Istoria Matematicii2

Istoria Matematicii (2)
- Preistorie ³i Antichitate -
Lectia numarul ||
- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 1 / 22

Preistorie (pân la 3000 î.e.n)
Pân în anii 1920 se credea c Matematica îs, i avea nas, terea în rândul grecilor antici.
Originile matematicii sunt strâns legate de conceptele de num r, m rime s, i form .
Folosind crest turi în oase, pietre, p mânt, omul timpuriu
a t, inut evident, a evenimentelor regulate, cum ar fazele
lunii s, i anotimpurile.
Studii moderne asupra animalelor au ar tat c aceste
concepte nu sunt specice doar speciei umane.
Cele mai vechi obiecte matematice sunt oasele Lebombo,
descoperite în munµii Lebombo din KwaZulu-Natal, Africa
de Sud, ³i dateaz din anii 35 000 î.e.n. Ele prezint
Oase Lebombo, originare din Africa de Sud,
incizii realizate intr-un peroneu de babuin.
vechi de aproximativ 35 000 de ani
Exist oase sau pietre cu 28-30 de incizii, pe care femeile
le foloseau pentru a urm ri ciclul menstrual.
Osul Lebombo seam n cu bet, ele de calendar folosite înc de bo³imanii din Namibia.
Str mos, ii nos, tri preistorici ar cunoscut instinctiv diferent, a dintre unu ³i doi (e.g., unul sau doi
tigri). Pentru saltul intelectual de la ideea concret a dou lucruri la invent, ia unui simbol sau cuvânt
pentru ideea abstract de doi a fost nevoie de multe epoci.
Exist în zilele noastre triburi izolate de vân tori-culeg tori în Amazonia care au doar cuvinte pentru
unu, doi s, i mult, i, iar altele care au cuvinte doar pentru cifre de pân la cinci. În cultura lor nu
este nevoie de un sistem formal de numere.
Saltul de la înµelegerea numerelor/num rare pân la simboluri pentru numere a fost f cut dup multe
secole.

Osul Ishango a fost g sit în 1950 de belgianul Jean de Heinzelin de Braucourt în timp ce explora
ceea ce era atunci Congo-ul Belgian.
Dateaz de acum aproximativ 20 000 de ani. Totu³i, datarea acestui os nu este acceptat în
unanimitate în comunitatea arheologic , deoarece raportul dintre izotopii de 14 C a fost deranjat de
activitatea vulcanic din apropiere.
Cele 168 de gravuri de pe osul Ishango sunt ordonate în trei coloane paralele de-a lungul lungimii
osului, ecare marcaj cu o orientare s, i lungime diferite.
Osul Ishango (∼ 10 cm)
Unii suµin c osul Ishango este cel mai vechi

tabel de numere prime.
Alµii suµin c acesta reprezint un calendar
lunar de s, ase luni. Gravurile de pe osul Ishango
Tidikawa
Studiul culturilor moderne primitive ofer o alt fereastr c tre dezvoltarea

matematic uman .
Aici, primitiv înseamn lipsa unui limbaj scris sau ne-utilizarea
instrumentelor s, i tehnologiei moderne.
Multe societ t, i primitive au arte bine dezvoltate s, i un profund simt, al eticii s, i moralei s, i tr iesc în
societ t, i sosticate, cu reguli s, i as, tept ri complexe.
Un trib papuan din Noua Guinee poate num ra de la 1 la 22 ar tând spre diferite degete, precum s, i
spre coate, umeri, gur s, i nas.
Majoritatea culturilor primitive folosesc num rarea specic obiectelor, în funct, ie de ceea ce g se³te
în mediul lor.
Num rarea de c tre un trib nativ din Java se face în boabe. Tribul Nicie din Pacicul de Sud num r
în fructe.

Antichitate. Apariµia numerelor
Q: Numerele au fost descoperite sau inventate?

Adev rurile matematice sunt descoperite, nu inventate. (Platon)
Platon a sust, inut c numerele exist într-un cer abstract abstract independent de minte. Nominalis, tii
sust, in c nu exist un asemenea cer.
Num rul este un obiect matematic folosit pentru num rare, m surare
s, i etichetare.
Trebuie f cut distincµie între numere ³i numerale, simbolurile utilizate
pentru a le reprezenta. Un num r poate reprezentat în mai multe
moduri, e.g., cu cifre indo-arabe sau romane.
O carte interesant despre apariµia numerelor: Bellos, Alex; Alex's
Adventures in Numberland, Bloomsbury Publishing Plc., 2010. Sisteme de num rare
Primul sistem de numere reprezentate prin cifre a ap rut la sumerieni
(Mesopotamia). Ei foloseau sistemul sexazecimal (60).
Una dintre dovezi este tableta cuneiform (YBC 7289) care dateaz
din perioada 2000 − 1600 î.e.n.
Sistemul Attik (grecesc)
Grecii antici foloseau sistemul Attik de numere. Ei au preluat numerele
de la mesopotamieni ³i egipteni. Pitagora c l torea în Egipt pentru a
înv µa matematicile, geometria ³i astronomia.
Cifrele romane au fost dominante în Europa pân la r spândirea
sistemului de numere indo-arabe, pe la sfârs, itul secolului al XIV-lea
Sistemul de numere indo-arabe r mâne cel mai comun sistem de
reprezentare a numerelor în lumea de ast zi. Tableta YBC 7289
Cheia ecient, ei sistemului a fost simbolul 0 (zero).

Abacul
Abacul este primul dispozitiv de calcul, inca utilizat în zilele noastre, în

toat lumea.
A fost inventat de acadieni/sumerieni în Mesopotamia. Primele dovezi de

utilizare a abacului dateaz din 2700-2300 î.e.n.
Exemplu de calcul cu numere astronomice cu abacul Click me softly!
În µ rile asiatice (China, Singapore, Coreea de Sud, Tailanda, Malaezia,

Japonia) este utilizat abacul mental.
Programul Anzan Mega Mental Arithmetic foloses, te aritmetica mental s, i

tehnici de memorie împreun cu jocuri de IQ pentru a promova dezvoltarea
creierului copiilor cu vârste cuprinse între 5 s, i 12 ani.

About n0thing
Abacul cont, inea conceptul de zero, deoarece se baza pe valoarea locului. Astfel, o coloan neatins
exprima nimicul.
Babilonienii au introdus idea de substituent (loc l sat liber). Indienii numeau shunya locul l sat liber.
Mai târziu, babilonienii au introdus un simbol pentru locul l sat liber, dar era folosit doar ca marker,
nu ca num r.
Zero a f cut primii pas, i provizorii ca num r de luat în seam sub tutela matematicienilor indieni, cum
ar Brahmagupta (sec. VII e.n.).
Arabii în denumiser ³ifr (gol) pe 0.
Fibonacci a introdus semnul ³i num rul 0 în Europa. Termenul introdus de el pentru num rul 0 era
zero, care mai apoi a devenit zevero ³i zero.
Vorbe de duh despre zero:
Zero este cardinalul nimicului, ³i cu nimicul nu exist , de ce ne-am bate
capul?!... (somebody)
`Întrebare la englezi: Care este contribuµia adus de poporul indian omenirii?
R spuns: Zero.
`Un zero în sine nu este nimic, dar f r un zero nu putet,i num ra nimic; prin
urmare, un zero este ceva, de³i e zero. (Dalai Lama)
`0 − 0 este un scor mare! (Ron Atkinson)
`O gaur neagr apare atunci când Dumnezeu împarte la zero. (A. Einstein)
`Q: Ce îi spune 0 lui 8? A: Ce dr guµ curea ai!...

Antichitate. Mesopotamia
Civilizat, a sumerian , stabilit între Tigru ³i Eufrat (azi Irak) a înorit înainte de 3500 î.e.n.
Sumerienii au dezvoltat o form abstract de scriere bazat pe
simboluri cuneiforme. Simbolurile lor au fost scrise de scribi pe
t blit, e umede de lut, care au fost coapte la soarele erbinte. Peste
500 000 dintre aceste tablete au supraviet, uit pân în prezent.
Babilonienii aveau un sistem numeric avansat, pozit, ional, cu baza
60. Au împ rt, it ziua în 24 de ore, ecare or în 60 de minute,
ecare minut în 60 de secunde.
√
Foloseau tabele de calcul aritmetic. Au aproximat 2 cu ³ase
zecimale exacte.
Dicil de f cut diferenµa între ³i sau 6 60
1
.

Antichitate. Mesopotamia
Sumerienii/babilonienii erau mai avansaµi decât egiptenii.
Probabil c au folosit sistemul sexazecimal deoarece 60 avea mai mulµi divizori decât 10.
Babilonienii au folosit o metod de estimare a ariei sub o curb desenând un trapez sub grac.
Au aproximat π ≈ 3 18 .
Cunos, teau regulile comune pentru m surarea volumelor s, i a suprafet, elor.
Astronomii babilonieni au t, inut evident, e detaliate ale r s ritului s, i apusului stelelor, mis, c rii
planetelor, eclipselor solare s, i lunare.
Noµiunea de zero nu exista, dar lucrau cu numere pitagoreice (înainte de Pitagora), rezolvau ecuaµii
cubice (folosind tabele), calculau radicali, geometria lor era uneori incorect .
Tem : Exprimaµi numerele 76, 3.14, 1265 s, i 87432 în sistem sexagesimal.

Antichitate. Egypt
Foloseau scrierea hieroglic pe papirus (Rhind papirus sau Moscow papirus).

Marea Piramid de la Giza a fost construit în jurul anului 2650 î.e.n.
Egiptenii erau preocupat, i doar de aritmetica practic ³i nu s-au gândit la cifre ca ind entit t, i
abstracte.
Sistemul egiptean de num rare era zecimal, nepozit, ional, dar se putea opera cu numere mari. Cu
toate acestea, nu exist o modalitate aparent de a construi numere arbitrar mari.
Rezolvau ecuat, ii sau sisteme de dou ecuaµii algebrice simple.
Foloseau doar fracµii cu num r torul 1, doar cu excepµiile 2

3
³i 3
4
.
Cuno³teau regula de 3 simpl .
Nu exista o diferent, iere clar între conceptele de exactitate s, i aproximare.
Thales, Pitagora s, i alt, ii au vizitat Egiptul pentru studiul Matematicii.
Probabil c Matematica egiptean din antichitate era mult mai dezvoltat decât observ m din
puµinele surse care au d inuit peste timp.
Este posibil ca Matematica egiptean antic s fost absorbit în cea greceasc antic .

Rhind papyrus
Moscow papyrus ↗
←− Rhind papyrus

Matematicieni greci din Antichitate
Matematicienii greci au tr it în oras,e r spândite pe toat Mediterana de Est, din Italia pân în Africa de Nord,
dar au fost unit,i de cultura s,i de limba greac .

Grecii antici
Tales a fost un lozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii,

astronomiei, lozoei.
Este considerat p rintele s,tiint,elor. Des,i niciuna dintre scrierile lui nu a fost g sit , opera sa
a fost p strat prin intermediul scrierilor altor autori.
Era nominalizat în toate listele tradit,ionale ale celor "S

, apte Înt,elept,i". A descoperit Ursa
Minor.
A c l torit mult, împ rt ³ind apoi lumii grece³ti cuno³tinµele adunate. A adus (din Egipt)
geometria în Grecia.
A fost primul care a utilizat derivatele nanciare, punând monopol pe utilizarea preselor de
m sline din zon .
Tales din Milet
∼ 624− ∼ 547 î.e.n.
Thales credea c P mântul este un disc plat ce plutes,te mereu pe ape, iar cutremurele de
Nosce te ipsum
p mânt sunt provocate de valurile apei în vreme de furtun .
Pitagora întemeietorul pitagorismului (curent losoc originar din Crotone, unde Pitagora se
stabilise), care punea la baza întregii realit t,i, teoria numerelor s,i a armoniei.
Scrierile sale nu s-au p strat. Tradit,ia îi atribuie descoperirea teoremei geometrice s,i a tablei
de înmult,ire, care îi poart numele. Totu³i, ideile s,i descoperirile lui nu pot deosebite cu
certitudine de cele ale discipolilor apropiat,i.
Inuenµat de Tales; a c l torit deseori în Egipt, pentru a înv µa Matematica ³i Astronomia.
Teorema lui Pitagora era cunoscut în Babilon cu cca 100 de ani înaintea lui Pitagora.
Pitagora era vegetarian; a predicat transmigrarea suetelor.

Pitagora din Samos
∼ 570− ∼ 495 î.e.n. P r sit,i drumurile, luat,i potecile.
T cerea este mai bun
Un crater de pe Luna vizibil este denumit dup Pitagora.
decât cuvintele
nesemnicative

Grecii antici
coala lui Pitagora era o ³oal atât ³tiinµic , cât ³i religioas .
Rezultatele matematice au fost considerate a proprietatea s,colii pitagoreice, iar

descoperirile lor individuale nu au avut voie s e cunoscute de str ini.
Pitagorismul era un mod de viat, , întemeiat pe principii riguroase cu privire la hran

(e.g., f r fasole), îmbr c minte, conduita în intimitate s,i în viat,a public , pe care grecii
îl priveau cu un respect profund.
Ideea losoc principal a pitagorismului este c numerele reprezint esent,a lucrurilor,

iar universul este un sistem ordonat s,i armonios de numere întregi s,i raµionale.
Contribuµii în Matematic , Filosoe, Muzic (scara muzical ).
A creat fundaµia Teoriei numerelor.
Este dicil s distingem înv t, turile lui Pitagora de cele ale discipolilor s i.
coala lui Pitagora (Rafael) Nu au r mas lucr ri scrise ale pitagoreicilor; s,tim despre ele prin scrierea altora, e.g.,
Totul este num r Platon sau Herodot.
A introdus termenul de matematic ³i a început studiul matematicii ca obiect în sine.
Teorema lui Pitagora (probabil cea mai popular teorem din Matematic ) a creat prima leg tur important dintre
Algebr ³i Geometrie.
Cineva chiar a sugerat s se foloseasc relaµia a2 + b2 = c 2 ³i un triunghi dreptunghic pentru a încerca o comunicare cu
extrateres,trii.
S-a dat prima demonstraµie a Teoremei lui Pitagora, de³i teorema fusese cunoscut ca enunµ cu mult înainte.
Se crede c Hippasus din Metapontum,

√ discipol al lui Pitagora, a f cut o descoperire uimitoare, demonstrând existenµa
numerelor iraµionale (e.g., 2).
Legenda spune c , pentru a p stra secretul, Hippasus a fost înecat în mare, drept pedeaps a zeilor pentru o asemenea
erezie.
Filosoa pitagoric a fost principala surs de inspirat,ie pentru Platon s,i Aristotel. Aristotel: Num rul constituie substant,a
tuturor lucrurilor, Lucrurile constau din imitat,ia numerelor.

Grecii antici
Pân la Euclid, multe lucruri fuseser dovedite de matematicienii greci.
Euclid a organizat rezultatele matematice (³i a descoperit multe altele) în lucrarea sa

Elementele, un tratat matematic format din 13 c rµi (probabil suluri lungi de papirus).
Este primul matematician care utilizeaz un format folosit în matematic ³i ast zi, ³i anume
deniµie, axiom , teorem ³i demonstraµie.
C rt,ile I - IV s,i VI sunt pe geometrie plan , c rt,ile V s,i X sunt despre m rimi s,i rapoarte,
c rt,ile VII - IX sunt despre numere întregi, c rt,ile XI - XIII sunt despre geometrie solid .
Cele 13 c rt,i cont,ineau 465 de propozit,ii (sau teoreme), cu guri, urmate de demonstraµii.
Euclid din Alexandria Se spune c Elementele lui Euclid este cel mai de succes s,i inuent manual scris vreodat .
323 − 285 î.e.n. Newton s,i Spinoza au folosit forma tratatului lui Euclid pentru a-s,i prezenta ideile.
Legile naturii nu sunt
Abraham Lincoln a purtat cu el o copie a c rµiilor lui Euclid pentru a un avocat mai bun.
decât gândurile
Declarat,ia de independent, se bazeaz pe axiomele evidente utilizate pentru a demonstra
matematice ale lui
de ce coloniile sunt justicate în formarea S.U.A.
Dumnezeu.
Pe lâng studiile din Matematic , Fizic , Astronomie, el a inventat ³i

anumite ma³ini (³urubul lui Arhimede, gheara lui Arhimede, raza morµii,
scripeµi) care au ajutat în ap rarea µinutului s de soldaµii romani.
A descoperit principiul fundamental al hidrostaticii, dovedind faptul c o
coroan nu era f cut din aur în totalitate. Evrika!, Evrika!.
A ar tat c aria unui disc de raz r este πr 2 ³i l-a aproximat pe π astfel: 3 10

71
<π <31
7
.
A folosit metoda epuiz rii pentru a aa aria unei suprafeµe prin înscrierea în interiorul ei a
unei secvent,e de poligoane ale c ror arii converg c tre aria suprafeµei care le cont,ine.
Arhimede din Siracuza El a mai studiat ³i spirala care îi poart numele, metode de determinare a volumului unui
∼ 287− ∼ 212 î.e.n. obiect cu o form neregulat .
Daµi-mi un punct de sprijin Medalia Fields, pentru realiz ri remarcabile în Matematic , conµine portretul lui Arhimede.
s,i voi muta P mântul
Un crater de pe Lun este numit Arhimede.
Grecii antici
A fost ³eful celebrei biblioteci din Alexandria, cea mai mare din lume la acea vreme.
Cunoscut în Matematic prin ciurul lui Eratostene.

A demonstrat c P mântul nu este plat.
Este supranumit t ticul Geograei. Cea mai mare realizare a sa: m surarea
circumferinµei P mântului cu o eroare mai mic de 1.4%. De asemenea, a calculat
distanµa P mânt - Soare ³i înclinarea axei P mântului.
El a inventat un sistem de longitudine s,i latitudine s,i a f cut o hart a lumii cunoscute.
A realizat un calendar cu anii bisecµi s,i a pus bazele cronologiei în lumea occidental ,
organizând datele evenimentelor literare s,i politice de la asediul Troiei (aproximativ
1194-1184 î.e.n.) pân la epoca proprie.
Eratostene din Cyrene
276 − 194 î.e.n. Un om cu multe talente; prietenii l-au poreclit Pentathlos, ind bun la toate, dar criticii
un matematician printre vremii l-am poreclit Beta, pentru c era pe locul 2 la aproape orice domeniu în care
lucra.
geogra s,i totus,i un geograf
între matematicieni
Diofant este considerat a `'t ticul'' Algebrei, ind autorul unei serii de c rµi intitulate
Aritmetica.
Dup unii autori, algebra lui Diofant reprezint contribut,ia tuturor matematicienilor greci din
epoca sa. Lucrarea sa a ajuns în Europa prin intermediul arabilor.
La Diofant apare pentru prima dat not,iunea de num r negativ, des,i nu a lucrat cu astfel de
numere.
A fost primul care a folosit notat,ia algebric s,i simbolismul.
El î³i descria viaµa astfel:

`' ... copil ria sa a durat 1/6 din viaµa sa, s-a c s torit dup înc o 1/7 din viaµ , barba sa a
crescut dup înc o 1/12 din viaµ , iar ul s u s-a n scut dup înc 5 ani. Fiul s u a tr it
Diofant din Alexandria jum tate din anii tr iµi de Diophantus, iar el a murit la 4 ani dup moartea ului s u''.
sec. III e.n. A propos, câµi ani a tr it t ticul Algebrei?

Grecii antici
A fost ³eful celebrei biblioteci din Alexandria, cea mai mare din lume la acea vreme.
Cunoscut în Matematic prin ciurul lui Eratostene.

A demonstrat c P mântul nu este plat.
Este supranumit t ticul Geograei. Cea mai mare realizare a sa: m surarea
circumferinµei P mântului cu o eroare mai mic de 1.4%. De asemenea, a calculat
distanµa P mânt - Soare ³i înclinarea axei P mântului.
El a inventat un sistem de longitudine s,i latitudine s,i a f cut o hart a lumii cunoscute.
A realizat un calendar cu anii bisecµi s,i a pus bazele cronologiei în lumea occidental ,
organizând datele evenimentelor literare s,i politice de la asediul Troiei (aproximativ
1194-1184 î.e.n.) pân la epoca proprie.
Un om cu multe talente; prietenii l-au poreclit Pentathlos, ind bun la toate, dar criticii
vremii l-am poreclit Beta, pentru c era pe locul 2 la aproape orice domeniu în care
lucra.
demonstraµia lui Eratostene
Diofant este considerat a `'t ticul'' Algebrei, ind autorul unei serii de c rµi intitulate
Aritmetica.
Dup unii autori, algebra lui Diofant reprezint contribut,ia tuturor matematicienilor greci din
epoca sa. Lucrarea sa a ajuns în Europa prin intermediul arabilor.
La Diofant apare pentru prima dat not,iunea de num r negativ, des,i nu a lucrat cu astfel de
numere.
A fost primul care a folosit notat,ia algebric s,i simbolismul.
El î³i descria viaµa astfel:

`' ... copil ria sa a durat 1/6 din viaµa sa, s-a c s torit dup înc o 1/7 din viaµ , barba sa a
crescut dup înc o 1/12 din viaµ , iar ul s u s-a n scut dup înc 5 ani. Fiul s u a tr it
Diofant din Alexandria jum tate din anii tr iµi de Diophantus, iar el a murit la 4 ani dup moartea ului s u''.
sec. III e.n. A propos, câµi ani a tr it t ticul Algebrei?

Este considerat ca ind prima femeie matematician, losof sau astronom
din istorie.
A inventat hidrometrul ³i un aparat de distilat apa.
A fost prima persoan care a spus c orbitele planetelor în jurul Soarelui
sunt eliptice.
A fost ³eful ³colii neo-platonice din Alexandria.
Casa ei devenise un loc de înv t, are, în care student, ii veneau din toat
Hypatia din Alexandria lumea roman , atras, i de reputat, ia sa.
∼ 360 − 415 e.n.
Rezervat,i-v dreptul de a
A fost omorât de un grup de cre³tini fanatici.
gândi, deoarece chiar s,i a Viaµa ³i munca ei sunt redate în lmul artistic Agora (2009).
gândi gres,it este mai bine Este ultimul mare matematician al Greciei antice.
decât a nu gândi deloc.
Dup Hypatia, nu au mai existat matematicieni notabili din ³coala greac veche.

Matematica în perioada roman
În ciuda tuturor progreselor romanilor în alte privint, e, nu s-au

produs inovat, ii matematice sub Imperiul s, i Republica Roman s, i nu
au existat matematicieni notabili.
Romanii nu au avut nici un folos pentru matematica pur , ci doar
pentru aplicat, iile sale practice, iar regimul cres, tin care a urmat-o cu
atât mai put, in.
Romanii au contribuit la distrugerea ³colii grece³ti de Matematic .
Nimeni în Roma nu înµelegea Matematica.
Trupele lui Caesar au distrus biblioteca din Alexandria în 48 î.e.n.
Numerele romane au fost sistemul dominant de numere pentru
comert, s, i administrat, ie în cea mai mare parte a Europei.
Este un sistem zecimal, nepozit, ional, s, i nu includea un zero, ceea ce
îl f cea un sistem neîndemânatic s, i inecient.
S-a bazat pe litere ale alfabetului roman, I, V, X, L, C, D, M.
Biblioteca din Alexandria
Calculele numerice erau f cute cu abacul, care a fost importat de la babilonieni.

Matematica la maya³i
Maya³ii s-au stabilit în zona Americii Centrale de la aproximativ

2000 î.e.n.
La momentul ei de vârf, a fost una dintre cele mai dens populate
s, i dinamice societ t, i din lume.
Astronomia s, i calculele calendaristice erau importante în
societatea Maya, care necesitau matematic .
Sistem de numere la maya³i
Maya³ii au construit destul de devreme un

sistem numeric foarte sosticat (baza 20),
posibil mai avansat decât oricare altul din
lume la acea vreme.
Calendar Maya
Observator astronomic
Preoµii din cultura Maya au folosit matematica ³i astronomia pentru a dezvolta calendare.

Matematica la chinezi
Matematica în China a ap rut independent de alte civilizaµii.
Sistemul de numere chinezesc dateaz cel put, in din mileniul II î.e.n.
Era simplu, dar ecient. Folosea tije aranjate de bambus pentru a
reprezenta numerele de la 1 la 9, care erau apoi plasate în coloane
reprezentând unit t, i, zeci, sute, mii etc.
Astfel, era un sistem de valori zecimale, foarte asem n tor cu cel Sistem de numere la chinezi
pe care îl folosim ast zi.
Acest sistem permitea reprezentarea numerelor foarte mari ³i
calculele puteau f cute cu ajutorul unei num r tori chineze³ti
(abacul), numite suan pan.
Matematicienii chinezi antici erau fascinaµi de p tratele magice (Lo
Shu), pe care le considerau a avea o mare semnicat, ie spiritual s, i
religioas .
În anul 212 î.e.n., împ ratul Qin Shi Huang (Shi Huang-ti) a dat
ordin ca toate c rµile neociale din Imperiul Qin sa e arse, dar
unele c rµi au mai r mas.
Nou capitole despre arta matematic este un manual scris în
timpul dinastiei Han, 202 î.e.n. - 220 e.n., de mai mulµi autori, a
devenit un instrument important în educarea matematic ,
acoperind sute de probleme în domenii practice precum comert, ul,
impozitarea, ingineria s, i salarizare. Teorema chineza a resturilor
În secolul III e.n., Liu Hui editeaz ³i public o carte cu soluµiile problemelor matematice prezentate în Nou capitole
despre arta matematic ³i d o aproximare a lui π cu 5 zecimale.
În secolul V e.n., Zu Chongzhi aproximeaz num rul π cu 7 zecimale, ind cea mai bun aproximare a lui pi pentru
urm torii 1000 de ani.

Matematica la indieni
Matematica indian s-a dezvoltat independent de alte civilizaµii.
Cea mai timpurie civilizaµie de pe subcontinentul indian este civilizat,ia de pe

valea Indului (2600 - 1900 î.e.n.). Ora³ele ridicate de aceast civilizaµie
prezint o anumit regularitate geometric , dar nici un document matematic
nu a r mas de la aceast civilizaµie.
Cele mai vechi dovezi matematice din India sunt Satapatha Brahmana (cca
sec. IX î.e.n), care cont,ine explicat,ii detaliate despre ritualurile de sacricare
vedice, simbolism s,i mitologie. Aceste ritualuri aveau loc în temple, ³i era
nevoie cunos,tint,e de geometrie pentru construct,ia exact a altarului vedic.
India are o lung tradit,ie, atât istoric , cât s,i mitic , a fascinat,iei sale pentru
cifre.
Numeralele Brahmi formeaz un sistem numeric atestat din secolul al III-lea

î.e.n., ³i sunt str mos,ii graci direct,i ai cifrelor moderne indo-arabe.
Brahmagupta a stabilit regulile matematice de baz pentru operaµii cu zero:

1 + 0 = 1, 1 − 0 = 1 s,i 1 × 0 = 0 ³i, de asemenea, reguli pentru operaµii cu
numere negative.
Lui Bhaskara II (sec. XII e.n.), unul dintre cei mai importanµi mari
matematicieni ai Indiei, i se atribuie faptul c a explicat operaµia de împ rµire
la zero, neînt,eleas anterior. Numeralele Brahmi
Matematicienii indieni au f cut progrese fundamentale în trigonometrie, dezvoltat pentru prima

dat de greci. Au folosit idei precum funct, iile sinus, cosinus s, i tangent pentru a descrie
poziçtionarea terestr sau marin .
Astronomii indieni au folosit trigonometria pentru a calcula distant, a dintre P mânt s, i Lun .

Matematica la indieni
Matematica indian s-a dezvoltat independent de alte civilizaµii.
Cea mai timpurie civilizaµie de pe subcontinentul indian este civilizat,ia de pe

valea Indului (2600 - 1900 î.e.n.). Ora³ele ridicate de aceast civilizaµie
prezint o anumit regularitate geometric , dar nici un document matematic
nu a r mas de la aceast civilizaµie.
Cele mai vechi dovezi matematice din India sunt Satapatha Brahmana (cca
sec. IX î.e.n), care cont,ine explicat,ii detaliate despre ritualurile de sacricare
vedice, simbolism s,i mitologie. Aceste ritualuri aveau loc în temple, ³i era
nevoie cunos,tint,e de geometrie pentru construct,ia exact a altarului vedic.
India are o lung tradit,ie, atât istoric , cât s,i mitic , a fascinat,iei sale pentru
cifre.
Numeralele Brahmi formeaz un sistem numeric atestat din secolul al III-lea

î.e.n., ³i sunt str mos,ii graci direct,i ai cifrelor moderne indo-arabe.
Brahmagupta a stabilit regulile matematice de baz pentru operaµii cu zero:

1 + 0 = 1, 1 − 0 = 1 s,i 1 × 0 = 0 ³i, de asemenea, reguli pentru operaµii cu
numere negative.
Lui Bhaskara II (sec. XII e.n.), unul dintre cei mai importanµi mari
matematicieni ai Indiei, i se atribuie faptul c a explicat operaµia de împ rµire
la zero, neînt,eleas anterior. Numeralele Brahmi
Matematicienii indieni au f cut progrese fundamentale în trigonometrie, dezvoltat pentru prima

dat de greci. Au folosit idei precum funct, iile sinus, cosinus s, i tangent pentru a descrie
poziçtionarea terestr sau marin .
Astronomii indieni au folosit trigonometria pentru a calcula distant, a dintre P mânt s, i Lun .

Matematica în cultura islamic antic
Imperiul islamic (632-945 e.n.): cuprindea Persia, Orientul

Mijlociu, Asia Central , Africa de Nord, Iberia s, i p rt, i din India
începând cu secolul al VIII-lea a adus contribut, ii semnicative la
matematic .
Au reus, it s atrag s, i s îmbine dezvolt rile matematice atât din
Grecia, cât s, i din India.
Matematicianul persan Muhammad ibn Musa Al-Khwarizm a fost
director al Casei Înt, elepciunii (Bagdad, sec. IX e.n.) s, i unul dintre
Decoraµiuni arabe
cei mai mari matematicieni musulmani.
A sust, inut cu t rie sistemul numeric hindus (1 − 9 s, i 0), a avut
contribuµii importante în Algebr .
Cuvântul algoritm este derivat din latinizarea numelui s u, iar
cuvântul Algebr este derivat din latinizarea Al-Jabr, parte a
titlului celei mai faimoase c rt, i a sa, în care a introdus metodele
algebrice fundamentale s, i tehnici pentru rezolvarea ecuat, iilor.
Astronomul persan Nasir Al-Din Al-Tusi (sec X e.n.) a fost
probabil primul care a tratat trigonometria ca pe o disciplin
matematic separat , distinct de astronomie. Muhammad ibn Musa
Al-Khwarizm

Istoria Matematicii2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Matematicii2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Matematicii (2)

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 1 / 22

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 2 / 22

Osul Ishango (∼ 10 cm)

Unii suµin c osul Ishango este cel mai vechi

Studiul culturilor moderne primitive ofer o alt fereastr c tre dezvoltarea

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 4 / 22

Q: Numerele au fost descoperite sau inventate?

Cheia ecient, ei sistemului a fost simbolul 0 (zero).

Abacul este primul dispozitiv de calcul, inca utilizat în zilele noastre, în

A fost inventat de acadieni/sumerieni în Mesopotamia. Primele dovezi de

Exemplu de calcul cu numere astronomice cu abacul Click me softly!

În µ rile asiatice (China, Singapore, Coreea de Sud, Tailanda, Malaezia,

Programul Anzan Mega Mental Arithmetic foloses, te aritmetica mental s, i

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 6 / 22

`Întrebare la englezi: Care este contribuµia adus de poporul indian omenirii?

urmare, un zero este ceva, de³i e zero. (Dalai Lama)

 `0 − 0 este un scor mare! (Ron Atkinson)

`Q: Ce îi spune 0 lui 8? A: Ce dr guµ curea ai!...

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 7 / 22

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 8 / 22

Sumerienii/babilonienii erau mai avansaµi decât egiptenii.

Cunos, teau regulile comune pentru m surarea volumelor s, i a suprafet, elor.

Tem : Exprimaµi numerele 76, 3.14, 1265 s, i 87432 în sistem sexagesimal.

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 9 / 22

Foloseau scrierea hieroglic pe papirus (Rhind papirus sau Moscow papirus).

Rezolvau ecuat, ii sau sisteme de dou ecuaµii algebrice simple.

Foloseau doar fracµii cu num r torul 1, doar cu excepµiile 2

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 10 / 22

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 11 / 22

dar au fost unit,i de cultura s,i de limba greac .

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 12 / 22

Tales a fost un lozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii,

Era nominalizat în toate listele tradit,ionale ale celor "S

Inuenµat de Tales; a c l torit deseori în Egipt, pentru a înv µa Matematica ³i Astronomia.

Pitagora era vegetarian; a predicat transmigrarea suetelor.

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 13 / 22

coala lui Pitagora era o ³oal atât ³tiinµic , cât ³i religioas .

Rezultatele matematice au fost considerate a  proprietatea s,colii pitagoreice, iar

Pitagorismul era un mod de viat, , întemeiat pe principii riguroase cu privire la hran

Ideea losoc principal a pitagorismului este c numerele reprezint esent,a lucrurilor,

Contribuµii în Matematic , Filosoe, Muzic (scara muzical ).

A creat fundaµia Teoriei numerelor.

A introdus termenul de matematic ³i a început studiul matematicii ca obiect în sine.

Se crede c Hippasus din Metapontum,

tuturor lucrurilor, Lucrurile constau din imitat,ia numerelor.

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 14 / 22

Pân la Euclid, multe lucruri fuseser dovedite de matematicienii greci.

Euclid a organizat rezultatele matematice (³i a descoperit multe altele) în lucrarea sa

Pe lâng studiile din Matematic , Fizic , Astronomie, el a inventat ³i

A descoperit principiul fundamental al hidrostaticii, dovedind faptul c o

coroan nu era f cut din aur în totalitate. Evrika!, Evrika!.

A ar tat c aria unui disc de raz r este πr 2 ³i l-a aproximat pe π astfel: 3 10

Cunoscut în Matematic prin ciurul lui Eratostene.

A fost primul care a folosit notat,ia algebric s,i simbolismul.

El î³i descria viaµa astfel:

sec. III e.n. A propos, câµi ani a tr it t ticul Algebrei?

- Preistorie ³i Antichitate - (Iulian Stoleriu) Istoria Matematicii (2) 16 / 22

Cunoscut în Matematic prin ciurul lui Eratostene.

demonstraµia lui Eratostene

A fost primul care a folosit notat,ia algebric s,i simbolismul.

El î³i descria viaµa astfel:

sec. III e.n. A propos, câµi ani a tr it t ticul Algebrei?

Studiul culturilor moderne primitive ofer o alt fereastr c tre dezvoltarea

Cheia ecient, ei sistemului a fost simbolul 0 (zero).

urmare, un zero este ceva, de³i e zero. (Dalai Lama)

`0 − 0 este un scor mare! (Ron Atkinson)

Foloseau scrierea hieroglic pe papirus (Rhind papirus sau Moscow papirus).

Tales a fost un lozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii,

Inuenµat de Tales; a c l torit deseori în Egipt, pentru a înv µa Matematica ³i Astronomia.

Pitagora era vegetarian; a predicat transmigrarea suetelor.

coala lui Pitagora era o ³oal atât ³tiinµic , cât ³i religioas .

Rezultatele matematice au fost considerate a proprietatea s,colii pitagoreice, iar

Ideea losoc principal a pitagorismului este c numerele reprezint esent,a lucrurilor,

Contribuµii în Matematic , Filosoe, Muzic (scara muzical ).

tuturor lucrurilor, Lucrurile constau din imitat,ia numerelor.

coroan nu era f cut din aur în totalitate. Evrika!, Evrika!.

sec. III e.n. A propos, câµi ani a tr it t ticul Algebrei?

sec. III e.n. A propos, câµi ani a tr it t ticul Algebrei?