Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul I
Rugaciuni! Rugaciuni! Rugaciuni! Cat mai multe rugaciuni
E bine ca tot crestinul, de la prunc şi pana la cel mai in varsta sa se roage catre Bunul şi
Milostivul Dumnezeu. Rugandu-te cat mai des şi cat mai mult pentru tine, pentru cei din jurul
tau, pentru rude şi pentru aproapele tau, care se afla in necazuri şi in nevoi,vei strange pentru
sufletul tau tot mai multe rugaciuni. Ele se strang in camarile ceresti si-ti vei aduna comoara
sfanta in cer, care va fi de mare folos sufletului tau, cand va ajungr in imparatia lui Dumnezeu.
Rugaciunea, ne spun Sfintii Parinti, este convorbirea omului cu Dumnezeu. E ca şi cum,
punand mana pe un telefon şi formand numarul cunoscut, intri in legatura cu un prieten care se
afla departe şi nu poti ajunge la el.dar, departarea şi mai ales dragostea ce i-o porti in inima, te
face sa speri sa speri ca de acolo iti va veni ajutorul tau. De aceea, ii vorbesti cu multa caldura,
calm, cu incredere, marturisindu-ti toate framantarile tale sufletesti, cerandu-I sfaturi şi chiar
ajutor.
Daca cu o persoana traitoare pe acest pamant, la distanta mare de tine, poti purta o
convorbire sincera, curate, plina de nadejde, cu atat mai mult, suntem datori sa vorbim cu
Dumnezeu şi sa-I spunem necazurile noastre, durerile noastre, pentru ca El este Stapanul
nostru şi ale Lui sunt toate pe acest pamant şi nu se poate misca nimic fara stirea şi fara voia
lui.
Biblia ne invata ca Dumnezeu l-a facut pe om din tina şi apoi i-a dat viata. Pentru aceasta,
datori suntem san e supunem voii Creatorului nostru şi sa-I fim slugi credincioase.Viata primita
de la Dumnezeu, este insuşi sufletul nostrum, pe care, cand se va desparti de trup in ceasul
mortii, suntem datori sa-l predam Celui ce ni l-a dat. Dumnezeu ne-a dat un suflet curat,
nepatat de pacate. Tot asa trebuie sa-l restituim: alb, curat, fara pete.
Ori pentru a ne pastra sufletul alb şi curat, trebuie sa depunem un efort sustinut, sa ne rugam
lui Dumnezeu, sa imbinam rugaciunile cu postul, cu milostenia, cu metaniile, ca sa interim in
inimile noastre sfanta şi dreapta credinta, sa inmultim dragostea pentru Dumnezeu şi pentru
aproapele.
Lucrand cu dreptate, iubind adevarul, iertand pe cei ce ne gresesc noua, vom reuşi sa pastram
sufletul curat, nepatat, asa cum l-am primit. Nu trebuie sa deznadajduim, ca la Dumnezeu toate
sunt cu putinta. Pentru curatirea sufletului, Dumnezeu ne-a lasat Sfantul Botez şi Sfanta
Spovedanie. Prin taina lor putem curati sufletul de pacate.
Şi facem rugaciunea de dimineata, ca prin ea cerem de la Dumnezeu binecuvantare pentru tot
ce vrem sa facem in ziua respectvia. Prin rugaciunea facuta in timpul pranzului, aratam ca ne
mentinem in binecuvantarea pe care am primit-o. Apoi, seara, ne rugam si-i multumim lui
Dumnezeu pentru tot ajutorul primit in aceaa zi, fie ca am facut bune, fie ca am facut rele,
aratand ca le primim deopotriva pe toate, spre indreptarea sufletului.
Insa, rugaciunea din miez de noapte, facuta in fata Sfintelor Icoane, cu candela aprinsa sau
chiar cu o lumanare, cand linistea noptii este deplina, are o valoare inestimabila. Ea face mai
mult decat toate cele trei rugaciuni din timpul zilei. Pentru ca aceasta rugaciune cere un efort
sporit, iti cere sa renunti la dulcele somn, de care ne despartim cu greu. De aceea, ea deschide
toate usile Imparatiei Ceresti.
Cel ce se roaga, sa se aseze in genunchi, cu fata spre rasarit şi sa se insemneze cu semnul
Sfintei Cruci, caci de la rasarit ne vine lumina, mantuirea şi Domnul la a doua Sa venire.
Urmeaza cuvantul sfant al Maicii Domnului, despre Sfanta Rugaciune, spre folosul sufletelor
crestinilor.
1. Inainte de a te dezbraca seara, treci inaintea Sfintelor Icoane cele ai in casa, stai in genunchi
şi rosteste axionul de trei ori, insemnandu-te cu Semnul Sfintei Cruci: “ Cuvine-se cu adevarat…”.
2. Sa cititi zilnic cei 6 psalmi sau sa-I ascultati stand langa cei care-i citesc (Ps.3, 37, 62, 82, 102,
142)
3. Cititi psalmii 14 şi 26.
4. Sa va rugati, pomenindu-i pe toti crestinii ortodocsi
5. Tot omul care se numeste crestin şi implineste cele 10 porunci ale lui Dumnezeu se
mantuieste cu usurinta.
6. In gradina raiului locuiesc pustinicii care au trait in singuratate, au crezut in Dumnezeu şi l-au
chemat in ajutor zi şi noapte. Mai locuiesc şi aceia care zidesc sfinte altare pentru Dumnezeu.
Acolo ziua nu se sfarseste şi noaptea nu a existat pentru ca acolo nu este pacat. Florile sunt
verzi in veacul veacului, pentru ca ele sunt fapta cea buna a celor ce locuiesc acolo. Izvorul milei
ceresti formeaza apa care curge acolo.
7. Rugaciuni, rugaciuni, faceti multe rugaciuni.
8. La orice crestin, in calatorie şi in orice alta imprejurare, cand se face un pas, se cer multe
rugaciuni. Daca nu se fac rugaciuni, nu i se deschide calea.
9. Inainte de a intra in Sfanta Biserica, sa faci 3 inchinaciuni si cand ieşi din Sfanta Biserica,
repeti acele 3 inchinaciuni.
10. Şi Dumnezeu şi Sfintii pe care-I pomenesti la rugaciune iti socotesc şi tin cont mai mult de
rugaciunile facute in singuratate şi de tot gandul cel bun ce-l indrepti catre dansii.
11. Respectati cuvantul Sfintei Evanghelii si-l impliniti şi veti fi in fata Judecatorului ca florile
proaspete şi nevestejite.
12. Rugaciunea sa nu-ti lipseasca; prinosul cel mai curat inaintea lui Dumnezeu, este rugaciunea
factual in singuratate, la miezul noptii.
13. Cel ce nu are puterea sa faca o rugaciune, este de ajuns sa gandeasca la Maica Domnului şi
la Dumnezeu.
14. Sfintii trei tineri din Babilon, iubeau pe Dumnezeu mai mult decat pe ei si-L marturiseau
vesnic unul catre altul. Se silea care mai de care, sa fie mai aprinşi in credinta. Ei erau unul in
credinta, in gandire şi in inima şi un singur grai aveaupentru Dumnezeu. De aceea, şi candau fost
aruncati n foc, ei nu a plans suferinta trupului lor, ci acolo in vapai, to pe Dumnezeu il
marturiseau, il laudau şi il binecuvantau. Pentru aceasta şi sunt pomeniti in toate slujbele
Sfintelor Biserici şi mai ales in cele de noapte.
15. Cand faceti rugaciuni, se cuvine sa fiti curati ca şi pruncii, ca şi rugaciunea voastra sa fie
neprihanita.
16. Roaga-te, ca nu te rogi pentru Dumnezeu , ci pentru tine şi pentru urmasii tai şi pentru cei ce-
I pomenesti la rugaciune.
17. Cand se zice “Tatal nostru”, cei ce stau in genunchi se socotesc ca pruncii, cand cer ceva de
la tatal lor cel pamantesc. Oricat ar fi omul de gresit, prin plecarea aceea de genunchi, Tatal
Ceresc ii iarta, şi pe toti ii binecuvinteaza.
18. Cand se canta la Slavoslovie: “Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe tine”, El işi tinde mila Sa
catre cei ce canta, catre cei ce-L marturisesc pe El. Iar catre cei ce viclenesc, hotesc şi mint, care
nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu le trimite mila Sa.
19. Nu se face metanie Duminica, mai ales in Sfintele Manastiri. Dar cei care nu dau prin Sfintele
Biserici toata saptamana, e nedrept ca nici Duminica san u-şi faca metanie. De aceea, mirenilor
le este permis. O femeie mireanca, care traieste langa un barbat rau şi mai are şi un card de
copii, ca printre picaturi vine Duminica in Casa Domnului şi face inchinaciuni şi metanii cu
inflacarare, cerand de la Dumnezeu ca sa se izbaveasca de necazuri. Calugarul sau calugarita
care se duc regulat la Sfanta Biserica, toata saptamana, este primit ca san u faca Duminica
metanie, iar ceilalti mireni sa faca.
20. In zadar iti este caderea in genunchi, daca nu vei face supunere cu inima şi cu sufletul.
21. Sfantul Partenie se ruga:” Imparate şi Dumnezeule Prea Bunule, ne rugam Tie, noi pacatosii
şi nevrednicii, ca niciodata sa nu ne dai dai uitatii pentru greselile noastre şi san u fim parasiti de
mila Ta cea mare”.
22. Cand nu stii ce sa mai faci, atunci e timp de rugaciune cu credinta. Cei ce au fost in lanturi şi
in temnita, daca au rostit rugaciuni cu credinta, şi cu nadejde in Dumnezeu, toti au scapat.
23. In fiecare dimineata sa se aprinda tamaie.
24. Crestinul sa zica de trei ori pe zi Crezul.
25. Sa rostiti psalmii 3,5,14,26.
26. In zadar se fac rugaciuni de ploaie, daca nu se uda iarba uscata cu lacrimi fierbinti.
27. Din inima crestinilor sa izvorasca dreptatea şi adevarul, iar in minte si pe buze, zilnic sa fie
rugaciunea.
28. Intotdeauna la inceputul rugciunii sau la sfarsitul ei, sa inchini cateva metanii
rostind:”Primeste, Doamne, nevrednicele mele metanii, ca pe ale pruncilor”.
29. Pe Tatal Ceresc Il bucura osteneala pruncilor, care fac aceste metanii in joaca, ca asa au
vazut la parintii lor.
30. Cand te inchini, cand te rogi, sa o faci cu fata spre rasarit. Inchinaciunea spre un alt punct
cardinal este o mare greseala.
31. Insutit se bucura Tatal Ceresc de rugaciunea cedl batrani, decat de rugaciunea pruncilor.
32. Pruncii fac inchinaciuni şi metanii nevinovate şi pana vor fi batrani, vor avea multe caderi.
33. La batrani, cu trupurile lor neputincioase, mult li se socotesc. Dar batranii sunt putini la
rugaciune.
34. Metania, rugaciunea şi to cugetul curat, indreptate catre Tatal Ceresc, sunt o curatire de
pacate.
35. Faceti rugaciuni, rugati-va Domnului nostrum Iisus Hristos. Rugaciunile şi inchinaciunile fara
a cugeta la Tatal, la Fiul şi la Sfantul Duh, nu sunt primite.
36. Sfintele Liturghii sunt de folos nu numai celor morti, ci şi celor vii.
37. Cand sunteti in necazuri şi in scarbe, chemati in ajutor prin rugaciune şi pe cei 14000 de
prunci ucişi de Irod.
38. Sfintele metanii nu pier niciodata. Ele se scriu in sapaturi.
39. Cand se spune Tatal nostrum, sa stam in genunchi.
40. De nu va veti inchina şi ruga lui Dumnezeu ca sa ploua, nu veti avea nici hrana, nici haine, şi
veti muri de foame şi de frig.
41. Sa faceti metanie la Canonul cel Mare.
42. Cine deznadajduieste, nu mai are in minte puterea lui Dumnezeu cea nemasurata.
43. Acatistul ploilor este Acatistul Sfintei Filofteia.
44. Sa sporiti in rugaciuni, iar postul sa va fie cel mai bun prieten.
45. Cine nu crede in puterea Duhului Sfant şi in puterea Sfintei Treimi, sufletul lui va fi pradat de
fiare.
46. Prin rugaciuni şi prin metanii scapam de nepoftitii diavoli.
47. Crestinii sa faca rugaciunile cu mare incredere şi cu multa nadejde in Dumnezeu.
48. Cei ce citesc cu evlavie Acatistul Maicii Domnului Portarita, primesc un dar luminos, un izvor
de lumina.
49. Cand faceti rugaciuni sau metanii catre Nascatoarea de Dumnezeu,sa rostiti in soapta sau sa
cugetati la aceste cuvinte:”Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-ne noua, caci suntem
robii tai”. Sa se repete dupa fiecare inchinare sau metanie.
50. Tot crestinul, cand se boteaza, primeste un vesmant, sa semn ca este urmas şi mostenitor al
lui Iisus Hristos.
51. Calugarii şi calugaritele sa-L poarte pe Iisus Hrsitos pe tronul sufletelor lor şi sa-I
marturiseasca faptele.
52. Cercetati-va cu bagare de seama viata de toate zilele şi veti observa ca zilnic scapatati.
53. Ca sa fii adevarat calugar şi adevarata a lui Iisus Hristos, marturisiti pe Iisus Hristos prin
fapte.
54. Lipsiti-va de avere, de haine multe, de mancaruri felurite şi veti fi adevarati calugari şi
adevarate slugi ale lui Dumnezeu. Sa cercetati mai intai necazul fratelui vostru şi numai dupa
aceea pe al vostru.
55. Pe vremuri, crestinii, cand ridicau un locas sfant, nu povesteau la toata lumea. Ei petreceau
in rugaciuni şi in posturi, cu deosebita nadejde in Dumnezeu, fara sa se laude cu ostenelile lor. Şi
asa se stafideau pana se termina lucrarea. Apoi se stingeau şi inconjurati de Sfintii ingeri, se
duceau catre Domnul.
56. Mai intai sa aveti smerenia, apoi rabdarea in rugaciuni cu credinta.
57. Rugaciunea Sintei Treimi nu se citeste de oricine. O citesc preotii, maicile. Sa o citesca şi cei
mai postitori şi mai iscusiti. Sa se citesca rar şi cu evlavie, ca e de mare folos celor ce o asculta
şi se inchina cu credinta.
58. Putini credincioşi vor ramane ca sa marturiseasca tainele credinte şi toate intamplarile
dureroase cate au fost, la crestinii care vor veni.
59. Rugaciunile catre Maria Egipteanca sunt de folos femeilor desfranate, pentru a scapa de
acest pacat.
60. Rugaciunile catre cei 40 de Mucenici din Sevasta sunt de folos barbatilor primejduiti pe
nedrept.
61. Rugaciunile catre Sfanta Mucenita Iuliana, sunt de folos pentru casatoria fetelor, care se vor
ruga cu credinta.
62. Sa ziceti:” Binecuvantarea Domnului sa fie peste voi”.
63. Nu greseste omul a dormi la vremea cuvenita, dar sa nu faceti stirbire la rugaciune.
64. Mantuitorul a toata lumea, le va da veselia vesnica celor care plang la rugaciune.
65. Cuvintele Sfintilor Apostoli sa rasune in urechile voastre si sa se scrie in inimile voastre şi se
cautati sa impliniti ce spun Sfintii Apostoli, ca nu cu de la ei putere au grait, ci puterea Duhului
Sfant a grait prin gurile lor.
66. In Biserica Slavei lui Dumnezeu, slujesc numai Sfintii Ingeri.
67. Cand esti de fata la Sfanta Liturghie, sa stai drept şi sa nu graiesti nimic pamantesc, fiindca
Domnul sta de vorba cu fii cei credinciosi.
68. Cei ce servesc Sfantul Altar al Sfintei Treimi, sa nu serveasca Sfanta Anafora din tava de
metal, sau de marmura, ca Domnul pe lemn s-a rastignit.
69. Luptati-va prin osteneli şi rugaciuni, fiindca o femeie gospodina, cand vrea sa manace o
mancare buna, se osteneste sa si-o gateasca. Asa faceti şi voi. Iesiti la lupta cu lacrimi, caci
numai asa veti rascumpara dreptul sufletesc
70. Toti cei ce spun “Hristos a inviat” sunt binecuvantati, ca şi cei ce raspund “Adevarat c-a
inviat”.
71. La Inviere nu se binecuvanteaza decat ouale rosii şi painea obisnuita, cu lumanare aprinsa.
Celelalte culori şi cozonacul nu se binecuvanteaza.
72. Sfanta Biserica este raiul crestinilor.
73. Dupa ce se canta Doxologia cea mare, adica lauda ingerilor, fiind dupa 12 noaptaea, nu se
cuvine sa mai gustati ceva pana a doua zi, dupa ce se sfarseste Sfanta Liturghie. Nici macar
apa.
74. Cand se toaca in jurul Sfintei Biserici, sa se bata intai de 3 ori cu ciocanul şi dupa aceea se
bat inca 12 lovituri. Acele 3 batai inchipuiesc Sfanta Treime, iar cele 12 inchipuiesc pe cei 12
Apostoli, care vin la chemarea Sfintei Treimi pentru sfaturi. Apoi se bate cu ciocanul la rand,
rostind orice fel de rugaciune.
75. Pasarile canta pe campuri, prin livezi, prin gradini, prin paduri, tot timpul cat se serbeaza
Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.
76. Mersul la rugaciunea de obste sa nu va lipseasca. Lasati treburile gospodaresti
77. Calugarul sa fie vesnic cu mintea la cer, numai cu trupul pe pamant.
78. Nu uitati strigatele celor ce L-au rastignit pe Domnul in nevinovatie şi Sfanta Icoana a
Patimirii Domnului, pururi sa o aveti inaintea ochilor.
79. Dreptul de a-L iubi pe Dumnezeu şi de a-Isluji Lui nu poate sa vi-l ia nimeni.
80. Sa slujiti cu frica de Dumnezeu, cu smerenie şi cu rabdare.
81. Tot timpul sa cugetati ca toti crestinii au facut otul pentru Dumnezeu, iar eu nimic.
82. Sa faci rugaciuni cu lacrimi, gandind la Infricosatoarea Judecata, care nu va cruta pe nimeni
dintre cei ca au gresit sin u s-au supus poruncilor lui Dumnezeu.
83. Adevarata porunca a lui Dumnezeu este Sfanta Evanghelie.
84. Sfintii Apostoli nu au fost preoti, şi nici nu au urmat ale dascaliei şi prin darul Duhului Sfant au
propovaduit Sfanta Evanghelie cu mare aprindere in toate laturile lumii. L-au iubit pe Mantuitorul,
şi pentru ca L-au iubit, L-au ascultat, şi daca L-au ascultat, au trebuit sa se supuna voii
Mantuitorului.
85. Nu este de ajuns unui crestin sa primeasca Sfantul Botez si sa urmeze la Sfanta Biserica, ca
sa asculte cuvantul Sfintei Evangheii. E de trebuinta sa marturiseasca cuvantul Sfintei Evanghelii
prin adunari, prin targuri, prin localuri şi unde sunt 2-3 adunati.
86. Şi in Sfanta Biserica are voie oricine sa marturiseasca cuvantul lui Dumnezeu, mai ales
barbatii. La inceputul şi la sfarsitul Sfintei Liturghii, numai sa stie ce vorbeste şi sa aiba
binecuvantarea preotului.
87. Inchinaciunile inseamna un salut, un respect, şi mai mult, cereri catre Sfintele Icoane.
88. Cei care fac Psaltiri, Acatiste, rugaciuni pentru ceilalti, platite, sa-şi faca mai intai datoria
pentru ei, apoi sa se roage pentru cei cu banii, altfel nu folosesc acestora.
89. Orice nechibzuiala naste pacat. ŞI pacatul este un zid de care nu poti trece. Mai este şi un
foc, care daca treci prin el te arde. Pacatul mai este şi o prapastie intunecata, pe care nu o poti
trece sub nici o forma.
90. Prin cuvantul “iertati-ma” şi prin plecarea desavarsita, se surpa toat uraciunea şi se
prabuseste tot vrajmasul.
91. Nu se poate ca Sfanta Biserica sa ramana muta in zi de sarbatoare. Sa se scurga
rugaciunea, cum se scurge apa din izvor. Cum paseste apa in rau neincetat, asa sa paseasca
crestinii la Sfintele Locasuri pentru a face sfinte rugaciuni.
92. Sa invatati Psalmul 14. E rugaciunea cea mai scurta. Sa impliniti tot ce se spune in el.
93. Cand te-ai impacat cu cineva, spune-i: “roaga-te Lui Dumnezeu şi pentru mine”. Aceasta e
cea mai mare smerenie. Ca il ridici pe acela in randul sfintilor, in cinste, iar tu ramai cel mai de
jos.
94. Cand faceti framantaturi pentru prescuri, de a sluji la Sfantul Jertfelnic, sa rostiti rugaciunea
lui Iosif din Arimateea: “Unule nascut…”.
95. Sa nu va feriti, ori sa fugiti de mirosul de tamaie.
96. Cine nu face nevointa, nu pune inceput bun. Un bordei in pamant sa se sape ca adapost şi
sa se cante sfinte rugaciuni, care au fost adormite zeci de ani. Cei ce-şi fac numai nevoile lor, nu
indeplinesc nimic din poruncile Domnului.
97. Cand se canta Axionul in Sfanta Biserica, sa se cante mai rar, ca sa se poata face 7 metanii.
98. Imparatesei I se cuvin inchinaciuni din partea crestinilor. Nu tot timpul cu corpul, ci vesnic cu
gandul.
99. E gresit a zice:”Blagosloviti şi ma iertati”, ci “Iertati-ma şi binecuvantati-ma”.
100. Orice rugaciune, cu fata la rasarit se face. De la rasarit se arata şi soarele, luna şi stelele.
Toata lumina lui Dumnezeu, de la rasarit vine.
101. Sa stiti ca orice ocolire a Sfintei Biserici: la prohodul Domnului la Sfanta Inviere şi la orice
praznic, se face de trei ori. Acesta inchipuie un gard nevazut de oameni. E un zid facut cu
puterea Duhului Sfant.
102. Cu cat veti chema puterea lui Dumnezeu mai des, cu atat mai mult veti fi feriti de intunericul
vesnic.
103. Cine vrea sa fie un bun crestin, sa mearga la Sfanta Biserica in fiecare dimineata, dupa
spalarea fetei şi rugaciunile cuvenite, sa ia Sfanta Anafora, sa se pazeasca de cele rele, san nu-l
ocarasca nici pe vinovat, nici pe nevinovat, sa nu poarte ura in suflet.
104. Cand a auzit cantatul cocosului, Apostolul Petru si-a adus aminte de fagaduinta facuta lui
Iisus şi si-a vazut caderea. Atunci a plans cu lacrimi amare. Cat a mai trait Apostolul Petru,
cantatul cocosului il gasea treaz la rugaciune, plangand cu amar.
105. Toti crestinii care vin la Sfanat Liturghie, osteneala lor se scrie in ceruri.
106. Pe cei ce stiu ca preotul e la rugaciune vineri dimineata şi ei nu se duc, mare pedeapsa ii
asteapta.
107. Mai mult decat dreptatea, la o lucrare sfanta, e binecuvantarea arhiereasca, care curate şi
alunga tot blestemul şi pacatul. Daca o Sfanta Biserica se lucreaza de oameni drepti, atunci nu
mai este nevoie de binecuvantare arhiereasca.
108. Cei care se socotesc gresiti şi pacatoşi inaintea lui Dumnezeu, aceia işi mai aduc aminte
sad ea o mana de ajutor la un locas sfant.
109. Rugaciunea, postirea, infranarea limbii, cugetarea vesnic catre Dumnezeu şi iubirea de
aproapele, sa nu va lipseasca.
110. La 6 martie se citesc canoanele tuturor crestinilor care au raposat prin diferite primejdii.
111. Sa nu va asezati la masa fara rugaciune. Dupa ce ai mancat şi te scoli de la masa, sa faci
rugaciuni de multumire.
112. Cand esti in Sfanta Biserica, ia seama la ce vorbeste Apostolul, iar cuvintele Sfintei
Evanghelii, sa nu le treci cu vederea.
113. Cel mai greu pacat este sa fii botezat in numele lui Iisus Hristos, şi sa hulesti preotul,
credinta şi Sfanta Biserica.
114. Unde este voia lui Dumnezeu, toate se biruiesc şi se da şi binecuvantare.
115. Aceia care ii sfatuiesc pe crestini sa se cunune, sa se boteze, sa posteasca, sa se
marturiseasca, sa se apropie de Sfintele şi Dumnezeiestile Taine, au plata cu Sfintii Evanghelisti
şi cu Sfintii Apostoli.
116. Toti preotii, calugarii şi crestinii, care fac rugaciuni cu vrednicie, in curatie şi cu dreptate,
toate rugaciunile lor se duc la Sfintii Ingeri in cel patru Sfinte Biserici ale Sfintilor Evanghelisti.
117. La Vladimiresti se citeste Psaltirea neincetat, zi şi noapte.
118. Unde este credinta şi rugaciune, este şi bogatie.
119. Painea care se face la Sfantul Maslu, se mananca duap randuiala:
- cei care s-au impartasit in timpul postului, au dreptul sa o manance joi, dupa Sfanta Liturghie.
- cei care se impartasesc in Sambata Mare, cu bincecuvantare sa o manance sambata.
- cei care nu s-au marturisit, sa o manance in Ziua Invierii, imediat dupa Sfanta Pasca.
120. Mii şi milioane de ingeri canta “Hristos a inviat”, marturisind Invierea Domnului.
121. Cei ce nu marturisesc Sfanta Inviere, la intalnirile unii cu altii, sau in adunari, se aseamana
rastignitorilor.
122. Orice crestin este bogat, daca traieste crestineste şi are multe fapte bune.
123. Orice greseala se curata prin marturisire.
124. Cand se canta:” Cati in Hristos v-ato botezat, in Hrsitos v-ati şi imbracat, tot poporul sa faca
Semnul Sfinte Cruci, inchinandu-şi corpul de trei ori. Şi de 6 ori daca se inchina, tot nu ar fi de
ajuns. Aceasta este o parte a marturisirii noastre ca suntem crestini. Pentru Sfanta Inviere,
metanii nu se fac o saptamana. Nici post nu se tine toata saptamana. Nu se citeste nici Psaltirea.
Postesc numai cei ce au canon in acest sens.
125. La orice lucrare dumnezeiasca, intai sa fie rugaciunile şi nadejdea in Dumnezeu, al doilea
cuvinte bune şi apoi multa rabdare.
126. Cei ce se ostenesc cu dragoste şi frica de Dumnezeu, aceia iau plata mantuirii, numai daca
nu cartesc.
127. Orice preot cand este imbracat in vesminte, slujeste duhului şi nu trupului.
128. Orice crestin care se lupta, varsand lacrimi pentru dreptate, se spala cu acele lacrimi.
129. Cand ai nadejde mare şi sigura, curata in Dumnezeu, aceasta constituie cea mai puternica
rugaciune.
130. Marturisiti taina credintei cu toata taria; ca sa muriti crestini, adaugati fapte bune, ca sa fiti
crestini.
131. Toate Puterile Ceresti se pleaca şi se inchina in fata Sfinte Treimi. Asa şi preotii, sa se
inchine şi sa se plece in fata preotilor şi a Sfintelor Biserici. Sa se plece cu urechile, cu mintea,
cu cugetul şi cu inima.
132. Batranii sa-şi pastreze credinta batranilor lor şi sa nu primeasca sfatul copiilor care distrug
Sfanta Credinta.
133. Glasul clopotului ii cheama pe crestini la rugaciune in Sfintele Biserici.
134. Biserica Schitului Recea va fi duhovniceasca şi spre luminarea multor suflete. Multi, prin
sfintele rugaciuni işi vor alina durerea sufleteasca. Icoana Maicii Domnului este purtatoare de
multe minuni, va fi lecuitoare de orice fel de boala, izbavitoare de primejdii şi folositoare in casele
crestinilor.
135. Trei clopote inchipuiesc alungarea vrajmasilor prin trei glasuri şi chemarea crestinilor in trei
glasuri, poftindu-i la masa sfanta şi la adapostul cel mai sigur al sufletului
136. Imparateasa nu paraseste pe nimeni din cei ce o cheama in ajutor.
137. Cu trei Sfinte Masluri, omul se leapada de pacat şi se desleaga blestemul. Numai asa işi
poate recapata libertatea.
138. Toti crestinii ortodocşi sa-şi pastreze credinta şi sa o apere.
139. Nimic nu este placut lui Dumnezeu decat o inima curate, care işi pregateste calea mantuirii
prin ostenelile sale.
140. Adevarul sa-l iubiti, adevarul sa-l marturisiti şi pentru adevar sa muriti
141. Nu alergati la ajutorul omenesc, ci grabiti spre ajutorul lui Dumnezeu.
142. Cantarile de la Utrenie, lauda Imparatesei:” Ceea ce esti mai cinstita…”, daca ar sti crestinii
cata trecere au inaintea Imparatesei, zi şi noapte le-ar canta.
143. Cei ce nu au voce şi nu pot canta, sa cante in cuget şi in gand.
144. Cand te inchini, sa nu-ti fie gandul la altceva, ca la acel lucru te-ai şi inchinat
145. Sfantul Paraclis citit la vremea cuvenita, strica orice hotarare omeneasca. Strica zidul de
otel.
146. Cand omul nu poate dormi, nu-i vine somnul, sa se scoale şi cu metanii sa faca rugaciuni,
intreit sa se osteneasca. Daca nici nu dormi, nici nu te rogi, faci voia satanei.
147. Orice crestin, prima rugaciune sa o faca chemand in ajutor pe Sfintii Ingeri.
148. Cei credincioşi se ostenesc, invrednicindu-se de mantuire.
149. Sfanta Macrina il vedea pe Sfantul Inger cu o sfatuia zi şi noapte şi la to pasul.
150. Munciti, credeti şi nadajduiti.
151. O sa soseasca timpul cand Sfintele Biserici vor fi inchise. Chiar daca unii crestini nu
mergeau la Sfanta Biserica, ci mergeau la arat, la plimbare, la cosit, la secerat sau in calatorie
pentru alte interese, daca auzeau clopotul in sat, in de sarbatoare ori in zi de lucru, işi ziceau in
sinea lor:”Trebuie ca a murit cineva şi se desfasura in sufletul lui Taina Dumnezeirii. Moartea,
clopotul, preotul, Sfanta Biserica fac intalnire cu Dumnezeu”. La auzul clopotului, fiecare işi
aduce aminte de greselile lui şi de judecata lui Dumnezeu.
152. Din gurile preotilor, ale calugarilor şi ale crestinilor,trebuie sa izvorasca cuvinte de
binecuvantare dumnezeiasca, in tot timpul şi la intalnire şi la despartire.
153. Orice crestin sa-şi marturiseasca greseala sa şi sa nu-l intereseze greselile altora. Ca atunci
a fugit toata smerenia de la el.
154. De la sedere şi de la tacere nu castigati nimic.
155. Cei ce fac rugaciuni de culcati, iau plata saracului şi se socotesc cau un caine lingandu-şi
botul, cu nadejdea ca maine ii va da stapanul o bucatica mai mare de paine.
156. Cei ce fac rugaciuni seara inainte de culcare, Sfintii Ingeri privegheaza la capul lor in timp ce
dorm.
157. Cei ce fac rugaciuni cand pleaca in calatorie, calatoresc şi Sfintii Ingeri impreuna cu ei şi vor
fi aparati de naluciri şi de duhuri rele.
158. Tot crestinul sa aibe in casa Icoana Sfintei Treimi. E asa de folositoare, ca sic and ai fi cel
mai bun prieten cu un rege sau cu cel mai mare conducator al unei tari.
159. Sfantul Maslu e una dintre cele mai folositoare slujbe pentru suflet, sa fie sanatos. Şi trupul,
daca e bolnav, pentru tamaduirea lui. Te izbavesti de primejdii şi indeparteaza duhurile rele.
160. Fetele care poarta numele de Luminita sa-şi serbeze ziua odata cu Invierea Domnului.
161. Tronul Sfintei Treimi este inchis cu 12 randuri de garduri, facute numai din SfinteCruci şi se
afla pe o intindere de 9 km. Toate Sfintele Cruci sunt ale fostilor crestini. Oamenii vor sa
stapaneasca pamantul cu tot ce este pe el. Intr-o zi, insa, Sfanta Treime il va scutura asa de tare,
ca se vor risipi şi se vor sfarama toate frumusetile şi lucrurile facute cu dibacie de mainile
oamenilor. Abia atunci se vor lamuri ca a Domnului este pamantul.
162. Nu va plangeti de cele lumesti, nici de seceta. Ci mai vartos, plangeti, intrebandu-va cum va
veti afla mantuirea sufletului.
163. Sa aveti o singura nadejde: in cer. (16,16,12).
164. Nu va zaboviti a va osteni in cele dumnezeiesti, ca mare plata veti lua.
165. Este seceta mare nu de apa, ci de credinta. Ca nimeni nu seamana nimic şi de aceea, nici
nu rasare nimic.
166. Se dau lupte grele in sufletele crestinilor. Trebuie sa va rugati mult şi sa aveti mare nadejde.
167. Sa nu va lipseasca rugaciunea. Rugati-va cu mintea şi cu gandul, daca nu se poate cu grai ,
cu vorbe.
168. Fagaduinta data inaintea lui Dumnezeu prin cuget, oricare crestin face inscris chiar cu
Dumnezeu Atotputernicul.
169. Cine nu se smereste la oameni, nu se smereste nici la Dumnezeu.
170. Rabda orice in numele lui Dumnezeu. Sa ia mile de orice necajit in numele lui Dumnezeu. Şi
la orice nenorocire şi necaz, nadajduieste in numele lui Dumnezeu.
171. Credeti in cuvintele Nascatoarei de Dumnezeu şi nadajduiti in puterea Celui Prea Inalt.
Nevinovatia nu va muri niciodata.
172. Oamenii sa creada ca Dumnezeu poate sa-i ajute.
173. Cei ce spun ca au vesti dumnezeiesti, sa fie puşi la incercari:
- Puşi sub paza, sa posteasca 3 saptamani.
- Sfanta Aghiasma sa i se dea in a 7-a zi. Sa nu fie viclesug. Şi de va fi de la Dumnezeu, va reuşi
postitorul. Daca nu, se va stinge din viata, ori se va lepada de aceasta postire.
174. Sa faceti marturisirea dupa Pravila.
175. Cei ce dau pentru Sfanta Pasca la Inviere se socotesc ca şi cum ar pune temelia unei Sfinte
Biserici.
176. Crestinii sa nu se osteneasca sa cerceteze proorocirile. Mai bine este sa se roage lui
Dumnezeu sis a implineasca ce spune Sfanta Evanghelie.
177. Bine este sa va rugati, dar sa nu va laudati cu rugaciunea facuta in tacere şi nepovestita
niciodata la oameni
178. De folos este a randui prin cuget asa:”Pomeneste Doamne intru Imparatia Ta, pe toti cei ce
mi-au sarutat nevrednica mana şi pe toti care pomenesc numele meu de bine, pentru slava lui
Dumnezeu şi pe cei care barfesc numele meu. Pomeneste-i Doamne şi pe cei care batjocoresc
slava lui Dumnezeu, pomenind pacatosul meu nume”.
179. Pomenindu-se crestinii unii pe altii la anumite rugaciuni, şi sfinte daruri, poate fi o adevarata
dragoste parinteasca, duhovniceasca. Inaintea lui Dumnezeu se afla egala cu prinosul.
180. Numai prin smerenie se poate capata o binecuvantare frumoasa.
181. Crestinii sa faca marturisiri mai dese, caci greseli sunt cat nisipul şi curatire nu se face de
nimeni.
182. Crestinul trebuie sa socoteasca necazurile ca pe niste intamplari frumoase, ca atunci se
darama cel ce lucreaza rele.
183. Muntele credintei, al bucuriei, al nadejdii, al fericirii şi al mantuirii, al fiecaruia ce se
osteneste in numele lui Dumnezeu este incarcat cu flori şi numai cu flori. Aceste flori sunt numai
faptele bune ale celor de aici: Liturghiile date, ostenelile lor, ajutorul dat cu dragoste catre cei
necunoscuti. Acestea stralucesc ca soarele nepieritor.
184. Maica Olimpiada n-a iubit nimic şi nu s-a bucurat de nimic pe pamant, zilnic a lacrimat
pentru cuvantul lui Dumnezeu. S-a ostenit sa impodobeasca casa lui Dumnezeu. A luminat
mintile crestinilor şi prin fel de fel de sfaturi i-a incurahat, le-a aratat calea mantuirii.
185. Olimpiada l-a iubit pe Dumnezeu in cer şi a iubit saracia pe pamant. A iubit Sfanta Biserica
cu toate podoabele ei. Prin ostenelile ei, a aprins o lumina care nu se vas tinge.
186. Crestinul sa vietuiasca pe pamant, dar sa fie legat cu sufletul de toate cele ceresti.
187. Nasterea Imparatesei inseamna bucuria neamurilor.
188. Femeia care sta cu capul descoprit la Sfanta Rugaciune, chiar de ar ingenunchia cu lacrimi,
nu-I primita cea rugaciune. Rugaciunea fara acoperire de cap, este pedeapsa
189. Orice crestin sa asculte cu sufletul şi cu inima cantarile dumnezeiesti, chiar daca este
huiduit şi batjocorit de oameni.
190. Cei ce cugeta la Dumnezeu şi se şi lupta in numele lui Dumnezeu, cu adevarat se
incununeaza cu mare frumusete.
191. Aceia care marturisesc pe Mantuitorul şi vorbesc de Sfanta Cruce, dar n-o marturisesc
insemnandu-şi corpul, sunt ca cei care framanta zilnic paine, şi paine nu mananca, nici nu o
gusta.
192. Sa fiti cu cugetul la ceea ce spune preotul:”Luati, mancati…”.
193. Oricat ar fi de necajit omul, pe Dumnezeu sa-L slaveasca şi atunci ia parte cu Sfintii Ingeri.
194. Cine n-are mandrie şi nu se iubeste pe sine, nu se supara niciodata. Pentru a trece peste
acestea, trebuie sa folosesti vesnic rabdarea. Rabdarea este un cuvant de sfintenie.
195. Rabdarea intru toate ale vietii il duce pe om la sfintenie.
196. Sa faceti intotdeauna Semnul Sfintei Cruci drept. Acesta va fi tarie şi sprijin pentru toate
scarbele.
197. Sa nu mancati noaptea, in timpul Utreniei, ca e mare pacat. Acel suflet piere. Se socoteste
in fata lui Dumnezeu, ca oricare porc pus la ingrasat, care se injunghie de Craciun.
198. Unii, cand stau la rugaciune, dau drumul la acele mirosuri urate, a imputiciunii din ei şi işi
vad mai departe de rugaciune. Mult mai salta diavolii şi se bucura zicand: “Cuviosul tamaie şi se
roaga. Nu este primita acea rugaciune, ca e facuta spre bucuria celui rau.
199. Orice preot, calugar, crestin, cand işi face rugaciunile din noapte, din zi, cate cuvinte rostesc
cu evlavie, cu dare de seama şi cu dragoste, faclii din puterea Duhului Sfant se aprind in sufletul
aceluia
200. Sfintii Apostoli au vestiti in toate colturile lumii Invierea Domnului. Noi trebuie sa marturisim
puterea Domnului, care este neinchipuit, nepovestit şi negrait de mare.
201. Cand plangeti, nu plangeti trecutul, nici prezentul, ci va plangeti viitorul, ca nu-l stiti cum va
fi.
202. Cei ce iau aminte la strigatele şi la huiduielile oamenilor şi se impotrivesc lor, nu vad slava
lui Dumnezeu şi nici nu calca pe treapta mantuirii.
203. Sfanta Evanghelie este calea mantuirii. Sfanta Biserica, cu toate sfaturile ei, este
acoperamantul vostru in zile de primejdie.
204. Oricat ar fi de mica o rugaciune, sa o incepeti cu:” Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor
nostri, Doamne Iisuse Hristoase…” Altfel, rugaciunea nu are nici un rost.
205. Sa nu va inchinati fara metanie. E ca şi cum ai coase fara ac, ai praşi fara sapa, ai coşi fara
coasa.
206. Fericiti sunt aceia care au vietuit pe pamant aproape de Sfanta Biserica şi s-au indulcit de
cuvantul Sfintei Evanghelii şi au gustat Sfanta Anafora. Acestia, cand trec din viata, trec la bucurii
şi la cele fara de grija.
207. Intru Sfanta Inviere sa se bucure toata firea omeneasca si sa se veseleasca toata faptura
208. Acolo unde se rosteste şi se crede “Hristos a inviat”, nu se fac metanii sau rugaciuni.
Nedormiti, neobositi, sa cante “Hristos a inviat”.
209. Nimeni sa nu faca haz in timpul sfintelor rugaciuni, de cei nestiutori, cel mult sa-i invete
210. Nu se poate sa nu fie rostita o rugaciune fara vinovatie şi sa nu fie rasplatita.
211. Rugati-va Celui Atotputernic şi traiti in Duhul Lui.
212. Sfantul Gheorghe spune: ”Toti crestinii, calugarii şi preotii, care marturisesc sau pomenesc
numele meu, vor fi neinvinşi in necazuri”
213. Nu cu corpurile sa va inchinati Dumnezeului Celui adevarat, ci cu sufletul. Cei ce se
inchina cu sufletul, nu vor pieri in veac.
214. Nu se poate sa nu vietuiasca pana la trei şi mai multi in jurul unui sfant locas sau in jurul
unui Sfant paraclis sau langa o casa mica de rugaciune, fara sa se citeasca Psalmii Utreniei.
“Slava intru cei de sus…:”, sa se auda din gura fiecarui crestin, in fiecare zi, ca sa primeasca
binecuvantarea pentru a-şi hrani trupul.
215. Prin cuvantul lui Dumnezeu, toate ale oamenilor au spor. Toti cei ce cred in cuvantul lui
Dumnezeu, primesc binecuvantare.
216. Sprijinul crestinului este Tatal Ceresc.
217. Trebuie sa se citesca Psaltirea zi şi noapte. Pentru cei ce fac aceasta, va straluci noaptea
ca şi ziua.
218. Sa aveti frica intreita de Dumnezeu şi cu cititul Psaltirii va veti apara. Nu veti fi pecetluiti de
cei care cred ca vor stapani lumea.
219. Oboseala peste masura, rugaciunile nenumarate şi vietuind in frica de Dumnezeu, aceasta
i-a mantuit pe sfinti. Ei nu au luat in considerare neputinta firii omenesti.
220. Acel loc, raiul, unde nu s-a savarsit pacat, binecuvantat va fi in vecii vecilor, pentru cei ce
vor avea fericirea sa stea in el.
221. Crestinul, nu numai ca trebuie sa indeplineasca multe fapte bune, dar sa se lupte ca sa nu
greseasca in fata oamenilor, ca sa nu-L supere pe Dumnezeu. Pentru aceasta va lua plata, mai
mare decat va lua in dreptul milosteniei.
222. Cinci rani grave a avut Mantuitorul pe corp. Felia de paine pe care o impartiti, sa fie cat cinci
bucati de Anafora.
223. Cei ce fac semnul Sfintei Cruci se mantuiesc, iar cei ce nu-l fac se osandesc.
224. Sfanta Cruce insemnata pe corp, ajuta sufletului la trecerea prin vamile vazduhului, prin care
trece orice om.
225. Mai intai trebuie treziti crestinii din somnul greu al intunericului. Apoi sa se aprinda in sufletul
lor flacara credintei, dorul de a asculta Sfanta Evanghelie, sa fie cuprinşi de frica Celui ce i-a
zidit. Caci de dreapta şi infricosatoarea judecata, numeni din cei ce au primit Sfantul Botez şi au
vietuit pe pamant, nu este scutit.
226. Maica Domnului ne spune:”Eu sunt legatura dintre Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul şi
Dumnezeu Duhul Sfant”.
227. Pe vremuri, cand credeau crestinii in dorinta de a se mantui, cei ce se hraneau cu plante
cugetau ca mananca mana şi cei ce mancau paine cugetau ca manca mana direct din cer. Şi n-
au auzit cel putin un grai dumnezeiesc in vazduh. Şi voi, care ascultati cuvintele mele, de ce va
indoiti?
228. Blagoslovenia Domnului ii va prabuşi pe cei ce astazi petrec. Din cei ce stau cu mainile in
sus, nu multi se vor inalta catre puterea lui Dumnezeu, fiindca viata e plina de vijelii şi de furtuni.
Asa de mari furtuni vor fi, ca vor smulge copacii uriasi, adica pe batranii şi pe batranele care au
vietuit in buna credinta. Furtuni neinchipuite la adanci batranesti ii vor smulge.
229. Toti crestinii care se ostenesc sa-i aduca pe cei necredincioşi la dreapta credinta, iau parte
la darurile dumnezeiesti, alaturi de Sfantul Ioan Gura de Aur.
230. Veniti sa ne bucuram de slava cea nesfarsita a lui Dumnezeu
231. Sa parasiti orice lucru pamantesc, rugaciunile sa nu va lipseasca. Canoanele date de
duhovnic sa le socotiti ca pe o carare neteda şi sa le impliniti cu dragoste.
232. In orice loc vor vedea crestinii o Sfanta Cruce, sa nu o priveasca ca pe orice lucru de pe
pamant. Sa o vada ca pe o lumina, ca pe o calauza, sa o socoteasca ca pe cel mai bun
acoperamant, ca cel mai strasnic adapost. Sa o priveasca ca pe cel mai bun baston de sprijin.
Fiind langa Sfanta Cruce, sa creada ca sunt langa parinti, sa-şi inchipuie ca e in mijlocul unei
armate care e mereu treaza şi poseda toate armele si sunt vrednici de lupta şi victorioşi
intotdeauna.
233. Marturisiti cu tarie puterea lui Dumnezeu şi tot ceea ce trebuie va veni pe nebagate de
seama.
234. Cel ce se lipseste de toate cele pamantesti, devine soldumnezeiesc.
235. Dumnezeu, Tatal Ceresc, iarta şi binecuvinteaza pe tot omul ce este plecat cu sufletul şi cu
genunchiul.
236. Faceti truda trupeasca, credeti in oboselile Sfintilor Parinti, rugati-va lor, postiti posturile cu
dragoste, nu faceti tulburare intre voi pentru iubirea de sine.
237. Cine nu are iubire de sine, vesnic incheaga taine dumnezeiesti şi petrece in lumina.
238. Daca iubiti smerenia, sa iubiti şi marturisirea, şi daca iubiti marturisirea, sa iubiti dreptatea şi
adevarul şi atunci veti fi cu adevarat slugi dumnezeiesti.
239. Crestinii sa nu implineasca, sa nu savarseasca o taina dumnezeiasca cu sila.
240. Cei care vor sa fie cu adevarat vase curate şi stralucite ale Mantuitorului, toata viata pe
pamant, le e indoita suferinta.
241. Oricat ar fi necazurile de mari, dati slava Puterilor Ceresti. Sa va instrainati de tot ceea ce nu
este placut lui Dumnezeu şi sa iubiti linistea şi singuratatea. Sa impliniti rugaciunea, postirea,
milostenia, privegherea şi mersul regulat la Sfanta Liturghie.
242. Sa nu dea mamele hrana de dulce copiilor şi peste cateva zile sa-I duca la impartasit. Nu e
pacatul copilului, ci al mamei, indoit sau intreit.
243. Rabdare intreita, tacere nesfarsita şi smerenie fara margini. Peste toata invalmaseala şi
peste toata fierberea şi clocotirea, tot Sfanta Cruce va ieşi biruitoare.
244. Sa nu treaca crestinii pe langa o Sfanta Biserica, pe langa o Sfanta Icoana sau pe langa o
Sfanta Cruce, fara a-şi insemna corpul cu Sfanta Cruce, clar şi drept, stand pe loc. Insemnandu-
şi corpul, vor capata binecuvantare in calatoria sa mai departe.
245. Sa faca crestinii rugaciuni, indoite cu post şi intreite cu nadejde. Auzite, primate şi implinite
sunt de Cel de sus, cererile celor ce le fac cu lacrimi.
246. Cuvantul “Ortodoxie” insemna: adevarat, drept, curat, implinitor de porunci, nelipsit de la
slujbele Sfintelor Biserici şi fara nici un fel de greseala
247. Mai primita este la Tatal Ceresc rugaciunea de sfarsit, de multumire la masa. Inceputul este
o copilarie fara minte. Sfarsitul sa fie pentru toti o batranete plina de intelepciune.
248. Marturisirea este cea mai primita de Tatal Ceresc.
249. Mai primita este rugaciunea facuta in gand, decat cea in grai, cu vorbe.
250. Tot omul sa aibe mai intai in minte pe Dumnezeu Tatal, apoi pe cei ce l-au nascut şi pe cei
ce l-au adus printre crestini.
251. Cand plecati la munca ori la drum, in fiecare dimineata sa luati binecuvantare de la Sfanta
Icoana ce o aveti in casa, facand cel putin trei metanii şi inchinaciuni.
252. Sa fiti milostivi fiecare cu sufletul vostru. Sa faceti iubire de dreptate, marturisire de adevar şi
multa retragere de la tot ce credeti ca este rau, ca sa va puteti pregati odihna cea vesnica.
253. Cei 14000 de prunci ucişi de Irod, au luat chip de porumbei şi zboara fluturand, veselindu-se
de slava lui Dumnezeu. Cand sunt crestinii in nevoi, sa faca rugaciuni catre cei 14000 de
prunci, caci pentru nevinovatia lor au mare trecere la Tatal Ceresc şi la Scaunul Sfintei Treimi.
Sunt primiti şi ascultati.
254. Calugarul, chip ingeresc purtand, se cuvine zi şi noapte sa-l laude pe Cel ce ia- trimis darul.
Intocmai ca şi ingerii sa-L laude in grai şi in gand.
255. Pe cei rai sa-i pomeniti in rugaciune, ca intru tarziu, de ei sa te izbavesti.
256. Sfanta Cruce cu dragoste sa o primesti, Domnului din cer sa-I slujesti si sa te lepezi de toate
cele pamantesti.
257. Sa nadajduiti in puterea Sfinte Cruci şi sa credeti in puterea ei.
258. Va fi mai intai un razboi care va zdrobi intunericul şi dupa aceea Sfanta Cruce va straluci
mareata.
259. Blagoslovite sunt mainile care acopera Corpul Sfant şi gol al Mantuitorului. Oricare dintre
crestini, daca acopera Sfanta Cruce la cele 12 Sfine Evanghelii cu orice fel de panza alba, arata
cea mai mare dragoste şi se afla la cea mai apropiata treapta de prietenie cu Mantuitorul. Cum
Sfanta Veronica a sters fata Mantuitorului cu marama, asa trebuie femeile crestine, sa stearga
Sfanta Cruce cu val curat sis a o inveleasca cu acelaşi val.
260. Tot crestinul sa cugete la cele Dumnezeiesti.
261. Cei cu trup nu trebuie sa dea sfaturi celor fara de trup.
262. Sa miroşi tamaia, nu sa o prepare. Cei ce pregatesc tamaie şi cei ce tamaiaza, sfinte sunt
mainile lor.
263. Cei ce vor sa-L iubeasca pe Dumnezeu, sa iubeasca dreptatea şi adevarul. Acestea sunt
treptele cu ajutorul carora, poti sa ajungi sa iubesti pe Dumnezeul cel adevarat.
264. La fantani sa puneti icoane, aratand astel taina apelor.
265. Calugarii şi calugaritele san u doarma alaturi de altcineva, nici de prunci, nici de neamuri,
nici de bolnavi, caci nu este ingaduit. Sa nu spuna ca ii este frig. Sa sporeasca şi sa inmulteasca
metaniile şi se va incalzi.
266. Mai primita este cainta la Dumnezeu Tatal, decat osteneala prea multa, facuta cu mandrie
sau cu ambitie.
267. Cei ce Il lauda pe Cel Atotputernic cu gandul, şi daca Il lauda cu toata inima, in gand, se
aude in ceruri.
268. Metania este floare nemuritoare pentru cei ce o fac.
269. Sa nu dormiti si sa va ingrijiti numai de mancare, fiindca veti lua plata de trantor. Sa postiti
şi sa va rugati cu nadejde, nu numai pentru voi, ci şi pentru altii, sa le pregatiti mantuirea.
270. Cei ce nu rostesc “Tatal nostru” cu credinta, nu se mantuiesc.
271. Se inregistreaza tot ce face crestinul in Sfanta Biserica, in timpul Sfintei Liturghii. Toate le
scriu Ingerii luminati. Cei intunecati scriu dublu.
272. Sa nu-I urati pe cei ce striga impotriva voastra, ci sa-I considerati ca pe cei mai buni prieteni,
ca prin ei va veti mantui.
273. In ziua Sfintei Mari Mucenite Ecaterina, sa se praznuiasca cu Sfanta Liturghie sis a se
citeasca şi Acatistul.
274. Suferintele pe corp sunt flori nemuritoare, iar postul cladeste cale de aur.
275. Mare ajutor au crestinii care inalta rugi fierbinti catre Sfanta Filofteia. Are mare trecere la
Mantuitorul.
276. Cei ce varsa o lacrima curate pentru chinurile Mantuitorului, se vor mantui.
277. Cand merge crestinul la Sfanta Biserica, daca a pus mana pe zavorul usii şi a intrat, ingerul
o scrie. Daca se inchina la Sfintele Icoane, s-a rugat, a ascultat Sfanta Liturghie, predica
preotului, ingerul le scrie pe toate ca fapte bune
278. Daca te rogi, san u osandesti pe nimeni, nici animalele. Daca ai plati o Sfanta Liturghie, san
u ocarasti pe nimeni. Daca aid at o felie de paine unui sarac, nu mai lungi vorba.
279. “Doamne Dumnezeule, cred cu adevarat ca Tu ai facut cerul şi pamantul şi toate cate le
vedem şi cate nu le vedem. Cred cu adevarat, ca imi vei indeplini şi dorinta mea”. Cand vei rosti
aceste cuvinte, sa fii lepadat de toata rautatea.
280. Psaltirea este adapostul celor ce o citesc şi o asculta cu bagare de seama
281. Psaltirea este paine nesfarsita, o hrana sufleteasca a celor flamanzi.
282. Toti cei care nu implinesc poruncile, toti se leapada de Dumnezeu.
283. Crestinii sa se sileasca a invata rugaciuni sfinte pe de rostul, ca sa le foloseasca atunci cand
inca vor mai fi cu viata şi nu vor mai avea dupa ce citi o sfanta rugaciune.
284. Sfanta Cruce este sprijin de mantuire.
285. Intr-o seara mai multi crestini s-au adunat sa faca impreuna rugaciunea de seara. Iar Maica
Domnului, in chip nevazut, sta intre ei. I-au placut inchinarea şi sfantele rugaciuni pe care le-au
facut. Dar mai tarziu, au inceput sa faca sfat in privinta credintei. Şi un batran, care parea a fi
credincios, a zis:” Daca ne-am rugat o data astazi, nu inteleg de ce sa ne mai rugam şi maine? Şi
daca ma rog maine, de ce sa ma mai rog şi poimaine? Şi vorbea batranul rar, cuvinte clare, sa le
auda toti, indoite cu lacrimi. Şi toti cei prezenti s-au lasat convinşi şi au trecut de partea celui
batran. Ei s-au adunat cu bucurie la sfanta rugaciune, dar prin vorbele şi lacrimile batranului, toti
au cazut de la credinta. Caci batranul le spunea mai departe:”De ce sa zici “Sfinte Dumnezeule”
de trei ori? De ce sa zicem Sfanta Treime de atatea ori? Nici “Tatal nostru” san u-l zicem mereu.
Caci, “Tatal nostru” este o rugaciune sfanta, o rugaciune mare. Sa-l zicem o data in viata sis a-l
consideram asa de mare, ca şi cum ar fi una dintre cele 7 Sfinte taine. Lumea era inmarmurita si-
l ascultau pe batran nemiscati. Atunci doi diavoli incornorati i- au pus coroana pe cap batranului.
Iata, dragii mei, cum lucreaza diavolul, cu cata mestesugire ii atrage pe crestini si-i indeparteaza
de la adevarata credinta, de la Dumnezeu şi de la Sfintele Invataturi ale Scripturii. Asa au luat
fiinta sectele cele mullet in lume. Ca sa faramiteze credinta cea adevarata şi sa le fure mintile
crestinilor.
286. Toti crestinii dornici de mantuire sunt obligate sa zica sfintele rugaciuni cat mai des:
dimineata, la prans, seara şi la miez de noapte, astfel: “Imparate Ceresc, Sfinte Sumnezeule (de
3 ori), Preasfanta Treime, Tatal nostru” şi sa le incheie cu “Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor
nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”. Este asa de importanta
şi de folositoare şi de bineprimita aceasta rugaciune,, facuta in intregime. E ca şi cum ai deschide
usa la un palat frumos şi ai intra in el. E ca şi cum ai intra intr-o gradina cu flori şi ti s-ar oferi locul
cel mai de cinste. E ca şi cum ai intra intr-o livada cu flori, cu fructe date in parg şi ti se ofera cu
cinste, locul cel mai umbros, la vreme de arsita.
287. Sa cinstiti ziua de Duminica. Samabata, pe la orele 14-15 sa lasati lucrul.
288. Adevaratii crestini işi gasesc linistea sufleteasca numai atunci cand implinesc poruncile lui
Dumnezeu şi se infricoseaza de cuvantul Sfintei Evanghelii şi cu simturi crestinesti, cauta sa
indeplineasca tot ce spune Sfanta Evanghelie.
289. Sa incepeti lucrul cu metanii, cu post şi cu rugaciuni.
290. Sa credeti in puterea lui Dumnezeu, sa lucrati in numele lui Dumnezeu, sa va rugati
inchinandu-va lui Dumnezeu.
291. Puterea Duhului Sfant lumineaza pentru cei vrednici. Dar pentru cei şi mai vrednici, şi mai
mult lumineaza.
292. Sfanta rugaciune unita cu postul şi cu instrainarea de tot ce nu-I place Manutitorului,
mantuieste pe om.
293. Cand stati la Sfintele rugaciuni, sa simtiti cu cugetul şi cu tot corpul ceea ce faceti.
294. La Sfanta Liturghie, tot crestinul sa stea cu mintea incordata la toate actele, cum vin la rand.
Atunci poti sa-ti aperi sufletul de primejdii.
295. “Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi” este o cantare
ingereasca, plina de dulceata. Crestinii care o zic mereu, din toata inima, fara sa le fuag mintea
in alta parte, se pot mantui.
296. Moartea unui luptator pentru credinta e o jertfa inainte Sfintei Treimi.
297. Toti crestinii sa mearga ca la o datorie sfanta la Sfanta Biserica, in toate zilele din
Saptamana Patimilor.
298. Gura este data omului sa cante lui Dumnezeu cantari de lauda in orice imprejurare. Sa fie
cuvantul vostru ca mierea şi sa graiti dulce, ca sa luati binecuvantare.
299. Cum veti starui in credinta, asa va veti mantui.
300. Toate miscarile oamenilor de pe pamant. Şi bune şi rele, in ceruri se stiu. Se vestesc prin
Sfintii Ingeri şi mai repede decat fulgerul toate dorintele sufletesti, toate amaraciunile, cat şi toate
hotararile, toate sunt communicate la Sfantul Scaun Domnesc.
301. Vinerea sa cititi “Acatistul Tuturor Sfintilor”, cu evlavie şi cu incredere. Eu un lucru
Dumnezeiesc.
302. Lasa grijile pamantesti in voia lui Dumnezeu, şi Dumnezeu prin voia Sa, va implini cererile
tale, daca tu vei crede cu adevarat şi te vei ruga Lui.
303. Nu este de folos crestinilor, ca sa treaca ziua Sfintei Duminici, fara sa foloseasca ceva
pentru suflet. Crestinii, ca sa-şi poata mantui sufletul, in toate vremea sa se plece catre cei
nevoiasi, catre cei in suferinta şi nici de la Sfanta Biserica san u lipseasca. Blagoslovite sunt
mainile care duc jertfa din prinoasele lor sfintelor Biserici. Mare usurare au acele suflete
304. Daca azi ai facut o mica rugaciune, maine faci doua. Daca azi te-ai inchinat putin, maine sa
te inchini dublu.
305. Cautati marturisirea, indreptarea şi puneti capat relelor. Nu repetati ce ati facut in trecut.
Canonisiti-va şi va apropiati de Sfintele Taine. Sa aveti respect pentru cei batrani, sa aveti mila
de cei saraci şi de cei neputinciosi. Cu mintea la Sfintele Rugaciuni, sa-I pomeniti pe cei din
inchisori, nu pentru ei, ci ca sa va fie voua bine şi sa luati parte la cina cu Iisus, cel ce s-a
rastignit pe cruce.
306. Cei ce au pe pamant fapte bune, in numele lui Dumnezeu, in rai au flori. Cei ce muncesc in
folosul altora, in Rai işi afla odihna.
307. Sa traiti cu trupul pe pamant, dar cu mintea sa fiti in cei.
308. Orice lucru pe care il incepeti, sa-l tamaiati, sa-l stropiti cu Sfanta Aghiasma. Se face
legatura indata cu Cel Prea Inalt şi indata se trimite binecuvantare.
309. Foarte usor se castiga mantuirea prin smerenie, dar putini oameni se smeresc. Multi renunta
la smerenie şi prefera osteneli insutit de grele pentru a castiga mantuirea
310. Cel ce putin se osteneste, in scurt timp, de mult se invredniceste.
311. Oamenii ar trebui sa vina des la Sfanta Biserica, macar ca sa nu uite a-şi face semnul
Sfintei Cruci sis a se insemneze cu el. Caci in valurile lumii uita de Dumnezeu şi uita ca exista
Sfanta Cruce, ca arma neinvinsa a crestinilor.
312. Fericit este acela care se osteneste a intoarce multe suflete la credinta, sprijiinindu-le a
merge pe drumul mantuirii.
313. Calugarii şi calugaritele care nu-şi fac canocnul, nu se pot mantui. Cei ce sunt in suferinte,
bolnavi la pat, sa-şi faca 12 inchinaciuni in dreptul cetei Sfintilor Apostoli.
314. Cel ce iubeste metaniile şi este neintrecut a le face, va avea in imparatia lui Dumnezeu flori
nesfarsite.
315. Invatati crestinii sa faca semnul Sfintei Cruci, bun, drept, correct şi sa se insemneze cu el.
Prin Sfanta Cruce se poate capata indrazneala şi incurajare sit e intareste sufleteste.
316. Orice crestin, cand pleaca pe o cale buna şi nu are nici un gand rau, asupra cuiva şi
reuseste la treburile pentru care a plecat, acela este insemnat şi silit de Duhul Sfant.
317. In zadar alergati şi va framantati pentru cele pamantesti, caci pana nu veti alerga cu sufletul
la cele ceresti, nu veti reusi.
318. Crestinul, in viata lui, trebuie sa graiasca numai adevarul din inima şi sa lase tot lucrul la
voia lui Dumnezeu. Ca orice treaba facuta fara binecuvantarea lui Dumnezeu, este ca o mancare
pripita sau ca o fructa manata. Sa nu faci nici un pas fara a rosti sfanta rugaciune. Iar daca este
silit de altii şi nu are timp sa rosteasca cuvenita rugaciune, sa-şi aduca minte ca sus, in Cer, este
un Dumnezeu adevarat, fara inceput şi fara de sfarsit şi este de ajuns.
319. Crestinii muncesc viile in zile de sarbatori, iar femeile şi fetele lucreaza in vii, necurate fiind.
Din vie se fac struguri şi din struguri vin şi din vin Sfanta Jertfa. Tot lucrul omenesc facut in zi de
sarbatoare, este spre pedeapsa şi nu spre castig.
320. Niciodata sa nu incepeti Sfintele Rugaciuni, in timpul noptii, fara sa va spalati fata şi mainile.
321. Prin smerenie, toti au castigat dar mare. Sa te semresti cu inima, cu sufletul şi cu cugetarea.
322. Lauda este a tuturor puterilor ceresti, iar durerile, chinurile şi necazurile sunt ale oamenilor
de pe pamant, mai ales cand ei şi le fac.
323. Rugaciunile Sfinte şi chemarea lui Dumnezeu, in ajutorul omului, trebuie facute cu simturi
deosebite.
324. Inchinaciunile dese pe care le fac calugarii şi crestinii, inmultesc florile din Rai şi vor avea
parte de ele.
325. Bine este sa te porti frumos şi sa vorbesti frumos oamenilor. Aceasta insa, pentru a fi placut
oamenilor şi a te lauda. Dar, ca sa-ti mantuiesti sufletul, mai bine este sa cugetati frumos. Zi şi
noapte sa cugetati la cele dumnezeiesti şi la faptele sfintilor, la ostenelile lor, pentru a va mantui.
326. Crestinii sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci cat mai des, ca sa capete intarire şi
incurajare.
327. Cand va rugati, va faceti zid de aparare. Iar cand postiti, diavolii raman neputinciosi.
328. Credinta este sa fii retras, in adunari sa vorbesti cand esti intrebat, iar daca crezi ca darul lui
Dumnezeu te ajuta, se poate sa dai un sfatin adunare, in folosul tuturor.
329. Povatuiti pe oameni sa asculte cu sete cuvantul Mantuitorului, spus la Sfanta Evanghelie cu
cuvinte duhovnicesti.
330. Lacrimile ce le verşi intimpul Sfintei Rugaciuni,va pregatesc o viata aleasa spre viata
vesnica.
331. Inchinandu-se, crestinii ranesc, surpa si-i omoara pe diavoli.
332. Crestinii, in trecut, traiau numai pentru suflet. Ajutau pe cei saraci, pe cei batrani şi pe cei
neputinciosi, pe cei fara pricepere şi nedumeriti. Iubeau postul şi se lipseau de cele placute lumii.
333. Fara Sfanta Rugaciune, nu ne putem mantui. Omul care nu se roaga e ca pasarea fara aripi,
nu poate zbura şi fara zabava devine prada usoara jivinelor.
334. Cel ce a lucrat şi s-a rugat lui Dumnezeu, trebuie sa şi manance. Dup ace a plinit toate
acestea, cade coplesit şi trebuie sa doarma, sa-şi reface puterile.
335. Stapanul a toate este cel mai bogat in mila. El ne izbaveste din mainile celor rai. De aceea,
trebuie sa-i slujim Lui, acum şi in veacul viitor.
336. Rabda, taci şi iarta, ca sa castigi imparatia lui Dumnezeu.
337. A fost un crestin desavarsit aproape de Sfantul Mormant. Toata viata lui a cugetat la
Patimile Mantuitorului, şi cand a adormit, a fost trecut in randul sfintilor. O data cu adormirea lui
s-au savarsit minuni infricosate.
338. Sa mearga crestinii, cu acelaşi obiect, la sfintirile a 9 Biserici. Purtand acel lucru, are trecere
oriunde.
339. Multi crestini ies din Sfanta Biserica in timpul Sfintei Liturghii. Ba unii ies afara şi fumeaza.
Acestia vor merge la Dreapta Judecata cu vesmantul credintei neintregit, incomplet.
340. In Saptaman Patimilor, crestinii sa se impace unii cu altii.
341. Pentru Sfanta Inviere, nimeni sa nu ingenuncheze.
342. Hristos a inviat in cer şi pe pamant. Hristos a inviat in sufletele celor ce cred in El.
343. Cei cu viata singuratica, ca sa primeasca cununa intreita cand trec din viata, mergand pe la
casele crestinilor, sa nu vorbeasca decat despre Sfanta Biserica, despre Sfanta Evanghelie şi sa
arate pilde din vietile sfintilor, ca plecand din casele lor, sa rasara ceva nu in inima şi in sufletul
lor.
344. Toti cei necajiti care nu hulesc nimic din cele Dumnezeiesti, in necazul lor cu Dumnezeu
petrec.
345. Unde este dragoste fara interes pamantesc, aceea niciodata nu scade. Cand este dragoste
prin harul lui Dumnezeu, aceea sporeste in veac.
346. Mantuitorul a lasat Cerul Sfant, biruit fiind de dragostea firii omenesti, S-a lasat sa vietuiasca
printer oameni, sa vorbeasca cu ei, sa-I sfatuiasca, sa guste impreuna cu ei, Dumnezeu fiind. A
mers descult pe pamant, ca cel mai sarac, ba S-a lasat invinovatit, batut, batjocorit, omorat, şi
ingropat. De aceea, a inviat Mantuitorul, fiindca a primit, a luat asupra Sa toate vinovatiile
noastre, nevinovat fiind.
347. Toata viata sa-i indemnati pe crestini sa mearga la Sfanta Biserica, şi sa le pomeniti des
numele lui Dumnezeu.
348. Asa cum faptele bune, cat de mici, se scriu in cer, asa şi pacatele, cat de mici, se scriu si nu
se sterg daca nu sunt marturisite.
349. Nimeni sa nu doreasca cu de la sine putere sa vada slava lui Dumnezeu. Intai sa caute sa
se indrepte, apoi sa se roage lui Dumnezeu cu toata nadejdea, şi daca Dumnezeu ii trimite dar
din cer, atunci poate fi sluga aleasa.
350. Postiti dupa cuviinta, faceti sfinte rugaciuni dupa randuiala, povatuiti crestinii la calea cea
buna şi dreapta catre Dumnezeu, lepadati rautatea şi veti avea multe adaose intru cele bune.
351. Crestinilor li se cuvine din tot ce agonisesc, prima prospatura sa o duca jertfa la Sfanta
Biserica şi atunci toate vor fi cu spor, iar vitele sanatoase.Daca nu puteti duce la Sfanta Biserica,
tamaiati şi la primul om care trece pe drum, dati-i. Bogdaprostea sa o auzi şi sa o pecetluiesti,
caci cu ea se pecetluieste darul.
352. Sfanta Rugaciune facuta curate şi fara viclesug, explica ca şi cum ai incredinta argint curat
inaintea Domnului.
353. Pentru cei necajiti, le este primita rugaciunea in taina. Rugaciunea crestinilor facuta in
soapta de buze arse şi din inima zdrobita, se aude la Tatal Ceresc ca o trambita rasunatoare
354. Cand intalnesti in cale o Sfanta Cruce, o Sfanta Icoana ori o Sfanta Biserica, sa zabovesti
un pic pe loc spre a te insemna cu Semnul Sfintei Cruci, de cel putin 3 ori. Pentru ca ce este azi
nu mai este maine, ca maine nu se stie daca mai poti.
355. Suferind nedreptatea oamenilor, veti afla odihna vesnica. Rabdand toate ale lor, va veti
primi cununa.
356. Cei credinciosi, prin ispite se intaresc, iar cei slabi şi neputinciosi, prin ispite cad.
357. Dumnezeu Tatal a lasat omul ca sa munceasca sis a-şi agoniseasca cele trebuincioase şi
din acelea sa ajute şi pe cei ce nu au, ca sa poata inmulti pe cele ale sufletului.
358. Cand plangeti, cautati sa va fie plansul cu folos sufletului. Pentru lucruri pamantesti, nu
trebuie sa plangeti niciodata.
359. La Sfintele Rugaciuni, daca se slobozesc lacrimi şi se fac metanii, va izbaviti de tot necazul
şi plata intreita veti lua in ceruri şi locul de cinste il veti afla in renumitele gradini ale Sfantului
Efrem Sirul, care toata viata sa a plans pentru pacatele sale şi ale crestinilor.
360. Cine nu asculta Heruvicul in Sfintele Biserici, in Sfintele Sarbatori, nu ia parte la cele sfinte
niciodata.
361. Crestinii care nu vin la Sfanta Biserica sa asculte “Crezul” şi prefera sa asculte vreun
monolog, cine stie pe unde, ori un bufon, nu este primit in ceata dreptilor.
362. Vai de sufletul acela care nu a mers la Sfanta Biserica din vointa lui, din placerea lui, din
dragostea lui şi pe picioarele lui. Plang şi ingerii de plansul lui, in ziua mortii lui. (Acestia au mers
la Biserica cand ia dus nasa in brate ori cand i-a dus nasa de mana la cununie. Pe acestia ii vor
duce altii cand vor fi inmormantati)
363. Cei ce aud cuvintele sfintelor invataturi, zic de la inceput ca cred, apoi le dau la spate, ca si
cand nu ar fi nimic. Altii cand aud le dispretuiesc, calcandu-le in picioare.
364. Cine pazeste poruncile şi cauta sa le implineasca dupa sfanta randuiala, se invredniceste de
taoata binecuvantarea lui Dumnezeu şi se salajluieste in rauil cel neinnoptat.
365. Ce ati lucrat pe pamant, pe pamant ramane. Ce ati lucrat sufleteste, in ceruri merge.
366. Cei drepti merg la judecata, dar la judecata nu intra, pentru ca nu au de ce sa mai fie
judecati
367. Prin dragoste pentru Mantuitorul se ajunge la rugaciuni şi la postire. Prin postire la umilinta,
la lacrimi. Cu larimile se hotaraste suferinta şi prin suferinta şi chinuri se cumpara adapost
binecuvantat cu odihna.
368. Mila, dreptatea, adevarul, bunatatea, dragostea, smerenia, nadejdea şi credinta, te apropie
de puterea lui Dumnezeu, te apropie de Iisus Hristos, de Sfanat Treime, de Prea Curata
Fecioara, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu şi de toate Puterile Ceresti.
369. Toti care se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci marturisesc taina Mantuitorului.
370. Un Axion daca se canta, fie in Biserica, fie intr-o casa de crestini. Fie la drum, acela e
cuprins de darul de a se mantui. Pentru orice Axion cantat, ingerii fac calatori in aer cu mare
repeziciune, ducand vestea la Tronul Imparatesc, despre cantarea preaslavita ce se face pe
pamant.
371. Cand va rugati, rugaciunea sa va fie rugaciune. Se rugau cuviosii prin pustie de se intorceau
pasarile din zbor şi se impodobea cerul cu nori. Cand era trebuinta de ploaie, se rugau cu atata
evlavie de se opreau furtunile. A fost un oarecare sfant Ioan, ce avea atat trecere la Sfintele
Rugaciuni, ca se opreau apele din curgerea lor.
372. In fata primejdiei zi:”Doamne, ajuta-ma!”, iar in gand sa nu ai decat chipuri dumnezeiesti.
373. Rugati-va lui Dumnezeu, ca el este viata şi puterea tuturor.
374. Cei ce cred in Iisus Hristos şi se roaga lui cu toata credinta, sunt ca niste pasari cu mai
multe randuri de aripi.
375. Cei ce vietuiesc in curatie, cand iau Sfintele taine, se cuvine sa ia inante Sfanta Aghiasma
Mare, care inchipuieste pe Sfantul Ioan, Mergatorul Inainte al Domnului, care a strigat:”Drepte
faceti cararile Domnului”. E ultima pregatire inainte de a primi Sfintele Taine.
376. Cei ce sunt tari in credinta, sunt pilda de urmat şi se vor pomeni in multe neamuri. Şi cei ce
vor auzi, se vor intari in credinta.
377. Omul, ca se se invredniceasca de treapta mantuirii, trebuie sa se socoteasca intru toate mic,
iar pe Dumnezeu sa-L creada si sa-L marturiseasca Atotfacator, Atottiitor şi intru toate Puternic.
378. Cerinta lui Dumnezeu de la crestini este sa-I iertam pe cei rataciti, san e rugam pentru ei, ca
sa-i ierte Dumnezeu şi sa-i indrepte, ca san u piara sufletul lor.
379. Cei ce s-au inconjurat cu gard din Sfinte Cruci, vor fi aparati de primejdii.
380. Inmultiti rugaciunile de noapte.
381. Rabdarea e prima treapta care poate ridica pe oricine la gradul sfinteniei. Cu rabdarea poti
cumpara orice
382. Invierea Domnului este temelia credintei crestinesti, care inalta adevarul, zideste dreptatea
şi straluceste nadejdea in sufletele celor nevinovati.
383. Iisus, mintea cea intreaga a celor curati cu fecioaria. Iar diavolul vine şi ne spune:”Fecioria
este un copac care infloreste şi nu rodeste. De fapt, diavolul cauta sa-L denigreze pe insuşi Iisus,
Fiul lui Dumnezeu, care a fost curat cu fecioria.
384. Cei fara de trupuri, de la prima zi a Inveirii şi pana la sfanta zi a Inaltarii Domnului, neincetat
canta:”Hristos a inviat..”. Nu dorm, nu se hranesc, neincetat pe Domnul Il Slavesc
385. Cine poate sa nu doarma si sa nu manance, poate sa citeasca şi noua Psaltiri la rand. Mare
binecuvantare este in acel loc.
386. Cei ce vietuiesc in curatenie, sa-l poarte pururi in gand pe Sfantul Ioan Feciorelnicul.
387. Samburele rugaciunii semant nu incolteste şi nu rodeste daca nu-l vei uda cu lacrimi, ca şi
orice fel de samanta semanata de oameni pe pamant.
388. Sa crezi cu adevarat in Cel ce a facut cerul şi pamantul, şi sa te inchini Lui cu toata
nadejdea pana la sfarsitul zilelor tale.
389. Sa credeti in Sfanta Treime şi sa respectati Sfintele Sarbatori asezate de Sfintii Parinti, prin
povatuirea Duhului Sfant.
390. Sa credeti in tot asezamantul Sfintei Biserici si in toate chinurile Sfintilor Mucenici,caci, prin
chinurile lor, Dumnezeu Cel Atotputernic a aratat multe si mari minuni.
391. Sa credeti cu adevarat ca Mantuitorul S-a zamislit fara de pacat, S-a nascut pentru
smerenie, in ieslea dobitoacelor, a fost botezat ca nimeni altul, tot pentru smerenie. Si a fost dus
in biserica de Maica Sa, ca orice prunc. A suferit cu nedreptate, ca sa rascumpere dreptatea. A
fost chinuit, nevinovat fiind. A fost omorat şi ingropat. Şi cu adevarat a inviat a treia zi.
392. Sa nu lipseasca Preacurata din rugaciunile voastre, caci Preacurata Fecioara este prima
care are trecere la Sfantul Scaun al Sfintei Treimi.
393. Sa credeti in cei 4 Sfinti Evanghelisti şi sa va rugati lor, ca şi acestia au mare trecere la
Sfanta Treime.
394. Domnul şi Stapanul cerului sa va binecuvinteze, sa ajungeti pana la capatul mantuirii. Sa
credeti in toata osteneala Sfintilor Apostoli, ca ei au patimit pentru cuvintele Mantuitorului. Au
avut atata dragoste, ca si-au dus misiunea pana la capat.
395. Sa va rugati la Sfintii Ingeri. Atunci cand crestinii zic:”Nu ma paraşi Dumnezeule”, Sfantul
Inger al fiecarui crestin face o metanie şi cere cu grai:”Primeste Stapane rugaciunea de cerere a
drept credinciosului”. Şi zice aceasta cu gand curat.
396. Sa va rugati fierbinte Tuturor Puterilor Ceresti.
397. Cand va rugati, sa fiti impacati cu toata lumea. Rugaciunea nu e primita daca nu ierti, ca sa
poti lua iertare. Rugaciunea celor care sunt neimpacati se arata inaintea lui Dumnezeu cum s-ar
face un fos puternic la un cazan mare cu lapte. Focul arde, laptele se umfla, se varsa din cazan
şi curge tot. S-a stins focul, s-a risipit laptele şi in cazan nu a ramas numic.
398. Sa ziceti:” Pomeneste, Doamne, şi primeste pe toti crestinii ca sde inchina in Sfintele
Biserici, intinzandu-şi mainile şi cerand cu toata nadejdea ajutorul tau.
399. Va puteti curati de pacate cu parerea de rau, cu cainta, cu postul şi cu sfintele rugaciuni
rostite cu lacrimi.
400. Crestinii care doresc şi cauta ajutorul lui Dumnezeu, cand sunt in suferinta, in primejdii, in
necazuri, sa dea paine curata sau prescura pentru a se face Sfanta Liturghie şi sa se roage la toti
Sfintii.
401. Sa aprindeti o lumanare, ori sfanta candela, cand faceti sfintele rugaciuni. Rugaciunea fara
lumina aprinsa este ca mancarea fara sare.
402. Sufletul celor din pustie era candela aprinsa, ca ardea in ei dorul de a-L vedea pe
Dumnezeu. Ei nu vedeau chip de om zeci de ani.
403. Cuvantul Sfintei Evanghelii sa nu-l asemanati cu o poveste. Sa fiti patrunşi de tot cuvantul
ce se aude in timpul Sfintuei Liturghii.
404. Sa faceti treburi cu mainile, dar cu gandul şi cu mintea sa faceti sfinte rugacuini.
405. Intr-un loc prapastios traia un pustnic, care se ruga necontenit:” Tata din cer, Ziditor a toate,
nu ma paraşi pe mine, care nu sunt vrednic nici de acest loc”. Şi veneau la el zilnic Ingerii,
aducandu-i merinde. El ii considera ca pe niste oameni. De aceea ii sfatuia şi cu lacrimi, in
genunchi, le zice:” Fii ai lui Dumnezeu şi fratii mei şi oameni buni, sa va rugati lui Dumneaeu cu
lacrimi, mai ales atunci cand chemati puterea lui Dumnezeu in ajutor. Sa va rugati cu lacrimi şi cu
genunchii plecati, ca asa va izbaviti de necazuri. Sa credeti ce va spun eu. Cand se roaga
crestinii, ingerii sunt de fata şi ei duc vestea in ceruri pentru necazurile noastre”. Intr-o seara a
venit ceata ingereasca ca sa-l ia pe pustnic, sa faca rugaciuni la patul unui bolnav damblagiu.
Asa i-a spus fiul, ca a tatal, ca sa vina pustnicul pe patul lui şi sa inalte rugaciuni, sa-l pipaie cu
mana şi se va face sanatos. A plecat cu dansii cale scurta, dupa cum i-au spus. Au ajuns la
binecuvantatul rai, in locuri neinchipuit de frumoase. Gandind ca acestia sunt niste boieri, ii
sporea in suflet indoaiala ca a fost inselat şi ca işi va pierde sufletul şi pe Dumnezeu. S-a oprit pe
loc şi le-a spus:” Va rog sa ma iertati, eu vreau sa ma intorc inapoi. Nu sunt vrednic sa ma rog,
sa pipai şi sa scol un bolnav. Ajutati-ma sa ma duc inapoi”. Mergea greu pustnicul şi plangand,
intrat in gardina Raiului, s-a inchis poarta şi ingerii lui Dumnezeu s-au facut nevazuti. Deşi era
trecut la cele vesnice, pustnicul plangea, crezandu-se inselat. A trebuit sa- i exlpice totul un Sfant
Inger, ca sa se linisteasca. Era deja in Raiul Sfant, fara a merge la judecata, fara sa vada vamile
vazduhului sau pe infricosatii diavoli.
406. Binecuvantarea Dumnezeiasca descurca, lumineaza şi acopera tot.
407. Cei ce nu se inchina la Sfantul Chip de pe Cruce, al Mantuitorului şi nu se insemneaza cu
semnul Sfintei Cruci, li se pregateste cale de spini.
408. Majoritatea dintre cei indaratnici pentru a se marturisi, il invinovatesc pe preot, ca nu
marturiseste bine, ca nu sfatuieste cum trebuie şi ca te tine prea mult pentru lucruri de nimic.
409. Celor nemarturisiti le este greu cand trec din viata, oricat ar fi de drepti. Acestia nu se
mantuiesc, daca nu iau dezlegare de la preot.
410. Marturisirea este prima intrebare a celor care trec sin viata.
411. Crestinii sa nu inalte rugaciuni catre Dumnezeu, suparati pe cineva. Cand cineva se roaga
la Dumnezeu, suparat cu ai sai, acea rugaciune este ca şi cum ar bate o furtuna mare şi calatorul
nu mai cunoaste drumul.
412. Furia, mania, dusmania, ndelung il desparte pe crestin de la toate lucrurile lui Dumnezeu.
413. Nu toti care zic ca se inchina bunului Dumnezeu se mantuiesc. Numai cei care au parasit
viclesugul şi toata rautatea, numai ce-şi indeplinesc posturile inpace şi liniste. Numai cei care
impart harul lui Dumnezeu, cei care iubesc pe aproapele, cei care vorbesc cu dulceata şi cu
bunatate fata de necunoscuti şi in vorbirea lor pomenesc des numele lui Dumnezeu.
414. Se cuvine crestinilor care pasesc in Sfanta Biserica, sa faca cel putin 3 inchinaciuni, cu
inclinare pana la pamant. E ca şi cum te-ai invoi la paznici şi cu voia lor intri fara grija inauntru.
415. La iesirea din Sfanta Biserica, la fel sa se faca 3 inchinaciuni. E ca şi cum le-ai multumi
paznicilor pentru bunatatea de a intra inauntru fara grija.
416. Se mai cuvine crestinilor, ca la inceputul oricarui lucru, sa-şi insemneze corpul cu semnul
Sfintei Cruci şi treaba va merge repede, in pace şi cu spor. La terminarea lucrului, sa se
procedeze la fel. Chiar şi cand intra in baie, sa se inchine.
417. Crestinul obtine odihna vesnica, rabdand pe pamant toate.
418. Prin post iti pregatesti loc, prin rugaciune iti pregatesti chemarea la locul cel sfant, in ceta
dreptilor. Prin buna purtare, a nu te mania, a nu te iuti, agonisesti lumina, iar a ierta des greselile
celor din jur, vesnic asculti cantarea plina de lauda a ingerilor.
419. Primit este a se ruga crestinul lui Dumnezeu, Mantuitorului Iisus, pentru iertarea pacatelor.
Sa se roage, cerand ajutorul lui Dumnezeu. Sa se roage, multumind lui Dumnezeu.
420. Cel mai primit, insa, este sa te rogi Sfintei Treimi, sa ierti pacatele şi greselile dusmanilor tai.
Aceasta se socoteste ca şi cum ai vindeca o rana cuiva, care se chinui in dureri.
421. Cei ce simt ca le scad puterile, sa sporeasca in sfintele rugaciuni.
422. Cei ce se inchina cu credinta, plini de nadejde catre adevaratul Dumnezeu, nu se ascunde
nimic din faptele lor, toate se intreiesc şi se inmultesc.
423. Numai atunci cand iti insemnezi corul cu semnul Sfintei Cruci, iar cu mintea te inalti la
Dumnezeu, atunci poti fi cel mai apropiat cu sufletul de cel Atotputernic, care poate sa faca tot
binele.
424. Cantare ingereasca:”Marire Tie, Dumnezeul nostru, marire Tie! Marit ai fost, marit esti şi
marit vei fi de-a pururi! Marire Tie Dumnezeul nosru, marire Tie!”
425. Nimeni dintre crestinii care se inchina lui Dumnezeu, nu vor lipsiti de mila şi de darurile Lui.
426. Maica Domnului :”Tuturor dau binecuvantare, celor ce ma cauta şi neincetat ma cheama”.
427. Arma suprema şi cea mai solida impotriva diavolului, este infranarea limbii.
428. Tamaia aprinsa in casa, oriunde vietuiesc crestinii, produce pace şi liniste, şi apropie
sufletele crestinilor de tot ce poate fi Dumnezeiesc.
429. Tacand, va este pregatit loc de liniste, rugandu-va stati de vorba cu sfintii. Crezand in Sfanta
Treime, va aflati odihna vesnica. Inchinandu-va şi facand metanii, va saditi flori.
430. Crestinii, se cuvine sa se marturiseasca oriunde s-ar afla. Marturisirea cat de des il apropie
pe crestin de mantuire. Bine este sa primeasca şi Sfintele Taine, insa sa fie cu constiinta dreapta,
cel ce primeste mai mult decat cel ce la da.
431. Dumnezeu trimite binecuvantare pemtru toti care fac marturisire la preoti. Oricat ar fi preotii
de cazuti, ca oameni, Cel intru totul Milostiv, le trimite binecuvantare
432. Vesnic sa ganditi la Sfanta Treime şi la cele 9 cete de Ingeri şi cel rau nu te va birui.
433. Pacatele nu se sterg numai cu o mare parere de rau. Ele se sterg cu lacrimi multe. Cel ce a
savarsit o crima, poate fi iertat numai daca se retrage intr-un pustiu, sa manace ce o sti şi sa se
nevoiasca cum o sti. Dupa nevointa mare, sa-şi jertfeasca corpul sau, ca sa-l rascumpere pe cel
omorat.
434. Faceti 12 metanii la mormant şi ziceti:” Doamne, iarta pacatele robului Tau… şi primeste-l in
ceata dreptilor”.
435. Indepartarea de la Biserica, il desparte pe crestin de binecuvantarea dumnezeiesca.
436. Cantare ingereasca:” Bucura-te, Mireasa, Fecioara, Stapana a tuturor crestinilor şi
Imparateasa a veacurilor”.
437. Sfintii şi Prea Cuviosii Parinti se iubeau unuii pe altii şi se rugau unii pentru altii. Credeti şi va
rugati Sfintilor Parinti şi veti primi ajutor ceresc.
438. Nu plangeti, ca plansul vostru vine din cauza deznadejdii. Cine e adevarat crestin, sa nu
planga. Cine plange in fata oamenilor, cere ajutor de la oameni.
439. Cand esti necajit şi te-ai scarbit de cel pamantesti, pleaca-ti fierea neputincioasa, cu toate
simturile tale şi roaga-te fierbinte lui Dumnezeu. Şi de Iisus Hristos sa-ti aduci aminte, iar la
puterea Duhului Sfant sa cugeti cu toata increderea, ca sa te umbreasca şi sa te acopere. Şi pe
Prea Curata Fecioara sa o chemi in ajutor.
440. Rugandu-te in singurata-te sa slobozeesti şi lacrimi, ca iti vor fi de mare folos. Iar Sfintii
Parinti care au suferit şi si-au dat viata pentru Sfanta şi Dreapta Credinta, sa nu-ti dispara din
minte. Cheama-i sa te ajute.
441. Cei 14000 de prunci ucişi de Irod, sunt primii iubiti ai lui Iisus Hristos, primii mucenici, care
au impodobit Raiul cu nevinovatele lor suflete.
442. Sfantul Ioan Gura de Aur, prin credinta lui s-a umplut de Duh Sfant şi graia bland. Cand
dadea binecuvantare, se umpleau Sfintele Biserici de miros, ca şi cum ar fi cazut tamaiere. Cati il
ascultau, toti se indumnezeiau.
443. Cand spun crestinii:” Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!”, din gurile lor iese flacara de
foc, care se formeaza ca un acoperamant, ca un cort luminos deasupra capului lor.
444. Cand faceti semnul Sfintei Cruci, sa uniti cele trei degete deopotriva şi sa fixati drept
varfurile degetelor pe frunte. O Sfanta Cruce facuta cu degetele pe curmezis, e ca o ştampila
stearsa, care se anuleaza.
445. Cand cei mai mici saruta mana la cei mai mari, dandu-le tot respectul, mai ales in Sfintele
Manastiri, cei mai vechi, cei mai mari, cei mai batrani, au datoria sa spuna „Dumnezeu”, caci sub
numele de Dumnezeu izvorasc trei binecuvantari:”Dumnezeu sa te ierte”, „Dumnezeu sa te ajute”,
„Dumnezeu sa te binecuvinteze”.
446. Cei ce nu se inchina, sunt lipsiti de harul Dumnezeiesc de a se mantui. In pacate traiesc, in
pacate mor şi in veacul veacului in pacate raman.
447. Cantare ingereasca:”Marire Tie, Imparateasa, Marire Tie, Raiule Sfant. Nu-i loc pe pamant,
imbracat in mare slava. Crestinii de el nu intreaba”.
448. E bine ca şi cei bolnavi sa ia parte la rugaciunile de noapte, pentru sporirea binecuvantarilor.
Cei ce iau blagoslovenie, au o binecuvantare in plus.
449. Fericiti sunt crestinii care cred in Dumnezeu, se inchina Lui, dar mai presus sunt aceia care
implinesc poruncile Lui şi fac voia Lui.
450. Sa socotiti Sfanta Rugaciune ca pe un sfat al unei mame bine chibzuite.
451. Cei fara rautate au fost luminati de Duhul Sfant şi spre mantuirea vesnica i-a indreptat.
Greu este de cei osanditi in ziua judecatii, care nu au vrut sa auda cuvantul lui Dumnezeu.
452. Mai primita este osteneala celor ce se ostenesc din dragoste, decat a celor ce li se
porunceste.
453. Cei ce fac din dragoste lucruri bune pentru Dumnezeu, nu au cu cine sa poate fi masurate
faptele lor, atat de mari sunt.
454. Fiecare din noi va culege florile pe care le-a sadit din lacrimi şi din suferinte.
455. Fericiti sunt crestinii care s-au nascut cu Dumnezeu, au crescut cu Dumnezeu, toata viata,
pana la adanci batranete au trait cu Dumnezeu şi au raposat cu Dumnezeu.
456. Sfanta Cruce este toiagul sufletului şi sprijinul tuturor nevoilor sufletesti.
457. Primavara şi Invierea Sfanta a Domnului, intinereste sufletele tuturor crestinilor, care cred in
Sfantul Asezamant al Sfintei Biserici Crestin Ortodoxe.
458. Milostivul Hristos şi Preabunul Imparat, şi pe cei ce gandesc numai, la Sfanta Inviere, ii
miluieste şi ii primeste.
459. Sfintii Parinti se rugau zicand:”Miluieste-i, Doamne şi pe cei ce vor fi in viitor”. Pentru aceste
rugaciuni ne mai miluieste şi pe noi Dumnezeu.
460. Cei ce au vietuit in pustiu, n-au avut teancuri de carti. Dara inaltau atatea Sfinte Rugaciuni,
cu atata tarie şi inflacarare, incat, luminau cerul sfant.
461. Sa purtati dreptatea in suflet, sa vietuiti marturisind adevarul in orice imprejurare, sa va
ingraditi cu rabdarea şi cu smerenia.
462. Viata pe pamant este un vis plin de intamplari, fata de cea vesnica. Osteniti-va, ca sa nu va
pierdeti sufletul.
463. Sfintele rugaciuni uda sufletul, si-l invioreaza. Insuşi Mantuitorul primeste pe cei ce
pomenesc in grai şi in taina, numele cel sfant al Lui.
464. Pe crestini sa-i ajutati sa se intareasca, sa se zideasca cu cuvinte dumnezeiesti. Ei au
pecetea botezului crestin.
465. Rabdarea este un cuvant de sfintenie, prin care oricare dintre crestini poate sa capete un
dar. Bunatatea este o treapata spre odihna a batranilor care au vietuit zile multe. Li se spune
bunic sau bunica. Cuvantul „bunic” vine de la „bunatate”. Cuvantul „bun” este o particica din
Dumnezeu.
466. Cei ce cred intru totul in puterea lui Dumnezeu, nu trebuie sa poarte de grija. Sunt cuvinte şi
fapte in Psaltire care fac zid de aparare sufletului pana la cer.
467. Traia intr-o pustietate un cuvios. Prin purtarea de grija a altora avea Sfanta Anafora zilnic, şi
cum o avea pastrata intr-un vas mic de lemn şi pusa intr-o firida a pesterii, dup ace credea el ca
si-a implinit datoriile sulfetesti zilnice, se indrepta catre firida şi cum intindea mana şi lua vasul cu
Sfanta Anafora, jos in drepata vedea o lumanare aprinsa, dar nu ca o lumanare, ci ca o lumina
vie, nemiscata. Iar in stanga vedea un gandac negru, pucios şi inca o data mai mare decat un
gandac negru. Zilnic, cand lua Sfanta Anafora, cugeta in sine:” Eu sunt gandaculcare iau Sfanta
Anafora cu nevrednicie, iar lumina este puterea lui Dumnezeu. Şi in fiecare zi vedea gandacul şi
lumina. Dar de fiecare data facea adios de rugaciune, socotindu-se pe sine gandacul pucios şi
zicea: “Dumnezeu mi-l arata pentru indreptarea mea. Pacatos sunt, Doamne, dar sper ca am sa
ma indrept. Nadajduiesc ca ma vei povatui”.Şi spune multe rugaciuni, ca sa scape de vina
neagra de gandac, care se socotea pe sine. Nu-i mai ramanea timp ca sa adune buruieni şi
radacini sa le opareasca pentru hrana. Dupa trei ani şi mai bine de neincetate rugaciuni, intr-o zi,
pe seara, toamna, cand se gandea ca nu si-a adunat nimic pentru iarna, s-a hotarat ca tot sa se
mai roage. A pocnit gandacul şi i-a zis: “M-ai ucis Andrei. Faclia e lumina sufletului tau, cu care
m-am luptat sa te castig”. Dupa masura ostenelilor lui, au hotarat Sfintii Parinti sa I se dea 3 ani
de vietuire in manastire şi de gandire, şi apoi sa i se dea metanie.
468. Puterea Duhului Sfant e neinfranta de nimeni şi comanda sub pamant, pe pamant, in
vazduh, in cer şi mai presus de cer.
469. Canta pamantul, canta vazduhul şi rasuna in cer dulcea cantare “Imparate Ceresc…”
470. Pasarile cerului, de cand le-a facut Dumnezeu şi pana astazi, n-au scazut şi n-au sporit, in
aceeaşi masura de la inceput şi pana astazi, laud ape cel ce le-a zidit. Crestinii insa, zilnic cad de
la Sfanta Credinta.
471. Nu pentru cei morti se dau invataturile, ci pentru cei ce vor veni, ca aceia au nevoie sa se
pastreze tot ce este scris.
472. Tezaurul lui Dumnezeu nu este din aur, bijuterii sau alte lucruri de valoare. Tezaurul lui
Dumnezeu este numai din flori şi florile sunt toate faptele bune ale tuturor crestinilor şi mai
presus de, sfintele rugaciuni facute cu incredere şi nesuparati cu nimeni.
473. Crestinii din veacurile trecute s-au mantuit: unii prin boli grele, altii prin osteneli, prin fel de
fel de fapte bineplacute lui Dumnezeu. Parte din ei au cautata sa implineasca poruncile
Dumezeiesti. Multi au castigat mantuirea fiind napastuiti şi suferind nedreptati.
474. Cand fac crestinii fapte bune, Sfintii ce se pomenesc in acea zi noteaza. Şi vin la Duminica
Tuturor Sfintilor sa faca inregistrare, mare numaratoare pentru fapta buna a fiecarui crestin sau
om drept.
475. Crestinii care cred intru totul in puterea lui Dumnezeu, lor nu li se face inima rea. Cred in
puterea Sintei Treimi şi toata viata sunt ajutati de cineva nevazut.
476. Lacrimile şi suspinele sa le folositi atunci cand rostiti Sfinte Rugaciuni, ca Sfantul Inger
Pazitor sa ia nota pentru ele.
477. Din sufletele voastre sa rasara vointa şi dragostea, impreuna cu iertarea. Aceste trei arme
sa le folositi ca sa-l biruiti pe diavol, care zilnic va urmareste şi va intinde curse
478. In intregimea Ortodoxiei, se savarsesc doua Sfinte Liturghii: una a sufletului, pe acre o fac
preotii in Sfintele Altare, iar a doua Liturghie este a trupului, pe care o fac toti crestinii. Tata,
mama şi copiii, in trecut faceau armata-scoala cand se punea masa. Inaltau o sfanta rugaciune,
unul dintre ei, iar daca se intampla un preot, se dadea binecuvantarea şi unul rostea Sfintele
Rugaciuni, apoi se asezau la masa şi masa se incheia cu rugaciuni de multumire, dand slava lui
Dumnezeu. In adunari se dadea respectul cuvenit superiorilor. Iar in familie, se dadea respectul
parintilor şi batranilor. Astazi, nu se mai respecta toate acestea. Cei necredincioşi socotesc
sederea prea multa la Sfintele Rugaciuni, pierdere de vreme. Pentru ei, trupul lor e şi dumnezeul
lor. Aceasta e Liturghia trupeasca, adunarea tuturor la ospatare, dand slava lui Dumnezeu pentru
toate ce le-a dat pentru hrana trupului. E mare greseala san u-ti aduci aminte de Dumnezeu cand
te asezi la masa. Pentru ca El este Iconomul şi Administratorul tuturor bunatatilor de pe pamant.
Şi mai mare greseala este a te scula de la masa fara a-I multumi lui Dumnezeu, Cel ce ne- a
umplut masa cu toate bunatatile hranitoare de trup.
479. O sluga vrednica a lui Dumnezeu poate sa se roaga şi pentru o mie de oameni, şi daca are
evlavie, şi citeste cu convingere, şi se patrunde de tot cuvantul, este primita rugaciunea, ca şi
cum ar fi toti de fata.
480. Cand se da binecuvantarea in Sfintele Biserici pentru Sfanta Liturghie, şi credinciosii, in chip
de evlavie, se apleaca tingand cu degetele podeaua, puterea Duhului Sfant, prin sluga Sa, Ioan
Gura de Aur, face legatura cu cei ce se afla in Sfanta Biserica.
481. Cei ce ies afara din Sfanta Biserica cand se savarseste Sfanta Liturghie, se socotesc ca cei
ce nu-şi tin fagaduiala, oameni fara cuvant, fara omenie.
482. Fiecare, prin rabdarea sa, işi castiga plata sa.
483. Rugaciune catre Sfantul Inger Pazitor: “ Sfinte Ingere, pazitorul vietii mele, binecuvinteaza-
ma şi ma ajuta in calea mea”.
484. Usor e de facut pacatul, dar este greu de marturisit şi daca nu-l marturisesti, nut e poti izbavi
de el.
485. Pe crestinii care vietuiesc crestineste, voia lui Dumnezeu ii conduce. Sa aveti in minte
rugaciunea şi in maini lucrul Purtati in suflet dreptatea şi lucrati in frica de Dumnezeu
486. Toti cei care merg la preot sa le faca Sfinte Rugaciuni pentru diferite necazuri, nu vor avea
nici un rezultat, daca nu postesc.
487. Batranii se rugau inainte pentru toata suflarea şi pentru toata Ortodoxia. Calugarii sa nu
trandaveasca, sa nu se leneveasca, pentru ca lenea şi trandavia sunt primele laturi ale diavolului,
cu care ii duce direct in iad
488. Dreptatea şi adevarul, purtandu-le crestinii in suflet şi indeplinindu-le cu fapta, ii ucide pe
diavoli.
489. Smerenia arde toata impotrivirea şi distruge toata rautatea. Cei smeriti cu sufletul şi cu
inima, in lumea cealalta stralucesc mai mult decat dreptii.
490. Cum nu seaca apa din izvoare, asa sa fie crestinul la rugaciune catre Dumnezeu
491. Rabdarea, iertarea şi blandetea lumineaza sufletul crestinului
492. Un supus vesnic in obste, e un sfant pamantean. Calugarii supusi, fara interes personal,
toata viata lor, primesc cununi din cer aduse de Sfintii Ingeri. E socotit in randul mucenicilor.
493. Cel ce poarta numele de Aurel, Aurelia, Aurica, sa sarbatoreasca ziua atunci cand se
pomeneste Sfantul şi Marele Arhiereu, Ioan Gura de Aur.
494. Sa nu le fie frica oamenilor de nimeni dintre oameni a marturişi pe Dumnezeu.
495. La sunetul şi chemarea clopotelor, toti crestinii sa alerge la Sfintele Biserici, sa alerege ca
insetati. Si, adunati cu totii, sa inalte Sfinte Rugaciuni, ca altfel, grea va fi certarea
Dumnezeiasca, mai ales pentru cei ce traiesc in nepasare
496. Rugaciune cereasca:”Lucratorule, a toate Ziditorule şi nemarturisit de cei ce Tu i-ai zidit şi
cu sange pacatul lor l-ai rasplatit, iarta-ne şi ne primeste, de pacat ne izbaveste şi noi iti vom
canta cat de mare este slava Ta. Doamne, Tie iti vom sluji, nu ne uita, nu ne uri. Trimite-ne noua
iertare şi indoita binecuvantare”
497. Masa nesfarsita de flori este ziua Sfintei Duminici, iar cei ce le calca in picioare, sunt crestinii
care nu mai au nici un fel de respect fata de ziua Sfintei Duminici, o calca in picioare şi s- au
lepadat de ea.
498. Inchinaciunile dese ii ucid pe diavoli.
499. Cameara curata şi frumos gatita, inchipuieste sufletul fiecaruia, care se marturiseste şi
primeste Sfintele Taine.
500. Sfanta Mare Mucenita Filofteia, prin milostenii, rugaciuni, inchinaciuni, facute fara vinovatie
si-a sadit tarina cu crini, caci din camp, de la plugarie i-a plecat smeritul suflet catre cer.
501. Toate fecioarele care vietuiesc pe pamant, care vor face asemenea Sfintei Filofteia, aceiaşi
crini işi pregatesc in cer.
502. Mitropolitul Nicolae Balan a miluit multe vaduve, a sprijinit un numar mare de saraci, a pus
banii in mainile multor lipsiti, a slujit Biserica Crestin-Ortodoxa pe multe cai şi peste toate, nu s-a
lipsit de datoria sa ce o avea catre Dumnezeu. Nu i-a lipsit Pravila citita pentru infranare.
503. Cea mai primita rugaciune se face Vinerea, pentru ca este ziua rastignirii Mantuitorului. Sa
postiti fiindca e zi de vineri. Si, daca sunt mai multi la rugaciune, (toti ai casei), e şi mai bine
primita.
504. Sa faceti trei inchinaciuni sau trei metanii, in numele Sfintei Treimi, apoi se saruta Sfanta
Icoana cu Sfanta Cruce, orice odor il ai in fata şi mai faceti trei inchinaciuni ori trei metanii. Se
explica Sfanta Treime repetata.
505. In timpul Sfintei Rugaciuni, la Sfanta Liturghie, sa cugetati la Inaltarea Mantuitorului, la
Sfanta Inviere, la Rastignire, la zamislirea fara de pacat. Caci daca nu erau toate acestea, nu era
Sfanta Treime unita.
506. Atat marturisirea, cat şi Sfintele Taine, nu trebuie sa se faca cu bani multi, ci cu credinta
nemiscata şi neclintita
507. Cei ce işi cer iertare din inima, capata de la Bunul Dumnezeu mare dar. Odata, un pustnic,
Nechifor dupa nume, vesnic se ruga in pustiu.Mancarea şi celelalte ale trupului erau ca un vis.
Traia impreuna cu ingerii. S-a luptat cu cei rai mult, pana l-au castigat. Şi iata, cum l-au castigat:
Cunostea tainele lui Dumnezeu, şi prin osteneli, credinta şi rugaciune ajunsese sa cunoasca cele
mai frumoase locuri care sunt dincolo de lume, şi cand se ruga noaptea, stelele cerului ii erau
prieteni şi zicea:”Dumnezeu le-a facut. Intr-o noapte, a patruns in sufletul lui o intrebare: dar pe
Dumnezeu, cine l-a facut?, şi indata si-a vazut caderea. A ramas resemnat de o stanca şi se
ruga plangand şi cerandu-şi iertare. A plans şi s-a rugat zile şi nopti in sir, pana ramasese
aproape de nesimtire. A inceput sa auda clopotele unei Sfinte Biserici. Era in drumul adormirii. L-
au intampinat cativa frati imbracati in rasa şi i-au zis:”Bine ai venit frate sau parinte ce esti. De
acum vei fi cu noi in Sfanta Manastire. Vei lua parte la ascultare, la fratie, la cina şi la ruga. Şi
plangand a adormit. Erau Sfintii Ingeri. Langa ei era şi un frate imbracat in rasa. Se mira Nechifor
ca nu-l mai vazuse niciodata. Era chiar sufletul lui. Fricos şi stangaci spunea:”Iertati-ma, iertati-
ma!” Şi s-a mantuit.
508. Crestinilor care se silesc spre cele Dumnezeiesti, li se blagoslovesc toate cele pamantesti.
509. Rugaciunea cu post este buna ca apa rece, pe care o bei dupa dulceata sau dupa saratura.
510. Faceti cat mai des “Acatistul Sfintei Cruci”. Cand faceti framantatura de paine, sa faceti 3
Sfinte Cruci din paine şi sa le mancati in trei zile, la rand, dupa Sfanta Anafora
511. Multimea florilor sunt inchinaciunile şi rugaciunile inchinatorilor, facute cu post, indoite cu
credinta şi intreite cu nadejde. Si-au facut din ele asternut genunchilor şi miros placut de smirna
s-a raspandit in jurul lor.
512. Rugaciunile dese il apropie pe crestin de Dumnezeu.
513. Smerenia este o decoratie de mare valoare pentru cei ce pot sa o faca.
514. Rugaciunile in care se rosteste pocit numele lui Dumnezeu se fac spre bucuria diavolului.
Sa se citeasca putin şi rar, in genunchi, cu umilinta multa. Cuvintele citite, binecuvantate, fara
gand de razbunare, sa se socoteasca fratie şi sa se vada ca roua in rasaritul soarelui.
515. Rugaciunea saracului: ”Doamne Dumnezeule, nu ne parasi”.
516. Sfintele rugaciuni, ale celor necajiti, sunt primate.
517. Marturisiti pe Dumnezeu şi puterea Lui in toate directiile şi in toate formele.
518. Era un om pe nume Toma, care nu stia sa se roage lui Dumnezeu mult. Din cate auzise el, i
se intiparise in minte icoana rastignirii lui Iisus şi gandea:” Daca eram pe pamant, in timp ce
evreii il chinuiau pe acel Iisus nevinovat, ca un voinic l-as fi aparat”. Şi zi de zi, şi noapte de
noapte se culca cu acest gand. Nu se ruga, ci plangea pentru Iisus, se aprindea impotriva celor
rai, care il chinuiau. Timpul trecea şi Toma, aproape ca nu mai muncea, ci plangea neincetat
pentru faptul ca nu a fost şi el pe pamant, in vremea aceea in care era chinuit Iisus. De aceea, şi
lumea ii zicea: Toma puturosul. Il judecau asa, pentru ca nu il mai vedeau muncind. Dar el, deşi
trai in lume, era totuşi departe de lume. Era cu gandul şi traia alauri de Iisus şi zicea despre
preoti:”De ce nu vorbesc ei cu mai multa durere, despre aceasta mare durere a lui iisus? De ce
vorbesc ca şi cum ar spune o poveste? Pentru ca nimeni nu a murit cum a murit Iisus. Cum sa
fac, Doamne, ca sa fiu mai bun şi eu?” şi cugeta mereu la rastignirea lui Iisus, a Acestui mare
Sfant! NU se gandea la el sa-şi mantuiasca sufletul, ci se gandea ca nu a fost nimeni ca sa-L
apere, caci era nevinovat”. Intr-o seara, fiindu-I foame, cauta cev sa manance şi a murit asa,
plnagand pentru patimile lui Iisus. Şi s-a factu in gandul lui, ca a venit la el politia orasului, cu
cisme şi haine impunatoare, incinşi cu sabii, zicandu-i:”Suntem trimişi sa te luam”. Le-a spus el
ca nu a facut nimic şi ca el plange doar pentru acel Iisus. “inceteaza plansul şi mergi cu noi, ca
sa vezi pentru ce esti chemat şi cand te vei intoarce, iti vei urma plansul. L-au dus pana la
Scaunul Sfintei Treimi şi s-au facut nevazuti. L-au preluat alti ingeri, care i-au dat de la Sfanta
Treime vesmantul de sfintenie şi locul de odihna vesnica”.
519. Nemarturisirea crestinilor este bucuria diavolilor.
520. Toti crestinii inchinatori ai Sfintei Biserici, care vor patimi şi vor suferi multe greutati pentru
numele lui Dumnezeu şi al Sfintei Treimi, vor primi plata intreita fata de acei Sfinti Mucenici din
trecut.
521. Duminica e zi sfanta, ZiuaDomnului Dumnezeu, şi crestinii cu fel de fel de greseli o
necinstesc pe ea.
522. Rabdarea lucreaza sfintenia şi pregateste urcarea la Dumnezeu.
523. Cand vrei sa aduci multumire lui Dumnezeu, pentru binefacerile pe care le-ai primit, sa fie
indoita cu metanie.
524. Cine face metanie şi se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, marturiseste in plin venirea
Mantuitorului de la cer la pamant.
525. Pe copilul din fasa, cand il inchina mama lui, sa-l duca in fata Sfintei Icoane şi sa-i faca in
fata semnul Sfintei Cruci, drept, indestul şi viu. Sa nu se grabeasca şi nici economies a nu faca.
526. La Dumnezeu Tatal nu este masurata binecuvantarea, nici cantarita.
527. Crestinii sa rosteasca Psalmi, sa vietuiasca in tacere, sa se fereasca de vorbe desarte, sa
nu se creada niciodata in stramtorare, sa caute linistea şi sa vietuiasca in slava lui Dumnezeu.
Sa nu fie suparat cu nimeni.
528. Sfanta Anafora este ca şi cum ai improspata o mancare zi de zi.
529. Cu blandete, cei ce sa roaga şi cred in Dumnezeu, de mila Lui au parte.
530. Cei ce poarta durerea in suflet, cu sarcina durerii cumpara mantuirea
531. Slava de la Vecernia mica, de la 21 noiembrei:” David mai inainte a grait de tine, Curata,
mai inainte vazand sfintirea intrarii tale in Biserica. Intri care marginile astazi praznuind te
binecuvinteaza pe tine, Prea laudata, ca prin tine ceea ce mai inainte de nastere fecioara ai
ramas neastricata, Maica Cuvantului vietii. Astazi, in biserica, Zaharia se veseleste primindu-te,
Stapana, şi Sfintele Sfintilor se bucura, luandu-tepe tine, hranitoare vietii noastre. Pentru aceasta,
şi noi cu cantari strigam Tie:”roaga pentru noi, pe Fiul tau şi Dumnezeul nostrum, sa ne
daruiasca mare mila”.
532. Cei ce se roaga cu laccrimi pentru necazurile lor, lacrimile le sunt socotite daruri şi odoare
de argint duse in Sfanta Biserica.
533. Toata marturisirea crestinilor, dreapta şi nedreapta, in ceruri se stie. Toata primirea Sfintelor
Taine, cu vrednicie şi cu nevrednicie, se stie.
534. Pentru Sfintii Mucenici, inchisoarea a fost declarata Rai.
535. Unei doamne i s-a aratat in vis tatal şi i-a spus sa coasa tamaie la betelia rochiei şi va fi
aparata de toata nenorocirea. In timpul razboiului, s-a refugiat la Budapesta şi a stat la adapost
sub un bloc 28 de zile. In a 28-a zi a venit la ea o batrana, şi facandu-I scandal, ca sta intr-un loc
mai bun ca al ei. Doamna a cedat locul acelei batrane, şi fiind razboi, indata a cazut o bomba
chiar pe locul unde statuse doamna. Batrana a murit cu toti cei din jur, iar doamna care please in
alta parte, a scapat cu viata. Deci şi voi sunteti datori sa purtati Sfanta Tamaie asupra voastra, şi
sa povestiti intamplarea şi altora
536. Sfanta Rugaciune nu este primita numai cu semnul Sfintei Cruci numai inchipuit, fara sa se
atinga fruntea, umerii şi pieptul.
537. Unii se roaga luiDumnezeu şi Sfintilor Parinti toata viata lor şi nu afla mangaiere decat atunci
cand sufletul se desparte de trup.
538. “Slava intru cei de sus şi pe pamant pace, intru oameni bunavoire”. Asa canta cerul, asa
canta vazduhul, asa trebuie sa cante toata omenirea care vietuieste pe pamant. Cei ce
pomenesc de Craciun numele lui Dumnezeu, maine vor fi in Rai.
539. Dreptatea lumineaza ca focul, nu se risipeste ca cenusa. Dreptatea niciodata nu cade.
Dreptatea este temelia tuturor greutatilor şi necazurilor.
540. Mai primita este rugaciunea celor in suferinta. Degeaba ii serbati pe Sfintii Mucenici, ii
respectati, va inchinati lor, daca nu vreti sa suferiti ca ei.
541. Sa scrieti toate povestirile crestinilor, despre toate minunile pe care Dumnezeu le-a facut cu
ei.
542. Tot cuvantul spus in Sfintele Rugaciuni, e pentru intarirea şi sprijinirea sufletelor necajite.
543. Calugarii, crestinii şi preotii care nu se inchina lui Dumnezeu dupa randuiala, sunt ca lacul
care nu se primeneste. Se imbraca cu o camasa verde, se impute şi calatorii care vin, se tin cu
mana de nas.
544. Cei nevoitori fac necointa, iar cei cei ce n-au cunoscut rabdarea, cele mai usoare li se par
grele.
545. In Sfanta Biserica a Slavei Ceresti, se aduna toata bucuria ingerilor, spre slava Sfintei
Treimi.
546. Niciodata sa nu faceti rugaciuni de forma. Sa stati in genunchi sis a nu va zboare gandul in
alta parte.
547. Cei ce se silesc la nevointa,vor primi rasplata.
548. Sa aveti toiag de sprijin, dreptatea. Lumina nestinsa sa aveti Sfintele Rugaciuni,
imbracaminte postul, nadejde sa va fie a devarul.
549. Prin Sfintele Rugaciuni se face folos sufletului.
550. Cel ce face pregatirea painii pentru Sfanta Anafora, daca are vrednicia, cinstea şi curatenia,
nevazut ia parte cu preotul la Sfantul Jertfelnic.
551. Pe vremuri, oamenii drepti traiau cu trupul pe pamant, iar cu mintea in ceruri. De aceea se
zicea: om ceresc şi inger pamantesc.
552. Sa planga cu amar crestinul cand i se va taia mana dreapta, ca nu mai are cu ce-şi insemna
corpul cu semnul Sfintei Cruci. Nu mai are cu ce marturişi ca e crestin şi nici atunci sa nu planga.
553. Ce semana crestinul prin faptele sale, aceea culege.
554. Sunt crestini prin sate, prin orase, care traiesc linistiti in casele lor, sin sufletul lor au vesnic
Taina Dumnezeirii. Acestia sunt oameni drepti şi sfinti, ca nu li se aduc laude de cei ce-i cunosc.
Mare vrednicie li se daruieste din cerul sfant.
555. Duminica dimineata sa se citeasca “Catisma a 17-a”. Aceasta nu trebuie sa lipseasca din
cursul saptamanii.
556. Sa va rugati lui Dumnezeu crezand şi ca credeti in Dumnezeu rugandu-va. Cautati sa va
infratiti cu Sfintii şi sa va imprieteniti cu Sfintii Mucenici.
557. Pentru cei de pe pamant se savarsesc Sfintele Liturghii in cer, ca cei din ceruri nu au
nevoie.
558. Sa nu va fie nici o zi lipsita de a lua Sfanta Anafora.
559. Fericiti sunt cei ce nu se zdrobesc cu sufletul pentru nimicurile pamantesti. Fericiti sunt cei
ce fac pururi osteneala pentru cele Dumnezeiesti. Fericiti sunt cei ce alearga insetati dupa
poruncile lui Dumnezeu pentru necunostinta şi nestiinta lor
560. Inchinaciunile multe, insemnarile dese cu Sfanta Cruce, indeparteaza şi alunga necazul,
durerea şi supararea.
561. Sfanta Anafora totdeauna intareste pe calator la drum.
562. Duhul Sfant intareste sufletul omului, şi in interiorul Sfintei Biserici, intotdeauna il
incurajeaza.
563. Cand stapanirea ia hotarari spre a va lipşi de libertate, sa sedeti in genunchi, oriunde ati fi,
pan ace soarele face calatoria sa pana la jumatatea cerului, ori a zilei
564. Nici un semn al Sfintei Cruci, pe care il face omul, nu este in zadar. Dar daca faceti mai
multe?
565. Sa va rugati intai pentru cei ce va vor raul, apoi pentru cei ce va vor binele. Cereti iertare
pentru greselile voastre, dupa aceea rugati-va pentru ajutorul şi mantuirea voastra.
566. Cel ce crede in Dumnezeu, intunericul noptii nu i se pare o greutate.
567. Niciodata sa nu strigi de rau dupa cei rai, ci sa zici:”Izabveste-ne, Doamne de ei şi fereste-
ne san u facem ca ei”
568. La nunti, la baluri, la adunari publice, unde nu se canta “Sfinte Dumnezeule”, unde nu se
pomeneste Sfanta Treime, la Sfanta Rugaciune unde nu se rosteste “Tatal nostru”, Sfintii Ingeri
ai crestinilor stau de o parte, ca niste fugariti.
569. Cei ce nu aprind lumanari in numele lui Dumnezeu, sau a vreunui Sfant, cei ce nu aprind
tamaie, cei ce nu respecta sarbatorile şi nu cauta randuielile, sunt sterşi de la inscrierea Sfantului
Botez.
570. Mai mult decat fericit este acela care a murit pentru o dreptate sfanta.
571. Niciodata crestinii sa nu ceara de la Dumnezeu mai mult decat ceea ce i-a dat, ci sa-I
multumeasca lui Dumnezeu pentru starea in care se afla.
572. Toti crestinii zic ca cred in Dumnezeu, insa numai aceia care marturisesc cu faptele, cu
adevarat cred. Plangerea lui Adam, in loc sa fie luata ca pilda de indreptare, este luata mai mult
in batjocura şi in chip de rau.
573. Toate pacatele fiecarui crestin, serpi se inchipuie, care le incurca cararea limpede a vietii.
Ba uneori se incolacesc şi in jurul crestinului şi nu ii da voie sa mai mearga, şi trec zilele vietii
fara ca sa mai faca un pic de osteneala pentru numele lui Dumenzeu.
574. Sa nu poftiti slava nimanui. Fiecare sa se multumeasca cu pretiosul dar ca e crestin. Sa
creada in Sfanta Cruce şi sa-I slujeasca ei.
575. Crestinul care zice “Aparatoare Doamna”, de 12 ori, este socotit un acatist, mai ales pentru
nestiutorii de carte
576. Crestinul, intotdeauna sa aiba in cugetul sau rugaciunea. Numai atunci poate fi aproape de
Dumnezeu. Pe Dumnezeu, pentru cei credinciosi, nu_l incape vazduhul.
577. Sfanta Anafora intareste şi indreapta pe crestini spre cele inalte. Iar cei ce num erg la Sfanta
Biserica, nu o socotesc nici ca painea cea de toate zilele.
578. Samanta pe care a apucat-o pamantul, udata cu apa proaspata la vreme, cu binecuvantarea
lui Dumnezeu, trebuie sa rodeasca. Şi voi, daca puneti rugaciuni peste tugaciuni, improspatati tot
cu rugaciuni, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, trebuie sa rodeasca.
579. Sfanta Biserica e Palat Ceresc, Casa Dumnezeiasca,iar Iconostasul e Tron Imparatesc. Şi
Dumnezeu tatal, pune pe cine vrea dintre Sfinti ca mostenitor şi stapanitor al Tronului.
580. Ectenie in cer:”Slobozeste, Doamne, din inchisoare pe cei de la Vladimiresti: preotul Ioan,
maica Veronica, Teodosia, Mihaela, Fevronia, Tiberiada şi cu toate celelalte, fiecare cu numele
lor.
581. Cu iertarea se poate alunga uraciunea. Sa va pitulati cu smerenia, sa va intariti cu postul, sa
va ascundeti sub acoperamantul tacerii, sa va faceti vesmant cu rabdare, din sfintele rugaciuni
toiag.
582. Sfanta Cruce, pacea vesnica o aduce. Este arma folositoare, intrutot biruitoare.
583. Faceti rugaciuni in obste şi in singuratate. Plecati mai des genunchii. Cereti fierbinte sprijinul
lui Dumnezeu. Iertati repede pe cei lipsiti de intelepciune. Faceti prietenie cu saracul, miluindu-l
şi nu-i pretindeti nimic in schimb.
584. Sa iubiti credinta in Hristos, ca sa nu va pierdeti sufletul. Veti avea mari incercari prin
semnul Sfintei Cruci. Sa-l marturisiti pe Hristos.
585. Cand spui:” Fie voia lui Dumnezeu”, se preamareste puterea lui Dumnezeu.
586. Crestinii care nu iau parte la Sfanta Liturghie din ziua Stalparilor, nu au aceeaşi
binecuvantare in ziua Sfintei Invieri.
587. Floriile sunt o sarbatoare a tineretului şi a pruncilor. Mamele cinstite iau binecuvantare şi
orice tata credincios afla har inaintea lui Dumnezeu.
588. Sa rostiti rugaciuni scurte, numai din 6 cuvinte. Şi la cele 6 cuvinte o singura metanie.
Metaniile sa fie la numar 12. Bine este sa se faca de trei ori cate 12. In total 36. La fiecare
metanie facuta cu fruntea la pamant, sa se rosteasca in gand sau in soapta:”Slava Tie,
Dumnezeul nostru, slava Tie!”
589. Cine se zaboveste la Sfintele rugaciuni, la masa, la munca şi la tot lucrul, pe care-l face cu
lenevire, acele persoane asculta sfatul diavolului.
590. Iertarea este alifia care intareste şi vindeca sufletul.
591. Spinii şi holera pacatelor pot fi cositi cu inchinaciunile in singuratate şi in timpul noptii.
592. Gradina Sfintilor Parinti, nu Domnul a pregatit-o, ci Sfintii Parinti prin osteneli. Si-au
pregatit locul cu post, cu Sfinte Rugaciuni, cu privegheri, cu sfinte metanii, cu toate sfaturile bune
lasate urmasilor, iar pentru Sfanta Treime sunt slugi de-a pururi supuse.
593. Rugaciunea, fiind impacat cu toata lumea, este calea mantuirii. Psaltirea este toiagul
sufletului. Tamaduieste pe cei bolnavi, sprijina pe cei sanatosi, mantuieste pe cei morti.
594. Sa aprindeti tamaie in fiecare Duminica şi sa ziceti rugaciunea stramosului Adam:”Cel ce m-
a facut, cred ca nu ma va lasa şi in veci ma va milui”
595. Puterea lui Dumnezeu o lauda apele, muntii, vaile, toata vietatea şi toata faptura.
596. Niciodata crestinii sa nu-şi puna capul pe perna, adica sa nu se culce fara sa se inchine lui
Dumnezeu şi Sfintei Treimi. Cei care nu se inchina atunci, sunt lepadati şi de Dumnezeu uitati.
597. Cand trebuie sa va rugati, aprindeti intai faclila sufletului şi apoi incepeti a va adresa, a
chema, a cere, a lauda, a multumi, a binecuvanta şi iar a cere şi a multumi.
598. Era un om care traia in Arabia. Vorbea cu cei ce-l certau pentru numele lui Dumnezeu, cu
atata dragoste şi bunatate, şi a ajuns la asa de mare inaltime, incat cei ce-l ascultau, unora li se
parea ca mananca miere, altora ca s-au hranit cu lapte dulce şi cald. La multi li se parea ca
mananca unt, iar altii ca s-au saturat de paine proaspata şi calda. Asa de buna, asa de blanda şi
de dulce ii era vorba.
599. Sfantul Parasclis al Sfintei Nascatoare de Dumnezeu sa fie asezat intre rugaciuni, ca o
cheie in usa, care trage incuietoarea şi asigura camera.
600. Cu smerenia, cu rabdarea, cu adevarul şi cu dreptatea, pe toate le veti rascumpara.
601. Sa va inchinati mai intai Sfintilor ce-I aveti in tara şi mai apoi la ceilalti.
602. Blandetea este alifia sufletului şi hrana celor nedreptatiti şi necajiti.
603. Cei ce au crezut in Sfanta Cruce, au trecut suferintele cu multa usurare. Cei ce marturisesc
Sfanta Cruce, vor vedea, vor saruta şi vor gusta din izvoarele sfinte ale mantuirii.
604. Marturisiti credinta, iubiti smerenia, laudati pe Sfanta Treime, care va ocroteste. Multumiti
Sfintilor Parinti ca v-au ocrotit de pagube.
605. Cine face inchinaciuni cand se citesc Sfintele Canoane, face front impotriva diavolului. Il
biruieste şi il alunga la mari departari.
606. In jurul celor ce citesc Sfintele Canoane, in jurul celor ce fac inchinaciuni, se asterne adanca
liniste. Aceia sunt acoperiti cu binecuvantarea lui Dumnezeu.
607. La mormintele preotilor, la mormintele crestinilor cu traire duhovniceasca sa faceti 12
metanii, pentru ca sa faceti multa usurare acelora.
608. Marturisiti dreptatea, iubiti saracia, spuneti adevarul, stati impotriva celor certareti, nu
partiniti pe cei maniosi.
609. Astazi, trebuie inaltate multe Sfinte Rugaciuni, ca sa se pregateasca rostul crestinilor de
maine. Un pagan a invatat de la un copilsa zica Iisus Hristos, fara sa stie insemnatatea acestor
cuvinte. Cand a trecut din viata, a fost trecut in randul crestinilor. Deci, sa aveti nadejde şi
rabdare.
610. Se sfinteste crestinul care se inchina cu frica de Dumnezeu şi se osandesc pe veci cei ce
batjocoresc Sfanta Cruce.
611. Asigurarea mantuirii este injugata cu viata de pe pamant, ostenindu-se crestinii in fapte
bune, de la tinerete pana la batranete. Işi asigura mantuirea şi cei care sunt chemati la Sfanta şi
Dreapta Credinta, mai tarziu, şi chiar prea tarziu, daca se aprind a face diferite lucrari
Dumnezeiesti, parandu-le rau ca nu au facut din tinerete ceea ce este placut lui Dumnezeu.
Rabdarea şi tacerea pun lacat tuturor relelor.
612. Pentru Dumnezeu este atunci cand se fac slujbe cu lacrimi de cei mai mari, la zilele mai
inseminate, ca sa lacrimeze şi cei mai mici. Cand plange mama şi tata, simt şi copiii nenorocirea,
macar ca sunt tineri cu varsta.
613. Fericit a fost Apostolul Pavel, cand glasul Mantuitorului l-a chemat! A crezut, s-a supus şi a
venit.
614. Sfintele Rugaciuni intaresc sufletul, iar cantarile evlavioase il mangaie si-l indulcesc pe el.
615. Mai mult ii mantuieste pe crestini frica de Dumnezeu, decat dragostea de Dumnezeu.
616. Liturghiile platite la Sfintele Altare, le face mare pasuire sufletelor. Lumanarile aprinse in
Sfintele Biserici, untdelemnul pus in Sfintele Candele şi painea pentru jertfa faca adaosuri pentru
mantuire. Mai incape aici şi ajutorul dat la cei nevoiasi
617. Buna este Psaltirea, care este pajistea mantuirii fiecarui suflet, care ia in considerare tot
cuvantul spus in Sfanta Psaltire.
618. Inchinaciunea cu doua maini nu este primita in Ortodoxie. Ea nu este sfanta.
619. Inchinatorii lui Dumnezeu, monahii şi pustnicii, plecandu-şi corpul, cu dreapta dreapta fac
semnul Sfintei Cruci, iar cu stanga numara boabele.
620. Crestinii adevarati sa mosteneasca ce au apucat de la batrani.E sambata seara, a apus
soarele, s-a sfarsit lucrul. Au mers la Sfintele Biserici. Sa uite de necaz prin odihna. Stand la
Sfanta Liturgie, sa creada ca este la Sfanta Inviere, chiar de ar posti dobitoacele, dar si-au
imbogatit sufletul.
621. Cu staruinta sa alungati lenea, sa nu se ocroteasca fiecare pe sine, ca indaratnicia se
intinde şi diavolul işi pune scaunul pe panza indaratniciei şi ia comanda. Sa aprindeti tamaie la
timp şi cat mai des.
622. Sufletul vostru sa fie ca o faclie. Mintea şi graiul vostru, vesnic sa imparta dreptatea.
623. Sa va bucurati de tot timpul pe care il petreceti in liniste, caci, ca şi sfanta rugaciune se
socoteste. Din tulburare şi cearta rodeste pacatul.
624. Marturisirile dese şi impartasirea cu Sfintele şi Dumnezeiestile Taine, usureaza şi curata şi
trupul şi sufletul.
625. Rugati-va cu tarie pan ace uitati de locul unde va aflati. Atunci se distrug pacatele vechi şi
altele noi nu iau fiinta.
626. Cei ce se pleaca cu capul la pamant, inchipuiesc pe Mantuitorul, cand a lasat cerul sfant şi a
venit pe pamant şi a vietuit intre oameni, iar cei ce nu se pleaca inchipuiesc pe Lucifer.
627. Numai cei ce vietuiesc, marturisind adevarul in toate lucrarile lor omenesti, numai aceia vor
fi adevaratii fii ai lui Dumnezeu. In mahalauaa unui oras, o femeie care traia bine, in buna
intelegere cu barbatul ei, se intelegeau la cuvinte, caci barbatul o iubea, dar mai mult il iubea pe
Iisus Hristos şi Biserica Sfanta a Lui. Prin sfatul diavolului, femeia a inceput sa-l vicleneasca pe
sotul ei, care mergea la Sfanta Biserica şi lua parte la toate slujbele mari şi mici. Femeia zicea ca
sotul a apucat-o pe o cale gresita, şi ofta adanc, zicand:”Duca-se! Sunt in largul meu şi fac ce
vreau. Fura din lucruri şi in fata barbatului tagaduia şi se jura. A disparut intelegerea dintre ei.
Intr-o zi, a luat o bucata mare de carne dintr-o vaca pe care o avea taiata şi a dat-o unora, ce
pregateau un praznic diavolesc, chiar in ziua Inaltarii Sfintei Cruci. Omul a vazut lipsa sia
intrebat-o. Ea a tagaduit jurandu-se şi crezand ca va scapa fugind, a fugit pe niste scari,
ocarandu-l pe barbatul ei, aratandu-se cea mai gospodina femeie. Alunecand, a cazut cu capul
intr-un cui de fier, care ramasese in temelia zidului. Cu capul plin de sange, intr-un moment de
trezie, s-a trezit cu un porcoi de carne pe cap. Diavolul ii pusese frau şi o poftea la el. Iar ea
striga din rasputeri: “nu vreau sa plec din casa mea, nu vreau sa-mi las barbatul meu, pe care
Dumnezeu mi l-a dat. Şi diavolul tarandu-o şi certandu-o, o duce dupa el.
628. Nu faceti nimic fara blagoslovenie. Fiii şi fiicele sa nu faca nici un pas in afara de ce e drept,
fara blagoslovenia şi voia parintilor. Iar femeile sa nu faca iesiri, ori dari prea mari fara
blagoslovenia sau stirea barbatilor lor. Iar barbatul, cap de familie, san u lucreze gresit, in afara
legii. Acea femeie din istorioara de mai sus si-a pierdut sufletul, ca a facut lucrul dupa pofta inimii
ei.
629. Cei ce marturisesc pe Adevaratul Dumnezeu, pururi petrec in lumina vie a Tatalui Ceresc.
630. La Boboteaza se sfintesc toate apele şi primesc dar. Toti crestinii gusta astazi Apa Sfanta.
Cat tin slujbele praznicului, atata timp se gusta Sfanat Aghiasma Mare. Cu binecuvantare Sfintei
Treimi, Sfanta Aghiasma Mare se tine in loc curat, unde sa nu doarma nimeni
631. Celor care-L cunosc pe Dumnezeu sa le vorbesti despre mantuire, despre Iisus Hristos,
despre Sfanta Treime şi despre nasterea Nascatoarei de Dumnezeu, mai ales de aducerea Fiului
Prunc in Sfanta Biserica spre inchinare. A fost aceasta, cu Fiul nascut din Fecioara, ca sa se
incredinteze crestinii ca L-au vazut, findca a trait printer oameni, a lucrat, a mancat, cu oamenii a
umblat, a rabdat de la oameni chinuri ce nu le-ar fi putut rabda oamenii.
632. Sa purtati Sfanta Cruce la gat, ca intotdeauna va e de mare ajutor. Sa aveti la haina cusuta
tamaie sau o bucata de vesmant de la Sfintele Moaste, ca aduc multa paza in calatorie.
633. Faceti rugaciuni cand plecati in calatorie, ca sa luati binecuvantare, intarire şi aparare de la
Dumnezeu, pentru acea calatorie.
634. Arma cea nebiruita şi nestricata a monahului este Sfanta Rugaciune la timp şi felurite Sfinte
Rugaciuni sa le aibe stranse in minte şi sa le verse la vreme de nevoie.
635. Era un pustnic care zi şi noapte dadea slava lui Dumnezeu. Nu-şi aducea aminte de lume,
de rudenii sau de cei ce l-au nascut. Abia işi aducea aminte de parintii sai trupesti, pomenindu-i
cand facea incheirea Sfintelor Rugaciuni, rugand pe Dumnezeu sa le ierte pacatele celor ce l-au
nascut şi multe lacrimi varsa pentru aceasta. Se instrainase de tot ce era pamantesc. De haine
nu avea nevoie şi incaltaminte nu-i trebuia. Slavea pururi pe Dumnezeu. Locuia la poalele unui
munte. Acolo se adapostea, acolo se ruga. In fiecare dimineata mergea la un parau ca sa se
spele. Se bagacu picioarele in apa şi i se parea ca intinereste. Se ruga lui Dumnezeu şi tot i se
parea ca nu se roaga. Vedea flori frumoase pe marginea raului şi zicea:”Doamne, cu ce voi
rasplati eu, Atottiitorului pentru toata mangaierea, cata mi se face?” Pe pasarile care canta zilnic
le socotea surori şi zicea:” Dulce şi mare imbunatatire se face pentru mine. Cu ce voi recunoaste
eu?” Şi iesind din apa, incepea sirag de metanii şi cu nesat se ruga lui Dumnezeu. Socotea
soarele tata şi luna mama. Neincetat se ruga. Socotea cand sunt praznicele şi ramanea zile
intregi privind spre cer., socotind ca nu e vrednic sa stea pe pamant. Intr-o dimineata de mai,
dupa 37 de ani de pustincie, i se parea ca pasarile canta mai mult şi mai frumos ca intotdeauna.
Dupa ce se spala pe fata si-şi baga picioarele in apa, i se facu dor sa aprinda lumanari şi tamaie.
S-a dat pe spate, pe iarba şi privea spre cer. L-a apucat un vis. Se parea ca merge intr-o Sfanta
Biserica pentru primirea Sfintelor taine, ca pregatire avea destula. Ani de zile nu a mancat decat
seminte şi radacini. A trecut la Domnul, lasand reteta Sfintilor Parinti şi noua. Nu se cade sa
manance crestinii, in mod deosebit calugarii, in posturi, din cumparaturi de prin piete, de prin
targuri, de prin magazine. Toate gogosile, zaharicalele, halvaua, painea, covrigii, placintele,
cornurile, chiflele, ca nu sunt lucrate in cinste şi in curatenie. Toate sunt facute pentru negot, spre
a fi comercializate
636. Sa se trezeasca crestinii care vor sa-şi lumineze sufletul, curatindu-l cu post, sa-l unga cu
rugaciune, şi sa-l acopere cu tacere
637. Sfantul Maslu face curatirea şi innoirea sufletului. Iar marturisirea cu smerenie, risipeste
pacatul si-l nimiceste pe el.
638. Pentru un bolnav care nu mai spera sa se faca sanatos, daca e doborat de boala şi sufletul
mai dainuieste in el şi nu se mai poate hrani, portia cuvenita de mancare sa se dea de pomana la
cei flamanzi, la cersetori, in numele sfantului din acea zi. Sa se faca aceasta pana la trecerea lui
din viata, ca e de mare ajutor acelui suflet. Multa lumina şi usurare are acel suflet.
639. Iubiti adevarul, rugandu-va lui Dumnezeu.
640. Nici Sfintele Rugaciuni, nici treburile gospodaresti, sa nu le amanati. Sa va socotiti ca la
armata, sub ordin, ca sa aveti tot sprijinul de la Dumnezeu.
641. Sfatuiti pe toti care va cer sfatul, sa se inchine lui Dumnezeu cu frica şi sa ceara cu
incredere, ca va lua.
642. Cel ce lacrimeaza in Vinerea Mare pentru Domnul nostru Iisus Hristos, primeste margaritare.
643. Inchinaciunile in timpul citirii Psaltirii, fac gard de aparare.
644. Dureros este pentru crestinii care nu se marturisesc. Sunt orbiti la suflet, traiesc in intuneric,
se aseamana cu porcii.
645. Cand fac crestinii rugaciuni de cerere şi de multumire, cea mai primita este cu mainile in
sus, iar cand e in necaz mare şi ca sa arate adanca smerenie, sa-şi descarce durerea, sa se
roage cu mainile la piept şi cu fata la pamant, şi daca se poate sa verse şi lacrimi. Rugaciunea
este şi auzita, şi primita.
646. Neincetat rugati-va cand sunteti singuri, ca sa luati binecuvantare cereasca. Sa cinstiti pe
toti Sfintii cu evlavie. Vesnic sa purtati in suflet frica de Dumnezeu, ca sa nu faceti nici un fel de
rau oamenilor.
647. Cand spui, inchinandu-te:”Nu ma paraşi Dumnezeule”, se mahnesc diavolii şi se dau inapoi.
648. Rugaciunile celor care nu gusta carne, sunt auzite, primite, ascultate, cercetate şi sunt
ajutati.
649. Rugaciunile celor invrajbiti se aud in cer ca mugetul fioros al fiarelorsalbatice. Cele facute cu
razbunare sunt socotite nopti lungi de iarna, presarate cu negura.
650. Rugaciunea citita cu atentie şi ascultata cu dragoste, sfanta e
651. Nu este primita rugaciunea falsa, facuta pentru ploaie.cei ce pleaca genunchii şi vor da
lacrimi, vor fi auziti, dar nu serviti din cauza multimilor, a faradelegilor fara numar. Dumnezeu
Tatal, nu primeste, nici un pai sa fie mutat fara blagoslovenie.
652. Şi mangaierea trupeasca, de multe orinintareste sufletul. Mai mult, smerenia intareste
temelia sufletului, iar rugaciunile in taina il usureaza pe el.
653. Crestinul are o datorie sfanta. Oriunde ar fi, oricum ar fi, intai sa se roage lui Dumnezeu şi
Maicii Sfinte.
654. Cine iubeste dreptatea, iubeste pe Dumnezeu. Cine iubeste lumina şi inlatura cearta, dublu
iubeste pe Dumnezeu. Şi cel care are lepadare de sine, a pus totul la picioarele Sfintei Treimi.
655. Crestinii care obisnuiesc sa faca rugaciuni seara, noaptea, dimineata, dupa-aminaza, e bine
sa se roage şi Sfantului Inger Pazitor. Cel putin trei inchinaciuni, zicand:”Sfinte Ingere, pazitorul
vietii mele, ajuta-ma in toata nevoia şi in toata scarba”.
656. De ar trai un om 100 de ani, şi de s-ar ruga de la pruncie pana la batranete intruna, fara sa
doarma şi fara sa aiba alta ocupatie, fata de puterea lui Dumnezeu, neinchipuit de mare şi de
necunoscuta de oameni, tot nu s-ar ruga mult.
657. Crestinii, daca nu fac rugaciuni, macar sa aprinda lumanari, in jurul unui praznic şi casele lor
sa nu fie lipsite de lumina calda a Sfintei Candele.
658. Femeia care cerne faina şi zice „Crezul” in gand, face lucrul cu spor, cu dragoste şi e plina
de intelepciune.
659. Daca un crestin zice „Crezul” din pruncie şi pana la batranete, merge la locurile sfinte, fara a
mai trece pe la vami.
660. Cand un gand a rasarit, indata cheama puterea lui Dumenzeu in ajutor şi daca este gandul
bun, ramane, iar daca este rau, satanicesc, se spulbera de puterea lui Dumnezeu.
661. Orice rugaciune şi orice cugetare catre Sfanta şi Dreapta Credinta, se iau in considerare de
catre puterea lui Dumnezeu.
662. Noptile lungi de iarna, nu le petreceti in lenevire şi trandavire, clevetind pe altii, ci sarguiti- va
a le petrece in metanii, in rugaciuni şi cugetati la cele sfinte.
663. Celor singuratici şi calugarilor, le este de ajuns sa cunoasca „Psaltirea”, „Ceaslovul”,
„Cartile de rugaciuni” şi „Vietile Sfintilor”.
664. Unde este carte multa, caderea este langa picioare, langa el este prapastia cea mai adanca.
Toiagul sufletului, cheia raiului şi ducerea la odihna vesnica este „Psaltirea”.
665. Era un oarecare pustnic in partile Siriei şi era neintrecut in osardie, in cele Dumnezeiesti. I
se vedea sufletul ca o faclie care da lupta cu vijelia. Şi odata, ia dat diavolul un somn greu şi a
adormit langa o stanca colturoasa, cu mana dreapta sub el şi i s-au inmuiat muschii, i s-au
anchilozat oasele şi i-au ramas vinele nemiscate. Cand s-a trezit, dreapta ii era ca un lemn greu,
agatata de corpul lui. Nu se mai putea insemna cu semnul Sfintei Cruci. Putin mai putea misca
degetul aratator. Şi cum statea cu fata la soare, pe nisipul ce se formase din stanca, desena pe
nisip Sfanta Cruce, cu acel deget, ajutat şi de mana stanga, tinand dreapta ca sa poata lucra cu
aratatorul. Cu mana stanga, netezea nisipul şi cu aratatorul facea cruce dupa cruce. Fiecare
semn al Sfintei Cruci facut pe nisip i se socotea o inchinaciune. El nu s-a scarbit de ceea ce-i
facuse diavolul, ci zicea:” Prost am fost, prost sa fie ori eu, ori stanca asta, tot atata este. Dar
stanca nu are suflet şi nu are raspundere, inaintea lui Dumnezeu, precum am eu. Ce-a fost ieri,
este şi astazi şi va fi şi maine”, şi certandu-se cu sine şi aratandu-se nemultumit, a venit la el un
chip omenesc şi i-a zis:”Vezi pustnicule, tot este mai destept ca mine, caci iti face datoria scriind
pe nisip, ai rabdare şi te gandesti la Dumnezeu şi totuşi te temi de Dreapta Judecata. Cine te-a
invatat sa faci semnul acela pe nisip şi sa te multumesc in sine ca tot ar fi ceva?” Şi a gandit
pustnicul ca ar fi Ingerul lui Dumnezeu, şi si-a ridicat privirea spre albastrul cerului şi a
zis:”Doamne, Doamne, Doamne, intreit Doamne, multumescu-ti, Tie, ca m-ai cercetat pe mine
pacatosul”. Şi a inceput sa planga cu hohot ca un copil atunci cand il vede pe tata. Şi in acea
slipa, cel ce ii vorbise, a disparut. Cum va grabiti la mancare, asa sa va grabiti şi la Sfintele
Rugaciuni. Mana e la voi, trupul este al vostru şi cugetul sa va fie nestins.oriune este locul
prielnic, nu strica o inchinaciune, doua şi zece. La drum, calatoria sa fie indoita cu rugaciunea.
666. Intotdeauna sa pomeniti numele lui Dumnezeu. Sa nu asteptati ora şi ceasul hotarate pentru
a va ruga lui Dumnezeu, ci pururi sa va rugati, ca sa castigati patrIa de Sus.
667. Sa nu va lipseasca Sfintele Rugaciuni de la culcare şi de la sculare. Sa nu gustati nimic fara
blagoslovenia Imparatesei.
668. Cand un crestin pe pamant face o mica fapta buna şi este nestiuta de nimeni, are rasunet in
tot cerul sfant. Se stie de toti Sfintii Parinti, de toate cetele ingerilor şi de toate Puterile Ceresti.
Tuturor le este dat sa afle orice fapta buna.
669. Inbracati-va cu smerenia şi imbratisati frica de Dumnezeu, sprijinindu-i cu sfaturi pe
neputincoisi, incurajati pe cei deznadajduiti, saturati pe cei flamanzi, dati cuvant de mangaiere
fiecaruia.
670. In sobor, cand 10 nu sporesc la rugaciune şi nici doi in cuvant, se prabuseste acea
manastire, mai ales cand la datoriile sfinte vin chemati şi cauta sa fie randuiala dupa merit.
671. Dulceata cea mai inchegata pentru sufletele monahilor e Sfanta Rugaciune facuta dupa
randuiala, in liniste şi tacere.
672. Un praznic mic sau mare, crestin fiind, trebuie sa se impartaseasca cu totii din mare
blagoslovenie a praznicului.
673. Cei ce lipsesc de la Sfanta Liturghie, nici pe ale lor nu le indeplinesc.
674. Cine se culca, neindeplinindu-şi datoriile catre Dumnezeu, se socoteste ca un animal
nebinecuvantat.
675. Crestinii sa nu se roage cu deznadejde, ca nu de la oameni cer, ci de la Dumnezeu.
676. Rugaciunea limpezeste sufletul si-l curata pe el, daca luati aminte la toate cuvintele pe care
le rosteste cartea.
677. Toti care au cinstit praznicele lui Dumnezeu şi ale Sfintilor, mare trecere au.
678. Nu se primesc inchinaciunile, rugaciunile, cugetarile la Dumnezeu, fiind la Sfanta Liturghie şi
sa fii suparat pe cineva.
679. Sa aprindeti o lumanare pentru sufletele carora nu le aprinde nimeni şi plata intreita veti
avea.
680. Nu se cade crestinilor sa faca rugaciuni pentru masa şi apoi sa iasa afara pentru alte treburi,
şi apoi sa revina la masa. A necinstit Sfanta Rugaciune, iar acela se asemana cu un animal fara
minte. Este iertat numai acela care este obligat sa iasa de la masa pentru o neputinta trupeasca,
dar la inapoiere sa-şi faca din nou rugaciunea.
681. Duhul lui Dumnezeu se salasluieste acolo unde tata şi mama traiesc in iubire nestinsa, in
dragoste fara margini, cu hotar in cele duhovnicesti, in tot adevarul şi deplina dreptate intre ei. Sa
fie copiii invatati de parinti sa respecte randuiala cereasca cu toate datinile. Sa nu fie caderi sau
greseli vazute de copii.
682. Toti cei care au sarutat Sfanta Icoana a Nasterii Domnului, au primit iertare şi blagoslovenie
de la Domnul cerului, care este Iisus Hristos, slava Bisericii, Preotul şi Arhiereul cel desavarsit.
683. Cand cineva mu merge la Sfanta Liturghie, sa dea un sfert de paine unui flamand, lumanare
şi poate fi iertat. Era un boier care, duminica dupa ce facea plata celor ce-i lucrasera toata
saptamana, le dadea cate un sfert de paine şi bani cat costul unei lumanari, apoi mergea la
Sfanat Biserica şi sedea pana la sfarsit. Şi s-a mantuit ca facea totul cu frica de Dumnezeu.
684. Zoreste a te inchina ca sa-ti imbogatesti camara. Toti crestinii trebuie sa faca acest lucru,
mai ales cand sunt singuri, ca sa puna inchinaciuni nenumarate in camara lor, ca in ziua in care
toate vor fi de fata, sa nu se descopere numai pacatele, ci sa se scoata la iveala şi inchinaciunile,
impreuna cu cugetarile drepte ale fiecarui suflet.
685. Sa grabiti a va inchina toti şi va insemnati cu semnul Sfintei Cruci, ca sa slujiti lui Dumnezeu.
Şi mult, şi putin, Dumnezeu Atotputernic primeste.
686. Fiecare crestin sa ceara la Sfanta Rugaciune ceea ce crede ca-i e de folos.
687. E de folos crestinului sa traiasca in frica de Dumnezeu şi atunci e sigur de mantuirea lui.
688. Crestinii botezati care nu iau parte la Sfintele Liturghii, pe care preotii le savarsesc in
Sfintele Biserici, nu afla nici odihna vesnica, nici mantuirea şi nici glasul dulce al chemarii lui
Dumnezeunu-l vor auzi.
689. Era la un schit un singur cuvios, damblagiu de batranete şi se tara pana la Sfanta Biserica,
pe un genunchi şi pe un cot, şi taras indeplinea serviciul de toca pentru sine, ca nu avea cine sa
vina. Cu mare greutate se ridica şi descuia usa şi se tara pana la Sfintele Carti şi citea toata
randuiala Sfintei Utrenii şi seara a Vecerniei. La nimeni din calugari nu i s-a socotit asa de mult
ca aceluia. Se chircise de suferinta şi setea de a citi rugaciuni cu evlavie catre Dumnezeu nu i s-
a stins. Se numea Sabrin. Pomenea la rugaciuni alaturi de parintii lui, toata Ortodoxia. Se ruga cu
lacrimi. Sabrin, şi cand dormea, se ruga lui Dumnezeu şi se socotea ca cel mai pacatos. Ia
aminte, crestine, şi fa şi tu ca Sabrin!
690. Sa nu alergati dupa uraciuni, ca nu stiti voi clipa in care va veti pierde sufletul.
691. Sa taci, rugandu-te lui Dumnezeu şi vei reusi. Ca Dumnezeu tatal işi imparte blagosloveniile,
fiecaruia dupa meritele sale.
692. Sa va rugati pururea pentru cei ce va stau impotriva, ca sa va castigati sufletele.
693. Sa aveti mila de dobitoace, ca de cel mai aproape al vostru.
694. Rugaciunea este sarea sufletului, iar vietile Sfintilor este garnitura mancarurilor bune.
695. Cand va rugati sa nu fiti cu sufletele tulburate, lasati totul in voia lui Dumnezeu.
696. Rugati-va Sfintei Treimi cu frica şi veti depune ceva bun care se pastreaza pentru ziua
judecatii.
697. Cei ce-L marturisesc pe Dumnezeu in toate lucrarile lor, sadesc flori in Rai.
698. E mai bine sa faceti rugaciuni mai din timp, decat sa o amanati. Mai tarziu, din cine stie ce
motiv produs pe pamant, sa nu o mai faceti deloc.
699. Toti inchinatorii sa se apropie de Sfanta Cruce şi sa dovedeasca prin fapta osteneala lor,
inchinandu-se , ingenunchind şi sarutandu-o.
700. Marturisiti ce credeti şi ce simtiti prin fapta.
701. Sa va rugati lui Dumnezeu cu multa incredere, ca sa se lucreze pentru voi cele sufletesti cu
folos. Sa dispara dintre voi cearta şi vorba satioasa. Vorba satioasa e sageata diavolului, iar
cearta cu strigari, petrecerea lui. Lipsiti-va de ele.
702. Atunci cand se zice rugaciunea de masa, „Tatal nostru”, vine insuşi Tatal Ceresc, inconjurat
de Sfintii Ingeri şi blagosloveste masa.
703. Cand se zice „Axionul” la masa, blagosloveste pe cei ce stau la masa insaşi Imparateasa,
incojurata de Sfintii Ingeri. Blagosloveste pe cei ce stau la masa şi nu sunt invrajbiti, ci s-au
impacat inainte de a se aseza la masa, iar pe cei invrajbiti, certati, ii asteapta sa se impace.
704. Unde este vrajba mare, fug duhurile bune, fiindca stiu ca Tatal Ceresc n-a binecuvantat
aceasta.
705. Cum nu se intrerup izvoarele din cursul lor, asa sa nu fie crestinul intrerupt de la fapte bune,
postind, rugandu-se, respectand Sfintele Biserici.
706. Nu va lipsiti de rugaciune, ca sa nu vi se incurce drumurile şi sa nu vi se intunece calea.
707. Rugaciunea facuta cu cearta şi cu observatie şi cu intepaturi de cuvinte, e ca şi cum ai sta
intr-un loc cu broaste.
708. Rugaciune:”Ajuta-ma, Dumnezeule, şi pe mine, ca eu sunt oaia cea pierduta”.
709. Icoana cu Scaldatoarea oilor (Scaldatoarea Vitezda), despre care se vorbeste in Sfanta
Evanghelie, se cuvine sa se afle in casa oricarui crestin. Aceasta este tamaduitoare de boli.
710. Toata rugaciunea se socoteste, ca şi cum ai vorbi cu Puterile Ceresti.
711. Toti crestinii sa-şi traiasca viata in frica de Dumnezeu. Nici pentru multumiri prea mari şi nici
pentru necazuri prea dureroase şi grele, sa nu devieze.
712. Mantuitorul lumii a fost batut de oameni, omorat şi ingropat şi pentru nemasurata Sa
nevinovatie, a inviat.
713. Credeti şi marturisiti pe Sfanta Treime. Duhul Sfant se pogoara pe neauzite, vine ca o
ninsoare alba.
714. Sfanta Liturghie pustniceasca se inchipuie sa nu mananci, sa nu vorbesti pe numeni de rau,
sa nu acuzi pe nimeni de nimic, chiar cu drept, sa nu inclini spre nici un fel de rau. Daca e prilej
de a face milostenie, sa nu o inlaturi, daca a venit cineva cu fata scaldata in lacrimi pentru
necazul lui, mangaie-l. Roaga-te pentru parinti şi pentru toata rudenia. Da paine la cei flamanzi,
hraneste animalele pe care le ai şi cugeta fierbinte ca in Sfintele Biserici se face Sfinta Liturghie.
La jumatatea zilei, ia Sfanta Anafora şi ai Sfanta Liturghie pustniceasca, pe care nu stiu daca ar fi
in stare sa o faca cineva.
715. Toti care inalta rugaciuni catre Dumnezeu, nehranindu-şi de dimineata trupurile lor, primite
le sunt rugaciunile, oricat ar fi de fara evlavie facute.
716. Impartiti Sfinte Cruci din economiile voastre, acasa in calatorie, in tren, in Sfanta Biserica
717. Sa faci o propaganda muta, dar cu chibzuiala, impartind carti sfinte, cruciulite, candele,
lumanari şi orice fel de odoare sfinte.
718. Rugati-va lui Dumnezeu, ziua şi noaptea. Chemati pe Fiul lui Dumnezeu sa va vina in ajutor.
Cereti puterea Duhului Sfant sa va acopere, şi rugati-va cu toate nadejdea, cu toata convingerea
şi cu toata taria, ca sa luati parte cu Cuviosii.
719. Crede mult, roaga-te mult şi posteste mult. Ca acestea trei inchipuiesc Sfanta Treime.
720. Nu se poate ca un crestin care işi curata sufletul de neghina şi ciulini prin marturisire, sa nu
reuseasca a-şi indeplini o dorinta Dumnezeiasca
721. Sa se faca cat de mult rugaciuni, pentru a se inmuia şi a se imblanzi indemnatorii de rau –
diavolii.
722. Dupa vointa, vine darul de la Dumnezeu, ca Dumnezeu nu cauta la persoane, la haine şi la
cuvinte, cauta numai la fapte.
723. Toti care se inchina cu gandul, cu mintea, cu inima, cu sufletul şi cu corpul, numai aceia sunt
adevaratii slujbaşi ai lui Dumnezeu.
724. Sfanta Cruce este toiagul tuturor sufletelor slabanogite şi mai e intarirea necajitilor şi
nadejdea celor urgisiti. Nu este de ajuns crestinilor sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, ci
sa o marturiseasca şi sa o slaveasca cu nesat.
725. Setea crestinilor de a se mantui, sa nu se stinga niciodata.
726. Sa plangi fara mangaiere. Ca multi drepti au plans şi mai plang şi astazi. Plangi ziua de
maine şi pe cea de poimaine, co vor fi indoit şi intreit mai dureroase, fata de cea de astazi şi fata
de cea de ieri.
727. Domnul este ajutorul, sprijinitorul, aparatorul, acoperitorul şi ocrotitorul nostru.
728. Iisus Hristos este nadejdea, intarirea şi puterea acelora care s-au botezat in numele Lui, s-
au inchinat şi se inchina Lui.
729. Ridicati-va prin Sfintele Rugaciuni, sprijinindu-va de un clar adevar.
730. Biserica lui Dumnezeu este acoperamantul crestinilor. Biserica nemuritoare este ajutorul şi
sprijinul tuturor celor nesprijiniti, numai daca-i asculta sfaturile, se pleaca canoanelor şi le
implinesc.
731. Rugaciunea in taina sa o aveti pururi. Sa rostiti in gand asta:” Doamne , ajuta-ma!” sau
„Doamne, pururi fii cu noi ca vrem sa sluji Tie.
732. Invatati-va sa traiti pe pamant crestineste, nedand ocazia supararilor, care alunga
dragostea şi rugaciunea se face in sila.
733. Cu deosebita frica de Dumnezeu sa aveti iubire fata de cei mai mici, indemnandu-i spre
rugaciune, spre rugaciune dreapta in toate directiile. Sa nu lucrati tainic lucruri pamantesti, ci la
vederea tuturor, a celor din obste, ca acolo se lucreaza, acolo raman.
734. Crestinul, niciodata sa nu spuna rugaciunile pe care le face, cand şi cate face. Sa nu spuna
celorlalti ca la o anumita ora „ma rog in mod regulat lui Dumnezeu”.
735. Primite sunt plecarile genunchilor şi chiar ingenungherea deplina la Sfanta Liturghie, daca
nu este rautate iin inima.
736. Sfintii Parinti, oftand adanc ziceau:” Sa nu graim prea mult, ca sa nu gresim lui Dumnezeu”.
737. Nadejdea in Dumnezeu fara rugaciuni, este ca graul ce se arata frumos in vreme de seceta
şi care, la treierat iese putin.
738. Cine pleaca suparat de la Sfanta Rugaciune, navaleste grabit in parcul satanei, cum
navalesc oile din cauza caldurii sub umbrarul lor.
739. Ca sa se indrepte crestinii, trebuie sa se roage lui Dumnezeu, ziua şi noaptea. Nu
intotdeauna cu metanii, cu inchinaciuni şi ingenuncheri, ci pururi cu inima, cu gandul şi cu mintea.
740. Era o femeie necasatorita. Imbatranise in zilele fecioriei şi nici nu avea nici un rost prin
lume. Rugaciunea ei permanenta era:”Doamne, miluieste-ma in toata clipa. Cerceteaza-ma in tot
locul. Vreau sa fiu notata in ceata Ta”.
741. Faptele voastre sa nu fie ca merele frumoase, care nu au veleat, ci sa fie ca margaritarele,
ca pietrele scumpe, ca diamantele.
742. Ca şi un rege vrednic de a mantui o tara, asa se socotesc inchinatorul şi treazul ascultator
la rugaciunile de noapte.
743. Multi ratacesc uimiti, cu o sete nestinsa de a afla cuvinte Dumnezeiesti.
744. Intai la Sfintele Rugaciuni sa multumeasca inchinatorul pentru libertate, apoi indoind
multumirea pentru sanatate şi sa mai ceara povata Dumnezeiasca prin puterea Duhului Sfant.
745. Nimic nu e mai placut lui Dumnezeu, decat un crestin simplu, drept, adevarat, tare in
credinta
746. Se poate ca unii din aceia care merg in grup la marturisit, deşi intra numai unul cate unul,
dar tot cu grupul se intoarce, se poate sa se intoarca acasa mai pacatos şi mai impovarat de
greseli.
747. Cu Sfintele Taine, tot mai bine este sa fie in ascuns, pentru cei piosi, pentru cei evlaviosi,
pentru cei ravnitori la Sfanta CRedinta.
748. Pentru credinciosii de rand, le e ingaduit sa fie cu multimea şi cu gloata, pentru incurajarea
intre ei şi pentru cei de alaturi pe care ii vad, ramanand cu speranta ca vor face şi ei pe viitor ce
au facut vecinii lor.
749. Sa va rugati pentru doritorii şi voitorii de bine ai crestinilor, pentru cei ce se ostenesc a
impodobi Sfanta şi Dreapta Credinta Ortodoxa.
750. Crestinul, sa nu-l pomeneasca pe cel rau, sa faca o fapta buna, cat de mica, fara obligatie,
macar sa adape un animal strain.
751. „Psaltirea e sfatul cel nemincinos al celor credinciosi, deci, sa-l ascultati. Nu s-a invrednicit
de dar cel doritor, ci numai cel ostenitor.
752. Cine va fi cu suflet mare şi nobil pentru multime, va fi socotit un om inteligent şi aproape de
Dumnezeu.
753. Prin Sfinte Rugaciuni, faceti-va viata ca ozi senina, calda şi linistita de primavara.
754. Toti crestinii sunt poftiti, prin scrierea sfintelor carti, sa se lipseasca de tot ce este rau. Cere
Dumnezeu Tatal de la toti crestinii sa fie una, oameni linistiti, cu fete senine, cu priviri blande şi
pe buze cu adevarul, iar cu mana dreapta sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, pentru
alungarea şi inlaturarea railor vrajmasi.
755. Luati aminte la virtutile crestine:
1. Credinta – avand o lumanare de 1 m şi in mana dreapat o Cruce, a zis:”Ma veti cunoaste in
numele caruia ii slujesc şi pentru vesmantul intr-al carui nume il port. Nu beti gaşi nimic rau la
mine”. Se vedea in ea intreg chipul Mantuitotului,, ia aur şi pietre sclipitoare. Şi a zis mai
departe:”Fara Mine, nu intra nimeni in Imparatia lui Dumnezeu. Celor ce ma primesc pe mine, le
sunt gata, fara mita, fara daruri”.
2. Nadejdea – cu aceeaşi lumanare de 1 m, aprinda, iar in mana dreapta cu un toiag aurit in
chipul Sfintei Cruci, in capul de sus, şi a zis:”La toti crestinii care ma primesc in suflet, le sunt
gata sa-i sprijin, fara sa intreb de alte lucrari neplacute de ale lor”.
3. Dragostea – avand in mana stanga lumanarea de 1 m, aprinsa, iar in drepata purta o icoana
cu Sfanta Treime şi zicea:”Eu inlesnec intrarea si-i acopar pe toti care primesc in suflet pe
primele doua surori ale mele: Credinta şi Nadejdea. Nu am boala vrajbei,. Am un corp fara oase,
şi un suflet fara vinovatie şi suunt a tuturor care vor sa faca poruncile Tatalui Ceresc. Prietenia
imi este una”.
4. Vointa - era vesela, cu fata frumoasa. Pe bratul stang, avea flori, iar in mana aceeaşi
lumanare aprinsa de 1 m. Cu mana dreapta s-a inchinat, zicand:” Eu odraslesc in sufletul
fiecaruia porniri de blandete, de bunatate, de orice fel de lucru bun. Pot strica lucrurile rele şi sa
intocmesc pe cele bune. Sa aveti cunostinta de credinta, nadejde şi dragostea. Sufletul omului, in
mainile mele nu e decat o pasta. Puterea mi s-a dat de la Dumnezeu Tatal.
5. Cinstea, tina in mana o lumanare şi indreapta o Sfanta Cruce de argint., in mijlocul unui
buchet mare de flori albe şi spunea:”Crestinii care vietuiesc cu mine in suflet, nu imbatranesc
repede. Nu sunt infruntati cu cuvinte cu cuvinte inflacarate ca sa le franga syfletul. Sunt deosebiti
şi cu multa trecere intre toti oamenii. La Scaunul Sfant al Dumnezeirii, sunt pe o treapta cu dreptii
şi cu luminatorii. Crestinii care ma iubesc au pe cap vesnic o cununa neschimbata, pana la
trecerea din viata. Şi dupa trecerea din viata pomenesc pe cei ramaşi de cununa sfanta a celui
plecat. Dar acesti oameni sunt rari.
6. Pacea mergea cu paşi domoi şi cu privire blanda. Tinea in mana stanga o lumanare aprinsa,
iar pe bratul drept tinea o paine, de marimea unei pietre de rasnita. Şi cu o voce domoala
zicea:”De aveti credinta, nadejde şi dragoste, daca nu veti cauta pacea, nu ati facut nimic. Daca
nu e vointa şi cinste, nu poate avea loc nici pacea. Eu vreau sa fiu in sufletul fiecaruia , asa cum
painea nu lipseste din mana şi din stomacul nimanui.
7. Smerenia mergea cu capul plecat, in mana stanga cu o lumanare aprinsa, iar cu dreapta se
inchina. Era sfioasa şi facea dese plecaciuni, zicand:”Nu stiu de ce nu-mi mai pot gaşi salasul de
alta data, la nimeni dintre oameni, nici la batrani, nici la tineri, nici la copii, nici la Sfintele
Manastiri. Foarte rar imi pot gaşi loc la cate o batrana calugarita, care ma primeste de nevoie şi
de saracie. La preoti nu mai am nici un rol, iar calugarii şi maicile tinere, nu-şi mai poarta
podoaba paruluişi nu-şi fac smerenia in umblet, in fapte şi cuvinte. Dumnezeu Tatal a randuit
samerg cu cele sase surori ale mele, ca nici ele nu pot fara mine şi nici eu fara ele.
8. Rabdarea, in mana standa purta o faclie aprinsa, iar pe bratul drept abia tinea o icoane sfanta,
mare de tot, cu chipul Mantuitorului rastignit,zicand:” Am ramas ca o bucata de metal cazuta din
gura unei sabii agere din trecut. Nimeni nu-şi impodobeste sufletul, sa si-l oteleasca cu fibra din
metalul fibrelor mele. Crestinii işi indeplinesc visurile, gusturile, dupa placul lor şi voia lor. NU ma
vor pe mine in cadrul vietii lor, ca nu slujesc lui Dumnezeu”.
9. Tacerea, saluta respectuos, cu lumanarea in mana stanga, iar in mana dreapta tinea o sfanta
icoana cu chipul unui sfant inger, zicand:”Am ajuns sa fiu nesocotita de nimeni. Fiecare crestin se
bazeaza pe sine, pe desteptaciunea lui, pe priceperea lui, pe grozaviile lui şi pe putere. Eu am
puterea de a-i trece pe oameni la sfintenie. Astazi sunt aruncata ca un gunoi. Dar cine nu se
foloseste de mine, nu are folos, caci tacerea incununeaza şi postul şi rugaciunea, merge injugata
cu pacea, care incercuieste pe cele doua: Smerenia şi Rabdarea. Nici cei mici şi nici cei batrani,
nu ma primesc in sufletul lor. Am fost de ajutor multora, care si-au salvat pana şi viata de la
moarte. Şi plangand, a spus:” Nu spun acestea pentru mine, ci pentru tot sufletul omenesc, caci
eu sunt treapta spre mantuire”.
10. Dreptatea tinea in mana dreapta un buchet facut din trei Sfinte Cruci. Şi fiecare Sfanta Cruce
avea şi bratele tot cu Sfinte Cruci şi toate erau aurii. Iar in mana stanga tinea o faclie aprinsa şi a
zis:”Cine ma respecta, ma primeste şi ma iubeste. Sa stiti ca eu nu sovaeisc. Dar sunt inlaturata
de peste tot. In unele imprejurari, ma refuza şi Biserica. Nu ma recunosc scolarii, nu ma primesc
familiile. Nu mai am trecere in justitie, unde pentru oameni, in mod firesc trebuie sa fiu in
permanenta. Sfanta Cruce e inlaturata, dar in mana mea este intreita. Cati oameni ai trecutului
nu au plans pentru mine. Necazul e al oamenilor, ca pe ei singuri se inseala. Noi am ramas in
drepturile noastre. Toate surorile suntem din Duh Dumnezeiesc, fara trup şi fara moarte. Noi nu
ne hranim cu hrana pamanteasca şi ramanem in aceeaşi fragezime a tineretii in veacul veacului.
11. Virtutea e frumoasa şi senina ca o simineata de primavara. Vorbea frumos şi purta o
coroana cu 12 lumini şi a a zis:”Port coroana cu numarul total al surorilor mele şi va spun ca fara
ele, nu poate face nimeni nimic. Greu se intra in Imparatia Tatalui nostru. Cine nu le respecta pe
toate surorile mele, nu poate intra. Noi dam vesnic slava Tatalui Ceresc. Pururi vom fi in buchet,
ca asa e binecuvantarea Celui Prea Inalt. Daca ne-ar respecta crestinii pe noi, asa cum noi
respectam toate Puterile Ceresti, s-ar stinge toata vrajba şi toat uraciunea pe pamant şi ar dainui
o iubire frateasca.
12. Mantuirea purta pe cap aceeaşi cununa ca şi Virtutea. Dupa ea a aparut o multime de
prumbei albi. Parea ca sunt imbracati in argint şi pluteau in jurul Mantuirii in 12 randuri. Crestinii
care n-au tinut cont de ea, n-au recunoscut-o, n-au respectat-o şi nu au iubit-o. nici macar pe
surorile ei. N-au ajuns la Mantuire, sa le mijloceasca, sa le faca loc in Raiul Sfant, unde cerul nu
s-a innorat niciodata şi acolo unde soarele nu a apsu. Unde noapte nu si-a aflat salas, unde
florile nu s-au vestejit, unde nimeni din cei care sunt acolo nu s-au mahnit şi nici nu s-au intristat.
Acolo nimeni nu a imbatranit. Toate se afla in mare blagosloveni, cum nu mai poate fi alta”.
13. Sanatatea, prin ordin Dumnezeiesc, la batrani şi la batrane nu are ce cauta, fiindac pe aici
trec alti necunoscuti, care desradacineze şi sa smulga sufletul din trupul imbatranit şi sa-l trimita
acolo unde si-a pregatit locul trupul ce l-a purtat. Eu activez mai mult cu tineretul, barbati şi
femei, fecioare şi femei. Slujesc mai mult trupului, insa cu intelesul, omul daca e lipsit de mine,
adica nesanatos, complet bolnav, nici credinta nu poate avea şi chiar nici nadejde. Daca nu se
poate misca, lipsit de dragoste şi vointa nu mai izvoraste şi se afla parasit. Nu mai este cinste,
pace, smerenie, rabdare, tacere, dreptate. Ma refuza hotarat femeile, de la de la cele mai tinere,
la cele mai batrane. Cu avorturile lor ma provoaca şi nu le pot fi de folos, pentru ca lupta
impotriva lui Dumnezeu şi a Sfintei Credinte Ortodoxe. Prin crima savarsita işi osandesc sufletul
la munca vesnica. Barbatii ma calca in picioare cu betiile, cu impreunarile cu femei şi cu tot ce
poate fi rau in plin dezmat şi neplacut lui Dumnezeu. Copiii au devenit, pentru varsta lor foarte
indrazneti, savarsesc blestematii, de care raman uimiti pana şi cei cu experienta.
14. Mintea ne spune:” Cine da salas tuturor celor 13 surori ale mele, eu sunt regina a fiecaruia
din ei. Asa cum sta un rege pe tron, in mijlocul unei tari, asa stau eu in sufletul şi in inima şi in
capul uni om care a iubit Sanatatea, ca sa faca loc şi la celelalte surori. Eu supraveghez din
copilarie şi pana la batranete. Eu primesc comunicarile ceresti şi le transmit cu tarie celor care
sunt vrednici. Pe mine nu ma da la o parte de pe tron, decat o boala mostenita prin sange şi
betia. Cununa de pe capul meu este intelepciunea oamenilor, care este numai prin voia lui
Dumnezeu.
756. Toti crestinii sa-şi plece genunchii la pamant şi cu fetele spre rasarit. Plecati-va cu firea şi
cu sufletul, ca Arhiereul Cel Mare slujeste in Sfanta şi Mare Sa Biserica din cer.
757. Toti cei care cred in facere lumii, in puterea lui Dumnezeu, in Sfanta Treime şi in toate
sfintele asezaminte crestinesti, in Rastugnirea şi Invierea şi Inaltarea Domnului, preum şi in
Pogorarea Sfanutlui Duh, ca şi ini nascatoarea de Dumnezeu, toti se mantuiesc.
758. Toate Sfintele Rugaciuni, nerostite cu temei, sunt in favoarea vrajmasului.
759. Ascultand crestinii slujbele preotesti, işi innoiesc sufletul şi se curatesc pe ei.
760. Orice fel de rugaciune inaltata catre Dumnezeu, inmultita fiind, poate mult, rastoarna ziduri
de piatra, cu voia lui Dumnezeu.
761. Daca un sectant va da pomelnic, sa va rugati şi pentru el. Cea mai primita rugaciune pentru
ei este cand in Sfnata Biserica se canta intreit: „ Sfant este Domnul Dumnezeul nostru, inaltati pe
Domnul Dumnezeul mostru şi va inchinati la asternutul picioarelor lui, ca Sfant este”.
762. Toata lumea se roaga unui singur Dumnezeu. In genuchi sa va rugati şi in tacere.
Rugaciuni in ascuns vor fi in viitor.
763. Marturisirea pacatului cu smerenie şi iertarea desavarsita din partea celorlalti, curateste tot
pacatul.
764. Cu rugaciuni şi cu blandete, trec toate. Sa nu iubiti nimic, decat pe Dumnezeu şi randuielile
Lui. Pe Dumnezeu şi prorocii Lui.
765. Hristos Dumnezeu a inviat pentru toata lumea şi pentru pasarile cerului, care-i marturisesc
Invierea, laudandu-L prin neincetata lor cantare.
766. Toti care s-au impartasit cu Sfintele şi Dumnezeiestile Taine, sa se sileasca a indeplini
canoanele date de preot.
767. Sa va rugati Marelui Imparat şi sa sloboziti din piept şi din inima, cu multa evlavie, cereri de
rugaciune.
768. Crestinul trebuie sa fie pilda toata viata lui. Caci, crestinului ii poarte de grija insuşi
Dumnezeu.
769. Rugatorii viitorului se vor ruga numai in taina, caci nu vor mai avea carti, ci vor invata pe de
rost de la altii şi vor pastra in suflet ascunse rugaciunile, asa cum pastrau in trecut bogatii
pamantului, ascuns aurul.
770. Nu va laudati in fata oamenilor, ci mai vartos sa-i multumiti lui Dumnezeu. Cu numele lui
Dumnezeu in gand şi pe buze, sa va culcati, cu numele lui Dumnezeu sa va sculati, pe
Dumnezeu pururi pe buze şi in gand sa-L purtati.
771. Cand va rugati şi faceti semnul Sfintei Cruci, sa fiti patrunşi cu inima su cu gandul, ca mai
mult poate patrunderea decat insemnarea.
772. Cand pleci la drum, roaga-te şi fa inchinaciuni cu nadejde in Cel de Sus, ca sa-ti fie
calatoria usoara şi de folos.
773. „Domnul este taria mea!” Sa zica omul cand e in necaz.
774. Daca un crestin ar rosti macar de trei ori pe zi rugaciunea „Imparate Ceresc…”, se
socoteste crestin la iesirea sufletului, şi la Sfanta şi Dreapta Judecata, i se face partinire. Nimeni
sa nu stinga puterea Duhului SFant, care este peste tot. Toti sa zica Sfanta Rugaciune, cat de
mica, ca toate se rostesc in numele lui Dumnezeu, prin grai sau prin cugetare, fara interes
material, ca toata rugaciunea facuta fara interes nu se strege.
775. Sa auda tot crestinul:„Duhul Sfant va sa soseasca, Nimeni sa nu se impotriveasca, Toata
lumea sa-L primeasca, In sufletul fiecaruia sa se salasluiasca”.
776. Sa nu inaltati rugaciuni cu tulburare, nici cu strigare, ci vesnic sa fiti cu cuvant linistit şi cu
grai bland. Asa se marturiseste tot ce e placut lui Dumnezeu.
777. Sa va marturisiti cat de des, fiindca oamenii fac greseli in viata fara sa vrea. Facand
marturisire la preot, va curatiti de pacate.
778. Oriunde ar fi şi cum ar fi, Sfintele taine sa le primeasca crestinii de la preoti. Au fost pustnici
care purtau Sfintele Taine şi fiind in pustiu, le puneau in crestatura sau in firida unui copac şi le
luau de acolo cu limba, fara sa puna mainile, socotind ca i le-ar fi dat alta persoana. La iesirea
sufletului au fost socotiti negijiti, neimpartasiti cu Sfintele Taine.
779. Luati seama ca nimic nu este ma i mare şi mai sfant pe pamant, decat Sfintele Taine.
780. Cand sunteti gata sa primiti Sfintele Taine, nici pe cel de aproape al tau, cand stii ca e gata
sa mearga şi sa primeasca şi el Sfintele Taine, sa nu-l superi nici cu cea mai mica intrebare.
Lasa toate ale trecutului la voia lui Dumnezeu şi a Fiului Sau, care a lasat cerul şi avenit ca om
intre oameni şi a suferit mult de la oameni.
781. Sfintele Rugaciuni dupa randuiala şi intristare de tot felul de rautati, va vor duce la fericirea
vesnica.
782. Rugaciune ingereasca: „Noi ne rugam, noi cantam, noi pe Preacurata Fecioara pururea o
laudam”.
783. Interesele obstesti facute in timpul Sfintei Rugaciuni, se iarta. Dar cele personale nu se
iarta.
784. Grabiti pasul, nu va leneviti la rugaciune, nu inchideti poarta celui sarac, nu musamalizati o
nedreptate sau sa-l faceti pe cel nedrept drept şi pe cel drept nedrept. De multe ori o dreptate
neindreptatita otraveste un suflet şi face omul pacate nevrute şi neasteptate.
785. Rugaciunea fara temei sufletesc şi fara convingere este ciuperca mancata de viermi.
786. In loc sa-i infrunti pe oameni sau sa le raspunzi, zi-le: „Dumnezeu sa-i ierte” sau
„Dumnezeu sa-i binecuvinteze”.
787. Treziti-va la rugaciuni, ne spune Maica Domnului. Ca nici mie nu-mi este usor sa vin la voi
din zari indepartate, sa strabat infinitul. Fac aceasta ca sa-L ascult pe Tatal Ceresc şi ma supun
voii Lui. Mai fac aceasta şi pentru Fiul meu. Apoi, servesc pe Sfanta Treime. Şi merg şi pentru
mine acolo unde sunt chemata, ca sa ajut
788. Rugaciunile sa se faca cu tamaiere.
789. Crestinul sa pecetluiasca orice suparare venita de la oameni ori de la diavol cu cuvintele:
„Faca-se voia lui Dumnezeu” sau „Fie voia lui Dumnezeu” ori „Implineasca-se voia lui
Dumnezeu”.
790. Dupa implinirea datoriei de noapte a crestinului, Sfintii Ingeri coboara grabiti şi ia de la
fiecare cititul, inchinaciunile, metaniile şi cugetarea deopotriva a fiecaruia.
791. Toti crestinii care se roaga lui Dumnezeu sa aibă incredere ca prin rabdare, primesc tot ce
cer.
792. La rugaciunile de noapte sa-i pomeniti şi pe cei morti. Daca va vine greu sa le rostiti
numele, cereti: „Iertare pentru toate ceata cea adormita in Ortodoxie, fiecare cu numele ce l-a
purtat şi traind in viata, s-au insemnat cu Sfintei Cruci”.
793. Cine cunoaste cele 10 porunci pe de rost şi le indeplineste in viata intomcai, daca le
rosteste in fiecare seara, e mai inaltatoare decat orice rugaciune.
794. Cei ce se invrednicesc de cele 10 pronci, sa le indeplineasca pe toate, dupa ce trec din
viata, ii au pe ingerii de la botez slugi platitede cand traiau ei pe pamant. Ii plateste cu iubirea de
Dumnezeu şi cu dragostea neintrerupta de aproapele şi de cei necajiti.
795. Cand bunii crestini incep un lucru, se inchina Prea Bunului Dumnezeu, rugandu-L sa le
ajute. Cand sfarsesc lucurl sau a venit seara, işi fac datoria ca la inceput, multumind lui
Dumnezeu ca au fost sanatoşi şi au lucrat atat cat au putut. La fel ca ei sa faca toata lumea şi se
va asterne linistea şi pacea cerului peste ei.
796. In Sfanta Cruce sa nadajduiti, cu ea sa va insemnati şi cu Sfanta Cruce in fata sa dati lupta.
797. Izvor de apa vie rasare pentru cei ce au la baza inaltarea rugaciunilor la timp. Sa nu-i treaca
crestinului o zi sau o noapte, fara sa rosteasca: „Tatal nostru”, „Psalmul 50”, „Crezul” sau alte
rugaciuni oricat ar fi de marunte.
798. Era un pustnic, om simplu, constiincios, care se ruga zicand: „Da-mi, Doamane, urechi
bune şi ochi buni”. Ar fi vrut sa zica prin aceasta ca sa nu vada şi sa nu auda nimic din cele
lumesti, amagitoare şi ispititoare.
799. Sa iubiti tacerea. La voi sa iba vorba capat. Pomeniti la Sfintele Rugaciuni pe cei ce va
pomenesc, iar pe cei ce cauta sa va faca voua rau, sa nu-i iutati. Pomeniti-i in grai şi in minte , sa
sa-i faceti cunoscuti Puterilor Ceresti despre purtarea lor
800. Sfintele Rugaciuni sa le faceti cu temei şi sa fie ca un far nestins, sococtind fratii ca strainii
şi strainii ca fratii. In orice imprejurare iubiti, marturisiti şi imbratisati adevarul.
801. Tamaia Sfanta, Aghiasma, Anafora sa nu lipseasca din casele crestinilor, iar Sfintele
Rugaciuni sa curga ca un izvor din gurile lor
802. Rugaciunile de la miezul noptii se incep la 12 fix. Iar cele de dimineata, cat se poate de
dimineata.
803. Orice crestin sa-şi pastreze o lumanare de ceara curata pentru ceasul sfarsitului sau.
804. Cand ai lumanarea aprinsa, puterea satanei e invinsa şi daca ai inceput cu incredere in
Dumnezeu o Sfanta Rugaciune, s-a facut ca un taciune. Cand ii aprinzi tamaie, nici urma nu-i
ramane. Şi daca mai stropesti şi cu Aghiasma, dispare nevazut.
805. Inainte de a pleca la drum, inchinati-va şi rugati-va Domnului, iar la intoarcerea acasa,
multumiti-I ca ati ajuns cu bine acasa. Sa nu va plangeti de oboseala.
806. Sa urmariti Sfintele Rugaciuni cuvant cu cuvant, ca sa puteti afal şi imbratisa pe Mantuitorul
Hristos, care e Stapanul vostru, al nostru şi a toata lumea, precum şi al tuturor vietatilor.
Stapaneste cerul, pamantul şi apele. Ii stapaneste şi pe cei neindumnezeiti.
807. La miezul noptii sa puneti inceput bun la rugaciune. Pentru aceasta, va culcati mai
devreme, ca sa nu dormiti in timpul binecuvantarii.
808. Daca se intampla ca cineva sa se infierbanta şi sa fie framantat de ispite diavolesti, sa se
ridice din pat şi sa nu stea pe ganduri, sa mearga afara şi daca nu are alta treaba, sa stea in
picioare, mergand in stanga şi in dreapta. Sa poarte in mana greutati pana la 10 kg. Acesta este
canonul Sfantului Pafnutie, dat direct de Mantuitorul.
809. Lumina candelei sa straluceasca pe peretii candelei unde-ti faci rugaciunea.
810. Cand faceti rugaciuni catre Dumnezeu, sa fiti treji cu mintea şi sa va dati seama de tot
cuvantul ce-l graieste gura. Sa ia aminte atat cititorul, cat şi ascultatorul.
811. Sufletul fiecarui om sa fie betonat cu rabdare şi sa stea in umbra, cu armele invizibile
ascuns: primul – Smenul Sfintei Cruci, al doilea – pomenind des numele lui Dumnezeu şi cat mai
multe rugaciuni pe de rost. In trecut, oamenii socoteau „Psaltirea” ca pe o carte dulce.
812. Dumnezeu Tatal sa fie totul pentru voi, iar voi sa fiti fii supuşi in veci
813. Mirenii care se scoala noaptea din patul lor, renuntand la caldura şi la trandavia care
coplesesc tot trupul, cu dragoste şi teama bat metanii, fac lucrul cel bun.
814. Omul, la orice Sfanta Rugaciune, sa-şi aduca aminte de moarte, de ceasul iesirii sufletului.
815. Mantuirea nu se cumpara cu bani, ci cu rabdare, cu rugaciuni, cu post şi cu milostenie.
816. Numai in rugaciuni se pot acoperi şi sterge blestemele. Rugaciunea sa fie la tot pasul,
umbland, alergand, gospodarind, muncind, daca se poate şi mancand, dormind. Macar sa spui
rugaciunea saracului, a disperatului şi nepriceputului, curata şi din toata inima: „Dumnezeule nu
ma parasi”. Sa se repete pana la iesirea sufletului.
817. Cel ce vrea sa ajute Sfanta Biserica, sa nu faca plati prin altii, ci sa se osteneasca personal,
luptandu-se cu ispitele ce vin de la diavol şi de la oameni. Sa faca rugaciuni şi sa tina post, sa
faca marturisire dreapta la preot şi sa se invredniceasca de Sfintele Taine, din 40 in 40 de zile.
818. Mantuirea se poate cumpara cu smerenia, cu postul, cu rugaciunea şi cu milostenia.
819. Preotul care nu afunda la botez copilul in apa de trei ori, nu marturiseste Sfanta Treime.
820. Cine sfinteste fantana in saptamana Pogorarii Duhului Sfant, izvor de apa nesecat va avea.
821. Cei ce implinesc posturile Sfintilor Apostoli, cat şi celelalte posturi de peste an,
propovaduiesc pe cei 4 Evanghelisti.
822. Cei ce fac postul al cincilea, al Sfintei Cruci, şi daca il fac din dragoste, marturisesc
Rastignirea Mantuitorului.
823. Sa faceti rugaciunile cu dreptate, ca mult poate rugaciunea dreptului inaintea lui Dumnezeu.
824. Pecetluieste cu nadejde şi incuie cu rabdare toate. Curata sufletul şi inima, şi cand te asezi
la rugaciune, iarta greselile oamenilor.
825. Sfanta Mucenita Marina are multa trecere la Sfanta Treime.
826. La tot pasul, preamariti pe Dumnezeu şi pe Mantuitorul Iisus Hristos, ca sa aveti bun spor şi
adaose frumoase, ca sa mosteniti livezile ceresti cu sumedenie de fructe şi nesfarsitele gradini
cu flori bine mirositoare.
827. Orice crestin, se cade sa faca Sfantul Maslu macar o data pe an.
828. Sfintele Taine sunt aur scump, caruia nimeni nu-i poate arata pretul.
829. Rugaciunile şi postul va deschis calea mantuirii.
830. Sfantul Ioan Gura de Aur spune: „ Sa curga rugaciunile din gurile celor ce le rostesc, cum
curge apa din izvoare”.
831. Cei ce marturisesc drept in fata oamenilor şi inaintea lui Dumnezeu, toti se mantuiesc.
832. Rugaciunile din miez de noapte au intreita binecuvantare, fata de cele din zi.
833. Rugaciunea izvorata dintr-o inima curata, pleaca spre cer cu o raza de lumina vie.
834. In ziua Sfintei Duminici sa nu faci nici un fel de treaba, ca Sfanta Duminica nu iarta.
835. Unde sunt mai mult de 12 Sfinte Icoane, acea incapere s-atrasnformat in Paraclis, care este
aproape semi-biserica.
836. Supunerea desavarsita a fiecarui calugar, a fiecarui crestin şi a fiecarei sotii fata de sot, toti
supunandu-se in numele lui Dumnezeu şi lucrand dupa poruncile Lui, si-au castigat definitv
mantuirea.
837. Binecuvantarea cereasca sa ne fie nous Sfant Acoperamant şi calduros şi incapator adpost.
838. In afara de rugaciune, fixati-va 1-2 ore de umilinta, de dreapta cugetare
839. Asteptati viitorul rugandu-va lui Dumnezeu.
840. Ziua nasterii Domnului nostru Iisus Hristos e o sarbatoare inaltatoare, zi de veselie pentru
crestini.
841. Imparateasca conduce cerul şi pamantul. Prin ea s-au format toate cele ceresti şi se cade
sa i se plece toate vietatile pamantului.
842. Cei carora le e somn la rugaciune, sa mearga la culcare. Dar sa nu uite, ca soldatilor care
au privegheat, nu li s-a cucerit cetatea
843. Rugati-va Sfintilor ca şi cum ati merge la Sfintele lor Moaste şi asa veti capata
binecuvantare
844. Domnul Dumnezeu este adevarul, calea şi viata, precum şi mantuirea celor ce I se inchina
Lui
845. Preotul, cand iese cu Sfintele Daruri in maini şi e concentrat cu mintea la ce are de pomenit,
in cer se stie.
846. Toate ispitele, cu rugaciuni se biruiesc
847. Nici nu va puteti inchipui cate rugaciuni fac puscariasii in taina. Unii s-au facut asa de
curati la suflet, ca rabdand, duc viata de ingeri
848. Sprijiniti-va cu cugetul pe poruncile lui Dumnezeu, pe sfaturile Bisericii, pe cartile
religioase şi pe Sfanta Treime.
849. Cei ce vietuiesc pe pamant, cand au incercari de la oameni, ori de la Dumnezeu, sa nu
planga, ci sa se intareasca şi mai vartos, chemand puterea lui Dumnezeu in ajutor.
850. Nimeni nu si-a scrantit mana dreapta inchinandu-se lui Dumnezeu.
851. Prin tacere se creeaza rabdarea şi rabdarea asterne pace indelungata.
852. La rugaciunile de noapte sa fiti treji, iar cele de zi sa nu va lipseasca
853. Pe vremuri, batranele aveau obiceiul, ca la orice inceput de treaba, sa rosteasca in soapta,
insemnandu-se cu Semnul Sfintei Cruci: „ Doamne, Dumnezeule, ajuta-ma!” Ceara, tamaia,
aghiasma, anafora, untdelemnul erau socotite ca sprijin sigur al casei. Blagoslovenia era socotita
pentru pacea şi linistea casei
854. Rugaciunile facute din inima curata, descompun inimile oamenilor mai mult decta atomul
descoperit de oameni.
855. Rugaciunile fierbinti facute cu nadejde, inaltate catre Cel Atotputernic, va scot din toata
primejdia, mai ales daca duceti viata curata, imbracata şi insotita cu post.
856. Fiti blanzi, credeti intru totul, şi Sfintele Rugaciuni va vor ajuta.
857. Cand te inchini, duci mana in dreptul fruntii, sa-ti unesti degetele, formand Sfanta Treime şi
sa soptest icu buzele: „Doamne nu ne lasa, nu ne uita”.
858. Toti care pe Domnul Dumnezeu L-au cautat, har şi mila su aflat”.
859. Zi: „Slava Celui ce le-a facut pe toate cele din Rai” şi apoi: „ Da-mi, Doamne un colt cat
masura unei zari de zi”.
860. Voi sa aveti rabdare şi iertare. Nimic sa nu masurati cu rautate, ci toate cu smerenie. Nu
cereti de unde nu se afla şi nu luati de unde nu ati pus. In numele lui Dumnezeu sa umblati, la tot
pasul pe Dumnezeu sa-L chemati şi veti lua plata nemasurata, nu in bani şi in lucruri, ci in daruri
Dumnezeiesti.
861. Doi cetateni dintr-un sat, se hotarasera sa faca cele mantuitoare de suflet. Unul a lucrat o
fantana şi a gasit izvor cu apa buna şi racoritoare. Cel de-al doilea a facut pe cheltuiala sa un
clopot mare la Biserica din satul vecin. S-a ivit şi un al treilea ravnitor la cei doi. Se ruga Celui
Atotputernic ziua şi noaptea. Se muncea cu gandul şi se ruga lui Dumnezeu flamand şi adormea
rugandu-se. Trezindu-se se ruga ca Dumnezeu sa-i lumineze mintea sa poata face şi el o fapta
buna, in numele lui Dumnezeu. Macar un sfert din cat au facut cei doi. Suspina, şi cu indoita
ravna chema puterea lui Dumnezeu sa-l lumineze. Cu puterile stinse, a adormit facand rugaciuni
de trei ori cate 40 de zile. Intr-o seara, dupa ce s-a aprins candela, a auzit scartaitu usii. Nu s-a
intors ca sa se uite, crezand ca este cineva de-al casei, sotia, copiii. O mana voinica l-a prins de
mana. Avea o mantie frumoasa şi purta acoperamant domnesc, zicand: „Domnul de la mosia de
sus a venit cu trasura şi te asteapta la poarta. Sa mergi indata ca sa-ti iei darul. Domnul care m-a
trimis mi-a zis sa nu ies din casa fara tine”. Ridicandi-se neputincios, a sarutat Sfanta Cruce şi cu
lacrimi la- insotit pe misafir. Domnul care-l astepta era insuşi Iisus Hristos. Asa ca, prin
rugaciune, cel de-al treilea s-a mantuit inaintea celorlalti doi, doritori de fapte bune.
862. Cand va rugati sa ziceti: „Mila Domnului sa ne acopere”.
863. Cele mai mari fapte bune sunt: a cununa, a boteza, a impaca familii care sunt gata de
despartire, a impaca pe cei certati.
864. Rostiti toti numele lui Dumnezeu in orice imprejurare. Folositi pildele din „Psaltire”, intaritit-va
sufletul cu canoane şi ingraditi-l cu „Acatiste”. Faceti din Sfintele Rugaciuni vesminte şi scut de
aparare, caci voua va trebuie şi nu Sfintilor. Ori lui Dumnezeu.
865. Crestinul, sa-şi petreaca timpul povatuind, invatand, indreptand pe altii, rugandu-se, lucrand
in plide. Vorbeste in pilde şi ii vei castiga pe cei mai multi.
866. Cand faci metanii, la inceput de rugaciune, sa te pleci şi cu sufletul, nu numai cu trupul, in
fata Sfintilor, a unei icoane sau in fata Sfintei Biserici, pentru a capata putere in cuvant şi in
suflet.
867. Lacrimile celor drepti şi ale celor nevinovati, date la Sfintele Rugaciuni, in flori se prefac.
868. Rugaciunile sa va fie ca o lumina, eterne.
869. De la rugaciunile de noapte sunt iertati cei grav bolnavi şi cei lipsiti de casa.
870. Toata viata sa iubesti dpretatea, sa marturisesti şi sa graiesti numai adevarul
871. Inainte de a lua Sfanta Anafora, sa faci Semnul Sfintei Cruci. Daca nu te insemnezi cu
Sfanta Cruce, Anafora ramane ca o simpla bucatica de paine. Aceasta pentru lipsa de evlavie a
celui ce ia Anafora
872. Dumnezeu este totul, pentru crestinii ce se inchina plini de nadejde.
873. Sa vorbesti tuturor despre marturisire, despre dreptate şi adevar şi despre puterea Sfintei
Cruci.
874. Placut este sa te inchini lui Dumnezeu, dar mai placut este sa crezi in El.
875. Batranii nostri, cand auzeau glasul clopotelor Sfintei Biserici, descoperindu-se, cu evlavie,
cu fata spre rasarit se inchinau.
876. La tronul Dumnezeirii nu se afla decat bunatate şi de la bunatate izvorasc toate caile spre
mantuire.
877. Ca sa fii o adevarata sluga a lui Dumnezeu, sa ai smerenie profunda, adevarul spus din
inima, sa slujesti ziua şi noaptea, sa citesti ce au scris supraevlaviosii in carit, care au trait cu
sufletul in cer, deşi erau cu trupul pe pamant.
878. Averea ta pe pamant sa-ti fie inchinaciunile, metanii şi rugaciunile.
879. Fericiti sunt cei ce indeplinit poruncile lui Dumnezeu
880. Se cuvine crestinului sa se insemneze de trei ori cu Semnul Sfintei Cruci şi dupa aceea sa
paseasca pragul Sfintei Biserici.
881. E o greseala sa stai la rugaciune jos, ca la basme. Mai bine in picioare. Inchinaciunile
primite şi foarte primite sunt cele in genunchi pentru evlavie
882. Sa va insemnati cu Semnul Sfintei Cruci, ca sa va fie primita şi auzita vorbirea cu
Dumnezeu.
883. La Acatist, nu se sta jos, ci in genunchi. Care nu poate sa stea in picioare. Sfintii Cuvioşi nu
mai puteau sta in picioare de atata postire. Se legau cu franghii de cate un copac, ca sa poata
sta in picioare.
884. Daca e vointa, rasare credinta. Daca e credinta, izvoraste vointa spre mai mult.
885. Cand va este sete, beti din izvorul rugaciunilor.
886. Crestinii au datoria sa rosteasca cu busele numele lui Dumnezeu, ziua şi noaptea.
887. Pe zidul Sfintelor Biserici sta scris: „Aici se mantuiesc toate neamurile”.
888. Numai cei ce se tem de Dumnezeu şi numai cei ce sunt conduşi de frica Lui, vor intra in
Imparatia lui Dumnezeu
889. In programul vostru sa a veti mai intai rugaciunea şi postul, apoi practicai cele crestinesti, ca
la Sfanta Inviere sa primiti cununa.
890. Crestinii sa inalte rugaciuni catre Domnul, cu atata nadejde, ca şi cum l-ar avea pe Domnul
in fata lor.
891. Unde e rabdare, acolo se salasluieste şi Duhul Sfant.
892. La masa, dimineata, la pranz şi seara, sa aveti o lumanare sau Sfanta Candela aprinsa, ca
sa va fie şi mancarea in drept de rugaciune
893. Cine nu rosteste „Crezul”, nu-şi asterne pat crestinesc, ca sa doarma.
894. Sa fiti retraşi şi tacuti, cugetand la faptele lui Dumnezeu şi la chinurile Mantuitorului, apoi la
prigonirea Sfintilor Mucenici. Pentru aceasta, plata intreita veti avea.
895. Cine nu se smereste, nu se mantuieste.
896. Una este Sfanta Cruce, prin care au biruit toti care au crezut in ea.
897. Mancarea in sens de rugaciune, e sa te apleci la fiecare imbucatura, sa iei de jos şi atunci,
toat hrana e indoita cu metanie sau cu plecaciune.
898. Imparatia lui Dumnezeu nu se castiga cu bata, cu sabia, ci cu rabdare, cu iertare, cu pace şi
cu voie buna. Cine are voie buna, pe toate celeurate şi intunecate, le face albe şi luminate.
899. Arma cea mai de pret şi nepierduta a crestinului este Sfanta Rugaciune.
900. Adapost sigur al sufletelor crestinesti este Sfanta Biserica.
901. Asa plangeau unii crestini şi lacrimile le curgeau ca izvoarele din adancul pamantului, şi
plangand, ziceau: „Domnul stie! Domnul sa ma auda! Domnul sa ma vada!” Şi s-au mantuit.
902. Dumnezeu Tatal cere adevar de la crestini, iar crestinii cer de la Dumnezeu Tatal mantuire.
903. Cei ce-L cauta pe Iisus Hristos şi pe Sfanta lui Maica, vor avea cale deschisa, chiar daca
oamenii o inchid. Dumnezeu Atotputernic o deschide.
904. Toti cei botezati in numele Domnului grabiti spre Sfanta Liturghie, caci daca nu va veti adpa
din Sfantul Potir, nu va veti incununa şi nici mantuire nu veti afla, chiar daca in fapte bune va veti
lauda.
905. Sa va rugati mult pentru neanuri, pentru cunoscuti, pentru necunoscuti şi pentru voitorii de
rau.
906. Puterile Ceresti au ajutat pe toti inchinatorii crestini şi pe toti care au crezut in Sfanta Cruce.
907. Adevarul este una dintre cele mai inalte virtuti, a carui cugetare omeneasca sa puna hotar.
Intelepciunea este o mahrama a sufletului, care se acopera şi prin finete straluceste adevarul.
908. Rabdati, iertati, şi mai presus de toate, va rugati.
909. Cand de la Dumnezeu se cere, omul trebuie sa creada şi Dumnezeu intru totul il ajuta.
910. Tot crestinul botezat ca prunc, prin botez, se curata. Şi daca in viata nu se insoteste cu
Biserica, sa se marturiseasca şi sa se impartaseasca la vreme, nu se sfinteste şi nu mantuieste.
911. Pentru a castiga mantuirea, trei lucruri ii trebuie crestinului: sa iubeasca pe tot crestinul ca
pe sine, sa nu carteasca impotriva asezarilor Dumnezeiesti şi sa iubeasca Biserica cu toate
zanduielile ei.
912. O persoana, chiar daca nu ar face nevointa, retragerea intre ziduri ii pregateste mantuirea.
S- a instrainat de vorba multa, urechile nu-i primesc zgomote şi vorbe de tot felul, ochii nu privesc
scene placute şi neplacute. Acolo este adevarata pustnicie.
913. Inchinatorii care fac Vecernii şi Utrenii toata saptamana, sa nu manance carne de porc, ca
sa nu fie ingreunati la rugaciunea din miez de noapte.
914. La ziua cuvenita, dupa Dreapta Judecata fiecare vaveni sa-şi culeaga roadele ostenelilor. In
fructe nemuritoare se prefac ostenelile la rugaciune, la post şi la toate faptele bune, facute in
numele Domnului
915. Pentru cei care işi duc viata in singuratate, li se cuvine un merit, un onor. Mai ales slugilor lui
Dumnezeu, nu li se cuvine sa li se spuna direct pe nume. Sunt mai intai „Frati” intru Domnul şi
mai tarziu „mirese” a lui Hristos şi cu totii laolalta, fiii lui Dumnezeu.
916. Sfintele Taine purifica tot pacatul, inlaturand tot raul din corpul omului. Marturiseste
limpezeste şi lumineaza sufletul.
917. Crestinii sa dea marirea lui Dumnezeu, sa slaveasca Invierea Domnului, ca sa-şi asigure
mantuirea sufletului
918. Ierusalimul tuturor crestinilor este Sfanta Biserica, in care se inchina la sfintele sarbatori.
919. In orice imprejurare numele lui Dumnezeu sa-l rostiti.
920. In timpul meselor, Sfanta Candela sa nu fie stinsa. Hrana complet jos, pe un fund,
aplecandu-te din picioare, metanii se socotesc, iat tacerea se considera rugaciune.
921. Spalarea fetei pentru rugaciune, Sfantul Inger o raporteaza la Scaunul Dumnezeirii.
922. In fiecare amurg de seara e bine sa aprindeti tamaie, tamaind intrarile, incepand de la
poarta
923. Psalmul 50 sa nu lipseasca din gurile voastre.
924. Orice fapta buna facuta in numele lui Dumnezeu, pana şi o gandire curata la adresa
Stapanului şi a bunului Dumnezeu, te ajuta mult.
925. Iertati şi rugati-va lui Dumnezeu, ca sa va mantuiti.
926. Sa va duceti munca alaturi cu rugaciunea şi tot ce v-ati pregatit sau va pregatiti in ceruri al
vostru este.
927. Tatal a zis şi s-a facut, a poruncit şi s-a zidit. Deci, luati aminte, sa fiti in picioare, la
datorie. Numai cei ce s-au lipsit de sine, au facut voia lui Dumnezeu.
928. Nadajduiti cu totul in mila lui Dumnezeu, şi veti capata putere şi curaj spre cele bune.
929. De va veti da şi trupul sa-l munceasca cei rai, sa nu va lepadati de puterea Botezului, care
lumineaza sufletul.
930. Tineti randuiala posturilor, respectati randuiala rugaciunilor din miez de noapte, de
diminieata şi de seara.
931. Rugaciunile de seara se cer şi celor batrani, care sunt constienti.
932. De ati facut o nevointa mai mult, sa nu o propovaduiti. Dar, greselile voastre pana la trei ori
sa le marturisiti.
933. La praznicele pe care le fac crestinii, sa nu se foloseasca nici un ban nedrept, sa nu fie
cearta in timpul pregatirii, iar in ziua praznicului, sa fie voie buna catre toat lumea.
934. Smerenia folositi-o ca pe o haina şi sa nu asupriti vietatile pe care le aveti pe langa casa.
935. Tot omul sa se roage: „Doamne ajuta-m sa nu cad!”. „Doamne fereste-ma de cadere!”
936. Toti şi toate care fac Utrenia dupa randuiala, vietuiesc in gradina sfanta, ingraditi cu gard de
sfintii ale caror canoane se citesc.
937. Daca ati sti cat poate rugaciunea in fata Dreptului Judecator, ati dormi mai putin, ati manca
mai putin şi v-ati ruga mai mult!
938. Neintoarcerea la smerenie, zicand: „Am avut dreptate!”, inseamna moartea sufletului.
939. Cea mai mare sarbatoare de peste an este Sfanta Inviere.
940. Toata lumea sa traiasca, sperand in slava cereasca şi cantand cu dor pe Mantuitorul Iisus
Hristos.
941. Dumnezeu Tatal, intru totul este bunatate, iertare şi rabdare şi dragoste, apoi tot ce poate
urma
942. Rugaciunile de noapte ale crestinului ii aduc multa lumina.
943. Calugarii prin lume sa fie cu perimanul in spate, cu Sfanta Cruce la piept, iar cu rugaciunile
in gand şi neintrerupt la patimile Mantuitorului cugetand.
944. Maturisirea este coroana tuturor bunatatilor, a dezlegarilor şi a despartirilor de cele urate.
945. Placut este lui Dumnezeu ca sa-ti aduci aminte in rugaciunile tale şi de alti scarbiti, bolnavi
şi dosaditi.
946. Intariti-va cu nadejdea, acoperiti-va cu rugaciunea.
947. Sfanta Cruce este toiagul şi nadejdea sufletelor crestinilor. Sa credeti şi sa nadajduiti in
Sfanta Cruce, la orice chemare, la veselie, la cele mai aprinse bucurii, la mari scarbe, la grele
necazuri şi cand veti fi gata sa fiti inghititi de valuri. Sau cand oamenii va vor inghesui in inchisori,
sa va inchinati cu Sfanta Cruce in traire şi nadejde.
948. Credeti cu adevarat in Sfanta Cruce, ca numai ea va va izbavi din toate necazurile. La
culcare, omul sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, fara sa numere de cate ori s-a insemnat.
La ridicarea din asternut, sa faca semnul Sfintei Cruci, ca sa se inscrie in stirea lui Dumnezeu.
949. Hainele crestinilor sa aiba semnul Sfintei Cruci cusut pe dinauntru, facut din ata. Fiecarui
prunc sa i se dea la Sfantul Botez, Sfanta Cruce. Nici o clipa sa nu stea fara Sfanta Cruce, pana
la adanci batraneti.
950. Nimeni sa nu injure de Cele Sfinte, ca inchipuie lepadare. Sa se inchine Sfintelor Icoane şi
Sfintei Cruci, care sunt la raspantii de drumuri
951. Cea mai mare avere şi cea mai de pret a crestinilor, este Sfanta Cruce.
952. Cand se canta: „Hristos a inviat…”, impreuna cu cerul canta tot pamantul, şi vazduhul, şi
toate vietatile.
953. Lumanarea e darul Sfantului Ioan Evanghelistul. Chibritul este darul Sfantului Evanghelist
Matei. Bucatica de panza alba e darul Sfantului Evanghelist Marcu.
954. Cel ce canta: „ Dumnezeu este Domnul şi s-a aratat noua, bine este cuvantat cel ce vine
intru numele Domnului”, pe langa rugaciune, ia parte cu propovaduitorii şi cu marii predicatori
despre Dumnezeu.
955. Crestinii sa ceara: „Da-mi, Doamne, rabdarea lui Iov, ca sa biruiesc duhul cel intunecat. Da-
mi, Doamne, rabdarea Mucenicilor, care n-au cartit”.
956. Bunilor inchinatori şi blagoslovitilor crestini, nu le trebuie alta pilda mai mareata şi mai
cunoscuta, şi mai patrunzatoare, ca plida Mantuitorului.
957. Cine crede in puterea Tatalui Ceresc, nadajduieste la mila şi la bunatatea Lui şi niciodata sa
nu dispere.
958. Dragostea şi ravna de a-L iubi pe Dumnezeu, rasare sau izvoraste din inimile acelora care
s- au fagaduit cu constiinta ca vor fi puriri fii credincioşi şi buni slujbasiai Sfintei Biserici.
959. Daca cineva nu a vorbit cu nimeni, cat timp a durat rugaciunea, se socoteste ca a vorbit cu
Dumnezeu.
960. Asa se zica crestinul: „Las totul in voia Domnului. Acolo este satiul, acolo este implinirea a
toate”.
961. Cuviosii din trecut işi pregateau raul pentru corpul lor, işi faceau vinovatie pentru sine, ca sa
nu adoarma in timpul rugaciunilor aur, care sunt Psalmii.
962. Sa se scrie rugaciunile Miezonopticii şi sa se imparta celor ce au trebuinta.
963. Cel caruia nu-i lipsesc rugaciunile de noapte, va birui in toate.
964. Sa cinstesti ziua de la nastere cu un prinos la Sfanta Biserica, nu-i pacat. Sa nu se faca
masa cu mancare multa, cu betie, care sa ajunga ladestrabalare, ca se ajunge la ratacire.
965. Aveti binecuvantare sa faceti rugaciuni, rugaciuni, şi iaraşi rugaciuni. Caci, cum cumperi cu
banii tot ce iti trebuie, asa cumparati cu rugaciuni, daruri şi binecuvantari.
966. Faceti „Acatistul Sfantului Mina” 40 de zile şi la orice paguba, un furt sau ceva rapit fara voie
de cineva. Evaluati lucrul acela cat ar fi in bani. Socotiti şi costul unui Acatist pentru citit şi atatea
Acatiste sa faceti. Şi atunci, vinovatul işi primeste pedeapsa de la Dumnezeu.
967. Omul, prin tacere indelungata işi capata mantuirea.
968. Cu semnul Sfintei Cruci, va veti izbavi de ispite.
969. Bunatatea lui Dumnezeu se slobozeste acolo unde se graieste purul adevar.
970. Sa cantati mereu: „Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri şi va plecati, caci cu noi este
Dumnezeu”.
971. Precum apele nu-şi intrerup cursul, asa nici crestinul sa nu-şi intrerupa drumul spre
mantuire, oricat de greu ar fi.
972. Prin rabdare şi smerenie, se sfintesc oamenii. Prin dreptate se inalta, prin adevar stralucesc
in veci sufletele lor.
973. Oricat ar fi pe pamant necazul de mare, sau veti fi biciuiti de durere, sa nu va mahniti, sa nu
va framantati. Mai bine este sa ziceti: „Fie voia Domnului”. Cu aceste trei cuvinte, care
marturisesc Sfanta Treime, inlaturati milioane de vrajmasi, care napadesc puhoi asupra voastra
974. Stiti cine face voia Domnului? Cine nu tine manie si, mai vartos, nu se maniaza. Cine nu se
cearta, cine nu-şi apara ale sale, cine se separa de gloata lumii, cel ce lucreaza fara cartire, cel
ce rabda toate nedreptatile, fara se caute a se razbuna. Daca ti-a furat cineva ceva şi stii
persoana, sa nu-i iei alt lucru in loc şi nici ceea ce ti-a luat. Lasa totul la voia lui Dumnezeu. Daca
ai vazut acel lucru şi este cu putinta sa-l iei inapoi, nu-l lua. Mai bine zis: „Las totul in voia lui
Dumnezeu”.
975. Sfanta Cruce peste tot pamantul e pururi biruitoare.
976. Puteti sa va intocmiti vesmant care sa va adaposteasc sufletul, prin rugaciuni, metanii, post,
inchinaciuni.
977. Cei ce L-au slavit pe Dumnezeu şi s-au rugat Puterilor Ceresti, pentru ei şi pentru poporul
lor, s-au mantuit.
978. Sa nu va intrerupeti rugaciunile din miez de noapte. Sunt de mare trebuinta sufletelor
voastre.
979. Nu Sfintei Treimi ii trebuie rugaciunile voastre, ci voi aveti trebuinta de Sfanta Treime.
980. Cu vrednicie sa luati zilnic Sfanta Anafora şi Sfanta Aghiasma.
981. Cei ce nu-şi amintesc de Sfintele Rugaciuni de zi sau de noapte, sunt ca niste rataciti in
pustiu.
982. Intr-o convorbire cat de mica cu un om, cel care nu pomeneste numele lui Dumnezeu de cel
putin trei ori, acela nu e cu Dumnezeu
983. Purtati in suflet pe preacuviosii parinti şi pe preacuvioasele maici, cugetati la ei, rugati-va lor
şi va vor intinde o mana de ajutor
984. Dumnezeu iubeste fecioarele care nu se casatoresc, ci traiesc printre oameni şi sufera
barfeli şi nedreptatile acestora, rabdand, lacrimand şi rugandu-se pentru ei.
985. Sfanta Evanghelie ne invata: „Umblati pana e lumina!”
986. Sa zicem: „Las la voia lui Dumnezeu”, „ Faca-se voia lui Dumnezeu”, „Fie cum o vrea
Dumnezeu”. Recunoastem pe Dumnezeu, marturisim pe Dumnezeu, suntem in stirea lui
Dumnezeu, am lucrat toata viata in numele lui Dumnezeu.
987. Adevaratii crestini, in toate miscarile şi lucrarile lor sunt pentru a da exemple frumoase altora
şi sunt socotiti ca niste apostoli ai vremurilor de fata.
988. Lasa totul in tacere, iar Sfintele Rugaciuni sa le privesti cu mintea, ca pe o oglinda vesnic
nestricata. Adevarul sa-l ai in suflet, ca o sabie. Dreptatea sa-ti fie toiagul sufletului.
989. Mantuitorul Iisus Hristos a fost un sarac pe pamant, dar in Imparatia Cerurilor a fost şi este
Imparat.
990. Decat sa faci prea multe rugaciuni şi sa ai inima plina de pizma, mai bine te temi de
Dumnezeu, ca sa nu-ti fie putinele rugaciuni in zadar.
991. Cititorii au o plata, ascultatorii au doua. Cel ce cugeta la rugaciune de miez de noapte, dar
este in imposibilitatea de a o face, arzand de dorul ei, acela are trei parti.
992. Sa va rugati şi sa iertati, ca sa vi se ierte şi voua.
993. Niciodata sa nu se scoale crestinul de la masa, intarindu-şi trupul cu hrana şi sa nu-i
multumeasca lui Dumnezeu. Acestia se aseamana cu porcii.
994. Cei care mananca resturile de mancare, ramase de la praznic, a doua, a treia sau a patra zi,
se aseamana cu cainii, care mananca mancarea dupa ce au dat-o afara, vamitand pentru ca au
mancat cu lacomie
995. Daca te rogi pentru cei ce inca nu i-ai cunoscut, mai ai o plata in plus de la Dumnezeu.
996. Luptati, rabdati şi iertati, ca sa vi se aduca de la bun la mai bun.
997. In orice imprejurare, rugaciunea sa fie mai intai intretinatoarea sufletului şi in a doua parte,
ingijiti şi de trup. De aceea, a hotarat Tatal Ceresc rugaciunea de noapte şi mai ales, cea de la
cumpana noptii.
998. Un rege, cand a plecat la razboi, si-a instruit generalii şi si-a pregatit ofiterii, iar ofiterii pe
soldati. Ofiterii sunt mucenicii şi cuviosii, iar generalii Sfintii Evanghelisti, impreuna cu Sfintii
Apostoli. Deci, sa se cinsteasca dupa cuviinta, Sfintii Evanghelisti, Sfintii Apostoli, Sfintii Cuvioşi
Parinti, Sfintii Mucenici.
999. Era un pustnic cu numele Vasile, şi cand i-a fost viata spre sfarsit, si-a adus aminte de cele
trei metanii. Obosit de toata alergarea vietii, s-a ridicat de jos sa le faca, pentru ca era batran şi
nu mai putea implini Pravila. Cand s-a ridicat de la prima metanie, de dincolo de usa a strigat
cineva:„preacuvioase, deschideti”. Am adus ceva de gustare şi ceva de imbracaminte. E inceput
de iarna şi ne-am gandit ca-ti fac trebuinta. Pustinicul, pe jumatate rece, indeplini şi a doua
metanie. Cand sa se ridice la a treia metanie, se auzi vocea din nous: „nu te zabovi
preacuvioase, deschide!” S-a intetit viscolul şi astept cu povara. „-Duceti-o altora, mie nu-mi mai
trebuie”. Şi la a treia metanie a ramas cu fata la pamant, stingandu-se din viata.
1000. Luand parte la Sfanta Liturghie, sa mergi in mijlocul Sfintei Biserici, sa te atinga preotul cu
Sfintele Daruri. Altfel, nu esti in rand cu inchinatorii şi rugatorii crestini.
1001. Indrazneste, ca Domnul şi Imparatul Cerurilor imparte Darurile Sale tuturor celor ce-L
cauta.
1002. Fapta buna inmulteste blagoslovenia casei.
1003. Pentru boli şi boli mai vechi, cronice, sa se faca Sfantul Maslu.
1004. Cand veti slabi cu rugaciunile, sa stiti ca Domnul şi Imparatul Cerului şi al pamantului, v- a
parasit. Ca rugaciunile nu depind de Cel ce a facut lumea, ci lumea depinde de Cel ce a facut-o.
1005. Cei ce nu cinstesc Sfanta Biserica şi nu merg la Sfintele Liturghii sa-şi hraneasca sufletul,
nu pot fi cu Dumnezeu.
1006. Cei ce nu se marturisesc şi nu primesc Sfintele taine, nu pot fi prezenti in fata Sfantului
Jertfelnic.
1007. Prin Sfanta Biserica iti alini sufletul şi te incurajezi.
1008. Botezul este o taina, facand parte din cele 7 Taine. Cine nu-şi spune numele pe care l-a
primit la Sfantul Botez, se desparte pe sine de Dumnezeu şi se leapada de Sfanta Credinta
Ortodoxa.
1009. Fiti ca pruncii, ca sa va fie mantuirea mai usoara.
1010. Dumnezeu Tatal, Unul a fost, Unul este şi Unul va fi pana la capatul veacurilor.
1011. Fiecare copil nascut, este dator sa se roage pentru parintii lui.
1012. Prin suferinta, necartind, se castiga mantuirea.
1013. Cu dragostea şi cu rabdarea, sa stingeti ura. Luati aminte la cuvintele rostite la Sfintele
Rugaciuni, ca sa va puteti intari sufletul, pentru a fi in stare sa va aparati in ziua primejdiei.
1014. Marturisirea la preoti, ii aduce pe crestini de la intuneric la lumina. Primind Sfintele Taine,
primiti loc de cinste. Ingerul Pazitor se preocupa sa duca sufletul la locul de cinste, unde Tatal
Ceresc l-a poftit
1015. Prietenii cei mai buni ai oamenilor intelepti sunt: rugaciunea nelipsita din minte, lucrul
mainilor şi tacerea.
1016. Multumeste lui Dumnezeu cu inima şi cu sufletul scaldat in bucurie, preamareste pe Cel ce
ti-a dat trezia, ti-a luminat mintea, ti-a dat hotararea şi taria de a duce lucrul la bun sfarsit
1017. La orice munca, dar mai ales la rugaciune, cauta sa fii primul, pentru a fi pilda celor din jur.
1018. Toti inchinatorii care nu si-au saturat pantecele in timpul Sfintei Liturghii, primesc
binecuvantare
1019. Rugaciunea mintii sa fie pururi cu voi.
1020. Orientandu-va spre sfintele carti, sa aveti o asezare frumoasa, sfanta, deosebita fata de
alte secte: botezul, legatura cu puterea Duhului Sfant, Sfintele Taine, legatura cu insuşi
Mantuitorul.
1021. Rugaciunea sa va fie toiag de sprijin sufletului, ca sa puteti urca muntii stancoşi şi
prapastioşi ai vietii, ca sa puteti ajunge pe Golgota mantuirii.
1022. In cer se scrie şi o mica gandire pentru a-i compatimi pe alti nenorociti. Orice inchinaciune
facuta cu dreapta cugetare, se inregistreaza.
1023. Daca te insulta cineva, sa-l ierti repede, ca sa dai dovada ca-L iubesti pe Dumnezeu.
1024. Sa nu te intreci sa ocupi locul cel dintai. Renunta la el, ca sa dai dovada ca-L iubesti pe
Dumnezeu
1025. Nimeni sa nu se culce şi sa doarma, chiar daca este frant de oboseala. Intai sa
pecetluiasca culcusul cu trei metanii, la sculare iaraşi 3 metanii in numele Sfintei Treimi.
1026. Sa nu plece la nici o treaba crestinul, pana nu face cel putin trei inchinaciuni, daca nu se
poate metanii. Sa cugete şi sa zica: „Doamne ajuta-ma!”
1027. Sa nu duca nici un dumicat la gura, la vreme de drum, la treaba, in livada sau in padure,
fara sa zica: „Doamne binecuvinteaza, ca din bunatatile tale, ma hranesc eu, pacatosul”.
1028. Sa nu te asezi la masa pana nu zici „Tatal nostru”.
1029. Rugaciunea facuta cu evlavie, oricat de mica, iti inalta sufletul spre cer
1030. Sfanta Cruce sa fie cu voi. Sfanta Treime sa va fie sprijin.
1031. Cereti binecuvantare de la Sfintele Moaste şi pentru cei pe care-i cunoasteti şi nu pot fi de
fata.
1032. Tamaia e o favoare, o chemare cu simt catre Dumnezeu. Lumanarea aprinsa e in numele
Domnului nostru Iisus Hristos
1033. Binecuvantarea Domnului Iisus Hristos este peste toti crestinii care se inchina la Sfintele
Biserici, peste cei ce n-au putinta sa ajunga la Sfintele Biserici, dar se gandesc la Sfanta
Liturghie şi n-au mancat nimic. Peste toti crestinii ortodocşi care sunt bolnavi in spitale, peste
multimea batranilor neputincioşi şi peste pruncii botezati, care incep sa vieze.
1034. Sa nu cartiti impotriva ispitelor, ca cine nu-i ispitit, nu poate fi mantuit. Slaviti puterea lui
Dumnezeu cu bucurie in toate.
1035. Vorba buna seamana iubire. Din vorba dulce rasare dragostea pentru aproapele.
1036. Dati slava Imparatului Ceresc, pentru starea şi locul in care va aflati.
1037. Rostind numele lui Dumnezeu, insemna urcarea unei trepte spre lumina.
1038. Sfanta Cruce este nadejdea crestnilor. Nimic sa nu miscati pana nu va insemnati cu
semnul Sfintei Cruci si-L chemati in ajutor pe Domnul.
1039. Cine are pe Dumnezeu in inima, vietuind pe pamant, are in cer toate boagtiile.
1040. Cel ce pomeneste mortii in rugaciunea de la miezul noptii, are un adaos de bunatate
pentru sufletul sau.
1041. Inchinaciunile la vreme de seara, te apara de primejdiile din timpul noptii, iar cele de
dimineata sunt cerere de binecuvantare pentru acea zi.
1042. Cine evita certurile, uraciunile, vrajba, iubeste impacarea cu toata lumea, nu tine cont de
vorbele aruncate fara chibzuiala, trece cu vederea orice cuvant spus fara judecata, vorbeste
masurat cu fiecare, acela face inscris cu Dumnezeu. Toate rugaciunile ii sunt primite si-L cheama
pe Domnul la el.
1043. Daca va insemnati cu semnul Sfintei Cruci cand se citesc Sfintele Rugaciuni, aveti la baza
şi pravile şi canon
1044. Cine doarme la rugaciune, face prima voie a diavolului.
1045. Daca stai in genunchi şi simti ca somnul vine, te scoli in picioare şi schimbi locul. Daca
povara atarna ca un bolovan, ieşi afara. Şi daca nici asa nu scapi de povara, spala fata ta cu
apa.
1046. Pretuiti timpul de rugaciune, orele de priveghere, ca voua va trebuie. Alaturi de iesirea
sufletului este şi o dare de seama
1047. Cine doarme şi leneveste la rugaciune, nu castiga nimic sufleteste.
1048. Luati aminte la clipa mantuirii! Rugaciunea, rabdarea, iertarea şi tacerea sa nu va
lipseasca. Nimeni nu a plecat cu avutiile de pe pamant, ca sa-şi faca salas dincolo de mormant.
1049. Cu rugaciuni s-au slobozit cei din lanturi, prin rugaciuni au iesit cei din inchisori, uc
rugaciuni, cu post şi cu lacrimi s-au ridicat sufletele din adancurile iadului.
1050. Fiind in gloata, in multime, in adunari, gandul sa-l inalti la Dumnezeu, sus in cer, unde nu
patrunde faradelegea.
1051. Fericiti cei ce au cunoscut şi cu frica de Dumnezeu şi cu dragoste, indoit au cautat sa
indeplineasca poruncile lui Dumnezeu.
1052. Este bine ca in fiecare zi sa tamaiati locuinta in care dormiti. Daca e posibil, şi in jurul
casei.
1053. Rugaciunea de obste e frumoasa ca florile de camp, de faneata, de balta, de padure. Iar
Sfintele Rugaciuni facute de unul singur, care se instraineaza de tot ce este pamantesc şi se
inalta cu cugetul catre cele Dumnezeiesti, sfanta rugaciune e ca florile necunoscute, rare, aduse
din strainatate, cu parfum puternic, la care nimeni nu stie sa-i zica pe nume.
1054. Sa aveti scris in documentele vietii cat mai multe metanii, postiri, zile de infranare, evitari
de certuri şi razbunari. Sporiti rugaciunile de noapte şi pomenirile pentru cei morit. Şi imblanzirea
animalelor este o fapta buna.
1055. Treziti-va din somnul adanc al pacatelor şi ridicandu-va cu totii, in cor, veseli sa strigati:
„Hristos a inviat”.
1056. Faptele buna facute in ascuns se prefac in flori ale bucuriei in cer. Se transforma. Se
transforma, se preschimba şi se infatiseaza inscrise in piatra, in sapaturi de aur.
1057. Toti crestinii sa bea din izvoarele de apa vie, care este credinta cea drepta. Iar izvoarele
sunt Sfintele Evaghelii de peste an, care adapa sufletele.
1058. Duminica e ziua Domnului si-l opreste pe crestin de la orice lucru.
1059. Mare taina este Sfanta Liturghie! Ea e mama tuturor rugaciunilor. Şi putini putini sunt
vrednici a se supune mamei.
1060. Nu slabiti cu rugaciunea, ca va prabusiti. Sanu dati ocazie de suparari indelungate, ca vin
duhurile rele cu familii intregi, ca sa unelteasca impotriva voastra, cum poate fiecare. Fiti
indiferenti de orice barfa şi prin fapte, marturisiti pe Dumnezeu. Sa nu socotiti niciodata minciuni,
ca-l primiti pe diavolu la adapostul sufletului vostru. Sa fie omul obosit de truda muncii, sa aiureze
mergand şi sa faca 3 metanii inainte de a se aseza in pat sa se culce. Se fac 3 metanii la culcare
şi 3 la sculare, slavind pe Dumnezeu.
1061. Pustnicii au fost socotiti mai mari decat imparatii, pentru ca s-au invrednicit de orice dar.
Au fost viteji in intregime, dar fara sa posede arme nascocite de oameni. Prin tacere şi rugaciuni
neincetate, , privegheri indelungate, uitand de hrana cea trupeasca, s-au transformat in duhuri,
purtand trup. Iubirea de Dumnezeu neintrerupta, i-a ridicat in slava cerului.
1062. Sa nu dati loc indoielilor in sufletul vostru, pentru mila lui Dumnezeu. Rugati-va cu cuget
curat, asteptand mila lui Dumnezeu, ca sa va cerceteze.
1063. Dreptatea nu piere nicodata. Nu mancati fara randuiala. Numai Sfintele Rugaciuni sunt
sprijinul vostru.
1064. Sa nu faci rugaciunea cu indoiala in suflet şi nici cu mintea imprastiata.
1065. Cine serveste mai mult de 3 bobite de Anafora, sa nu se mai hraneasca cu altceva timp
de 6 ore.
1066. Invataturile şi sfaturile preotesti, intaresc şi intineresc sufletul celor plecati şi a celor
smeriti.
1067. Mai bine este pentru fiecare crestin, aflandu-se in necazuri, sa se roage Atotputernicului
Dumnezeu neintrerupt, decat sa stie inainte inlesnirea.
1068. Cat se poate de des sa va inchinati Sfintelor Moaste ale Sfintilor purtatori de biruinta, la
Sfintele Icoane facatoare de minuni, cum este cea de la Manastirea Dalhauti.
1069. La rugaciune, seara, sa zici: „Ajuta-i, Doamne, pe cei ce m-au ajutat pe mine”
1070. Cand crestinii işi recunosc greselile, inainte de a aluneca cuvatul pe limba, sunt iertati de
Puterile Ceresti. In lumea divina, nu e razbunare, ci numai iertare
1071. Invatatura Sfintei Evanghelii, şi sfaturile Sfintilor Parintilor Parinti, spun sa intorci cu bine
nemasurat celor ce-ti fac rau.
1072. Pleaca-te cu corpul, cu inima, cu cugetul, ca sa-ti fie rugaciunea primita.
1073. Prin chin, prin osteneala şi multa truda, se castiga mantuirea. Inaltati rugaciuni fierbinti, ca
sa puteti fi salvati.
1074. Crestinii atinşi cu Sfintele Daruri, au o calitate pentru dragostea şi evlavia lor.
1075. Cu vreme şi fara vreme, rugaciunea mintii sa nu-ti lipseasca.
1076. Cine se roaga mai cu temei, şi mai mult, sa fie sigur ca este mai mult scris şi inregistrat.
1077. Cand esti singur şi ai şi putinta şi timpul, ridica dreapta ta in dreptul fruntii şi insemneaza-
te cu Sfanta Cruce, fara vorbe multe, ci zi doar atat: „ Doamne miluieste-ma!”
1078. Mare milostivire a lui Dumnezeu, sa ma curete de pacate şi sa-mi fie şi mie primite
dreptele cugetari şi ganduri
1079. Daca nu ai tamaie la rugaciune, se cuvine sa ai lacrimi. Ca daca ai durere in suflet,
lacrimile sunt mai la indemana decat tamaia
1080. Cine are rugaciune mintii, nu poate fi parasit niciodata de puterea lui Dumnezeu. El se
roaga in calatorie, in tren, in camp, lucrand in padure, prin orase, prin adunari de lume, oriunde
poate sa se inalte cu mintea la Dumnezeu.
1081. Un sfant mucenic are intaietate in fata Sfintei Treimi, mai mult decat un rege al unei tari şi
mai mult decat un imparat pamantean. Fiindca s-a lipsit de sine, rostind pana la ultima suflare,
numele lui Dumnezeu.
1082. Un Sfant ne spune: „Nu-mi trebuie daruri de la oameni. Imi trebuie darul lui Dumnezeu, ca
sunt pacatos şi am trebuinta de mantuire”
1083. Inchinaciunile dinainte de a te culca, se inregistreaza. Fiindca fiecare e obosit de munca şi
inainte de a se culca işi mai aduce aminte sa se inchine lui Dumnezeu. Intai sa-I multumeasca
pentru ziua care s-a incheiat şi apoi sa lase grija de noapte in sarcina Celui Preainalt.
1084. Cine are rabdare pe langa cei netrebnici, ca sa-i induhovniceasca, mare plata are.
1085. Rugaciunea de orice fel este sprijinitoare a sufletului.
1086. Rugaciunea facuta cu nadejde strabate cerurile.
1087. Rugaciunea facuta de fecioare este inregistrata intr-o inalta cinste.
1088. Cand mergeti in fata duhovnicului, sa marturisiti tot adevarul, ca sa ramaneti curati ca
pruncii.
1089. Sfintele Rugaciuni facute cu mare incredere ridica sufletul de la intuneric la lumina.
1090. Maica Iuliana, de astazi te vei numi Evsevia.
1091. La cele 12 Evanghelii şi la Prohodul Domnului se cade sa mergeti la Sfanta Biserica in
negru. Flori de primavara sa duca femeile in dar, ca la mort, sa se verse multe lacrimi pentru
spalarea pacatelor, iar la Sfanta Inviere şi saracul şi bogatul sa fie vesel, ca Domnul nostru Iisus
Hristos a inviat pentru toti.
1092. Duhul umilit, inima infranta şi smerita ajuta mult la iesirea sufletului.
1093. Sfintele Liturghii date la Sfantul Altar, sunt mult ajutatoare pentru orice suflet cu nume de
crestin,oricat ar fi de pacatos
1094. Rugaciunile şi inchinaciunile in singuratate sunt cele mai primite.
1095. Cantati şi va rugati, mancati şi va rugati, dormind, catre Domnul cugetati.
1096. Crestinul sa nu se aseze la masa fara a se ruga lui Dumnezeu şi fara sa-şi insemneze
corpul cu Sfanta Cruce, drept cinstit, şi multumit.
1097. La orice rugaciune sa se pune inceput cu semnul Sfintei Cruci, de cel putin trei ori, fara
pauza.
1098. In calatorii nu-ti trebuie nici toiag, nici haine de acoperamant, nici traista, ci doar
rugaciunea.
1099. In minte şi in gand, niciodata sa nu te culci in patul tau, fara a rosti rugaciunea.
1100. Atotputernicul Dumnezeu ii iarta pe cei ce s-au despartit de cele lumesti şi fac pocainta.
1101. Toti crestinii care se afla in Biserici, in timpul Sfintei Liturghii, primesc binecuvantare prin
puterea Duhului Sfant.
1102. Cerul canta, pamantul canta, vazduhul canta „Imparate Ceresc..”.
1103. Cine il iubeste cu adevarat pe Dumnezeu, ii slujeste cu supunere şi cu dragoste.
1104. In numele Tatalui este marturisirea la crestini şi in numele Fiului este Sfanta şi
Dumnezeiasca Taina şi in numele Duhului Sfant este lumina, care la iesirea sufletului din trup,
este nevoie sa fie ajutata persoana in cauza.
1105. Lacrimile pun adaos bun pentru suflet
1106. Marturisirea deasa este primenirea sufletului.
1107. Psaltirea inteleasa cuvant cu cuvant este temelie nesurpata a sufletelor celor ce au
inteles.
1108. Necazurile şi nemultumirile le spui in fata Sfintelor Icoane, printre rugaciuni.
1109. Unde sunt flori, rasar bucurii. Unde se fac Sfinte Rugaciuni, se face mantuire. Cine vrea sa
se mantuiasca, nu se razvrateste, nici cu tata, nici cu sora, nici cu straini, nici cu prieteni, refuza,
renunta, cedeaza, se retrage, nu pofteste nimic de la nimeni şi cauta pacea.
1110. Cine e stapanit de Duhul lui Dumnezeu, este nascut cu Duhul lui Dumnezeu, este
imbracat cu Duhul lui Dumnezeu şi fata lui e luminat
1111. Cine cinsteste pe Dumnezeu in fata oamenilor, şi Atotputernicul ii randuieste loc de cinste,
atat cat este in trup, dar mai ales, dupa ce se desparte sufletul de trup
1112. Fiti tari! Sa nu va indoiti de ceea ce au lasat scris Sfintii Parinti.
1113. Iertarea şi impacarea deschide şi lumineaza calea spre mantuire.
1114. Oamenii evlavioasi, in credinta lor nemasurata, au momente cand işi dau şi camasa de pe
ei. Vai şi amar de acela care o ia.
1115. La rugaciune este asa: cine citeste cu atentie, seamana flori alese; cine asculta cu multa
bagare de seama, culege cele mai frumoase flori, care poarta cel mai scump parfum şi nu pot fi
vazute de oamenii care inca vietuiesc in trup. Cei care citesc cu nepasare, seamana iarba care
se arata palita.
1116. Crestinii care au imbratisat dreptatea, care au vietuit in dreptate, s-au simtit multumiti a
face dreptate, nu merg la judecata pe calea vamilor, ci merg pe calea libera pana la Scaunul sau
la Tronul Sfintei Treimi. Acestia rostesc des „Crezul”, marturisint Sfanta Treime, prin rugaciune.
1117. Sfant este omul fara pata, fara greseala, fara pacat şi sta alaturi de Mantuitorul.
1118. Frica de Dumnezeu şi increderea ca exista cu adevarat, il face pe om curat, luminat şi
stralucit cu fata, mai presus de ingeri
1119. Dumnezeu Atotputernicul a fost Unul, este şi va fi. Sfanta Treime deopotriva merita sa fie
marturisita şi cinstita de gurile crestinilor.
1120. Una e rugaciunea omenirii de rand şi alta a fecioarelor şi a feciorilor.
1121. Era intr-o scorbura de copac un fecior, pustnic, om simplu, care se ruga asa: „ Doamne,
mi-e dor de tine”, „Doamne, vreau sa Te vad pe Tine”, „ Te rog sa ma auzi pe mine”.
1122. Cei ce zideau pe vremuri Sfinte Biserici si-au pregatit locul in rai.
1123. Tatal Ceresc va ingaduie, va rabda şi va primeste intoarcerea la credinta
1124. Smeriti-va ca sa luati locul cel dintai. Rugati-va ca sa va sfintiti. Postiti ca sa va curatiti.
Vorbiti putin ca sa nu va agonisiti pacate
1125. Marturisirea la preot deschide cale luminoasa catre Rai, spre odihna şi spre fericirea
vesnica.
1126. Inaltati rugaciuni la Dumnezeu, pline de incredere, iar in urechile crestinilorsa semanati
cuvinte impodobite cu multa intelepciune, fara sa ve laudati şi sa va preamariti pe voi.
1127. De la pruncii care pot a intelege şi pana la batrani, sa le vorbiti ca este un Dumnezeu care
ii sprijina, ii ajuta si-i mangaie pe toti care-L cheama in ajutor
1128. Sufletul care a patimit fiind in trup şi slujind lui Dumnezeu, s-a mantuit.
1129. Inimile curate sunt ca boarea diminetii şi aproape de sfintenie.
1130. Toata lucrarea pe care o cere Dumnezeu sa o faceti este spre mantuirea sufletului.
1131. Mai intai sa aveti grija de suflet, sa nu va leneviti a face rugaciuneade miez de noapte,
care va scoate din toate necazurile.
1132. Prorocul David a spus: „Pacatele tineretilor mele şi ale nestiintei mele, Doamne, nu le
pomeni”. Deci, ele apun o data cu tineretea şi se sterg cu cainta, cu parerea de rau pentru tot ce
am facut rau.
1133. Cine iubeste pe Dumnezeu din toata inima, şi vrea sa implineasca poruncile, nu-l
intereseaza ce spun cei din stanga şi ce zic ce-i din dreapta, ce-i striga cei din fata şi ce murmura
cei din spate. Işi inalta mintea sus, la Dumnezeu şi marturiseste cu fapta ca vrea sa-I slujeasca.
1134. Crestinii sa nu vorbeasca despre alti oameni, ca sa nu cada in pacat. Sa vorbeasca
despre puterea lui Dumnezeu, despre tainele şi lucrarile lui Dumnezeu, despre mila lui
Dumnezeuin sufletele oamenilor.
1135. Inchinaciunile crestinilor ortodocşi sunt cheile credintei in adevartul Dumnezeu. Dar sa fie
şi cugetarea tot la Sfanta Cruce.
1136. Cand lucrati, Domnului sa va rugati. Cand mancati, pe Domnul sa-L laudati
1137. Vesnic iubiti adevarul, ca sa aveti patrie cerul. Sa iertati in lume toate, ca sa aveti parte de
dreptate.
1138. Sa fim tot timpul cu rugaciunea in gura şi sa facem bine oricui
1139. Rugaciunile, Acatistele, Psaltirile ce le faceti folosesc in primul rand celor ce le fac, apoi
celor ce le-au platit.
1140. Ca sa ia crestinul de la inceput calea spre mantuire, intai sa Sfintii din ziua in care s-a
nascut, cu Sfanta Liturghie, fara mese faloase şi bautura multa.
1141. Crestinii sa vorbeasca despre slava nemasurata a lui Dumnezeu despre puterea Sfintei
Treimi, despre marea bunatate a Maicii Sfinte, care este intrutotul milostiva
1142. Daca e chemare e şi iertare. Indrazniti la rugaciune, cereti cu trupul infrant şi cu sufletul
smerit. Ca ce nu e cu putinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu.
1143. Cu Crucea risipesti vrajba.
1144. Rugaciunea trebuie impletita cu munca şi munca sa fie impletita cu rugaciunea.
1145. Toti inchinatorii la Sfintele Biserici sa fie linistiti, ca sa primeasca binecuvantarea cereasca.
1146. Sa va indreptati şi sa va rugati, caic Dumnezeu Atotputernicul este bogat in mila şi in
bunatate. Intoarcerea crestinilor la calea cea adevarata, sa o socotiti ca pe o chemare sfanta la
Dumnezeu.
1147. Tot crestinul ce se inchina lui Dumnezeu este ispitit. Cand este ispitit, sa nu se indoiasca,
ci mai mult sa se smereasca.
1148. Cand se sarbatoreste Sfanta Inviere, crestinii sa nu doarma, ca este cel mai mare pacat.
1149. Cine nu ia parte la Sfanta Inviere, fara motive serioase, este socotit in fata Puterilor
Ceresti ca un ratacit, ca un lepadat de Sfanta şi Dreapta Credinta.
1150. Mai bineprimiti sunt cei din inchisori, care au cugetat arzand de dor, spalandu-şi fata cu
lacrimi fierbinti, ca nu a fost cu putinta sa mearga la Sfanta Inviere
1151. Sfanta Inviere bucura inimile, inveseleste sufletele şi insenineaza fetele celor bogati şi a
celor saraci.
1152. Toti care fac rugaciuni pentru altii, fara interes financiar, la iesirea sufletului işi primesc
darul şi cununa.
1153. Toti cei care fac osteneala din dragoste curata, iau plata de la Marele Imparat Dumnezeu.
1154. Fericiti sunt aceia care L-au cunoscut pe Dumnezeu şi au cautau cat de putin sa urmeze
calea Lui.
1155. Priviti cu ochii mintii farul nestins de la capatul vietii, care este mantuirea voastra, numai
daca lucrati toate in numele Domnului.
1156. Dintre toate cele de pe pamant, cea mai blagoslovita este apa. Nimic nu poate trai pe
pamant fara apa.
1157. Apa cea vie este insuşi Mantuitorul. Chemati-L la rugaciune, slaviti-L, inchinati-va Lui cu
trupul şi cu sufletul, şi va va fi de ajutor in amandoua vietile
1158. Cinstiti praznicele lui Dumnezeu şi veti vedea slava Lui.
1159. In special mamele, mare intrebare au, pentru ca nu stiu de ce s-au casatori, pentru ca nu
dau indrumare buna noilor nascuti, nu-i ndruma catre Sfanta Biserica.
1160. Au fost unii crestini cu mintea slaba, intunecata, care nu au putut invata o rugaciune
sfanta, dar aprindeau o lumanare, o puneau intr-un blid şi se invarteau in jurul ei, cu sufletul plin
de bucurie, ca au adus mare jertfa lui Dumnezeu. Şi au fost socotiti cu aceia care stiau toate
randuiala rugaciunilor.
1161. Pentru praznicul Inaltarii şi al Pogorarii Duhului Sfant, nimeni sa nu lipseasca de le Sfanta
Biserica, ca nu exista iertare de la Dumnezeu. Nici batranilor care merg in doua carje, nu le e
primita scuza.
1162. Preacurata Fecioara nu a nascut numai pe Unul din Sfanta Treime. Se spune ca a nascut
pe Fiul rabdarii, Mantuitorul a rabdat şi inca şi astazi mai rabda faradelegile noastre.
1163. O viata are şi crestinul, dar sa stie cum sa o traiasca şi sa stie cum sa se pregateasca
pentru viata cea vesnica. Sa nu fie certat cu nimeni, şi daca s-a ivit vreo cearta, din nedare de
seama, imediat sa-şi cear iertare. Cu rugaciunea sa fie permanent pe buze, macar cu un
„Doamne irta- ma!”. Sa nu asupreasca pe nimeni. Cel mai nevinovat şi curat este acela care-şi
cunoaste greselile şi marturiseste tuturor greseala ce a facut. Da respect batranetilor, arata mila
saracilor, miluieste pe cei neputincioşi şi posturile le respecta cu evlavie
1164. Cand dai de necazuri sa zici: „ Fie voia lui Dumnezeu peste tot şi peste toate”
1165. De toate işi strang oamenii in depozitele lor: „bani, lucruri, unelte de munca, case
frumoase, numai Sfinte Rugaciuni nu strange numeni in depozitul lui.
1166. Cand crestinul spune „Tatal nostru”, postat in fata unei Sfinte Icoane sau in fata unei Sfinte
Cruci ori in dreptul unei Sfinte Biserici, sa-i ierte pe toti cei ce au gresit şi sa-i ierte şi pe auditorii
acestei Sfinte Rugaciuni. Cei ce nu iarta rostind aceasta Sfanta Rugaciune Domneasca,
deasemeni şi cei ce o asculta, fac lepadare ce Cele Sfinte şi despartire de Sfanta Biserica.
1167. Crestinul sa aibă mai intai rugaciuni fierbinti catre cer, binecugetare, rabdare, trecand cu
vederea cuvintele cele spuse cu nedare de seama, facandu-se ca nu a inteles sau ca e
nepasator. Bruscarile altora sa le primiti cu nepasare. De aici vine smerenia.
1168. Prin smerenie, orice suflet se mantuieste.
1169. Cine este intarit cu rugaciuna şi nadajduieste in puterea lui Dumnezeu, nu ii este frica de
diavol.
1170. Cei ce-L cauta pe adevaratul Dumnezeu, şi Dumnezeu ii cauta şi ii cheama la masa sa
imbelsugata şi plina de bunatati. Masa Cereasca, care de-a pururi ramane imbelsugata.
1171. Unde traia Sfantul Pangratie, traia şi un batran care asculta toate sfaturile preasfantului. Şi
s-a dezlantuit o furtuna mare, prin acele locuri, incat trosneau padurile şi smulgea copacii din
pamant. Batranul calatorea prin mijlocul padurii şi s-a oprit din cauza furtunii. Nu mai era
speranta de mers şi nici de viata chair. A vazut in dreapta lui o Sfanta Cruce. Si-a aruncat hainele
şi caciula, şi a cazut cu fata la pamant, la piciorul Sfintei Cruci, rugandu-se:-Doamne, pentru
sluga ta, Pangratie, opreste furtuna aceasta! Fagaduiesc ca nu ma voi ridica de aici, pana nu-ti
vei trimite mila Ta şi sa simt ca padurea doarme ca un prunc in bratele mamei lui. Şi indata
furtuna s-a oprit. Cand s-a sculat de la rugaciune, a zis ca acea furtuna nu a fost decat un vis.
1172. Orice cantare are ecoul ei. Orice rugaciune facuta cu evlavie este auzita şi ascultata in
cer.
1173. Ispitele sunt mari, credinta este slaba, crestinii sunt neputinciosi. Ceata celor intunecati a
aflat aceasta slabiciune şi au capatat curaj şi putere. Crestinii care nu invata rugaciuni sunt ca
frunzele de toamna, batute de bruma, pe care le poarta vantul şi furtunile. Se faramiteaza,
putrezesc şi se amesteca cu pamantul, care este nemuritor.
1174. Cu Sfanta Rugaciune in inima şi in gand, cu povata mintii, cu mainile sa lucrati, cu
picioarele sa umblati şi pe Domnul sa-L binecuvantati
1175. In orice imprejurare, cheama Puterile Ceresti sa te ajute şi pomeneste fara sa te indoiest
numele Milostivei Nascatoare de Dumnezeu.
1176. Cei ce se pleaca cu metanii treptelor superioare pamantesti: patriarh, mitropolit, episcop,
preot, staret, calugar, chiar om catre om, cu cat e plecarea mai smerita, cu atat e mai marita
inaltarea sufletului la cer. Se afla o batrana la un bordei, la o raspantie de drumuri, pe malul unei
ape, şi nu putea face nici un fel de milostenie, ca nu avea cu ce. Avea insa vorba buna, blanda şi
dulce catre toti drumetii. De-i spunea calatorul „Buna ziua”, ea ii raspundea „Buna sa fie ziua şi
pentru dumneata”. Şi era acest cuvant ca o binecuvantare preoteasca. Şi daca unii o intrebau „ce
faci?”, din gura ei slabanogita se auzea: „Stau in cale şi rugandu-ma, astept pe Domnul sa ma
cheme”. Şi s-a mantuit aceasta femei, cu numele Stolma. Nu e pomenita in nici o limba.
1177. Lucrand crestinul in zilele binecuvantate pentru munca, cugeta vesnic la judecata de apoi,
avand in minte viata cea vesnica, hranindu-se din munca sa proprie, neluand nimic cu nedrept de
la altul, nimeni nu s-a osandit. Insa, dand şi altuia din putinul lui, a capatat un drept şi mai mare.
1178. Daca crezi in taina sfintirii unei Sfinte Biserici şi daca ajutati cu dragoste cu ce puteti, este
mai presus ca cei care au fost de fata.
1179. Era o femei ortodoxa, ce trai printre straini. Era saraca. Mergea la Biserica in fiecare zi., in
oras şi aprindea 3 lumanari: Tatalui, Fiului şi Sfantului Duh. Intr-o zi, in timp ce se apropia de
Sfanta Biserica, unui calator care ducea marfa in piata pe un cal, i s-a deschingat marfa şi a
rugato pe femeie sa-l ajute, sa-i dea o ata. Dar ea nu avea ata, ca mergea la Biserica. A desfacut
insa cingatoarea rochiei, a rupt baiera şi i-a dat-o. Şi a zis calatorul: „In numele Domnului ai facut
aceasta. Nu ma stii cine sunt şi nu te stiu cine esti. Aceasta ata te va scoate din toata saracia.
Domnul sa te cheme”. „Nu-mi da aceasta urare. Am feciori in tari straine şi vreau sa-i vad.” „ii vei
vedea”, a spus dansul. Şi i-a dat un ban şi i-a zis: „Sa fie toate dupa voia Domnului, nu dupa a
noastra. Cum ea obisnuia sa aprinsa 3 lumanari, s-a bucurat de banul primit. In ziua aceia, s-a
invrednicit şi de Sfintele Taine. La intoarcere ii plutea sufletul de bucurie.Cand a iesit din Sfanta
Biserica a vazut doi straini, imbracati in haine scumpe. Erau feciorii ei. Au imbratisat-o. i-au dat
sarutul dornic de fii şi i-au zis: „Te luam la noi”. Şi asa i-a iesit sufletul din trup.
1180. Sa aveti permanent rugaciunea mintii, fara nici o manifestare.
1181. Odata, niste corabieri pluteau in mijlocul marii şi dezlantuindu-se o furtuna, erau gata sa
se scufunde. Un vaslas credincios şi cu multa evlavie catre Mantuitorul, a zis: „Fie voia Ta,
hrisotase. Tie ma inchin şi cu voia Ta ma inec”. Şi indata s-a oprit furtuna.
1182. Binecuvantati sunt aceia care folosesc rugaciunea mintii. Vesnic un porumbel alb pluteste
deasupra capului persoanei care o foloseste, cand este la drum.
1183. Orice fel de rugaciune, oricat de mica, spusa in gand, bine este primita
1184. Cainta de pacat este curatire şi indreptare.
1185. Marturisirea la duhovnic, in mod cinstit, este ca şi botezul.
1186. Un calator trecea din intamplare, pe un drum pe care el ratacise. Pe mosia acelui boier se
lucra, se construia o Sfanta Biserica. Calatorul s-a indreptat spre acel loc, ca sa-i intrebe pe
lucratori despre drumul pe care trebuia sa mearga. Şi cum era deznadajduit, a intrebat: „Ce faceti
aici? Adapost pentru lucratorii mosiei sau cazarma?”.”Nu!” a raspuns unul dintre ei şi inchinandu-
se a zis: „Domnul sa ne ajute, calatorule, facem o Sfanta Biserica”. „Bunul Dumnezeu sa va jute,
a raspuns calatorul din toata inima. S-a scris urarea lui in rand cu acela care avea mosia şi facea
Biserica. Cuvantul spus curat, din inima, ajunge pana la cer.
1187. Fiecare, la rugaciunile de noapte, sa pomeniti morii din familie. Ca sa aveti plata dubla,
pomeniti-i şi pe cei straini.
1188. Cei care nu spun „Tatal nostru” la sculare, la mancare, la drum, la plecare, la inceput de
lucru, acela nu se poate numi crestin. Iar cei care nu spun „Tatal nostru” niciodata sunt ca
lepadati de botez.
1189. Rugaciunea facuta la timp este primita la Dumnezeu ca apa de izvor proaspata, lipmede şi
rece, care invioreaza sufletul, racoreste inima şi da putere trupului.
1190. Sfintii Parinti din Sfantul Munte ne-au lasat acest sfat: „Cei ce sufera de frig, sa
indeplineasca canonul cu metanii, pana la transpiratie. Culcandu-se, sa doarma in leaganul
rugaciunilor”.
1191. Unde este liniste, unde este respect, unde este rabdare şi tacere, acolo este Dumnezeu.
1192. Unde crestinii işi dau iubire cu desavarsire pentru Dumnezeu şi Sfintii Lui, acolo este
adevarata credinta.
1193. Dumnezeu nu cere jertfe şi cantari multe, nu cere prinoase şi nici jertfe minunate, cere
rugaciuni unii pentru altii.
1194. Crestinii sa nu plabga niciodata pentru paguba. Sa nu se imputineze, sa nu se intristeze
cand vin ispitele peste ei, ci vesnic sa preamareasca pe Dumnezeu Atotputernicul şi colturile cele
mai frumoase din Raiul Sfant, ale lor sunt.
1195. Calugarilor li se cere sa se roage neintrerupt şi cand lucreaza ceva usor cu mainile şi cand
mananca şi cand dorm. Sa faca o fapta buna in numele Domnului, ca şi orele acelea sa nu fie de
trandavie
1196. A increstina un copil sarac, e mai mult decat o zestre.
1197. A cununa oameni saraci, e ca şi cum le-ai dat o casa de locuit.
1198. A sfatui pe cineva sa se cunune, e ca şi o vizita boiereasca, care i-a imbelsugat pe toti cu
daruri.
1199. Cine face portia mai mare pentru fratele sau, decat pe a lui, revarsa bunatate şi Il iubeste
pe Dumnezeu in toata maretia Lui.
1200. Cand pastorul s-a dus la baut, turma s-a risipit prin gradini, prin vii, prin livezi, prin holde.
Asa şi crestinii umbla in voia lor. Abia in clipa mortii işi aduc aminte ca au in sat clopot, preot şi o
Sfanta Biserica.
1201. Pomenirile la Sfintele Rugaciuni, tamaierea, stropirea cu Sfanta Aghiasma, inlatura
duhurile intunecate.
1202. Unde s-a intelenit blestemul, pana nu se vor macina şi strica toate, nu rasare
binecuvantare. Trebuie rugaciuni, metanii şi molifte citite de preoti.
1203. Inaltati gand curat la Dumnezeu, in zilele de praznic cand nu puteti lua parte activa şi veti
primi binecuvantare, ca şi cand ati fi fost de fata.
1204. Este de mare folos, ca in sufletul pacatosului trup, sa se gaseasca cele 24 de „Psaltiri”
citite. Sunt de mare folos la vami.
1205. Cand spui „Tatal nostru”, sa-l spui din inima, şi can urmeaza „Carele esti in ceruri”, in
minte sa vezi lumina, „sfinteasca-se numele Tau”, ca şi cum te-ai sfinti şi tu, „vie imparatia Ta”,
sa fii fara nici o grija, ca in Imparatia lui Dumnezeu, „faca-se voia Ta”, ai ucis toti vrajmasii,
„precum in cer, asa şi pe pamant”, sa te simti ca un prunc, fara nici un fel de rautate, „painea
noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua, astazi”, sa fie ca şi cum ai darui tuturor, „şi ne iarta
noua gresalele noastre, preucm şi noi iertam gresitilor nostri”, sa simtim sufletul ca zapada care
vine de sus, curata, luminata, stralucita, şi nevinovata. Dupa fiecare „Tatal nostru”, sa nu fie
inceput de cearta, „şi nu ne duce pe noi in ispita”, sa te insemnezi cu semnul Sfintei Cruci,
inlaturand pe cel viclean
1206. Unde se citesc Psalmii in auz, este vestita rugaciunea in cer, ca şi pasarile in crang, cand
vestesc placuta şi frumoasa primavara.
1207. Cine citeste un Acatist al Domnului pentru sine are doi dinari, cine-l citeste pentru intreg
poporul, are cinci dinari, cate rani principale a avut Domnul pe Sfantul Sau Trup
1208. Toti mucenicii, cuviosii, pustnicii sunt inregistrati ca fii ai lui Dumnezeu.
1209. Numai marturisirea dreapta poate spala pacatul. Daca ar sti crestinii tematori de
Dumnezeu, s-ar marturişi in fiecare zi.
1210. Rugaciunile alunga pacatul ca vantul negura.
1211. Un bun sprijinitor al Sfintei Biserici, se poate face ctitor numai cu credinta in Dumnezeu şi
vorbind despre minunile lui, atat cat stie, din tot sufletul, sa le marturiseasca la cei buni şi la cei
rai.
1212. Cum betivii işi potolesc setea cu pofta de vin, asa şi voi sa va potoliti supararea cu
rugaciunea.
1213. Painea este cuvantul lui Dumnezeu. Ogorul este omenirea. Aveti datoria sa saditi cuvantul
lui Dumnezeu.
1214. Aveti nadejde in Sfanta Treime, care este toiagul şi sprijinul mantuirii
1215. SMERENIA se scrie cu litere mari, ca sa fie vazuta de cei care stiu sa citeasca. Un cuvant
daca spui celor doritori de fapte bune, se trezeste inima lor cu buna cuvantare.
1216. Trei cuvinte daca spune adevaratul crestin in numele lui Dumnezeu fara patima, se
socoteste ca un propovaduitor al cuvantului lui Dumnezeu, ajutor bineprimit in savarsirea faptelor
bune.
1217. Omul care a suferit şi s-a chinuit, fara sa spuna cuiva suferinta, nu a strigat niciodata pe
masura durerii, s-a mantuit.
1218. Mai primit este un bun crestin, care traieste dupa randuieli, decat un calugar care asteapta
vremi mai bune, ca sa-şi indeplineasca fagaduielile. Cine vrea sa duca viata curata, sa iasa la
lupta cu nadejdea in Dumnezeu, ca va birui, va capata cununa şi se va mantui.
1219. Pomeniti numele lui Dumnezeu, ori de cate ori deschideti gura , ca sa fie gurile voastre
binecuvantate. Vorbiti bland, caci graiul bland imblanzeste pana şi animalele salbatice.
1220. Daca-L marturisiti pe Dumnezeu in grai, daca-I lauzi cuvantul şi daca prin osteneala ii
implinesti poruncile, Domnul te va rasplati.
1221. Prima grija sa va fie rugaciunea, ca Sfintii la care va rugati, vor avea grija de voi.
1222. Crestinii care se inscriu in Cartea Sfanta, mai intai, dupa cuviinta sunt aceia care-şi intretin
sufletul cu Sfintele Rugaciuni.
1223. Crestinul care nu are la baza Sfintele Rugaciuni, e ca şi casa inconjurata de gunoaie, in
paragina şi se darama.
1224. Sa fiti cu credinta in brate, cu nadejdea in suflet, cu mintea inaltata la Dumnezeu si-l veti
birui pe vrajmas.
1225. Cine da 5 Icoane de pomana, cu acelaşi chip pe ele, işi face adapost pe lumea cealalta,
inchipuind casa tamaiata şi lumanari aprinse.
1226. Cine da paine de pomana, din munca proprie, e ca şi cum ar primi Sfintele Taine.
1227. Pomelnicul celor vii şi al celor morti, sa nu lipseasca, chiar daca preotul nu-l citeste. Omul
sa nu se scarbeasca de aceasta.
1228. Sfintele Taine sa le primiti prin usile imparatesti şi nu prin cele diaconesti
1229. Cand se citesc Sfintele Acatiste, sa se faca 48 de inchinaciuni sau macar 24, in dreptul
fiecarui Condac şi Icos, cate o inchinaciune.
1230. Fiecare crestin ortodox care cere iertare de la Puterile Ceresti, primeste binecuvantare.
1231. Celor care au chemare, nu li se cere multa pregatire, ca ei au o povata care le vine din
vazduh.
1232. Maica Domnului a avut chemare şi mult a suferit. Tatal Ceresc a chemat-o şi parintii
trupesti au adus-o jertfa. Copiii nu au fost adus pentru pamant, ci pentru cer şi pentru suflet.
1233. Cine cinsteste sarbatoarea Sfintei Cruci, cu post şi rugaciune, mergand cu evlavie in
locasurile sfinte, va fi ferit de necazuri cu slava şi cu puterea Sfintei Cruci
1234. Constiinta voastra sa fie treaza şi sa credeti ca in numele Domnului v-ati nascut, in numele
Domnului v-ati botezat, in numele Domnului este necesar sa va şi mantuiti. Ascultati cuvintele
psalmistului care zice: „Domnul este mantuirea mea şi scaparea mea”.
1235. Crestine! Oricat de bogat ai fi pe pamant, intre oameni, daca nu-L cunosti pe Dumnezeu
şi Tainele Lui, esti un om sarac. In timp ce te odihnesti, citeste Sfanta Scriptura, cu multa bagare
de seama, ca in ea vei afla calea şi drumul cel adevarat pe care trebuie sa mearga crestnii şi pe
care trebuie sa mergi şi tu. Viata aceasta in trup, printre pamanteni, este umbra care trece şi vis
care dispare.
1236. Pentru toate inchinaciunile pe care le fac crestinii, in fel de fel de imprejurari, sa se
intoarca cu fata spre rasarit.
1237. La rugaciuni sa fiti primii şi de va veti culca ziua , nu este nici o gresela.
1238. Cei ce se inchina la orice inceput de lucru, dau dovada ca respecta Sfanta Cruce şi cred in
puterea Mantuitorului, neintrerupt primesc binecuvantare. Acesti oameni recapata taria sufletului
şi linistit sunt intariti şi povatuiti de puterea Duhului Sfant.
1239. Binecuvantarea este in mana Tatalui Ceresc, numai daca veti pastra randuielile
rugaciunilor, mila, iubirea şi dragostea de aproapele.
1240. Cand faci semnul Sfintei Cruci drept şi din convingere, sa ai incredere ca te scuturi de
greseli.
1241. Cei ce poarta numele unui Sfant, acela le este de mare ajutor şi au datoria, cat sunt in
viata, sa-i onoreze, sa-i cinsteasca pe Sfinti, sa praznuiasca ziua Sfantului raspectiv cu evlavie.
Sa povestim tuturor viata şi minunile Sfantului, facute in numele lui Dumnezeu.
1242. Preotul sa se stinga pe drumul Sfintei Biserici, invatand şi propovaduind oamenilor
cuvantul lui Dumnezeu, savarsind Sfanta Liturghie, facand milostenie din munca agonisita.
1243. Cine cinsteste pe Dumnezeu, venereaza praznicele, işi cinsteste mortii sunt sub randuiala
Tatalui Ceresc. Toti monahii şi monahiile sa urmeze viata Sfintilor, sa fie exemplu demn de
urmat pentru urmasi. Mantuitorul nu s-a certat cu nimeni. A mustrat pe cei rai cu cuvinte atat de
intelegatoare, incat cei mustrati se simteau.
1244. Cand lucrezi cu un om cu mintea, cu inima sa faci altceva, alta munca. Sa faci rugaciuni in
taina.
1245. Era o femeie care, cu mainile, gatea mancare pentru oameni, nu vorbea nimic, tot timpul
rostea in gand Psaltiri, facand treaba in stanga şi in dreapta, şi in fiecare zi avea o Psaltire citita,
fiindca cunostea Psaltirea pe de rost. A pus inceput de Psaltire la 17 ani şi a trait 109 ani. Nu i-a
lipsit Psaltirea in nici o zi. Şi in ultima zi, i-a spus slugii ca-şi face baie, se imbraca curat şi pleaca
la un praznic, dupa ce işi face Psaltirea. Şi in ziua aceea a murit.
1246. Luptati-va pentru Domnul şi pentru Sfanta Evanghelie. Cinstiti Sfanta Biserica, cu toate
regulile ei. Onorati Sfintele Icoane, impartindu-le crestinilor, Sfanta Cruce, care este sprijinul,
nadejdea şi acoperamantul tuturor celor ce se inchina.
1247. Pentru cele trupesti este munca cu mainile, pentru cele sufletesti este rugaciunea., postul
şi milostenia, din cele produse in gospodarie.
1248. La sarbatoarea Floriilor, sa se invredniceasca to sufletul şi sa paseasca cu voiebuna spre
Sfanta Biserica. Prin dangatul clopotuluise face chemarea pentru toti care au primit Sfantul
Botez, de la mic la mare, de la tanar pana la batran. Toti au aceeaşi chemare. Indaratniciile
crestinilor mahnesc pe Sfintii Ingeri Pazitori.
1249. Fericiti sunt cei batrani care inca calatoresc spre Sfanta Biserica. Fericiti crestinii care au
postit. Fericiti pruncii nevinovati, care maine vor plange ca nu au povatuitori sa le arate calea
spre Saptamana Patimilor, sa primeasca cu bucurie Sfanta Inviere, Sfanta Lumina şi Sfantul
Praznic a 40 de zile pline de veselie şi bucurii duhovnicesti.
1250. Numai prin Sfintele Rugaciuni slobozite sau platite cu incredere, se va izabvi tot omul de
greseli
1251. Daca intaresti un suflet necajit şi urgisit, ca sa intaresti un suflet şi sa-i arati calea luminata
spre Sfanta Biserica, e mai mult decat rugaciunile diminetii şi chiar decat Sfanta Liturghie. Daca
nu e un interes personal, cu adevarat nu vei avea iubire de sine.
1252. De cate ori se aprinde Sfanta Candela, Sa faci semnul Sfintei Cruci. Cine poate, chiar şi
metanii. Numai asa se arde pacatul mandriei.
1253. Cei care nu se pot ridica de pe suferintei, dar daca au mintea intreaga, sunt plini de
intelepciune şi daca au vederi bune, li se cade sa citeasca rugaciuni acolo, in asternut, pomenind
şi pe altii necajiti şi ocupati. Au plata intreita
1254. Fericirea cea adevarata este sa-L cunosti pe Dumnezeu, sa-l iubesti pe Dumnezeu, sa nu
tii cont de barfee oamenilor, sa-i ierti ca şi cand nu ai auzit.
1255. Cu trupul sa fii pe pamant, iar cu mintea in cer, unde Sfintii pururi se veselesc.
1256. Dublati rugaciunea in fata necazului. Infranati-va mintea şi limba.
1257. Prin rugaciuni se spala pacatul, prin iertarea din inima se sterg gresalele, prin voie bune
se unesc sufletele.
1258. Cei care-şi indreapta pasii spre Sfanta Biserica, in umilinta şi in tacere, afla nadejde de
mantuire.
1259. Ce ati pus in adapost şi in punga sufletului, este bun pus: Sfintele Rugaciuni adresate
Tatalui, Fiului şi Sfantului Duh, Maicii Sfintem Sfintilor, Cuviosilor Parinti, Puterilor Ceresti.
1260. Se sterge pacatul marturisit cu smerenie şi cainta ca ai gresit.
1261. Cine este vrednic de darul lui Dumnezeu, sa propovaduiasca minunile Maicii Domnului
celor nestiutori, ca sa se invredniceasca de mai mare dar, sa tina vinerile cu post, fara sa guste
ceva şi sa se infraneze de a se certa cu cineva.
1262. Pe vremuri, se gaseau mosieri, oameni cu dare de mana, povatuiti de puterea Duhului
Sfant, se umpleau de dragoste şi de darnicie, se invaluiau in evlavie şi construiau Sfinte Biserici
pe cheltuiala lor, de unii singuri. Sufletele acestora se afla in Ceata Arhiereasca.
1263. Cei care au duhul blandetii, castiga intaietate. Cei care pomenesc destul de des numele
lui Dumnezeu,, fac nenumarate inscrieri pentru Dreapta Judecata.
1264. Bine e ca vlastarul increstinat in numele Domnului, sa se dezvolte cu frica lui Dumnezeu in
inima, sa cinsteasca Sfanta Biserica, şi pe Sfinti, iar cea mai mare onoare sa o dea Puterilor
Ceresti. Cat timp ca fi in trup, sa-şi pregatesca sufletul, venerand Sfantul al carui nume il poarta.
Asa va fi scris in turma Sfantului.
1265. Nu are rost sa manaci şi apoi sa te rogi. Mancarea are rostul ei. Iar Sfanta Rugaciune sa
fie inainte de toate.
1266. „Dumnezeule Atottiitor, Tu stii toate suferintele mele. Lasa sa alunece peste noi o raza din
mila Ta cea bogata, rasarita din marea Ta milostivire”.
1267. Crestinul, cand se scoala din somn, sa nu pun mana pe haine sa se imbrace, pana nu
face 3 metanii.
1268. Nici o lucrare sa nu se faca fara rugaciune. Daca te afli intre mai multe persoane, sa
folosesti rugaciunea mintii: „Doamne, Imparatul cerului, cu bunatatea Ta nemasurata, ajuta-ma
sa reusesc şi cu aceasta, si-ti voi fi sluga in veci şi voi fi al Tau, şi iarasi, te rog, ajuta-ma”.
1269. Rugaciunea este adevarat averea nepieritoare, agonisita de un om care traieste pe
pamant.
1270. Rugaciunea Sfanta, facuta la timp, este diamantul nestricat, care merge impreuna cu
sufletul, cu deosebita intelegere.
1271. Orice crestin drept are nevoie de cel putin 3 Psaltiri citite.
1272. Rugaciunile bineprimite sunt ca o gradina frumoasa, impodobita cu flori din orient. Dar,
fara inchinaciuni, fara metanii, aceasta gradina nu are garduri şi nu este sigur pe ea, ca in orice
clipa poate fi nimicita.
1273. Cand vei fi in incurcatura, in necaz, in deznadejde, fugi repede la metanii şi rugaciune
catre toti Sfintii care au patimit pentru Hristos. Iertand toate, rugati-va cu glas mare şi cu rauri de
lacrimi. Preacuviosii Parinti dadeau sfaturi cu blandete, spunand supusilor o pilda plina de
intelepciune. Chemati Puterile Ceresti in orice imprejurare, chemati-le sa va vina in ajutor, chemati-
le fara sa va indoiti.
1274. Inchinandu-te simti lumina, simti iubirea de Dumnezeu, simti caldura şi dragostea
1275. Ioan Botezatorul, ca avere a avut singuratatea, postul, totala despartire de oameni,
lepadarea de sine. Averea lui era cerul. Iar pentru dreptate şi adevar, i s-a taiat capul.
1276. De va rugati noaptea şi pentru vii şi pentru morti, luati plata dubla.
1277. Cei ce nu au in mintea lor nci un fel de rugaciune sunt ca cei mai saraci oameni.
1278. Dupa greselile oamenilor nu s-ar mantui nimeni. Numai marea milostivire a lui Dumnezeu
se revarsa peste aceste greseli şi le acopera pentru rugaciunile Fiului Sau şi ale Maicii Domnului.
1279. Pentru un vrajmas, sa se roage, nu ca sa fie pedepsit, ci ca sa-l intoarca Dumnezeu de la
rau, pe calea cea dreapta.
1280. Cine se inchina se ingradeste cu Duhul Sfant. Cine se roaga, vorbeste cu Puterile Ceresti,
ca şi cu prietenii.
1281. Cand incepe Slavoslovenia, fiecare inchinator aflat de fata, sa aprinda lumanare şi sa o
tina in mana pana cand preotul ridica Sfanta Evanghelie. Iar dupa „Sfinte Dumnezeule…”, sa o
puna in sfesnic. Asa e bine şi asa e cea mai primita rugaciune.
1282. In postul cel mare sa se faca rugaciuni la toti Sfintii Parinti pentru apararea de primejdii. Şi
sa zicem: „Binecuvinteaza-ne Doamne, da-ne har şi putere ca sa buruim vrajmasii care ne
asupresc”.
1283. Crestinul trebuie sa se improspateze cu ganduri noi, buna şi frumoase, ca sa poata fi
placut lui Dumnezeu.
1284. Cand plecati la drum sa va rugati, sa vorbiti ceva in numele Domnului, ori sa impliniti o
fapta buna şi calatoria va fi mult mai usoara, fiindca mergeti pe undele dragostei.
1285. Bunavestire sa o sarbatoriti cu evlavie, ca are un mare talc. Pentru crestinii care nu au
aprins o lumanare in ziua aceasta, sau Sfanta Candela in casa, sunt ca pomii fara roade.
1286. In cinstea zamislirii Mantuitorului, sa se imparta daruri la copii nevinovati.
1287. Sa duceti apa la cei neputincioşi şi sa aprindeti o luminita cat de mica. O batrana aprindea
un bat, il ridica in sus şi zicea: „Doamne, primeste, ca atata pot”. Şi numai pentru ca zis
„Doamne”, i s-au stins din pacate.
1288. Sa aveti ca stalp de lumina şi incurajare, Sfanta Rugaciune
1289. Gandul sa va fie la adevaratul Dumnezeu şi sa ziceti: „Iarta-ma, Doamne, ca pururi am
gresit”. Ori cantand un psalm melodios sau orice fel de cantare religioasa sau macar un scurt
„Doamne miluieste” şi asa poate fi munca indoita cu rugaciunea
1290. Macar o inchinaciune, daca nu trei, dupa cuviinta, sa faceti la Sfantul Ioan Gura de Aur şi
sa-i cereti ajutor şi el va ajuta.
1291. Celor care pomenesc des numele lui Dumnezeu de bine, povestind lucruri frumoase, li se
sfinteste gura. Deasemeni, pomenind numele Mantuitorului, al Maicii Sfinte, al Sfintilor Proroci, al
Sfintilor Evanghelisti, al Sfintilor Apostoli, al Puterilor Ceresti, al Cetelor Ingeresti, al Sfintilor
Arhierei, al tuturor Sfintilor purtatori de Dumnezeu, graiul şi gurile acestora cresc şi se sfintesc.
1292. Crestinii care au un nou nascut in casa, sa nu-l tina mult timp necrestinat. E o mare
greseala.
1293. Copilul, cand incepe a vorbi, sa invete cuvinte din „Simbolul Credintei”, sa fie invatat de cei
care il cresc sa faca semnul Sfintei Cruci, cat de mic ar fi.
1294. Parintii sa nu se certe sau sa discute aprins şi sa huiduiasca in fata copilului. Certurile
intre parinti ii deranjeaza pe cei tineri şi atata rautatea in inimile lor, naste in inimile lor setea de
razbunare şi crede ca poate sa-l loveasca pe cel care a inceput cearta.
1295. Sfanta Rugaciune sa fie pentru crestin ca un secret al inimii. Ferice de crestinul care este
temator de Dumnezeu şi crede ca orice rugaciune facuta de el are rostul ei.
1296. Cine nu se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, nu poate avea Sfanta Rugaciune intreita.
1297. Rostiti din inima numele lui Dumnezeu şi al Mantuitorului, pomeniti numele Sfintei
Treimi şi la sfarsit veti primi plata intreita. Sfintele Rugaciuni sa le aveti in suflet ca o lumina
vesnic aprinsa.
1298. Sfanta rugaciune trebuie rostita rar şi inteleasa şi de cel care o spune şi de cei care o
asculta, afara de cei surzi.
1299. Cei smeriti sunt priviti de Puterile Ceresti ca niste copii nevinovati, cescuti in sanul familiei,
straini de a cunoaste rautatea lumii.
1300. Cand intrati in camerele voastre, pentru orice lucru, sa faceti semnul Sfintei Cruci şi sa-i
pomeniti pe toti Sfintii , zicand: „Sfintilor ai lui Dumnezeu, rugati-va pentru mine, ca mult ma
zabovesc in larg pentru lucruri de putina trebuinta pentru suflet. Ajutati-ma şi miluiti-ma.
Completati-mi lipsurile şi umpleti golurile cu mila şi bunatate din gradul sfintiei voastre şi intru tot
cu bunatatea voastra. Va rog, ca rugaciunea mea sa fie primita ca sarea şi sa nu fie trecuta cu
vederea ca painea şi sa primesc ajutor din cer ca izvoarele de apa”.
1301. Crestinii sa nu stea fara o Sfanta Icoana in casa. Nici tamaia sa nu lipseasca, chiar daca
nu e folosita in acea zi. Sa fie ca un stalp de aparare.
1302. Im preajma praznicelor, impartasiti pe altii cu sfaturi duhovnicesti, indrumati catre Sfanta
Spovedanie şi catre Sfintele Taine
1303. Fapta buna niciodata nu apune, pana in veacul de apoi ramane nestearsa. E bine sa-i
indemni şi pe altii la fapte bune. Indemnul reprezinta insamantarea sau inmultirea faptelor bune.
1304. Cine işi ridica rugaciunile la cer, renuntand la obiceiurile urate ale lumii, Dumnezeu
grabinc aude rugaciunea şi o primeste.
1305. Praznicul praznicelor, adica Sfanta Invierea a Domnului nostru Iisus Hristos, e asezat cu
mare milostivire spre iertarea pacatelor.
1306. Daca omul ar intelege ca timpul este pus cu masura, ar calcula din 24 de ore, cel putin 3
ore sa fie socotite pentru cele Dumnezeiesti, folosite larugaciune sau ndrumand pe cei necajiti
catre fapte bune.
1307. Rostiti catre toti cei pe care ii intalniti „Hristos a inviat”, nu numai dand din cap, ca nu e de
ajuns. Graiti cu glas multumitor şi veti primi raspunsul pe masura. Sa nu va indoiti in inimile
voastre, ci graiti cu veselie, cu multumire şi convingere.
1308. Cand chemi Puterile Ceresti in ajutor, pentru realizarea unor lucruri sau a unor dorinte, sa
te pregatesti cu post şi cu impacare cu toti cei din jur.
1309. Cine s-a rugat Puterilor Ceresti neintrerupt, nu a gresit, caci tot pamantul este dator sa se
pregateasca şi pentru viata vesnica, care se afla dincolo de mormant.
1310. Cel care se insemneaza mult cu Sfanta Cruce in public, cand trebuie şi de unul singur,
cand se poate, sa cugete sau sa gandeasca cat se poate de adanc la marea milostivire a lui
Dumnezeu şi la toate izvoarele de mila ale cerului, ca de acolo ne vine incurajarea şi intarirea in
Sfanta şi Dreapta Credinta.
1311. Rabdarea il sfinteste pe om şi il inalta.
1312. Sfatuiti pe crestini sa nu le lipseasca Sfintele Rugaciuni, cum ar fi: „Imparate Ceresc” şi
toate cele ce urmeaza, pana la „Tatal nostru”, inclusiv.
1313. Pustnicii nu aveau preot şi nici Sfanta Liturghie, dar aveau pe Sfanta Terime şi pe
Dumnezeu vesnic cu ei.
1314. Culcati-va devreme, dand trupului partea cuvenita, dar la Sfintele Rugaciuni sa fiti treji.
Daca voi dormiti cand se scutura marul, vine porcul şi manaca merele, iar voi plecati acasa cu
traista goala şi cu fata plina de rusine, ca nu ati fost in stare sa culegeti roadele cele scumpe şi
nemuritoare.
1315. Urmati pe Sfinti şi pe Cuviosi, şi veti cina cu ei in Imparatia lui Dumnezeu.
1316. Tamaiati cat mai mult locul unde va rugati.
1317. Cu rabdare şi cu tacere se pot infrumuseta necazurile urate, venite pe neasteptate. Cu
Sfintele Rugaciuni invingem totul.
1318. Asa sa zica crestinul catre tot ce are in gospodarie: „Domnul sa va hraneasca, sa aibă
grija de voi, ca eu merg sa ma inchin Sfintelor Sale Patimi”.
1319. De va fi omul pana la adanci batranete sa se afla in toate nevinovat, ca un prunc, acela se
va mantui
1320. Dumnezeu, Dumnezeu, totul este Dumnezeu.
1321. Daca va ingaditi cu rugaciune şi cu rabdare şi cu iertare, ii dezarmati pe cei mai
inversunati vrajmasi
1322. Incepand de pe 15 decembrie (ziua Sfantului Elefterie) şi pana dupa Sfantul Ioan, nu se
fac metanii şi nici rugaciuni de umilinta, ci numai rugaciuni de lauda, de veselie, imbucuratoare.
1323. Cuvintele cantarilor sunt painea, iar melodia este untdelemnul.
1324. Cel ce se va sili şi se va osteni, acela se va mantui.
1325. Intarirea, nadejdea şi speranta crestinilor este ca, dimineata sa nu plece la nici un fel de
treaba fara sa se inchine lui Dumnezeu. In cuget sa rosteasca Sfinte Rugaciuni şi lipsiti de toate
grijile pamantesti sa-şi plece trupul la cateva metanii şi sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci.
1326. Raspectati randuiala Spovedaniei şi a Sfintelor Taine, ca aceasta este comoara tuturor
crestinilor.
1327. Se cuvine sa-i admiram pe crestinii care respecta şi implinesc cele 7 Taine, ceea ce alte
secte nu le au
1328. Ortodoxia este temelia şi credinta cea adevarata. De aceea, sa nu sovaiti, sa nu va indoiti
de aceasta.
1329. Mai presus de ctitorie, nimic nu este.
1330. Crestinii care cunosc Tainele Dumnezeiesti şi incearca a le implni, care sunt ca niste
scantei nestramutate, acestia se considera ca cei mai mari bogataşi ai lumii.
1331. Imparateasca Cerurilor este ajutorul a milioane de oameni de pe tot pamantul, izvor al
bunatatii, care-i mangaie pe toti inchinatorii. Ei inalta catre ceruri, in soapta, rugaciuni pline de
nadejde. Toate se aud in ceruri. Şi vazduhul e plin de aceste soapte.
1332. Nu a suferit nimeni cat a suferit parintele Argatu şi nua facut nimeni dintre preoti ca a facut
parintele Argatu. Caci argatul lui Dumnezeu este. Se putea sa nu mai fie printre cei vii de mult.
Dar o sluga a lui Dumnezeu nu trebuie sa se stinga curand, fiindca au trebuinta atatea suflete de
dansul. Aceasta sluga a Atotputernicului Dumnezeu traieste pentru luminarea a mii şi zeci de mii
de suflete.
1333. Cum au nevoie oamenii sa mearga la meseriaşi pentru a-şi face o unealta, asa trebuie sa
mearga şi la preotu pentru a-şi ingriji sufletul.
1334. Cine face inchinaciuni in timpul rugaciunii, sadeste flori nemuritoare
1335. Averea sufleteasca este Sfanta Rugaciune Aur, argint, pietre pretioase, bijuterii de
diamant sunt Sfintele Rugaciuni.
1336. Cum asculta copiii cuminti şi nevinovati sfatul mamei lor scumpe, asa s-ar cuveni sa
asculte crestinii rugaciunile şi invataturile Sfintei Biserici.
1337. Sfanta Rugaciune, dupa spalarea fetei, linisteste sufletul, lumineaza mintea, calmeaza
inima şi Duhul Sfant da povata.
1338. Nu este ingaduit crestinului sa intinda mana spre Sfanta Anafora, fara sa se insemneze cu
semnul Sfintei Cruci.
1339. Spovedania la vreme este cale luminata şi usoara a fiecarui suflet ce traieste.
1340. Sfanta Cruce este intarirea, salvarea şi incurajarea tuturor crestinilor care vietuiesc pe
pamant.
1341. Bogatia cea mai mare şi mai de valoare a crestinului este Sfanta Cruce, bine facuta pe tot
corpul, ca sa simti miscarile mainii. Ea este bogatie neirosita a inimii.
1342. Spovedania curata gresalele facute in trecut, in nestire şi pregateste viitorul.
1343. Hristos pentru toata lumea a inviat.
1344. Cel mai bine şi mai placut lui Dumnezeu este ca omul sa rosteasca rugaciuni in soapta
sau in taina sau in gand, iar cu mainile sa execute lucruri pamantesti.
1345. Orice om pacatos se poate vindeca prin Rugaciuni Sfinte, inaltate cu evlavie şi indoite cu
vointa.
1346. Datorie sfanta este sa-ti faci rugaciunea inainte de masa, dupa masa şi in calatorie,
culcandu-te sau sculandu-te din asternut.
1347. Sa va ingraditi cu rugaciuni, in anumite momente, in gand
1348. Inchinarea la Sfintele Moaste este ca o improspatare a sufletului.
1349. Dumnezeu Tatatl sterge şi ridica poverile oamenilor, cele sufletesti prin rugaciune, adica
fiecaruia dupa cum se smereste. Regretul pentru gresale e ca o radiere.
1350. Este bine primita jertfa pentru pomenire şi un indemn crestinesc, insa cea mai primta este
cantarea şi orice fel de rugaciune, ca sa intaresti sufletele ascultatorilor.
1351. Sa nu-i lipseasca nimanui la culcare şi la sculare „Crezul”, nadejdea mantuirii, adresandu-
te Tatalui, Fiului şi Sfantului Duh.
1352. Executa tacerea, indoieste rabdarea, in schimb roaga-te şi sa nu cugeti razbunare. Nici
rautatea ascunsa sa nu permiti sa se cuibareasca in sufletul tau.
1353. Lasati toate la voia lui Dumnezeu, ca atunci Il preamaresti pe Stapan.
1354. Orice s-ar intampla, de Sfanta Cruce sa nu va lipsiti şi nu refuzati a va inchina, caci
inchinaciunile şi rugaciunile sunt mosia voastra, adevarata proprietate pe care nu v-o poate lua
nimeni.
1355. Cei ce iau parte la Sfanta Liturghie de cand se da binecuvantare, primesc cununa
nevazuta cu ochii trupesti. Cei care vin mai tarziu, dupa Psalmi, abia tin un buchet de flori. Cei
care vin dupa Acatistul zilei, abia zaresc florile şi pe acelea vestede.
1356. Toata fapta buna facuta in graba sau in taina, vazuta şi nevazuta de oameni, ramane
intemeiata şi impodobeste cerul. Fapta buna sa nu fie facuta cu mandrie sau cu ingamfare.
1357. Faceti multe metanii, caci cu metaniile se sterg greselile.
1358. Celor necajiti, Sfintele Rugaciuni le risipesc vrajba, ura, invidia, dusmania, care alunga
multe suflete de la mantuire.
1359. Rugaciunile indoite cu semnul Sfintei Cruci, daca inchinatorul nu-şi inalta gandul catre cer,
ca sa fie sfanta rugaciune intreita, acea rugaciune nu este primita.
1360. Cei ce nu poarta numele unui Sfant, din nedare de seama a parintilor ori a nasilor, au voie
şi binecuvantare sa cinsteasca praznicele Sfintei Cruci, a celor 40 de Mucenici şi ale tuturor
Sfintilor (Duminica Tuturor Sfintilor). E ca şi cum ar plati mai multi avocati la un proces greu.
1361. Folositi rugaciunea mintii care va este de mare folos.
1362. Sfanta Cruce este rana diavolului.
1363. Mai bine e sa zici „Slava lui Dumnezeu” decat sa faci cartire.
1364. Mai intai se cerceteaza lupta, lucrarile, ostenelile, faptele, truda zilnica facuta in numele
Domnului şi dupa aceea cununa, la iesirea sufletului
1365. Cat mai traiti, duceti o viata placuta lui Dumnezeu, in rugaciuni, in pace, in post şi fara
vorbarie multa. Nu va zaboviti asteptand vremuri mai bune.
1366. Sfintele Rugaciuni inaltate cu incredere şi cu post, limpezesc lucrurile şi realizeaza
dorintele, implinesc cererile, daca lucratorul şi inchinatorul lui Dumnezeu lucreaza cu inima
curata şi cu ganduri bune
1367. Se cade sa traiasca crestinii executand treburile cu mainile, iar cu mintea sa traiasca in
rugaciuni, in Psalmi, in cantari in spirit religios, laudand pe Domnul, chemand pe Domnul şi
multumind pentru toate binefacerile Puterilor Ceresti.
1368. Sufletul care e pomenit la rugaciune, se afla in lumina.
1369. Spovedania fara viclesug, curata, fara fereala, te face sa fii ca pruncul cand se naste, fara
nici un pacat. Taina mare e Spovedania, pentru cel ce vrea sa o inteleaga.
1370. Oamenii drepti, fara patima, care stiu a se ruga lui Dumnezeu, se feresc sa nu
napastuiasca cu nedrept, nu se aprind cu manie, nu se hotarasc sa le faca rau celor ce le fac
rau, si-au pregatit locul de dincolo şi potirul mortii este inghitit cu usurinta. Trecerea la cele
vesnice este ca un vis incantator, fermecator.
1371. Oamenilor nu le trebuie decat rugaciuni, fara nici un fel de cuvinte catre nimeni, nici de
bine, nici de rau, ci cu adevarat sa se lase in voia Celui de Sus, ca de acolo vine rasplata şi a
celor buni şi a celor rai.
1372. Sfintele Rugaciuni, multumirile cu evlavie şi laudele pe care le dati cu gand curat, se
inregistreaza. Cel care e aprins, e mai mult decat cititorul.
1373. Cei ce insemneaza corpul cu semnul Sfintei Cruci, sadesc flori de tot felul şi sunt cautati
de Sfintii Ingeri ca gradinarii cei mai iscusiti din lume.
1374. Cei ce işi insemneaza corpul cu Sfanta Cruce, nu sunt pe pamant, ci traiesc in duh şi
plutesc in aer
1375. Şi cei care iau parte la Sfintele Rugaciuni sunt deopotriva cu cei care sunt in ascultare,
adica iau parte la munca de obste.
1376. Toti cei din casa sa faca la 12 noaptea cate 9 metanii, in cumpana noptii, cand cetele
ceresti privegheaza asupra sufletelor ce se roaga Puterilor Ceresti. La fiecare metanie, sa ceara
asa: „Preasfanta Treime, izbaveste-ma de cursele vrajmasilor, care zilnic mi se intind şi nu ne
uita pe noi sarmanii”.
1377. Masa fara rugaciune e ca şi cum ai merge pe un drum necunoscut şi nu te deosebesti cu
nimic de celelalte animale necuvantatoare.
1378. Cine nu aduce multumire dupa masa, nu multumeste Puterilor Ceresti, este ca o casa fara
acoperis, in care ninge şi ploua. Iar furtuna duce in acea casa toate gunoaiele
1379. Cel ce nu rosteste o rugaciune la culcare, sau la scularea din pat, se aseamana cu
animalele necuvantatoare.
1380. Rugaciunile pe care le faceti pentru straini sunt mai primite decat Sfintele Rugaciuni facute
in sila pentru voi.
1381. Sfintele Rugaciuni inaltate de unul singur sunt cele mai primite, daca le faci cu inima
curata.
1382. Dimineata, cel ce a lipsit de la rugaciunea de noapte, este vioiv, nu mai are nimic şi zice,
scuzandu-se: „Nu stiu ce am avut in noaptea aceasta, credeam ca nu mai apuc dimineata. Bunul
Dumnezeu m-a facut sanatos”. Totul e o minciuna şi prefacatorie.
1383. Fiecare nou nascut, care a primit pecetea Botezului, este verificat şi intrebat de la 7 ani şi
pana la trecerea din viata.
1384. Pentru cei care au primit Sfantul Botez şi nu au facut nici o marturisire niciodata, salvarea
lor este de la Sfintele Liturghii, egale cu zilele Mantuitorului, cate a trait pe pamant.
1385. Rugaciunea facuta cu credinta este toiagul solid al sufletului.
1386. Sa zicem: „Fie, Doamne, voia Ta. Tie iti inchin zilele mele, cate mai sunt si-ti cer din toata
inima sa ma ajuti”.
1387. Cat te rogi, sa nu mananci, şi nici altceva sa nu vorbesti.
1388. Nu lungiti masa cu povesti, cu snoave, poante sau cuvinte de haz. La acea masa nu e nici
un duh ceresc.
1389. Mantuitorul a lasat demnitatea şi puterea Dumnezeirii şi s-a aratat om neputincios pein
smerenie şi va fi laudat pururi de inimile curate, de sufletele insetate de a se mantui.
1390. Sa recunoasca fiecare ca este zidirea lui Dumnezeu şi sa vorbeasca putin. Domnul nostru
Iisus Hristos a dat multe invataturi. Mai multe prin lucru mainilor, decat orin cuvant.
1391. Sa nu va lipsiti de Sfintele Rugaciuni, mai ales de cele de noapte, ca la acea ora, Ingerul
striga: „Veniti sa ne inchinam, Imparatului nostru, Dumnezeu”.
1392. Cand cititi „Vietile Sfintilor”, alegeti ce este bun, placut şi de folos.
1393. Persoana care nu intelege nimic in timpul Sfintelor Rugaciuni sau care doarme, e
considerata ca un mut intre cei vorbitori, ca nu a cules nimic din ce s-a spus
1394. Rolul Sfintelor Rugaciuni este ca samanta care urmeaza sa rasara, sa odrasleasca, sa
infloreasca şi sa se inmulteasca.
1395. Cei care asculta sau citesc Sfintele Liturghii şi nu dau nici o pilda de invatatura, raman ca
şi cum ar trece pe langa gardul impodobite cu diferite flori şi trandafiri şi nu au parte de nici o
floare.
1396. Cei care nu merg la Sfanta Biserica, oricate fapte bune ar avea, nu vad Raiul. Raman ca
şi cum nu ar fi auzit de el
1397. Atotputernicul Dumnezeu vrea ca sa se mantuiasca toata lumea prin invoire, prin
rugaciuni, cu cuvinte blande, cu multa indulgenta, lasand şi iertand tot ce fac ceilalti fii ai lui
Dumnezeu. Sfintele Rugaciuni fara tamaiere sunt ca mancarea fara gust.
1398. Sfintele Rugaciuni lumineaza tot ce este şi simti tot ceea ce este frumos. Cu toate cele
care va adresati Bunului Dumnezeu, cu gandire, cu cugetare, cu Sfinte Rugaciuni in soapta şi
fara rautate asupra nimanui, inalta sufletul aceluia si-l sfinteste pe el.
1399. Bucurati-va ca cerul lucreazaşi pentru cei buni şi pentru cei rai. Cei buni, prin rugaciunile şi
faptele lor, iar cei rai prin lucrari nedrepte şi razvratite işi pregatesc osanda.
1400. Rugaciuni şi post pentru cei greu bolnavi, trebuie sa posteasc şi alrii, sa se roage pentru
ei, fara interes material, ca o jertfa curata inaintea tuturor Puterilor Ceresti.
1401. Binecuvantarea lui Dumnezeu vine din cer, numai pentru cei care-l cunosc si-L
marturisesc.
1402. Sa mergeti la Sfanta Icoana de la Manastirea Dalhauti, (judetul Vrancea – una dintre cele
trei Sfinte Icoane ale Sfantului Apostol si Evanghelist Luca) pentru a va inchina şi a va
improspata o binecuvatare.
1403. Osanda cea mai grea este osanda lui Iuda.
1404. Patrunderea cu gandul e ca şi rugaciunea, şi daca ai implinit prin fapta, ravna şi osteneala,
plus banul care se da, se implineste jertfa.
1405. Tamaia alunga duhurile rele, deschide calea la rai. Tamaia, prin mirosul ei, trezeste pe
inchinator, aducandu-şi aminte ca maine vine moartea. Tamaie sa se dea şi de pomana.
1406. O data pe saptamana sa se tamaie curtea, camara, hambarul, magazia, şi tot ce se afla in
curte. E bine sa se dea şi ceva de pomana
1407. Sfintele Rugaciuni sunt sprijinul sufletului şi ii da intarire.
1408. E bine sa scrieti rugaciuni şi sa le dati celor ce va cer.
1409. Partea cea mai buna din Ortodoxie e sa increstinati prunci. Iar celor ce s-au stins in
saracie, sa le intindeti o mana de ajutor, macar cu Sfinte Rugaciuni
1410. Un strop de lacrima la rugaciune sau cand ai auzit de necazul altora face mult bine
sufletului tau şi acelui suflet pentru care ai lacrimat
1411. Unii oameni prin ger, prin necazuri işi curata toata vatamarea sufletului.
1412. Femeile care poarte numele Sfintei Fecioare Maria sa se faca vrednice de acest nume,
sa-I respecte cu Sfintenie praznicele şi se va afla vesnic in grija Maicii Domnului.
1413. Cinstind Puterile Ceresti şi lucrand cu multa evlavie, inclinand spre Sfanta Biserica, se
scutura sufletul de pacat, cum se scutura chiciura de pe pomi, grabit de o boare de caldura.
1414. Adevaratii crestini sunt cei convinsi, insa nu cred ca sunt pana la jertfa, casa-şi dea trupul
spre suferinta, zicand: „Pentru Domnul”.
1415. Cei ce vor sa caute şi sa ceara mantuirea sufletului, se cade sa-L caute pe Dumnezeu,
sa-L roage, sa-I spuna, sa-I ceara şi dupa ce simte ca a castigat prin rugaciune, sa-I
multumeasca, sa se veseleasca şi cu indoita osteneala, sa-L slaveasca pe Dumnezeu, sa-L
propovaduiasca, sa vorbeasca cu aprindere şi cu rasunet pentru cel cu urerchile astupate şi cu
mintea plina de intuneric.
1416. Sinceritatea şi smerenia biruiesc totul.
1417. Numai cuviosii s-au lipsit de sine şi se pomenesc in veac
1418. Sufletul nespovedit, oricat rugaciuni ar face pentru el, nu-i reusesc. Spovedania, la
momentul potrivit, face lumina in sufletul celor pacatosi.
1419. Sa nu te inchini pentru ca se inchina şi altii, ci sa te silesti a te inchina ca sa ia altii pilda de
la tine.
1420. In cer se canta „Imparate Ceresc”. Canta cerul, canta pamantul, canta vazduhul, canta
plantele, pomii şi toate vietatile, cu cantari dulci, melodice, frumoase.
1421. Rugaciunea facuta din dragoste, e ca o pomenire vesnica.
1422. Pe vrajmasii cu mintea intunecata sa nu-i pomeniti la rugaciune ca pe vrajmasi, ci ca pe
cei mai apropiatica pe niste prieteni şi cu lacrimi sa va rugati pentru ei, ca sunt cazuti in ratacire.
1423. Oamenii bolnavi sa ia medicamentele prescrise de medici şi sa se intretina cu Sfintele
Rugaciuni, ca sa-şi afle mantuirea.
1424. Duhurile rele care s-au legat, prin vraji, de persoane nevinovate, işi fac din cand in cand
placerile. De aceea, se cer rugaciuni facute din convingere şi cu multa incredere, ca va castiga
1425. Spovedania curata şi la timp, impodobeste sufletul cu vesmant alb.
1426. Cautati sa fiti pentru crestini stalpi de lumina şi nu piatra de poticnire. Cand vorbiti in
multime, cuvantul vostru sa fie ca o flacara de lumina, spre trezirea tuturor.
1427. Daca conducerea ori altcineva v-a osandit ori s-a pornit impotriva voastra, rugati-va pentru
indreptarea lor şi veti avea şi voi adaos la mantuire.
1428. Oct 1978. De acum, Presfanta Maica se numeste Imparateasa Universului, Careia i se
inchina toate fapturile din intregul univers şi cerul, şi pamantul, cu toate cele vazute şi nevazute.
1429. Dreapta cugetare, Sfintele Rugaciuni inaltate de unul singur la fiecare Sfant sau Sfintei
Treimi sau Maicii Domnului sunt un act de buna impacare.
1430. Cine nu face rugaciuni ramane ca un foc stins şi cenusa se risipeste de vanturi.
Rugaciunile aduc liniste sufleteasca. Cine nu aolosit rugaciunea cu tarie, a ramas ca o frunza
purtata de vanturi.
1431. Sfintele Rugaciuni facute in graba se compara cu o ploaie repede, care vine amestecata
cu furtuna, şi indata vine soarele puternic care ia toata apa şi ramane pamantul uscat.
1432. Fiecare inchinator, cand se roaga pentru sine, sa ceara de la Dumnezeu povata
duhovniceasca, blandete, viata pasnica, rabdare, sanatate şi talent.
1433. Icoane Mantuitorului este facatoare de minuni, la multe nevoi şi suferinte. E de mare ajutor
şi lucrul se implineste grabnic.
1434. Sfanta Rugaciune de iertare, e ca pururi sa ceri iertare Puterilor Ceresti pentru multele
noastre greseli. Binecuvantand şi iertand, va apropiati de Dumnezeu Tatal, vorbind bland şi
frumos tuturor, te apropii de Fiul lui Dumnezeu.
1435. Timpul si-l face omul dupa cum vrea el. Adaos de rugaciune mintala sa aveti in tot timpul:
„Doamne apara şi miluieste nestatornicul meu suflet”.
1436. Cei care poarta nume de Sfinti, daca-i cinstesc şi se spovedesc la timp, la iesirea
sufletului, Sfintii respectivi ii apara ca cei mai iscusiti avocati.
1437. Sfintele Liturghii sa nu-i lipseasca crestinului. Plecand la drum, sa se inchine,
insemnandu-se cu semnul Sfintei Cruci, chemand in ajutor numele Sfantului al carui nume il
poarta sau sa ceara ajutor Sfintilor pomeniti in acea zi, macar Sfantului Inger Pazitor sa-i ceara
ajutor ori sa zica: „Sfanta zi de astazi, ajuta-ma in aceasta calatorie”.
1438. Asezandu-se la masa sau gustand ceva in calatorie, sa se insemneze cu semnul Sfintei
Cruci şi daca e in gloata şi foamea l-a asuprit, sa zica in gand: „Slava, Tie, Doamne, pentru
picatura de hrana pe care mi-ai randuit-o”. Dupa masa, cine nu-i multumeste lui Dumnezeu, nu
are iertare.
1439. Omul cand tace şi ce inchina, dar nu se gandeste la Cele Sfinte şi nu cere ajutor, se zice
ca face o rugaciune de prisos. Se pastreaza pentru o vreme de nevoie şi de inghesuiala, fiind o
marturisire ca in acea clipa nu a cugetat ceba rau, ca sa dauneze cuiva.
1440. Ingenunchind, sa ceri sa faca Cel Atotstiutor, cu acei oameni care nu se inteleg, sot şi
sotie, parinti şi copii, bunici şi nepoti, dupa dreptatea şi dupa voia Lui, zicand: „Stiu, Doamne, ca
tu toate le stii şi le aranjezi dupa voia Ta”
1441. Cei ce rostesc „Crezul” vesnic, sunt inconjurati şi supravegheati de Sfanta Treime
1442. Binecuvantarea vine aasupra fiecaruia dupa credinta lui.
1443. Sa nu-i dispretuiesti pe cei neputinciosi, ci numai, cu un cuvant cat de simplu, sa-i ajuti.
Cerceteaza-i pe cei bolnavi, pe cei lipsiti şi nu-i trimite la munca. Cei care-i trimit pe cersetori la
munca, darama milostenia in prapastie şi n-o mai gaseste niciodata.
1444. Botezati prunci şi cununati pe cei ce traiesc in faradelegi
1445. Sfanta Rugaciune cat de mica, rostita catre Puterile Ceresti este scut de aparare şi toiag
de sprijin.
1446. Indrazniti şi nu va temeti, ca prin Sfintele Rugaciuni, multi au biruit lumea şi pe vrajmasii
care stapanesc intunericul. Nu trebuie multa chibzuire, nici filozofie, crede şi te roaga fara sa
aluneci, fara sa sovaiesti, fara sa te indoiesti.
1447. Crestinul adevarat, marturisind cu convingere Nasterea Domnului, Botezul, Rastignire,
Sfanta Inviere, Inaltarea Domnului şi Pogorarea Duhului Sfant, arata toata taina Sfintei Credinte
Ortodoxe
1448. Gandurile bune, neatinse de patimi, fara scop pamantesc, sunt ca şi rugaciunea facuta in
nevinovatie.
1449. Fara marturisire şi fara post, Sfanta Rugaciube e ca o culoare spalacita, pe care nu stii
cum sa o numesti.
1450. Telul credintei este sa va rugati toti pentru cei vii şi pentru cei morti. Taceerea şi rabdarea
sunt de mare folos sufletului.
1451. Sfanta Rugaciune este toiag care nu putrezeste, este de granit.
1452. Sfintele Rugaciuni şi feluritele fapte bune ridica sufletul la Dreptul Judecator
1453. Soapta rugaciunii este adevarata vorbire cu Duhul Sfant.
1454. Pentru faptele murdare ne trebuie multe Sfinte Liturghii, milostenii, metanii, Psaltiri citite cu
post, vami platite şi cate altele, scoase la iveala de Sfinti şi Drepti. Toate greselile se iarta, daca
crestinul cere repede iertare.
1455. Legatura cu Mantuitorul, cu Sfintii Apostoli, cu Sfintii Parinti, cu Sfanta Treime, cu
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, pentru intarirea sufletului, este Sfanta Cruce
1456. Florile sunt ostenelile crestinilor, rugaciunile, nevointele, inchinaciunile, jertfele date prin
straduinta şi osteneala.
1457. Nu cei ce vin la Sfanta Biserica bine imbracati, mergand cu violenta sunt primiti, ci cei
smeriti, amarati, care vin sa ceara ajutor lui Dumnezeu şi alearga sa se roage Bunului
Dumnezeu. Pentru ca aici işi afla un pic de liniste
1458. Cand cineva işi pune in cap sa faca o lucrare Dumnezeiasca, trebuie sa doarma mai putin,
sa manace ce poate şi Sfinte Rugaciuni sa inalte spre cer, oricand şi oriunde. Chiar şi in adunari
sa-şi inalte gandul catre cer şi sa ceara in soapta ceea ce doreste.
1459. Spovedania sincera, recunoasterea greselilor, implinirea canoanelor curata tot, tot ce a
fost negru şi murdar. Sa nu uiti nimic, ca de vei lasa vreun pacat nespus, vei fi pedepsit
1460. Omul sa foloseasca rugaciunea mintii in calatorie, la diferite treburi, chiar şi mancand.
Rugaciunea in gand este ridicarea la cele ceresti
1461. Slavite sa fie toate Puterile Ceresti, slavite sa fie de gurile crestinilor care sunt inchinatori,
de fata, prin Sfintele Biserici, caci cei ce iau parte la Sfintele Liturghii, iau parte insutit şi traiesc
mai mult pentru suflet decat pentru trup.
1462. Cei care nu se duc la Sfanta Biserica, sa nu mai zica: „chiar daca nu ma duc la Biserica,
totuşi cred in Dumnezeu”. Acestia zaresc soarele prin ceata, caci vorba lor nu e decat minciuna.
1463. Sfanta Rugaciune e ca o judecata cu martori, iar de va merge cineva in Sfanta Biserica şi
nu aprinde o lumanare, este rugaciunea ca o strigare din padure, din livada, sau ca o strigare de
peste un gard inalt. Nu se vede persoana şi nici vocea nu se cunoaste.
1464. Cine lucreaza cu mainile şi vorbeste cele duhovnicesti, mainile lucrand pentru obste, duce
o viata dubla şi primeste intreit.
1465. Cei ce nu se scoala noapte la Sfintele Rugaciuni şi a doua zi rad, se veselesc, mananca,
se bucura laolalta cu satana şi işi bat joc de propriile lor suflete.
1466. Cine se instraineaza de Cele Sfinte, are paguba sufleteasca
1467. Este bine, ca omul, in viata pamanteasca, sa implineasca şi pentru suflet, macar una din
zece.
1468. Tot crestinul care marturiseste adevarul la vreme şi spune greselile imediat ce le-a facut,
niciodata nu are greutati pe suflet şi nu se mahneste cu duhul şi nu are ce marturişi duhovnicului
1469. Tacerea e aur nerisipit, tacerea e sprijinul sufletului, tacerea nu da ocazie la revolta,
tacerea nu face suparare, tacerea aduce alinare.
1470. Hristos a inviat pentru cer, pentru pamant, pentru intregul univers şi pentru toata omenirea
care-L marturiseste
1471. Cei ce se intorc de la Sfantul Mormant al Domnului, dupa ce au vizitat locurile sfinte, sa fie
mai umili şi mai indreptati. Multi doresc sa faca aceste vizite, sa viziteze aceste locuri şi sa se
inchine, insa din lipsa de credinta şi de puteri materiale, li se pun piedici.
1472. Mantuitorul a lasat cerurile, a venit pe pamant intre oameni, facandu-se om, mancand cu
oamenii, s-a smerit ca nimeni altul, ca sa-i castige pe oameni.
1473. Faceti metanii, şi rugaciuni, şi post, ca sa plece duhurile rele, care intelenesc sufletele
oamenilor.
1474. Mantuitorul ne spune: „Sa fii bland şi smerit cu inima”.
1475. Nu dormiti, ci va treziti, ca atunci cand va fi ziua primejdiei, cei ce au rezerve de Sfinte
Rugaciuni, facute din dragoste duhovniceasca, fara interes de a cere ceva personal, vor di
ocrotiti cu sufletele in corturile ceresti.
1476. Toti crestinii care se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, sa nu le treaca timpul fara
Sfinte Rugaciuni, a nu rosti vreme de 24 de ore, macar o data, o Sfanta Rugaciune cu nadejde şi
credinta ca va castiga. Nimeni sa nu faca Sfanta Rugaciune cu indoiala.
1477. Nimeni sa nu inmaneze Sfintele Liturghii cu indoiala. Daca preotul este nevrednic şi a fost
platit, acolo Sfantul Inger slujeste in locul lui.
1478. Duhul Domnului sa ne calauzeasca pe calea cea dreapta şi sfanta, ca sa se afla ce e de
folos, mai mult altora decat noua.
1479. O insemnare cu semnul Sfintei Cruci a fiecarui crestin, in ceruri se inregistreaza.
1480. Pentru noi, Dumnezeu sa fie totul. Daca a venit un necaz asupra noastra, sa zicem:
„Pentru greselile mele a venit din cer aceasta palma”.
1481. Fericiti sunt cei care poarta numele unui Sfant. Şi mai fericiti sunt cei care cinstesc
praznicul Sfantului, macar trei in toata viata.
1482. Nu este de ajuns sa mearga crestinul regulat la Sfanta Biserica şi sa implineasca toata
regulile, daca nu are indemn pentru altii şi nu are incurajare pentru cei care zabovesc in intuneric
1483. Fericiti sunt preotii şi crestinii care nu iau plata pentru osteneala lor.
1484. Crestinul sa se roage Puterilor Ceresti şi sa rabde toate, ca Sfantul şi Dreptul şi
Rabdatorul Iov.Ca mult incercat fiind, plida urmasilor sai pana peste veacuri s-a facut.
Deasemeni, sa aiba ca plida sirul lung al Sfintilor Mucenici.
1485. Mantuitorul Iisus Hristos nu a fost plasmuit din pacate omenesti, şi nimeni nu a suferit, şi
nu va suferi ceea ce a suferit El, ca sa se faca pilda tuturor oamenilor. Cine vrea sa se
mantuiasca, sa-l urmeze pana la pironire pe Cruce şi inmormantare.
1486. Era o familie de oameni credinciosi, care rasfoise Sfanta Scriptura şi Vietile Sfintilor, şi
cand aveau pagube in vite sau oamenii rai se napusteau asupra lor, se intorceau cu fata spre
rasarit şi ziceau: „Ne-a cercetat Domnul, sa ne vada taria credintei şi puterea rabdarii”.
1487. Staruiti in rugaciune şi alungati zabava. Nu amanati de azi pe maine, motivand ca ploaia
ti-a pus piedici, ca frigul sau alte piedici ti s-au pus. Motivele, oricat de mari le-ati face, tot zabava
se cheama, o amanare de azi pe maine.
1488. Cand cineva ti-a gresit, cere-ti iertare de la el, ca de la un superior, ca sa se curme
pacatul.
1489. Folositi in expresii proverbele lui Solomon, care au fost scrise numai in intelepciune.
1490. Cei carora le-a izbavit dreptatea in inima şi in suflet, s-au ingradit cu dreptatea, au stralucit
ca soarele şi inca stralucesc alaturi de Sfinti
1491. Fiecare crestin are datoria, prin sine insusi, sa-şi curete casa sufletului.
1492. Sa ascultati povetele şi sa inregistrati sfaturile.
1493. Omul trebuie sa stie a se inchina Bunului Dumnezeu din convingere, pentru a le birui pe
toate.
1494. Crestinul sa faca rugaciuni catre Dumnezeu, nu cerand sa se imbogateasca ori sa urce o
treapta mai inalta, ci sa se roage lui Dumnezeu din placere, din dorinta de a trai cu Dumnezeu.
1495. Sunt şi astazi parinti şi cuvioşi care si-au dedicat viata lui Dumnezeu, vorbesc cu
Dumnezeu, traiesc cu Dumnezeu şi orice lucrare pamanteasca o fac in numele lui Dumnezeu.
1496. Rugaciunile adresate Puterilor Ceresti, cat şi Sfintilor, sunt bine primite.
1497. Nu ve temeti de persecutii. Cititi viata Sfantului Ioan Gura de Aur, ca sa vedeti cat a
suferit
1498. Sfanta Cruce este nadejdea şi lumina, calea şi adevarul, mantuirea celui care l-a iubit, l-a
recunoscut, l-a ajutat şi creznad l-a urmat. Ei au parte de lumina vesnica şi neintrerupta. Cei ce
implinesc poruncile sunt adevarate slugi ale lui Dumnezeu.
1499. Este primita Sfanta Rugaciune de unul singur, şi la drum, şi la orice treburi, in calatorie,
rostind orice fel de rugaciune, soptind fara carte şi fara nici un scris in fata, sa stie ca are de
prieten pe Dumnezeu Tatal şi pe Mantuitorul.
1500. Cantarea „Cu noi este Dumnezeu” este primita la vreme de drum. Şi fiarele salbatice, prin
Duhul lui Dumnezeu, se dau la o parte.
1501. Spovedania deasa spala sufletul si-l inalta.
1502. Multumirea este pasnica binecuvantare a lui Dumnezeu pentru cei blanzi, smeriti, pasnici,
care cedeaza locul de cinste sau renunta la un drept al sau.
1503. Adevarul este a crede şi a te ruga oriunde, in camera de unul singur, la vreme la drum, in
adunari galagioase,. Adevaratul crestin poate fi numit mut, surd şi somnros, traind numai cu
Sfintele Rugaciuni
1504. Fiecare crestin sa cugete la tot ce a facut Dumnezeu şi la ceea ce o sa faca in viitor.
1505. Coborati la sufletele celor necajiti si-i ajutati cu Sfinte Rugaciuni, sfatuindu-i spre impacare
cu aproapele, ca sa li se usureze necazul
1506. Inchinatorii la Sfanta Liturghie trebuie sa fie ca o flacara aprinsa, sufletul lor sa fie aprins
pentru toata randuiala, şi sa verse şi lacrimi pentru a culege flori.
1507. Fericiti sunt cei care au cunoscut cele 7 Sfinte Taine şi vor incerca sa le implineasca la
vreme.
1508. Sa fiti inscrişi la Sfintele Liturghii pentru ingenunghere, pentru mahnire şi lacrimi. Şi mai
bine ar fi daca, in timpul Sfintei Liturghii, nu veti schimba nici un cuvant cu nimeni.
1509. Nu va lipsiti de insemnarea trupului cu semnul Sfintei Cruci şi sa dublati Sfintele Rugaciuni
de noapte, cele din crucea noptii.
1510. Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfant au facut sfat de a face pe om
şi a stiut ca omul va gresi, şi de aceea, a randuit cu duhul vrednici patriarhi, proroci, apostoli,
demni de tot cuvantul bun şi drept pentru a lumina urmasii.
1511. Toti crestinii sa se sileasca a se spovedi macar de 4 ori pe an, deşi s-ar cadea din 40 in
40 de zile. Pomenirea la Sfantul Jertfelnic este ca o chemare sfanta de la intuneric la lumina.
1512. Daca vreti sa vorbiti mult, aveti dezlegare sa le vorbiti oamenilor din Sfintele Scripturi, din
Vietile Sfintilor, din predicile preotilor iscusiti şi cu frica de Dumnezeu. Puteti arata din pildele
celor postitori.
1513. Domnul nostru Iisus Hristos a venit in lume sa implineasca tot ce este bun şi adevarat. Toti
cei botezati in numele lui sa-L urmeze.
1514. Toate darurile trebuie lucrarii Dumnezeiesti, nu oamenilor. Puneti suflet pentru o lucrare
sfanta, ca va fi spre pomenirea voastra
1515. Sa aveti in minte Rugaciunea Sfanta şi iubirea de adevar
1516. Inalta cu tarie şi cu nadejde privirea catre Dumnezeu, caci de acolo, de la El, va veni
mangaierea ta.
1517. Cine iubeste adevarul şi lupta pentru adevar, tot timplu este tulburat. Oamenii din trecut
zilnic se rugau şi dormind, cugetau la cele Dumnezeiesti. Insemnandu-se cu semnul Sfintei
Cruci, in soapta chemau ajutorul lui Dumnezeu.
1518. Intariti-va inima şi cugetul, sadind in sufletul vostru numai adevarul. Nu napastuiti pe
nimeni pe nedrept, avand in sufletul vostru ca Dumnezeu este drept şi fara de pacat.
1519. Cel strain de avere are de toate. Il are in primul rand pe Dumnezeu. Şi ce nu are
Dumnezeu in lumea aceasta şi in cea viitoare!
1520. Cei supuşi şi tacuti, care renunta la pretentii de demnitate şi de om, pot avea loc oriunde
1521. Sfantul Ioan Botezatorul, neavand nici un pacat, si-a jertfit viata şi si-a varsat sangele cald
pentru indreptarea crestinilor. Crestinii adevarati postesc jalnic, negustand nici un fruct,
neudandu-şi gura cu apa, jelind şi cu sufletul şi cu trupul, sarbatorind cu sfintenie capul celui
nevinovat. El si-a dat capul pentru lege şi adevar, fiind cel mai bun luptator pentru Sfanta şi
Dreapta Credinta Ortodoxa.
1522. Cei care se roaga cu toata increderea, vinovati fiind, castiga, fiindca Puterile Ceresti se
milostivesc şi ii ajuta pe cei care cer şi nu se bazeaza pe sine.
1523. Mai aveti de indeplinit multe, rugati-va, luptati-va şi veti birui.
1524. Puneti inceput şi sa cititi din Sfanta Scriptura, macar o jumatate de ora pe zi, pentru toti ai
casei, ai obstei.
1525. Supunerea in orice directie aduce mantuirea. Cei care sunt insetati, o cauta, iar cei care
traiesc in neoranduiala, o refuza.
1526. Tot crestinul sa se inchine, mai ales la vreme de noapte. Sunt multi care trec pe langa
Sfanta Cruce şi nu-şi ridica mana dreapta sa se inchine, ci lucreaza in ratacire.
1527. Suferinta in trup este o mangaiere pentru cei care nu cartesc
1528. Sa ziceti: „Las totul in voia Celui ce a facut cerul şi pamantul”., oricat ar fi de grea
lovitura. „Fie voia lui Dumnezeu”.
1529. Sa luptam intai cu firea noastra, ca sa reusim: mila, bunatatea, dreptatea şi puterea, toate
sunt in mana lui Dumnezeu.
1530. Daca lumea ar putea cunoaste viitorul, asa cum işi cunoaste trecutul, nu s-ar mai ruga
Puterilor Ceresti şi nici lui Dumnezeu.
1531. In timpul Sfintei Rugaciuni, sa nu faca nimeni treburi pentru sine. Numai pentru obste este
permis.
1532. Multe pilde şi exemple frumoase se gasesc in cartile scrise in trecut, insa crestinii de azi
nu le citesc.
1533. Nimeni sa nu vorbeasca din cele neauzite sau necitite şi sa spuna ca el este totul.
Adevarul este sabie de foc, sabie din cer şi arde pana in adancul pamantului.
1534. Sa nu-i urati pe cei betivi, ca aceasta e o greseala mai mare decat betia. Toti betivii sunt
prinşi in undita satanei şi nu pot scapa. Din undita nu scapa nimeni, asa cum scapa din alte
curse. Compatimiti-i in gand şi rugati-va pentru ei.
1535. Pentru suparari şi necazuri pamantesti, sa nu blestemati, ci pururi sa va rugati şi Puterile
Ceresti sa le laudati
1536. Oricat de suparati ati fi, sa nu ajungeti sa blestemati. Cine blestema, cu drept sau fara
drept, piere stins şi cu sufletul stins de durere.
1537. „Tatal nostru” sa va fie toiag sufletesc şi „Axionul” sa va fie un acoperamant ceresc.
1538. O lacrima curata la Sfanta Rugaciune sa fie data. Sa va platiti datoriile, ca sa nu vina din
cer mania.
1539. Crestinii neincercati nu voe vedea slava lui Dumnezeu.
1540. Mergeti la Manastirea Dalhauti şi va inchinati la Icoane Maicii Domnului, facatoare de
minuni. Cu sfintenie şi cu lacrimi şi cu suspine sa va inchinati şi Sfanta Icoane cu sete sa o
sarutati.
1541. Cine vrea sa se mantuiasca, sa nu-i lipseasca Sfanta Rugaciune.
1542. In Sfintele Manastiri nu este de folos ca sa fie chemat cineva. Mergi tu singur şi ceri,
smerit şi umili, şi cu planset striga: „Vreau sa ma lepad de cele lumesti, vreau sa intru in
manastire sa slujesc lui Dumnezeu, sa plang, sa-mi spla pacatele, pe care le-am facut in nestire”,
şi cerand iertare pentru toate greselile vrute şi nevrute. Sa aveti inchegata dragostea catre
aproapele, sinceritatea şi iertarea din suflet şi din inima, şi acestea va vor mantui.
1543. Cine face Spovedanie in regula, deşi e batran de povara anilor, la Dreapta Judecata apare
ca un prunc gol şi nu se rusineaza.
1544. Dupa Spovedanie, sa nu ma repete greseala, ca pentru greseala care se repeta
intentionat, greu poti afla iertare..
Capitolul II
Fara post nu se poate mantui nimeni
Postul este cel mai bun prilej de a ne imbogati in fapte bune, ziditoare de suflet, in
vederea curatirii sufletului de pacate şi pregatirea pentru lungul drum al mantuirii.
In timpul postului sa inmultiti Sfintele Rugaciuni, ca postul şi rugaciunea sunt ca doua
surori gemene, bine placute lui Dumnezeu. Postul este cheia de aur cu care se pot descuia
usile Raiului.
Primul post a fost instituit de Dumnezeu pentru primii nostri stramosi, pentru primii
oameni ziditi, Adam şi Eva, atunci cand i-a oprit din a „gusta din pomul cunoasterii binelui şi
raului”, zicand: „Din toate fructele, din toti pomii Raiului sa gustati, numai din pomul cunoasterii
binelui şi a raului, sa nu gustati. Ca in clipa in care veti gusta din el, veti muri”.
Acesta a fost primul pacat al omului, pacatul neascultarii poruncii Ziditorului sau. Şi
acest pacat nu a fost fara urmari, nu a fost lasat de Dumnezeu nepedepsit.
Postul cel mai primit de Dumnezeu este atunci cand ai camara plina, ai in gospodaria ta
de toate şi tu postesti din placere, din dragoste pentru Dumnezeu, ostenindu-te impotriva
poftelor trupului tau.
Sunt posturi de o zi, de 3 zile, de 7 zile, de 21 de zile şi postul Mantuitorului de 40 de
zile. Prin aceste posturi, sufletul postitorului ajunge la diferite trepte ale sfinteniei, dupa
vrednicia fiecaruia, dupa efortul şi stradania sa.
Fapta buna facuta cu dragoste şi cu dreptate, indoita cu post şi intreita cu rugaciune
este una dintre jertfele cele mai bine primite de Dumnezeu.
Nascatoarea de Dumnezeu ne indeamna la post, spre curatirea de pacate, spre mantuirea
sufletului, şi ne arata cum sa postim, sa pretuim postul, ce importanta are postul in viata
noastra. Caci cu postul ne putem mantui sufletul şi putem castiga un loc in Imparatia lui
Dumnezeu. Din cele ce urmeaza, cautam sa descoperim singuri toate acestea.
1. Nu postul, ci pacatele omului ii obosesc sufletul.
2. Sa nu consumi carne, şi de esti calugar, sa nu doresti a merge la casa parinteasca şi
nici sarutare sa nu dai şi nici sa nu primesti de la nimeni.
3. Cand postesti, sa nu postesti numai de mancare, ci şi de toata vorba, de clevetire. E mai
de folos sa taci şi sa faci fapte bune
4. Tot crestinul e in drept, in fiecare an, de patru ori sa se impartaseasca la fiecare sfarsit
de post, chiar şi de mai multe ori, daca e cu putinta de la duhovnic.
5. Hranitoare pentru suflet sunt lacrimile, postul şi cat mai mult in singuratate şi nici
rugaciunea sa nu lipseasca.
6. Cel ce posteste sa nu lase ca soarele sa fie inca in calatoria sa pe cer, iar el sa petreaca
cu burta satula
7. Daca ti se pare ziua lunga cand postesti, mareste-ti credinta şi nadejdea in Dumnezeu.
8. In post sa nu va impodobiti cu haine scumpe, nici sa dati cu parfumuri, nici sa va ingruiati
corpul cu mancaruri multe şi bune. Primul pas este sa vorbiti putin. Al doilea, sa nu va
amestecati cu nici un fel de multime şi in numele Sfintei Treimi sa-l ajutati pe cel sarac.
9. Toti cei care mananca carne in „saptamana branzei”, cand Sfintii Parinti au lasat scris ca
nu se mananca, nu e socotit crestin, ci ca animalele şi ca fiarele salbatice
10. Calugarii sa nu manance carne, pentru ca oricata osteneala şi fapte bune ar avea, nu va
intra in imparatia lui Dumnezeu
11. Sa faceti postul de buna voie şi cu placere, nu din nevoie şi din lipsa.
12. Cel ce posteste 40 de zile sta in rand cu Mantuitorul. Iar cei ce postesc o saptamana la
inceputul Postului Mare, stau in spatele Mantuitorului. Cei ce postesc de Duminica seara pana
miercuri, post negru, merg in urma celor ce s-au invrednicit a posti o saptamana. Cei sanatoşi
care mananca resturile de duminica şi beau şi restul de vin, sunt in faradelege. Iar cei ce
mananca carne şi beau vin neintrerupt in post, li se socoteste lepadare de Dumnezeu şi de
Sfantul Botez.
13. Semnificatia celor 40 de zile: 40 de zile a tinut potopul lui Noe; 40 de zile, repetate, a
postit Moise pentru a primi Tablele Legii; 40 de zile a postit Mantuitorul; la 40 de zile scot nasii
finii la Biserica; 40 de zile se fac parastase cu Sfinte Liturghii pentru sufletele mortilor
14. Cei ce postesc nu vor fi lipsiti de slava Domnului, in veacul veacului
15. Cine nu posteste Postul Sfintilor Apostoli, greseste impotriva Duhului Sfant
16. Cine nu respecta posturile, nu se poate numi fiu al Tatalu iCeresc, caci nu marturiseste
credinta cea adevarata.
17. La Dumnezeu nu este decat o singura dreptate, o dreptate care nu le place oamenilor.
Dreptatea oamenilor e facuta din lacomie.
18. Cine lasa deschisa poarta postului, toate relele vor intra pe ea
19. Ca sa va invredniciti de post, intai sa va stapaniti privirea, al doilea, sa graiti putin şi
bucatele sa le mancati la vremea potrivita.
20. Primul pacat al omului este ca nu posteste şi acest pacat nu se iarta
21. Postul este bine primit cand ai belsug in gospodarie, cand ai macara plina şi tu arzi de
dorinta de a posti, in numele Domnului.
22. Oamenii care petrec o nunta cu destrabalare, au canon ca trei ani de zile sa manace
numai verdeturi şi cata putina paine. Iar unt, oua, branza, lapte, deloc.
23. Primele 3 zile ale unui post sunt zile sfinte, cele mai sfinte zile dintr-un an. Sa fiti cu
bagare de seama pentru aceste prime 3 zile.
24. Cand se va intampla ca toti calugarii sa stea in genunchi, sa citeasca fiecare la Psaltire,
tinand fiecare cate o lumanare aprinsa in mana, postul mare fiind, atunci va fi slavita
Binecuvantare pe pamant.
25. Nici o lupta pentru firea omeneasca, nu e mai mare decat a se lupta intai cu setea şi al
doilea cu foamea.
26. Cei ce vor sa se mantuiasca, sa posteasca, sa se spovedeasca, sa iubeasca dreptatea
şi adevarul.
27. Cei ce fac postul Domnului de 40 de zile, fara sa guste nimic din produsele pamantului,
işi pregatesc frumoase gradini de flori.
28. In timpul postului sa inmultiti Sfintele Rugaciuni, cel putin cu mintea.
29. Cu postul va acoperiti cum s-ar acoperi cineva cu un vesmant
30. In Postul Mare se mananca mancare unsa cu ulei sambata şi duminica de catre cei
slabiti. Cei ce au trebuinta de infranare, sa nu guste
31. Cand lumea va posti, cu mic, cu mare, post de 3 zile, va da cerul ploaie binecuvantata.
32. Toti crestinii care pot face postul de 3 zile pe saptaman, fara sa guste ceva pana la
apusul soarelui, se acopera cu postul ca şi cu un vesmant in fata primejdiilor.
33. E bine sa se tina şi cel de-al cincilea post, al Sfintei Cruci (de la 8 septembrie pana la 14
septembrie). Se arata cinstirea Sfintei Cruci prin fapte şi este de mare ajutor.
34. Sa se trezeasca toata mintea omeneasca şi sa faca postire şi marutirisire la fiecare post
de peste an
35. In dreptul postirii se primeste doar o paine. In dreptul marturisirii un buchet frumos cu
flori. Iar cei ce nu s-au ostenit in nici un fel, dar la Sfarsitul postului au venit la Sfanta Biserica,
primesc un mic buchet de flori.
36. Orice crestin, prin post, işi pregateste acoperamant şi adapost sufletului.
37. Dureros este faptul ca crestinii nu postesc. Foarte dureros este ca nu merg la Sfanta
Biserica. Ei stiu ca trebuie sa munceasca, ca sunt saraci şi avutul lor il iau altii, iar ei raman
slujing cu şi mai mare tarie pacatului.
38. Nepostind, necrezand in puterea lui Dumnezeu, negandingu-te le Atotputernicul şi la
Sfintii Sai, nu ai fericirea macar sa auzi milioanele de ingeri cum canta neincetat, slavind pe
Dumnezeu
39. 1. Postul Domnului, Postul Mare sau postul de primavara are cea mai mare importanta in
mantuirea sufletului. Dupa el urmeaza catre sfarsit Patimile Mantuitorului, Rastignirea Lui,
Ingroparea şi apoi Sfanta Inviere, care umple de bucurie şi veselie pe toti crestinii.
2.Postul Sfintilor Apostoli, toti crestinii sa-l posteasca, spre cinstea şi slava Sfantului
Duh, care i-a purtat pe Sfintii Apostoli in tot largul lumii de au propovaduit cuvantul Sfintei
Evanghelii şi ne-au aratat cararea pe unde trebuie sa mearga cu sufletul toata firea
omeneasca. Ca sa ajunga crestinii la Scaunul Sfintei Treimi pentru a primi binecuvantare
cereasca, nu e decat o singura cale.
3.Postul Adormirii Imparatesei, in care crestinii se bucura de blagoslovenia lui
Dumnezeu, trimisa prin tot rodul pamantului şi feluritele fructe ale pomilor. Cu mare sfintenie şi
cu mare evlavie şi cu toata curatenia sa se faca acest post.
4.Postul Nasterii Mantuitorului, pe care toti crestinii botezati in Ortodoxie trebuie sa-l
posteasca, ca sa poata vedea slava lui Dumnezeu. Ca daca nu s-ar fi nascut Mantuitorul, nu
s-ar fi mantuit nimeni. Asa ca, sa se faca acest post cu mare dragoste, cu multa bucurie şi cu
nadejdea ca se va mantui.
40. Cei ce postesc de 3 ori pe saptamana: luni, miercuri şi vineri, la Dreapta Judecata vor
avea mare mangaiere.
41. Sa lucrati cu post şi cu rugaciune, şi se va potoli furia vrajmasului. Rabdati pana se va
lumina intunericul şi sa va luptati, nadajduind in Atotputernicul, ca atunci se vor limpezi mintile
celor tulburati, inviforati şi inversunati.
42. Cu postul veti reuşi sa faceti totul pentru folosul sufletului vostru, ba şi al altora.
43. Cand intrati in post, sa va faceti postul de o saptamana. Sa nu va atungeti de nimic din
cele de produce pamantul. Aceasta randuiala sa o aiba toata viata, mai ales calugarii şi
calugaritele
44. Fapta buna facuta cu dragoste şi indoita cu post, este una dintre jertfele cele mai primite
inaintea lui Dumnezeu Tatal
45. Sa se curete crestinii cu post, ca sa poata primi Sfintele Taine, la ziua cuvenita.
46. Toata lumea care nu tine seama de postul cel mare, de mersul la Sfanta Biserica, de
marturisire, formeaza un parau de pacura şi cu totii se tavalesc in el. Cat tine Saptamana
Luminata sunt impacurati din crestet pana in talpi. Un alt parau de sange e format din cei ce
injura, de cei ce hulesc, de femeile destrabalate, care striga cuvinte impotriva credintii şi
smintesc pe cei ce le aud. Paraul de lapte sunt lacrimile şi tot cuvantul bun, spus cu blandete,
la rugaciunea cea de cerere a crestinilor, cu lacrimi şi durere. Paraul de vin reprezinta
Sfintele Taine ale celor ce se leapada de rautati, de lume, marturisiti şi vrednici a primi
Sfintele Taine.
47. Crestinii care nu postesc, nu se mantuiesc. De-ar cladi şi Sfinte Biserici in numele
Mantuitorului, tot nu se mantuiesc.
48. Postitorii, rugatorii şi miluitorii, aceia se mantuiesc.
49. Cei ce nu postesc posturile randuite de Sfintii Parinti nu sunt poftiti in Imparatia lui
Dumnezeu
50. Siliti-va sa va acoperiti cu postul şi sa va ingraditi cu cuvintele sfintelor rugaciuni.
51. Cei ce postesc, crestinii tematori de Dumnezeu, care se nevoiesc, işi pregatesc palat
luminos incarcat cu flori in ceruri. Iar cei ce s-au lepadat de Sfanta Credinta, işi pregatesc
calea catre munca vesnica a iadului.
52. Cei ce postesc, mai mult ar posti, sa se mantuiasca de tot pacatul. Cei fara de
Dumnezeu batjocoresc postul şi pe cei ce postesc. Insa postul este prima treapta care te duce
la mantuire.
53. Nu rasul mantuieste pe om, ci umilinta. In Rai, şi pasarile canta: „Cine nu posteste, nu se
mantuieste”. Postul ne arata calea spre mantuire.
54. Toti calugarii şi mirenii care postesc 3 zile la inceputul Postului Mare, otravesc ceata
diavolilor cu cea mai rea otrava. Tot greu le este diavolilor şi cand postiti şi nu le raspundeti
celor rai şi maniosi. Tacerea ii arde pe diavoli si-i distruge ca sageata fulgerului.
55. Daca tu postesti, invatat-i şi pe altii, pe cei din jurul tau sa posteasca. Numai prin post te
poti instraina de cele rele. Postul sa fie facut cu credinta in Cel de Sus, ca sa poti sa-ti
luminezi mintea.
56. Duhul Sfant vorbeste pentru toti crestinii, ca trebuie sa posteasca. Fiecare se va curati
pe sine prin post.
57. Fapta buna straluceste şi il desprinde pe crestin şi il smulge de la intuneric.
58. Sa imbratisati postul slavind pe Dumnezeu şi va veti invrednici de odihna vesnica, prin
ostenelile voastre.
59. Cei ce au postit işi primesc darurile.
60. Aveti grija de cel de-al cincilea post, al Sfintei Cruci.
61. Postul, marturisirea, rugaciunea, milostenia şi Sfintele Taine, mantuiesc tot sufletul.
62. Spuneti celor din jur şi celor care va cunosc, sa foloseasca mai mult postul, ca sa le fie
sfintele rugaciuni primite şi totodata vor primi binecuvantare la lucrarile lor.
63. Postul curata, ca şi soda, orice lucru. Asa se curata şi sufletul de pacate.
64. Prin post vine duhul blandetii, al ingaduirii şi al iertatii. Postul securea care-l taie pe
diavol. Ingaduiala este maciuca care-l ucide pe diavol. Iertarea ce o dau oamenii unii catre altii
este sabia care-i injunghie pe diavoli.
65. Mancarurile peste masura şi inca sa nazuiesti la alte mancaruri şi tot mereu mancand
fara masura, se omoara sufletul.
66. Cine praznuieste mai rar şi cu cumpatare, şi de fiecare data incepand masa cu Sfintele
Rugaciuni şi incheind tot cu Sfintele Rugaciuni de multumire, sigur işi asigura odihna vesnica.
67. Carnea ingreuiaza corpul şi omoara sufletul. Cei ce nu mananca deloc carne, vor avea
vise despre viitor şi ele vor fi adevarate. Cel ce nu mananca o perioada carne, şi apoi
mananca din nou, face un pacat ca cel al lui Adam.
68. Vai de cei care-i mananca pe ai sai! Intru totul se afla lepadat de puterea lui Dumnezeu.
Acestora trebuie sa li se duca prinos la 3 Sfinte Biserici intr-un an, la fiecare praznic mare şi
mic. Ori se duce la o singura Biserica timp de 3 ani. Acestea sunt de folos pentru toate femeile
care au facut avorturi şi au raposat nemarturisite.
69. Sa posteasca crestinii cu multa dragoste, ca numai asa vor putea sa-şi inalte sufletul
catre Dumnezeu.
70. A nu face rau nimanui, este un post pe viata
71. A nu manca nici un fel de carne, acesta este postul cel adevarat pentru curatirea
sufletului şi sunt feriti de visuri rele.
72. Crestinii sa-şi curete sufletul cu postul, ca sa poata primi Sfanta Inviere crestineste.
73. Cei ce mananca carne in post, nu li se iarta aceasta fapta. Nu le este permis crestinilor
sa injunghie in zile de post şi sa manance carne şi sa verse acel sange cald.
74. Calugarii sa nu manance carne, ci numai vanat de apa, peste. Celor ce se hraneasc cu
peste, nu li se ingreuneaza corpul şi sunt sprinteni la metanii, mintea devine mai agera.
75. Dumnezeu nu sufera pentru ca oamenii nu vor sa mai tina postul, dar oamenii slabesc in
dragoste, in credinta, in rugaciuni şi se infatiseaza inaintea Dreptei Judecati, cum s-ar infatisa
un militar inainte superiorului fara arma, pe care nu stie cum şi unde a pierdut-o.
76. Li se cade crestinilor, ca incepand postul, cea dintati in program sa le fie rugaciunea
facuta cu umilinta.
77. Toti oameii care seamana primavara au ce culege toamna. Asa şi crestinii care postesc,
cu mare şi inalta bucurie primesc Sfanta Inviere, despre care crestinii sa nu taca, sa o
marturiseasca tuturor.
78. In zadar pasesc spre Sfanta Biserica cei ce pangaresc postul sfant, pe care şi Imparatul
l-a postit. Vinovati sunt şi preotii care fac dezlegari celor care nu merita
79. Credinta in Dumnezeu sa va fie indoita cu post şi intreita cu lepadarea de tot ce este rau.
80. Prima treapta care il ridica pe om din pacat este postul, chiar daca pe langa ost mai sunt
şi altele.
81. Cand vrea sa se mantuiasca crestinul, nu trebuie sa se gandeasca mai intai la mancare.
82. Indepliniti posturile, asa cum sunt randuite, ca sa nu fie cadere mare in crestinism.
83. Crestinul trebuie sa posteasca, trebuie sa se inchine facand semnul Sfintei Cruci drept.
Şi mai mult decat postul şi inchinaciunea, neaparat trebuie sa se marturiseasca la preot şi sa
se sileasca sa indeplineasca canoanele, apoi sa se apropie de Sfintele Taine.
84. Crestinii care tin postul Sfintilor Apostoli, primesc bincuvantare din Bisericile Sfintilor
Apostoli din cer.
85. Cei care nu postesc, care merg la dezmat crezand ca sunt fericiti, cand trec din viata nu
gusta nici un ceas din odihna vesnica. Nu ne este de folos nici nunta cu lautari.
86. Cand nu postiti, cu diavolul va infratiti.
87. Postul facut cu credinta ne aduce umilinta şi ne face mangaiere, iar sufletului i se da
putere.
88. Cei ce nu respecta posturile, il sprijina pe satana. Cei ce injura ii pun proptele. Cei ce nu-
i respecta pe batrani, aratandu-se ei invatati, se lipsesc de toata invatatura lui Hristos
89. Postul indeparteaza ispitele.
90. Cei ce mananca inainte de rasaritul soarelui se aseamana porcilor, cei care mananca la
ora cuvenita fac parte din turma pacatosilor. Cei care mananca la ora 3 ii urmeaza pe cei
cuviosi. Ultimii care mananca la masa indestulata, mancand şi atunci cu infranare, sunt
asemenea cuviosilor pustnici. Mananca la o ora tarzie ori amana masa pentru a doua zi şi vei
fi sigur de mantuire.
91. Mai mult decat a treia parte din crestini refuza sa recunoasca postul, care este prima
treapta spre mantuire. Cei ce postesc sunt batjocoriti, barfiti, luati in ras.
92. Prin post, crestinul castiga darul lui Dumnezeu.
93. Sfanta Cruce este ocrotitoare, sprijinitoarea şi aparatoarea celor ce postesc şi a celor ce-
i slujesc şi a celor ce i se inchina şi o preamaresc.
94. La Sfanta şi Dreapta Judecata, carnea şi sangele ne vor ingreuna. Caci, mancand carne,
ne- am facut robi trupului.
95. Izvorul numarul 3 al mantuirii nu-l pot trece decat aceia care au postit posturi lungi de
cate 40 de zile.
96. Imbuibarile cu mancare strica sufletul. Il poti strica şi pe al tau, dar şi pe al altora
97. Postul este gardul sufletului dupa care va puteti ascunde de multe nevoi şi de multe
ispite ale diavolului.
98. A fost un parinte cuvios, care a vietuit in Sfantul Munte. A vizitat şi locasurile din
Romania. Pascand oile a adormit şi a visat Nasterea Domnului şi o persoana ii spunea: „Daca
te vei ruga lui Dumnezeu, vei ramane aici (şi era tare frumoasa acea pestera)”. „Am sa ma
rog”, a raspuns el plangand. S-a trezit şi pascand oile, ii pare arau de acel vis, ca nu a fost
mai lung. Dupa cateva zile, iaraşi a adormit şi a vazut adaposturi frumoase, facute din sticla şi
inconjurate cu flori, şi iaraşi i-a vorbit cineva: „Roaga-te lui Dumnezeu ca sa mostenesti locul
acesta”. „Am sa ma rog”, a raspuns el plangand. Şi nu s-a mai trezit, caci se rugase de la un
vis la altul, incat uitase şi de mancare şi de odihna. Acestea sunt griji mari de care nu se poate
lipşi usor nimeni de pe pamant: sa nu mananci şi sa nu dormi.
99. Postind şi rugandu-te lui Dumnezeu, vei ajunge unde trebuie sa ajunga crestinul drept
100. In post nu trebuie sa mancati bomboane de nici un fel.
101. Sa ziceti „Crezul” la culcare şi la sculare, ca sa primesti mult ajutor. Cand esti singur, sa
zici „Crezul” in taina, iar in adunari cu voce tare, ca sa-l invete şi cei neinvatati
102. Prin post, omul işi pregateste locul de mantuire, prin asteptare Raiul, prin Sfintele
Rugaciuni vesmant curatitor
103. Postul cel Mare se mai numeste şi Postul Sfant. In acest post se face o oarecare
revizuire in sufletele arhiereilor, ale preotilor, ale calugarilor şi in general in toata crestinatatea
ortodoxa, pentru ca ei sunt marturisitorii celor sfinte.
104. Sa va fie postul curat, fara minciuna ori clevetiri. Impacarea cu cei rai face sufletului aripi
şi sporesc izvoarele bunatatii.
105. Cinstiti postul şi fiti exemple demne de urmat pentru cei din jur.
106. Sa nu cartiti impotriva postului, ca nu e asezat din an in an, de ieri sau de alaltaieri. Toti
care s-au rugat, au crezut şi au postiti, pe diavolul cel intunecat l-au biruit
107. Postul sa-l socotiti ca pe o perdea, ca pe un miljoc de adapost. Nici un post al
pacatosilor nu a fost trecut cu vederea de Puterile Ceresti.
108. Şi acelora care au zis ca sa zica un cuvant de razbunare şi in cele din urma nu l-au mai
zis, pentru infranarea grauilui şi a limbii, li s-a socotit post.
109. Crestinii care postesc de apa se viseaza zburand. Şi cei care se infraneaza a manca
carne, visele lor sunt adevarate.
110. Postul facut de frica e socotit ca argintul, iar cel facut cu dragoste şi cu placere e socotit
aur lamurit.
111. Crestinii, oriunde ar fi, sa respecte posturile, sa iubeasca tacerea, sa nu judece pe altii,
sa fie desavarsiti in randuieli şi praznice.
112. Cei ce mananca din frupt in Ajunul Nasterii Domnului şi in Ajunul Botezului Domnului se
umplu de multa nevrednicie. La Dreapta Judecata vor merge cu spatele inainte, pentru ca nu
sunt vrednici a vedea cu fata lor Scaunele Dumnezeiesti, care vor fi de fata.
113. Numai cu postul şi rugaciune le veti birui pe toate, mai ales daca le imperechiati pe ele şi
cu singuratatea.
114. Oamenii care au postit şi au suduit, au blestemat sau altceva au facut, in alte greseli au
cazut, nu sunt vrednici de o plata mai mare ca a celui care a mancat neintrerupt carne tacand.
115. Cand crestinii incep posturile, diavolii işi incordeaza puterile, inmultesc mestesugurile,
infloresc lingursirile şi rodesc insutit rautatile.
116. Pe adevartii postitori, rugatori, inchinatori, nu-i vor birui.
117. Era un om care, ziua postea, iar noaptea se trudea cu furatul. Nu i s-a primit nimic din
cele Dumnezeiesti.
118. Sa nu socotiti Postul cel Mare ca o plaga sau ca o chinuire, fara rost.
119. Cei care işi vor tine calea dreapta a postului, la Sfanta Inviere se invrednicesc de cununa
de aur stralucitoare.
120. Sa socotiti Postul Mare ca o faclie neatinsa a sufletului, sculandu-va la datorie in fiecare
noapte.
121. Ostenelile facute in Postul Mare acopera toate lipsurile de peste an.
122. Mancarea pe ascuns şi tagaduiala sunt deschiderea usilor iadului.
123. Postul cel Mare este o faza de curatire a sufletului.
124. Dumnezeu ne-a aratat prin vrednicia Sfintilor Parinti ca sa ne hranim cu mancaruri slabe
şi acelea la o ora fixa şi lipsiti de vin. Daca nu se poate asa, sa gustati la doua zile, o data.
125. Mare placere ar face crestinul Sfintei Treimi, daca s-ar osteni in posturi şi privegheri, ca
sa se infrateasca cu Sfintii Ingeri.
126. Postul salveaza sufletul, il usureaza şi il lumineaza.
127. Daca mama se marturiseste crestineste in posturi, şi mai mult decat posturile, se
seamana samanta credintei ortodoxe in cel ce abia s-a zamislit in pantecele ei.
128. Cu putina voastra invatatura şi pricepere, sa vorbiti crestinilor despre sfantul, curatul şi
cinstitul post. Asa se poate valorifica demnitatea şi calitatea crestinilor.
129. Dand respectul cuvenit postului, in fata oamenilor rataciti, veti afla mare dar inaintea lui
Dumnezeu.
130. Sa va pregatiti pentru ziua urgiei, a maniei lui Dumnezeu. Intai cu post, al doilea cu
Rugaciunea Sfanta şi al treilea cu impacarea cu toata lumea.
131. Mai placut este lui Dumnezeu sa posteasca crestinii, fara cuvant de lauda sau cu motive
de tanguire, ca nu avem cu ce posti ori cine stie ce motiv.
132. Pregatiti-va crestinilor! Cu postirea, cu parasirea rautatilor, marturisirea şi primirea
Sfintelor Taine. Fiindca vin timpuri cand veti cauta şi nu veti avea de unde le lua. Veti dori şi
nu veti gasi
133. Puterile Ceresti dau blagoslovenie pentru a lua Sfintele taine singur, dar se cere o
conditie pe care nu o poate indeplini nimeni dintre oameni. Sa traiasca singura persoana care
poarta Sfintele Taine. Sa nu schimbe nici un cuvnat cu nimeni. Sa fie intre oameni ca un surd
şi ca un mut. Sa nu traiasca intre oameni, ci in afara de oameni şi strain cu totul de oameni.
134. Postul este prima arma cu care-l poti ucide pe vrajmas.
135. Crestinul, postind, se cere sa fie scaldat in bunavointa. Sa fie cu cuvant bun pentru cei
din jur. Rugaciunea mintii sa nu-i lipseasca. Sa fie cu blandete pentru toti. Sa nu asupreasca
nici animalele. Sa indeplineasca toate cu binecuvantarea lui Dumnezeu.
136. Marurisirea trebuie facuta la inceput de post, cu inima franta, umil, cu suflet zdrobit
pentru greseli. Si, dupa primirea Sfintelor taine, sa urmezi post pra placut lui Dumnezeu şi
pilduitor oamenilor, implinind totul cu fapta.
137. Postul facut cu dragoste, descurca pacatele trecutului şi n da loc pentru altele pe viitor.
138. Cu sfintenie sa paziti postul, in numele lui Dumnezeu, facut in taina fata de oameni.
Chiar daca va lipşi Sfanta Liturghie, sa respectati toate cele crestinesti in taina fata de cei
neputinciosi, bolnvai sau alte cauze.
139. Postul umileste pe diavoli. Razbunarile oamenilor sunt decoratii pentru diavoli. Rabdarea
ii frige pe diavoli. Armonia şi buna intelegere ii arde şi ii mistuie.
140. Crestinii sa faca şi cel de-al cincilea post de peste an, al Sfintei Cruci, ca le va fi de mare
ajutor.
141. Postul şi dreptatea vesnic ii curata pe crestini.
142. Cei patrunşi de credinta in Hristos, fac post curat, cu mancare neunsa. Altii se
multumesc numai cu paine şi aceea dupa amiaza. Ba unii nu pun nimic in gura . Fie iarna, fie
vara, cand arsita e mare, ei nu pun o fructa in gura pana seara.
143. Postul se face pentru Rastignirea Marelui Imparat şi pentru nespusa durere a Maicii
Sale.
144. Marturisiti-va! Marturisiti-va! In numele Domnului, marturisiti-va!
145. Cine nu posteste, nu se curata de pacate şi de veselia vesnica nu se invredniceste.
146. Cei ce seamana, plivesc şi rasadesc flori, intemeiaza Raiul. Şi cei ce fac post, rugaciuni,
inchinaciuni, metanii, intaresc raiul si-l inmultesc. Milostenia e lumina cea vie pentru tot sufletul
147. Iata ce ne poate duce la inalta treapta a sfinteniei: postul, rugaciunea, milostenia şi
semanarea cuvantului lui Dumnezeu in urechile şi inimile simple, nestiutoare.
148. Certate şi vrednice de toata primejdia sunt casele crestinilor in care nu se savarseste
post. Sunt lipsite de toata binecuvantarea. Pagubele se vor abate peste ei, ca pasarile cerului
in timpul iernii, cand gospodarul si-a aruncat graunte spre hrana pasarilor curtii lui.
149. Cine pe Sfanta Treime nu o marturiseste, si nici postul nu-l posteste, sa nu aiba nadejde
de mantuire.
150. Sa nu priviti la fete straine cat tine Sfanta Liturghie.
151. Pentru sarbatoarea Sfintei Cruci, sa fiti treji cu toate simturile, ganding la cei ce cu
evlavie, cu inlesnire au postit.
152. Postul este primit cand nu este amestecat cu manie, cu zavistie, cu dusmanie, cu
viclesug.
153. Cei ce s-au infranat iau binecuvantare şi pe Domnul il primesc in inimile lor.
154. Infrangand trupul cu post, se alunga diavolii su toate ispitele lor şi dispare ca fumul şi se
topesc ca vapaia.
155. Vreti sa fiti de Dumnezeu iubiti? Respectati legea şi postiti
156. Asa sa zica crestinul: „Cu ajutorul Puterilor Ceresti am postit. Cu ajutorul lui Dumnezeu
m- am rugat”
157. Crestinii cei vrednici, care si-au impodobit sufletul cu post şi cu alte fapte bune, la Sfanta
Inviere primesc, in chip nevazut cate o cununa.
158. Nu toata lumea care se inchina lui Dumnezeu se bucura de frumosul har al Sfintei Cruci,
ci intai cei care postesc şi nu sunt in vrajba şi in tulburare cu nimeni şi duc o viata pasnica.
159. Indeplinind postul impacat cu oricine şi apoi cu mancarea. Hrana sa fie painea goala.
160. Daca postiti, sa nu injurati. Daca huliti pe Dumnezeu şi toate tainele lui, nu-L mai
chemati in ajutor. Puterile Ceresti rabda şi asteapta intoarcerea fiecaruia prin maruturisire şi
indreptare.
161. Toate cu Dumnezeu şi nimic fara Dumnezeu. Nu Lui ii trebuie postul, ci voua va trebuie
şi va este de mare folos.
162. Cei ce s-au instrainat de carne şi nu si-au intinat fecioria şi daca n-au asuprit pe altul,
traind in fratie cu toti, inainte de a-i ieşi sufletul din trup, privesc şi vad cu ochii trupesti cununa
stralucita a sufletului lor.
163. Crestinii care implinesc posturile regulat, se ingradesc cu Puterea Duhului Sfant.
164. Postul sa nu fie post numai de bucate, ci sa fie post şi de vorba multa.
165. Pentru toate mancarurile bune pe care le ai in fata, sa socotesti ca esti inca in post. Sa
nu laşi gandul sa zica: „As manca şi eu din ele”.
166. Cei ce postesc şi cred in Inviere, voe invia su Domnul. Sau vor fi vii cu Domnul.
167. Fericiti cei ce fac postul din dragoste şi nu de teama. Primita e şi teama, dar mai primita
e dragostea.
168. Rugaciunile pentru Sfantul Post Mare sa fie cat mai intemeiate, fiindca constituie
semnatura agricultorului pentru tot anul.
169. Respectati cu evlavie şi cu iubire sufleteasca postul.
170. Cei care mananca inainte de a face rugaciunea, nu capata folos, fiindca si-au ingrijit
pantecele şi a uitat de suflet. Intre cei 7 Psalmi şi Sfanta Liturghie sa nu manance crestinii, ca
ramne rugaciunea ca o oala cu mancare data in foc.
171. Daca un crestin da cateva lacrimi in Vinerea Patimilor, cu adevarat pentru cate a patimit
Domnul, fara sa se amestece durerea in interesele lui personale, se socoteste in randul
acelora care au dus postul numai cu paine şi legume, far nici un fel de unsoare
172. Cei care n-au inceput nici un fel de cearta cu nimeni şi se spovedesc dupa randuiala, la
sfarsit de post sunt primiti pe o treapta cu pruncii care inca nu pot grai. Atata masura de
nevinovatie li se socoteste celor care nu fac inceput de cearta.
173. Daca nu e post cu randuiala, toate ce le-ai fi meritat, raman inchise cu gard.
174. Postul nu este numai pentru mancare. Sa nu va intinati mintea şi sufletul cu rautate. Sa
nu barfiti pe nimeni. Fiti indiferenti la tot lucrul care credeti ca nue placut lui Dumnezeu.
175. Unii zic ca din cauza suferintii nu pot posti. Nu pentru suferinta, ci pentru necredinta nu
pot posti.
176. Infranarea de la carne aduce mare usurare şi mare favoare sufletului.
177. Cei ce se hranesc in zile de sarbatoare, inainte de a savarşi Sfanta Liturghie, sunt sterşi
de a mai fi crestini.
178. Rabdati, caci rabdand cu nadejde in Dumnezeu, e foc viu care arde duhurile rele.
179. Cine are in fata postul, are pavaza credintei vazuta de toti.
180. Fericiti sunt crestinii care fac posturi curate, lipsite de hrana buna şi de alte placeri
lumesti.
181. Sa nu mancati tot felulde preparate de prin targuri. Nu de grasime e vorba, ci de mainile
spurcate a atator secte care le lucreaza.
182. Sa nu stati la masa fara sa aveti o luminita, o lumanare aprinsa.
183. Toti crestinii au datoria sa-şi petreaca viata alaturi de Biserica respectiva, sa-şi traiasca
viata masurata cu postul Mantuitorului, repetat, cat vor trai.
184. Din 40 in 40 de zile sa va marturisiti. Si, daca duhovnicul spune ca e vrednic de Sfintele
Taine, sa nu se sclifoseasca, ci sa indrazneasca a Le primi
185. Asa sa-şi depene crestinii viata, şi daca moare pe neasteptate, sa nu alerge cei care
raman ca insetati, disperati, sa intrebe şi sa caute, sa afle ce sa mai faca pentru cel raposat,
ca a plecat din lumea aceasta nepregatit.
186. Cei care postesc, se bucura de slava lui Dumnezeu.
187. Postul este cheia mantuirii. Cu aceasta cheie poti sa descui şi sa afli calea mantuirii şi sa
descoperi odihna cea buna şi fericirea vesnica.
188. Neinfranarea de la nimic, da ocazie ratacirea şi primejdia sufletului.
189. Sfanta Biserica, cu toate sfaturile ei in legatura cu postul, este indreptar pentru cei care
au alunecat.
190. Sufletele crestinilor postitori plutesc ca fluturii in vazduh, slavind pe Dumnezeu, in
drumul mantuirii lor.
191. Sa postiti posturi de 7 zile, repetate de cel putin 3 ori.
192. Cine nu posteste, nu se mantuieste.
193. Ingrijiti-va de Spovedanie şi de Sfintele Taine, ca locul lor este alaturi de post.
194. Batranii de pe vremuri, care nu au pangarit postul, sunt ca niste sfinti fata de cei de
astazi.
195. Nu amanati posturile, respectati-le dupa cuviinta, indrumandu-i şi pe altii sa posteasca,
ca nu e nici o greseala
196. Patru sfaturi: primul este postul, al doilea este milostenia, al treilea sa nu fii suparat pe
nimeni şi al patrulea este Sfanta Rugaciune, care le acopera pe toate.
197. Posturile sa le respectati şi cu infranarea de a cleveti, de a barfi, de a injoşi şi
imputinarea graiului. Sa ingraditi sufletul cu rugaciunea mintii, decat sa dati frau liber relelor
cugetari sau pornirilor rele asupra cuiva.
198. Posturile randuite de Atotputernicul Dumnezeu prin gura Sfintilor Parinti dau viata şi
liniste celor care cred şi se straduiesc sa le execute.
199. Cum unii asteapta petrecerea unei nunti in familie, cu sufletul plin de veselie, bine
imbracati, şi cand ajung la nunta doresc sa nu se mai termine petrecerea, asa sa doreasca
crestinul sa mearga in post şi la praznice, sa se spovedeasca şi sa se impartaseasca şi
Sfintele şi Dumnezeiestile Taine.
200. Nepazirea postului de catre crestini este ca o incurcatura de drumrui
201. Postul fara spovedanie sau marturisire la duhovnic nu e primit.
202. Postul te ridica in slava cereasca.
203. Postul şi Sfanta Rugaciune, inaltata cu deplina incredere sunt de mare ajutor sufletului.
204. Postul Mare e ca o geana de rasarit.
205. Vai de cei care nu cunosc posturile şi nu le respecta, şi fac bancuri şi povestiri cu haz şi
de injosire. Mai bine nu s-ar mai fi nascut.
206. Cine nu posteste, nu este crestin şi demn urmas al Mantuitorului Hristos.
Capitolul III Milostenia este regina faptelor bune
Capitolul IV
Cand sufletul se desparte de trup, este condus de Ingerul Pazitor pana la Scaunul
Dumnezeirii. Ajuns aici, prima intrebare care i se pune este daca a avut grija de cei morti:
parinti, frati, surori, rude, prieteni, ca sa le faca cele de trebuinta, sa le faca pomeniri, cu
diferite ocazii, pentr usurarea sufletelor lor.
Caci, din tot ceea ce fac urmasii, adica cei ramaşi in viata, este drept cea mai mare
milostenie, deşi este totodata şi o obligatie. Cu toate acestea, pentru efortul nostru, vom avea
parte pana la jumatate din plata care li se cuvine lor
E bine sa fie pomeniti ca ctitori la Sfintele Biserici ce se construiesc din temelii, sa li se
citeasca 40 de Psaltiri cu post, sa li se faca 40 de parastase, sa li se dea odoare de Sfintele
Biserici, ca: vesminte preotesti, Sfinte Vase, Sfinte Evanghelii, sfinte carti de cult.
Toate acestea ajuta mult sufletele celor morti ca sa fie scoşi de la rau, de la munci, iar
daca sunt la bine, sunt trecuti de la o treapta a sfinteniei la o alta treapta superioara.
Tot ce se imparte pentru cei ajunge la ei şi le face mare bucurie, fiind de mare folos
sufletului lor. De cate ori sunt pomeniti la Sfintele Liturghii sau la Sfintele Rugaciuni, sunt
cuprinşi de o raza de lumina şi se veselesc.
Se bucura şi atunci cand ne aducem aminte de ei, ne gandim la ei şi le aprindem o
lumanare ori cand se merge la mormant cu tamaie. Bucurie le aduc şi efortul nostru de a ingriji
mormintele, de a le amenaja cat mai frumos. Au bucurie mare şi atunci cand ne gandim doar
la ei sau le pomenim numele.
Despre toate ce trebuie facute şi sunt de folos sufletelor raposatilor, sa o ascultam pe
Maica Domnului, sa credem cu adevarat cuvintele ei şi sa le indeplinim cu evlavie, cu
smerenie şi cat se poate de bine, de repede, cu incredere şi nadejdea ca ni se va face şi noua
parte din ele.
1. Sa faceti coliva şi sa faceti 40 de parastase pentru eroii neamului, zicand: „Pomeneste
Doamne sufletele adormitilor robilor Tai”.
2. Cand pomeniti eroii neamului, e bine sa aveti cat mai multe nume ale ostasilor cazuti pe
campurile de lupta. Daca cineva va da bani, o data cu pomelnicul, primiti-i şi folositi-i numai iin
scopul pentru care vi i-a dat.
3. Cu banii stranşi o data cu pomelnicele eroilor, sa cumparati cruci, sa oficiati
inmormantari in numele acelor eroi, sa carati apa şi sa faceti pomeni, asa cum sunt randuite la
fiecare crestin. Faceti priveghere şi daca v-au mai ramas bani, platiti sa li se citeasca 40 de
Psaltiri.
4. In numele Sfintei Treimi veti pune trei lumanari in coliva. La fiecare parastas, sa se
imparta lumanari aprinse la tot poporul care e in Sfanta Biserica.
5. O icoana cu chipul Maicii Domnului – Portarita, sa fie asezata la poarta Sfintei Manastiri
ori a Sfintei Biserici. Tot acolo sa fie şi o Sfanta Cruce.
6. Cand se fac 40 de parastase, nu e bine sa se adauge pomelnice pe parcurs. Ci, sa fie
stranse şi date in seria urmatoare de parastase.
7. Sa faceti acatistiere cu toate acatistele scrise pentru eroi şi sa le impartiti la lume.
8. Dupa al treilea rand de parastase, nu se mai pomeneste fiecare erou, ci se vor pomeni
numele tuturor eroilor.
9. Coliva pentru eroi sa se faca atat timp cat va dura Sfanta Manastire. Cea care iti va
mosteni casa, sa-ti mosteneasca şi osteneala.
10. Pentru cei ce se invrednicesc de Patria de Sus, o dragoste e pentru toti.
11. Sangele tinerilor crestini, al eroilor neamului, al ostasilor care lupta necontenit curge ca
un parau. Spuma alba ce este pe deasupra, sunt lacrimile mamelor, a sotiilor şi a tuturor
rudelor. Şi mai este inca de curs mult sange de crestini, spune Maica Domnului plangand.
12. Sa dati pentru cei morti rufe de schimb, cate o patura şi doua carti de rugaciuni, tamaiate
şi cu lumanari aprinse. Sa le dati cu binecuvantare preoteasca.
13. Toti eroii neamului au un singur nume: CRESTINI EROI ROMANI.
14. E greu pentru acela care, silit, işi scoate sufletul din trup. Fortat işi arunca sufletul in
bratele satanei. Pentru aceasta se cuvine a citi Moliftele de dezlegare de 9 ori cate 9. Molifta
care nu are sot, este pentru Sfantul Inger Pazitor, care ii pastreaza darurile ce se dau pentru
acel suflet, pana is se face dezintemnitarea. 7 ani nu i se da nimic.
15. Primele metanii pe care le faceti la Sfintele Icoane, sa le faceti pentru sufletele celor
morti. Prima metanie, sa ceri iertare de la Domnul pentru toti crestinii ortodocsi. A doua,
pentru calugarii şi calugaritele care au raposat de-a lungul vremurilor şi pana astazi. A treia,
pentru toti supusii tarii, care au raposat fara sa vrea. A patra, a cincea, a sasea şi celelalte,
pentru rudele tale apropiate.
16. Oricat ar fi cineva iubit de ai sai, cand a sosit ceasul cu chemarea Dumnezeiasca,
nimeni nu poate sa stea impotriva.
17. Cand moare cineva din familie, sa nu-l plangeti cu grai, povestind la toata lumea putinele
lui fapte bune. Bine este sa va siliti a-i face cele de trebuinta pentru ingropare, lucrand in
tacere şi cu dragoste, nu cu dusmanie.
18. Cei ramasi, sa plateasca Sfinte Liturghii pentru usurarea sufletului celui mort.
19. Pentru sufletul celui mort, daca i se zice o singura data „Dumnezeu sa-l ierte”, i se iarta,
pe cand celor vii trebuie sa li se zica de trei ori.
20. Sufletul, care in viata a a vut evlavie la un Sfant şi l-a cinstit prin vorbe ori prin fapte, acel
Sfant il va ajuta in viata de dincolo de mormant.
21. Fericiti vor fi aceia care işi vor da ultima suflare in Mainile Sfinte ale Mantuitorului.
22. Fiecare crestin este dator sa faca praznic in fiecare toamna pentru cei morti. Intai sa-I
aduca multumire lui Dumnezeu pentru noul produs din anul acela şi al doilea este partea
mortilor.
23. Cel ce a dormit in patul tau şi l-ai alungat din casa ta, iti pregateste mare razboi.
24. Daca cineva are dorinta şi dragoste de sufletul celui drag şi disparut, sa dea prescura,
vin, lumanare şi sa plateasca preotului ca sa se roage neincetat la Sfantul Jertfelnic.
25. Nimic nu e mai de folos, nici darurile, nici lacrimile, decat Sfanta Liturghie, fie in viata, fie
cand esti plecat dintre cei vii.
26. Langa coliva sa nu se puna paine facuta cu grasime.
27. Celui ce a cartit cat a fost in viata, sa is se aprinda tamaie la mormant, de trei ori pe zi,
timp de 40 de zile.
28. Sa nu mai cumparati prescuri din targ. Femeile cu barbat sa nu pregateasca sfinte
prescuri, ca nu sunt primite. Sa fie facute de o fata tanara sau de o batrana ori de o femeie
vaduva care traieste cu sufletul alaturi de Sfanta Biserica. Şi daca nu este nimeni, sa fie
facute de un barbat care vietuieste in feciorie.
29. De cate ori se pomenesc mortii şi se canta vesnica pomenire, sufletele celor ce se
pomenesc sunt mutate in locuri curate şi luminoase.
30. Pragurile, adica pomenile pentru morti, sa se faca la timp. Chiar sfant daca este, tot are
nevoie de aceste pomeni.
31. Toti cati sunt in Sfanta Biserica, la vesnica pomenire, sa se prinda unii de altii de mana
sau de haine.
32. Se gandeste lumea ca vine ziua mosilor şi nu are cu ce sa imparta pentru sufletele
mortilor. Cel putin, tamaie sa aprinda crestinii in acea zi pentru sufletele mortilor, daca nu se
afla in casa lor o lumanare, o bucatica de paine, un covrig sau o floare şi sa se roage pentru
iertarea pacatelor celor morti.
33. Cand adoarme cineva de veci din familie, cai ramaşi in viata sa nu cheltuiasca şi sa-i
faca un tablou. Bine este sa se faca o Sfanta Icoana cu chipul Sfantului al carui nume l-a
purtat cel raposat. Aceasta Sfanta Icoana sa o daruiasca unei familii sarace şi acel Sfant va
salva sufletul celui adormit.
34. Cei ce nu s-au trezit la glasul clopotului, cei ce n-au luat in consideratie Sfintele
Sarbatori şi Sfintele Duminici, in zadar cheama preotul sa le faca prohodul de inmormantare.
35. Şi mortii se roaga, dar nu mai implinesc nimic.
36. Cele mai primite pomeni, parastase şi orice faceri de bine din partea crestinilor, sunt
primite in Postul Mare.
37. Vai şi amar de cei care nu mai pasesc pragul Sfintelor Biserici. Vai şi amar şi pentru cei
ce nu aduc sfinte jertfe. Dureros este şi pentru cei care nu aprind o lumanare.
38. Oamenilor fara credinta, departati de cele Dumnezeiesti, dupa moarte, tot ce le fac
urmasii: pomeni, lumanari, parastase cu Sfinte Liturghii, nu le sunt asa de folos, cum si-ar fi
pregatit ei singuri calea, facand cele de trebuinta sufletului lor.
39. Foloseste mult sufletului ceea ce ai lucrat in viata, an de an, luna de luna, saptamana de
saptamana, şi de zi, ceas de ceas şi clipa de clipa. Şi o clipa este luata in consideratie de
Puterile Ceresti prin Sfintii Ingeri.
40. Cand cineva dintre crestini sfatuieste, planuieste şi hotaraste sa faca praznic pentru
mortii stiuti şi nestiuti, in ceruri, prin Sfintii Ingeri se vesteste
41. La locul accidentului sau unde s-a inecat, sa se dea de pomana prescuri şi cate o
camasa alba.
42. Cel ce da spre pomenirea mortilor din ceea ce are mai bun, se intelege ca din cea mai
mare dragoste face aceasta.
43. La orice parastas este bine sa se imparta coliva la cat mai multe persoana. Sa se dea
preotului o panzatura, orice fel ar fi, dar sa fie curata. Aceasta, pentru ca daca servesti pe
cineva cu mancare, nu pui vasul sau painea sau cana jos. O pui pe masa sau asterni un
prosop ori o carpa. Jos sa nu le puneti. In al doilea rand, cel caruia ii pui mancarea, dupa ce a
servit-o, trebuie sa se stearga.
44. Parastasele, rugaciunile, lacrimile aduc sufletele aproape de cele Dumnezeiesti. Cu
bunatatea si cu iertarea se sterg toate pacatele.
45. Pana nu se implinesc toate cate iti sunt randuite tie, din ziua nasterii, nu te poti impartasi
cu cele dumnezeiesti, in afara de ceea ce auzi.
46. Nu veti capata un loc in Imparatia lui Dumnezeu, pana nu va veti incununa cu truda si nu
va veti imbraca cu necazul, si pana nu veti incalta toate suferintele pamantesti.
47. Cat timp nu pierde (pierde) lumea in ratacire pe pamant si nu fac o clipa de osteneala
catre Sfintele Biserici, ca sa soarba cu urechea lor o sfanta cantare Dumnezeiasca, ca sa li se
hraneasca sufletul , sa li se lumineze mintea si sa le intareasca inima. Ratacesc pururi toti anii
tineretii si cand sunt in pragul mortii si vad ce au in fata si stiu cum si-au trait trecutul in
ratacire, au in suflet un regret fara margini, iar din gurile lor rasare intrebarea: „Nu se poate sa
ma intorc inapoi, vazand toate, as sti cum sa ma pregatesc sufleteste”. Clopotele si-au facut
datoria, ca sa-i cheme pe toti cei rataciti. N-au auzit? Cei credinciosi, cand au auzit clopotul, s-
au inchinat. De au fost la lucru, l-au lasat si la Sfintele Biserici au plecat si cu toata nadejdea,
lui Dumnezeu s-au rugat.
48. Bogdaprostea este mai mare decat multumescul. Caci multumirea o arata toti oamenii
fata de cei ce i-au ajutat. Bogdaprostea rasare sau izvoraste din gurile necajitilor.
49. Sunt bucurosi si bucuroase, cei carora le-au impartit rudele daruri, pomana, mancaruri.
50. In cer se primesc toate cele ce se dau pentru sufletele oamenilor, inainte de vreme si
ii asteapta pana la venirea vremii. Dar pana atunci se inmultesc.
51. Toate sunt de folos, cele ce le fac crestinii ramasi in urma celor raposati. Cele mai de
folos sunt insa: a ridica o cruce, a face o fantana, a ajuta la o fantana, a da odoare Sfintelor
Biserici.
52. Daca ar sti crestinii, ar imparti pentru sufletul mortilor tot ce au, ca de acolo li se face
partea cea mai buna si celor ce sunt vii.
53. Un proverb batranesc spune: „Sa nu amani lucrul de azi, pe maine”. Asa ca, nu trebuie
sa amane crestinii a imparti daruri pentru sufletele mortilor, mai ales la zilele de praznic. In
unele parti se dau de pomana rate si gaste.
54. Monahilor le este dat a milui, a imbunatati, a juta lipsindu-se pe sine si atunci, harul lui
Dumnezeu se va salaslui in inima lor.
55. Primita este mancarea data si pomenirea pentru cei carora nu le-a dat si nu i-a pomenit
nimeni. Aceasta fapta le intrece pe toate, ca se inmulteste de sute, de mii de ori. E bine sa-i
pomenesti pe cei necunoscuti, care nu ti-au servit niciodata vreun interes.
56. Cand s-a sinucis un crestin ratacit, se intristeaza si plang cei ce il cunosc si le pare rau
de plecarea lui. Cand se sinucide un inchinator potrivit al Sfintei Biserici, se mahneste ceata
Sfanta a Ingerilor si mai mult cel ce l-a avut sub paza. Un postitor, un fumegator de tamaie, un
aprinzator de lumanari, un infranat de la tot ceeea ce este lumesc, un cinstitor de sfinti, un
preaslavitor de Dumnezeu, cand se sinucide, se intristeaza si se mahnesc Puterile Ceresti.
57. Toamna pentru crestini este o desarcinare a pacatelor, o izbavire de multe rele, o
intindere de mana a celor vii catre cei morti, ca sa-i ridice de la o treapta la alta, din ceea ce
au castigat, din ceea ce Dumnezeu le-a daruit.
58. Celor adormiti nu le sunt de folos florile pe mormant si lacrimile. In loc de lacrimi puneti
tamaie, untdelemn si lumanari. In locul cuvintelor spuse cu durere, sa se dea coliva si paine.
In loc de flori, sa se inalte Sfinte Rugaciuni pentru iertarea pacatelor celui adormit. Cititi-i cat
mai multe Psaltiri.
59. Sa nu impartiti pentru morti nimic netamaiat. Cele netamaiate se zaresc, dar nu se
primesc.
60. In prima zi cand pleaca la camp, sa-si ia tamaie si Sfanta Aghiasma si sa aprinde tamaie
si sa aghiasmuiasca macar capatul locului, sa zica „Tatal nostru” si „Doamne, vezi-ne si auzi-
ne pe noi”. Credinta e primita si nu osteneala. Nu stie crestinul cata importanta are tamaia si
aghiasma.
61. Colacii facuti la inmormantare au un simbol al lor, in numele lui Dumnezeu.
62. Temeti-va de Judecata cea Dreapta, la care nu puteti plati martori cu bani ori sa mintiti.
Acolo e martor singur Dumnezeu, care le stie si pe cele bune si pe cele rele. LE stie si pe cele
gandite si lucrate la intuneric.
63. Celor lipsiti de evlavie si cu inima dusmanoasa nu le sunt primite pomenile.
64. Multa usurare se face sufletelor mortilor cand se pomenesc de preoti prin Sfintele Altare
ale Sfintelor Biserici. Lumanarile si darurile care se impart in Sfintele Biserici, coliva si toata
osteneala facuta in privinta parastasului, fac mare bucurie celor adormiti.
65. Cand se face sfintire de apa la fantani sau parastas sau o grija totala pentru morti (adica
sa tamai o casa de rogojini cam cu tot ce este necesar pentru o persoana, acea pomana se
numeste grija totala) e dator tot crestinul cat traieste, macar o data sa indeplineasca grija
totala, desi ar trebui de trei ori.
66. Fie prunc, fie tanar, fie batran, toti au nevoie de pomenire. Cu totii au nevoie de tamaiere
si de anumite slujbe, de lumanari aprinse, de metanii cu lacrimi.
67. Pomenirea mortilor des si pomenirea cu toata multimea, face mare prietenie si fratie intre
ei.
68. Toti strainii care sunt pusi la pomelnic, au parte cu rudele zi de zi, cat timp sunt pomeniti.
69. Toti crestinii care au adormit in Saptamana Luminata, cu carele de veselie au fost dusi in
cer, fara sa fie intrebati de vreo greseala a lor, pe care au facut-o in neputinta lor, savarsita pe
pamant.
70. Pentru cei morti este de folos sa se citeasca 40 se Psaltiri, ca sa se izbaveasca de
pacatul cel mare. Tot sufletul celor adormiti, are nevoie de Psaltire.
71. Daca te-ai certat cu cineva, sa nu zici ca nu-i mai trimiti vas de ziua mortilor. In primul
rand, cinstesti ziua aceea pe care Sfintii Parinti au numit-o si au hotarat-o, si tu dai pentru
numele unui mort.
72. Sufletul nu simte dureri. Prescura si coliva ce le dati pentru morti formeaza dragostea
noastra pentru ei, care este mai mult decat pomenirea.
73. Psaltirile citite pentru morti limpezesc greutatile sufletului, asa cum limpezeste vantul
negura de sub cer.
74. Puneti mancare in vase si o blagosloviti. Unde este dragoste crestina, tot putinul, la
Dumnezeu, se socoteste mult.
75. La pomeni nu trebuie mancare cu carul sau cu vagoanele, ci cat se dat, sa fie dat cu
inima buna si cu dragoste. Un om, la o casa unde se facea pomana a zis: „Bogdaproste!.
Dumnezeu sa-ti umple sufletul de har, asa cum mi-ai umplut mie vasele”. Cel cu pomana
lasase vasele mai goale, caci nu mai avea de unde. A luat vasele de la acel om si a razuit
vazul in care facuse mancarea, si i le-a umplut, si a scurs tot vinul si i l-a adus, a adunat toate
resturile de paine si i le-a pus in fata. Pentru ca i se indoise, i se inmultise dragostea pentru
acel cuvant bun zis de acel om. Si cand s-a apropiat de vase sa le razuiasca, le-a gasit pline
cu mancare. Vinul curgea din vas. Nu cheltuiala si osteneala si truda inmultesc pomana, ci
numai dragostea. Principal este ca sa nu lipseasca coliva si tamaia.
76. Niciodata sa nu faceti rugaciuni si sa nu cereti iertare de pacate pentru parintii vostri si
pentru tot neamul stramosesc.
77. Criminalii nedescoperiti si care nu si-au marturisit pacatul, ii poarta vesnic in spate, iar
cei care i-au inecat, ii poarta in spate prin apele in care i-au aruncat.
78. Pomeirea de veci este ultima pomenire care se face mortilor de cel mai de pe urma
ramas din familie. Caci, daca trece din viata si acela, nu mai are cine face pomenire si cu
ramane ceea ce a facut el, tot neamul lui.
79. Oamenilor de seama, imparatilor, regilor, acestora nu li se face pomenirea de veci, ca ei
sunt pomeniti pururi la hram, la alte slujbe insemnate si la mosi.
80. Orice praznic facut pentru sufletele mortilor, cu adevarat le face usurare, care este ca un
botez, ca o baie, ca o primeneala este pentru sufletele acelea care s-au pomenit.
81. Sa cinstiti fetele preotesti nu numai cand vine nevoia peste voi. Pentru crestini, preotii le
pot fi de mare ajutor in cele sufletesti.
82. Cand in Sfintele Biserici crestine se pune „triodul”, slujbele de pocainta, toate sufletele
crestine adormite, se pregatesc pentru dreapta judecata.
83. Fiecare suflet isi vede locul unde are sa mearga, la munci, in chinuri, in foc, ori la locul
sfant, la loc de veselie si odihna.
84. Cat este in casa acel repausat sau e dus in Sfanta Biserica, sa i se citeasca Canoanele
Sfantului al carui nume il poarta. Celui care nu are nume de Sfant, sa i se citeasca Canoanele
Sfintilor 40 de Mucenici din Sevasta ori Canoanele Tuturor Sfintilor. Sa i se citeasca o noapte
sau chiar in cele doua nopti.Sfantul respectiv ii face inscrierea si il ajuta.
85. Nici pentru vii, nici pentru cei morti, plansul nu aduce nici un folos.
86. Rugaciunile Sfinte facute tot timpul ii aduc sufletului usurare.
87. In lumea de dincolo de mormant, faptele vorbesc si nu oamenii
88. Pregatiti cele cuvenite pentru pomenirea celor adormiti, ca de acolo vi se face si voua
parte. Dati ajutor la orice lucrare sfanta, in numele Domnului.
89. Oricate fapte bune ar avea crestinul, fara acele datorii crestinesti pe care le cunosc
batranii, cei varstnici, nu se poate. Toate care se fac in numele lui Dumnezeu, pentru cei
morti, toate se primesc.
90. Rugaciunile si toate dezlegarile facute de preot aduc mare usurare sufletului pomenit.
91. Cititul Psaltirilor descurca tot pacatul din copilarie si pana la batranete. Unui suflet
nepregatit ii trebuie multe. Siliti-va sa nu plecati nepregatiti.
92. Tot ce se da de poamana se scrie si daca nu esti vrednic sa le primesti, astepti timp
indelungat, caci timpul in cer se socoteste mai ndelung decat pe pamant.
93. Pomenile facute le timp pentru sufletele celor adormiti, aduc multa inlesnire.
94. Citirea Psaltirei se face cu post. Postul se cere pentru adaparea neblagoslovita. Iar cititul
Psaltirii pentru ridicarea de la intuneric la lumina.
95. Pentru toti otravitii care si-au ars partea de dinauntru a corpului cu diferite otravuri, nu e
nimic mai de folos decat cele 40 de Psaltiri citite cu post. E vai de acela care se angajeaza sa
citeasca cele 40 de Psaltiri pentru un suflet otravit si nu le va citi, indiferent din ce motive. Va
primi locul de osanda pentru cel otravit.
96. Fiind citite Canoanele Sfantului al carui nume il poarta cel trecut din viata, stinge pacatul
asa cum stinge apa focul.
97. SA va intreceti a fi primii la rugaciuni, ca si la orice fel de fapta buna, facuta in ascuns, in
numele lui Dumnezeu. Aceasta arata ca esti un bun crestin si adevarata sluga a lui
Dumnezeu.
98. Pomenile si praznicele facute pentru cei raposati nu sunt primite daca sunt discutii
aprinse si cu certuri, care varsa otrava din pricina cheltuielilor sau a altor intamplari care au
provocat nemultumiri. Sunt ca si cum ai pregati o masa cu mancaruri scumpe si din greseala
s-a varsat in gunoi si in tarana drumului.
99. A fost o vaduva care avea sapte fiice. Cea mai mica era de 9 ani, iar cea mai mare de 21
de ani. Traiau in pace, in liniste si sfintenie. Erau socotite proaste, iar barbatii care le
cunosteau, le spuneau „induhovnicitele Bisericii”. Mama era o vaduva saraca. Zilnic, urcau
dealul la Sfanta Biserica si se rugau. Lucrau si se induhovniceau de la 3 pustnici, care traiau in
ruinele unor ziduri, fara sa fie stiuti de lume. Si s-au facut sfinte aceste fete impreuna cu mama
lor, necunoscand nimic din desertaciunile acestei lumi. Intai a fost sfatul mamei, al doilea al
celor 3 pustnici care le- au impodobit mintea cu toate invatatura despre puterea Dumnezeirii.
Traiau pe pamant si nu vedeau nimic din cele pamantesti. Fata de oameni erau sfioase,
de aceea, le zicea lumea „salbaticile vaduvei”. Pronia Dumnezeiasca a facut ca, sa se mute
cu sufletele de pe pamant la un Praznic al Sfintei Invieri. N-au stiut si n-au simtit nimic. Cei 3
pustnici le-au anuntat cu trei zile inainte, zicandu-le: „Sfanta Inviere in anul acesta nu o mai
facem ca in ceilalti ani aici, ci veniti sambata pe la jumatatea zilei la noi si vom merge impreuna
la o alta Sfanta Biserica in sanul padurii”. Sambata, pe la jumatatea zilei, mama cu cele 7 fiice,
erau in fata pustnicilor imbracati in vesminte preotesti. Mergeau tacand. Abia isi duceau
merindele, care nu le mai erau de trebuinta, dar ele nu stiau. Si a zis cel mai batran: „Vom
merge, vom praznui impreuna, apoi vom pranzi crestineste”. Se bucurau auzind acestea, ca ele
luasera pentru gustare tot ce au avut mai bun in casa, zicand: „Cand vom veni, vom vedea noi
ce vom face”. La apusul soarelui, erau in toata ratacirea padurii, pe carari necunoscute, drumuri
nespus de frumoase. Tot ce vedeau le umplea sufletele de bucurie. Se auzeau trei colpote
care vesteau Invierea. Cand au ajuns la Sfanta Biserica slujeau acei trei sfinti pustnici, in
vesminte aurite. Fetele o intrebau pe mama lor: „O fi oare o fericire mai mare decat aceasta?”
„Merindele noastre pe care le-am socotit bune”, a zis mama, „ nu au trecere fata de
frumusetea acestei Sfinte Biserici”. Totul era lucrat in aur si argint. Tanguindu-se si
cunoscandu-si saracia, se rusinau de locul in care sedeau. Smerite, fricoase, au trecut din
viata, caci se mutasera pe veci in Rai, fara a trece prin vamile vazduhului si fara sa mai fie
chemate la Dreapta Judecata. Prin retragerea din lume, simplitate si rugaciune, cu credinta
dreapta au castigat mantuirea si nici n-au gustat din ceaul mortii. Aceasta femeie a stiut sa
aprinda lumanari, sa-si tamaie casa din copilarie si sa ceara de la Dumnezeu iertare de pacate.
A crescut fetele cu frica si cu dragoste de Dumnezeu. Cine ar mai face astazi asa?
100. Ca roua de pe iarba sunt pomeniti cei care se osandesc ei singuri, prin faptele lor. Vine
noaptea si o aduce , vine soarele si o ia. Fapta urata nu se stinge nici intre oameni, nici la
Dumnezeu.
101. Intru pomenire vesnica va fi dreptul. Sa iubiti dreptatea, ca sa luati cununa de aur si sa
straluciti ca soarele.
102. Nu Dumnezeu curata sufletele, ca sa fie placute Lui, ci fiecare crestin, urmand poruncile
lui Dumnezeu, nu-si urmareste mainile furand, nu-si intineaza sufletul cugetand murdar, ca sa
fie injugatul satanei. Sa nu dusmaniti avutul altuia, ca faci inscris cu diavolul.
103. Bogdaprostele sunt cerneala bucuriei celui ce primeste. Se inregistreaza darurile,
bogdaprostele si tot ce se da de pomana. Painea este tot temeiul pomenirii.
104. Pomenile facute in sila sunt ca roadele in vreme de seceta.
105. Indata ce s-a facut pomana de trei zile, se face inscrierea in cer si pe masura ce se fac
pomenile, se face si mutarea de la un loc la altul. Aceasta nu e grija omului, ci e grija Ingerului
Pazitor.
106. Sufletele lipsite sunt mult ajutate de Sfintele Liturghii, cu prescurile, cu untdelemnul,
lumanarile, vinul, tamaia, date la Sfantul Altar.
107. Mortii cer mila de la cei vii, iar cei vii s-au departat de Sfanta si Dreapta Credinta, si
petrec in nestire. Au uitat de sine, de viitor, de suflet si de moarte.
108. E bine primita pomana cu voia la toti, dar foarte bine primita e pomana sa nu stie toti si
nici mai tarziu sa nu afle. Fa-o si taci.
109. Se cade ca toti mortii sa aiba macar o rogojina ca adapost, ca sunt si pe acolo furtuni.
110. Cei ce isi roaga singuri moartea sunt trasi la raspundere, ca au fortat mana lui
Dumnezeu cerand moartea. Acest lucru nu le este de folos si mai mult gresesc.
111. Cand cineva dintre morti este dezgropat, cu slujba pregatitoare, mare improspatare se
face sufletului aceluia.
112. Citindu-se rugaciuni la mormant, pentru cel ce este dedesubt, se face ca o chemare
usoara, ca o veste buna, ca un ajutor, ca o mangaiere. Psaltirile sunt bune pentru toti cei
raposati. Metaniile cu cerere de iertare pentru cei raposati se socotesc ca o poftire la petrecere
si cei poftiti sunt pusi in loc de cinste. Cele trimise in numele mortilor sunt primite si le vede cel
raposat ca printr-un gard urias, daca nu sunt tamaiate.
113. Pomenile dese usureaza sufletele, rugaciunile aduc odihna, darurile ii fac mangaiere,
untdelemnul si lumanarile ii fac lumina, tamaia si smirna intocmesc prietenia intre pamant si
cer.
114. Toate obiceiurile crestinesti care se fac in numele celui adormit, ii produc multa bucurie.
Si caratul apei la un mort are rost. Tamaierile facute in numele mortilor sunt bine primite si
pentru morti si pentru vii.
115. Tarina, pamantul date de pomana ii randuiesc sufletului loc in RaiulSfant. Iar via data de
pomana se socoteste ca si Sfintele Taine.
116. Femeile depravate care fac pomenire, sa stie ca nimic nu ajunge la sufletele celor
pomeniti, ca fapta lor urata lasa asupra acestora numai pacla si ceata
117. Cei care si-au curmat singuri zilelepot fi ajutati daac-i pomeniti in rugaciuni si cereti lui
Dumnezeu iertare pentru greselile lor. Daca pot fi pomeniti la Sfintele Slujbe, au nadejde sa-si
imbunatateasca ori sa-si schimbe locul.
118. Pomenire: „Sa fie pentru sufletele celor raposati in Ortodoxie, carora nu le da nimeni si
pe cei pe care nu-i pomeneste nimeni”
119. Crestinii, intai sa-si faca griji pentru sufletele mortilor, cu rugaciuni, cu post, cu metanii,
cu tamaieri cu litii, cu Liturghii, cu diferite prinoase si daruri, in masura in care pot, si atunci se
vor usura sufletele lor, ingrijindu-se si de sufletele altora.
120. Sunt suflete care zac in intuneric de sute de ani. S-au razbunat pe familii, s-au ratacit de
familii si au gresit lor de neiertat. Sunt uitati ca stancile nestiute de nimeni sub stratul gros al
pamantului. Mare lumina se face cand dati flamanzilor si ziceti: „Sa fie de sufletul ortodocsilor
carora nu le-a dat nimeni”.
121. Pentru cei inecati, sa se tamaie rufe albe la locul unde s-au inecat si sa li se dea de
pomana. La fel si pentru cei accidentati. Apoi sa fie trecuti la ctitori, la orice Sfanta Biserica.
122. La fiecare capat de masa se afla cate un copac gatit cu tot ce e bun si se poate gusta.
Acestia sunt pomii pe care ii duceti o data cu mortul. Sa nu faceti aceasta numai de forma.
Caci, cum ii incarcati, ii gatiti, asa ajung la cei morti.
123. Pe cei morti de moarte napraznica, numai cititul Psaltirilor poate sa-i salveze., precum
inscrierea la ctitori ai Sfitntelor Biserici. Sa li se faca fantani pentru salvarea sufletului.
124. Orice inchinator al Sfintei Treimi, care a avut vrednicia si puterea si dragostea sa faca
pana la trei fantani cat traieste pe pamant, nu este nevoie ca dupa moarte sa i se mai faca
fantani.
125. Lucrarea Litiilor se imparte in trei: celui ce a framantat, celui ce a copt si a celui ce a dat.
Daca o singura persoana a factu toate acestea, primeste intreita plata.
126. Tamaia e ca o chemare dulce la masa, iar lumanarea e un dar al bucuriei nesfarsite.
127. La mormintele parasite, neingrijite si nestiute, sa tamaieze crestinii si sa aprinda
lumanari, si de acolo vi se face parte si voua.
128. Dumnezeu Tatal voieste ca sa fie pamantul una cu cerul, asa cum trimite lumina din cer
pe pamant si crestinii nu se trezesc, ca sa pretuiasca darul lui Dumnezeu si sa deosebeasca
binele de rau.
129. La ultima rasuflare din timp, intai e intrebat omul de tot ce a lucrat in viata, confrom celor
scrise de Sfantul Inger Pazitor in timpul vietii. Dar Dumnezeu Tatal stie tot, dar vrea sa-i auda
graiul gurii lui, ca sa-l confrunte cu tot ce este scris. Aceasta intrebare se face intr-o clipa si intr-
o jumatate de clipa.
130. Sa se zica la pomenire: „Cu tot neamul cel crestinesc, cel adormit intru Ortodoxie”.
131. Sa nu se faca pomana faca „Calavie”, care inseamna „Cale vie catre Domnul”. Cei trei
colaci inchipuiesc Sfanta Treime. Cealalta paine udata cu vin rosu, imediat ce se scoate din
cuptor. Sa se guste fierbinti sau cel putin calda. Acest obicei cu „calavia” este adus de calugarii
din Sfantul Munte, cand veneau cu diferite treburi in Romania. Ei erau plini de Duhul Sfant si
semanau cuvantul lui Dumnezeu cu multa sfintenie.
132. Pomenirea celor morti, carora nu le da nimeni nimic, face mare valva in cer si mare
bucurie, dar nu o primeste nimeni ca e data fara nume.
133. Pruncii ucisi ies la lumina sa ceara socoteala celor care ia- ucis si nu i-a lasat sa-si
traiasca viata. Mamele lor vor zice: „Ne-au indemnat la ucidere soacrele si mamele, de frica
saraciei”.Mama care trebuia sa-i nasca, sa-i creasca si sa-i iubeasca, se poate incadra intr-o
singuta fapta: CRIMA.
134. Cei saraci, care nu au nici o posibilitatea de a face pomana, parastas, praznic pentru cei
raposati ai lor, sa duca la preot o cana cu vin, o bucata de paine curata, o lumanare si numele
raposatului si sa blagosloveasca preotul, apoi sa dea cui i se va intampla.
135. Cei ce nu fac praznic pentru cei morti ai lor, macar o data pe an, lucrarea lor
crestineasca e ca o casa fara usa in timpul iernii viscoloase.
136. La pomenirea „cu tot neamul lor”, vin pana la al noualea neam, de la batrani si pana la
prunci. Cand se face vesnica pomenire, e bucurie mare intre neamuri, care acum se intalnesc
fata catre fata.
137. Nu cu bucate multe se satura sufletul celor mroti, ci cu binecuvantarea preotului facuta
deasupra bucatelor.
138. La pomenirea si sfintirea oricarui pomelnic, se unesc si se iubesc rudele.
139. Crestinul, care este pe moarte, sa faca marturisire distinsa, profunda, clara si sa ia
Sfintele Taine.
140. Nici un examen nu este mai mare, oricat de inalta stiinta ar fi intre oameni, ca examenul
mortii.
141. Cand ai fagaduit ceva mortilor, tine-te de cuvant, ca e mare pacat.
142. Sa nu se faca parastas fara impartire de lumanari. Lumanarile impartite sunt
angajamente de martori rugatoare pentru iertare de pacate.
143. Bogdaprostele spuse din inima si cu convingere sadesc gradini de flori mirositoare.
144. Cei care sunt ucigatori de prunci, nu primesc prinoasele. Nevinovatul sange scurs face
impiedicare.
145. Toti cei ce sunt pe pamant au obligatii familiale, au o indatorire sufleteasca, o obligatie
sfanta pentru cei morti ai familiei, sa le ridice cruci, sa le faca fantani, sa ajute celor ce-si fac
adaposturi, sa dea lemne pentru incalzirea batranilor nevoiasi, saracilor si a neputinciosilor.
Fiecare sa dea putin, din putinul pe care il are.
146. Rugati-va pentru cei morti, faceti inlesniri pentru ei, ca sa vi se adauge si voua, ca
urmasii vostri nu se vor mai ruga pentru voi
147. Sa va plangeti pacatele si greselile, caci la iesirea sufletului, acelea se vadesc intai. Cele
mai grele pacate la oameni sunt: crimele, uciderile de prunci, impiedicarea plasmuirilor. Sunt
condamnati cei ce au savarsit pacatul, cat si cei ce i-au sfatuit a face pacatul.
148. Orice fel de binefacere, savarsita cu bogdaproste, sterge greselile.
149. Orice crestin botezat in numele lui Hristos, suflet are si fiecare are o datorie, o
fagaduinta, ca sa-l dea Sfintilor Ingeri curat, pentru a merge cu el al Sfantul Scaun al lui
Dumnezeu.
150. Pomenirile ce se fac prin Sfintele Biserici pentru sufletele mortilor, aduc mare usurare
pentru odihna vesnica.
151. Pomenind des pe cei morti si incheind cu un „Dumnezeu sa-l ierte”, li se face multa
usurare.
152. Cand pomeniti pe cei morti, incheiati cu un „Dumnezeu sa-l ierte”, iar pentru cei vii, cu un
„Dumnezeu sa-l ajute”.
153. Ingrijindu-va de sufletele celor morti, luati plata indoita. Se pot face si zile de post pentru
sufletele celor morti, a celor dragi si apropiati.
154.Pomeniti mortii vostri la rugaciune, macar o data in 24 de ore. Pomeniti si voi personal, nu
numai la preot.
155.Tot ce se face pentru sufletele mortilor in numele lui Dumnezeu, agonisit din munca
proprie, este foarte bine primit. Tamaierile si lumanarile sa nu lipseasca.
156.Fiecare vietuitor are de trecut examenul mortii si daca il ia cu intreaga reusita, a trecut
prapastia, intrand in bucuria cea vesnica.
157.Nu putem indeplini datoriile mortilor daca nu avem grau. Graul nu este indeajuns de
respectat de oameni.
158.Omul, nici pentru nevoile trupesti, nu trebuie sa se duca in lanul de grau.
159.Mortii nu cer, dar asteapta indelung.
160.Pomana facuta cu cearta e ca lacul statut, inverzit si imputit de arsita soarelui.
161.Cei vii sa nu-i planga pe cei morti, ci sa faca osteneala pentru a le trimite daruri: liturghii,
litii, lumanari, tamaie, rugaciuni, milostenie, post, ca la niste rude, ca si cum ar fi in viata.
162.Sa zicem: „Pomeneste, Doamne, si pe crestinii ortodocsi inecati in apa fara voia lor”.
163.Cei ce au ucis si ucid prunci in pantece, isi taie cu buna stiinta viata neamului, jertfeste
fiecare trupul diavolului, isi pustieste casa si stinge pe veci bucuria omeneasca si crestineasca.
164.Psaltirile citite fac mare usurare sufletelor pentru care se citesc.
165.Pentru ucideri de prunci in pantece, ucidere inainte de a capata suflet, cu voia mamei ori
fara voia ei sau fortata de altii, se pot face saruri pentru cei 14000 de prunci ucisi de Irod.
166.Sa nu se imparta nimic colorat. Panzatura laba si orice fel de rufe albe. Sa se stropeasca
cu Sfanta Aghiasma la mormantul unui prunc, pomennd nume barbatesc sau femeiesc.
Mantuire este insa, trebuie alergare, osteneala, infranare, metanii, stapanire de sine, post.
167.Cui nu i se pot citi Psaltiri pentru usurarea sufletului, ii e de mare folos sa i se dea de
pomana o Psaltire pe un bogdaproste.
168.Cele mai importante sunt cele 40 de zile cand se canta cantarile de Inviere. Sa nu va
lipseasca Sfanta Cruce de la gat, iar maicile sa poarte vesnic periman.
169.Cei ce nu cred si zic ca mortii nu mananca si ca mortului nu-i trebuie nimic, gresesc
amarnic. Toate cate se fac ii trebuie si ii sunt de mare folos.
170.Sa dai de pomana si sa zici: „Sa fie pentru sufletul crestinilor ortodocsi, carora nu le da
nimeni”.
171.Sa aveti purtare de grija pentru sufletele mortilor, macar de 3-4 ori pe an.
172.Bine este sa te rogi cu lacrimi pentru iertarea pacatelor celui raposat si sa regreti ca nu a
cautat calea luminata a lui Dumnezeu.
173.Pe pamant se face tot ajutorul si pentru cei vii si pentru cei morti.
174.Cei ce s-au stins fara lumanare, au alungat cu gandul moartea, fara sa stie ca moartea lor
va fi maine, la noapte sau chiar in clipa in care o alunga.
175.De cate ori se insemneaza crestinul cu semnul Sfintei Cruci, Sfantul Inger Pazitor ia nota
de fiecare inchinaciune si la iesirea sufletului se socoteste, se fac calculele si dupa ce se
socotesc faptele bune, sufletul pleaca mai departe.
176.Crestinul sa imparta si pentru cei pe care nu i-a pomenit si nu le-a dat nimic de pomana.
Ca partea voastra de pomana de aici vine. Se adauga mai mult decat va vor da urmasii vostri.
177.Sa nu plangeti cand s-a pierdut careva (cand a murit), dintre voi. Sa plangeti cand ati
pierdut o Sfanta Liturghie, privegherea unui Sfant, sa plangeti cand ati peirdut prilejul de a face
o fapta buna, cand ati pierdut ocazia de a face bine cuiva, cand nu ati putut salva pe cineva
dintr-o nevoie, sa plangeti la rugaciunile de cerere.
178.Mare bucurie au sufletele celor adormiti cand li se fac cele 40 de Sfinte Liturghii, 40 de
parastase. Acestea inchipuie postul Domnului nostru Iisus Hristos de 40 de zile. Are mare
insemnatate pentru sufletele necajite. Este de folos pentru toti crestinii, pana si pentru criminali,
pentru cei ucisi fara veste, pentru cei morti de nastrapa, pentru cei inecati.
179.La moarte, Sfintele Icoane sa nu ramana in chilie, ci sa se imparta in numele raposatului.
Numai o singura Icoana sa ramana in chilie, a Sfintei Treimi.
180.Va puteti salva mortii cu tamaieri, cu trimitere de daruri, cu Sfinte Liturghii, cu Sfinte
Rugaciuni, cu lumanari, cu mancare calda celor flamanzi si cu ingenunchieri, cersind iertare de
pacate.
181.Pentru cei morti, cand se fac rugaciuni, sa se marturiseasca cei ce fac rugaciunile.
182.Cele 40 de parastase sunt ca si cum ai merge de la intuneric la lumina si cam cum ai urca
treptele Catedralei din Timisoara, pana la clopote.
183.Cele 40 de Parastase sunt de folos la tot sufletul care a trecut la Domnul. Oricat de multe
greseli ar avea, din lipsa de cunostinta, din nedare de seama, toate se sterg prin deslegarile
preotilor.
184.Sufletul, ca fulgerul alearga pe cer, intr-o clipa, de la apus pana la rasarit.
185.Depinde de cei ramasi in urma, adica de familia fiecarui suflet raposat, in ce masura se va
osteni, ca sa-si indeplineasca obligatiile, si sufletul celui raposat sa treaca de la rau la bine ori
de la o treapta la alta a sfinteniei.
186.Adu-ti aminte de sufletele mortilor, ingrijeste-te de ele, ca sa-ti salvezi sufletul tau.
Gandeste-te ca si tu vei ajunge ca ei si te vei bucura daca altul se va gandi la tine si te va ajuta
187.Cand se va lua sufletul tau, tu nu mai poti face nimic si depinzi de cei ramasi in viata, ce
or vrea ei sa-ti dea.
188.Sfintii care sunt cinstiti de crestini se roaga Tatalui Ceresc pentru ei. Sunt ca niste avocati
pentru ziua cea mare, cand sufletele vor merge la Dreapta Judecata.
189.Crestinii sa poarte de grija de sufletele celor raposati. Aceasta este prima intrebare la
Sfanta si Dreapta Judecata.
190.Pomenirea mortilor din miez de noapte este mai primita decat cea din zi.
191.Moartea este ca si cand ai iesi pe o usa, avand toata siguranta ca nu te mai intorci.
192.Tamaia la mormant este de mare folos sufletului. Si pasii indreptati spre mormant sunt
luati in seama.
193.Nimic nu e mai de folos pentru sufletul crestinilor, trecuti din viata, decat Sfintele Liturghii,
40 de parastase cu Sfinte Liturghii, coliva, paine si vin. Acestea sunt coroana tuturor bunatatilor
pentru sufletul crestinului. Mai ales aceia care poarta numele unui Sfant si sarbatoresc cu
evlavie numele acelui Sfant. Il are ca mare ocrotitor.
194.Pomenirile prin gurile preotilor, in Sfintele Biserici, faca adaugiri frumoase sufletelor
trecute din viata.
195.Rataciti sunt aceia care nu-si amintesc de cei morti ai familiilor lor.
196.Spanzuratii sunt biciuiti zilnic si plang cu amar si nedumeriti ceasul ratacirii.
197.Pentru cei spanzurati sa se plateasca Sfinte Liturghii, pentru sufletele lor, numarul lor sa
fie egal cu numarul zilelor traite de Mantuitorul pe pamant, si va fi acel suflet nepatat (12185 de
Sfinte Liturghii).
198.Numai gandind de bine si compatimind sufletul unui raposat, tot rugaciune se socoteste.
199.Cei adormiti fara lumanare sa nu fie lasati uitarii, ca acestia asteapta mereu. Asteptarea e
grea si pentru cei vii, care au toate la indemana, darmite pentru cei morti. E tare greu!
200.E de mare folos pentru cei accidentati, sa li se dea Sfinte Vase si nu alte lucruri. Daca
accidentatul poarta nume de sfant, sa i se dea de pomana o icoana a Sfantului al carui nume il
poarta, sa o dea Sfintei Biserici sau unei familii de credinciosi care poarta numele acelui Sfant.
201.Toti care au murit prin surprindere, pe neasteptate, grabnici, in accident, sa tamaiati locul
cu o rufa alba, o paine si 3 lumanari. Sa cautati om vrednic, cu acelasi nume, ca sa zica un
bogdaproste pentru aceasta. Sa nu se inceapa pomenile pana ce unul dintre parinti, copii sau
alt grad de rudenie, sa marturiseasca la preot greselile acelui mort. La Sfanta Inviere sa se dea
lumanari pentru acel mort. Sa se dea 40 de Liturghii, cu Litie si vin. Sa se citeasca Psaltirea cu
post, de trei ori. Sa se dea la Biserica Sfinte Vase, vesminte preotesti, Icoane si carti bisericesti
202.Se poate sa nu fie scosi mortii niciodata. Tarana s-a dat taranii si s-a amestecat cu tarana.
Daca s-a pecetluit groapa, pecetluita sa fie. Ca oasele pe care le scoti nu-ti vorbesc.
203.Daca totusi cineva vrea sa dezgroape mortii, sa-i dezgroape. Pentru sufletul lor, insa, nu
este de nici un folos
204.Pe langa ostenelile voastre, sa aveti purtare de grija si de sufletele mortilor, a parintilor, a
rudeniilor, ale cunoscutilor, si chiar ale celor straini
205.Asa sa ziceti: „Bogdaproste, Doamne, ca m-ai ajutat si cu toata inima am dat”.
206.Cei ce nu se inchina si nu se roaga lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celor raposati,
nu participa cu dreptii, oricate fapte bune vor avea.
207.Sa iubesti omul cat e in viata, decat sa te faci ca-l plangi dupa ce a murit. Atunci, nu ai
nimic de primit, nici de la el, nici de la altii
208.Dupa 7 ani, poate fi scos trupul celui mort prin: otravire, impuscare, injunghiere sau
spanzurat, ca oasele sa le vada soarele si lumina zilei, iar sufletului sa i se faca din nou
prohodul, dezlegari, ectenii, 40 de Psaltiri si din nou pomeniri.
209.Prima acuzatie care se aduce unui crestin este ca nu a ajutat parintii dupa de au decedat
210.Coliva la praznicele mortilor (mosii), dusa la Biserica si pomenit pomelnicul de preot, este
ca o anuntare, ca o instiintare din partea celor vii pentru cei morti.
211.Pentru cei accidentati, sa daruiasca familia Sfinte Vase sau vesminte preotesti. Acestea
sunt de mare folos sufletelor ce s-au prabusit, prin surprindere, in intuneric
212.Cand se face un parastas pentru un om inecat in pacate grele, cand se fac slujbe speciale
in Biserici, cand se aprind lumanari, diavolii o iau la fuga, pentru ca ii ard lumanarile si cuvintele
ce ies din gura preotului.
213.Cand se citeste Evanghelia la morti, diavolii sunt improscati cu bolovani si fug de le
sfaraie calcaiele
214.Din an in an sa se faca sfintire de apa. Stropiti cu Aghiasma pentru alungarea duhurilor
rele, iar pentru cei raposati, sa se faca pomenire cu preot.
215.Ajutati pe cei ce nu au aceste posibilitati, fiindca, jumatate din cele pregatite sunt ale
voastre.
216.Cine a mers la inmormantarea preotului Gheorghe, de la Dumitresti, a luat plata insutita.
217.Mortilor, sa le dati si mult si putin. Bogdaprostea este de valoare si nu volumul sau
cantitatea lucrurilor daruite.
218.A conduce un mort pana la locul de odihna, cantarile si cei care fac servicii trebuincioase,
conduc sufletul pana la Sfanta Biserica, ca sa-l dea in primire Sfintilor Ingeri.
219.Cei care duc praporul, felinarul, sfesnicul, Sfanta Cruce, capacul cosciugului, se cade sa
fie imbracati in alb. Cand cei rai au mers sa-L prinda pe Mantuitorul si sa-L duca la judecata,
asa au mers: cu felinare, cu steaguri, cu faclii aprinse.
220.Mult gresesc aceia care iau bani pentru a conduce un mort la groapa.
221.Cei care faca servicii in jurul mortului, fara pretentii banesti sau alte daruri, primesc
binecuvantare de la Dumnezeu, ca fiind slugi bune
222.Daca s-au inmormantat oasele cu ectenii, cu preot si cu o mica datorie implinita, chiar
daca nu a fost crestin ortodox, nu este nici o greseala.
223.Cavoul este inchinare la idoli. Nu foloseste sufletului si nici oaselor.
224.Ca sa se pastreze amintire pentru straini, pentru crestini, nu trebuie decat o Sfanta Cruce
pusa la capul mortului, cu numele lui pe ea, ca toti care trec, sa se insemneze cu Semnul
Sfintei Cruci si sa zica: „Dumnezeu sa-l ierte!”
225.Pentru persoanele botezate in numele Domnului, care s-au sinucis, pot fi salvate cu
Psaltiri citite cu post si cu evlavie, prin donare de vesminte preotesti, carti de cult, cu Vase
Sfinte.
226.Celor morti li se cuvine o Sfanta Liturghie si din cand in cand, o lumanare aprinsa sau o
mica milostenie. Arata respectulu nostru pentru cei morti.
227.Mortii pe care ii pomeniti in pomelnicul mintal, la iesirea sufletului, vor veni de fata sa va
ajute, in semn de recunostinta ca v-ati rugat pentru ei.
228.Sunt obligati, cei vii, ramasi in viata, vietuind in voie libera sub Cerul Sfant, sa-si ridice
dreapta, insemnandu-se cu Semnulu Sfintei Cruci, macar in cuget rostind pe cei inecati:
„Doamne, iarta-i pe ei, iar pe noi cei vii, cu puterea Ta, indreapta-ne”.
229.Cand se imparte panza alba penrtu punte, dovedeste mai multa inclinare catre cele
Dumnezeiesti. Sa nu se puna prea multe daruri. Sa nu lipseasca trei paini, si sa se aprinda
patru faclii. Masura panzei sa fie de cinci metri. Aceasta inchipuie cele cinci rani principale ale
lui Iisus Hristos.
230.Nu toate greselile sunt de acelasi fel. Una este furtuna, alta este patima desfranarii. Rea
este zgarcenia. Mandria este deopotriva cu dispretul. Grea este vorbirea de rau a apropelui.
Cele mai grele insa sunt para si minciuna. A aparut in fata Apostolilor un om gol, cu parul
carunt, iar pe umeri purta dasageste doi bolovani mari, aproape de marimea unor saci. A scos
un racnet grozav, zicand: „Eu sunt cel ce am mintit si am parat. Toata viata numai din asta am
trait. Primeam daruri pentru minciuni si paraciuni”. A cazut jos cu bolovanii peste el. acum,
cersea iertare de la Sfintii Apostoli. Dar, fiecare ce a lucrat in viata, aceea primeste.
231.Cel ce nu a pretuit in viata cinstea si omenia, in veci se va chinui
232.Cand se pomenesc la Sfanta Liturghie, pomelnicele date de urmasi preotului, toate rudele
se intalnesc, dar nu vorbesc. Sunt mulumite ca se vad. Ca sa ramana impreuna, nu se poate,
decat daca li se fac 40 de dezlegari, 40 de Psaltiri citite cu post, sau metanii cu lumanari
aprinse, 3 lumanari in afara se candela, care trebuie sa fie mereu aprinsa. Sa se imparta trei
Sfinte Icoane, cu Sfantul caruia ii poarta numele cel raposat.
233.Daca cineva cunoaste greseli pe care nu le-au marturisit cel raposati, poate sa le
marturiseasca persoana respectiva la preot si daca primeste canon, sa-l faca.
234.Bucuria pentru sufletele mortilor e ca o roua pe pamant, care la rasarit de soare veseleste
toata verdeata, toate plantele, toate toate buruienile.
235.Sufletele care nu s-au pregatit inca de cand erau in trup, le este foarte greu in lumea
cealalta.
236.Piedica nu care oamenii leaga picioarele mortului, nu are nici o valoare, daca a fost
desfacuta sau nu, caci trupul, tot putregai va fi.
237.Cititi Acatisul mortilor cu evlavie, pomenindu-i pe toti mortii din familie si chiar straini, ca sa
aveti adaosuri de fapte bune.
238.In toamna, mare lucrarea se face in ceata celor adormiti cand ii pomeniti, mai ales a celor
straini.
239.Sa aveti grija de sufletul mortilor, ca de acolo vi se face parte, care va va fi de mare folos.
240.Cand se citesc pomelnicele celor morti, au mare bucurie.
241.Pentru sufletele aflate in intuneric si nu numai, afara de cele 40 de parastase, sa li se
imparta cate cinci Sfinte Icoane, cu chipul aceluiasi Sfant, caruia ii poarta numele, pentru
salvarea lor.
242.Cand moare cineva din familie, toti cei ramasi, isi indrepata pasii si nadejdea in Cel de
Sus. Unii devin chiar credinciosi, si vor sa se execute lucrarile intocmai
243.Parastasele si dezlegarile sunt de mare folos. Apoi, ctitoria, ca sa se citeasca Psaltiri cu
post si metanii, pomenind in taina sufletele, de trei ori cate trei Psaltiri.
244.Un suflet nepregatit, cu capul plin de bautura, se cade sa i se plateasca atatea Sfinte
Liturghii cate se fac intr-un an, in Duminici si Sarbatori, inmultite cu cati ani a trait Mantuitorul pe
pamant si este salvat.
245.Ctitoria este pentru cel raposat ca o camera calda si plina de lumina, unde sufletul poate
sa- si afle odihna si chiar fericirea.
246.Cine citeste cu evlavie Psaltirea pentru cei raposati, este ca o mana sanatoasa care
salveaza un suflet din patimi grele.
247.Cei care cunosc din faptele rele ale mortilor apropiati, sa le marturiseasca in fata preotului
si-i fac multa usurarea acelui suflet.
248.Pomenirea la Sfintele Rugaciuni a celor morti, se simte ca o roua peste florile parfumate
sub cerul binecuvantat.
249.De cate ori se pomeneste sufletul unui mort la rugaciune, la Sfanta Liturghie, este ca un
apel si se face mare usurare sufletului aceluia, pana se vor stinge toti urmasii care isi vor mai
aduce aminte.
250.Chemarea la Dumnezeu pentru unii care se sting din viata este ca o veste plina de
bucurie.
251.Cand sufletul este dus la Scaunul Dumnezeirii, este o mare sarbatoare sfintita, mai ceva
ca un praznic pe pamant. In cer este liniste deplina, si numai glasul Domnului se aude si
cantarile ingeresti. Pe cand, pe pamant, sunt numai susotele, rasete si vorbe desarte.
252.Cand corpul unui om nu mai permite nici un fel de medicamente, nici un fel de alimente,
nici un fel de lichide, nici macar apa, atunci, sufletul lui isi face inscrierea pentru plecare din
trup.
253.In lumea celalata, vei recunoaste singur: „Mama pentru mine a fost o adevarata mama,
insa eu nu i-am fost cu adevarat fiica, fiindca nu i-am ascultat sfaturile. Adesea, ori ii
respingeam vorbele, dispretuindu-o ca pe o nestiutoare sau nu-i raspundeam pentru iubirea ei
de fiica, desi ea imi ierta toate ale mele”.
254.Cei care au murit in invalmaseala, in razboaie, s-au curata de toate pacatele, spalandu-se
cu sangele agonisit din copilarie.
255.Cei care s-au marturisit la duhovnic, s-au spalat cu rusinea si cu lacrimile.
256.Iar cei ce au raposat spovediti si nespovediti, varsandu-si sangele, s-au spalat si s-au
curatit de multimea pacatelor si se afla in spatele mucenicilor. Vor fi pomenit in veci.
257.Pomeniti vor fi si in Sfintele Biserici unde s-au inscris.
258.Pomenirile si Parastasele puse in afara celor care sunt obligatorii, sunt bine primite, sunt
ca niste bucurii deosebite pentru cei raposati.
259.Cea mai curata jertfa pentru sufletele celor raposati, care n-au fost pregatiti, desi credeau
in taina Sfintei Credinte, dar au amanat de azie pe maine pregatirea lor, le sunt de mare folos
cele 40 de Parastase repetate. Dar mai presus este Ctitoria. Iar mai presus de ctitorie, sunt
Sfintele Liturghii, egale la numar cu numarul zilelor traite de Mantuitorul pe pe pamant.
260.Cand cineva ti-a zis de trei ori „bogdaproste”, „bogdaprostea intreita”, e ca pecetea si nu
se mai poate lua, irosi sau sterge
261.A trecut un batran sarac din viata. Traise intr-o coliba si a ramas acolo, nestiut de nimeni.
Si prin pronie cereasca, Sfantul Inger, pazitorul vietii lui de la Sfantul Botez, vazand ca treceun
sir de care pe acolo, s-a prefacut intr-un copil descult, imbracat intr-o rochita rosie. I-a oprit pe
calatori si le-a zis: „Opriti! A murit tata”. Si oamenii l-au intrebat: „De ce plangi?”. Un batran, i-a
zis: „Mama ta nu este acasa?” „Eu nu am mama si se ineca in plans”. Au mers cei trei cu carele
la coliba si au vazut cum statea corpul neinsufletit, cu fata in sus, cu mana dreapta ridicata spre
cer, cu degetele formand Sfanta Treime. Si copilul a spus: ‚Il luati pe tata si pe mine pana in
primul sat, unde sa se poata face inmormantarea. Eu voi ramane copilul vostru. Care va vrea
sa ma ia. Am sa raman supus, numai sa-l inmormantati pe tata”. Fata scaldata in lacrimi i-a
induiosat pe cei trei. Si se intreceau ca sa ia asupra lor aceasta povara. A luat cel mai batran
mortul, dar copil a disparut Au ajuns sa-l ingroape, dar nu stiau numele mortului si au zis ca
copilul a fost hot, a fost naluca. L-au auzit insa vorbind, il vedeau plangand. Au zis ca a fost
duhul rau. SI se intrebau: „de ce nu a luta si mortul la plecare?” Acum toti dadeau inapoi. Cel
batran a zis ca-l inormanteaza el. fiind mai batran, si-a luat acest angajament, ca este plin de
pacate. Au ajuns la o intelegere si s-au hotarat sa-l ingroape in primul sat. Dar si mortul a
disparut din caruta lor. Atunci au zis a doua oara ca i-a inselat satana. Cel batran a zis ca
aceasta este o minune dumnezeieasca si nu trebuie sa o lase asa, in intuneric, „ci sa ne
indreptam calea catre Dumnezeu. Si atunci, Dumnezeu va face cu noi alta minune, mai mare si
mai patrunzatoare” „Eu sunt miscat din toate inchieturile”, a zis batranul, si vreau sa ma indrept
de toate greselile pana imi va iesi sufletul din trup. In numele Domnului, va zic si voua, sa ma
urmati.
262.Orice dar, cat de mic, trimis unui suflet raposat, se mareste si se inmulteste.
263.Fericite sunt sufletele celor morti, care la Sfantul Botez au primit numele unui Sfant.
264.Cei care nu pun rugaciuni pentru cei raposati ai lor, raman ca uitati si la iesirea sufletului
din trup sunt intrebati, si jale mare si durere pentru cei care nu gasesc raspuns.
265.Toate sufletele au nevoie sa primeasca de la cei ramasi in urma Sfinte Liturghii. Sa se
faca daruire la constructia Sfintelor Biserici, la repararea lor, la pictura, la cumpararea unor
Sfinte Odoare. Sa se faca tamaieri in case
266.Pe cei care mor nepregatiti, cei ramasi in urma trebuie sa-i ajute, ca daca nu, li se ia din
portia celor ramasi si li se da ca ajutor celor adormiti.
267.Pomenirea „din neam in neam” face adaos si inseninare pentru cei raposati.
268.Cele 40 de Parastase fac numai bine. Schimba sufletul de la un loc bun la altul mai bun.
269.Pentru cei morti care nu se mai pot ajuta singuri, oricat de mult ati face, sa nu vi se para
mult, ca e pentru vecie. Din ele vi se va adauga si voua.
270.Femeile care ajuta la pomana, sa fie curate si trupeste si sufleteste.
271.Prin marturisirea facuta de parinti, se sterg pacatele copiilor, se iarta chiar si neplacerile
create in familie. Acel suflet pe care il marturisesc parintii, se curata si alb se face.
272.Cei care cunosc cu adevarat credinta si cauta sa indeplineasca anumite cerinte, nu mor
cu adevarat, ci pleaca, ca printr-o chemare.Numai cei care neaga credinta si batjocoresc prin
adunari Puterile Sfinte, mor inecati in pacate.
273.Ctitoria ii aduce pe cei din iad la lumina vesnica.
274.Cel ce renunta la tot si salveaza pe cei raposati, ca si acestia sa ajunga la treapta de a fi
rugatori la Scaunul lui Dumnezeu pentru cei vii, acela va primit plata multa in ceruri.
275.Mutarea sufletului de la un loc la altul, se face dupa cum se silesc cei de pa pamant.
276.Fiecare, cand pleaca din viata, lasa lumea cu toate podoabele, cu toate placerile ei si se
duce numai cu faptele bune, facute in ascuns si in public
277.Aveti grija in Postul Mare de sufletele celor morti, dar si de ale celor vii.
278.Medicamentele au scopul lor, dar cand e vorba de stingere, cand firul vietii s-a rupt,
medicamentele nu intretin sufletul . medicamentele alina suferinta si ii da bietului om dispozitie,
ii da speranta de viata, cu toate ca e moartea pe umarul lui.
279.„Aici am de toate – ne marturiseste un suflet- am gasit tot ce mi-a dat si am trimis eu
treptat, treptat. Si tot ce mi-au trimis ai mei, dupa ce am plecat, le-am primit si sunt aici”.
280.Sufletul, la iesirea din corp, viziteaza toate locurile pe unde a fost cat a trait pe pamant.
Lacrimile celor vii strica linistea celor morti.
281.Deci, tot omul pacatos si nevrednic in viata, din moment ce a primit Sfantul Botez in
pruncie, este crestin. Apoi, fie ca e randuit inca de la plasmuire, fie din cresterea proasta data
de parinti sau felul de viata treint in destrabalare sau din cauza saraciei, insulta credinta,
batjocoreste Sfintele Taine ale lui Dumnezeu, cand este in pragul mortii, merita si trebuie sa fie
iertat de ai sai si chiar de cei straini. Dupa moarte, urmeaza sa-i indeplineasca preotul toate
datinile, urmasii sa staruiasca in diferite jertfe si Sfinte Liturghii, cu jertfe binecuvantate la
praznice imparatesti si mai mult decat orice, sa ii faca ctitori la Sfintele Biserici, care se zidesc
din temelie. La ctitorie intra si cei care s-au sinucis.
Capitolul V
Diverse invataturi care nu se regasesc in celelalte capitole
AMIN!
Cuprins
Iubiti crestini
Capitolul I – Rugaciuni! Rugaciuni! Rugaciuni! Cat mai multe rugaciuni
Capitolul II – Fara post nu se poate mantui nimeni
Capitolul III – Milostenia este regina faptelor bune
Capitolul IV – Cei morti asteapta imbunatatiri de la cei
vii
Capitolul V – Diverse invataturi care nu se regasesc in celelalte capitole