a unei alte
materialităţi discursive care trebuie să se afle în relaţie de fidelitate cu textul
original (Ballard, 1993: 247).
• Calitatea traducerii reprezintă o valoare care guvernează normele de receptare
care se referă la aşteptările receptorului cu privire la o anumită traducere. Cali-
tăţile traducerii sunt caracteristici ideale ale textului tradus, „dezirabile”, pentru
Concluzii 215
a asigura reuşita comunicării instituită prin actul traducerii. Calităţile lingvistice

se referă la respectarea regulilor lingvistice ale limbii ţintă (morfologice, sintactice,
semantice şi fonetice) în producerea enunţurilor şi a regulilor şi a normelor
textuale în producerea textului ţintă. Calităţile stilistice derivă din alegerile
lexicale şi stilistice operate de traducător. În această categorie sunt incluse
claritatea, naturaleţea şi fluenţa. Introducerea noţiunii de calitate a permis
stabilirea, pe de o parte, a normelor de calitate a traducerii ca produs, iar, pe
de altă parte, a normelor de evaluare a calităţii traducerilor.
• Libertatea în actul traducerii se manifestă ca relaţie a traducătorului cu mate-
rialitatea textului, sub forma alegerilor pe care traducătorul le decide în timpul
actului traducerii. Libertatea de alegere a formulărilor şi a mijloacelor lingvistice
de exprimare face posibilă existenţa mai multor traduceri pornind de la aceeaşi
sursă, mai ales în cazul traducerilor literare care demonstrează creativitatea
traducătorului şi subiectivitatea alegerilor.
• Raportul între fidelitate şi libertate nu este dihotomic. Traducătorul îşi poate
asuma anumite libertăţi fără a aluneca înspre „libertinaj” şi poate respecta
normele de fidelitate fără a fi „servil”.
• Noţiunea de loialitate se referă la „principiile etice care guvernează relaţia
traducătorului cu partenerii implicaţi în actul traducerii” (Nord, 1991: 29):
loialitate faţă de client; loialitate faţă de autor; loialitate faţă de destinatar.
• Responsabilitatea traducătorului este angajată în trei direcţii (Pym, 1997: 77-80):
responsabilitatea faţă de lucruri; responsabilitatea faţă de client; responsabilitatea
faţă de profesie.
• Normele evoluează pe măsura evoluţiei tehnologice şi a comunicării. Dacă
o normă nu corespunde unei valori, se impune ajustarea normei şi păstrarea
valorii: normele sunt secundare, valorile sunt primare (Chesterman, 1997: 178).
Informaţiile obţinute din literatura de specialitate, legislaţia în vigoare, docu-
mentele oficiale consacrate profesiei de traducător, precum şi analizele efectuate
în partea a II-a a lucrării au permis descrierea, la nivel macroetic, a specificului
profesiei de traducător: procesul global de traducere din perspectiva prestaţiei tra-
ducătorului, ocupaţiile asociate profesiei, statut profesional, profilul profesional al
traducătorilor. Rezultatele oferă repere importante privind exercitarea profesiei şi
rolul social al traducătorului, în general, şi al traducătorului român, în particular:
• Ocupaţiile asociate profesiei de traducător sunt clasificate în nomenclatoare

internaţionale şi naţionale care recunosc calificările care conferă dreptul legal de
a practica profesia de traducător;
• Activităţile şi ocupaţiile din domeniul traducerii sunt în continuă evoluţie în funcţie
de schimbările înregistrate pe piaţa muncii, determinând variaţii ale competenţelor
cerute traducătorilor în mediul profesional, ale cerinţelor şi aşteptărilor angaja-
torilor. Analiza ofertelor de angajare a oferit date importante privind profilul
canditatului ideal pentru un post de traducător, din perspectiva angajatorilor.
• Noţiunea de statut a fost definită din perspectiva percepţiilor, a „semnalelor”
existente într-o societate cu privire la un grup social sau la o profesie, care pot fi
privite ca „valori”, dincolo de competenţă sau expertiză (Pym et alii, 2012: 12-14).
• Legislaţia românească reglementează cadrul juridic privind exercitarea activităţii
traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi: condiţiile de autorizare a traducătorilor
şi interpreţilor folosiţi de entităţile prevăzute de art. 1 al Legii nr. 178/1997;
condiţiile de plată; modul de desfăşurare a activităţii; drepturile şi obligaţiile
traducătorului şi interpretului autorizat în condiţiile legii; sancţiunile aplicate în
cazul refuzului traducătorului şi interpretului autorizat de a răspunde la solicitările
organelor judiciare; efectuarea şi legalizarea traducerilor în cadrul activităţii
notarilor publici.
• Legislaţia românească reglementează un segment al serviciilor de traducere şi
interpretare constând în activitatea de traducere şi interpretare prestată la solici-
tarea organelor prevăzute de lege. Normele juridice conţinute în actele normative
sunt aplicabile doar serviciilor de traducere şi interpretate prestate la solicitarea
organelor prevăzute de lege.
Analiza codurilor de etică şi deontologie profesională elaborate de asociaţii
profesionale ale traducătorilor, internaţionale şi naţionale, a condus la identificarea
principiilor şi a normelor de etică şi deontologie profesională, a drepturilor şi
îndatoririlor traducătorilor, care pot sta la baza eticii şi deontologiei profesiei de
traducător:
• În context profesional, principiile, valorile şi normele orientează comportamentul
profesional al traducătorului, în relaţia cu textul sau materialul primit spre
traducere şi cu partenerii implicaţi în actul traducerii: după caz, autorul, iniţiatorul
traducerii, angajatorul, colegii, membrii echipei de proiect, managerul de
proiect etc.
Concluzii 217
• Analiza codurilor etice şi deontologice ale organizaţiilor profesionale ale tradu-

cătorilor a permis delimitarea principiilor şi a normelor de conduită profesională
care orientează traducătorul sau interpretul în exercitarea profesiei:
- principii şi norme generale de conduită profesională în exercitarea activi-
tăţii de traducere şi interpretare: libertatea sau voinţa proprie, profesio-
nalismul, responsabilitatea, confidenţialitatea, integritatea;
- principii şi norme privind relaţiile profesionale în vederea stabilirii unor
relaţii profesionale de durată: responsabilitatea, transparenţa, onestitatea,
cooperarea (în relaţia cu iniţiatorul lucrării); solidaritatea, colegialitatea,
concurenţa loială (în relaţia cu colegii);
- principiile şi normele privind activitatea de traducere sau interpretare se
referă la respectarea normelor profesionale în vederea obţinerii performanţei
profesionale: profesionalismul, fidelitatea („exactitate”, „precizie”,
„acurateţe”), imparţialitatea, calitatea.
• Codurile etice şi deontologice adoptate de asociaţiile profesionale includ,
în marea lor majoritate, drepturile generale ale traducătorului şi interpretului,
precum şi un set de îndatoriri pe care membrii aderenţi se obligă să le îndepli-
nească pe durata exercitării profesiei: îndatoriri privind profesia, îndatoriri
privind traducerea, îndatoriri în relaţia cu beneficiarul, îndatoriri în relaţia
cu colegii.
• Codurile etice şi deontologice trasează liniile generale de conduită care se
aplică membrilor asociaţiilor profesionale şi reprezintă o garanţie morală
pentru societate privind calitatea serviciilor prestate de către membrii aderenţi.
• În cazul traducerii şi interpretării autorizate, traducătorii şi interpreţii sunt
obligaţi să respecte atât principiile codurilor deontologice elaborate de asocia-
ţiile profesionale din care fac parte, cât şi normele juridice care reglementează
activitatea traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi / judiciari, prevăzute de legile
naţionale, cum este cazul traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi.
Analiza situaţiei de pe piaţa traducerilor a furnizat informaţii privind cerinţele
angajatorilor, condiţiile de prestare a serviciilor de traducere, tipurile de sarcini,
criteriile de performanţă, cunoştinţele şi abilităţile necesare executării sarcinilor etc.:
• Relaţiile între prestatorii şi cumpărătorii de servicii de traducere sunt relaţii
comerciale bazate pe principiul satisfacţiei clienţilor.
• Acceptarea unei misiuni, a unei lucrări sau a unui proiect atrage după sine
responsabilitatea prestatorului de servicii de traducere cu privire la calitatea
serviciului prestat. Calitatea serviciilor de traducere se stabileşte în conformitate
cu standardele de calitate în vigoare în mediul profesional în care traducătorul
îşi desfăşoară activitatea.
• Aplicarea standardelor de calitate şi de control al calităţii serviciilor de traducere
are un caracter voluntar, asemenea tuturor standardelor, după cum prevede şi
Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională. Rolul standardelor este de
a oferi clienţilor încredere în siguranţa şi performanţa produselor şi a serviciilor.
Informaţiile rezultate din analiza paginilor de prezentare a serviciilor de
traducere, respectiv a codurilor deontologice disponibile au furnizat repere privind
principiile etice şi standardele de conduită profesională care stau la baza prestării
serviciilor de traducere şi sistemul de valori al prestatorilor de servicii:
• Calitatea serviciilor de traducere, profesionalismul, relaţia cu clienţii, politica
de confidenţialitate, responsabilitatea, respectarea normelor deontologice de
către personalul angajat şi colaboratori sunt considerate prioritare în prestarea
serviciilor de traducere.
• Calitatea serviciilor de traducere este principiul de bază al prestatorilor de
servicii de traducere, o garanţie a prestigiului, a dezvoltării unei clientele de
durată şi a succesului afacerii. Noţiunea de calitate se referă la: calitatea resurselor
umane şi materiale; implementarea procedurilor de asigurare a calităţii; conformi-
tatea cu standardele de calitate şi control al calităţii serviciilor de traducere.
• Profesionalismul implică un angajament moral şi profesional din partea presta-
torului de servicii de traducere privind respectarea obligaţiilor profesionale
şi contractuale, respectarea standardelor profesionale şi a normelor etice şi
deontologice. Respectarea termenelor de predare este considerată prioritară în
toate exemplele analizate.
• Respectarea standardelor profesionale se referă la aplicarea procedurilor de
calitate la nivelul procesului de traducere: fidelitatea, exactitatea, corectitudinea,
imparţialitatea, rigurozitatea sunt valorile principale care stau la baza calităţii
traducerii.
• Prestatorii de servicii de traducere aplică, în unele cazuri, un cod de etică şi
deontologie referitor la activitatea personalului angajat şi a colaboratorilor.
Concluzii 219
În aceste cazuri, codul deontologic este menţionat în mod explicit: traducătorii

şi interpreţii se conformează normelor deontologice în relaţia cu angajatorul şi cu
terţi. Principiile etice şi deontologice identificate sunt următoarele: responsa-
bilitatea, integritatea, păstrarea secretului profesional, autonomia, loialitatea
şi corectitudinea.
• Orientarea către client este principiul care stă la baza relaţiei prestatarilor de
servicii de traducere cu clienţii. Orientarea către client are ca scop satisfacerea
cerinţelor şi aşteptărilor şi construirea unei relaţii de durată. Flexibilitatea şi
operativitatea sunt considerate fundamentale: flexibilitatea este înţeleasă ca
adaptare la cerinţele clienţilor, iar operativitatea înseamnă promptitudinea în
îndeplinirea solicitărilor clienţilor.
• Tradiţia, experienţa, prestigiul, conferite prin înregistrare sau certificare de
către organisme competente, sunt de asemenea în măsură să asigure încrederea
clienţilor în calitatea serviciilor de traducere.
Conceptul de etică şi deontologie a traducerii a fost analizat şi din perspectiva
formării universitare a traducătorilor, cu următoarele rezultate principale:
• Etica şi deontologia traducerii este inclusă în referenţialele de competenţe
formulate de experţi pentru programele de studii universitare de licenţă şi
master, în categoria competenţelor transversale, interdisciplinare.
• Identificarea componentei de etică şi deontologice profesională în referenţialele
de competenţe specifice programelor de studii universitare de traducere şi
interpretare a condus la introducerea disciplinelor de etică şi deontologie a
traducerii în curriculum-urile programelor de licenţă sau master în instituţii de
învăţământ superior din România.
• Competenţele transversale sunt „achiziţii valorice şi atitudinale” (OMECTS
(2011: 9) şi se exprimă prin trei descriptori: autonomie şi responsabilitate;
interacţiune socială şi dezvoltare personală şi profesională. Competenţele
transversale „au în vedere contextul social şi de grup al exercitării unei profesii,
precum şi conştientizarea nevoii de formare continuă” (OMECTS, 2011: 11).
• Definirea şi descrierea competenţelor şi, ulterior a conţinuturilor, trebuie
corelată, după cum precizează OMECTS nr. 5703/18.12.2011, cu „aşteptările
comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din
domeniul aferent programului”.
Dacă principiile etice stabilesc valorile care stau la baza exercitării profesiei,
drepturile şi îndatoririle se referă la normele privind acţiunile profesionale ale
traducătorilor. Normele au caracter voluntar şi au rolul de a orienta comportamentul
traducătorului în exercitarea activităţii şi în relaţiile cu partenerii implicaţi în
traducere, cu excepţia normelor juridice care sunt obligatorii.
Lucrarea evidenţiază principiile, valorile şi normele aplicate traducerii sau
vehiculate în spaţiul profesional şi economic, cu precădere românesc. Prin cele două
abordări, teoretică şi profesională, lucrarea oferă o perspectivă integrată asupra
principalelor teme care ar putea constitui obiectul de studiu al eticii şi deontologiei
traducerii, cu precădere în contextul formării traducătorilor, în scopul formării unei
atitudini etice, conform cerinţelor şi aşteptărilor din mediul profesional.
BIBLIOGRAFIE
1. Cărţi
Adam, Jean-Michel, Éléments de linguistique textuelle, Paris, Didier Érudition,

1990.
Adam, Jean-Michel, Les textes : types et prototypes, Paris, Editions Nathan, 1992.
Albir Hurtado, Amparo, La notion de fidélité en traduction, Paris, Didier Erudition,
1990.
Baker, Mona (ed.), Encyclopedia of translation studies, London and New York,
Routledge, 2001.
Baker, Mona, In other words, London and New York, Routledge, 1992.
Ballard, Michel (éd.), La traduction à l’université, Lille, Presses Universitaires de
Lille, 1993.
Ballard, Michel (études réunies par), Traductologie et enseignement de traduction
à l’Université, Artois Presses Université, 2009.
Ballard, Michel, Versus : la version réfléchie (anglais-français), Paris, Ophrys,
2004.
Bantaş, Andrei, Croitoru, Elena, Didactica traducerii, Bucureşti, Teora, 1998.
Bell, Roger, Teoria şi practica traducerii, Iaşi, Polirom, 2000 (trad.).
Berman, Antoine, L’épreuve de l’étranger, Paris, Gallimard, 1984.
Berman, Antoine, La traduction et la lettre ou l’auberge du lointain, Paris, Le Seuil,
1999.
Blondel, Alain, Briet, Geneviève, Collès, Luc et alii, Que voulez-vous dire? (Compétence
culturelle et stratégies didactiques), Bruxelles, Duculot, 1998.
Capcelea, Valeriu, Etica. Manual pentru instituţiile de învăţământ superior, Editura
Arc, 2003.
Cary, Edmond, Comment faut-il traduire ?, Lille, Presses Universitaires de Lille,
[1963], 1985.
Catford, John C., Linguistic Theory of Translation, London / Oxford, Oxford University
Press, 1965.
Chesterman, Andrew, Memes of translation, Amsterdam, John Benjamins Publishing,
1997.
Chuquet, Hélène, Paillard, Michel, Approche linguistique des problèmes de traduction,
Paris, Ophrys, 1989.
Coman, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I,
p. 46-53, vol. II p. 79-101, Iaşi, Polirom, 1997.
Coteanu, Ion, Gramatică. Stilistică. Compoziţie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1990.
Cristea, Teodora, Stratégies de la traduction, Bucureşti, Editura Fundaţiei « România
de Mâine », 2000.
Cuche, Denys, Noţiunea de cultură în ştiinţele sociale, Iaşi, Institutul european,
2003.
Dancette, Jeanne, Parcours de traduction, Lille, Presses Universitaires de Lille,
1998.
Delisle, Jean, L’analyse du dicours comme méthode de traduction, Otawa, Presses
de l’Université d’Ottawa, 1980.
Delisle, Jean, La traduction raisonnée, Ottawa, Presses Universitaires d’Ottawa,
1993.
Delisle, Jean, La traduction raisonnée. Manuel d’initiation à la traduction profes-
sionnelle anglais-français, 2e édition, Presses de l’Université d’Ottawa, 2003.
Delisle, Jean, Lee-Janke Hannelore, Cornier, Monique C., Terminologie de la traduction,
Amsterdam / Philadelphie, John Benjamins Publishing, coll. « FIT Monograph »,
no. 1, 1999, 433p.
Diaconescu, Paula, Structura stilistică a limbii, Bucureşti, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1974.
Dimitriu, Rodica, Theories and Practice of Translation, Iaşi, Institutul European,
2002.
Everaert-Desmedt, Nicole, Le processus interprétatif. Introduction à la sémiotique
de Ch. S. Peirce, Liège, Mardaga, 1990.
Fuchs, Catherine, Paraphrase et énonciation, Paris, Ophrys, 1994.
Bibliografie 223
Galisson, Robert, De la langue à la culture par les mots, Paris, Clé International,
1991.
Gile, Daniel, La traduction. La comprendre, l’apprendre, Paris, Presses Universitaires
de France, 2005.
Gouadec, Daniel, Le traducteur, la traduction et l’entreprise, Paris, Afnor Gestion,
1989.
Gouadec, Daniel, Profession traducteur, Paris, La Maison du Dictionnaire, 2009a
(2e édition).
Gouadec, Daniel, Guide des métiers de la traduction-localisation et de la communication
multilingue et multimédia, Paris, La Maison du Dictionnaire, 2009b.
Gouadec, Daniel, Faire traduire, Paris, La Maison du Dictionnaire, 2004.
Grellet, F., Apprendre à traduire, Nancy, Presses Universitaires de Nancy, 1991.
Guidère, Michel, Introduction à la traductologie, Bruxelles, de Boeck, 2008.
House, Juliane, A Model for Translation Quality Assessment, Tübingen, 2nd ed.,
Gunter narr, 1981.
Hurtado Albir, Amparo, La notion de fidélité en traduction, Paris, Didier Érudition,
1990.
Ionescu, Daniela Corina, Translation theory and practice, Editura Universal Dalsi,
2000.
Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii, cap. Despre „sufletul” traducerii.
În jurul eticii traducerii, pp. 337-372, Iaşi, Polirom, 2006
Kerbrat-Orecchioni, Catherine, L’énonciation. De la subjectivité dans le langage,
2e édition, Paris, Armand Colin, 1980.
Ladmiral, Jean-René, Traduire, théorèmes pour la traduction, Paris, Gallimard,
1979.
Larose, Robert, Théories contemporaines de la Traduction, Québec, Presses de
l’Université du Québec, 1989.
Lavault, Élisabeth, Fonctions de la traduction en didactique des langues, Paris,
Didier Érudition, 1998.
Lederer, Marianne, La traduction aujourd’hui, Paris, Hachette, 1994.
Lungu Badea, Georgiana, Tendinţe în cercetarea traductologică, Timişoara, Editura

Universităţii de Vest, 2005.
Lungu Badea, Georgiana, Teoria culturemelor, teoria traducerii, Timişoara, Editura
Universităţii de Vest, 2004.
Maingueneau, Dominique, L’énonciation en linguistique française, Paris, Hachette,
1991.
Martinet, André, Éléments de linguistique générale, Paris, Armand Colin, 1991.
Martínez Melis, Nicole, Évaluation et didactique de la traduction : le cas de la
traduction dans la langue étrangère. Thèse de doctorat, Universitat Autónoma
de Barcelona, 2001.
Meschonnic, Henry, Éthique et politique du traduire, Verdier Éditions, 2007.
Mihăescu, Nicolae, Norme, abateri şi inovaţii în limba română contemporană,
Bucureşti, Editura Albatros, 1982.
Mounin, Georges, Les problèmes théoriques de la traduction, Paris, Gallimard,
[1976], 1990.
Newmark, Paul, A textbook of translation, London, Prentice Hall, 1988.
Newmark, Paul, Approaches to translation, London, Prentice Hall, 1998.
Nord, Christiane, Text in Analysis Translation, Text in Analysis Translation. Theory.
Methodology and Didactic Application of a Model for Translation – Oriented
Text Analaysis, Amsterdamer Publikationen zur Sprache & Literatur, Amsterdam
/ Atlanta, Ga., Rodopi., 1991.
Poenaru, Romeo, Deontologie generală. Substanţa ideii, Bucureşti, Editura Erasmus,
1992.
Pop, Mirela, Initiation à la traduction. Cahier de séminaire I-ère année, Tipografia
Universităţii “Politehnica” din Timişoara, Timişoara, 1999.
Pop, Mirela-Cristina, La traduction. Aspects théoriques, pratiques et didactiques,
cap. Problématique de la traduction comme profession, Timişoara, Editura
Orizonturi universitare, 2013a.
Pop, Mirela-Cristina, Pop, Mirela-Cristina, Paraphrase et traduction des modalités :
les axiologiques (domaine français-roumain), Cluj-Napoca, Casa Cărţii de
Ştiinţă, 2013b.
Bibliografie 225
Pop, Mirela-Cristina, Repérage et traduction. Pour une approche énonciative de la

traduction des modalités: les épistémiques, Universitaria, Craiova, Collection
Études françaises, 2012.
Pym, Anthony, Pour une éthique du traducteur, Artois, Artois Presses Université,
Ottawa, Presses de l’Université d’Ottawa, 1997.
Pym, Anthony (ed.), The Return to Ethics. Special issue of The Translator, Manchester:
St Jerome Publishing, 2001.
Pym, Anthony, On Translator Ethics. Principles for mediation between cultures,
Amsterdam and Philadelphia, John Benjamins, 2012.
Pym, Anthony, Grin, François, Sfreddo, Claudio, L.J. Chan, Andy, The status of the
translation profession in the European Union, DGT European Commission,
2012. http://ec.europa.eu/dgs/translation/publications/studies/translation_
profession_en.pdf.
Rădulescu, Anda, Bref aperçu des grands courants en traduction : écoles européennes
et américaines, Editions Universitaria, Craiova, 2008.
Rădulescu, Anda, Théorie et pratique de la traduction, Editions Universitaria, Craiova,
2005.
Roşca, Luminiţa, Producţia textului jurnalistic, Iaşi, Collegium Polirom, 2004.
Sârbu, Tănase, Etica: valori şi virtuţi morale, Iaşi, Editura Societăţii Academice
„Matei Teiu Botez”, 2005.
Séleskovitch, Danica, Lederer, Marianne, Interpréter pour traduire, Paris, Didier
Erudition, 1986.
Superceanu, Rodica, The rethoric of scientific articles – a genre study -, Timişoara,
Orizonturi universitare, 1998.
Superceanu, Rodica, Translating pragmating texts, Timişoara, Orizonturi Universitare,
2005.
Trosborg, Anna, Text typology and translation, Amsterdam, John Benjamins Publishing,
1997.
Vermeer Hans J., Witte, Heidrun, Exkurs 3: Kultureme, in Text context. Beiheft 3,
Mögen Sie Zistrosen, Julius Groos Heidelberg, 1990.
Vermeer, Hans J., A skopos theory of translation, Heidelberg, Textcontext Verlag,

1996.
Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1968.
Vinay, Jean-Paul, Darbelnet, Jean, Stylistique comparée du français et de l’anglais,
Paris, Didier, rééd. 1993.
Wilss, Wolfram, The Science of Translation. Problems and methods, Stuttgart, Gunter
Narr Verlag Tübingen, 1982.
Wilss, Wolfram, Knowledge and skills in translator behavior, Amsterdam, John
Benjamins Publishing, 1996.
2. Articole
Aixelá, J. Franco, Culture-specific Items in Translation », in Translation, Power,
Subversion, Román Álvarez, M., Vidal, C.-Á., (eds), Clevendon, Multilingual
Matters, 1996.
Ballard, Michel, L’unité de traduction. Essai de redéfinition du concept, in La traduction
à l’université, Lille, Presses Universitaires de Lille, 1993.
Badiu, Izabella, Traductions sur le marché, Éthiques multiples, in Lungu Badea, G.,
Pelea, A., Pop, M. (éds.), (En)Jeux esthétiques de la traduction. Éthique(s)
et pratiques traductionnelles, Timisoara, Editura Universităţii de Vest, 2010,
pp. 125-142.
Boutin, G., L’approche par compétences en éducation : un amalgame paradigmatique ».
Connexions, 2004/1, n0 81, pp. 25-41. http://www.cairn.info/revue-connexions-
2004-1-page-25.htm. (Consultat la 20 mai 2010).
Collombat, Isabelle, La didactique de l’erreur dans l’apprentissage de la traduction »,
Jostrans n0 12, july 2009, pp. 37-54. http://www.jostrans.org/issue12/art_
collombat.pdf. (Consultat la 15 ianuarie 2013).
Culioli, Antoine, Un point de vue énonciatif sur la traduction, entretien avec Antoine
Culioli – propos recueillis par Jean-Luc Goester, in Capelle, M.-J., Debyser,
F., Goester, J.-L. (éds.), Le Français dans le Monde, numéro spécial Retour
à la traduction, août-septembre 1987, pp. 4-10.
Bibliografie 227
Dancette, Jeanne, Ménard, Nathan, Modèles empiriques et expérimentaux en traduc-

tologie : question d'épistémologie, Meta : journal des traducteurs / Meta:
Translators' Journal, vol. 41, n01, mars 1996, pp.139-156.
Emery, G. Peter, Text classification and text analysis in advanced translation teaching,
Meta : journal des traducteurs / Meta: Translators' Journal, vol. XXXVI, n0
4, 1991, pp. 567-577.
Gambier, Yves, Les traducteurs créateurs : des spécialistes ou des professionnels ? ».
Actes du Colloque international Théorie, pratique et didactique de la traduction
spécialisée. Craiova, Roumanie, 28-29 mai 2009, Union Latine, pp. 9-24.
http://dtil.unilat.org/colocviu_craiova_2009/actes/comunicari_actes_2009.pdf
(Consultat la 3 octombrie 2010).
Gambier, Yves / Groupe d’experts EMT, Compétences pour les traducteurs profes-
sionnels, experts en communication multilingue et multimédia, Bruxelles,
janvier 2009. http://ec.europa.eu/dgs/translation/programmes/emt/key_documents/
emt_competences_translators_fr.pdf (Consultat la 3 octombrie 2010).
Gile, Daniel, Les fautes de traduction : une analyse pédagogique, Meta : journal des
traducteurs / Meta: Translators’ Journal, vol. 37/1992, n0 2, pp. 251-262.
Goester, Jean-Luc, Reconnaître, représenter, in Capelle, M.-J., Debyser, F., Goester,
J.-L. (éds.), Le Français dans le Monde, numéro spécial Retour à la traduction,
août-septembre 1987, pp. 26-32.
Gouadec, Daniel, Comprendre, évaluer, prévenir, TTR: terminologie, traduction,
rédaction, vol. 2, n0 2, col. L’erreur en traduction, 1989, pp. 35-54.
Gouadec, Daniel, Formation de traducteurs : quelques grandes orientations. La formation
à la traduction professionnelle / textes réunis par Geneviève Mareshal et al.,
Collection Regards sur la traduction, Otawa, Presses de l’Université d’Otawa,
2003, pp. 33-46.
Gouadec, Daniel, Modélisation du processus d’exécution des traductions, Meta :
journal des traducteurs / Meta: Translators' Journal, vol. 50, n0 2, 2005, pp.
643-655.
Gouanvic, Jean-Marc, Ethos, éthique et traduction : vers une communauté de destin
dans les cultures, TTR, vol. 4, n2, 2001, p. 31-47.
Greere, Anca, Translation in Romania: Steps towards recognition and professionalization,

Meta : journal des traducteurs / Meta: Translators' Journal, vol. 55, n0 4, 2010,
pp. 789-816.
Hurtado Albir, Amparo, Compétence en traduction et formation par compétences.
TTR : terminologie, traduction, rédaction, volume 21, n0 1, 2008, pp. 17-64.
Hymes, Dell, Linguistic Theory and Functions in Speech, in Foundations in Socio-
linguistics: An Ethnographic Approach, Philadelphia, University of Pennsylvania
Press, 1974.
Kristeva, Irène, L’éthos du traducteur, in Lungu Badea, G., Pelea, A., Pop, M. (éds.),
(En)Jeux esthétiques de la traduction. Éthique(s) et pratiques
traductionnelles, Timisoara, Editura Universităţii de Vest, 2010, pp. 143-152.
Ladmiral, Jean-René, Théorie de la traduction : la question du littéralisme, in Journées
de la traduction à l’Institut Catholique de Paris, Colloque organisé les 10 et 11
janvier 1997, Département de la Recherche et Institut Supérieur d’Interprétation
et de Traduction, 1997, pp. 137-159.
Ladmiral, Jean-René, Traductologiques, in Capelle, M.-J., Debyser, F., Goester, J.-
L. (éds.), Le Français dans le Monde, numéro spécial Retour à la traduction,
août-septembre 1987, p. 18-25.
Ladmiral, Jean-René, Formation des traducteurs et traduction philosophique, Meta :
journal des traducteurs, vol. 50, n0 1, 2005, pp. 96-106.
Larose, Robert, Méthodologie de l’évaluation des traductions, Meta : journal des
traducteurs / Meta : Translator’s Journal, vol. XLIII, n0 2, 1998.
Lochard, Guy, Genres rédactionnels et appréhension de l’événement médiatique.
Vers un déclin des « modes configurants » ? », in Réseaux n° 76 CNET –
1996, 1996, pp. 83-102.
Lungu Badea, Georgiana, Pop, Mirela, Repères pour l’évaluation en traduction,
Buletinul Ştiinţific al Universităţii « Politehnica » din Timişoara, tom 46 (60),
Fascicola I, Editura Politehnica, Timişoara, 2001, pp. 74-81.
Lungu Badea, Georgiana, Remarques sur le concept de culturème, Translationes
n01, 2009, pp. 15-78. Traducere din limba română de Mirela Pop şi Georgiana
Lungu Badea.
Bibliografie 229
Malrieu, Denise, Linguistique de corpus, genres textuels, temps et personnes, Langages

n0 153, 2003, pp. 73-85.
Moirand, Sophie, Quelles catégories descriptives pour mettre au jour les genres du
discours ?, 18 avril 2003. http : //gric.univ-lyon2.fr/Equipe1/actes/journees_
genre.htm. (Consultat la 20 aprilie 2006).
Morel, Michel, Lecture, traduction, axiologie, Palimpsestes n0 9 La lecture du texte
traduit, 1995, pp. 13-26.
Mureşan, Sanda, Types de textes et genres correspondants, Bulletin d’information
pédagogique du Centre Culturel Français de Cluj-Napoca, mai 1994.
Pop, Mirela, Les compétences du traducteur, Buletinul Ştiinţific al Universităţii
« Politehnica » din Timişoara, tom 46 (60), Fascicola I-II, Timişoara, Editura
Politehnica, 2001, pp. 65-70.
Pop, Mirela, L’équivalence comme adéquation : essai de définition du concept, in
Buletinul Ştiinţific al Universităţii « Politehnica » din Timişoara, tom 1 (1),
Fascicola I-II, Timişoara, Editura Politehnica, 2002, pp. 45-52.
Pop, Mirela, Évolution du concept de compétence en traduction à l’heure de la mise
en œuvre de l’approche par compétences en éducation et formation, in Les
actes du colloque Les compétences des traducteurs et des interprètes en vue
de l’intégration sur le marché du travail actuel, Timisoara, 27-28 mai 2010,
Union Latine, pp. 108-115.
Pop, Mirela, Modèles d’analyse des textes à traduire (TAT), appliqués dans l’ ensei-
gnement de la traduction », in Superceanu, Rodica & Dejica, Daniel (eds.)
Proceedings of the 7th International Conference on Professional Communication
and Translation Studies, 1-2 April 2011, Politehnica University of Timişoara,
Timişoara, Editura Politehnica, vol. 4 (1-2), 2011, pp. 117-126.
Pym, Anthony, Translation error analysis and the interface with language teaching,
in Dollerup, C. and Loddegaard, A. Teaching Translation and Interpreting.
Training, Talent and Experience, Amsterdam, pp. 279-288.
Roberts, Roda, Towards a typology of translations, Hieronymus n0 1, 1988, pp.
69-79.
Stefanink, Bernd, Bref aperçu des théories contemporaines de la traduction, Le Français

dans le Monde n0 310, 2000, pp. 23-26.
Toury, Gideon, In Search of Theory of Translation, Tel Aviv, The Porter Institute for
Poetics and Semiotics, Tel Aviv University, 1980.
Toury, Gideon, A Handful of Paragraphs on `Translation` and `Norms`, in Schäffner,
Ch., Translation and Norms, Clevedon, Multilingual Matters, 1988, pp. 10-32.
Ţenchea, Maria, Traduction et explicitation : le cas des verbes d’expérience subjective,
in Ţenchea, M. (éd.), Études de traductologie, Timişoara, Editura Mirton,
1999, pp. 25-39.
Trandem, Beate, Normes et traduction, Romansk Forum nr. 18, 2003/2, Université de
Oslo, http://www.duo.uio.no/roman/Art/Rf18-03-2/Trandem.pdf (Consultat la
3 aprilie 2006).
Vienne, Jean, Vous avez dit compétence traductionnelle?. Meta : journal des traducteurs,
vol. 43, n0 2, 1998, pp. 187-190.
3. Metodologii. Broşuri. Studii. Ghiduri
Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul superior (CNCIS). Concepţie şi

metodologie de dezvoltare, Bucureşti, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior
şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social, 2008.http://www.apart.ro/
metodologiecncsis.pdf. (Consultat iunie 2014).
Ce este traducătorul? Scurt ghid prin definiţii, Ediţia I, 2004. Asociaţia Traducătorilor
din România. http://www.atr.org.ro/. (Consultat septembrie 2013).
Ghid stilistic de traducere în limba română pentru uzul traducătorilor acquis-ului
comunitar, Comisia Europeană, 2006. http://www.hablamosjuntos.org/
resources/pdf/The_Interpreter's_World_Tour.pdf. (Consultat mai 2013).
Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista
indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior. Bucureşti, 2006. http//:www.aracis.ro. (Consultat
mai 2012).
Bibliografie 231
Mic ghid de redactare clară, Comisia Europeană, 2013. http: //ec.europa.eu /

translation/writing/clear_writing/how_to_write_clearly_ro.pdf. (Consultat
aprilie 2015).
Multilinguisme, traduction et dialogue interculturel, Délégation générale à la la langue
française et aux langues de France, Références 2009. http://www.culture.gouv.fr/
culture/dglf/publications/Reference09_Multilinguisme-Trad-DialInter.pdf.
(Consultat ianuarie 2013).
Percepţia traducătorilor români în privinţa standardului european SR EN 15038,
2008. Asociaţia Traducătorilor din România. http://www.atr.org.ro/. (Consultat
septembrie 2013).
Tendinţe de evoluţie a pieţei de traduceri din România, Asociaţia Traducătorilor din
România, 2008. http://www.atr.org.ro/. (Consultat septembrie 2013).
Traducerea. Alegerea serviciilor de traducere adecvate, Asociaţia Traducătorilor
din România. http://www.atr.org.ro/. (Consultat septembrie 2013).
Traduction et droit de propriété intellectuelle – résumé, Luxembourg, Office des
publications de l’Union européenne, 2014. http://ec.europa.eu/dgs/translation/
publications/studies/summary_intellectual_property_rights_fr.pdf. (Consultat
mai 2015).
Translation Business Practice Report, GSDTI, 2004. http://www.gentil.ro/wb_
survey.pdf. (Consultat aprilie 2014).
WANGO (The World Association of Non-Governmental Organizations), Ghidul –
Codul de conduită. http://www.societal.ro/. (Consultat mai 2015).
4. Dicţionare
Abercrombie, N., Turner, Bryan S., Hill, S. (dir.). The Penguin Dictionary of Sociology,
London, Penguin Group, 1994.
Akoun, A., Ansart, P. (dir.), Dictionnaire de sociologie, Paris, Seuil, Le Robert,
1999.
Dumitrescu, D., Dicţionar analogic şi de sinonime al limbii române, Bucureşti,
Editura Sanda, 2009.
Gancz, A., Franhon, M.-C., Gancz, M., Dicţionar francez-român al comunicării,

Bucureşti, Corint, 1999.
Gorunescu, Elena, Dicţionar frazeologic francez-român, român-francez, Bucureşti,
Teora, 1994.
Gorunescu, Elena, Dicţionar francez-român, Bucureşti, Teora, 2004.
Iordan, Iorgu, Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie al limbii române,
ediţia V-a, Univers enciclopedic, 2001.
Lungu Badea, Georgiana, Mic dicţionar de termeni utilizaţi în teoria, practica şi
didactica traducerii, Timişoara, Editura Orizonturi universitare, 2003.
Marcu, F., Marele dicţionar de neologisme, Bucureşti, Saeculum I.O., 2002.
Seche, Luiza, Dicţionar de sinonime al limbii române. Ediţia a II-a, Bucureşti,
Univers enciclopedic, 1999.
Ţenchea, Maria (ed.), Dicţionar contextual de termeni traductologici (franceză-
română), Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2008.
Zamfir, C., Vlăsceanu, L. (coord.). Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel,
1998.
*** Dicţionar juridic. http://www.rubinian.com/. (Consultat martie 2015).
*** Dicţionar juridic român. www.dictio.ro/juridic/. (Consultat martie 2015).
*** Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Bucureşti, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1984.
*** DEX online (Dicţionarul explicativ al limbii române). http://dexonline.ro.
(Consultat mai 2015).
*** Dictionnaire de linguistique et des sciences du langage, Paris, Larousse, 1994.
*** DOOM (Dicţionar Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii, Bucureşti,
Univers enciclopedic Glob, 2010.
*** E-juridic. http://e-juridic.manager.ro/. (Consultat mai 2015).
*** Legea de la A la Z. http://legeaz.net/. (Consultat mai 2015).
*** Trésor de la langue française informatisé (TLFi). http://atilf.atilf.fr/tlf.htm.
(Consultat iulie 2013).
Bibliografie 233
4. Legislaţie
Hotărărea Guvernului nr. 1352/2010 privind aprobarea Structurii ocupaţiilor din

România – nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard
a ocupaţiilor – ISCO-08.
Hotărârii Guvernului nr. 580/2014 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi
specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de
învăţământ superior pentru anul universitar 2014-2015, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 16/07/2014. http://www.edu.ro.
(Consultat septembrie 2014).
Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi
de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor
publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.305 din 10/11/1997.
Legea nr. 281/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru
autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de organele de urmărire
penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi
de Ministerul Justiţiei.
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; Legea nr. 12 / 2015 pentru modificarea şi comple-
tarea Legii nr. 53/2003. http://www.codulmuncii.ro/. (Consultat martie 2015).
Legea nr. 110/2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2005 privind
modificarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi
traducătorilor folosiţi de organele de urmărire penală, de instanţele judecăto-
reşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de Ministerul Justiţiei.
Legea nr. 4/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008
privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate,
intreprinderile individuale şi intreprinderile familiale, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 10/01/2014.
Legea nr. 163/2015 privind standardizarea naţională, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 470 din 30/06/2015.
Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 233/C/1996, Anexa 1 – Instrucţiuni privind efectuarea

şi legalizarea traducerilor în cadrul activităţii notarilor publici.
Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 943/C/2005 privind Normele cu privire la tarifele de
onorarii ale notarilor publici; Anexa 4 – Tarife pentru traducerile efectuate de
către notarii publici sau personalul angajat al acestora care sunt autorizaţi ca
traducători.
Ordinul nr. 337/2007 al Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, privind
actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 03/05/2007.
Ordinul nr. 772/2009 privind stabilirea tarifelor pentru plata interpreţilor şi traducă-
torilor autorizaţi folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul
Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Parchetul de pe lângă înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire
penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi
şi de executori judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial nr. 208 din
01/04/2009.
Ordinul MECTS nr. 5703/13.12.2011 privind implementarea Cadrului naţional al
calificărilor din învăţământul superior, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 880 bis / 13.12.2011
Procedura autorizării traducătorilor şi interpreţilor. http://www.just.ro/. (Consultat
iulie 2015).
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 178 din 4 noiembrie
1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul
Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de
urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici,
de avocaţi şi de executori judecătoreşti. http://www.just.ro/. (Consultat iulie
2015).
Bibliografie 235
5. Resurse electronice
Agenţia Română de asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

American Translators Association (ATA). www.atanet.org/. (Consultat mai 2015).
Asociaţia de Standardizare din România (ASRO). http://www.asro.ro/. (Consultat
mai 2015).
Asociaţia Traducătorilor din România (ATR). http://www.atr.org.ro/. (Consultat mai
2015).
Asociaţia Profesională a Interpreţilor şi Traducătorilor (APIT). http://www.apit.ro/.
Chestionar privind etica în traducere pe piaţa românească http://www.surveymonkey.
com/s/Etica_in_Traducere. (Consultat iunie 2014).
Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN). http://www.rubinian.com/.
Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR). http://www.rubinian.com/. (Consultat
mai 2015).
Cod fiscal. http://codfiscal.net/5991/venituri-din-profesii-libere-liberale-reglementate.
(Consultat martie 2015).
Codes of Ethics (FIT-Europe). http://www.fit-europe.org/ethics-deontologie.html.
Direction générale de la traduction (DGT). Commission Europénne. http://ec.europa
.eu/dgs/translation/index_fr.htm (Consultat martie 2015)
Directorate-General for Translation (DGT). European Commission. http://ec.europa.
eu/dgs/translation/index_en.htm. (Consultat martie 2015).
Direction générale de l’interprétation (DGI). Commission Europénne. http://ec.europa.
eu/dgs/scic/index_fr.htm. (Consultat martie 2015).
Drept Online. http://www.dreptonline.ro. (Consultat mai 2015).
Fédération Internationale des Traducteurs (FIT) / International Federation of Translators
http://www.fit-ift.org/. http://www.fit-ift.org/ (Consultat martie 2015).
FIT Europe. http://www.fit-europe.org/. (Consultat martie 2015).

International Standard Classification of Occupations - ISCO-08. http://www.ilo.org.
International Organization for Standardization – ISO. http://www.iso.org/. (Consultat
ianuarie 2015).
ISO 9000 : 2005. Systèmes de management de la qualité — Principes essentiels et
vocabulaire. https://www.iso.org/obp/ui/fr/. (Consultat ianuarie 2015).
Ministerul Educaţiei Naţionale. http://www.edu.ro/. (Consultat iulie 2015).
Ministerul Justiţiei din România. http://www.just.ro/. (Consultat iulie 2015).
Programme for Quality Management in Translation. 22 Quality Actions, European
Commission, Directorate-General for Translation, 17th December. 2009.
http://ec.europa.eu/dgs/translation/publications/studies/quality_management_
translation_en.pdf. (Consultat mai 2015).
Profession traducteur. http://www.profession-traducteur.net/index.htm. (Consultat
ianuarie 2015).
Publications DGT, European Commission. http://ec.europa.eu/dgs/translation/
publications/studies/index_fr.htm. (Consultat mai 2015).
Recommandations sur les critères de contrôle de la conformité et la certification selon
EN 15038. FIT Europe. http://www.fiteurope.org/vault/RecCritereNorme.pdf.
Recommandation sur la protection juridique des traducteurs et des traductions et sur
les moyens pratiques d’améliorer la condition des traducteurs, UNESCO,
1976. http://www.fit-ift.org/. (Consultat ianuarie 2015).
Recommandation du Parlement européen et du Conseil du 18 décembre 2006 sur
les compétences clés pour l’éducation et la formation tout au long de la vie.
Journal officiel de l’Union européenne du 30 décembre 2006, 2006/962/CE :
L394, p. 10-18. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:
L:2006:394:0010:0018:fr:PDF (Consultat septembrie 2009).
Registrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (RNCIS). http://www.
rncis.ro/.(Consultat iunie 2013).
Bibliografie 237
Résolution sur la mise à jour de la Classification internationale des professsions,

2007. http://www.ilo.org/public/french/bureau/stat/isco/docs/resol08.pdf.
(Consultat ianuarie 2015).
Revista Standardizarea nr. 10, octombrie 2008. http://www.standardizarea.ro/
revista_standardizarea/2008/Octombrie2008.pdf. (Consultat ianuarie 2015).
Uniunea Naţională a Traducătorilor şi Interpreţilor Autorizaţi din România (UNTAR)
http://www.traduceri-notariale.ro/. (Consultat ianuarie 2015).
6. Lista codurilor etice şi deontologice consultate

American Translators Association Code of Ethics and Professional Practice. http://
www.atanet.org/governance/code_of_ethics.php.
Charte du Traducteur, Fédération Internationale des Traducteurs (FIT). http://www.
fit-europe.org/.
Charte du Traducteur, Société française des traducteurs professionnels. http://www.
fit-europe.org/.
Cod deontologic al ATR (Asociaţia Traducătorilor din România). http://www.atr.
org.ro/.
Cod deontologic al profesiei de traducător şi interpret autorizat (Codul deontologic
al membrilor UNTAR, România). http://www.traduceri-notariale.ro/.
Cod of Professional Ethics for Court Interpreters. http://www.fit-europe.org/.
Code de déontologie de la Chambre belge des traducteurs, interprètes et philologues.
http://www.fit-europe.org/.
Code de déontologie des adhérents de la Société française des traducteurs. http://
www.sft.fr/
Code de déontologie des traducteurs, des interprètes et des traducteurs-interprèts
jurés. www.linguajuris.org/.
Code of Ethics for Community Interpreters of the Irish Translators’ and Interpreters’
Association. http://www.fit-europe.org/.
Code of ethics of the Danish Association of State-Authorised Translators and Interpreters.
Code of Honour of the Netherlands Association of Interpreters and Translators. http://

www.fit-europe.org/.
Code of Practice and Professional Ethics, Irish Translators’ and Interpreters’ Association.
Code of Professional Conduct for Individual Members of the Institute of Translation
and Interpreting. http://www.fit-europe.org/.
Code of Professional Conduct of the Swedish Associations of Professional Translators.
Code of Professional Practice (FIT Europe). http://www.fit-europe.org/.
Codice deontologico dell’ Associazione Italiana Traduttori et interpreti. http://www.
fit-europe.org/.
PEEMPIP Code of Ethics. http://www.fit-europe.org/.
PEEMPIP Code of Professional Practice and Conduct. http://www.fit-europe.org/.

Etica I Deontologia Traducerii Principi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etica I Deontologia Traducerii Principi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mirela-Cristina POP

ETICA ŞI DEONTOLOGIA TRADUCERII

Pregătire pentru tipar

© 2015 Mirela-Cristina POP

Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Editura Orizonturi Universitare

Conceptul de etică şi deontologie a traducerii nu este sistematizat în

Cea de-a treia categorie include studiile descriptive şi prescriptive în dome-

traducerii: o abordare teoretică, din perspectiva principiilor, valorilor şi a normelor de

conceptului de traducere ca profesie, ca activitate economică şi ca serviciu de tra-

Partea I. Aspecte teoretice ale eticii şi deontologiei traducerii ..........................19

1. Noţiuni generale de etică şi deontologie...........................................................21

2.3.3. „Ethosul” traducerii............................................................................37

3. Principii ale eticii traducerii .............................................................................41

5. Valori ale eticii traducerii..................................................................................75

6. Valori ale eticii traducătorului..........................................................................97

Partea a II-a. Etica şi deontologia profesiei de traducător ..............................109

7. Specificul profesiei de traducător...................................................................111

7.3. Ocupaţiile asociate profesiei de traducător.................................................117

8. Profilul profesional al traducătorului ............................................................125

9. Statutul profesiei de traducător......................................................................139

9.2.2.5. Drepturile traducătorului şi interpretului autorizat .............148

10. Aspecte etice şi deontologice ale profesiei de traducător............................155

10.4. Drepturile şi îndatoririle traducătorului..................................................180

11. Aspecte etice şi deontologice ale traducerii ca activitate economică .........185

12. Etica şi deontologia în contextul formării universitare

Reunind două abordări, teoretică şi profesională, lucrarea furnizează repere

adoptat într-o situaţie dată, precizând interdicţiile şi obligaţiile, 'ceea ce

a asigura reuşita comunicării instituită prin actul traducerii. Calităţile lingvistice

• Ocupaţiile asociate profesiei de traducător sunt clasificate în nomenclatoare

• Analiza codurilor etice şi deontologice ale organizaţiilor profesionale ale tradu-

În aceste cazuri, codul deontologic este menţionat în mod explicit: traducătorii

Adam, Jean-Michel, Éléments de linguistique textuelle, Paris, Didier Érudition,

Lungu Badea, Georgiana, Tendinţe în cercetarea traductologică, Timişoara, Editura

Pop, Mirela-Cristina, Repérage et traduction. Pour une approche énonciative de la

Vermeer, Hans J., A skopos theory of translation, Heidelberg, Textcontext Verlag,

Dancette, Jeanne, Ménard, Nathan, Modèles empiriques et expérimentaux en traduc-

Greere, Anca, Translation in Romania: Steps towards recognition and professionalization,

Malrieu, Denise, Linguistique de corpus, genres textuels, temps et personnes, Langages

Stefanink, Bernd, Bref aperçu des théories contemporaines de la traduction, Le Français

3. Metodologii. Broşuri. Studii. Ghiduri

Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul superior (CNCIS). Concepţie şi

Mic ghid de redactare clară, Comisia Europeană, 2013. http: //ec.europa.eu /

Gancz, A., Franhon, M.-C., Gancz, M., Dicţionar francez-român al comunicării,

Hotărărea Guvernului nr. 1352/2010 privind aprobarea Structurii ocupaţiilor din

Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 233/C/1996, Anexa 1 – Instrucţiuni privind efectuarea

Agenţia Română de asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

FIT Europe. http://www.fit-europe.org/. (Consultat martie 2015).

Résolution sur la mise à jour de la Classification internationale des professsions,

6. Lista codurilor etice şi deontologice consultate

Code of Honour of the Netherlands Association of Interpreters and Translators. http://

S-ar putea să vă placă și