Student: Oprea Gheorghe Gr 3, Anul 3, MD

Utilizarea cimenturilor la nivelul cavitatii orale este foarte veche

Populatiile MAYA ale erei precolumbiene

Primele cimenturi dentare au aparut in urma cu mai bine de un secol

1832 cimentul fosfat de zinc 1880 cimentul silico-fosfat de zinc 1890 cimenturile zinc-oxid-eugenol La sfarsitul sec XIX cimentul oxi-sulfat de zinc

 La inceputul sec. XX SILICATELE (cimenturi translucide ) materiale de electie pentru dintii frontali pana in anii 60 In anul 1968 Manchester Se lanseaza primele 1971 - Londra cimenturi
polielectrolitice : -Policarboxilat de zn -Ionomerele de sticla

Au si ele o veche istorie

China 600 i. Hr pasta de argint-staniu-mercur = precursorul amalgamelor moderne Celsus recomanda obturarea cavitatilor cu plumb ( cuvantul plomba provine de la latinescul plumbum ) Anul 1800 materiale de obturatie : folii de Pb, Zn, Sn si Au. Ele erau presate in cavitati si apoi prelucrate cu fuloare incinse

 1833 : se introduce amalgamul in SUA printr-o reclama agresiva.

1895 Black parintele amalgamelor moderne , normalizeaza proportiile aliajului : 1900 amalgamul de cupru proprietati nesatisfacatoare in obturarea dintilor permanenti Anii 60 si ulterior 70 s-au introdus amalgamul cu particule sferice, respectiv amalgamele cu faza dispersata numite si non-gamma 2
66% Ag cantitati reduse de Sn, Au, ZN

Razboiul amalgamelor

1850

Rasinile acrilice au fost foarte putin utilizate ca materiale de obturatie . Rasinile diacrilice compozite (RDC)
Real progres in stomatologia adeziva Utilizate in toate ramurile stomatologiei chiar si in laboratoare de tehnica dentara Au rasturnat principii de tratament si au schimbat tehnici de lucru. 2 descoperiri importante :
Gravajul acid al smaltului Descoperirea dimetacrilatului aromatic Bis GMA (Rasina lui Bowen)

Diferite popoare : fenicieni, romani, egipteni, etrusci, amer-indieni, orientul indepartat sau mijlociu Diferite materiale : Fenicienii cele mai vechi proteze alcatuite din dinti sculptati, fixati cu sarma de aur Japonia antica protezele erau sculptate din lemn de abanos

Deoarece tehnicile de amprentare nu erau puse la punct, protezele se sculptau din lemn, fildes, os de hipopotam, etc. Fildesul s-a impus in realizarea protezei deoarece avea un aspect fizionomic bun si era stabil in timp. Amboise Par a realizat dinti artificiali din fier si os.

Benvenuto Cellini : model macheta (din ceara) pe care il acopera cu argila ( prima masa de ambalat ). Astfel se realizeaza un tipar in care va fi turnat metalul. Purmann
1700 : modele si machete de ceara 1711 : amprenteaza pentru prima oara un camp protetic edentat total

Philipp Pfaff a fost primul care a folosit un model de gips realizat dupa o amprenta cu ceara. Aluminiu
Era utilizat pentru bazele protezelor totale deoarece avea o greutate mica, se prelucra usor si se igientiza optim. Fenomene de coroziune in timp La bazele stantate sau turnate din aluminiu se fixau initial dinti umani.

1844 in SUA s-au introdus dinti artificiali confectionati in diferite intreprinderi (S.S. White) .

Cauciucul

A revolutionat protetica dentara Timp de 8 decenii a fost materialul de electie pentru confectionarea protezelor mobile

1871 Celuluoidul = primul polimer artificial care concureaza cauciucul.

Putea fi colorat in roz Cu toate acestea el nu a putut detrona cauciucul deoarece era instabil dimensional, deformabil si avea o tehnologie greoaie de prelucrare

In timpul primului razboi mondial datorita crizei de cauciuc castiga tot mai mult teren protezele totale cu baza din aluminiu.

La inceputul sec. XX se lanseaza procedeul de turnare a aliajelor nobile. 1912 Otelul inoxidabil 1932 Turnarea otelurilor de Cr Co Din anii 20 incep sa se ocupe de materiale dentare alaturi de specialisti si metalurgistii si chimistii.

Paii mari realizai de stomatologie n a doua jumtate a secolului XX au fost:

1949 - arderea ceramicii n vacuum 1960 - lansarea tehnicii metalo-ceramice 1958 - 1962 - rinile diacrilice compozite 1968 - 1971 - cimenturile polielectrolitice, ultimele dou permind dezvoltarea unei noi ramuri, stomatologia refacerilor adezive.

extinderea fotopolimerizrii ca mecanism de iniiere pentru cele mai diferite categorii de materiale; lansarea adezivilor universali apariia compomerilor, materiale hibride ntre compozite i cimenturile ionomere; utilizarea titanului n cele mai diverse domenii ale stomatologiei; sisteme total ceramice; eliminarea mercurului datorit toxicitii sale i elaborarea unor materiale metalice noi de obturaie, fr mercur; extinderea implantelor

Nu se poate face o clasificare completa Vom reda o schema cu principalele clase de materiale stomatologice si cateva din domeniile lor de folosire practica.

Alegerea unui material dentar experienta personala a medicului si tehnicianului dentar 1900 : materialele dentare sunt testate fizic, chimic, mecanic. 1928 se infiinteaza Consiliul pentru materiale dentare din cadrul ADA (American Dental Associantion) 1976 legea materialelor dentare pentru a proteja pacientii de materiale riscante .

Etape de testare :
1. 2. 3. Specificatii standard Evaluari de laborator Teste clinice
Dau verdictul materialului respectiv dupa o anumita perioada de utilizare clinica In clinici universitare / spitale

Soareci, iepuri, oameni voluntari.

1. Toxicitatea : testul oral 50. Se aplica zilnic (14 zile) la animale de laborator materialul dentar si trebuie sa supravietuiasca dupa 15 zile peste 50 % din animale. Citotoxicitatea
In vivo: se injecteaza subcutan la soareci si intradermic la iepuri, solutii apoase ale materialelor . Rezultatele se citesc la 72 de ore. Examen Anatomopatologic. In vitro : se depun substantele testate in placi cu geloza si culturi cu limfoblasti halouri de toxicitate

2.

3. Alergia - prin testare subcutana la iepuri 4. Carcinogeneza = producerea de leziuni tumorale

In vitro culturi de celule hepatice In vivo maimuta Macasus Rhesus