Barem de corectare/test liceu 2017
Item Răspunsuri posibile
Subiectul I. Caracteristicile
sculpturii preistorice și antice
1. Descrie, în spaţiul rezervat,
tematica şi subiectele sculpturii
antice, exemplificând răspunsul
prin două opere:
a)Preistorie
b)Egipt
c)Mesopotamia
d)Roma
2.Realizează o analiză
comparativă între modalitățile de
reprezentare în sculptură,
propuse de culturile prezentate
mai sus, vei avea în vedere:
asemănările și deosebirile în
modalitățile de reprezentare a
subiectelor și a formelor
SUBIECTUL II
Particularităţile arhitecturii
antice
Punctaj
Total 20 puncte
a)Preistorie:cultul matriarhatului, statuiete feminine a)Indicarea tematicii,
stilizate, cultul fertilității(Venus din Willendorf, subiectelor sculpturii
Venus din Lespugue) cultura Hamangia; antice -1p; câte 1p.
Pentru fiecare operă
indicată corect-în
total 3p.
b) Indicarea
b)Egiptul antic:sculptura avea scopul de a servi tematicii, subiectelor
religia, cultul mistic, militară, tematică inspirată din sculpturii antice -2p;
contemporaneitate, faraoni, se utiliza legea câte 1p. Pentru
frontalității, (faraonul Kefren, Triada lui Mikerinos, fiecare operă
scribul, Ka-Aper etc) reliefurile, basoreliefurile indicată corect-în
pictate (Gâștele de la Meidum, scene zoomorfe total 4p.
etc.) c) Indicarea
tematicii, subiectelor
sculpturii antice -2p;
c)Mesopotamia antică:subiecte limitate, zei, teme câte 1p. Pentru
religioase, militare, redarea regilor, sculpturi fiecare operă
ronde-bosse monolit(Gudea în picioare sau stând indicată corect-în
pe tron,) reliefuri cu o valoare total 4p.
documentară(stindardul din Ur, Stela vulturilor,
stela Naram-Sin, codul lui Hammurabi, d) Indicarea
Assurnasirpal al II-lea la vânătoare, leoaica rănită tematicii, subiectelor
etc) sculpturii antice -2p;
câte 1p. Pentru
fiecare operă
indicată corect-în
d)Roma antică:sculptura ronde- bosse(Octavian total 4p.
Augustustus della prima porta, statuia ecvestră
Marc Aureliu) a permis romanilor crearea
monumentelor pentru a fi expuse în spații deschise,
locuri publice;
reliefuri – de pe columna lui Traian, de pe Arcul
lui Titus etc.),au caracter documentar cu diverse
destinații: istorice, alegorice, reliefuri fără
semnificație oficială(pe mobilier, sarcofage etc)
medalioane hadrisnice, busturi (Caracalla, portretul
sculptural Brutus etc.) trăsături fizionomice
particulare, redarea personalităților remarcabile;
Asemănări-glorificarea: cultului, zeităților, Asemănări - 2p.
persoanelor de la conducere; deosebiri – 3p
Deosebiri - subiectele diferă de la o cultură la alta, Total 5p.
schimbându-se după tehnica realizării sculpturilor,
de ex. în Egipt, Mesopotamia antică sculpturi
ronde-bosse monolit cu forme convenționale,
simbolice; în Roma antică sculptura poartă un
caracter realist, imită fidel modelul;
Total-24 puncte
1Reprezintă grafic tipurile de
monumente megalitice, indică
denumirea, menirea şi locaţia lor
2Numește tipurile de construcţii
religioase din cadrul arhitecturii
antice şi descrie părţile
componente ale planului.
Defineşte exemple, pentru fiecare
din culturile prezentate mai jos:
a) Egipt
b) Grecia
c) Reprezintă grafic patru tipuri
de plan ale templelor grecești și
scrie denumirile corespunzătoare
SUBIECTUL III
Particularitățile arhitecturii
medievale
Determină categoriile de plan și
1 Ansambluri megalitice formate din blocuri de
piatră așezate în poziție verticală - menhire, locul aflării
aranjate orizontal - dolmene; ansamblurilor
Aliamente- locația:Carnac, Saint-Pierre-Quiberon, megalitice-1p
Palagiu; Indicarea modului de
Cromlech-uri- Stonehenge, Avebury; aranjare a pietrelor-
2p
desenarea tipurilor
de monumente-3p.
Total-6p.
a)Egiptul antic: arhitectura funerară, construirea
piramidelor, piramida în trepte, piramida a)Numirea tipurilor
clasică (piramida Sakkarah, Dahshur, ansamblul de de construcții -2p.
la Gizeh) Indicarea exemple-
temple divine, temple funerare(templul reginei 2p
Hatșepsut de la Deir-el-Bahri, templul mare Abu Descrierea părților
Simbel etc) , morminte de tip hipogeu componente ale
(mormintele Regilor, Teba, Ben Hassan, planului-1p.
Mentuhotep al III-ea, temple divine de la Abidos și Total -5p.
Heliopolis), semihipogeu;
Piramida, părțile componente-camere funerare în
subterane, partea de sus a piramidei cu fețele
orientate în cele patru puncte cardinale;
Planul templului-plan pătrat, dreptunghiular
intrarea avea piloni, care permiteau pătrunderea în
curtea interioară, care era decorată cu statui, altare;
urma apoi sala hipostilă(cu multe coloane) după
care urma sanctuarul;
b)Grecia antică: templele au fost diferențiate prin
tipurile de plan: in antis, dublu in atis, prostil, b)Numirea tipurilor
amfiprostil etc. (templul Parthenon, T. Zeiței Nike- de construcții -2p.
Apteros, Erecteion) Indicarea exemple-
Părțile componente ale templului grec:naos 2p
(cella), pronaos (vestibul), opisthodomos, Descrierea părților
coloane, portic; componente ale
planului-1p.
Total -5p.
c)plan dreptunghiular, circular (T. Herei, T.lui Câte 1p. pentru
Apollo, T. Zeus Olimpianu etc) fiecare reprezentare
templul prostil, amfiprostil, peripter, dipter; grafică-4p.
Câte 1p. pentru
fiecare reprezentare
denumire-4p.
Total -8p.
Total-16 puncte
elementele caracteristice ale
bisericilor din perioada evului
mediu și renaștere:
a) Arta bizantină
b) Arta romanică
c) Arta gotică
d) Arta renașterii
SUBIECTUL IV
Relația între conceptele
dominante în epocă și artele
plastice
1 Identifică particularitățile
stilistice ale manierismului
2. Indică preocupările estetice și
interpretările expresive din
sculptura barocă, reliefând
orientările definitorii/tematica și
limbajul plastic
a)Arta bizantină: arhitectura-inițial - catacombe, Câte 1p. Pentru
edificii de cult creștin, bazilica care avea acoperirea fiecare categorie de
cu tavane orizontale, cu bolți semicilindrice, cu plan, elemente
bolți în cruce, cu cupole în formă de calotă sferică caracteristice
etc; bisericilor-4p.
edificii cu plan central: patrulob, polilob,
patruconc, treflat, octogonal (mănăstirea,
baptisteriul, biserica cu plan în formă de cruce Câte 1p. Pentru
greacă înscrisă; construcții de tip rotondă); fiecare categorie de
plan, elemente
b)Arta romanică: arhitectura romanică este caracteristice
dominată de religia creștină, păstrînd formele bisericilor-4p.
tradiției romane(arh. carolingiană, bizantină).
Planul bisericii romane continuă tradiția planului
bazical:o navă centrală, 2-4 nave laterale, cu ziduri
masive, apside semicirculare, boltă în cruce, boltă
în leagăn.
Câte 1p. Pentru
c) Arta gotică: plan bazilical (boltă în ojivă, arce fiecare categorie de
butante), catedrala gotică păstrează planul plan, elemente
bisericilor romanice, cu distribuția spațiilor: nava caracteristice
centrală, 2-6 nave laterale, plasate simetric față de bisericilor-4p.
nava centrală, un transept, deambulatoriu;
În elevație, interiorul catedralei gotice se desfășoară
pe mai multe nivele (nivelul arcadelor, tribuna,
nivelul ferestrelor) Câte 1p. Pentru
sistemul de acoperire gotic- arcul frânt (ojival), fiecare categorie de
bolta gotică, cheia de boltă; plan, elemente
caracteristice
d)Arta renașterii: catedrala, baptisteriul (plan bisericilor-4p.
octogonal, cupolă din opt pante), campanila,
domul (plafonul cu casete și șarpantă din lemn,
boltă semicilindrică, cupola bizantină)
Total- 24 puncte
1 Manierismul își are începutul în arta italiană, sec. Câte 1p. pentru
XVI, influențați de capodoperele marilor pictori, fiecare particularitate
orientați spre formule convenționale, se lucra în stilistică - 4p.
maniera cunoscută, imitând, copiind;
Lipsa spiritului inovator, repetarea unei formule
estetice;
Câte 1p. pentru
2. Sculptura barocă este caracterizată printr-o fiecare
dorință a artistului de a sugera mișcarea, particularitate,
dinamismul prin surprinderea unei acțiuni; tematică, limbaj
redarea a unor unghiuri de prezentare a plastic-4p.
personajelor implicate (Lorenzo Bernini, sculptura
Extazul Sfântei Tereza)…
3. Stabilește legături între
reprezentarea chipului uman în
pictură din perioada barocului,
argumentează răspunsul prin
creația plastică a doi
reprezentanți: a)Italia: In sec. al XVII-lea predominau scenele 2p. pentru 2
a) Italia reprezentanți, câte
religioase cu reprezentarea chipului uman,
1p. pentru legături
portretele, Caravaggio, Tintoretto, au lăsat între reprezentarea
imagini, considerate printre cele mai reușite, în chipului uman-4p.
sec. al XVII-lea,

b)Olanda: portretul individual, de grup, de 2p. pentru 2

b)Olanda militari, la banchete si la reuniuni colegiale. reprezentanți, câte
Frans Hals, Rembrand van Ryjn 1p. pentru legături
între reprezentarea
chipului uman-4p.

2p. pentru 2
c)Belgia:Van Dyck, Rubens, creatori de reprezentanți, câte
c)Belgia portrete (Helene Fourment si copiii) Jacob 1p. pentru legături
Jordaens între reprezentarea
chipului uman-4p.

2p. pentru 2
reprezentanți, câte
d)Spania: Ribera, Diego Velazquez, portretele 1p. pentru legături
d)Spania familiei regale între reprezentarea
chipului uman-4p.

SUBIECTUL V Total-16 puncte

Interpretare iconografică și
iconologică a unui stil sau a
creației plastice
Elaborează un eseu în care să
prezinți Renașterea –
sentimentul sărbătorii
spiritului uman.
Vei avea în vedere: Contextul
 Contextul dezvoltării dezvoltării stilului-
stilului 4p.
Conexiunea: artă-
 Conexiunea: artă-științe
știință- 4p.
 trei surse tematice trei surse tematice
specifice renașterii specifice renașterii
reflectate în operele reflectate în operele
artiștilor artiștilor -3p.
 trei reprezentanți și cel trei reprezentanți și
puțin o lucrare cel puțin o lucrare
semnificativă pentru semnificativă
fiecare pentru fiecare -3p.