Discriminarea pe baza orientării sexuale și a identității de gen

Prof. coordonator : Claudia Udrescu

Student:Efteme-Miu Alexandra-Elena

București 2022

Cuprins
Introducere

1.Sistemul internațional

2.Rezoluție adoptată de Consiliul pentru drepturile omului la 30 iunie 2016

2.1 Violența asupra persoanelor LGBT

2.2 Sistemul regional-european

3.Rapoartele Consiliului Europei și Instrumentele Internaționale

4. Sistemul național

Concluzie

Bibliografie
Introducere:

Discriminarea bazată pe orientarea sexuală a prezentat noi provocări pentru libertatea

religioasă și pentru autonomia bisericii. Astfel, se pledează pentru recunoaștere și protecție
împotriva discriminării față de orientarea sexuală a omului. La nivel international, legea
drepturilor de autor au avut cu siguranță succesul lui legal și politic.
Motivul pentru care am ales această temă se referă la faptul că de sute de ani LGBT-ul a
devenit un subiect tabo pentru omenire, determinând un haos în lumea societății și lumea
juridică din punct de vedere legislativ și constituțional. S-au dat legi, s-au suspendat, s-au
abrogat, unele au intrat în vigoare și sunt respectate și acum, dar din păcate gândirea
oamenilor nu o poți schimba printr-o lege, pentru că puterea bibliei este mai puternică decât
oricare lege.
O sa afirm faptul că, totul depinde si este condus de societate, de populatie. Este foarte
greu să schimbi o mentalitatea oamenilor sau să-i înveți ce e bine și ce e rău. Dacă impui
cuiva să facă ceva cu argumentul „așa trebuie” nu o să respecte. Legile sunt făcute doar
pentru a preveni răul, de a pune în ordine societatea și de a îndepărta pericolul, dar nu
schimbă mentalități. Deschiderea la ceva nou îi constrânge pe oameni și îi fac să răspundă nu
tocmai bine, ci prin curiozități care încalcă intimitatea altora, respectul, bună-credință,
personalitatea.
Președintele Consiliului, domnul Lodewijk Asscher, ministrul afacerilor sociale și ocupării
forței de muncă și viceprim-ministru al Țărilor de Jos, a declarat:
„Este foarte important acum să avem o viziune comună europeană și un obiectiv
comun european care să asigure măsuri colective împotriva țărilor și organizațiilor care nu
respectă egalitatea de gen, drepturile femeilor și drepturile persoanelor lesbiene, gay,
bisexuale, transgen și intersexuale1”.
„LGBT este un acronim care se referă la colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală,
transsexuală și intersexuală, este utilizat încă din anii 1980”2.
„Termenul de homosexual a fost utilizat pentru prima dată de către Karl-Maria Kertbeny,
în anul 1869, într-o scrisoare deschisă către ministrul de justiție al Prusiei prin care contesta
legislația, care la acea vreme pedepsea aspru homosexualitatea”3.

1 Consiliul UE, Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, 16-17 iunie
2016, https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/epsco/2016/06/16-17/, accesat la data de 01.02.2022.

2 LGBT, https://www.wattpad.com/592623711-%E2%AC%87%EF%B8%8F-un-fel-de-info-lgbt%E2%AC%87%EF
%B8%8F-lgbt, accesat la data de 01.02.2022.

3 Wikipedia, LGBTQIA+, https://ro.wikipedia.org/wiki/LGBTQIA%2B, accesat la data de 01.02.2022.

Înainte se utiliza termenul de „dorință sexuală inversată 4” ca pe un diagnostic pentru
persoanele homosexuale. Foarte des a fost folosit și termenul de „nebunie morală” 5.
„Lesbienele reprezintă femeile atrase emoțional și sexual de alte femei; poeta greacă
Sappho a compus poezii despre femei ce iubeau alte femei, iar insula ei natală (Insula
Lesbos) a condus la denumirea acestei identități sexuale”6.
„Homosexualii reprezintă bărbații care sunt atrași în mod emoțional și sexual de alți
barbați,termenul „gay” era tradus ca „fericit”, „lipsit de griji” (din franțuzescul gai), dar și că
„licențios”(termen negativ care desemna lipsa restricțiilor morale și sexuale)” 7.
Bisexualitatea este una dintre „cele trei orientări sexuale principale hetero-, homo- și
bisexual, clasificate până în prezent și reprezintă atracția romantică ori sexuală față de
persoane de același sex sau de sex opus”8.
Aceștia aleg stilul de viață adecvat identității lor interioare și, uneori, „indivizii
optează pentru tratament medical hormonal și chirurgical pentru a dobândi o schimbare de
sex, astfel încât aspectul lor fizic să coreleze cu trăirile lor”9.
2.Sistemul internațional
Apariția sau adăugarea de „probleme noi” specifice în cadrul drepturilor omului, prezintă
întotdeauna provocări. Raportarea și conștientizarea în cadrul instituțiilor internaționale fost
facută de catre Secretarul General al ONU și Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului,
„ambii au declarat în repetate rânduri că există o nevoie urgentă de a contesta homophobia”10.
Jurisprudența internă privind orientarea sexuală are loc în baza experienței interne
comparative în Guatemala, Ghana, Nigeria și Coreea de Sud, s-a afirmat că o mare parte a
dovezilor sugerează că este incremental abordarea ar putea fi, în cele din urmă, o modalitate

4 Ibidem.

5 Ibidem.

6 Kathy Belge, Marke Bieschke , Queer: The Ultimate LGBT Guide for Teens, Zest Books, 1 iunie 2011, p. 10.

7 Wikipedia, LGBTQIA+, https://ro.wikipedia.org/wiki/LGBTQIA%2B, accesat la data de 01.02.2022.

8 Wikipedia, LGBTQIA+, https://ro.wikipedia.org/wiki/LGBTQIA%2B, accesat la data de 01.02.2022.

9 Ibidem, pp. 13-14.

10 Dominic McGoldrick , The Development and Status of Sexual Orientation Discrimination under
International Human Rights Law, Human Rights Law Review, 2016, pp. 1-68,
https://pdfs.semanticscholar.org/c5bf/7f85b0712ab1285f95546605c4bcc39a7c8d.pdf, accesat la data de
01.02.2022.
mai bună de a îmbunătăți activitatea internațională drepturile homosexualilor. Statele nu sunt
monolitice instituțional și pot fi progrese realizate din interiorul statelor prin litigii strategice
bazate pe probleme interne egalitatea constituțională și legislativă sau nediscriminarea, uneori
cu folosirea jurisprudenței internaționale sau transnaționale pentru a sprijini interpretările
progresive. Această jurisprudență internă poate avea o legitimitate mai mare pe plan intern și
autoritate decât jurisprudența internațională.
„În cadrul Adunării Generale a ONU din decembrie 2008, UE a susținut în
unanimitate Declarația privind drepturile omului, orientarea sexuală și identitatea de gen,
susținută de 68 de state de pe cinci continente, se reafirmă principiul nediscriminării și se
condamnă execuțiile, detenția arbitrară sau încălcarea drepturilor omului pe motive de
orientare sexuală sau identitate de gen”11.
Niciunul dintre tratatele O.N.U. privind drepturile omului nu conține nici o referire
expresă la orientarea sexuală. Prin urmare, interpretarea acestor tratate este de o importanță
critică pentru un număr mare de state părți care și-au dat acordul de a fi obligate prin aceste
tratate.
Într-o hotărâre de referință din Toonen v Australia în 1994 HRC a interpretat „sexul” în
articolul 2 alineatul (1) și articolul 26 alineatul din ICCPR ca acoperind „orientarea sexuală”
și astfel statele părți sunt obligate sa protejeze persoanele împotriva discriminării pe baza
orientării lor sexuale.

2.1. Rezoluție adoptată de Consiliul pentru drepturile omului la 30 iunie 2016

Protecția împotriva violenței și discriminării bazate pe orientarea sexuală și identitatea de

gen

„Reamintind de asemenea Rezoluția 60/251 a Adunării Generale din 15 martie 2006,

în care Adunarea a declarat că, Consiliul pentru Drepturile Omului ar trebui să fie responsabil
de promovarea respectului universal pentru protecția tuturor drepturilor omului și a
libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de orice fel și o manieră echitabilă și
egal”12.

11Secretariatul General al Consiliului UE, Promovarea respectării tuturor drepturilor fundamentale ale
persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender, 2010, https://www.consilium.europa.eu/media/32939/lgbt-
qc3110646roc.pdf, accesat la data de 01.02.2022.

12Consiliul European, Apărarea și promovarea drepturilor omului,

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/human-rights/, accesat la data de 01.02.2022.
 În baza textului de mai sus, am putea spune că Rezoluția 60/251 a Adunării Generale a
dorit să sublinieze faptul că protectia drepturilor omului este încălcată. Rezoluția 5/1 și 5/2
aduce în vedere că toți ne naștem cu drepturi și libertăți, de asemenea discriminare de orice
fel nu este respectată, așa că au adus o lege privind aceste aspecte de mai sus.
În opinia mea, nu va dispărea niciodată discriminarea, pentru că mentalitatea va fii
mereu aceeași, chiar dacă se dau legi împotriva discriminării sau înscrisuri din biblie. Legea
spune că avem voie să ne exprimăm cum dorim și să fim liberi până la încălcarea dreptului
altei persoane, dar tot legea vine și spune că este interzisă discriminarea de orice fel. Aceste
legi se cam bat “cap în cap” pentru unele persoane care nu știu să înțeleagă legile și să facă
diferența între a te exprima liber față de o persoană și de a o critica.

2.2. Violența asupra persoanelor LGBT

„Într-un raport al Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului publicat în
iunie 2015 se arată că persoanele LGBT sunt victimele abuzului, hărțuirii și discriminării în
toate colțurile lumii”13.
Cunoştinţele autorităţilor, necesare pentru a determina statutul de refugiat, cu privire la
condiţiile persoanelor LGBT în ţările de origine, sunt adesea minime. Solicitanţii de azil
LGBT aflaţi în centre de detenţie nu beneficiază de informaţii şi se pot confrunta cu izolare
socială şi abuzuri ca urmare a orientării lor sexuale sau identităţii de gen.

3.Sistemul regional-european

Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului subliniază că orientarea sexuală fie
heterosexualitatea, bisexualitatea sau homosexualitatea este o parte profundă a identitătii
fiecăruia dintre noi. Conform dreptului internațional, nimeni nu ar trebui tratat diferit datorită
orientărilor sexuale. Cu toate acestea, „lesbienele, homosexualii, bisexualii și transgenderii,
oamenii din Europa se confruntă încă cu prejudecăți adânc înrădăcinate și răspândite prin
discriminare”14.

13 Wikipedia, Homosexualitatea, https://ro.wikipedia.org/wiki/Homosexualitate, accesat la data de 01.02.2022.

14 Council of Europe standards, Combating discrimination on grounds of sexual orientation or gender identity ,
pp. 1-112, https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?
documentId=090000168047f2a6, accesat la data de 01.02.2022.
 Normele Uniunii Europene menite să combată discriminarea pe motive de origine rasială
sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală au fost transpuse de
toate statele membre în legislația lor națională, dupa lungi discutii in parlament. În prezent
sunt necesare eforturi suplimentare pentru a le pune în aplicare. Acestea sunt
principalele constatări ale unui nou raport lansat astăzi de Comisia Europeană.
Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și
directiva privind egalitatea de tratament între rase, ambele adoptate în 2000, au fost
elaborate pentru a combate discriminarea. Este o veste bună că aceste directive ale UE fac
parte acum din drept.
Comisia Europeană a făcut toate eforturile pentru a elimina discriminarea de toate
tipurile, mai ales când este vorba de dreptul la muncă. Nu are nici o relevanță de ce rasă,
religie, gen, orientare sexuală ești, atâta timp cât îți dai interesul la locul de muncă. Din
păcate nu toată lumea respectă acest drept și încă se fac diferențe între persoane, atât fizic cât
și moral.

3.1. Rapoartele Consiliului Europei și Instrumentele Internaționale

Consiliul Europei (CoE), cu 47 de state membre și care acoperă peste 820 de milioane a
luat un rol de lider în lupta împotriva discriminării pe motivul orientarea sexuală. Criteriile,
standardele și mecanismele sale de admitere încearcă să promoveze și să asigure respectarea
drepturilor omului ale fiecărui individ.
Acestea includ egal drepturile și demnitatea tuturor ființelor umane, inclusiv Convenția
din 2011 privind prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale. Combaterea violenței
împotriva femeilor și a violenței în familie a fost primul la care se face referire
nediscriminarea bazată atât pe orientarea sexuală, cât și pe identitatea de gen. In 2010,
Comitetul de Miniștri al CE a adoptat o recomandare adresată deputatului privind măsurile de
combatere a discriminării pe bază de orientare sexuală sau identitate de gen a persoanelor
lesbiene, homosexuale și bisexuale.
Majoritatea statelor member (38) au recunoscut că orientarea sexuală poate constitui un
motiv de discriminare în contextul său cuprinzător sau legislația sectorială împotriva
nediscriminării. La acea dată, nouă state membre nu păreau să protejeze persoanele LGB
împotriva discriminării. Cu toate acestea, problema sexuală orientarea discriminării este încă
divizibilă politic și sensibilă în rândul CoE.Statele membre precum Federația Rusă, Moldova,
Ucraina, Lituania, Croația,Serbia, Slovacia, Slovenia și Elveția.
 Raportul de astăzi analizează situația la 13 ani de la adoptarea de către UE, în 2000, a
directivelor de referință în materie de antidiscriminare. Normele interzic discriminarea într-o
serie de domenii-cheie pe motive de rasă sau de origine etnică, iar la locul de muncă interzic
discriminarea pe motive de vârstă, religie sau credință, handicap sau orientare sexuală.
Ambele directive au fost transpuse în dreptul intern al tuturor celor 28 de țări din UE, ca
urmare a măsurilor luate de Comisie. Pentru a se asigura că drepturile UE la egalitate de
tratament sunt aplicate în mod corespunzător la fața locului, Comisia recomandă statelor
membre:
Să continue să sensibilizeze opinia publică în legătură cu drepturile antidiscriminare și
să își concentreze eforturile asupra categoriilor celor mai expuse, cu implicarea angajatorilor
și a sindicatelor. Comisia pune la dispoziție fonduri pentru sprijinirea acestor activități și a
publicat un ghid practic pentru victimele discriminării (a se vedea anexa 1 la raportul de
astăzi).
Să faciliteze raportarea cazurilor de discriminare pentru victime, prin îmbunătățirea
accesului la mecanismele de soluționare a plângerilor. Organismele naționale pentru egalitate
au de îndeplinit un rol crucial, iar Comisia va continua să sprijine stabilirea de contacte între
organismele pentru egalitate și să se asigure că acestea își pot îndeplini efectiv sarcinile,
conform dreptului UE.
Să asigure accesul la justiție pentru cei afectați de discriminare. Ghidul pentru victime
elaborat de Comisie cuprinde îndrumări specifice despre cum trebuie prezentată și susținută
o plângere în materie de discriminare. În același timp, Comisia finanțează cursuri de
pregătire pentru practicienii în domeniul dreptului și pentru ONG-urile care reprezintă
victimele discriminării cu privire la modul de aplicare a dreptului UE în materie de egalitate.
Să abordeze problemele de discriminare specifice cu care se confruntă romii, în cadrul
strategiilor lor naționale pentru integrarea romilor, inclusiv prin punerea în aplicare a
orientărilor Comisiei, astfel cum sunt incluse în recomandarea recent adoptată de Consiliu cu
privire la integrarea romilor (IP/13/1226).
“Standardele și mecanismele Consiliului Europei încearcă să promoveze și să asigure
respectarea drepturilor omului ale fiecărui individ. Acestea includ drepturi egale, demnitatea
tuturor ființelor umane, inclusiv a lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor și transsexualilor
persoane.”
Analiza hotărârilor a arătat și că CNCD nu s-a eliberat complet de practica inexplicabilă de
a recomanda reclamanților să se abțină de la formulări care pot leza demnitatea altor
persoane, chiar dacă nu a constatat vreo încălcare a legislației antidiscriminare. CNCD
folosește frecvent două „șabloane” de organizarea a informației pentru redactarea hotărârilor
sale. Informația specifică cazului tratat este destul de greu de identificat, fiind de multe ori
inserată, din loc în loc, printre aprecieri standard generale, unele dintre ele neavând relevanță
pentru caz. Mai mult, doar unul dintre cele două „șabloane” permite identificarea criteriilor în
baza cărora se judecă necesitatea restrângerii libertății de exprimare. 15
În societățile noastre, homofobia și intoleranța față de lesbiene, homosexuali, bisexuali
și homosexuali persoanele transgender sunt încă răspândite. Mulți dintre ei încă suferă
discriminării, violenței și excluziunii pe motive de orientare sexuală sau identitate sexuală.
Discriminarea pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen nu este compatibilă cu
standardele Consiliului Europei. Angajamentul Consiliului Europei în combaterea
discriminării bazate pe orientarea sexuală are o lungă istorie: prima recomandare a
parlamentarului său Adunarea datează din 1981. De atunci, Adunarea, Comitetul Miniștrilor
iar Congresul Autorităților Locale și Regionale a abordat problema în anul 2008 mai multe
texte.16
A fost, de asemenea, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului esențiale în
combaterea discriminării, recunoscând în mod regulat încă de la începutul anilor 1980
încălcările drepturilor omului ale persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transgender
sub diferite aspecte.
“Conform Tratatului privind Uniunea Europeană („TUE”), „Uniunea se întemeiază pe
valorile respectării demnitățîi umane […], egalității […], precum și pe respectarea drepturilor
omului. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin
pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”
(Articolul 2 din TUE). Articolul 3 din TUE angajează Uniunea să promoveze aceste valori, să
combată excluziunea socială și discriminările, să promoveze egalitatea între bărbați și femei,
să își afirme și să își promoveze valorile în relațiile sale cu restul comunităților internaționale.
De asemenea, tratatele UE - în urmă intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona - extind în
mod considerabil obligațiile juridice ale UE în domeniul drepturilor omului, atât prin
declararea, la articolul 6 din TUE, că Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile
prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv interdicția
discriminării pe motive de orientare sexuală (articolul 21 din Cartă), cât și prin prevederea
aderării UE la Convenția Europeană a drepturilor omului. În definirea și punerea în aplicare a
politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare, inter alia, pe

15 WWW.activewatch.ro
16 Combating discrimination on grounds of sexual orientation or gender identity Council of Europe standards
motive de orientare sexuală (a se vedea articolele 10 și 19 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene).”
Tratatul privind Uniunea Europeană a pus foarte bine problema în legătură cu
discriminarea și încălcarea egalității dintre un bărbat și o femeie. Din cauza asaziselor tradiții,
bărbatul era”stâlpul în casă” și femeia “casnică”. Acest lucru, în lege, nu mai este valabil de
când femeile si-au câștigat acest drept, de a fi egale cu bărbații. Există o vorba din popor
“teoria ca teoria, practica ne omoară”. Legile sunt făcute că să se și încalce, nu doar
să se respecte. Aici se aplică și în cazul discriminării pe baza orientării sexuale, Uniunea
Europeană caută să combată orice tip de discriminare prin schimbarea activităților și relațiilor
sociale dintre oameni. Propunerea mea ar fi să se extindă aceste informatii cu privire la
discriminare nu numai în legi, ci și la televizor sub forma unor documentare științifice, ore de
cultură generală în școli pentru a-i invata pe elevi că nu e corect să discriminăm pe nimeni și
că toți suntem egali. Cu aceste proceduri, eu cred că s-ar schimba ceva în societate și lumea
ar înțelege această arie a democrației.
Un pas istoric a fost făcut la 31 martie 2010 cu adoptarea de către Comitetul de Miniștri al
Recomandării CM / Rec (2010) 5 către statele membre cu privire la măsuri de combatere a
discriminării pe baza orientării sexuale sau a identității de gen. Această recomandare este
primul instrument din lume care se ocupă în mod special cu una dintre formele cele mai
persistente și dificile de discriminare.
Câteva săptămâni mai târziu, la 29 aprilie 2010, Adunarea Parlamentară a adoptat și o
nouă Rezoluție 1728 (2010) și o nouă Recomandare 1915 (2010) privind discriminarea pe
baza orientării sexuale sau a identității de gen. Această publicație conține textele juridice și
politice relevante adoptate de Comitetul de Miniștri, Adunarea Parlamentară și Congresul
Local și Autoritățile regionale ale Consiliului Europei.” 17
În Uniunea Europeană LGBT-ul a evoluat astfel: aderarea Poloniei la Uniunea Europeană
în 2004 avea ca și condiție la nivel național implementarea unei legislații antidiscriminare,
care interzicea discriminarea pe baza orientării sexuale la angajare. Olanda a devenit, în
aprilie 2001, prima țară din lume care a legalizat căsătoriile homosexuale. De atunci, 15 țări
europene au făcut acest pas: Belgia, Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda,
Danemarca, Franța, Regatul Unite (cu excepția Irlandei de Nord, care nu acceptă decât
parteneriatul civil), Luxemburg, Irlanda, Finlanda, Germania, Malta și, în fine, Austria, care
urmează să permită căsătoriile pentru cupluri de același sex cel târziu în 2019, în urmă unei
decizii a Curții Constituționale.
17 Thorbjørn Jagland (secretar general).
 În legătură cu libertatea de exprimare și de întrunire pașnică, statele membre ar trebui să
ia măsurile adecvate pentru a se asigura, în conformitate cu Directiva 2004/18/ CE Articolul
10 al Convenției, potrivit căruia dreptul la libertatea de exprimare poate fi în mod efectiv,
fără discriminare pe motive de orientare sexuală sau identitatea de gen, inclusiv în ceea ce
privește libertatea de a primi și de a transmite informații privind subiectele care se ocupă de
orientarea sexuală sau identitatea de gen.
4. Sistemul național

În Codul Penal promulgat de Alexandru Ioan Cuza (1864), inspirat mai ales din cel
francez (care nu mai pedepsea penal homosexualii din anul 1791), nu existau diferențe între
tratamentul relațiilor heterosexuale sau homosexuale 18. După Marea Unire din 1918,
aplicabilitatea Codului lui Cuza se extinde în multe regiuni ale noului Regat, mai puțîn în
Transilvania, care își păstrează o oarecare autonomie din acest punct de vedere, unde a rămas
în vigoare Codul Penal elaborat în 1878, prin care se pedepsea violul homosexual:
„Articolul 242: Constituie crimă de acte impudice nefirești, care se pedepsește cu
recluziunea până la 5 ani, când asemenea acte se săvârșesc între bărbați, prin violență sau
amenințări, iar dacă crimă a pricinuit moartea părții vătămate, cu temniță grea pe viață.”
Homosexualitatea a fost interzisă în România, în anul 1937, odată cu ascensiunea rapidă a
nazismului în Europa, sub regimul autoritarist al lui Carol al II-lea. 19 În anul 1938, articolul
431 al Codului lui Carol al II-lea este modificat în așa fel încât :

„1. Actele de inversiune sexuală săvârșite între bărbați sau între femei, dacă provoacă scandal
public, constituiesc delictul de inversiune sexuală și se pedepsesc cu închisoare corecțională
de la 6 luni la 2 ani.

2. Dacă actul s-a săvârșit asupra unei persoane mai mici de 18 ani, pedeapsa este închisoare
corecțională de la 1 la 3 ani.

3. Aceeași pedeapsă prevăzută la alineatul precedent se aplică și în cazul când actul s-a
săvârșit asupra unei persoane mai mici de 14 ani chiar dacă nu s-a produs scandal public”.

În iulie 1994, Curtea Constituțională a recunoscut că legile împotriva homosexualitățîi

sunt o încălcare a drepturilor omului, declarându-le neconstituționale. La 25 octombrie 1996
este fondată asociația ACCEPT, prima organizație neguvernamentală din România care apără
drepturile persoanelor LGBT la nivel național, astăzi membră a Internațional Lesbian and
18 „Codul Penal din 1864; text publicat în M.Of. al României”
19 „Codul Penal din 1936; text publicat în M.Of. al României”
Gay Association. Pe 21 iulie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în
premieră, că toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, au dreptul la o formă de
uniune, fie căsătorie, fie parteneriat civil. Practic, CEDO a decis că lipsa protecției prin
legislație pentru cuplurile de același sex reprezintă o încălcare a drepturilor omului.Totuși,
„Curtea a reiterat că mariajul pentru persoane de același sex nu este un drept al omului” 20.
Legea 273/2004 privind procedura adopției în România nu prevede condiția de a fi
heterosexual al adoptatorului, prin urmare, potrivit legislației interne, un homosexual ar putea
pretinde să adopte un copil. Pe plan european, în cauza E. B. versus Franța din 2008, Marea
Cameră a Curții de la Strasbourg a stabilit că refuzul autorităților de a permite unei persoane
să adopte un copil pe temeiul orientării sexuale (în cauză este vorba de o lesbiană) creează o
diferență de tratament incompatibilă cu drepturile omului,această întrucât este interzisă
discriminarea unei persoane în ceea ce privește viața ei privată și de familie. Este legal pentru
femeile necăsătorite, inclusiv lesbiene, să acceseze metode de inseminare artificială, precum
fertilizarea în vitro (FIV).
Din puctul meu de vedere, nu are nicio importantă dacă acel copil adoptat are o familie
tradițională, bărbat și femeie sau o familie de homoxexuali, contează educația, iubirea și
armonia din acea familie. Din mai multe căutări și statistici la nivel internațional, s-a
demonstrat că, copii care fac parte din familiile de homoxexuali au rezultate mai bune la
învățătură față de familia tradițională, deasemenea copii sunt foarte fericiți și au activități
regulate de familie (plimbări în
parc, jocuri, vacanțe etc.) În 2010, sociologul de la Stanford, Michael Rosenfeld, a examinat
3.500 de copii în familii cu părinţi homosexuali şi a concluzionat că aceştia au rezultate
şcolare similare cu cele ale copiilor din familiile heterosexuale. Datele s-au bazat pe studiile
reprezentative la nivel naţional. În 2013, Universitatea din Cambridge (prin Centrul pentru
Cercetarea Familiei) a analizat 41 de cupluri de taţi gay, 43 de mame lesbiene şi 49 de părinţi
heterosexuali care au adoptat copii cu vârstele cuprinse între 3 şi 9 ani. Rezultatele au indicat
o stare de bine mai pozitivă în cadrul familiilor de taţi gay comparativ cu familiile
heterosexuale unde au fost identificate mai multe probleme de stres.21

Şcoala de Drept din Columbia a analizat 79 de cercetări care urmăreau starea de bine a
copiilor cu părinţi homosexuali. 75 dintre aceste studii, unele datând inclusiv din anii 1985,

20 Sorina Ionașc (21 iulie 2015). „Decizie în premieră a CEDO: persoanele gay au dreptul la o formă de uniune
- căsătorie sau parteneriat civil”
21 Drepturile homexexualilor, Wikipedia
deci o analiză pe 30 de ani, au concluzionat că, a avea un părinte gay sau lesbian nu dăunează
copiilor.
Aceste studii au demonstrat, de asemenea, efectele psihologice, educaţionale şi sociale
negative asupra copiilor care au fost privaţi de creşterea într-o casă cu ambii părinţi biologici
care sunt căsătoriţi unul cu celălalt. Totodată, experienţa clinică a accentuat că absenţa mamei
cauzează un prejudiciu chiar mai mare unui copil decât absenţa tatălui, deoarece rolul mamei
este important în stabilirea capacităţii copilului de a avea încredere şi de a se simţi în
siguranţă.
In Romania, am avut parte de un referendum pentru modificarea articolului 48 din
Constitutia Romaniei, pe data de 6 și 7 octombrie 2018. Demersul a avut la bază o inițiativă
cetățenească demarată de Coaliția pentru Familie la sfârșitul anului 2015. Inițiativa a strâns
numărul de semnături necesare pentru a iniția un proiect de lege constituțională și a fost
sprijinită activ de Biserica Ortodoxă și de Biserica Romano-Catolică. Atitudinile instituţiilor
religioase faţă de persoanele şi drepturile LGBT variază considerabil. În unele state,
reprezentanţii bisericii se angajează activ în dezbateri politice privind drepturile LGBT,
mobilizându-se şi activând adesea împotriva adoptării unor astfel de drepturi, asa cum a fost
si in tara noastra,bisericile nu au sustinut votarea la referendum si au influentat marea
majoritate a enoriasilor, grupurile religioase organizand manifestări împotriva evenimentelor
LGBT. În calitate de angajatori, instituţiile religioase au utilizat uneori derogări de la
legislaţia antidiscriminare împotriva angajaţilor LGBT. Pe de altă parte, desi pare imposibil ,
in lume există şi exemple de instituţii şi organizaţii religioase care au acordat atenţie
persoanelor LGBT.
Inițiativa referendumului a vizat in principal înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48,
alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”. Potrivit expunerii
de motive din proiectul de lege, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea
termenului de «soți» (...) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului
dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia
o familie”. Propunerea de revizuire a fost avizată pozitiv și de Camera Deputaților pe 27
martie 2017, însă organizarea referendumului a fost amânată după ce, în septembrie 2017, 38
de senatori PNL și USR au atacat noua formă a Legii referendumului la CCR.
CCR a respins ulterior sesizarea. „Pe 11 septembrie 2018, Senatul, în calitate de for
decizional, a adoptat propunerea de revizuire a Constituției cu 107 voturi pentru, 13 voturi
împotrivă și șapte abțineri”22. Întrebarea adresată a fost ”Sunteți de acord cu Legea de
revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”23.
„Referendumul a eșuat, întrucât nu a fost atins pragul de validare, conform Biroului
Electoral Central, 21,1% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne în cele două
zile dedicate consultării, modificarea Constituției a fost susținută de 91,56% dintre cei
prezenți la urne”24.
Persoanele homosexuale au drepul la muncă conform art.3 alin(2) Codul Muncii „(2)
Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității
pe care urmează să o presteze”25.

Concluzie

Lupta pentru a obține recunoașterea unei interdicții bazate pe drepturile omului asupra
sexului, orientarea spre discriminare este paralelă cu cea a dezvoltării altor drepturi existente
sau a câștigului, recunoașterea „drepturilor noi”. Secretarul General al ONU Ban Ki-moon
considera că discriminarea pe motive de orientare sexuală este „Una dintre marile
provocări ale drepturilor omului din trecut”, dar multe state și populațiile lor nu știu acest
lucru. Chiar și atunci când există un grad mai mare de acceptare a problemelor, problema nu
este una prioritară. Persoanele LGBT au drepturi ale omului indiferent de statutul dreptului
lor de a fi libere de discriminare prin orientare sexuală.
Din punctul meu de vedere, discriminarea ar trebui să dispară, mai ales în țara mea de
origine, România, prin metode educative, și anume, cursuri dedicate în școli, în legătură cu
discriminarea orientării sexuale, de gen, religie, origine, rasă. Aceste cursuri ar trebui să îi
facă pe oameni să înțeleagă că toți suntem la fel și avem aceleași drepturi între noi.

22Uniti Schimbam, Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României,

https://www.unitischimbam.ro/referendumul-de-modificare-a-articolului-48-din-constitutia-romaniei-pentru-
redefinirea-familiei/, accesat la data de 01.02.2022.

23 Ibidem.

24 Catalin Pena, Referendumul pentru familia dintre un bărbat și o femeie se întoarce în România,2019,
https://evz.ro/referendumul-pentru-familia-dintre-un-barbat-si-o-femeie-se-intoarce-in-romania.html, accesat la
data de 01.02.2022.

25 Codul Muncii, Principii fundamentale, Capitolul 2,

https://www.codulmuncii.ro/titlul_1/capitolul_2/art_3_1.html, accesat la data de 01.02.2022.
 Concluzia mea fiind următoarea, nu legea trebuie să o schimbăm pentru eliminarea
discriminării pe baza orientării sexuale și a identității de gen, ci mentalitatea, aplicarea și
înțelegerea textelor de lege si textelor din Biblie, să-i facem pe oameni să înțeleaga ca orice
persoană este „normală”.
„Organizația neguvernamentală ACCEPT este prima asociație care apară drepturile
omului din România și drepturile persoanelor LGBT la nivel national” 26. Este o realizare
uriașă în țară noastră în legătură cu discriminarea pe baza orientării sexuale și s-a demonstrat
că se pot face lucruri drepte în favoarea oamenilor pe care statul nu le face. ACCEPT are ca
scop schimbarea mentalității oamenilor în legătură LGBT-ul.
Obiectiele pe care le urmăresc această asociație sunt următoarele: apărarea prin toate
mijloacele legale a persoanelor lezate în drepturile şi libertăţile lor fundamentale, aşa cum
sunt prevăzute în Constituţia României şi în tratatele internaţionale ratificate de statul român;
educarea societăţii şi mass-media cu privire la LGBT; organizarea de acţiuni pentru
respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor LGBT; dezvoltarea solidarităţii între
membrii comunităţii LGBT; colaborarea cu organizaţii care promovează interesele
minorităţilor; dezvoltarea de servicii care răspund nevoilor specifice LGBT din România.
Noul Cod Penal stabilește că „săvârşirea infracţiunii pentru motive de rasă, naţionalitate,
orientare sexuală sunt circumstanță agravantă” 27. Pedeapsa incepe de la 3 luni la 2 ani de
inchisoare sau amenda. Se pot adauga, desigur, si sporuri de pana la 2 ani.
În concluzie, reglementările și normele aduse din partea Comisiei Europene, Comisiei
Naționale de Combatere a Discriminării, normele ONU, Pactul internațional privind
drepturile civile și politice, Adunarea Generală și Tratatul Uniunii Europene, au schimbat
foarte multe lucruri de-a lungul timpului în legătură cu discriminarea de toate tipurile, dar în
special cea de orientare sexuală, deoarece este un subiect mai sensibil și mai greu de abordat
față de public. Au reușit să aducă legi în favoarea persoanelor LGBT care rămăseseră doar cu
o speranța că cineva ar putea să le înțeleagă decizia și orientarea și le-a oferit șansă să fie „ei
înșiși” fără că cineva să le interzică acest drept, dreptul de a trăi liber, fără constrângeri.

26 Aceept România, Despre noi, http://www.acceptromania.ro, accesat la data de 01.02.2022.

27 Legea nr 286/2009, privind Codul Penal, p. 53, https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/11/noul-cod-

penal-precizari_01022013.pdf, accesat la data de 01.02.2022.
Bibliografie:
1. www.acceptromania.ro

2. Referendumul din Romania 2018, Wikipedia

3. Sorina Ionașc (21 iulie 2015). „Decizie în premieră a CEDO: persoanele gay au
dreptul la o formă de uniune - căsătorie sau parteneriat civil”

4. Drepturile homexexualilor, Wikipedia

5. „Codul Penal din 1864; text publicat în M.Of. al României”

6. „Codul Penal din 1936; text publicat în M.Of. al României”

7. Thorbjørn Jagland (secretar general)

8. Libb Thims (1 septembrie 2007). Lulu.com, ed. Human Chemistry

9. LGBT,Wikipedia

10. Combating discrimination on grounds of sexual orientation or gender identity Council

of Europe standards

11. Human Rights Council Thirty-second session Agenda item 3, United Nations General
Assembly

12. Human Rights Law Review, 2016, 16, 613–668, The Development and Status of
Sexual Orientation Discrimination under International Human Rights Law Dominic
McGoldrick

13. www.noizz.ro.

14. http://cncd.org.ro/

15. http://curia.europa.eu

16. www.activewatch.ro