Tema de casa

Intreruptor de IT, cu SF6, de

145kV/2500A

Ciolpan Cristian

Grupa:9401 S.E.
 Mentenanta :
Totalitatea actiunilor de mentinere sau reducere a starii de functionare
a produselor.
Se deosebesc doua tipuri de mentenanta:
- preventiva sau planificata (care consta in mentinerea in stare de
functionare a produselor prin efectuarea anumitor activitati - inlocuiri,
reglaje etc.);
- corectiva sau neplanificata (care consta in reducerea produselor
defecte in stare de functionare prin desfasurarea unor activitati ce
urmaresc diminuarea defectelor aparute).

Mentenabilitate :
Uşurinţa reparării, întreţinerii sau îmbunătăţirii unui produs.
Un produs care se repară, se întreţine sau se îmbunătăţeşte uşor are
o mentenabilitate ridicată.
 Întreruptoare de înaltă tensiune
Întreruptoare independente în SF6 tip H14; H24; H42 acţionate cu sistem hidraulic tip SH
DESTINAŢIE
Întreruptoarele sunt prevăzute a funcţiona în staţii electrice de exterior pentru transformarea şi
distribuţia energiei electrice.
SIMBOLIZARE
Pentru întreruptor:
H - tipul constructiv cu SF6
14, 24, 42 - reprezintă tensiunea nominală a întreruptorului, respectiv 145; 245; 420 kV
Pentru acţionare:
SH - sistem hidraulic, acţionare mono şi trifazică

NORMA DE EXECUŢIE ŞI ÎNCERCĂRI : IEC 56

CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE UM Tip întreruptor H14 H24 H42
Tensiune nominală kV 145 245 420
Tensiune de încercare la frecvenţă nominală kVef 275 460 520
Tensiune de încercare la impuls ms kVmax 650 1050 1425(+240)

Frecvenţă nominală Hz 50(60*)

Curent nominal A 2500
Curent de rupere simetric nominal kAef 31.5(40**) 40 40
Durata de scurtcircuit s 3
Curent de scurtă durată (valoare de vârf) kAmax 100
 Memoriul justificativ
Întrerupatoarele de înalta tensiune sunt aparate electrice automate destinate comutatiei
circuitelor de înalta tensiune parcurse de curent.Sarcinile principale a acestor
întrerupatoare sunt operatiile de stabilire si întrerupere a curentului de sarcina normala, la
interventia voita a operatorului sa întrerupa cât mai rapid în mod automat, curentii de
scurtcircuit în urma comenzilor primite de la protectia prin relee (declansatoare). La
nevoie aceste întreruptoare trebuie sa poata îndeplini si operatia de reanclansare
automata rapida, imediat dupa prima deconectare, sub actiunea comenzii primite de la
dispozitivele RAR.
În construcţia întreruptoarelor cu SF6 a apărut ca urmare a descoperirii proprietăţilor
foarte bune de stingere a arcului electric de comutaţie, pe care le posedă acest gaz. În
afară de aceasta, spre deosebire de alte materiale electroizolante care îşi pierd în timp
calităţile de dielectric – îmbătrânesc - SF6 nu îmbătrâneşte.
Rezultate experimentale obţinute pe întreruptoare de înaltă tensiune cu SF6
Pe schema de încercare din Fig. 1, a fost încercat un prototip de întreruptor de 145
kV cu SF6 cu sistem de suflaj tip "puffer" cu autocompresie în vederea stabilirii perfor
manţelor prototipului. După perfecţionarea sistemului de suflaj corelat cu modificarea
caracteristicilor cinematice, în laborator s-au făcut încercări în schemă directă de
comutaţie a bateriei unice de condensatoare (400 A, 100 kV), cabluri în gol (160 A,
117 kV) şi linii în gol (163 A, 117 kV) [2]. În timpul încercărilor s-a constatat că:
pe modelul iniţial de întreruptor au apărut re-aprinderi şi reamorsări;
pe prototip, comportarea a fost corespunzătoare unui factor K = 1.2;
nivelul supratensiunilor este în limitele admise.

Fig.1. Schema de încercare pentru comutaţia curenţilor capacitivi G - Generator de scurtcircuit;

Ip - Întreruptoare; SK - Scurtcircuitor sincron; XR - Reactor; T - Transformator ridicător; R -
Rezistor; C - Baterii capacităţi; Ml, M2 - Transformatoare de tensiune; M3 - Şunt; M4, M5 -
Divizoare capacitive; PC – Calculator
 MENTENANTA ÎNTRERUPTOARELOR
Introducere
Mentenanţa preventivă a întreruptoarelor de înaltă tensiune cu SF6 poate fi abordată din
punctul de vedere al fabricantului precum şi prin optica utilizatorului. Imbătrânirea pasivă
a unui întreruptor depinde doar de timp. Dimpotrivă, numărul de manevre ale
mecanismului de acţionare şi curentul cumulat întrerupt al camerei de stingere sunt
parametrii determinanţi pentru starea întreruptorului. Rezultă astfel criterii şi activităţi ce
trebuie luate în seamă precum şi relaţiile care trebuie să existe între construcţie,
fabricaţie, calitate şi mentenanţa.
Fabricantul elaborează măsuri de mentenanţa sprijinindu-se pe:
-rezultatele încercărilor şi calculelor din studiile de dezvoltare;
-încercări de tip în conformitate cu normele internaţionale;
-încercări speciale complementare;
-încercări de durată;
-repetarea încercărilor cu componente de serie;
-încercări mergând până la limitele performanţelor;
-"injectarea" periodică a experienţelor de exploatare pentru aparatele aflate în fabricaţie
sau în dezvoltare.
 Camera de stingere
Solicitări datorate îmbătrânirii
Problema îmbătrânirii pasive a camerei de stingere, adică fără influenţele
datorate comutaţiilor, se rezumă la menţinerea rigidităţii dielectrice interne şi
externe în timp.
Rigiditatea dieléctrica internă depinde de calitatea gazului izolant, de densitate,
de menţinerea unui anumit nivel al umidităţii precum şi de anduranţa dieléctrica
a materialelor izolante. La nivelul actual al tehnicii pe plan mondial se
garantează incinte practic etanşe şi se asigură condiţii invariabile pentru plaje
de temperaturi specificate. Cu toate acestea, presiunea în camera de stingere
este supravegheată cu aparatură adecvată.
Rigiditatea dieléctrica externă este înrăutăţită în primul rând de influenţa
condiţiilor de mediu. Acestea pot fi influenţate de utilizator prin curăţire în timp,
dar responsabilitatea rezistenţei la coroziune revine în mare parte fabricantului.
Se poate spune că îmbătrânirea pasivă nu determină durata de viaţă a unui
întreruptor.
 Mentenanţa bazată pe monitorizare
Metoda tradiţională include mijloacele de control pentru definirea
stării aparatului şi priveşte supravegherea alterărilor aşteptate ale unei
utilizări cu o îmbătrânire şi o uzură normale.
Mentenanţa preventivă se efectuează pe bază de mărimi de măsură
precoce şi achiziţionate din exterior. Pentru o utilizare generală se va
ţine cont de faptul că:
întreraptorul poate fi în poziţie închis sau deschis \de exemplu pentru
controale asupra întreruptorului acţionat lent);
monitorizarea poate fi activă în mod continuu sau periodică (de
exemplu analiza eşantioanelor de gaz).
 La cinci ani sau 5000 de manevre realizate de intreruptor se vor verifica
urmatoarele componente:

- Inspectia vizuala a polilor (izolatorilor din rasina)

Izolatorul din rasina nu trebuie sa prezinte urme de descarcari partiale,praf,mizerie, fisuri
- Inspectie vizuala a mecanismului de actionare
Elementele mecanismului nu trebuie sa prezinte nici o deformare, iar suruburile ,piulitele
trebuie sa fie strinse
-Verificarea contactelor fixe
Contactele nu trebuie sa fie deformate sau erodate . Elementele contactelor vor fi
degresate.
-Masurarea rezistentei de izolatie
Rezistenta de izolatie va fi masurata cu un MEGOHMETRU de 1000 V si trebuie sa fie
mai mare de 50 [MΩ]
-Verificarea sistemului de interblocare
Interblocajele trebuie sa functioneze corect
-Se verifica bobina 1 de declansare si bobina 2 de declansare
Intreruptorul deconecteaza Se verifica semnalizarea corecta a declansarii pe panoul
frontal al intreruptorului cit si de la panoul de comanda aflat in camera de comanda

Dupa 10 ani de functionare sau 10 000 de actionari este recomandat sa se contacteze

reprezentantii firmei constructoare in vederea verificarii intreruptorului.
 Arborele de mentenantá
Previzionarea mentenabilitátii prin metoda arborelui de mentenantá
permite evaluarea caracteristicilor de mentenabilitate de echipamente
tinånd seama de politica de mentenantá si de achizitionarea datelor de
fiabilitate.
Timpul mediu de reparare cuprinde:
- divizarea operatiilor de mentenantá ïn actiuni elementare;
- definirea logisticá si eficientá a secventei de actiune elementará;
- alocarea la fiecare actiune elementará cåte o duratá;
- evaluarea la rata de defectare a produsului.
Arborii de mentenantá reprezintá un mod practic de a prezenta o
secventá de actiune elementará ïn vederea restabilirii produsului.
Caracteristicile arborelui de mentenantá: este diagrama logicá ce
poate prezenta grafic o operatie de mentenantá preventivá sau
corectivá dånd informatii calitative sau cantitative asupra modului
realizárii operatiilor. Fiecare ramurá reprezintá tipuri diferite de
defectári si este formatá din secventa de actiuni elementare. Numárul
de ramuri depinde de gradul de divizare a produsului si de nivelul de
mentenantá considerat.
Un arbore de mentenantá contine 3 faze principale pentru care
apartin diferite actiuni elementare:
1.faza de diagnozá (confimarea si localizarea defectárii ) cuprinde mai
multe actiuni elementare ce pot fi de 2 tipuri : actiuni care nu conduc la
luarea unor decizii si altele care duc la luarea deciziilor;
2.Faza de restabilire (izolarea defectului) demontarea produsului
ïnlocuirea si remontarea
3.Faza de control final.
Multumesc !!!