UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„VICTOR BABEȘ” TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ,
SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
DISCIPLINA DE PROPEDEUTICĂ
„VICTOR BABEȘ”ȘI MATERIALE DENTARE
TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ,
SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ
DISCIPLINA DE PROPEDEUTICĂ ȘI MATERIALE DENTARE

TEHNOLOGIA
PROTEZELOR UNIDENTARE

Șef Lucrări Dr. Pop Daniela Maria

Pastele orodox 2023 16.04.
Pastele catolic 2023 09 .04.
❑Prezentarea la examenul practic este condiţionată de participarea
studenţilor la minim 80% din lucrările practice şi îndeplinirea baremului.

❑Prezentarea la examenul teoretic (grilă) este condiţionată de participarea

studenţilor la minim 50% din cursuri
❑ Promovarea examenului teoretic (grilă) este condiţionată de realizarea a
minim 50% din punctajul maxim! corectura fiind de tip rezidențiat

❑Pentru a promova examenul, studentul trebuie să obţină minim nota 5

atât la examenul practic, cât şi la cel teoretic
Conform HS NR. 4/10597/03.07.2019, art.6
"Nota obţinută la examen se calculeaza cu formula:
Nota examen = 0.5×(nota examen teoretic) + 0.5×(nota examen
practic)

Conform aceluiași articol, în nota examenului practic se va include și nota aferentă activitații pe
parcurs, care reprezintă 20% din nota examenului practic.
Formula de calcul al notei finale:
Nota examen = 0.5×(nota examen teoretic) + 0.5×( (0,2X medie activitate
practica )+(0,8X ex. Practiec) )
 MANOPERE
1. Realizarea modelului de lucru cu bont mobilizabil cu pin
2. Montarea modelelor în ocluzor
3. Realizarea pregătirii bonturilor pentru machetare
4. Realizează machete pentru: inlay-uri pentru o cavitate de clasa I, II-a, MOD
5. Realizarea machetă pentru o coroană parțială metalică.
6. Realizarea machetă coroană metalică cu grosime dirijată și totală
7. Realizarea machetei dispozitivului corono-radicular..
8. Realizarea machetei componentei metalice a CMMP
9. Realizarea pregătirii machetelor pentru turnare Realizarea rețelei de turnare,
ambalrea machetelor
10. Obtinerea tiparului.
11. Topire turnare
12. Dezambalarea turnăturii
13. Prelucrarea scheletelor metalice
14. Realizarea componentei fizionomice a CMMP Finisarea și prelucrarea componetei
metalice și nemetalice
15. Realizare machetei coroanei Jacket Ambalare, tipar, îndesare polimer,
polimerizare.
16. Realizarea adaptării și echilibrării ocluzale a protezelor.Finisarea și prelucrarea
PPF provizorie.
CURS 1.

Proteze dentare istoric, generalități,

terminologie.
Protezele fixe unidentare: definiţie,
funcţii, clasificare, etape clinico-
tehnice.

Șef Lucrări Dr. Pop Daniela Maria

 EGIPTUL ANTIC

https://webdental.cl/odontologia/wp-
content/uploads/2017/01/protesis-dental-
antigua-roma-.png

Primii „Dentiști” egipteni

acum aproximativ 3000
ani IH. proteze fixate din
dinți umani, cu legături de
sârmă de aur.
Ligaturile au fost folosite
pentru a fixa dinții mobili
și până în zilelel noastre.
https://clinicasculmen.com/wp-
content/uploads/2016/07/Origen-de-las-
protesis-dentales.jpg
 2700 I.Cr. Chinezii utilizau acupunctura pentru
durerile dentare
1700 I.Cr. Papirusuri egiptene datand din
3700 I.Cr. Cu referiri la patologia dentara și cu rețete de
preparate pentru diminuarea durerii dentare
THE TEMPLE OF THE TOOTH (SRI LANKA, Sec. XVII-XVIII)

Dintele a fost salvat si adus pe insula

ascuns in parul unei printese.
În Roma antică, stomatologia a devenit obiectul unui studiu atent. O abordare
științifică a început să se folosească în procesul de înlocuire a dinților. Au
apărut primele cărți și manuale despre practica dentară

Dar dincolo de legendă, care totuşi a avut un mare rol în popularitatea

acestei sfinte, invocată îndeosebi pentru îndepărtarea durerilor de dinţi,
rămâne viu exemplul său de generoasă şi necondiţionată dăruire a vieţii..
Numeroase civilizaţii au folosit incrustaţii de pietre
preţioase pe care meşterii vremurilor respective le fixau în
cavităţi pe faţa vestibulară a dinţilor frontali

https://ro.pinterest.com/pin/153755774760558899/

La populaţiile Maya din America în perioada precolumbiană

se practica fixarea de incrustații nobile la nivelul fețelor
vestibulare utilizând cimenturi durabile
Abuu Al-Qasim Khalaf Ibn Al-Abbas Al-Zahrawi (936-1013 d.Hr.), cunoscut și
în Occident bu sub numele de Abulcasis, a fost unul dintre cei mai renumiți
chirurgi ai erei . Pe lângă cunoștințele sale de medicină și chirurgie, a fost
priceput să folosească remedii simple și compuse și, prin urmare, a fost
cunoscut și ca „Chirurgul farmacist”. Cea mai mare contribuție a sa la istorie
este Kitab Al-Tasrif, o enciclopedie de treizeci de volume de practică medicală.
forceps (Jift) pentru extragerea dinților,

https://hekint.org/2017/01/22/abulcasis-the-pharmacist-surgeon/
 https://www.alamy.com/stock-photo/fauchard.ht

Pierre Fauchard (1678 - 22 martie 1761)

medic francez, considerat că este tatăl stomatologiei moderne.
a scris prima descriere științifică completă a stomatologiei,
Le Chirurgien Dentiste (Dentistul chirurg), publicată în 1728. -
a realizat coroanele de substituţie prinderea la rădăcinăcu un pivot
din aur, platină sau lemn fixarea în canal cu cânepă, in, bumbac,
mătase, plută, coajă de copac
 Secolul XVIII

”Hunting the teeth of a hanged man” GOYA

Primele implante au fost dintii umani prelevati de
la decedati
Istoria Protezelor Dentare

https://i.pinimg.com/564x/ab/ea/78/abea7844d6be3ab74616d60324c14529.jpg
Cea mai cunoscută imagine a lui George Whashington pe
bacnota de 1 dolar aparține președintelui care își încleștă ferm
buzele pentru a putea ține o proteză care nu-i permite să
zâmbească sau să vorbească natural. /
https://www.juanbalboa.com/odontologia-curiosa

https://www.juanbalboa.com/wp-
content/uploads/2014/05/completa-
madera.jpg
Articulare protetică de Clapp prin
rosefirerising via Flickr #surgery #surgery #maxilofaci
 Sunt consideraâi parintii implantologiei moderne
Moses Strock care inregistreaza un prim succes in implantul dentar,
folosind un aliaj din cobalt-crom-molibden, numit vitallium.
Leonard Linkow se leaga implanturile de tip lama, pe care le-a inregistrat
ca succes in anii ’60, folosind un aliaj de crom-cobalt.
Ulterior forma, structura si suprafata acestor implante de tip lama au
evoluat necontenit.

https://3.bp.blogspot.com/-SWOxuLg-89M/USohbnRloSI/AAAAAAAABNs/-jBN09D-
QTQ/s1600/lama.JPG
 https://i.pinimg.com/564x/6d/23/be/6d23be82f0a2d2e54d5c2b7c5d6a3a24.jpg

https://draristide.ro/wp-content/uploads/2015/09/implant-dr.aristide.jpg

https://ro.pinterest.com/pin/684336105856424887 /
1730
Instrument
de extractie
 Model of a foot operated
drill, Germany, 1910-1920

Primul tur dentar B. Morrison, 1871

şi primul tur dentar de picior și
electric Green,
ttps://iiif.wellcomecollection.org/image/L0057787.jpg/full/880%2C/0/default.jpg
Cabinet anii
1900
Cabinet anii
1930
Cabinet anii
1940
Cabinet anii
1950
https://www.kavo.com/es-cl/sites/default/files/mastertorque-liegend.jpeg
Prima școală înființată de dr. Pavel Macarovici în decembrie 1909 primul
Colegiu Dentar din România pe Calea Griviței la nr. 39.
Un grup de studenți specializați în chirurgia dentară și altul de tehnicieni dentari.
Partea legată de experiența practică în clinici cu acces gratuit în aceeași clădire.
Cursurile durau 2 ani și 3 ani pentru al doilea grup.
În pofida acestei organizări pline de entuziasm și energie proiectul a fost abandonat
după doar 5 ani.
http://lucavisage.ro/inceputurile-stomatologiei-in-romania
https://i.pinimg.com/564x/63/3f/eb/633feb739a63665754bd87414d4a7f9f.jpg https://i.pinimg.com/564x/19/c3/23/19c323a7c7a86528a0f8c4e42fff2930.jpg
 TERMINOLOGIE

PROTETICA DENTARĂ

ramură a medicinei dentare

care se ocupă cu reabilitarea
funcţională şi estetică a
sistemului masticator, prin
înlocuirea artificială a dinţilor
lipsă şi a structurilor limitrofe

https://i.pinimg.com/564x/54/9a/6a/549a6a3965df0da645830ed9a695f273.jpg
RAMURILE PROTETICII:
Protetica fixă: se ocup cu restaurarea înlocuirea
țesuturilor sau a dinților cu elemente artificiale,
care se fixeaz pe dinii naturali restani.
Protetica mobilizabilă: se ocup cu înlocuirea
dinților lipsă cu elemente artificiale ce sunt
mobilizabile în raport cu câmpul protetic.
Protezare maxilofacială: restaureaz structuri
orale și maxilofaciale lipsă.
Protezare pe implante: restaureaz arcade
incomplete cu ajutorul unor suprastructuri
protetice fixe/ mobilizabile cu srijin la nivelul
infrastructurii incluse în osul alveolar-implante.
TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE

1. BAZELE TEHNOLOGIEI PROTEZELOR DENTARE

2. TEHNOLOGIA PROTEZELOR UNIDENTARE
3. TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE FIXE
4. TEHNOLOGIA PROTEZELOR MOBILE
5. TEHNOLOGIA PROTEZELOR MOBILIZABILE
BAZELE TEHNOLOGIEI PROTEZELOR
DENTARE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR UNIDENTARE

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.tehnicald
ent.ro%2Fcape-preformate%2F2019-coroane-din-cositor-tin-
crowns.html&psig=AOvVaw2_bJiy4XjTi-
YXk6VJryVO&ust=1580200193011000&source=images&cd=vfe&ved=
0CAIQjRxqFwoTCICiosuuo-cCFQAAAAAdAAAAABAT

https://gingia.ro/wp-content/uploads/2018/06/Shema-implantatsii-
e1528055545284.jpg
TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE FIXE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR MOBILE
TEHNOLOGIA PROTEZELOR MOBILIZABILE

https://i.pinimg.com/564x/66/bd/4b/66bd4b04576c2c02aabefe228d10301f.jpg
BAZELE TEHNOLOGIEI PROTEZELOR DENTARE

1. Proteza dentară
9. Galvanizarea
2. Definiţie, clasificare
10. Sinterizazrea
3. Câmp protetic
11. Polimerizarea
4. Etape clinico-tehnice 12. Frezarea computerizată
5. Amprenta 13. Lipirea şi sudarea
6. Modelul 14. Prelucrarea prin
electroeroziune
7. Macheta
15. Finisarea
8. Transformarea machetei
în proteză
DEFINIȚIE PROTEZĂ
Corp fizic relizat din diferite materiale și tehnologii în scopul de a
restaura morfofuncțional țesuturi sau segmente modificate patologic
sau pierdute .
Dispozitiv ce are ca scop înlocuirea sau îmbunătățirea funcției unei
părți a corpului[ unui om sau animal.
DEFINIȚIE
BIONICA –înlocuirea unor organe sau părți ale acestora cu
versiunea lor mai bună., spre deosebire de proteze părțile bionice
imită efectiv funcționalitatea părții originale
Proteza dentară este un dispozitiv medical unic, personalizat,
realizat în scopul restaurării integrității arcadelor dentare.
Proteza dentară reface anatomia dento-facială a pacientului. La
realizarea acestei piese protetice participă o echipă formată din
medicul stomatolog protetician și tehnicianul dentar.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Protez%C4%83_dentar%C4%83
 PROTEZE SS
1. DENTARE (de înlocuire)
❑ FIXE (conjuncte)
❑ MOBILIZABILE (adjuncte)
❑ MOBILE (totale)

2. APARATE (de corecţie)

a. CHIRURGICALE
- fronda mentonieră
- aparate cranio-maxilare
- şine linguale
- placa palatinală
b. ORTODONTICE
3. FACIALE (epiteze)
 PROTEZELE DENTARE
DE ÎNLOCUIRE
Înlocuiesc ţesuturi, refac topografia,
se integrează funcţiilor ADM

DE CORECŢIE
NU înlocuiesc ţesuturi -
corectează poziţia, forma, raporturile
exixstente între ţesuturi

FACIALE, EPITEZE
PROTEZE DE CORECŢ
 PROTEZE APARAT
ORTODONTICE
corectează anomalii şi menţin rezultatele
Fixe
Mobilizabile
Mobile
PROTEZE APARAT
CHIRURGICALE
Fronda mentonieră
Aparate cranio-maxilare
Şinele linguale
Placa palatinală
- previn diferite afecţiuni
- gutiere de protecţie
- menţin compuşi gutiere pt. profilaxie, albit
- corectează anomalii şi menţin rezultatele
- restaurează ţesuturi ADM
PROTEZE FACIALE, EPITEZE

https://pdfslide.net/documents/curs-1-aparate-chirurgicale.html
 PROTEZA DENTARĂ
RESTAURAREA
MORFOFUNCŢIONALĂ A
ŢESUTURILOR SS LEZATE SAU
DISPĂRUTE
TEHNICĂ DIRECTĂ
TEHNICĂ INDIRECTĂ
TEHNICĂ COMBINATĂ
PROTEZA DENTARĂ
FIXE UNIDENTARE (primare)
Refac morfofuncțional o singură
coroană clinică

FIXE PLURIDENTARE PPF

(secundare)
Refac morfofuncțional arcada întreruptă
de apariția breșelor edentate
 PROTEZA DENTARĂ
MOBILIZABILE SCHELETATE și P.P. ACRILICĂ
Refac morfofuncțional arcada întreruptă de apariția
breșelor edentate.

MOBILE (totală)
Refac morfofuncțional arcada
edentată total.
PROTEZA UNIDENTARĂ
piese protetice realizate în laborator
refac morfologic, funcţional şi estetic doar o singură coroană clinică

PROTEZĂ PARȚIALĂ FIXĂ

piese protetice realizate în laborator
refac morfologic şi funcţional arcadele întrerupte de apariția breşelor
edentate, rezultate în urma pierderii sau absenţei a unei sau mai multor
unităţi dento-parodontale
SOLIDARIZAREA LA DINTE
mecanic- fricţiune
- şanţuri
- pivoturi
cimentare - sigilare
- lipire
inșurubare
PROTEZA UNIDENTARĂ piese protetice realizate în laborator
PROTEZA UNIDENTARĂ piese protetice realizate în laborator
PROTEZA UNIDENTARĂ piese protetice realizate în laborator
 PROTEZE PLURIDENTARE FIXE

RESTABILESC INTEGRITATEA MORFOLOGICĂ

ŞI FUNCŢIONALĂ A SS ÎN CAZUL UNEI
EDENTAŢII INTERCALATE REDUSE UNICE
SAU MULTIPLE

Volumul lor este mai mic sau egal cu cel al dinţilor

naturali
Se fixează prin cimentare
Transmiterea forţelor se face prin intermediul
parodonţiului dinţilor stâlpi – dento-parodontal
FUNCŢIILE PROTEZELOR FIXE
după Körber
Transmiterea fiziologică a forţelor masticatorii
Adaptarea reliefului ocluzal la suprafeţele ocluzale ale
antagoniştilor
Fără contacte premature static şi interferenţe în
dinamică
Stopuri ocluzale multiple, simetrice şi simultane
Participarea la procesul de analiză şi sinteză a
stimulilor proveniţi de la proprioceptorii desmodontali
Secţionarea şi triturarea eficientă a alimentelor în
cursul masticaţiei
 FUNCŢIILE PROTEZELOR FIXE
după Körber
Protejarea parodonţiului marginal şi facilitarea
autocurăţirii prin design-ul şi calitatea suprafeţelor
Menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie
Să nu perturbe oprirea mişcării terminale a mandibulei
pe parcursul efectuării contactelor dento-dentare în
relaţie centrică
Să satisfacă toate cerinţele biostatice în special la
nivelul zonelor de sprijin
Să contribuie la menţinerea curburii arcadelor unde se
inseră sau pe care le reconstituie în totalitate
Să refacă aspectul fizionomic
AGREGARE /*AGREGÁRE f. Acțiunea de a agrega, de a uni, de a
conglomera, AGREGÁ, pers. 3 agrégă, vb. I. Refl. (Despre diferite
elemente) A se alipi, a se uni într-un tot. Rocile s-au agregat.

ANCORARE /A ANCORÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre persoane) A

scufunda ancora pentru a opri nava din deplasare; a arunca ancora. 2)
(despre nave sau corpuri plutitoare) A imobiliza cu ajutorul unei
ancore. 3) fig. A ajunge definitiv (undeva). 2. tranz. (sisteme tehnice,
elemente de construcție) A fixa de pământ (sau de alt sistem tehnic) un
element de construcție. /Din ancoră
https://dexonline.ro/definitie/agrega
 CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
MATERIALUL DIN CARE SUNT REALIZATE

NEMETALICE METALICE MIXTE

 CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE ÎN FUNCȚIE DE
ASPECTUL FIZIONOMIC
TOTAL FIZIONOMICE PARȚIAL FIZIONOMICE NEFIZIONOMICE

https://slideplayer.gr/slide/14610457/ biomnic https://www.infodentis.com/coroana-dentara/pret-coroana-dentara.php

 CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
TIPUL DE AGREGARE

CORONARĂ
RADICULARĂ
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ TIPUL DE AGREGARE
PROTEZE UNITARE CU AGREGARE CORONARĂ

INTRACORONARĂ
inlay
pinlay
EXTRACORONARĂ
parţială - faţete
- coroane parţiale
- pinledge
- elemente de agregare adezivă
totală - coroane de înveliş
INTRA-EXTRACORONARĂ
inlay-onlay
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
TIPUL DE AGREGARE
PROTEZE UNITARE CU AGREGARE
RADICULARĂ
COROANE DE SUBSTITUŢIE RICHMOND
DCR – URI ÎN ASOCIERE CU O COROANĂ DE ÎNVELIȘ
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ TIPUL DE AGREGARE
MIXTĂ CORONO – RADICULARĂ
AGREGARE ADEZIVĂ COLAJE
AGREGARE IMPLANTARĂ
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
TEHNOLOGIILE DE REALIZARE
TEHNOLOGII MODERNE
GALVANIZARE
SINTERIZAZRE
INJECTARE
ELECTROEROZIUNE
SONOEROZIUNE
SUDARE CU LASER
FREZARE PRIN COPIERE EXCLUSIV MECANICĂ
FREZARE COMPUTERIZATĂ CAD/CAM
CLASIFICAREA PROTEZELOR
FIXE DUPĂ VOLUMUL
ŢESUTURILOR DURE RESTAURATE
PIERDEREA UNUI VOLUM CORONAR
RELATIV REDUS
- incrustaţii de diferite tipuri
PIERDERI MAI MARI DE VOLUM CORONAR
- faţete
PIERDERI CONSIDERABILE CORONARE
- coroane parţiale şi de înveliş
PIERDEREA ÎN TOTALITATE A COROANEI DENTARE
- DCR şi coroane de substituţie
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
TEHNOLOGIILE DE REALIZARE
TEHNOLOGII TRADIŢIONALE
AMBUTISAREA
LIPIREA
TURNAREA
SINTERIZAREA
POLIMERIZAREA LINIARĂ - la rece
- la cald
- la cald şi presiune
- la rece si cald
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
TEHNOLOGIILE DE REALIZARE
TEHNOLOGII MODERNE
POLIMERIZAREA RETICULATĂ
- la cald şi presiune
- curenţi de aer cald
- fotochimică

- în condiţii atmosferice
- în condiţii atmosferice şi apoi în vid
- în condiţii atmosferice, apoi căldura şi lumina
(vizibilă, incoerentă, stroboscopică)
- în condiţii atmosferice, apoi la cald şi vid

SINTERIZAREA DE MASE CERAMICE

CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
INDICAŢIILE TERAPEUTICE
PROTEZE UNIDENTARE CONCEPUTE PENTRU
TERAPIA AFECŢIUNILOR CORONARE DENTARE
- distrucţii coronare în suprafaţă şi
profunzime
- coroane cu obturaţii voluminoase
- procese de atriţie şi abrazie
- distrucţii coronare prin traumatisme
- leziuni coronare prin distrofii primare sau
secundare
 ETIOLOGIA LEZIUNILOR DENTARE

Leziunile odontale coronare sunt abateri de la normal datorită:

•-pierderea integrităţii coronare dentare prin carie, traumatism, abrazie, eroziuni;
• anomalii de forma, culoare, volum;
• anomalii de sediu şi direcţie ale coroanei dentare;
https://farm8.staticflickr.com/7112/7542252
https://i.pinimg.com/236x/64/f8/ac/64f8acc
152_47b4caa6a6_n.jpg
ad26111ca7abf05f2a7ce0a80.jpg https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/medicina/tehnologia-protezelor-dentare-361949.html
CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE DUPĂ
INDICAIILE TERAPEUTICE
PROTEZE UNIDENTARE DE CORECŢIE A
UNOR ANOMALII DE FORMĂ, VOLUM ŞI/SAU
DISCROMII
PROTEZE UNIDENTARE UTILIZATE ÎN
CURSUL TRATAMENTELOR PREPROTETICE
PROTEZE UNIDENTARE ELABORATE
PENTRU IMOBILIZAREA DINŢILOR
PROTEZE UNIDENTARE FOLOSITE CA
ELEMENTE DE AGREGARE
PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
Inclinaţia 2 mm

INLAY divergentă reducere

a ocluzală
pereţilor
(incrustaţii) Rotunjirea
cu 100 - 150

muchiilor

P.P. ACRILICA

Restaurare intracoronară cu extindere minimă pânnă la moderată

PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
Istm de 1,5-2 mm lăţime
ONLAY
Muchii rotunjite
(incrustaţii)

Restaurări intracoronară
cu fațetă ocluzală
P.P. ACRILICA
Prag marginal de
1-1,5 mm
lăţime
 PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
FAŢETE
0,6 mm
reducere dinspre vestibular

Restaurări cu
agregare
extracoronară ce
acoperă doar fața
vestibulară

1,5 mm reducere
Reducere uniformă incizal
PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
FAŢETE
Preparaţie parţială Preparaţie Preparaţie incizo-
vestibulară vestibulară
PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
FAŢETE

Preparaţii
Reducere
de 1 mm
uniformă
profunzime

900
contact
1 mm

1,5 mm 2 mm
https://d3b3by4navws1f.cloudfront.net/porcelain-veneers.png
PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
COROANE DENTARE
Prag de 1 mm

2 mm reducere incizală

Proteze cu agregare extracoronară care acoperă toate suprafețele coroanei clinice

PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
COROANE DENTARE ÎN ZONA FRONTALĂ
1,5 mm reducere
orală

1 mm
Prag 2 mm reducere
gingival de reducere orală
1,5 mm incizală

1,5 mm reducere vestibulară 2 mm reducere incizală

PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
COROANE DENTARE ÎN ZONA LATERALĂ

2 mm reducere
ocluzală

1,5 mm reducere axială

Proteze cu agregare extracoronară care acoperă toate suprafețele coroanei clinice

PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
COROANE DENTARE

Margini rotunjite

Prag gingival de
900
PROTEZA DENTARA
FIXE UNIDENTARE (primare)
COROANE DENTARE ÎN ZONA LATERALĂ
1,5 mm reducere
Bizou la 100-150

Prag
supragingival
 ETAPELE CONFECTIONARII UNEI
PROTEZE

CLINICE TEHNICE

CABINET LABORATOR

MEDIC TEHNICIAN
 LABORATOR
CABINET
10 – 100 km
LABORATOR

1 – 2 km

LABORATOR LABORATOR
 ETAPELE CONFECTIONARII UNEI
PROTEZE
CLINICE TEHNICE

CABINET LABORATOR
NIVEL PROFESIONAL
ALEGEREA UNOR SOLUTII TERAPEUTICE IN CONCORDANTA
CU NIVELUL PROFESIONAL SI CU DOTAREA TEHNICO-
MATERIALA
ACURATETE, ORDINE, PUNCTUALITATE, DESFASURAREA
ETAPELOR CLINICO-TEHNICE
ATMOSFERA SI SPIRIT DE ECHIPA IN CONDITIILE
RESPECTARII UNEI IERARHIZARI A DECIZIILOR
 ETAPELE CONFECTIONARII UNEI
PROTEZE
CLINICE TEHNICE
Amprenta Model
Relatii intermaxilare Montarea
modelelor in
uneori
simulator
Verificarea machetei
uneori Macheta
Verificarea protezei Proteza
inserarea in cavitate Proteza finita
bucala
În urma examenului clinic, se stabilesc indicaţiile de
utilizare a diferitelor tipuri de proteze având în
vedere diagnosticul local și general.
După pregătirea substructurii organice de către
medic şi cu indicaţiile transmise de acesta urmează
execuţia tehnologică participă la reuşita
tratamentului prin respectarea acestor secvenţe de
raţionament clinic şi subordonându-se principiilor de
tratament protetic.
PROFILACTIC, CURATIV ȘI BILOLOGIC
PRINCIPIUL PROFILACTIC :
•profilaxia afecțiunilor generale care pot fi cauzate de tratamentul
stornatologic atât la pacient, cât şi la echipă. În cabinet dra și în laboratorul
de tehnică dentară sunt măsuri de prevenire a transmiterii bolilor generale.
•la nivel local se disting trei obiective:
• profilaxia primară:menţinerea stării de sănătate a structurilor SS;
• profilaxia secundară previne modificări patologice asociate tratamentului
stomatologic: apariţia proceselor carioase şi a altor leziuni datorită
incorectei adaptări între piesa protetică şi substructura organică;
• profilaxia terţiară previne apariția patologiei la distanță de dintele
restaurat a tulburărilor la nivelul celorlalte componente ale SS (ATM).
PRINCIPIUL CURATIV sau funcțional presupune refacerea a funcţiilor
sistemului stomatognatperturbate prin forma corectă a coroanelor
dentare modificate de leziuni odontale coronare.
PRINCIPIUL BIOLOGIC proteza se integreză având biocompatibilitatea
faţă de ţesuturile vii iar materiale utilizate să fie nontoxice şi să nu își
modifice în timp structura chimică.
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE

https://www.youtube.com/watch?v=VVWy4bb_DZ0&app=desktop
 ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE

https://i.pinimg.com/236x/21/4d/8e/214d8e
166b0f2edd17d650d4c8e09c37.jpg
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE PROTEZELOR FIXE
DOTARE COMUNĂ CU
Disciplina de Propedeutică şi Materiale Dentare
Bazele tehnologiei protezelor dentare
Pentru procedee cu machetare :
1. Topire turnare operatia de introducere a metalului sau aliajului
lichid in cavitatea tiparului pentru a realiza piesa turnata
2. Polimerizarea clasică reacţie chimică în urma căreia un compus
- monomer - se transformă într-un polimer
3. Frezare prin copiere exclusiv mecanică a unui bloc metalic,
ceramic, din compozit
4. Presare de mase ceramică plastifiată
5. Injectare de polimeri termolplastici
Ștanțarea
Bazele tehnologiei protezelor dentare
Pentru procedee fără machetare:
1. Sudare și lipire de elemente metalice cu aport energetic extern
2. Polimerizarea modernă inițierea reacției cu aport energetic extern: lumină,
căldură și presiune.
3. Sinterizarea de pulberi metalice sau nemetalice și realizarea unei piese
protetice prin topirea superficiala a unor particulelor și solidarizarea lor
4. Galvanoformarea disocierea electrolitică a ionilor metalici din soluţiile
apoase ale sărurilor şi depunerea lor prin suprapunere la cotod (piesă
protetică pură din punct de vedere chimic)
5. Frezare din blocuri metalice sau nemetalice după un desing digital
6. Fălțuirea
 Dental impression tray, France, c. 1830-1850, bronze

https://ro.pinterest.com/pin/479703797782564688/

PRIMELE PROTEZE DENTARE DATEAZA DIN SECOLUL VII – VI I.Cr.

https://ro.pinterest.com/pin/47062622 https://ro.pinterest.com/pin/72606
9810123902/ 4771160736434/
https://i.pinimg.com/564x/7e/2c/27/7e2c2733ed144e8c7264aae5c2ef9154.jpg
https://i.pinimg.com/564x/6d/23/be/6d23be
82f0a2d2e54d5c2b7c5d6a3a24.jpg
https://i.pinimg.com/564x/5e/ca/e5/5ecae5
1ef91e8c191a3c80c7e769454f.jpg
https://i.pinimg.com/564x/f1/9e/76/f19e7678cf3fe5d033480c59833ee6d5.jp
https://ro.pinterest.com/pin/473863192033866378/
 https://i.pinimg.com/564x/
77/93/c2/7793c29e8e3f8e
https://ro.pinterest.com/pin 2ade516900cbcba28b.jpg
/183803228525750096/
 /
https://drcatrinelbanu.wordpress.com/2017/03/27/aurul-in-stomatologie-la-lipssmile-by-dr-catrinel-banu
https://slideplayer.gr/slide/14610457/ biomnic
https://www.infodentis.com/coroana-dentara/pret-coroana-dentara.php
Coroana integral ceramica
Este confectionata in intregime din ceramica, fara schelet metalic sau de zirconiu.
Se foloseste in zonele din fata ale cavitatii bucale (incisivi in special) in cazurile in
care pretentiile estetice sunt foarte ridicate.
Are o tehnologie sofisticata de prelucrare, necesitand ceramici speciale, extrem de
scumpe. Este, alaturi de coroana cu schelet de zirconiu, cea mai scumpa coroana
dentara. Rezultatele estetice sunt excelente.
Zirconiul este un tip special de ceramica, de culoare alba, cu rezistenta si estetica
deosebita. Costul acestui material este extrem de ridicat ca de altfel si al sistemelor
necesare pentru prelucrarea lui.
De cele mai multe ori, peste zirconiu va fi modelat un strat de ceramica care va
conferi coroanei o estetica deosebita. Uneori, zirconiul poate fi folosit si singur, mai
ales in partea din spate, mai putin vizibila a cavitatii bucale.

https://www.infodentis.com/coroana-dentara/pret-coroana-dentara.php
Leziunile odontale coronare se consideră abateri de la normal prin:
- pierderea integrităţii coronare dentare cauzată de carie, traumatism, abrazie,
eroziuni etc;
- anomalii de forma, culoare, volum;
- anomalii de sediu şi direcţie ale coroanei dentare.
în tratamentul conjunct al stării de edentaţie, unde capătă denumirea de
elemente de agregare şi servesc la fixarea aparatelor gnatoprotetice conjuncte
pe dinţii stâlpi;
- în tratamentul adjunct al stării de edentaţie, microprotezele fixate la dinţii stâlpi,
suport, intermediază aplicarea de elemente de menţinere şi stabilizare a
aparatelor gnatopro¬tetice adjuncte;
- ca şi elemente componente ale unor dispozitive utilizate la imobilizarea dinţilor
parodontotici;
- ca elemente ale aparatelor gnatoprotetice conjuncte utilizate în tratamentul de
echilibrare a rapoartelor ocluzale.
Indicaţiile de utilizare a diferitelor tipuri de micropro¬teze rezultă în urma
examenului clinic, conform indicilor clinico-biologici individuali. Realizarea lor se
efectuează în conformitate cu pregătirea substructurii organice de. către medic şi
cu indicaţiile transmise de acesta. Execuţia tehno¬logică participă la reuşita
tratamentului prin respectarea acestor secvenţe de raţionament medical şi
subordonându-se principiilor de tratament gnatoprotetic. Noi vom delimita
aspectele prin care tehnologia se subordonează acestor principii generale.
PRINCIPIUL PROFILACTIC se realizează pe două nivele:
- la nivel general urmăreşte profilaxia bolilor generale care pot fi cauzate de tratamentul stornatologic atât la pacient, cât
şi la echipa care instituie tratamentul. De aceea, în laboratorul de tehnică dentară se vor introduce măsuri de prevenire a
transmiterii bolilor generale prin manopere specifice atât fa piesele ce vin din sectorul clinic, cât şi la cele transmise în
sectorul clinic.
- la nivel local se disting trei categorii de obiective:
• obiectivele profilaxiei primare care se adresează menţi¬nerii stării de sănătate a structurilor sistemului stomatognat;
• obiectivele profilaxiei secundare prin care se împiedică apariţia unor modificări patologice în urma instituirii
tratamentului stomatologic. In cazul microprotezelor se va evita apariţia proceselor carioase şi a altor leziuni consecutive
incorectei adaptări între piesa protetică şi substruc¬tura organică;
• obiectivele profilaxiei terţiare care urmăresc împiedicarea extinderii fenomenelor patologice la structurile vecine, în
cazul nostru ţesuturile ce vin în contact sau sunt la distanţă de dintele pe care s-a aplicat microproteza, şi a tulburărilor ce
pot surveni la nivelul celorlalte componente ale siste¬mului stomatognat.
Ca atare, în timpul executării protezelor dentare unitare trebuie să avem în permanenţă în vedere obiectivele profilaxiei
generale, iar la nivel local ale profilaxiei secundare şi terţiare.
Un prim obiectiv profilactic în elaborarea microprotezelor îl constituie menţinerea stării de sănătate a sistemului
parodontal. Afectarea frecventă a parodonţiului este posibilă prin nerealizarea corectă a ariei de contact proximal,
dimensiunilor şi morfologiei caracteristice a spaţiului interproximal, ambrazurile contururilor coronare, adaptării
cervicale la nivelul coletului dentar. La nivel ocluzal trebuie restabilită morfologia ocluzală, iar pe ansamblu trebuie
respectat raportul coroană/rădăcină şi nemodificarea parametrilor implantării.
Caria dentară se previne prin crearea unei joncţiuni dento-protetice perfect etanşe care nu permite comunicarea mediului
oral cu plaga dentinară rezultată din prepararea substructurii organice. La microproteză, prin conformarea tuturor
suprafeţelor externe se urmăreşte .să nu se creeze zone de retenţie pentru alimente cu dinţii vecini, iar întreg ansamblul
dinte-microproteză să favorizeze autocurăţirea şi periajul corect (curăţirea).
Disfuncţiile la nivelul determinantului anatomic dentar se previn prin confecţionarea de microproteze care să asigure
rapoarte ocluzale statice şi dinamice corecte. Prin materialele din care se confecţionează, conformaţie şi finisare,
microprotezele nu trebuie să afecteze cu nimic caracteristicile mediului oral şi integritatea ţesuturilor moi cu care vin în
contact.
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/medicina/tehn
 PRINCIPIUL CURATIV constă în refacerea integrală a funcţiilor globale ale sistemului
stomatognat prin reconsti¬tuiri morfologice corecte ale coroanelor dentare afectate de
leziuni odontale coronare.
I.2.3. PRINCIPIUL BIOLOGIC impune ca microprotezele, să se integreze organismului
prin biocompatibilitatea faţă de ţesuturile vii a materialelor din care se confecţionează.
Aceste materiale nu trebuie să fie toxice şi nu trebuie să-şi modifice în timp structura
chimică în urma proceselor tehnologice sau a funcţionării în cavitatea orală, sau
starea de suprafaţă şi să nu traumatizeze ţesuturile orale.