Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea Transfrontalieră

REFERAT
Tema: ,,Relațiile Internaționale în perioada Războiului Rece’’

Specializarea ”Relații Internaționale

și Cooperare Transfrontalieră”
Anul I - master
Student: Axenia Fetco (Viniciuc)
Grupa academică: RICT, or.Chișinau

CHIȘINĂU, 2023
 CUPRINS

Introducere....................................................................................................................3
Confruntarea politică și militară.................................................................................4
Dimensiunea economică și tehnică…………………………………………..….…...7
Sfîrșitul Războiului Rece..............................................................................................8
Concluzie......................................................................................................................10
Bibliografie...................................................................................................................11
 Introducere
În decursul secolului XX, lumea a fost martoră la una dintre cele mai complexe și tensionate
perioade din istoria modernă - Războiul Rece. Această etapă tumultuoasă, care s-a desfășurat în urma
celui de-al Doilea Război Mondial și a persistat până la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, a
redefinit nu doar hărțile geopolitice, ci și modul în care statele interacționează și colaborează la nivel
global.
Războiul Rece nu a însemnat doar un conflict deschis între două superputeri, ci a fost o
confruntare complexă între două ideologii opuse, capitalismul și comunismul, care au polarizat lumea
în două tabere antagoniste. Tensiunile politice și militare dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea
Sovietică au transformat fiecare mișcare geopolitică într-un joc al strategiei și al influenței globale.
Această perioadă nu a fost doar despre competiția pentru supremație militară sau economică,
ci și despre schimbări fundamentale în cultura, tehnologie și în modul în care indivizii și statele
percepeau și interacționau unii cu alții. De la cursele înarmărilor la războaiele proxy desfășurate în
diverse colțuri ale lumii, Războiul Rece a lăsat o amprentă adâncă și durabilă asupra relațiilor
internaționale.
Războiul rece constituie o etapă a sistemului relaţiilor internaţionale.,,Războiul rece cunoaşte
4 perioade principale: Prima perioadă cuprinde ultimii ani de viaţă a lui Stalin şi pînă la decesul lui în
1953, a doua perioadă – din 1953 pînă în 1969 cînd începe destinderea, a treia perioadă – destinderea
şi manifestarea ambelor superputeri de aşi normaliza relaţiile şi de a reduce confruntarea; a patra
perioadă, se începe al doilea război rece. Procesul cursei înarmărilor a fost stopat doar datorită
viziunii inedite a lui Gorbaciov. Moscova nu va mai susţine comunismul şi mişcările de eliberare
naţională din lume.’’1
În lumina tensiunilor crescânde care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, lumea s-a
divizat în două blocuri distincte, fiecare reprezentând ideologii și interese diametral opuse. Statele
Unite, ca reprezentant al capitalismului și democrației liberale, și Uniunea Sovietică, în fruntea
mișcării comuniste, au condus două coloane antagoniste care au definit politica mondială timp de
decenii.
Apariția doctrinelor expansioniste precum politica de "containment" adoptată de SUA și
implicarea Uniunii Sovietice în Europa de Est au dus la o escaladare rapidă a tensiunilor și la

1
MOȘNEAGA Valeriu, M O L D O S C O P I E (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ) PARTEA XIII, Chișinău
2000,USM, pag. 61
consolidarea unor alianțe politice și militare. Formarea NATO și a Pactului de la Varșovia au
reprezentat nu doar alianțe militare, ci și simboluri ale diviziunii profunde care a marcat acea
perioadă.
Competiția acerbă nu s-a limitat doar la sfera politică și militară. Cursa pentru supremația
tehnologică a fost una dintre componentele-cheie ale Războiului Rece, accelerând inovațiile și
dezvoltând tehnologii care au transformat complet societatea. De la explorarea spațiului până la
dezvoltarea armelor nucleare, fiecare avans tehnic a fost perceput ca un trofeu în lupta pentru
dominație.
Însă, nu trebuie să uităm că această perioadă tensionată a avut consecințe la nivel uman și
social. Diviziunea ideologică a influențat nu doar politica și economia, ci și cultura și psihologia
oamenilor. Propaganda, spionajul și securitatea au devenit elemente esențiale ale vieții cotidiene, iar
tensiunile constante au generat teamă și incertitudine la nivel global.
Confruntarea politică și militară
Politica de containment:
Politica de containment a fost adoptată de Statele Unite pentru a împiedica extinderea
comunismului în întreaga lume. Această strategie a fost formulată de diplomatul american George F.
Kennan într-un document cunoscut sub numele de "Telegrama lui X" în 1946. Ideea de bază era să se
opună extinderii influenței sovietice prin orice mijloace necesare, fără a apela neapărat la confruntare
militară directă.
Politica de stăvilire sau Politica de îngrădire sau Politica de izolare în limba
engleză Containment a fost o politică a SUA, care presupunea utilizarea numeroaselor strategii pentru
a preveni extinderea comunismului în lume. Această politică a fost o componentă a Războiului
Rece ca răspuns la o serie de acțiuni a URSS de a lărgi influența comunismului în Europa de
Est, China, Coreea și Vietnam. Această politică reprezintă o poziție de mijloc între destindere și
politica Rollback.2
„Elementul principal al oricărei politici a Statelor Unite față de Uniunea Sovietică”, a scris
Kennan, „trebuie să fie cea a unei persoane pe termen lung, răbdătoare, dar fermă și limitarea
vigilentă a tendințelor expansive rusești.” În acest scop, a sunat pentru contracararea „presiunii
sovietice împotriva instituţiilor libere din Occident lume” prin „aplicarea abil și vigilentă a
contraforței în serie de puncte geografice și politice în continuă schimbare, corespunzătoare celui

2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_de_%C3%AEngr%C4%83dire, accesat la 17.12.23, 17:45
schimbări și manevre ale politicii sovietice”. O astfel de politică, a prezis Kennan, ar fi „promovarea
tendințelor care trebuie să își găsească în cele din urmă descarcare fie în destrămarea sau diminuarea
treptată a puterii sovietice.”3
Strategiile de containment au inclus diverse acțiuni:
- Reconstrucția Europei: Planul Marshall, prin care Statele Unite au furnizat asistență economică
masivă Europei pentru a o reconstrui după război și pentru a contracara influența comunistă.
- Formarea alianțelor militare: NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) a fost creată în
1949 ca alianță militară pentru a contracara influența sovietică în Europa.
- Intervenții politice și militare: Implicarea în diverse conflicte și crize pentru a opri extinderea
comunismului în zonele considerate cheie pentru interesele SUA și ale aliaților săi.
Criza rachetelor din Cuba:
Criza rachetelor din Cuba din 1962 a fost unul dintre cele mai tensionate momente ale
Războiului Rece. Uniunea Sovietică plasase rachete nucleare în Cuba, la doar câțiva kilometri de
coasta americană. Acest lucru a declanșat o criză majoră în relațiile SUA-Sovietici, aducând lumea
foarte aproape de un război nuclear. Președintele american John F. Kennedy a impus un blocadă
navală asupra Cubei, iar după negocieri tensionate, Uniunea Sovietică a retras rachetele, evitând astfel
un conflict deschis. Astăzi putem afirma că timp de șapte zile, în octombrie 1962, omenirea – fără să
fie complet informată la acel moment de amploarea confruntăzii – s-a aflat pe marginea prăpastiei, în
pragul unui război nuclear.4
Criza acută din toamna anului 1962 a fost precedată de evenimentele din aprilie 1961, când,
înziua cincisprezece a lunii, bombardiere americane B-26, camuflate în avioane cubaneze,
bombardează insula. La doar două zile distanţă, pe 17 aprilie 1961, câteva sute de cubanezi debarcă în
Bahia de Cochinos (Golful Porcilor), însă operaţiune militară eşuează. În anul următor, la 14
octombrie 1962,un avion american U-2F, survolând insula la mare înălţime, fotografiază
amplasamentele de lansare arachetelor SS4 şi SS5.5
La 28 octombrie, Hruşciov a anunţat intenţia guvernului său de a demonta şi îndepărta toate
armele ofensive sovietice din Cuba. Transmiţând mesajul acesta publicului prin Radio
Moscova,URSS-ul îşi confirma dorinţa de a continua pe linia soluţiei propuse de americani cu o zi
înainte. În acea după-amiază, tehnicienii sovietici au început să demonteze bazele de proiectile, iar
lumea nu mai era în pragul războiului nuclear. Criza proiectilelor cubaneze era încheiată. În
3
https://history.state.gov/milestones/1945-1952/kennan, accesat la 17.12.23, 18:30
4
Claude Delas, Crizele din Cuba, 1961, București, Editura Corint p.7, 2003.
5
https://www.academia.edu/4124786/Criza_Cubaneza, accesat la 17.12.23, 19:00
noiembrie, Kennedy a retras blocada navală şi, până la sfârşitul anului, toate rachetele ofensive
fuseseră retrase din Cuba. Curând după acestea, SUA şi-a retras, în tăcere, proiectilele dinTurcia. Ca
urmare a prezentei crize este instituit un telefon roşu între Moscova şi Washington.6

Războaiele proxy:
Războaiele proxy au fost conflicte indirecte între superputeri care au avut loc în diferite zone ale
lumii și care au fost influențate sau manipulate de către Statele Unite și Uniunea Sovietică în timpul
Războiului Rece. Aceste conflicte au implicat state sau grupuri susținute de fiecare superputere, fără o
confruntare directă între acestea. Exemple notabile includ:
- Războiul din Vietnam: Conflictul dintre Vietnamul de Nord (susținut de URSS) și Vietnamul de
Sud (susținut de SUA).
Războiul Rece a fost jalonat de crize/ fronturi calde, cum ar fi conflictul din Indochina, moment
în care tensiunea dintre Statele Unite ale Americii şi Uniunea Sovietică crescuse la cote maxime. Cu
toate acestea, ambele centre de putere – capitalist și socialist – căutau să evite implicarea directă în
război, însă prin intermediul strategiilor și al sateliților politici reușeau să-și aducă concursul în
stabilirea polurilor de influență în Asia de Sud-Est. Astfel, atât URSS, cât și SUA au fost active în
orânduirea cursului războiului din Vietnam, iar după încheierea acestuia ambele au luat parte plenar
la conferința de la Geneva, unde pe căi diplomatice au continuat să câștige autoritate în zona asiatică.7
- Războiul din Coreea: Divizarea Coreei și conflictul dintre Coreea de Nord (susținută de URSS și
China) și Coreea de Sud (susținută de SUA și aliații săi).
-Războiul din Afganistan: Invazia sovietică a Afganistanului și susținerea grupurilor mujahideen de
către Statele Unite în lupta împotriva URSS.
Aceste conflicte au fost caracterizate de angajamente militare indirecte, sprijinul logistic și financiar
din partea superputerilor, și au avut un impact semnificativ asupra zonelor implicate, adesea lăsând
urme profunde în istoria și politica acestor regiuni.
Aceste subiecte reprezintă doar o scurtă prezentare a unor aspecte complexe ale confruntării politice
și militare din timpul Războiului Rece. Pentru a-ți completa referatul, poți să explorezi mai în detali
ată fiecare dintre aceste subiecte, să aduci exemple concrete și să analizezi impactul lor asupra
relațiilor internaționale și asupra lumii în general în timpul perioadei Războiului Rece. Mai mult, poți

6
https://www.academia.edu/4124786/Criza_Cubaneza, accesat la 17.12.23, 19:34
7
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/210_215_Strategia%20americana%20si%20sovietica%20pentru
%20aplanarea%20conflictului%20din%20Indochina%20in%20ajunul%20conferintei%20de%20la%20Geneva
%20%281954%29.pdf, accesat la 17.12.23, 20:00
explora și evoluția ulterioară a acestor conflicte și modul în care au influențat relațiile internaționale
după încheierea perioadei Războiului Rece.
Dimensiunea economică și tehnică
Competiția în domeniul tehnologic în timpul Războiului Rece a fost una dintre cele mai
marcante caracteristici ale acelei perioade. Statele Unite și Uniunea Sovietică au luptat pentru
supremație în domeniul spațiului și al armelor nucleare, alimentând o cursă înarmării care a avut
implicații profunde.
Competiția pentru supremația în spațiu a fost evidențiată de cursa pentru primul om în spațiu.
Uniunea Sovietică a reușit să trimită primul om în spațiu, cosmonautul Yuri Gagarin, în 1961,
punându-și în evidență avansul tehnologic. Acest eveniment a stimulat eforturile americane,
conducând la programul Apollo, care a culminat cu aterizarea pe Lună a astronauților americani în
1969.8
În paralel, cursa înarmării nucleare a fost o altă caracteristică majoră a Războiului Rece.
Ambele superputeri au dezvoltat și testat arme nucleare într-o încercare de a-și demonstra puterea și
capacitatea lor de descurajare. Această cursă a dus la o creștere masivă a cheltuielilor militare și la o
preocupare globală în legătură cu un posibil război nuclear.
Thomas Parish în “Enciclopedia razboiului rece” , defineşte războiul receca fiind „termenul
general pentru conflictul politic, ideologic, strategic şi militar de după 1945 dintre aliaţii occidentali
— conduşi de Statele Unite — pe de o parte, şi UniuneaSovietică şi alte ţări comuniste, pe de altă
parte.În realitate, însă, expresia are o istorie lungă deşi puţin cunoscută, datând din secolul al XIV-lea,
când prinţul Juan Manuel, regentul Castiliei şi Leonului, a aplicat-o luptei dintre creştinii spanioli şi
mauri. Prinţul voia să spună că, spre deosebire de războaiele „fierbinţi" sau declarate oficial,
„războiul rece" începe fără o declaraţie de război şi se încheie fără un tratat de pace”.9

8
https://ro.wikipedia.org/wiki/Programul_Apollo, accesat la 17.12.23, 20:50
9
Thomas Parish, Enciclopedia razboiului rece, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2002
 Sfarșitul Războiului Rece
Sfârșitul Războiului Rece a fost marcat de evenimente majore, cum ar fi căderea Zidului Berlinului și
prăbușirea Uniunii Sovietice, care au avut consecințe semnificative asupra hărții geopolitice și au
lăsat o moștenire profundă în relațiile internaționale actuale.

În 1989, Zidul Berlinului, un simbol al diviziunii dintre Est și Vest, a căzut, marcat de o
deschidere a frontierelor și de reunificarea Germaniei. Acest eveniment a simbolizat sfârșitul
diviziunii ideologice în Europa și a adus schimbări majore în politica europeană.
În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Zidul Berlinului cade. Lumea întreagă privește acest
eveniment ca momentul în care ia sfârșit o întreagă eră. Pentru germani se încheie lunga perioadă de
după război. După 28 de ani de separare forțată, familiile și prietenii se pot reuni în sfârșit. Deși
evenimentul s-a petrecut rapid și pe neașteptate, cetățenii din RDG ieșeau deja în stradă de mai multe
luni pentru a cere schimbări politice și economice. Guvernul Germaniei de Est, care se opune
reformelor glasnost și perestroika lansate deja de câțiva ani în Uniunea Sovietică, nu poate frâna noul
exod al populației sale spre vest. Soarta guvernului Germaniei de Est atârnă de un fir de ață.10

În anii '90, Uniunea Sovietică s-a dezintegrat, lăsând în urmă mai multe state independente.
Această prăbușire a avut multiple cauze, inclusiv presiuni economice, tensiuni etnice și politici
reformiste.
Secolul XX a fost cel mai violent secol din istoria omenirii, care a distrus iluziile şi idealurile
privind dreptatea şi egalitatea între oameni. A fost un secol al luptei între ideologii – Războiul Rece,
în sensul că forţele în conflict s-au situat pe poziţii ideologice diferite. Această confruntare nu putea
cunoaşte nici compromisuri, nici respect faţă de adevăr şi nici concesii. În această luptă se manifesta
activ Uniunea Sovietică, care a intrat, cu începutul anilor ‘80, într-un declin ireversibil. Practic,
evenimentele care i-au marcat existenţa în secolul XX, constituie episodul prea puţin glorios dar, s-ar
putea spune, inevitabil – al evoluţiei sale, începând cu lovitura de stat din 25 octombrie 1917.
Decretele Guvernului Sovietic, privind abolirea proprietăţii private, relaţiilor de piaţă, suprimarea
libertăţilor individuale etc., au transformat lovitura de stat într-o revoluţie comunistă.

10
https://www.europeana.eu/ro/exhibitions/30-years-ago-the-european-parliament-and-german-reunification/the-fall-of-
the-berlin-wall, accesat la 17.12.23, 21:30
 E vorba de politica de restructurare a lui Mihail Gorbaciov care a iniţiat „perestroica” cu
componentele sale: publicitate, transparenţă, libertatea de opinii etc. Salutând descătuşarea anunţată
de sus, oamenii îşi exprimau deschis opiniile, doleanţele, năzuinţele tainice. Ca rezultat, s-a constituit
acel suport al democraţiei – aerul libertăţii – care a pătruns într-un spaţiu închis, izolat de restul lumii.
În rezultatul pătrunderii rapide a libertăţii spiritului uman, Uniunea Sovietică s-a destrămat. Nimic nu
poate fi durabil ce a fost construit prin puterea forţei. Imperiul Sovietic adunat cu forţa, ca şi oricare
alt imperiu, s-a destrămat, fără a se împotrivi acestor schimbări epocale. Coloniile Imperiului Sovietic
au fost abandonate paşnic, fără luptă. În martie 1990, PCUS îşi pierde rolul de partid conducător, iar
în decembrie 1991 este dizolvat. Deoarece PCUS întruchipa puterea supremă în regimul comunist,
implozia lui a determinat şi căderea Uniunii Sovietice. În urma tentativei de lovitură de stat din 19
august 1991, republicile unionale una după alta şi-au proclamat independenţa. Iar la 8 decembrie
1991, preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi Bielorusiei semnează acordul de înfiinţare a Comunităţii Statelor
Independente (CSI) şi proclamă încetarea existenţei URSS. Statele membre ale CSI au adoptat
programe de tranziţie la economia de piaţă şi democratizarea societăţii. Destrămarea URSS a
însemnat falimentul unei dramatice iluzii care şi azi mai persistă printre unele medii sociale din
spaţiul postsovietic. 11
Aceste evenimente au schimbat radical harta geopolitică, Europa a trecut printr-o reconfigurare
majoră, iar țările din Europa Centrală și de Est au câștigat independență și au început să se integreze
în structurile europene. În locul unei lumi divizate în blocuri, s-au conturat noi paradigme de
colaborare și competiție, inclusiv extinderea NATO și UE către Est.

11
Artur Cozma, CAUZELE DESTRĂMĂRII UNIUNII SOVIETICE, Revistă științifică a USM, 2010, nr.3(33), p.1
 Concluzie
În concluzie, Războiul Rece a reprezentat o perioadă complexă și tensionată din istoria
mondială, caracterizată de diviziuni ideologice, confruntări politice și sociale, precum și de schimbări
radicale care au influențat profund lumea contemporană. Fiecare aspect al Războiului Rece -
confruntarea politică și militară, dimensiunea economică și tehnică, transformările sociale și culturale,
precum și sfârșitul său dramatic - a avut un impact semnificativ asupra lumii în care trăim azi.
Această perioadă a ilustrat cât de puternic pot fi tensiunile și rivalitățile ideologice în
geopolitică și cum acestea pot modela relațiile internaționale. De asemenea, Războiul Rece a
demonstrat capacitatea umană de adaptare și schimbare, precum și nevoia continuă de dialog și
colaborare pentru a depăși diferențele ideologice și pentru a promova pacea și stabilitatea.
Personal, consider că această perioadă tumultuoasă ne amintește de fragilitatea păcii și de
importanța dialogului și a colaborării în rezolvarea conflictelor. În zilele noastre, lecțiile învățate din
Războiul Rece sunt cruciale în promovarea unei lumi mai unitare, bazată pe înțelegere și cooperare,
pentru a depăși diferențele ideologice și pentru a construi un viitor mai pașnic și mai echitabil pentru
toți. Este o mărturie a faptului că, în ciuda diferențelor, există mereu oportunități de reconciliere și de
construire a unor legături care să aducă oamenii împreună, îndepărtând zidurile care îi separă.
 Surse bibliografice

1. MOȘNEAGA Valeriu, M O L D O S C O P I E (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ)

PARTEA XIII, Chișinău 2000,USM, pag. 61
2. Claude Delas, Crizele din Cuba, 1961, București, Editura Corint p.7, 2003.
3. Thomas Parish, Enciclopedia razboiului rece, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2002
4. Artur Cozma, CAUZELE DESTRĂMĂRII UNIUNII SOVIETICE, Revistă științifică a USM,
2010, nr.3(33), p.1
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83_de_%C3%AEngr%C4%83dire
6. https://history.state.gov/milestones/1945-1952/kennan
7. https://www.academia.edu/4124786/Criza_Cubaneza
8. https://www.academia.edu/4124786/Criza_Cubaneza
9. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/210_215_Strategia%20americana%20si
%20sovietica%20pentru%20aplanarea%20conflictului%20din%20Indochina%20in%20ajunul
%20conferintei%20de%20la%20Geneva%20%281954%29.pdf
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Programul_Apollo
11. https://www.europeana.eu/ro/exhibitions/30-years-ago-the-european-parliament-and-german-
reunification/the-fall-of-the-berlin-wall