DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL

SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

PROGRAM DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

în ocupaţia
REVIZOR TEHNIC de VAGOANE
- SUPORT DE CURS-

1
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

MODULUL 11
PROBAREA PE VAGON
A SUBANSAMBLELOR INSTALAŢIEI DE FRÂNĂ,
DUPĂ REPARAŢIE
(18 ore)

2
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Obiective:
➢ Să probeze pe vagon subansamblele instalaţiei de frâna după reparaţie

PROBAREA SUBANSAMBLELOR INSTALAŢIEI DE FRÂNĂ DUPĂ REPARAŢIE

Probarea instalaţiei de frână a vagonului se efectuează pentru a se constata dacă subansamblele echipamentului de frână
îndeplinesc condiţiile tehnice impuse prin acte normative şi reglementări specifice. Reglementările de principiu privind repararea şi probarea
instalaţiei de frână sunt cuprinse în Instrucţia pentru repararea frânelor de vagoane nr.938/1986. Repararea, montarea, reglarea şi ungerea
elementelor componente ale instalaţiei de frână sunt stabilite în documentaţiile de construcţie, instrucţiuni de funcţionare, de întreţinere şi
de reparare pentru fiecare tip de vehicul feroviar.
11.1 Probe la instalaţia de frână, după reparare
11.1.1. Mobilitatea si reglarea timoneriei– v. planşa nr. 1
Mobilitatea este capacitatea de a se mişca liber a timoneriei de frână pentru aplicarea-îndepărtarea saboţilor/garniturilor de frecare
de frână pe/de pe roţi/discurile de frână asigurându-se parametrii de funcţionare a instalaţiei de frână a vagonului..
Timoneria de frână a vagonului transmite, de la cilindrul de frână al frânei automate, sau fusul frânal al frânei de mână,forţa necesară
frânării vagonului cu un anumit raport de transformare şi pe cât posibil repartizată în mod egal la fiecare sabot de frână sau garnitură de
frecare(plăcuţe de frână).
Sistemul pârghiilor de frână, bare articulate, leviere, axe triunghiulare, care alcătuiesc timoneria de frână, trebuie să aibă mobilitatea
necesară astfel încât să nu reducă forțele de acționare sub valorile normale în starea „frânare” şi să permită saboților/plăcuțelor de frână
să se distanțeze de roți/discurile de frână în starea „slăbită”.
Componentele timoneriei de frână ca să se poată mişca liber trebuie să fie montate, reglate şi lubrifiate în conformitate cu
documentaţia tehnică a vagonului, astfel încât să fie asigurat nivelul de mobilitate necesar în timpul exploatării vagonului. (v. fig. nr.11.1. şi
fig. nr.11.2.)
După efectuarea reparaţiilor planificate sau neplanificate, sau înlocuiri de piese la timoneria de frânei automate şi a timoneiei frânei
de mână se execută o verificare a mobilităţii timoneiei ce constă din :
- verificarea funcţionării pieselor timoneriei frânei automate în scopul ca aceasta (timoneria) să nu fie înţepenită sau să frece pe
alte piese ale vagonului atât când frâna este strânsă cât şi atunci când frâna este slăbită (fig. nr.11.1);
- verificarea funcţionării pieselor timoneriei frânei de mână în aşa fel încât saboţii să se apropie şi să se îndepărteze de suprafaţa
de rulare a roţii fără să existe posibilitatea înţepenire sau frecare pe alte piese ale vagonului (938 cap.X pct.1.1.) (fig. nr.11.1)
- suportul atârnătorilor de saboţi trebuie să fie bine fixat;
- buloanele trebuie să fie asigurate cu: agrafă şi şplint, sau şaibă şi şplint;
- articulaţiile instalaţiei de frână trebuie să fie ajustate fără să prezinte pericol de înţepenire şi să fie unse cu vaselină grafitată tip
B;
- articulaţiile şi îmbinările instalaţiei de frână care sunt în frecare trebuie să fie bine unse.

Planşa nr.1

Fig. nr.11.1 Timoneria frânei cu saboţi

3
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Fig. nr.11.2 Timoneria frânei cu disc

1.cilindru de frână; 2.discul de frână; 3. bară reglabilă; 4. garnitură de frecare (plăcuţă de frânare)
Probarea şi reglarea timonerie de frână
La probarea timonerie de frână se verifică următoarele:
- strângerea şi slăbirea saboţilor la frânare şi defrânare
- reglarea cursei pistonului cilindrului de frână
- reglarea schimbătorului de regim „gol-încărcat”
- funcţionarea regulatorului automat de timonerie SAB
Strângerea şi slăbirea saboţilor la frânare şi defrânare – v. planşa nr. 2
Verificarea constă din efectuarea de frânări şi defrânări repetate cu frâna automată (depresiuni în conducta generală de maxim 1
bar) urmărind ca la fiecare frânare toţi saboţii să fie strânşi pe roţi. Se va urmări corect aplicarea saboţilor pe roţi, ne admiţându-se situaţiile
în care calcă strâmb la interiorul sau exteriorul roţii. Distanţa între feţele interioare ale roţilor trebuie să fie egală cu distanţa între feţele
interioare ale saboţilor, minus 88 mm pentru ca saboţii să calce normal pe bandaje. La defrânare se va urmări slăbirea completă a frânei
prin apariţia jocului dintre saboţi şi roţi. Saboţii trebuie să fie depărtaţi de roţi ( în situaţia unui reglaj corect al cursei pistonului cilindrului de
frână) cu 3-8 mm. (v. planşa nr.2 – fig. nr. 11.3.)
Se va mişca cu mâna fiecare axă triunghiulară, frâna să fie slăbită pentru a vedea dacă nu există articulaţii înţepenite.
Mecanismul frânei de mână trebuie să lucreze uşor fără înţepeniri.
Strângerea frânei de mână de la situaţia complet slăbită la situaţia complet strânsă trebuie să nu depăşească 6-16 învârtituri ale
manivelei.
După strângerea completă a frânei de mână trebuie să rămână deasupra piuliţei fusului frânal o rezervă de 5-6 filete.

Planşa nr.2

3-8mm 3-8mm 3-8mm 3-8mm

4
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

sabot

d-88 mm

d
d

Fig. nr. 11.3.Strângerea şi slăbirea saboţilor la frânare şi defrâna

Reglarea cursei pistonului cilindrului de frână – v. planşa nr. 3
La vagoanele echipate cu schimbător „gol-încărcat” reglarea cursei pistonului cilindrului de frână se face efectuându-se următoarele
operaţiuni:
- se manevrează schimbătorul „gol-încărcat” pe poziţia „încărcat”;
- se strânge regulatorul SAB până la aplicarea saboţilor pe roţi după care se dau 1 ½ ture înapoi;
- se prefixează cota „A”
- se execută o frânare totală (depresiune de 1,5 bar în conducta generală);
- se măsoară cursa pistonului cilindrului de frână care trebuie să corespundă limitelor impuse de Instrucţia nr.938/1986. În situaţia
în care cursa pistonului cilindrului de frână nu corespunde, se modifică cota „A” şi se fac frânări totale până la obţinerea limitelor
instrucţionale.
- se manevrează schimbătorul „gol-încărcat” pe poziţia „gol”;
- se execută o frânare totală şi se măsoară cursa pistonului cilindrului de frână care trebuie să corespundă limitelor impuse de
Instrucţia nr.938/1986. În situaţia în care, cursa pistonului cilindrului de frână,pe poziţia „gol”, nu corespunde se vor avea în vedere operaţiile
de la pct. „c)” de mai jos
- cu frâna slăbită se verifică valoarea cotelor „x”, „y” şi „z” care trebuie să corespundă cu valorile din documentaţia de execuţie.
După montarea regulatorului automat de timonerie la vagon, la vagoanele echipate cu regulator automat de timonerie SAB tip DRV
se fac următoarele operaţii:
- se deşurubează până când brida de comandă atinge mantaua, aceasta când bara de comandă este legată la punct fix;
- în această stare, se efectuează 2-3 frânări şi defrânări succesive urmărindu-se cursa pistonului cilindrului de frână. După caz,
cursa pistonului va fi mai mică sau mai mare, faţă de cursa prescrisă. În această situaţie, se roteşte bara de comandă în sensul înşurubării
sau deşurubării în brida de comandă până când cursa pistonului cilindrului de frână se înscrie în limitele prescrise în prezenta instrucţie.
Cursa pistonului fiind reglată se fixează bara de comandă la punctul fix şi se asigură brida de comandă cu şaibă şi piuliţă.
La vagoanele echipate cu regulator automat de timonerie SAB tip DA, după montarea regulatorului automat de timonerie la vagon,
se fac următoarele operaţii:
- se execută o frânare totală măsurându-se cursa pistonului cilindrului de frână. În situaţia în care cursa pistonului cilindrului de
frână diferă de cursa prescrisă, se modifică cota „A” şi se vor face frânări totale până la obţinerea cursei pistonului care trebuie să
corespundă valorilor din instrucţie. Având cursa pistonului reglată, se fixează şurubul cotei „A” şi se asigură cu şplint.
Reglarea cursei pistonului cilindrului de frână la vagoanele echipate cu frână progresivă cu încărcătura, se face pe poziţia „gol”
respectând prevederile de mai sus, corespunzător tipului de regulator de timonerie.

Planşa nr. 3

5
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Vedere A

y x

Vederea A

Fig. nr. 11.4.

Reglarea cursei pistonului cilindrului de frână

Reglarea schimbătorului de regim „gol-încărcat” - v. planşa nr. 4
Reglarea schimbătorului de regim „gol-încărcat” constă în reglarea cotei „Sx”.
Reglarea cotei „Sx” se va face după reglarea cursei pistonului cilindrului de frână, după cum urmează:
- se comută schimbătorul „gol-încărcat” pe poziţia „gol”;
- se desface asigurarea piuliţei manşon şi se deşurubează complet piuliţă;
- se efectuează o frânare de serviciu cu frâna automată cu o depresiune în conducta generală de 0,400 – 0,600 bar, după care
se înşurubează piuliţa manşon pe bara filetată până când se întimpină rezistenţă;
- se slăbeşte frâna şi se face o nouă frânare cu o depresiune în conducta generală de 0,400 – 0,600 bar;
- se măsoară cursa pistonului cilindrului de frână şi se verifică dacă bulonul barei de „încărcat” este liber;
- se slăbeşte frâna şi se comută schimbătorul „gol-încărcat” pe poziţia „încărcat”;
- se execută o frânare cu o depresiune în conducta generală de 0,400 – 0,600 bar;
- se măsoară cursa pistonului cilindrului de frână şi se verifică dacă bulonul barei de „gol” este liber ;
- se comută schimbătorul „gol-încărcat” pe poziţia „gol” şi se efectuează o frânare totală;
- se verifică cursa pistonului cilindrului de frânăpe poziţia „gol” care trebuie să se încadreze în valorile admise.

6
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Planşa nr. 4

Vedere A
1
CF

2 3;4

Vederea A
Schimbătorul „G-Δ în poziţia „gol” Schimbătorul „G-Δ în poziţia „încărcat”
Fig. nr. 11.5. Reglarea schimbătorului de regim „gol-încărcat”

CF CF

1-bară de conexiune pentru poziţia de „gol” a schimbătorului „G-Δ ; 2-bară de conexiune pentru poziţia de „încărcat”a schimbătorului „G-Δ;
3 – pârghie (gheara) schimbătorului „G-Δ ; 4 – opritor reglabil al schimbătorului „G-Δ ; CF – cilindrul de frână
Verificarea funcţionării regulatorului automat de timonerie SAB - v. planşa nr. 5
Pentru verificarea funcţionării regulatorului automat de timonerie SAB la vagon, după reglarea cursei pistonului cilindrului de frână,
la vagoane se vor efectua următoarele probe:
a)Pentru regulator automat de timonerie SAB tip DA
- se înşurubează regulatorul automat de timonerie până se aplică saboţii de frână pe suprafaţa de rulare a roţilor, după care se
deşurubează o rotaţie completă ;
- se execută o frânare totală observându-se deşurubarea regulatorului, iar cursa pistonului cilindrului de frână trebuie să fie egală
cu cursa pistonului stabilizată.
b)Pentru regulator automat de timonerie SAB tip DRV
- se introduce între brida de comandă şi flanşa mantalei regulatorului o piesă de grosime 8-10mm;
- se fac frânări şi defrânări succesive observându-se la a doua frânare micşorare cursei pistonului cilindrului de frână, iar la a treia
frânare totală, cursa pistonului trebuie să fie egală cu cursa pistonului stabilizată;
- se scoate piesa dintre flanşa mantalei regulatorului şi brida de comandă şi se execută 3 frânări şi defrânări succesive. La a doua
frânare se va observa o mărire a cursei pistonului cilindrului de frână, după care la a treia frânare totală, cursa pistonului trebuie să fie egală
cu cursa pistonului stabilizată;
Regulatorul automat de timonerie SAB tip DRV sau DA care nu corespunde la probele de mai sus, se demontează de la vagon, se
deşurubează şi se revizuiesc din nou, repetându-se probele.
Câmpul de lucru al regulatorului de timonerie trebuie să corespundă următoarele valori, la ieşirea din IMMR-uri, ateliere de zonă şi
revizii de vagoane:
- pentru regulatoare de timonerie SAB tip DRV – 2AT – 250 K, câmpul de lucru trebuie să fie cuprins între 190 – 250 mm;
- pentru regulatoare de timonerie SAB tip DA2 de la trenuri etajate, câmpul de lucru trebuie să fie de 225 mm pentru regulatoare
de timonerie de la boghiuri pe două osii şi de minim 190 mm pentru regulatoare de timonerie de la boghiuri pe trei osii;
- pentru regulatoare de timonerie SAB cu câmpul de lucru maximum de 300 mm, câmpul de lucru trebuie să fie cuprins între 250
– 300 mm;
- pentru regulatoare de timonerie SAB cu câmpul de lucru maximum de 450 mm, câmpul de lucru trebuie să fie cuprins între 360
– 450 mm;
- pentru regulatoare de timonerie SAB cu câmpul de lucru maximum de 600 mm, câmpul de lucru trebuie să fie cuprins între 500
– 600 mm;
Menţinerea constantă a jocului dintre saboţi şi roţi („j”), respectiv garnituri de frecare şi discul de frână la valoarea:
- 3 - 8 mm, pentru vagoanele de călători şi de marfă cu frână cu saboţi ;

7
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

- 1- 2 mm, pentru vagoanele de călători şi de marfă cu frână cu disc;

Menţinerea valorii cotei „A” în domeniul :
- 30 – 80 mm, pentru vagoanele pe patru osii, cu timonerie centrală obişnuită ;
- 15 – 40 mm, pentru vagoanele pe patru osii, cu timonerie centrală obişnuită şi pentru vagoanele pe patru osii, cu timonerie
centrală divizată.
Observaţie : valoarea cotei „A” cuprinde jocurile dintre saboţi şi roţi şi din articulaţiile timoneriei.

Planşa nr. 5
Vederea A

Vederea A

Fig. nr. 11.6.Verificarea funcţionării regulatorului automat de timonerie SAB

a) regulator automat de timonerie SAB tip DA
b) regulator automat de timonerie SAB tip DRV
1-articulaţie regulator-cilindru de frână; 2- bara de comandă; 3-regulatorul automat de timonerie; j- jocul dintre saboţi şi roţi; A-distanţă
reglabilă comandă regulator automat de timonerie.

Reglarea timoneriei de frână în funcţie de diametrul roţilor

Reglarea timoneriei de frână în funcţie de uzura roţilor se face cu ajutorul găurilor de reglare care sunt practicate la barele de la
punctul fix sau direct pe barele de frână, efectuându-se următoarele operaţii :
- se măsoară distanţa dintre doua găuri consecutive de la punctul fix sau bara de frână ;
- se măsoară uzura roţilor care deservesc un regulator de timonerie prin diferenţa diametrelor acestora în stare nouă şi uzată ;
- se însumează uzurile roţilor şi se compară cu distanţa dintre găurile de la punctul fix sau barele de frână ;
- dacă mărimea uzurilor însumată este egală sau mai mare cu 5 mm faţă de distanţa dintre două găuri de la punctul fix sau bară
de frână, se trage timoneria de frână la gaura următoare.
După reglare, câmpurile de lucru trebuie să fie cele din prezenta instrucţia nr.938/1986.
Se consideră timoneria corect reglată dacă levierele timoneriei centrale şi primul levier vertical de la timoneria osiilor care se leagă
de bara principală de frână, sunt înclinaţi către boghiu sau osie.
Reglarea timoneriei de frână în funcţie de uzura roţilor la vagoane se face conform documentaţiei tehnice a vagonului.
11.1.2 Frâna de mână - V. PLANŞA NR. 6
Frâna de mână se repară conform „Tehnologiilor de reparaţie prezentate în fascicola E”
Cu ocazia reparaţiei frânei de mână se verifică:
- jocul maxim între pătratul manivelei şi axul de antrenare care va fi de maxim 2mm; rotaţia liberă a manivelei pe ax în limitele
acestui joc va fi de maximum 150;
- jocul radial maxim în lagăre care nu trebuie să depăşească 0,5 mm în cazul lagărelor cu rulmenţi şi 0,1 mm în cazul lagărelor
fără rulmenţi;
- jocul axial care nu trebuie să depăşească 1 mm;
- uzura profilului dinţilor pe cercul de divizare care nu trebuie să depăşească 1 mm;
- zalele lanţului Gall care nu trebuie să fie sparte sau lipsă;
- bolţurile lanţului Gall care nu trebuie să fie depresate sau îndoite ;
- dantura roţilor de antrenare care nu trebuie să aibă dinţi rupţi sau uzaţi mai mult de ¼ din înălţimea lor, adică o uzură maximă
de 2-3 mm ;

8
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

- fusul filetat care trebuie să fie drept, filetul să fie continuu fără lovituri sau discontinuităţi ;
- uzura filetului piuliţei la vârf care nu trebuie să depăşească 1 mm;
- jocul radial cât şi cel axial însumate între fusul filetat şi piuliţa care nu trebuie să depăşească 1 mm;
Ajustarea şi reglarea frânei de mână se face astfel, încât la o mişcare de o rotaţie a manivelei fusului frânal să determine în acelaşi
moment o mişcare a tuturor barelor de frână în sensul strângerii sau slăbirii frânei.
Când frâna de mână este strânsă şi saboţii sunt aplicaţi pe roţi, trebuie să rămână o rezervă de 5-6 filete deasupra piuliţei fusului
frânal.
Strângerea frânei de mână de la situaţia complet slăbită la situaţia complet strânsă trebuie să nu depăşească 6-16 învârtituri ale
manivelei.
Reglarea frânei de mână se face astfel :
- se montează saboţii la toate roţile ;
- se slăbeşte complet frâna de mână astfel încât piuliţa fusului frânal să se găsească la partea de jos, sprijinită pe suportul fusului
- se roteşte manivela fusului frânal de 6 – 8 ori situaţie în care tija pistonului cilindrului de frână trebuie să iasă afară din cilindru
cu 110 ± 5 mm, obţinându-se o puternică apăsare a saboţilor pe roţi.

Planşa nr. 6

Vederea A

110 mm

6-8 rotaţii

9
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Vederea A
Fig. nr. 11.7. Proba de funcţionare a frânei de mână

1-manivelă; 2-ax; 3-piulţa fusului frânal; 4-levier; 5-levier curbat; 6-bară de legătură; 7-fus frânal.

11.1.3 Continuitatea conductei generale de aer a vagonului

Verificarea generală a instalaţiei de frână
În cadrul acestei verificări trebuie să se examineze următoarele:
- dacă robinetele frontale de aer ai conductei generale de aer şi robinetele de izolare se deschid şi se închid cu mâna, fără ajutorul
ciocanului sau cheii;
- nicio piesă a vagonului nu trebuie să se sprijine pe robinete sau să împiedice manevrarea mânerului de încidere şi deschidere
a robinetului;
- sârma valvei de descărcare nu trebuie să permită ca valva de descărcare să rămână în poziţia deschisă sau înţepenită;
- piese ale vagonului nu trebuie să lovească în conducta generală sau în alte piese ale instalaţiei de frână;
- distribuitoarele de aer tip Hik trebuie să corespundă cu diametrele cilindrului de frână montat pe vagon;
- la vagoanele cu cilindrul de frână montat pe boghiu se va verifica ca racordurile de cauciuc să nu fie atinse de alte piese ale
vagonului;
Verificarea continuităţii conductei generale - v. planşa nr. 7
Conducta generala de aer trebuie să prezinte continuitate pe tot traseul ei şi se verifică prin trecere cu bila.
Diametrul bilei este funcţie de diametrul conductei generale de aer şi de diametrele robinetelor frontale de aer prin care trebuie să
treacă, în care scop se va ţine cont de prescripţiile din cap. VI, din instr. 938/1986. (c.g. 1″ bila diametrul 18 mm, c.g. 1 ¼ ″ bila diametrul
19,5 mm ; robinet frontal de 1″ bila diametrul 18 mm, robinet frontal de 1 ¼ ″ bila diametrul 19,5 mm).
Bila se introduce prin fiecare semiacuplare de aer a vagonului de la un capăt şi trebuie să iasă pe partea opusă a vagonului prin
una din ramificaţiile conductei generale de aer. Proba se face de la ambele capete ale vagonului.
Continuitatea conductei generale de aer se execută astfel :
- se montează dispozitivul de reţinerea bilei la una din semiacuplările vagonului
- se introduce printr-o semiacuplare bila corespunzătoare ;
- se deschide robinetul frontal de aer ;
- se leagă semiacuplarea în care s-a introdus bila la sursa de aer ;
- se dă drumul la aer la presiunea maximă de aer de 5 bar, până ce bila iese prin cealaltă semiacuplare, unde este ataşat
dispozitivul de reţinerea bilei ;
- se repetă operaţiile pentru fiecare semiacuplare de aer din dotarea vagonului.
În cazul când conducta generală de aer este ştrangulată se iau măsuri pentru eliminarea defectului după care se repetă verificarea
continuităţii conductei generale de aer.
Suflarea conductei generale de aer se face numai în cazul în care s-a intervenit pentru eliminarea defectului legat de ştrangularea
acesteia.
Suflarea conductei generale de aer se execută după cum urmează:
- se izolează distribuitorul de aer;
- se alimentează conducta generală de aer la o presiune de 5-6 bar ;
- se ciocăneşte conducta generală;
- se suflă intermitent timp de un minut conducta generală.

10
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Planşa nr. 7

Fig. nr. 11.8.Verificarea continuităţii conductei generale

11
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Verificarea funcţionării robinetului semnalului de alarmă - v. planşa nr. 8

Verificarea funcţionării robinetului semnalului de alarmă se face după cum urmează:
- se izolează distribuitorul de aer;
- se alimentează conducta generală de aer la o presiune de 6,5 bar ;
- se manipulează mânerul robinetului semnalului de alarmă de la fiecare post de comandă. Forţa cu care se trage de fiecare
mâner trebuie să fie cuprinsă între 10-25 daN după tipul vagonului;
- se urmăreşte deschiderea robinetului semnalului de alarmă la manipularea mânerului;
- se verifică starea garniturii şi locaşului acesteia;
- se verifică starea capacului de închidere a robinetului;
- se verifică starea corpului robinetului de alarmă;
- se închide robinetul semnalului de alarmă şi se verifică să nu aibă pierderi.
Dacă robinetul şi întreaga instalaţie a semnalului de alarmă este bună, se trece la sigilarea robinetului semnalului de alarmă numai
la vagoanele de călători şi similare acestora.
Sigilarea se face numai după ce proba de etanşeitate a fost bună.
Planşa nr. 8

Fig. nr. 11.9.Verificarea funcţionării robinetului semnalului de alarmă

Verificarea etanşeităţii conductei generale - v. planşa nr. 9
Verificarea etanşeităţii conductei generale se face execută cum urmează:
- se izolează distribuitorul de aer;
- se montează un manometru la capătul unei semiacuplări ;
- se alimentează conducta generală de aer la o presiune de 6,5 bar ;
- se izolează conducta generală ;

12
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

- se urmăreşte la manometru ca pierderea de presiune să nu depăşească 0,1 bar în timp de 5 minute;

În cazul când pierderea de aer este mai mare se remediază această pierdere, după care se repetă probă.
La vagoanele care au conductă generală de 10 bar, presiunea de probă este de 12 bar. Pierderea de presiune nu trebuie să
depăşească 0,1 bar în timp de 5 minute.
NOTĂ : etanşeitatea conductei generale de aer se execută individual pentru fiecare vagon în parte.
Planşa nr. 9

Fig. nr. 11.10.Verificarea etanşeităţii conductei generale

11.1.4 Proba de sensibilitate a franei - V. PLANŞA NR. 11
Pentru a se constata dacă timoneria de frână sesizează variaţiile mici de presiune din conducta generală de aer se execută proba
de sensibilitate şi insensibilitate după cum urmează :
- se montează un robinet cu duză calibrată şi un manometru la capătul unei semiacuplări;
- se pune robinetul de izolare al vagonului în acţiune;
- se alimentează întreaga instalaţia de frână la o presiune de regim 5 bar ;
- se verifică dacă instalaţia de frână este bine alimentată;
- se manipulează mânerul robinetului mecanicului KD-2 în poziţia a - III-a;
Pentru executarea probei de sensibilitate se face(cu ajutorul robinetului cu duză calibrată)o depresiune în conducta generală de aer
de 0,6 bar la vagoanele dotate cu echipament de frână KE respectiv o depresiune de 0,4 bar la vagoanele dotate cu echipament de frână
HiK şi în timp de 6 secunde frâna trebuie să intre în acţiune.
Planşa nr. 11

13
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Vederea A Vederea B

Manometrul de control Robinet cu diuză calibrată

Fig. nr. 11.12.Proba de sensibilitate
11.1.5 Proba de insensibilitate a frânei - V. PLANŞA NR. 12
Pentru efectuarea probei de insensibilitate se procedează în felul următor:
- se manipulează mânerul robinetului mecanicului KD-2 din poziţia a-III-a în poziţia a-II-a;
- se realimentează instalaţia de frână la o presiune de regim 5 bar ;
- se manipulează mânerul robinetului mecanicului KD-2 în poziţia a-III-a (neutră);
Se execută (cu ajutorul robinetului cu diuză calibrată)o depresiune în conducta generală de:
- 0,69 bar în timp de 60 secunde pentru vagoane echipate cu distribuitoare de aer KE-1c-SL, KE-2c-ALP şi KE-2c-AL;
- 0,48 bar în timp de 60 secunde pentru vagoane echipate cu distribuitoare de aer KEs;
- 0,3 bar în timp de 54 secunde pentru vagoane echipate cu distribuitoare de aer HiKgl;
- 0,4 bar în timp de 60 secunde pentru vagoane echipate cu distribuitoare de aer HiKp1.
În toate cazurile frâna nu trebuie să intre în acţiune.
În cazul când probele nu corespund, se vor lua măsuri pentru remedierea defectelor după care se repetă probele.
Planşa nr. 12

14
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

X A

Vederea A Vederea B

Manometrul de control Robinet cu diuză calibrată

Fig. nr. 11.13. Proba de insensibilitate

Proba de verificare a presiunii aerului în cilindrul de frână la depresiune în conducta generală de aer de 1,5 bar - v. planşa nr. 13
În cadrul acestei probe se execută următoarele:
- se montează un manometru care să poată măsura presiune în cilindrul de frână ;
- se alimentează instalaţia de frână la o presiune de regim 5 bar ;
- se face o depresiune în conducta generală de 1,5 bar (frânare totală);
- se urmăreşte la manometrul ce indică presiunea în cilindrul de frână ca aceasta să fie :
- 3,6 ± 0,1 bar la frâna HiK ;
- 1,7 ± 0,1 bar la frâna KE-GPR- regim „M” sau „P” ;
- 1,8 ± 0,1 bar la frâna KE-GPR- regim „R” (joasă presiune)
- 3,9 ± 0,1 bar la frâna KE-GPR- regim „R” (înaltă presiune)
La vagoanele echipate cu alte tipuri de frână, presiunea aerului în cilindrul de frână va avea valorile prevăzute în documentaţia
tehnică a vagonului.

15
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Planşa nr. 13

Fig. nr. 11.14.Proba de verificare a presiunii aerului în cilindrul de frână

Proba de verificare a timpilor de frânare-slăbire a cilindrul de frână

În paralel cu proba de verificare a presiunilor în cilindrul de frână, se execută şi proba de verificare a timpilor de frânare-slăbire.
Valorile timpilor trecuţi în tabelul de mai jos, sunt pentru depresiuni de 1,5 bar în conducta generală de aer (frânare totală).
Tabelul nr.11.1
Tipul distribuitorului Poziţia de frânare Timpul de frânare* Timpul de slăbire**
HiK – G - P G 35 - 45 45 - 58
P 4-5 11 - 17
KE – 1c - SL G 21 - 27 45 - 58
P 3-5 16 - 20
KE – 2c - AL G 21 - 27 45 - 58
KE – 2c - ALP P 3-5 15 - 18
G 21 - 27 45 - 58
KEs P 3-5 15 – 19
R 3-5 15 - 19
*Timpul de frânare = timpul de umplere a cilindrului de frânare pâna la 95 % din presiunea maximă (în secunde)
**Timpul de slăbire= timpul de golire a cilindrului de frânare pâna la o presiunea de 0,4 bar (în secunde)

16
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

În paralel cu verificarea timpilor de frânare-slăbire se va pensula cu soluţia de apă şi săpun orifciul „O” din suportul distribuitorului
de aer KEs şi la releul reglabil RR2, pe poziţia de frânare. Nu se admite formarea bulelor care să se spargă într-un timp de până la 30
secunde.

11.1.6 Proba de durată - V. PLANŞA NR. 14

Proba de durată se execută după cum urmează:
a) La vagoanele de marfă:
- se montează un manometru care să poată măsura presiune în cilindrul de frână ;
- se alimentează instalaţia de frână a vagonului la presiunea de regim (5 bar);
- se execută o frânare rapidă ;
- după stabilizarea presiunii aerului în cilindrul de frână se aşteaptă timp de 30 minute.
Presiunea aerului în cilindrul de frână nu trebuie să scadă sub 2,7 bar.
b) La vagoanele de călători :
- se montează un manometru care să poată măsura presiune în cilindrul de frână ;
- maneta schimbătorului de regim de frânare se trece în poziţia „P”
- se alimentează instalaţia de frână a vagonului la presiunea de regim (5 bar);
- se face o depresiune în conducta generală de aer de 0,6 – 0,7 bar cu schimbătorul de regim în poziţia „P”
- după stabilizarea presiunii aerului în cilindrul de frână se aşteaptă timp de 30 minute.
Presiunea aerului în cilindrul de frână nu poate să scadă cu mai mult de 0,1 bar sau să crească cu cel mult de 0,4 bar.
Planşa nr. 14

17
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Fig. nr. 11.15.Proba de durată

11.1.7 Etanşeitatea instalaţiei de frână a vagonului - v. planşa nr. 10

La verificarea etanşeităţii întregii instalaţiei de frână se procedează în felul următor:
- se deschide robinetul de izolare pentru a se permite alimentarea distribuitorului şi întregii instalaţiei de frână;
- se montează un manometru la una din semiacuplări ;
- se alimentează conducta generală de aer la o presiune de 5 bar ;
- se controlează etanşeitate la îmbinări, flanşe, garnituri, etc. înlăturându-se eventualele pierderi ;
- se verifică din nou pierderile din instalaţia de frână care trebuie să corespundă valorile prevăzute în cap. I, pct.3.5.8. ( la vagoane
de călători dotate cu frână tip KEs, KE-2c-ALP, KE-G.P.R.-A şi KE-G.P.R.-A (D), timp de 3 minute, pierderile de aer nu trebuie să
depăşească 0,100 bar; la vagoane de călători dotate cu frână tip Hik-p1, timp de 3 minute, pierderile de aer nu trebuie să depăşească 0,150
bar; la vagoanele de marfă timp de 2 minute, pierderile de aer nu trebuie să depăşească 0,150 bar).
În cazul când pierderile de aer sunt mai mare se remediază această pierdere, după care se repetă probă. Verificarea etanşeităţii
întregii instalaţiei de frână se execută individual pentru fiecare vagon în parte.

Planşa nr. 10

18
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Fig. nr. 11.11.Verificarea etanşeităţii întregii instalaţiei de frână

Proba de funcţionare a regulatorului antipatinaj - V. PLANŞA NR. 15
După montarea tuturor subansamblelor instalaţiei de frână la vagon se execută o proba de funcţionare a regulatorului antipatinaj,
după cum urmează:
- maneta schimbătorului de regim de „GPR” se trece în poziţia „R”;
- se alimentează instalaţia de frână a vagonului la presiunea de regim (5 bar);
- se face frânare totală ( depresiune în conducta generală de aer de 1,5 bar)
- se deschide căpăcelul de cauciuc plasat pe partea laterală a carcasei regulatorului antipatinaj prin care se permite accesul la
volantul de inerţie al acestuia ;
- se acţionează cu degetul volantul de inerţie în ambele sensuri la regulatorul antipatinaj tip M 2 şi numai într-un sens ( sensul de
mers al trenului) la regulatorul antipatinaj tip MWX2 din poziţia de repaus după care imediat se lasă liber.
La acesta manevră trebuie să se producă rapid îndepărtarea şi aplicarea saboţilor pe roţi, însoţită de o evacuare a aerului din
cilindrul de frână prin supapa de evacuare. Îndepărtarea şi aplicarea saboţilor pe roţi trebuie să se producă în mai puţin de 2 secunde.
Proba de funcţionare se face la fiecare regulator antipatinaj.
După executarea probei se închide căpăcelul de cauciuc al carcasei.
Planşa nr. 15

19
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Fig. nr. 11.16.Proba de funcţionare a regulatorului antipatinaj

Proba de funcţionare a regulatorului centrifugal - V. PLANŞA NR. 16

Această probă se execută după cum urmează :
- maneta schimbătorului de regim de „GPR” se trece în poziţia „R”;
- se alimentează instalaţia de frână a vagonului la presiunea de regim (5 bar);
- se face frânare totală ( depresiune în conducta generală de aer de 1,5 bar);
- se deschide căpăcelul metalic plasat pe partea laterală a carcasei regulatorului prin scoaterea cuiului spintecat şi slăbirea piuliţei
de la bulonul de fixare al căpăcelului ;
- se înşurubează în gaura filetată a contragreutăţii regulatorului, aflată în dreptul deschiderii căpăcelului, dispozitivul de acţionare
- se acţionează lateral spre capacul regulatorului dispozitivul înşurubat în contragreutate. La executarea acestei operaţii trebuie
să se producă o emisie de aer la regulatorul centrifugal, după care contragreutate se lasă liberă.
După executarea probei, se scoate dispozitivul de acţionare al contragreutăţii şi se închide capacul regulatorului centrifugal prin
strângerea piuliţei şi fixarea cuiului spintecat.
Planşa nr. 16

20
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Fig. nr. 11.17.Proba de funcţionare a regulatorului centrifugal

Proba de funcţionare a releului de presiune DU 21/2,2 ŞI DU 21C/1,27 - V. PLANŞA NR. 17
La această probă se execută următoarele:
- maneta schimbătorului de regim de „GPR” se trece în poziţia „R”;
- se alimentează instalaţia de frână a vagonului la presiunea de regim (5 bar);
- se face frânare totală ( depresiune în conducta generală de aer de 1,5 bar);
- se deschide capacul indicatorului de presiune care este montat pe partea laterală a vagonului;
- se citeşte presiunea indicată de manometrul cilindrului de frână care trebuie să fie de 1,7 bar ;
- se apasă butonul din cutie şi se observă creşterea presiunii aerului, în cilindrul de frână până la 3,8 bar la manometru;
- se eliberează butonul şi se urmăreşte la manometrul scăderea presiunii în cilindrul de frână la valoarea de 1,7 bar ;
- proba de verificare a funcţionării releului de presiune se execută de pe ambele părţi ale vagonului.
După executarea acestor operaţii, se închide capacul indicatorului de presiune.
NOTĂ :
În timpul verificării funcţionării releului de presiune DU 21/2,2 trebuie urmărită creşterea presiunii în cilindrul de frână de la 1,7 bar
la 3,8 bar cât şi revenirea la 1,7 bar să se realizeze în 2,5 secunde.
La vagoanele echipate cu distribuitorul de aer KE – GPR – A, presiunile urmărite la indicatorul de presiune trebuie să corespundă,
pentru tipul de vagon respectiv, cu valorile indicate în prezenta instrucţia 938/1986.
Planşa nr. 17

21
 DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL
SUPORT DE CURS
PROGRAMUL DE CALIFICARE REVIZOR TEHNIC VAGOANE

Fig. nr. 11.18. Proba de funcţionare a releului de presiune

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR
1. Ce se înţelege prin mobilitatea timoneriei de frână ?
2. Cum se face verificarea mobilităţii timoneriei de frână ?
3. Ce verificări se efectuează după reparaţie la frână de mână ?
4. Cum se face verificarea continuităţii conductei generale de aer a vagonului ?
5. Cum se face verificarea funcţionării robinetului semnalului de alarmă ?
6. Cum se execută proba de sensibilitate a frânei ?
7. Cum se execută proba de insensibilitate a frânei ?
8. Cum se execută proba de durată la un vagon de marfă ?
9. Cum se execută proba de durată la un vagon de călători ?
10. Cum se face proba de verificare a timpilor de frânare-slăbire cilindrului de frână ?

22