În dialogul său „Meno”, Platon explorează natura cunoașterii și originea ei,

susținând că învățare este de fapt o reamintire a ideilor înnăscute pe care

sufletul le-a cunoscut înainte de a veni în această lume. Această perspectivă a
lui Platon aduce în discuție două concepte filosofice majore: raționalismul și
empirismul.
Raționalismul susține că cunoașterea se bazează pe rațiune și pe capacitatea
noastră de a gândi și de a raționa. Ideile înnăscute, conform lui Platon, sunt
acele idei universale și absolute, precum egalitatea în sine, care există
independent de experiența noastră senzorială. Astfel, raționalismul ar susține
că această cunoaștere a ideilor înnăscute este posibilă prin rațiunea noastră
intrinsecă, care poate descoperi aceste adevăruri absolute prin introspecție și
raționament.
Pe de altă parte, empirismul argumentează că cunoașterea derivă din
experiență și observație. Conform acestei perspective, ideile nu sunt înnăscute,
ci sunt dobândite prin interacțiunea noastră cu lumea exterioară. Cu toate
acestea, Platon sugerează că cunoașterea egalității în sine nu poate fi dobândită
exclusiv prin experiență senzorială, ci trebuie să fie deja prezentă în mintea
noastră înainte de a ne naște.
Astfel, textul lui Platon aduce în discuție o corelație complexă între raționalism
și empirism. Deși pare că susține raționalismul, argumentând existența ideilor
înnăscute, el recunoaște și importanța experienței senzoriale în confirmarea
acestor idei. Astfel, poate fi interpretat că cunoașterea este întemeiată atât pe
capacitatea noastră rațională de a înțelege ideile înnăscute, cât și pe experiența
noastră empirică în confirmarea lor în lumea fizică.
În concluzie, textul lui Platon oferă o perspectivă complexă asupra naturii
cunoașterii și a modului în care aceasta este dobândită. El subliniază importanța
rațiunii în accesarea cunoștințelor înnăscute, dar lasă deschisă și posibilitatea ca
experiența senzorială să contribuie la acest proces. Astfel, relația dintre
raționalism și empirism este una complexă și interconectată, iar înțelegerea lor
necesită o analiză profundă a naturii umane și a proceselor cognitive.