Subiectul al II-lea

1. Rezumatul

Regulile rezumatului:
-respectarea fidelității rezumatului față de textul dat (conținut, succesiunea ideilor, semnificații);
- utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite (perfectul compus/prezent);
- trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat;
- relatarea obiectivă, fără intervenții emoțional-subiective și fără citate.

EXEMPLIFICARE (text-suport: Vizită..., I. L. Caragiale)

Musafirul a venit în vizită la doamna Maria Popescu, o veche prietenă, cu ocazia

onomasticii fiului acesteia, Ionel, căruia i-a adus în dar o minge. Copilul, în vârstă de opt ani, a
apărut îmbrăcat ca un maior de roșiori.
Doamna Popescu și musafirul poartă o conversație, femeia explicându-i faptul că nu mai
are timp de petreceri, deoarece e foarte ocupată cu educația copilului.
Din bucătărie se aud țipetele servitoarei, speriată de faptul că Ionel poate răsturna mașina
de gătit, dar intervenția mamei salvează aparențele.
Revenit în salon, copilul își alege dintre jucăriile înșirate peste tot o tobă și o trâmbiță,
apoi, cocoțat pe un cal de lemn, deranjează conversația celor doi, făcând o gălăgie insuportabilă.
Când intră servitoarea cu dulciuri și cafele, Ionel se năpustește asupra ei, dar mama îl oprește,
primind o lovitură de sabie în obraz. Copilul este iertat și de această dată.
Musafirul cere permisiunea de a fuma, iar Ionel se furișează în vestibul cu chiseaua de
dulceață și se întoarce cu ea goală, apoi, cu aprobarea mamei, fumează o țigară dintre cele ale
musafirului.
Conversația continuă, dar Ionel trântește mingea și varsă ceașca de cafea pe pantalonii
celui venit în vizită. În timp ce doamna Popescu îi explică musafirului cum se curăță petele de
cafea, Ionel leșină, spre disperarea mamei.
Musafirul îl ajută pe copil să-și revină și îi atrage atenția că ar fi bine ca altă dată să nu
mai fumeze.
Vizita se sfârșește, iar musafirul, ajuns acasă, constată că Ionel i-a turnat dulceață în
șoșoni.

1
 Caracterizarea unui personaj

INTRODUCERE
- date generale despre text (temă, momentul subiectului identificat în textul dat etc.);
- prezentarea generală a personajului (principal/secundar, personaj-narator, personaj pozitiv/negativ), a
statutului moral, social, psihologic, precum și a tipului uman pe care îl întruchipează (țăranul,
intelectualul, preotul de țară, copilul răsfățat și obraznic, demagogul, eroul/răufăcătorul etc.);
- enunțarea procedeelor de caracterizare identificate în text (directe și indirecte)

CUPRINS
a. prezentarea (cu exemple, comentarii) a a. prezentarea (cu exemple, comentarii) a
modalităților directe de caracterizarea (în ordinea: portretului fizic (fizionomie, vestimentație, vârstă
trăsături fizice, trăsături morale); etc, în ordinea modalităților directe, modalităților
indirecte);

b. prezentarea (cu exemple, comentarii) a

b. prezentarea (cu exemple, comentarii) a
portretului moral (în ordinea: modalități directe,
modalităților indirecte de caracterizare (în
modalități indirecte).
ordinea: trăsături fizice, trăsături morale).

ÎNCHEIERE
- fie o apreciere asupra locului și rolului personajului în text;
- fie o apreciere asupra mesajului transmis de statul și de comportamentul personajului.

EXEMPLIFICARE (text-suport: Vizită..., de I.L. Caragiale)

Vizită..., de I.L. Caragiale, este o schiță care deschide seria dedicată educației copiilor și
a adolescenților, temă abordată de scriitor și în ,,D-l Goe...”, ,,Un pedagog de școală nouă”
sau ,,Bacalaureat...”.
Ionel, personaj principal, este copilul răsfățat și obraznic, dintr-o familie cu pretenții,
admirat necondiționat de mamă, în ciuda comportamentului vizibil deranjant pentru cei din jur.
Copilul este prezentat deopotrivă prin modalități directe de caracterizare (de către
narator și mamă) și indirecte (desprinse din fapte, atitudini și comportament, din relația cu
mama, cu musafirul, cu servitoarea, prin vorbe, vestimentație etc.).
Portretul fizic este creionat de personajul-narator în două situații total diferite: inițial,
drept ,,un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori”, ,,îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de
mare ținută”, iar, în scena leșinului, într-o ipostază dramatică (,,alb ca varul, cu ochii pierduți și
cu drăgălașa lui figură strâmbă”).

2
 Portretul moral, centrat pe evidențierea unei trăsături dominante de caracter-obrăznicia
ca urmare a unei greșite educații în familie, este văzut din perspective diferite.
În viziunea admirativă a mamei, Ionel, asupra căruia și-a exercitat ,,părerile ei sănătoase
în privința educației”, este prezentat în mod direct ca fiind ,,băiat mare”, ,,ștrengar” și ,,deștept”.
Orice ar face ,,dumnealui”, mama îl iartă, îl sărută ,,dulce”, îl scuipă ,,să nu-l deoache” sau îl
dojenește blând. De fapt, în relația mamă-fiu totul este inversat: mama se comportă copilărește,
iar copilul pozează ridicol în adult.
Pentru ceilalți, faptele, atitudinile, vorbele și comportamentul personajului evidențiază
obrăznicia cu multiplele ei înfățișări, asociată cu violența (atacul asupra servitoarei), cu lipsa
măsurii, cu nerușinarea (tutuiește musafirul, ia fără voie o țigară din tabachera acestuia, îi varsă
cafeaua pe pantaloni, totul culminând cu turnarea dulceții în șoșoni).
Mesajul transmis de comportamentul personajului pune în discuție rolul părinților în
formarea caracterului copiilor.

3
 3. Redactarea unui text de tip argumentativ

a. INTRODUCERE – formularea unei opinii cu privire la o anumită idee (conectori prin care
introducem opinia: în opinia mea, din punctul meu de vedere, eu cred, consider etc.)

b. CUPRINS – în partea aceasta, vom nota care sunt argumentele noastre pentru susținerea opiniei.
Pentru a introduce argumentele, putem folosi următorii conectori: în primul rând/ în al doilea rând, pe de
o parte/ pe de altă parte, pentru început, mai întâi etc.
Argumentele trebuie să fie însoțite de exemple! Pentru a introduce exemplele, putem folosi următorii
conectori: de exemplu, în ceea ce privește, din acest motiv, pentru că, deoarece etc.

c. ÎNCHEIERE – în partea de încheiere, vei nota o CONCLUZIE, care are rolul de a întări de la care ai
pornit.
Este obligatorie folosirea unor conectori de concluzie: deci, în concluzie, în consecință, prin urmare,
așadar, de aceea etc.

EXEMPLIFICARE (tema: exprimarea unei opinii despre necesitatea ca

fiecare școală să aibă o bibliotecă modernă)

OPINIA Consider că fiecare școală trebuie să aibă o bibliotecă modernă,

multifuncțională. În rândurile ce urmează îmi voi argumenta punctul de vedere.

ARGUMENT În primul rând, școala este o instituție al cărei scop este pregătirea elevului
1+ EXEMPLU pentru viitor. Iar noi, cei de azi, vom fi medicul, profesorul IT-stul, inginerul sau
chimistul de mâine. Dar pentru asta avem nevoie de sprijin, iar o bibliotecă modernă
și bine dotată ne-ar fi de mare folos. Și mă refer nu doar la cărți, deși ele sunt pe
primul loc, ci și la calculator, internet, tabletă și, nu în ultimul rând, săli de lectură
unde să putem studia.

ARGUMENT 2 Nu este însă suficient doar atât. Și aici voi prezenta al doilea argument. Este
+ EXEMPLU nevoie și din partea noastră, a cititorilor, să fim conștienți de importanța cărților în
viața noastră. Oricât de bine dotată este o bibliotecă, dacă rămâne pustie, ea devine

4
 inutilă.
Nu știu prea multe despre alte biblioteci, dar pot să vă spun că biblioteca școlii
mele, chiar dacă nu era atât de bogată pe cât mi-aș fi dorit, n-a stat niciodată goală.

CONCLUZIA În concluzie, se poate observa impactul pe care o bibliotecă modernă îl poate

avea în formarea elevilor, dacă și aceștia, la rândul lor, sunt interesați să studieze,
dându-și seama de importanța cărților în viața lor.

4. Textul narativ
Sugestii de redactare:
1. Scrie titlul narațiunii tale! Poți face asta înainte sau după ce ai terminat de scris textul.
2. Introdu personajul principal! Poți alege din lista de mai jos sau poți propune tu altele: un animal, o
pasăre, o insectă, un obiect care prinde viață, un elev leneș/ambițios, un prieten, un explorator, un robot,
un profesor fantastic etc.
Construiește un personaj memorabil, care să rămână în mintea și în sufletul cititorilor.
3. Prezintă locul și timpul în care este plasată acțiunea!
4. Prezintă o întâmplare de la care pornește acțiunea propriu-zisă, elementul declanșator/motorul
acțiunii! Această secvență poate fi introdusă prin cuvinte de felul: când, deodată, brusc, în acel moment
etc.
5. Continuă acțiunea cu o serie de întâmplări petrecute ca urmare a acestuia! Personajul încearcă
să rezolve problema/cauza acțiunii. Pot fi folosite structuri de tipul: atunci, însă, apoi etc.
6. Introdu un moment de maximă tensiune!
Momentul de tensiune îl poți marca cu ajutorul unor interogații retorice, cum ar fi: ce trebuie să facă?,
oare ce se auzea în depărtare?, dar dacă ar face altfel?.
7. Rezolvă situația tensionată!
8. Folosește un alineat nou pentru a introduce ideea în care să prezinți felul cum s-au încheiat
întâmplările! Poți da finalului o notă reflexivă, ca o concluzie plină de învățăminte sau o notă amuzantă.

EXEMPLIFICARE (tema: o întâmplare dintr-o vizită)

Băiatul paznicului...

5
 În mașină, mi-a fost rău tot drumul. Nu știu, poate micul dejun prea bogat, poate sucul
rece pe care l-am băut după aceea, poate...mai știu eu ce, dar nu eram deloc în apele mele. Mama
bineînțeles că intrase în alertă și mă îndopase cu tot felul de pastile.
Am ajuns, în sfârșit, în parcarea castelului pe care urma să-l vizităm. Sincer, pe mine nu
mă interesa prea mult, îl vizitasem și anul trecut, și în urmă cu doi ani. Dar mama, nu, și
nu! ...,,Culturalizare! Cum să treci pe aici și să nu-l vizitezi?”
Am intrat în curtea interioară, m-am așezat la umbră, pe o bancă lipită de zidul masiv de
piatră, mi-am scos telefonul și am început să fotografiez tot ce părea interesant. Le-am spus alor
mei că-i aștept aici, pe bancă, să nu fie îngrijorați de soarta mea. Tata mi-a aruncat doar o privire
complice, tip ,,Lasă că știm noi...!”, dar n-a zis nimic și au dispărut în castel.
Tocmai mă pregăteam s-o termin cu fotografiatul, când, de pe banca de alături, un băiat
cam de vârsta mea m-a rugat să-i arăt și lui pozele. Cum altceva nu aveam de făcut, m-am mutat
lângă el și am început să vedem împreună fotografiile.
- Nu vrei să vezi și armele de la subsol?, mă întreabă el deodată, de parcă ne-am fi cunoscut de
când lumea.
Dumnezeule, cum să ratezi o asemenea ocazie! Am uitat și de burtă, și de promisiunea
făcută părinților și, în scurt timp, după ce deschisese pe o ușă pe care scria ,,Intrarea oprită!”, am
coborât pe niște interminabile trepte de piatră, abia luminate de un bec chior și m-am trezit într-o
pivniță imensă. Am rămas cu gura căscată când am văzut ce era aici: tablouri cu bărboși
îmbrăcați în zale sau cu domnițe în rochii de bal, o grămadă de halebarde, topoare cu tăișuri
mâncate de rugină, armuri, un perete plin cu săbii...Am tot fotografiat până am rămas fără
baterie, bineînțeles în fiecare cadru apărând și noul prieten care mă adusese aici și căruia nu-i
mai tăcea gura. Așa am aflat despre el că este băiatul paznicului de la muzeu și că se plictisea
cumplit, stând toată ziua pe lângă vizitatorii care nu îi acordau niciun fel de atenție.
Când am revenit în parcare, mama era un car de nervi, dar s-a abținut să mă certe. Nici nu
l-a luat în seamă pe băiatul care-mi oferise o așa surpriză. A făcut doar o figură mirată când ne-
am îmbrățișat ca doi buni prieteni care se despart pentru multă vreme.

6
 5. Textul descriptiv

Tipul de text Sugestii de redactare

Textul descriptiv INTRODUCERE

de tip tablou
1. Creează un pretext pentru a începe descrierea (un scurt fragment narativ, un gând, o idee etc.)

CUPRINS
2. Descrie cadrul temporal și spațial (anotimpul, momentul zilei, locul descris).
3. Prezintă imaginea de ansamblu a tabloului înfățișat.
4. Evidențiază elementele care ți-au atras atenția: cerul, pământul, oamenii, viețuitoarele, obiectele
etc.
5. Prezintă aspectele semnificative privind formele și culorile peisajului descris.
6. Pentru a da expresivitate descrierii, integrează figuri de stil și imagini artistice expresive (ex.
ochiul roșu al soarelui la apus răspândea văpăi stinse, însângerate).

ÎNCHEIERE
7. Formulează o frază în care să-ți exprimi sentimentele, trăirile generate de tabloul descris.

Textul descriptiv INTRODUCERE

de tip portret
1. Precizează cine este și ce reprezintă pentru tine persoana descrisă.
2. Menționează momentul sau împrejurarea în care ai cunoscut persoana respectivă.

CUPRINS
3. Prezintă cel puțin patru trăsături fizice și morale care te-au impresionat ( Chipul ei transmitea
bucurie și mulțumire interioară.)

7
 4. Poți menționa nu numai calități, ci și defecte ale persoanei respective, dar într-o manieră
pozitivă.
5. Pentru a da expresivitate descrierii, integrează figuri de stil și imagini artistice: obrajii rumeni,
fruntea de poet etc.

ÎNCHEIERE
6. Formulează o frază în care să-ți exprimi sentimentele față de persoana respectivă sau să prezinți
importanța pe care o are pentru tine.

EXEMPLIFICARE (tema : descriere de tip tablou)

Dimineața de vară la munte...

Aici, la marginea dinspre pădure a poienii, noaptea trecuse pe nesimțite. Senzația de

libertate, foșnetul lin al copacilor și susurul pârâului mă făcuseră să dorm neîntors.
Când am ieșit din cort, ziua se îngâna cu noaptea și era încă răcoare. Un cer albastru-
azuriu, ce părea că izvorăște de undeva de dincolo de munți, cobora până departe, spre sud, de
unde veniserăm ieri, pierzându-se într-o pâclă alburie.
Nicio stea, niciun nor, nici măcar somnoroasa lună nu-i mai tulbura chipul. Sub el, doar
crestele îndepărtate, pădurile încă întunecate și noi, în poiana în care ne instalaserăm corturile.
Până și drumul care șerpuia prin iarbă ascundea o tăcere misterioasă, repede însă tulburată de
tovarășii de drumeție care se pregăteau de plecare.
Ca întotdeauna, am rămas ultimul din grup, iar asta nu i-a picat prea bine mamei, care a și
început cu obișnuitele observații. Dar pe mine mă atrăgeau liniștea și frumusețea locului, eram
sătul de gălăgie și de totul făcut ,,repede-repede”.
Așa că m-am așezat pe un bolovan mai mare, în mijlocul apei, și mi-am imaginat că sunt
singur, că timpul și-a oprit curgerea și că soarele de azi va găsi o altă lume, calmă și surâzătoare.
Din visare, a avut grijă să mă trezească iarăși mama, așa că, băiete, ,,dă-i bătaie că se face
târziu”! Am părăsit așadar raiul pârâului și am luat-o spre corturi. Soarele se ridicase pe cer și
totul în jur își schimbase înfățișarea: crestele nu mai păreau atât de amenințătoare, pădurea avea
acel farmen al zorilor care trezește lumea la viață, iar bobițele de rouă de pe firul ierbii străluceau
în lumină.
Masa gata, corturile strânse, bagajele pregătite, toate parcă nu mă așteptau decât pe mine
să ne continuăm drumul. Mă întreb dacă vreunul a avut răbdare să se oprească pentru o clipă și
să admire această dimineață care coborâse ca o binecuvântare peste noi.

8
 6. Jurnalul

Sugestii de redactare
1. Precizează data și locul (dacă sunt menționate în cerință).
2. Poți folosi formula de introducere ,,Dragă jurnalule”, urmată de virgulă.
3. Folosește verbe și pronume la persoana I.
4. Pentru a oferi expresivitate folosește puncte de suspensie, interogații, exclamații etc.
5. Prezintă evenimente personale, reflecții, emoții, sentimente etc.

EXEMPLIFICARE (temă: o călătorie la Paris, data 25 decembrie 2020)

25 decembrie 2020

Dragă jurnalule,

Ce zi frumoasă am avut! Nici n-o să-ți vină să crezi unde am ajuns azi! Tocmai la Paris!
Visul copilăriei mele!
Azi am coborât din avion în ,,Orașul luminilor”. Erau 2 grade, un frig apăsător, dar nu
mai conta. Eram fericit și foarte emoționat! Îmi tremura sufletul de bucurie când am pășit prima
oară pe aceste pământuri. Simțeam că toată lumea e a mea!
Am plecat foarte devreme din București, soarele nici nu-și făcuse apariția.
La aeroport, am stat mai mult la bagaje – în perioada asta se fac controale amănunțite. Același
lucru s-a întâmplat și în Franța – se iau măsuri riguroase de protecție a călătorilor. Practic, te
scanează, îți măsoară temperatura, verifică amănunțit bagajele, totul pentru siguranța turistului!
Zborul a durat aproximativ trei ore, iar eu număram minutele, ardeam de nerăbdare să
ajung în orașul mult visat.
Odată ce am pătruns în inima Parisului, am fost impresionat de atmosfera de sărbătoare:
lumini ornamentale, globulețe și steluțe licăreau în toți copacii de pe străzile orașului. Muzeul
Luvru părea un castel dintr-o poveste cu zâne. E o încântare să te plimbi seara, în preajma
sărbătorilor de iarnă, pe străzile din Paris.
Dar, ce crezi că mi s-a întâmplat într-un magazin cu suvenire? Am intrat entuziasmat și
dornic să cumpăr ceva pentru cei de acasă. Am pus în coș câteva lucruri și m-am dus la casă să le
plătesc. Acolo, casierul era îmbrăcat în costum de ren. Mi-a zâmbit cu subînțeles și mi-a zis că
totul era cadou de la Moș Crăciun. Doar era 25 decembrie! Nu îmi puteam reveni din uimire. I-
am mulțumit emoționat și am plecat încântat spre hotel.
Pe drum, am zărit Turnul Eiffel, încărcat cu podoabe luminoase, care îți bucurau sufletul!
Nu-mi vine să mai plec din Paris!

9
 7. Scrisoarea

Sugestii de redactare

1. Se trec, în partea de sus, localitatea și data la care a fost concepută scrisoarea;

2. Formula de adresare – în mijlocul paginii, urmată de virgulă;
3. Scrisoarea trebuie să aibă trei părți:
a. INTRODUCERE – realizarea unei legături cu destinatarul și introducerea temei;
b. CUPRINS – conținutul propriu-zis al scrisorii;
c. ÎNCHEIERE – o scurtă concluzie și încheierea scrisorii.
4. Formula de încheiere. (ex. Cu drag,...)

În funcție de destinatar, scrisorile pot fi:

- formale/ oficiale (de exemplu, când scriem o scrisoare adresată primarului, directorului școlii etc.);
- nonformale/neoficiale (de exemplu, scrisorile adresate unui prieten sau unui membru din familie).

Atenție!
Dacă scrisoare este oficială, formula de adresare poate fi ,,Stimate domnule primar”, iar formula de
încheiere poate fi ,,Cu stimă, X”.

EXEMPLIFICARE (temă: o scrisoare adresată părinților în care le comunici

că ai fost selectat să joci într-o piesă de teatru)

Londra, 31 decembrie 2020

Dragi părinți,

Vă scriu pentru a vă împărtăși bucuria și emoția pe care le-am trăit pe una din scenele
teatrului din Londra, în ajunul Crăciunului.
Întregul oraș forfota de turiști, dornici să își încarce sufletul cu momente unice, în
preajma sărbătorilor de iarnă. Lumini strălucitoarea împodobeau toate clădirile, melodii de
Crăciun se auzeau pe toate străduțele, dar, mai ales, în centrul londonez, ușile magazinelor erau
împodobite cu zeci de clopoței veseli, totul era o încântare.
Clădirea teatrului era și ea ornată de sărbătoare. Eram cuprins de emoții puternice.
Sufletul îmi vibra, parcă aș fi avut aripi să zbor, inima îmi ieșea parcă din piept. Cum să joc într-
o piesă de teatru în fața atâtor spectatori și într-un oraș atât de mare?
La intrarea în teatru, trebuie să respecți niște reguli stricte : mai întâi, ești scanat ca la
aeroport, apoi îți lași hainele la garderobă și, dacă ești actor, ai la dispoziție două ore – înainte de
spectacol – să îți pregătești rolul: repetarea replicilor, acomodarea cu decorul, costumele și
recuzita.
După ce am respectat tot ritualul, am intrat în cabină, m-am costumat, m-am machiat
pentru a fi în ton cu rolul pe care îl interpretam și am pășit cu încredere pe scena plină de

10
luminițe. Aplauzele puternice m-au încurajat. Încet-încet, am uitat de emoții. Piesa a avut mare
succes, mai ales că respecta tematica sărbătorii Crăciunului.
Când s-a lăsat cortina, aveam ochii plini de lacrimi. Erau lacrimi de bucurie!
Îmi pare nespus de bine că am avut șansa de a trăi astfel de momente!

Cu drag,/ Cu dor,
X

11