1.

SPATIUL ECOLOGIC GLOBAL

1.1 Terra - complexitatea sistemic a vietii

Oamenii au cutat dintotdeauna sâ cunoasc mediul,

s-_i foloseasc abilitile pentru adpostire _i aprare, pentru
a-_i procura hrana _i materialele necesare vieii sale. A devenit
astfel contient de ceea ce este în jurul su, echilibrând
avantajele _i restriciile locurilor unde a trit pentru a-_i
asigura satisfacia propriilor nevoi.
Inc de la apariia omului preistoric _i pân în prezent au
avut i au loc multe schimbri în peisajul geografic al Globului;
unele din cauze naturale, altele din cauza interveniei umane.
De la schimbárile minime din strvechile
vremuri, la cele ale
omului preistoric care au avut loc în agricultur, pân la marile
schimbri care au avut loc in ultimele dou secole, datorit
industrializrii, cre_terii populaiei, aglomeratiei crescânde de
locuitori în centre mari urbane, cre_terea densitii rutelor de
transport, defri_area pe suprafete mari, evacuarea substantelor
toxice în apele curgtoare eliminarea lor
sau în atmosfer,
toate au transformat mediul natural într-un mediu specific
uman, unmediu umanizat, antropic.
Mediul reprezint o combinaie extrem de complex de
elemente naturale intercorelate dinamic, la care se adaug, în
multe locuri, construcii umane care modific
peisajul natural
primordial, timpul evoluiei istorice. Acestea pot fi
în
grupate
in: elementeprimare, elemente derivate _i elemente antropice
Printre cele primare se numr aerul/atmosfera, apele/
hidrosfera, teritoriul/litosfera, vieuitoarele/biosfera.
Atmosfera este un amestec de gaze care înconjoara
Pmântul, ca un vl, meninut de forta gravitaiei. Prezint o
structur stratificat în funcie de compoziia chimic, dar i

16
 fizice. Ofer izolaie termic împotriva
de proprietile
nocive ale vieii _i este sediul principalelor procese
radiaiilor
care determin particularitile climatului global.
Hidrosfera în mod direct atât la caracterizarea
particip
mediului cât _i a vieii. Cea mai mare parte apar ine m rilor _i
oceanelor, constituind mediul de via primordial _i este unul
dintre cele mai complexe in prezent.
cuprinde disoluii de sruri care însumeaz, în
Apa mrii
medie, 35%. Numai o mic parte din apele P mântului este
imobilizat în ghearii din tinuturile polare sau în cei de pe
varfurile munilor înalti. Circa 0,62% reprezint apele
continentale de suprafa împreun cu apele subterane iar
aproximativ 0,03% afl sub form de vapori, în atmosfer,
se în
umiditatea din sol i în apa din organismele vii.
Litosfera. Scoarta terestr a suferit transformri
continue de-a lungul timpului. Aceasta se reazem pe o materie
vascoas denumit magm. în total, uscatul acoper 29% din
suprafata p mântului. Pe uscat se reg sesc iruri de muni,
podi_uri _i câmpii. Uscatul constituie nu numai un suport pentru
existenta vietii omului _i a altor specii adaptate utilizrii
oxigenului din atmosfer, ci reprezint _i principalul depozit al
resurselor minerale. Dintre componentele derivate ale litosferei
fac parte: vegetatia, fauna _i solurile. nu
Biosfera numr á aproximativ 1,5 milioane de specii
animale si peste jum tate de milion de specii vegetale.
Vegetatia, plantele constituie nu numai componentele vizibile,
care imprim caractere specifice mediului, ci _i o constituent
care imprim funcionalitatea economic a diverselor teritorii.
Aceasta reprezint sursa de hran, de combustibili _i de
materiale de construcie, de adpostire a a_ezrilor omene_ti
etc. In funcie de asocierea forma iunilor vegetale se pot
identifica urmtoarele biomuri: pdure, savan,
de_ert. Dac plantele, fiind fixate prin rdcini
paji_ti$i
de locul din
care-_i procur "hrana", au areale mai stabile _i sunt mai direct
expuse condiilor climatice, animalele, putându-se deplasa _i
adaposti, pot suporta variaii mai mari de clim având astfel
posibilitatea extinderii mai mari a arealului de via.
Solul, ca un strat dinamic in cuprinsul cruia se
desfä_oar numeroase i foarte complexe procese chimice,

17
fizice _i biologice, prezinta anumite
propnetai
caree il specifice
diferentiaz clar de substratul rocilor pe care s-a format,
alctuirea solului intr in
particule anorganice din alterares
rocilor din suport, particule organice rezultate din alterar
vegetale _i animale descompuse i ap. substante
Dintre Componentele antropice fac parte
a_ezrile
omene_ti, culturile agricole, cre_terea animalelor, obiectivele
industriale, reteaua cilor de comunicaii. Pornind dela de la
necesitatea adpostirii, omul in expansiunea sa
teritorial, a
împânzit suprafaa continentelor cu a_ezri mari sau mici care
introduc o not proprie de infrumuseare sau urâirea
peisajului natural. Prin activitile sale el a extins pân departe
de propria-i locuin însemnele prezenei umane.
Viata este dependent de mediu; factorii via _i mediu
sunt inseparabili, legtura fiind exprimat generic prin forme
biotice, iar fiziologic prin schimburile de substane dintre
_i mediu. Exist adeseori o dependen via
între natur, mediu _i
organism; astfel particularitile mediului se regsesc în
specificul configuraiei organismului dat. Viata depinde de
numerosi factori de mediu; este imposibil constituirea unui
sistem de forme biotice
multe sisteme de forme
atotcuprinztor. Sunt necesare mai
biotice, atât la plante, cât _i la
animale.
Geosistemul planetar cuprinde toate aceste elemente,
care prin interactiunea lor complexà au generat _i au sustinut
efectul emergent reprezentat de
este definit
via. Conceptul de geosistem
iniial de Soceava (1975) fiind "...un sistem
ca
deschis, un întreg alctuit din elementele corelate ale
naturii,
supus legilor acesteia, actionând în înveli_ul geografic.
El
sufer din partea societii omene_ti influentele cele mai
diverse, care transform considerabil elementele sale _i
întregul sistem. Aceste influente afecteaz structura
proceselor naturale i astfel confer geosistemelor o calitate
noud. Totu_i sursele de influen economice _i sociale nu fac
parte din acestea. In orice conditii
categorie de ordin
geosistemul rmâne o
natural". Deta_areea naturalist de
Componentele economice _i sociale se va mentine _i iîn abordarn
ulterioare, dar începând cu F.Taillefer geosistemul "integreaza
18
omul sau mai degrab societatea, considerat ca i un agent
natural...".
"Geosistemul" trebuie s fie un termen atât de general _i
cuprinztor, încât s identifica cu
se poat uniti de nivel local
sau de extensiune planetar, s includ atât un teritoriu
propriu-zis, cât _i numai un anumit circuit geografic (energetic,
al apei, al aerului) sau un iînveli_ geografic (litosfera, geosfera
etc.).
in concluzie, denumim geosistem orice unitate
teritorial pe care rela iile dintre elementele geografice
componente, înscrise într-o structur funcional proprie, o
individualizeaz ierarhic în timp i spaiu geografic, printr-o
fizionomie peisagistic specific _i un anumit grad de
potentialitate energetic i de productivitate biologicd.'
Legatura acestei entiti cu viaa este sugerat de îns_i
finalitatea proceselor de interac iune pe care le comport .
Parametrii calitii teritoriului sunt concretiza i de: apã, aer
curat, sol fertil etc., adic tot ceea ce depinde de
functionalitatea spaiului geografic respectiv. Mediul poate fi
considerat, în întelesul su geografic, ca o dimensiune a
încrcturii peisajului cu resurse de via. Nu exist peisaj,
geosistem, care s nu se constituie i ca un anumit tip de mediu;
dup cum nu exist tip de mediu geografic care s dispun de
caliti de via în afara peisajului, a funcionalittii sale
geosistemice.
Pe lâng calitatea de unitate produc toare de resurse,
geosistemul devine, totodat , un mediu pentru tot ceea ce
reprezint componentul sau emergent de varf, viaa,
constituindu-se, în acest sens, ca ecosistem. Prin complexitatea
sa mult mai profund , geosistemul se poate confunda cu
ecosistemul, dar ele se completeaz unul pepe altul,
diferenierea decurgând din faptul c:
Ecosistemul are caracter biocenotic (structur
bipolar, format din vietuitoare i mediu), iar
geosistemul are caracter policentric, unde fiecare

Ro_u, A. (1987), Terra - geosistemul vieii, Editura tiinific _i Enciclopedic ,

Bucure_ti, p.45.

19
 component (relief, aer, ap, sol etc.) are un ro
esential în structura respectivá;
Mediul, in cazul ecosistemului, joacå rolul unui cadr
de viat, iar pentru geosistem este un organism
sistemic, în care totul func ioneaz ca un sistem;
Relatiile dintre "mediul natural" i organisme sunt
pentru ecosistem trofice, iar in cadrul geosistemului
acestea devin izvorul resurselor de via (produc solul
aerul, apa etc.);
Organizarea ierarhic a ecosistenelor are în vedere
numai organismele, pe când cea geosistemic ,
întregul complex teritorial;
Ecosistemul se constituie ca o unitate a prezentului,
iar geosistemul poart în caracterele sale întreaga-i
istorie, este rezultatul unei evoluii continue.
Si geosistemul i ecosistemul pun pe primul plan Omul a
functionalitatea i vizeaz în mod deosebit viaa.
inceput s selecteze ce îi trebuie din ambiana natural . El a
preluat masiv resurse de mediu, mijloace de construcie a unor
structuri tehnicosociale proprii, pe care le-a suprapus _i le-a
integrat mai mult sau mai puin bine, structurilor naturale ale
geosistemului.
Schimbarea atitudinii fat de mediu presupune
cunoa_terea anumitor reguli de comportament practic, necesit
o anumit comportare etic fa de raporturile dintre suportul
ecologic _i elementele biotice.

1.2 Funcionalitatea mediului -sistemele

ecologice
Efectul de distorsionare a relaiei omului cu mediul,
determinat de intensificarea eforturilor productive, se
manifest din ce în ce mai puternic, ducând la adâncirea strii
Conflictuale dintre societate _i Natur. Sfera economicului,
care motiveaz o
f1ind cea oricare din aciunile
reformulare a teoriei economice, ,o intrare în
umane, impune
adâncuri", a_a
Cum sugereaz , cu o deosebit acuitate P. Bran în lucrarea
Economica valorii. Acest demers reprezint , în fapt, o analiza d
fenomenului de obtinere a valorii în care s se asigure

20