ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI, 2018

EVOLUTIA STOMATOLOGIEI
TRECUT-PREZENT-VIITOR

Guta Alexandra Bianca

Ion Diana Angelica
Grupa 109
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI, 2018

Stomatologia este știința care se ocupă cu studiul formațiunilor anatomice și cu tratarea

bolilor care apar la nivelul cavității orale. Formațiunile anatomice care fac obiectul
stomatologiei sunt grupate sub numele de aparat dento-maxilar.
Numele provine de la stoma (gură) și logos (știință). De fapt, în cursul dezvoltării
ontogenetice (a fiecărui individ din stadiul de ou în stadiul de făt) apare la un moment
dat stomodeumul, orificiul primordial.

Evolutia stomatologiei:
Stomatologia, sub o forma rudimentara a fost practicata inca din Epoca Antica. Urme ale
practicarii acestei ramuri a medicinei dateaza din anul 7000 i. Cr, cand popoarele de pe Valea
Indului din Pakistan practicau o forma incipienta a stomatologiei, folosind pentru tratarea
problemelor danturii un fel de burghiu pe post de instrument.
Cu toate acestea, Mesopotamia si Egiptul antic sunt considerate leaganul stomatologiei.
Primul stomatolog cunoscut venea din Egipt si a fost identificat ca existand in jurul anului
3000 I Cr. sub numele de Hesi-Re. Mai mult, se considera ca egiptenii practicau interventii
chirurgicale dentare inca din anul 2500 I Cr. , cu toate ca nu exista dovezi serioase care sa
sustina aceste presupuneri.
Antichitate
Cele mai vechi relatari despre tratarea problemelor stomatologice dateaza din mileniul 7
î.Hr,în India antica, la civilizatia din Valea Indusului. Se pare ca uneltele folosite erau niste
burghie primitive la care erau legate tepuse de lemn cu ajutorul carora dintele afectat de o
carie era curatat.
Mult mai târziu, în mileniul 5 î.Hr, la civilizatia sumeriana este întâlnita credinta ca durerile
de dinti erau cauzate de viermi care sapau mici orificii si se ascundeau în masele. Ceea ce
vedeau de fapt vracii din acele vremuri erau nervii expusi în urma unei carii profunde.
Aceasta idee potrivit careia cariile erau provocate de viermi a dainuit pâna în jurul anilor
1700, atunci când a fost descoperita adevarata cauza.
Unul dintre primii „stomatologi” cunoscuti din istorie a fost egipteanul Hesi-Re, care a
trait în mileniul 3 î.Hr. Pe mormântul acestuia a fost gasita inscriptia „cel mai bun dintre cei
care se ocupa de dinti”. Se pare ca la egipteni au fost folosite si tehnici de consolidare a
danturii cu ajutorul unor sârmulite din aur.
În Roma anului 15 d.Hr, exista un medic numit Archigenes, care prepara un unguent special
pentru durerile de dinti din râme, oua de paianjen si radacina de nard. Acesta era introdus în
dintele cariat pentru a alina durerea. Nu se stie însa daca a avut prea multi clienti care au
revenit…
sunt cei care s-au ocupat pentru prima data de cosmetica dentara, daca se poate spune asa,
pentru ca au fost gasite dovezi ale implantarii de pietre pretioase pe dinti în scop ritualic sau
de înfrumusetare.
În Grecia Antica, Hipocrat si Aristotel au scris despre tratarea cariilor si despre extragerea
dintilor ca modalitate de a scapa de „durerea de gura”.
Procedeul extractiilor a fost foarte des folosit mai apoi în Evul Mediu pentru a trata si alte
probleme de sanatate. Interesant e faptul ca cei care faceau extractiile nu erau nici pe departe
calificati ca doctori, ci erau barbieri.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI, 2018

Cei care aveau probleme sau infectii mergeau la acesti frizeri, care foloseau un fel de
forceps mai mare pentru a scoate dintele. Nu era un procedeu folosit pentru preventie, ci doar
atunci când oamenii nu mai puteau suporta durerea.

Pierre Fauchard – parintele stomatologiei moderne

Abia la sfârsitul secolului XVII, stomatologia a început sa semene cu ceea ce stim ca este
astazi. Medicul francez Pierre Fauchard, numit si „parintele stomatologiei moderne”, este cel
care a venit pentru prima data cu ideea plombelor dentare si a altor tehnici de îndreptare sau
extractie a dintilor folosite si astazi. Fauchard a fost si cel care a darâmat mitul viermilor care
sapa orificii în dinti, explicând de ce zaharul si acizii din fructe sunt principalii vinovati de
aparitia cariilor.
Primul colegiu medical specializat în stomatologie a fost deschis în 1840 în SUA, la
Baltimore.
În 1873 a aparut prima pasta de dinti produsa de Colgate, care se vindea în borcane.
În 1885 a fost comercializata si prima periuta de dinti în America, produsa de H.N.
Wadsworth. În 1939 a aparut cea electrica, produsa în Elvetia.
Cei care au folosit însa primii o forma rudimentara a periutei au fost chinezii antici, care
utilizau par de porc sau bucati de lemn pe care le mestecau pentru a-si curata dintii.
Curatarea zilnica a dintilor a devenit un obicei de masa abia dupa cel De-al Doilea Razboi
Mondial, ceea ce înseamna ca istoria omenirii a fost marcata de durerile de dinti mai mult
decât ne-am fi imaginat.

Stomatologia in Romania
Prima scoala specializata în stomatologie a fost înfiintata de dr. Pavel Macarovici. În
septembrie 1909 acesta si-a mobilizat colegii din tara, cerând ajutorul si altor doctori din
afara ei, pentru a obtine o sustinere materiala si morala care sa duca la deschiderea acestei
scoli atât de necesare.
Aprobarea finala a fost data de Ministrul Spiru Haret si lucrurile s-au miscat repede astfel
încât pe 3 Decembrie 1909 si-a deschis portile primul Colegiu Dentar din România pe Calea
Grivi?ei la nr. 39.
Initial a existat un grup de studenti specializati în chirurgia dentara si altul de tehnicieni
dentari. Partea legata de experienta practica s-a realizat prin deschiderea unei clinici cu acces
gratuit în aceeasi cladire. Cursurile durau 2 ani pentru primul grup (cu completarea unui an
ulterior de serviciu voluntar în domeniu) si 3 ani pentru al doilea grup.
În pofida acestei organizari pline de entuziasm si energie proiectul a fost abandonat dupa
doar 5 ani. Rezultatele lipsei acestei specializari s-au facut simrite foarte curând, odata cu
începerea Primului Razboi Mondial, când un numar foarte mare de victime cu rani în zona
maxilo-faciala nu a putut beneficia de tratamente adecvate.

Cine a inventat stomatologia?

Dupa cum bine stim, igiena si sanatatea orala este foarte importanta, de aceea a aparut
stomatologia. Dar v-ati intrebat vreodata cine a inventat stomatologia? Ei bine, haideti sa
aflam impreuna cine este inventatorul stomatologiei si unde a aparut aceasta.
Stomatologia este studiul, diagnosticarea, prevenirea si tratamentul bolilor, tulburarilor si
afectiunilor cavitatii bucale, in special al dintilor si intr-o anumita masura a conditiilor legate
de zona maxilofaciala (maxilar si fata). Stomatologia poate fi considerata o ramura a
medicinei ca un ansamblu si este considerata ca fiind foarte importanta pentru sanatate.

Istoria stomatologiei
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI, 2018

Civilizatia Vaii Indului a oferit dovezi ca stomatologia a fost practicata inca din anul 7000
i.Hr. Un sit arherologic din acea zona, mai exact din Mehrgarh, a indicat ca cea mai timpurie
forma de stomatologie includeau tratarea dintilor cu un burghiu operat, probabil, de oameni
priceputi. Reconstructia acestei forme de stomatologie a aratat ce metodele folosite erau
fiabile si eficace. Cea mai veche plomba, realizata din ceara de albine, a fost descoperita in
Slovenia si are o vechime de 6500 de ani.
Un text sumerian din anul 5000 i.Hr. descrie un “vierme dental” care cauza cariile. Dovezi
despre acesta s-au gasit si in India Antica, Egiptul Antic, Japonia Antica si China Antica.
Legenda acestui vierme se gaseste si in scrierile lui Homer, iar in secolul XIV, chirurgul Guy
de Chauliac inca promova ideea ca viermele cauza putrezirea dintilor.
Papirusul “Edwin Smith”, scris in secolul XVII i.Hr., dar care ar putea reflecta alte
manuscrise anterioare inca din anul 3000 i.Hr., include tratamentul mai multor boli dentare.
In secolul XVIII i.Hr., “Codul lui Hammurabi” face referinta la extractiile dentare si
stabileste o legatura cu pedeapsa. Examinarile ramasitelor a catorva egipteni antici si greco-
romani antici arata incercari timpurii ale protezelor si a chirurgiei dentare.
Stiinta stomatologiei moderne s-a dezvoltat intre anii 1650 si 1800. Chirurgul francez
Pierre Fauchard a devenit cunoscut ca “parintele stomatologiei moderne”. In ciuda limitarilor
instrumentelor chirurgicale primitive in timpul secolelor XVII-XVIII, Fauchard era un
chirurg foarte priceput care a realizat improvizatii remarcabile de intrumente dentare, de
multe ori adaptand unelte de la ceasornicari, bijutieri si chiar frizeri, pe care considera ca le
putea folosi in stomatologie. A introdus plombele ca forma de tratament pentru carii, a
afirmat ca acizi derivati din zahar precum acidul tartric erau responsabili pentru putrezirea
dintilor si a sugerat ca tumorile ce inconjoara dintii, din gingii, pot aparea in ultimele stadii
ale cariei.
Fauchard a fost pionierul protezelor dentare si a descoperit mai multe metode pentru a
inlocui dintii cazuti. A sugerat ca inlocuitorii pot fi realizati din fildes sau os. Tot el a
introdus si aparatul dentar, desi initial a fost realizat din aur, a descoperit ca pozitia dintilor
poate fi corectata dupa forma sarmei.
Stomatologia a devenit o stiinta foarte importanta, iar in zilele noastre exista numeroase
cabinete stomatologice care isi asteapta clientii pentru consultatii periodice sau pentru diferite
tratamente. Totodata, medicii stomatologi ne pot recomanda cele mai bune unelte de curatat
dintii si de ingrijire a acestora.

Stomatologia in prezent
In prezent s-a ajuns la o stomatologie fara durere, cu tehnologie noua.

Stomatologia in viitor
Implant dentar fără durere, aparate invizibile de îndreptat dinţii, tehnici imagistice cu nume
complicate dar care uşurează teribil suferinţa pacientului şi munca medicului
stomatolog...toate aceste inovaţii în domeniul medicinei dentare continuă să uimească atât
cercurile ştiinţifice, cât şi pacientul obişnuit, în căutare permanentă de soluţii rapide, eficiente
şi cât mai accesibile.

Există o multitudine de informaţii în mediul virtual şi tehnici promovate de diverse cabinete

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI, 2018

medicale stomatologice, toate însă cu avantaje şi (mai ales) dezavantaje prea puţin
mediatizate. Prin urmare, ne-am propus să trecem în revistă cele mai dezbătute şi inovative
descoperiri în spectrul stomatologiei.
Gelul care ajută dinţii să se regenereze, realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din
Leeds, Marea Britanie, este conceput sub forma unui fluid care conţine peptida P 11-4, o
substanţă care, dacă este aplicată pe zonele afectate de bacterii, are capacitatea de a atrage
calciul, făcând astfel posibilă regenerarea dintelui.
Deşi sună prea frumos ca să fie adevărat, cercetătorii ne asigură că testele realizate pe subiecţi
umani au dat rezultate încurajatoare şi, în scurt, timp, această tehnică non-chirurgicală şi
nedureroasă va fi pusă la dispoziţia oricărei persoane care doreşte să îşi păstreze dantura
naturală cât mai mult timp.
Partea proastă în toată această poveste este că multe dintre descoperiri depind foarte mult de
investiţii în cercetare, iar implementarea efectivă a acestor tehnici în viaţa oamenilor de rând
este un proces cronofag şi costisitor.
Plomba la microscop, invenţia care permite păstrarea nervului dintelui – această metodă
este una deosebit de importantă deoarece ajută medicul să se concentreze exact pe zona
afectată. Mai exact, se utilizează un microscop dentar care măreşte câmpul vizual în aşa fel
încât stomatologul observă în detaliu problemele din structura dintelui şi înlătură doar ţesutul
alterat, fără a fi necesară scoaterea nervului, care susţine pe termen lung structura osoasă a
dintelui.
Avantajele sunt, fără doar şi poate, evidente, iar în privinţa aspectelor negative ale acestei
proceduri putem enumera durata mai mare a tratamentului şi preţul uşor mai ridicat decât în
cazul unei intervenţii clasice.
Osul artificial care ajută la reconstrucţia defectelor osoase provocate de diferite afecţiuni ale
dinţilor – o invenţie a specialiştilor de la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Inginerie
Electrică din Bucureşti care promite refacerea osului afectat. Astfel, cu un material special şi
nenumărate teste realizate in vitro, dar şi pe persoane, experţii români au conceput o aplicaţie
inteligentă care înlocuieşte osul acolo unde nu mai există şi permite dezvoltarea de os
biologic care este treptat înlocuit de osul nou format.
Datorită faptului că materialul este 100% sintetic, nu există riscul de transmitere a bolilor,
eficacitatea este demonstrată iar preţul nu ar trebui să depăşească 40 de euro. Produsul a fost
deja brevetat şi aprobat de Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi este utilizat
frecvent în cabinetele dentare.
Aparate dentare invizibile şi cu vibraţii, pentru o dantură perfectă – vechile aparate de
îndreptat dinţii sunt doar o amintire - una neplăcută, pentru mulţi dintre cei care au avut de
îndurat acest chin. Cercetările continue în domeniul esteticii dentare au reuşit însă să scoată
tehnici noi şi dispozitive mult mai “prietenoase” pentru pacient. Dintre acestea, scoatem la
înaintare aparatul dentar invizibil, numit impropriu aparat dentar, ci mai degrabă o gutieră
transparentă şi mobilă, care poate îndrepta dinţii fără ajutorul sârmelor, plăcuţelor care se
ataşează de dinte şi alte elemente care fac incomodă această procedură, şi aparatul dental cu
vibraţii, care reduce semnificativ timpul de purtare şi oferă rezultate la fel de bune precum
purtarea unui aparat dentar obişnuit.

Dacă un aparat dentar clasic poate îndrepta dinţii în aproximativ 24 de luni, cel prevăzut cu
vibraţii poate face acelaşi lucru într-un timp mai scurt cu 40-60%, iar acest lucru poate fi
explicat prin faptul că osul are o capacitate de reacţie mult mai mare sub acţiunea vibraţiilor
decât sub o forţă constantă, accelerându-se astfel absorbţia naturală a celulelor osoase vechi.
Avantajele acestora sunt, fără îndoială, cele de ordin estetic, iar cel mai mare dezavantaj este,
cu siguranţă, preţul piperat al acestor proceduri în cabinetele stomatologice.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI, 2018