În calendarul superstiţiilor, ziua de marţi este considerată un moment temporal cu calităţi aparte

faţă de restul săptămânii. Universul cultural sătesc este bântuit de personajul mitologic numit
Marţolea sau Marți Sara, ce poate provoca nenorociri celor care ignoră anumite interdicţii. Este
un personaj de temut, o divinitate răufăcătoare, care apare ca personificare a zilei de marți.
Bătrânele satelor îi știu de frică, de aceea nu torc, nu țes, nu spală haine și nu îmbăiază copilul în
serile de marți.
Anuța Ciceu din Budești încă mai practică tradiția străveche a torsului. Mai are lână și toarce în
serile lungi de iarnă, împletește și coase la mașină, ca să nu se plictisească. Mai demult, mergea
să toarcă în șezători și acolo se ziceau povești. Iar una dintre poveștile pe care le-am auzit de la
Anuța Ciceu e despre Marțolea și despre ce o pățit o familie care a încălcat această interdicție de
a nu munci într-o seară de marți.
„ O fost odată, înt-o marți sara, s-o strâns o femeie cu mama și cu fata și-o tors și o terminat toată
cânepa câtă o avut-o. După aceie o vinit o femeie și-o bătut la ușă. Și i-o deștis.
- Da ce faceți? Ați tors?
- Da, am gătat.
Api am tors, am răștiet, am făcut torturi, le-am pus a sierbe, le-am dus la prănicat la râu. Pă când
o zinit o bunică de-a femeii aceie ce-o fo cu fata. Și-o întrebat:
- Ce faceți aicia?
- Api am gătat tătă cânepa de tors, c-o vinit o femeie să ne adjute.
- Vai, știți cine o fo aceie? O fo Marți Sara.
- Vai, și ce tre să facem? Hai, că-ntoarcem în casă tăte pă dos. Și să ieșim afară să strâgăm că ard
Munții Galăreiului.
Și-o ieșit afară și-o strâgat și-o dispărut aceie”.
-

Internal