ceI.

Grupurile de interes economic

1. Noţiunea şi caracteristicile grupului de interes economic

Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între două sau mai multe
persoane fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau
dezvoltării activității economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor
activității respective.
- este persoană juridică cu scop patrimonial.
- poate avea maximum 20 membrii.
- activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi și să aibă
doar un caracter accesoriu față de aceasta.
- nu poate avea mai mult de 500 de angajaţi.
- nu poate emite acțiuni, obligațiuni sau alte titluri negociabile.
Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligațiile grupului și
solidar, în lipsa unei stipulații contrare cu terții co-contractanți.
Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva GIE pentru obligațiile sale și,
numai dacă acesta nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se
vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului.
Excepţia: dacă actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de
obligațiile acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terților
de la data menționării în registrul comerțului și a publicării în M.Of.
Membrii sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele
grupului de persoanele care îl reprezintă. Hotărârea judecătorească obținută împotriva grupului
este opozabilă fiecărui membru.

2. Constituirea grupului de interes economic

- Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toți membrii și încheiat în
formă autentică, denumit act constitutiv, care stabilește modul de organizare a GIE.
Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.
- în cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfășurarea
activității grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă și pot avea orice
natură.
- membrii grupului primesc părţi de interes, care nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile;
orice clauză contrară se consideră nulă.
Cesiunea sau constituirea unei garanții asupra părții de interes către membri sau terți este
posibilă în temeiul actul constitutiv al grupului sau al hotărârii AGA luată cu unanimitate.
Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul
său de capital.
Grupul nu poate avea drept scop obținerea de profituri pentru sine.
- dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situației financiare anuale, acesta va fi
distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele
prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.
- în cazul în care cheltuielile depășesc veniturile grupului, diferența va fi acoperită de membrii
acestuia în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.
- nu se constituie fonduri de rezervă.
Sediul grupului trebuie stabilit:
- fie la locul în care se află administrația centrală a grupului;
- fie la locul în care se află administrația centrală a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul
unei persoane fizice, activitatea principală a acesteia, dacă grupul exercită o activitate în locul
menționat.
Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia
membrilor grupului, luată în unanimitate.

În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau

administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în
registrul comerțului în a cărui rază teritorială își va avea sediul grupul şi publicarea în M.Of.
Grupul de interes economic dobândește personalitate juridică de la data înmatriculării sale
în registrul comerțului.
3. Funcţionarea şi modificarea grupului de interes economic
În raporturile cu terții, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste
acte depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedește că terții cunoșteau sau,
în împrejurările date, trebuiau să cunoască depășirea acestuia.
Dreptul de a reprezenta grupul aparține fiecărui administrator, în afară de cazul în care
există stipulație contrară în actul constitutiv.
i. AGA
Atribuţii: poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea duratei
grupului, în condițiile stipulate prin actul constitutiv.
Hotărârile AGA se adoptă cu votul unanim al membrilor, dacă nu se prevede prin actul
constitutiv adoptarea hotărârilor în anumite condiții privind cvorumul și majoritatea necesară.
Este obligatoriu votul unanim
- modificarea obiectului grupului;
- modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;
- modificarea condițiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;
- modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;
- modificarea oricărei alte obligații a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se
prevede altfel;
- prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv;
- orice altă modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede
altfel.
Regula: fiecare membru dispune de câte un vot,
Excepţia: actul constitutiv poate stabili ca anumiți membri să dispună de un număr de voturi
diferit de al celorlalți, dar fără ca prin aceasta un membru să dețină majoritatea voturilor.
ii. Administratori
- sunt numiţi de AGA dintre membrii GIE, care le fixează atribuțiile, durata însărcinării și
eventuala lor remunerație.
- poate fi administrator şi o persoană juridică în temeiul unui un contract de administrare, prin
care se desemnează un reprezentant persoană fizică.
- pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al
grupului, în afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.
- trebui să depună o garanție pentru administrația sa, care nu poate fi mai mică decât dublul
remunerației lunare, înainte de preluarea funcției.
iii. Situația financiară anuală a grupului de interes economic va fi întocmită după normele
prevăzute pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către AGA, situația financiară
va fi depusă de administratori, în termen de 15 zile, la administrația finanțelor publice.

4. Dizolvarea, lichidarea şi aplicarea procedurii legii nr. 85/2006 asupra grupului de interes
economic
Grupul de interes economic se dizolvă prin:
a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului
b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;
c) declararea nulității grupului;
d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepția cazului în
care actul constitutiv dispune altfel;
e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum
neînțelegerile grave dintre membri, care împiedică funcționarea grupului, precum și la cererea
oricărei autorități publice competente;
f) declararea falimentului grupului;
g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.
Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în M.Of.
Regula: Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării.
Excepţia: Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în
alte cazuri prevăzute de lege.
Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru
motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
Grupul își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la
terminarea acesteia.
Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii. Lichidatorii își îndeplinesc
mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atribuția de cenzor.
În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din
registrul comerțului.
 Grupul de interes economic, aflat în stare de insolvență, va fi supus procedurii
reorganizării judiciare și falimentului, în condițiile stabilite de Legea nr.85/2006.

5. Grupurile europene de interes economic

În Preambulul Regulamentului nr. 2137/85 se arată că, pentru persoane fizice, societăţi
comerciale sau alte entităţi juridice, s-a creat un cadru juridic care să faciliteze adaptarea
activităţilor lor la condiţiile economice ale UE, precum şi cooperarea eficientă a acestora la nivel
transfrontalier.
Conform dispoziţiilor Regulamentului nr. 2137/85 (art. 4 alin. 1), pot avea calitatea de
membrii ai GEIE:
- societăţile, precum şi alte entităţi de drept public sau privat, constituite potrivit legislaţiei unui
stat membru şi care au sediul statutar sau legal şi administraţia centrală în cadrul Uniunii
Europene;
- persoane fizice care exercită în UE o activitate industrială, comercială, meşteşugărească,
agricolă, sau care oferă servicii profesionale ori de altă natură în Uniunea Europeană.
Potrivit art. 4 alin. 2 din Regulamentul nr. 2137/85, un grup european de interes
economic trebuie să fie compus din cel puţin:
- două societăţi sau alte entităţi juridice care au administraţia centrală în state membre diferite
sau
- două persoane fizice care îşi desfăşoară activităţile principale în state membre diferite sau
- o societate sau altă entitate juridică şi o persoană fizică, dintre care prima are administraţia
centrală într-un stat membru, iar cea de-a doua îşi desfăşoară activitatea principală în alt stat
membru.

III. 1. Regimul juridic privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

1. Caracterul general al conceptului de „profesionist” potrivit art.3 din Noul Cod civil şi
corelarea acestuia cu noţiunea de întreprindere.
  Cod civil
profesionist = cei care exploatează o întreprindere.
exploatarea unei întreprinderi =
 OUG 44/2008
- întreprinzător = persoana fizică care organizează o întreprindere economică;
- întreprindere economică =
întreprindere individuală =
întreprindere familială =
persoană fizică autorizată =
exercitarea sistematică, de către una sau mai multe
persoane, a unei activităţi organizate ce constă în
producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în
prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop
lucrativ.
activitatea economică desfăşurată în mod organizat,
permanent şi sistematic, combinând resurse financiare,
forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi
informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în
condiţiile prevăzute de lege;
întreprinderea economică, fără personalitate juridică,
organizată de un întreprinzător persoană fizică;
întreprinderea economică, fără personalitate juridică,
organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu
familia sa;
persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de
activitate economică permisă de lege, folosind în principal
forţa sa de muncă;

2. Patrimoniul de afectaţiune şi patrimoniul profesional individual, în temeiul Noului Cod civil şi

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.44/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
 Codul civil
Regula : Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu.
Excepţia (în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege) patrimoniul unei persoane poate face
obiectul unei diviziuni sau afectaţiuni.
Patrimoniul de afectaţiune = este o masă patrimonială care poate fi: fiduciară sau
afectată exercitării unei profesii autorizate.
Patrimoniul profesional individual = masa patrimonială afectată exercitării în mod individual a
unei profesii autorizate, care se stabileşte prin actul încheiat
de titular, cu respectarea condiţiilor de formă şi de
publicitate prevăzute de lege.
 OUG 44/2008
patrimoniul de afectaţiune = totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei
fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau
membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului
exercitării unei activităţi economice, constituite ca o
fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice
autorizate, titularului întreprinderii individuale sau
membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general
al creditorilor personali ai acestora.

3. Condiţiile necesare înregistrării şi autorizării celor trei forme de organizare a activităţilor

economice de către persoane fizice: persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală,
întreprinderea familială.
Condiţiile ce trebuie să fie întrunite de o persoană fizică:
- are 18 ani, (excepţie : are 16 ani, în cazul membrilor întreprinderii familiale);
- nu a săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina
financiar-fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;
- are un sediu profesional declarat;
- este cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului
Economic European;
- declară pe propria răspundere că îndeplinesşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia
specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii;
- are pregătirea profesională necesară activităţii pentru care solicită autorizar, pe care o dovedeşte
cu atestat.
La cererea persoanei fizice interesată, registrul comerţului eliberează Certificatul de
înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, care este documentul care atestă înregistrarea
în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea
fiscală competentă

4. Regimul juridic al persoanei fizice autorizată, întreprinderii individuale, întreprinderii

familiale.
i. PFA
- îşi desfăşoară activitatea folosind în principal forţa de muncă şi aptitudinile sale profesionale.
- nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi
individuale.
- poate colabora cu alte PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi
individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau
juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic
dobândit potrivit prezentei secţiuni.
- poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în
acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA
este autorizată.
- poate angaja, in calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, incheiat
in conditiile legii.
- este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a
fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în
condiţiile prevăzute de lege.
- poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobândit şi autorizarea ca întreprinzător
persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale
PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost
constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă, va fi supusă
procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voinţa acesteia;
c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990.
ii. Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale
Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în
registrul comerţului.
- Întreprinzătorul este supus aceloraşi reguli ca şi PFA
- În cazul decesului întreprinzătorului, moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi
manifestă voinţa, printr-o declaraţie autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii
succesiunii. Când sunt mai mulţi moştenitori, aceştia îşi vor desemna un reprezentant, în vederea
continuării activităţii economice ca întreprindere familială.
iii. Întreprinderea familială
- este singura formă asociativă, fiind constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii.
Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii
familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate.
Acordul de constituire cuprinde sub sancţiunea nulităţii absolute:
- numele şi prenumele membrilor,
- reprezentantul,
- data întocmirii,
- participarea fiecărui membru la întreprindere, condiţiile participării, cotele procentuale în care
vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii,
- raporturile dintre membrii întreprinderii familiale şi condiţiile de retragere.
Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii
familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura
specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu şi
reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate juridică
prin înregistrarea în registrul comerţului.
Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula
constituirea unui patrimoniu de afectaţiune. Prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional
la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de
afectaţiune. Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi
diferite de cele prevăzute pentru participarea la veniturile nete sau pierderile întreprinderii.
 Membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de
reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost
constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare prevăzute
în acordul de constituirea.
Reprezentantul ia deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale.
Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu
acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această majoritate să
includă şi acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului.
Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de
reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se
încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate întreprinderii şi a
sumelor de bani aflate la dispoziţia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt
coproprietatea membrilor în cotele prevăzute în acord..
Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în
următoarele cazuri:
a) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat;
b) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din
întreprindere;
c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990.
În cazul în care membrii întreprinderii familiale au constituit un patrimoniu de afectaţiune
sau au dobândit bunuri acestea se împart conform cotelor prevăzute în acordul de constituire.

II. Procedura insolvenţei

Procedura insolvenţei este o procedură colectivă pentru acoperirea pasivului debitorului aflat
în insolvenţă.
insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile:
- insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă,
nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă.
- insolvenţă este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă
datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
ETAPA 1 – DESCHIDEREA PROCEDURII
Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de către creditori, sau de
debitor, precum şi de orice alte persoane sau instituţii prevăzute expres de lege.

A. Deschiderea procedurii la cererea creditorului.

Creditorul este îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolventei daca detine
asupra debitorului prezumat in insolventa o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de
minim 45.000 lei mai veche de 90 de zile. În cazul salariaţilor, valoarea prag a creanţei este de 6
salarii medii brute pe economie datorate fiecărui salariat în parte.
Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege
impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va
preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va
trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la
reorganizare.
Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de
garantii.
Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa va deschide,
printr-o sentinta, procedura insolventei.

B. Deschiderea procedurii la cererea debitorului

Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru
a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de
insolvenţă.
Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si
debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor
constitutive sau statutelor, au dreptul de a le reprezenta.
 Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a
procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru
prejudiciile pricinuite.
↔ Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5
ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.
In cazul cererii de deschidere a procedurii formulata de catre debitor, judecatorul sindic
va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii insolventei.

C. Procedura generală sau procedura simplificată?

 Procedura generală se aplica următoarelor categorii de debitori aflaţi în stare de
insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, cu anumite excepţii:
1. societati;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
Procedura generală reprezinta procedura prin care un debitor intră, dupa perioada de
observatie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară şi în procedura falimentului sau,
separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului.
Reorganizarea judiciară este procedura care se aplica debitorului, persoana juridica, in
vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de
reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit
plan de reorganizare.
Falimentul reprezintă procedura de insolvenţă concursuală, colectivă si egalitară care se
aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata
de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Judecatorul sindic va decide, prin
sentinta sau, dupa caz, prin incheiere intrarea in faliment.

 Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de

insolventa, care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:
a) persoane fizice, actionând individual;
b) întreprinderi familiale;
c) profesioniştii vizaţi de procedura generală care indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori - profesionişti vizaţi de procedura generală care care nu au prezentat documentele
prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) in termenul prevazut de lege;
e) societati dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu
sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
Procedura simplificată implică intrarea debitorului direct in procedura falimentului, fie
odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 50
zile.
Perioada de observaţie este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii şi data
confirmării planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment. In perioada de
observatie se vor stabili cauzele are au condus la starea de insolventa si cine este raspunzator
pentru aceasta, daca sunt sanse de reorganizare precum si care este activul si pasivul debitorului.
Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii toate actele si
corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod
obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in
insolventa, in insolvency, en procedure collective.
Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in
conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en
redressement sau, dupa caz, in faliment, in bankruptcy, en faillite.
Dupa intrarea in procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea in faliment,
in bankruptcy, en faillite.

ETAPA 2 – PROCEDURA GENERALA A INSOLVENTEI.

 Termen pentru depunerea actelor de catre debitor – 10 de zile de la deschiderea
procedurii.
Judecatorul sindic va comunica cererea de deschidere a procedurii insolventei in copie
debitorului, iar debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa in
termen de 10 zile de la primirea copiei. In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii,
debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile cerute de administratorul
judiciar sau, dupa caz, de lichidator, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire
la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de
el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau inregistrarii in registrele de
publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor
care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.
Interval pentru efectuarea notificarilor catre creditori, debitoare, Registrul Comertului,
Institutii bancare, asociati – 3 zile de la deschiderea procedurii.
Prin hotararea de deschidere a procedurii insolventei judecatorul sindic va desemna un
practician in insolventa in calitate de administrator judiciar sau, dupa caz, in calitate de lichidator
care va conduce sau va supraveghea activitatea debitorului si care va efectua notificarea
creditorilor cunoscuti, mentionati in lista depusa de debitor, debitorului si oficiului registrului
comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este
inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
Notificarea va cuprinde termenele fixate prin sentinta de deschidere a procedurii ca fiind
necesare pentru derularea operatiunilor de mentionare a creantelor in tabelul creditorilor.
Notificarea se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie
si in Buletinul procedurilor de insolventa.
Termen pentru depunerea raportului prin care sa propuna fie intrarea in procedura
simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala , efectuarea
inventarierii, sigilarii activelor debitoarei.– 30 de zile de la depunerea actelor.
Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit
de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna
fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura
generala.
 Raportul va indica daca debitorul se incadreaza in criteriile prevazute lde lege si, in
consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz in care va
cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare in faliment in procedura simplificata.
Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare in faliment prin procedura simplificata
creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special,
depunand la instanta, odata cu cererea, dovada indeplinirii procedurii de notificare.
Judecatorul-sindic va supune propunerea privind intrarea in faliment a debitorului, in
procedura simplificata, dezbaterii partilor intr-o sedinta publica care va avea loc in maximum 20
de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
In acest interval administratorul va efectua o examinare a situatiei economice a
debitorului si a documentelor depuse si totodata se va efectua inventarierea, sigilarea activelor
debitoarei.
Termen pentru depunerea raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la
aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila – 60 de zile
de la deschiderea procedurii. Concomitent se vor formula actiuni in vederea actelor
fraudululoase intocmite de debitoare in detrimentul creditorilor.
Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va
intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu
va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care
au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
In cazul in care debitorul nu se incadreaza in criteriile prevazute pentru procedura
simplificată, raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare judiciară a
activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va
propune intrarea in faliment.
In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului
poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca
recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului,
colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau
impreuna cu unul ori mai multi creditori.
Propunerea privind intrarea in faliment a debitorului va fi supusa aprobarii adunarii
generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia. In acest caz, judecatorul-sindic va dispune, in
termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul
procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, intr-un termen de maximum
10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului
adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului
creditorilor asupra acesteia.
Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului la sediul său, pe
cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul
comertului sau, dupa caz, la registrul in care este inmatriculat debitorul si va fi comunicata
debitorului.
In acest interval administratorul va avea in vedere si :
- introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna
drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni
comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a
prejudicia drepturile creditorilor;
- mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;
- cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de
datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale.
Termen pentru depunerea cerererilor de admitere a creantelor si afisarea Tabelului
Preliminar – maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii.
Creditorii vor formula cereri de admitere a creantelor asupra averii debitorului care vor fi
inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.. Termenul limita va fi de
maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii. In acest interval administratorul primeste
declaratiile de creanta, le va analiza. Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare
prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii, pentru a
stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. In acest sens, administratorul
judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor,
solicitandu-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare
Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror
valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si
inscrise in tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii.
Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii impotriva calculului facut de
administrator pentru astfel de creante. Creantele salariatilor vor fi inregistrate de administratorul
judiciar conform evidentelor contabile.
Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va
inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului,
precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand
pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de
administratorul judiciar.
La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si
motivele pentru care creantele au fost trecute partial in tabel sau au fost inlaturate.
Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, intocmindu-
se in acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare,
creditorii inscrisi in tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor. Odata cu
afisarea tabelului, administratorul judiciar va trimite de indata notificari creditorilor, ale caror
creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial in tabelul preliminar de creante sau
inlaturate, precizand totodata si motivele.
Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu
privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/ lichidator in
tabelul preliminar de creante. Contestatiile trebuie depuse la tribunal in termen de 5 zile de la
publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa a tabelului preliminar.
Termen pentru solutionarea contestatiilor si afisarea Tabelului Definitiv – maximum 30
de zile de la afisarea tabelului preliminar.
Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/
lichidatorul va inregistra, imediat, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia
tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului. Tabelul definitiv de creante
cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in
tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in
urma solutionarii contestatiilor.
Termen pentru convocarea Adunarii creditorilor – 60 de zile de la deschiderea procedurii.
Este dispus de catre judecatorul sindic prin sentinta de deschidere a procedurii, dar poate
fi convocata ori de cate ori este necesar, sau la cererea creditorilor detinand creante de cel putin
30% din masa credala.
 Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa
caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor
adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile
prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.
Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.
Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia
cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care
va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de
administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija
administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, in termen de doua zile lucratoare de la
data adunarii creditorilor.
Administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de
30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, poate propune un plan de reorganizare,
cu conoitia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prin care sa propuna
continuarea perioadei de observatie din procedura general.
Pot propune un plan de reorganizare, cu identificarea posibilelor surse de redresare: debitorul,
administratorul judiciar si creditorii detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a
creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante.
In cazul in care judecatorul sindic considera ca sunt intrunite conditiile legale de admitere
in principiu a planului, acesta va fi supus votului Adunarii Generale.
Daca planul este admis si confirmat de catre judecatorul sindic, se trece la procedura
reorganizarii.
Dupa ce s-a primit confirmarea planului de reorganizare, debitorul isi va conduce
activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul aprobat.
Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi
averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si
administratorul special pot solicita oricand judeca torului-sindic sa aprobe intrarea in faliment.
Inregistrarea cererii de aprobare a falimentului nu suspenda continuarea activitatii debitorului
pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere.
 Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa
prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii
debitorului. Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la
grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor
creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor.
De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru
bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, care va fi avizata de comitetul
creditorilor.

ETAPA 3 – PROCEDURA FALIMENTULUI.

Intervine fie ca urmare a deschiderii procedurii simplificate, fie în cadrul procedurii
generale in cazul in care nu a fost propus un plan in termenul legal sau a fost respins, ori nu s-au
respectat obligaţiile asumate în cadrul procedurii de reorganizare juridiciară.
Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul sindic va pronunta
dizolvarea societatii debitoare si va dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului, in
cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, iar in cazul procedurii
simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar, care va notifica
creditorii.
Creditorii vor formula cereri de admitere a creantelor nascute dupa data deschiderii
procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau
fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa
deschiderea procedurii. Termenul limita va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in
faliment. Lichidatorul va verifica creantele, va intocmi si va inregistra la tribunal tabelul
suplimentar de creante. Tabelul definitiv consolidat cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza
ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si
cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar.
Ca urmare a deschiderii acestei proceduri in termen de maxim 60 de zile se va intocmi
tabelul definitiv.
Masuri premergatoare lichidarii – 30 zile.
Dintre actiunile posibile de efectuat in aceasta perioada enumeram:
- identificarea bunurilor debitoarei.
-vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala,
arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte
bunuri mobile apartinand averii debitorului;
- in situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea
relatiilor scrise privind situatia bunurilor ;
- clarificarea situatiei juridice a activelor.
- efectuarea documentatiei cadastrale (daca este cazul).
- in timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor
– incheierea unor contracte cu societati de paza pentru protectia bunurilor.
- in aceasta perioada se vor depune diligente in vederea arhivarii documentelor debitoarei.
- inchiderea cartilor de munca
Convocarea Comitetului/Adunarii Creditorilor pentru prezentarea situatiei bunurilor si
aprobarea strategiei pentru valorificarea acestora, precum si stabilirea arhivarului – 7 zile
Evaluarea bunurilor – Arhivarea documentelor debitoarei – 15 zile
Convocarea Adunarii Creditorilor pentru prezentarea raportului de evaluare si stabilirea
modalitatii de valorificare a activelor – 7 zile
Valorificarea activelor prin organizarea de licitatii – 30 zile
- Intocmirea caietelor de sarcini
- Efectuarea formalitatilor de publicitate
- Organizarea licitatiei
Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul
judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate
demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate
fiind suportate din averea debitorului.
Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor
din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vandute in bloc – ca un ansamblu in stare de
functionare – sau individual. Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere
directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza
propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si
regulamentul de vanzare corespunzator.
 Lichidatorul va angaja, in numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica,
ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile
din averea debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evaluare.
In functie de circumstantele cauzei si pe cat posibil, bunurile din averea debitorului vor fi
evaluate atat individual, cat si in bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se intelege o parte sau
toate bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator
ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente; (inclusiv se pot vinde în bloc creantele detinute
de debitor impotriva unor terte persoane).
In cazul propunerii de vanzare in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un
raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna,
precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile
de vanzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de
orice alta parte interesata.
Raportul va cuprinde propuneri privind modalitatea de vanzare in bloc, dupa cum
urmeaza:
a) vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor
minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vanzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim
propus. In acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vanzarii bunurilor, iar daca
pretul minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va intruni din nou pentru a
decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vanzarea individuala a
bunurilor;
c) vanzarea la licitatie.
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de
zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea
studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.
Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie
lichidatorului, prin incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse
in raport.
Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de
adunarea generala a creditorilor. Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin
situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care
este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii,
sunt acceptate supraoferte.
Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, in termen de maximum 20 de
zile de la data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii
reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor,
supunand votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vanzare.
Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vanzarea va putea fi facuta,
sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator in
ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare.
Intocmirea actelor de adjudecare sau a altor documente de tranfer de proprietate – 3 zile
Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor
fi depuse in contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic.
Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare
semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris, in cazul imobilelor,
in registrele de publicitate imobiliara.
Distribuirea catre creditori a sumelor incasate pentru debitoare – 20 zile de la data
incasarii sumelor.
Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate
scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi
inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe
raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.
Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in
termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.
În termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu
creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile. Se va face de
catre lichidatorul judiciar, in ordinea impusa de lege, prin virarea banilor in conturile indicate de
creditori.
Ordinea de plata a altor creante in cazul falimentului este dupa cum urmeaza:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii;
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate dupa
deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa
deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din
livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
6. alte creante chirografare;
7. creantele subordonate in urmatoarea ordine de preferinta:
(a) creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel
putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor,
ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
(b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

ETAPA 3 – INCHIDEREA PROCEDURII.

Intocmirea raportului final de activitate. – 7 zile
- Comunicarea raportului final catre toti creditorii
- Intocmirea bilantului de lichidare
- Afisarea raportului final la instanta
In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista
bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile
administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-
sindic va putea da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea
debitorului din registrul in care este inmatriculat.
Procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi
inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul
confirmat.
Procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final,
cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile
nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va
pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea
acestora.
 Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului.
Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de
la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile
inainte de data convocarii.
Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca
distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.
Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, lichidatorul si toate persoanele care i-au
asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si
averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.

ETAPA 4 – ATRAGEREA RASPUNDERII MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE.

Pe tot parcursul procedurii, incepand cu momentul depunerii raportului asupra cauzelor si
imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora
le-ar fi imputabila aceasta situatie, administratorul judiciar sau lichidatorul poate propune
judecatorului sindic ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de
insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de
conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin
una dintre urmatoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte
persoane;
b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana
juridica la incetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut
contabilitatea in conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv
pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii
incetarii de plati;
g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui
creditor, in dauna celorlalti creditori.
Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra in averea debitorului si vor
fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii
debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului.

Masuri asiguratorii si executarea silita.

Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3),
administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere
judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor
urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este
obligatorie.
Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute
la art. 138.
Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de
catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi
repartizate de catre executorul judecatoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in
temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.