Cap.

6 ‐ Proiectarea asamblarilor cu pene paralele

Date de intrare: ‐ Momentele de torsiune pentru fiecare arbore Mt1, Mt2 si Mt3
‐ Diametrele alese (standardizate) ale capatelor de arbore: dca1, dca2 si dca3
‐ Lungimile alese ale capetelor de arbore: lca1, lca2 si lca3

Reductor

Motor electric
 Metodologie de proiectare a asamblarilor cu pene paralele

Tipodimensiunile penelor şi canelurilor sunt standardizate. Geometria lor se alege în funcţie de diametrul arborelui şi
de lungimea butucului roţii de curea sau semicupla cuplajului care se montează pe arbore (LB).

În anexele 7.19 şi 7.20 se indică un extras din STAS 1004-81 cu privire la geometria penelor paralele.
 Metodologie de calcul

Metodologia de calcul de mai jos se va aplica pentru fiecare dintre cei trei arbori

 Se alege tipul de pana: forma A

 Se aleg dimensiunile caracteristice ale penei :
‐ latimea b
‐ inaltimea h
‐ plaja de variatie a lungimii penei l = lmin …. lmax
 Se alege constructiv lungimea standardizata a penei lSTAS in intervalul lmin …. lmax
astfel incat lSTAS  lca – (4 … 6) mm
 Metodologie de calcul

• Se calculeaza lungimea de contact a penei: 𝑙 𝑙 𝑏

Verificarea penelor constă în determinarea tensiunilor efective de strivire (s) şi forfecare (f) şi
compararea acestora cu tensiunile admisibile (as, as).

𝜎 𝜎 𝜎 90 120𝑀𝑃𝑎

𝜏 𝜏 𝜏 60 80𝑀𝑃𝑎

Exemplu de notare a unei pene paralele de tip A cu b = 14 mm, h = 9 mm şi l = 63 mm.

Pană paralelă tip A ‐ 14963 STAS 1004‐81

 Reprezentare canal de pana in desenul de executie al rotilor de curea

• Se extrag dimensiunile canalului de pana din tabel pentru

fiecare dintre cele doua roti: t2 = …….. mm
b = ……… mm
 Reprezentare canal de pana in desenul de executie al rotilor de curea

• Se reprezinta canalul de pana in vederea laterala corespunzatoare fiecarei roti de curea