Hannibal barca

Hannibal Barca a fost un general si om de stat cartaginez. considerat unul dintre cei mai străluciți
comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane. Acesta s-a
nascut in 247 i.Hr. , iar tatal acestuia, Hamilcar Barca, a fost de asemenea un important general
cartaginez in primul razboi punic. Barca reprezinta o porecla data mai multor membri din fmailia
acestora, insemand fulger.

Context geo-politic

Perioada in care a trait Hannibal a fost marcata de tensiuni in regiunea Mediteraneeană.

Republica Romana si-a stabilit suprematia asupra Cartaginei in Primul Razboi Punic. Tratatul care a
incheiat razboiul a fost schimbat in ultimul moment de catre romani, iar acesta impunea cerinte extrem
de dure Cartaginei. Acestea au inclus:

-Cedarea siciliei si altor regiuni

-Eliberarea prizonierilor de razboi

-Plata a 3200 de talanti de argint (80 de tone)

Inceputul carierei lui Hannibal

Inca de mic Hannibal a dat semne ca ii va calca pe urme tatalui sau. Legenda spune ca la 9 ani
Hannibal i-a jurat ca nu va fi niciodata un prieten al romanilor si ca atunci cand varsta ii va permite isi va
dedica viata luptei impotriva acestora. Hamilcar, impresionat de fiul sau, a decis ca acesta este pregatit
sa il insoteasca in campanii militarii in peninsula iberica. De la 18 ani, Hannibal si-a insotit fratele,
Hasdrubal cel Cinstit. Cei doi au realizat porgrese importante in Iberia, aliandu-se cu triburile de celti si
semnand un tratat cu romanii. La 26 de ani, in urma asasinarii fratelui sau, Hannibal a ajuns sa fie ales
general. Victoriile acestuia au atras din ce in ce mai mult atentia romanilor, care ajung sa declare razboi
cartaginei in 218 i.Hr, dand astfel startul celui de-al doilea razboi punic.

Hannibal, a trecut prin Muntii Pirinei, tinand piept triburilor nordice si eliberdand 11 000 de
trupe iberice care au ezitat sa si paraseasca patria. Atunci cand a ajuns la Ron, in septembrie, armata lui
Hannibal numǎra 40.000 de infanteriști, 8.000 de cǎlǎreți și 38 de elefanți. Trecerea Alpilor a fost
realizatǎ în fața unor dificultăți enorme pe care Hannibal le rezolva cu ingeniozitate, cum ar fi atunci
cand s-a folosit de otet si foc pentru a sparge pietre cazute in calea sa. Hannibal ajunge în Italia, însoțit
de 20.000 pedestrași și 4.000 de călăreți, și doar câțiva elefanți.
Trecerea Alpilor poate parea un esec, avand in
vedere ca Hannibal a pierdut aproape jumatate din fortele sale, insa Invazia alpinǎ a Italiei a fost o
operațiune militară care a zguduit lumea mediteraneană în 218 î.Hr. cu repercusiuni pentru mai mult de
două decenii. Viziunea lui Hannibal în privința acțiunilor militare derivă în parte din învățătura tutorilor
săi greci și experiența acumulată alături de tatăl său. Astfel s-a dat nastere stragii sale marete de a cuceri
Roma, prin deschiderea unui front de nord și de-a supune orașelor-state aliate de pe peninsula, mai
degrabă decât de a ataca Roma direct. Înfrângerea Cartaginei în timpul Primului Război Punic în Marea
Mediteraneanǎ l-a determinat pe Hannibal să planifice invazia Italiei de peste Alpi.

Ajuns pe teritoriul romanilor, Hannibal a fost interceptat de catre armatele acestora. Totusi,
aparitia brusca a acestuia a determinat triburile aliate Romei sa I se alature. Hannibal, prin manevre
abile si folosindu-se de cavaleria sa superioara a reusit sa I invinga pe romani, capturand cantiati mari de
provizii pentru oamenii sai. In acelasi an, Hannibal si-a aratat talentul de maestru militar la Trebia;
printr-un atac surpriză și ambuscade, a nimicit infanteria romană.

Dupa ce Hannibal si-a cantonat trupele sale cu cele ale triburilor aliate pe parcursul iernii, acesta
a decis sa avanseze catre Roma. Armatele romanilor au blocat caile de est si de vest, singura alternativa
ramasa pentru Hannibal fiind gura de varsare a raului Arno. Acesta a marsaluit prin mlastina, prin muntii
Apenini si peste rau, pierzandu-si ochiul drept si o mare parte din forte. In ciuda acestui fapt, Hannibal a
decis sa ii atraga pe romani intr-o batalie devastatoare. Acesta a lansat atacuri rapide asupra acestora,
ademenindu-I astfel intr-o urmarire, si eventual intr-un defileu unde a lansat cea mai devastatoare
ambuscada din istoria Romei. Hannibal a recunoscut faptul ca fara masinarii de asediu nu are sansesa
cucereasca Roma, asa ca a profitat de victoria obtinuta pentru a inainta spre sudul Italiei, incurajand
populatiile la revolta impotriva puterii romane.

Inca o iarna a trecut, iar in primavara ara anului 216 i.Hr, Hannibal a luat initiativa si a capturat
un mare deposit de alimentare de la Cannae. , în speranța de a obține succesul prin puterea pură și
superioritate numericǎ, a ridicat o nouă armată de dimensiuni fără precedent, estimat la 100.000 de
oameni, Armata romana a inceput marsul inspre sudul peninsulei, gasindu-l in cele din urma pe
Hannibal pe malul unui rau. Hannibal a luat in calcul caracterul arogant al generalului roman, si s-a
folosit de niste tactici de invaluire geniale pentru a ii atrage armata intr-o capcana. Au urmat atacuri
devastatoare de la cavaleria cartagineza, Hannibal castigand in ciuda dezavantajului numeric. Se
estimeaza ca peste 60 000 de romani au fost ucisi in batalia de la Cannae, aceasta ramanand pana
in ziua de azi una dintre cele mai sangeroase lupte din istorie.
Victoria lui Hannibal de la Cannae a fost probabil cea mai importanta din intreg razboiul,
determinand chiar si cei mai apropiati aliati ai Romei sa isi schimbe tabara. Hannibal a continuat sa
lupte in peninsula, ramanand neinfrant si cucerind mai multe orase importante.

In ciuda dominantei indisputabile a lui Hannibal pe campul de lupta, probleme incep sa apara.
Indepartarea fortelor cartagineze de bazele de aprovizionare din Africa de Nord si Iberia imbinata cu
dominanta maritima si puterea de rezistenta a romanilor incep sa macine incet dar sigur fortele
cartagineze din peninsula italica. Pentru restul razboiului, lui Hannibal i-au lipsit fortele necesare pentru
a lansa un asediu asupra Romei. Acesta continua sa lupte cu incapatanare, insa pana in 206 i.hr orice
rezistenta punica este eliminata din peninsula Italica. In 203 i.Hr, dupa o impresionanta defensiva in
sudul peninsulei, Hannibal se intoarce in Africa, parasind pamantul Italiei fara sa fi fost infrant o singura
data.

Dupa razboi, Hannibal creeaza un program de reforme economice si constitutionale,

demonstrandu-si astfel suprematia si ca om de stat. Romanii erau insa determinati sa fie siguri ca au
scapat de el. Datorita presiunii acestora a fost exilat din Cartagina. A gasit refugiu la curtile mai multor
imparati, pe care I-a incurajat sa lupte impotriva Romei. In cele din urma si-a gasit sfarsitul in Bitinia,
otravindu-se pentru a se asgiura ca nu ajunge pe mana romanilor