Matematica pentru viata

1. Scurt istoric al matematicii – prezentati un scurt istoric al matematicii,

inceputurile matematicii si o scurta evolutie

Istoria matematicii este un domeniu de studiu preocupat în

primul rând de originea descoperirilor în matematică. Ea permite
evidențierea unei trăsături clare a spiritului matematic și anume
tendința continuă de simplificare și abstractizare.
Dezvoltarea matematicii ca bagaj de cunoștințe transmise de-a
lungul generațiilor în primele ere ale civilizațiilor este legată strict
de aplicațiile sale concrete: comerțul, gestiunea recoltelor,
măsurarea suprafețelor, predicția evenimentelor astronomice, și,
câteodată, de ritualurile religioase. Aceste nevoi au dus la
împărțirea matematicii în ramuri ce se ocupau cu studiul
cantității, structurii și spațiului.

3. Ramuri ale matematicii si explicatia lor

A

 ► Algebră (10 C, 38 P)
 ► Analiză matematică (18 C, 82 P)
 ► Aritmetică (5 C, 24 P)
G

 ► Geometrie (29 C, 48 P)
I

 Informatică teoretică (7 C, 3 P)
L

 ► Logică matematică (4 C, 14 P)
M

 ► Matematică aplicată (7 C, 5 P)
 ► Matematică discretă (2 C, 4 P)
 P

 ► Probabilitate și statistici (1 C)
T

 ► Teoria probabilităților (6 P)
 ► Teorie matematică (1 C)
 ► Trigonometrie (3 C, 19 P)
 ► Trigonometrie sferică (2 P)

Algebră

Algebră
 Glosar de algebră
!

 Număr irațional
 Număr transcendent
A

 Asociativitate
C

 Coeficient
 Comutativitate
 Conjugată complexă
 Criteriul Eisenstein
 Cuaternion
E

 Ecuație
 Ecuație polinomială
 Element invers
F

 Formula lui Viète

I

 Inegalitatea mediilor
 Interval (matematică)
L

 Lege de compoziție
 Legea absorbției
 Criteriul logaritmic
M
  Matrice (matematică)
 Matricea lui Cauchy
 Medie
 Medie aritmetică
 Medie armonică
 Medie geometrică
 Medie pătratică
N

 Nedeterminare
O

 Operator ternar
 Operație (matematică)
 Ordinea operațiilor
P

 Pătrat (algebră)
 Produs cartezian
R

 Rădăcină a unității
 Rădăcină digitală
S

 Sumă
T

 Teorema fundamentală a algebrei

 Teoria lui Galois

Geometrie
 Geometrie afină (1 C, 8 P)
 ► Geometrie algebrică (1 C, 2 P)
 ► Geometrie algoritmică (1 P)
 ► Geometrie analitică (1 C, 12 P)

 Geometrie euclidiană (13 C, 33 P)

F

 ► Figuri geometrice (6 C, 10 P)
G

 ► Geometria integrală (1 P)
 ► Geometrie moleculară (5 P)
 ► Geometrie proiectivă (2 C, 12 P)
 ► Geometrie simplectică (7 P)
M

 ► Geometrie metrică (3 C, 8 P)
N

 ► Geometrie neeuclidiană (1 C, 1 P)

4.De ce sa invat matematica – cum ma dezvolt invatand matematica?

Îți dezvoltă gândirea logică.

În toată dezordinea există o ordine. Totul are sens și mereu există o logică
în tot ceea ce există. Marea majoritate a problemelor de matematică se
bazează pe logică. Nu poți să aburești pe nimeni cu o rezolvare a ceva
concret. Ori are logică ori nu are.

Îți dezvoltă gândirea creativă.

Există atât de multe metode de a rezolva o problemă. Și există și mai multe

metode care par a rezolva o problemă, dar care, de fapt, nu conduc la
niciun rezultat. În acest sens, trebuie încercate mai multe metode până
funcționează una. Trebuie să fii creativ.

Îți dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză.

Toate calculele și rezolvările acelea te vor ajuta să gândești schematic, să

analizezi în amănunt o problemă și să extragi esențialul.

Te ajută să te focusezi pe ceea ce este cu adevărat important.

În matematică, înveți să fii capabil să îți dai seama ce date te vor ajuta,
când și în ce context și să le valorifici la momentul potrivit. Toate celelalte
pot aștepta până la momentul potrivit.

Îți antrenează memoria.

Dacă nu îți folosești neuronii, îi pierzi. Ar fi păcat să nu faci ceva în acest

sens. Înaintând în vârstă, pot apărea și pierderile de memorie sau diverse
boli. Se pot preveni cu puțin antrenament. Stimulează-ți creierul de câte ori
ai ocazia!
5. Matematica pentru societate – ce aduce
bun matematica in societate? S-
ar putea dezvolta societatea fara
matematica.
Matematică şi ştiinţe în societatea
cunoaşterii este conceput în vederea
dezvoltării de competenţe – cunoştinţe,
abilităţi, atitudini - la elevi din
învăţământul secundar inferior şi
superior, pe parcursul unui an de studiu,
cu un buget de timp de 36 de ore de
predare-învăţare-evaluare, distribuite pe
parcursul unui an de studii, putând fi
introdus în curriculum de la clasa a IV-a,
până la clasa a XII -a.
Structura cursului se bazează atât pe o
serie de invarianţi, cât şi pe elemente
variabile, astfel:

Invarianţi:
cursul se derulează pe un an de studiu;
activităţile de predare-învăţare-evaluare
pot fi susţinute de profesori de
matematică, chimie, fizică, biologie sau
profesori de învăţământ primar, care au
promovat cursuri de abordare integrată a
matematicii şi ştiinţelor;
cursul are 6 teme fixate prin programa de
faţă;
Variabile:
cursul poate fi ales la oricare dintre
clasele a IV-a până la a XI-a, inclusiv;
conţinuturile cursului sunt la libera
alegere a profesorului, funcţie de
specificul organizaţiei, specificul local,
resursele organizaţiei şi caracteristicile şi
aşteptările formabililor: preocupări, nivel
de performanţă, stiluri de învăţare;
instrumentele de evaluare, care să implice
metode alternative de evaluare şi
rezolvarea sarcinilor în echipă, prin
asumarea de roluri şi responsabilităţi;