Marc Crina Alexandra Chealfa Larisa Bucsa Andrei

Televizorul ca membru al familiei.Cine sunt i care sunt principalele caracteristici ale heavy viewers-ilor (indivizii care se uit mai mult de 4 ore pe zi la televizor)?(Modelul cultiv rii).
tim cu to ii c tr im in secolul vitezei si al dezvolt rii tehnnologice, care tehnologie nu in pu ine cazuri ne este util f cndu-ne sa economisim timp pre ios care mai apoi s il dedic m altor activit ti care ne fac placere, si aici putem cataloga privitul la televizor. Dar oare aceasta este o activitate benefic pentru noi? Care suntavantajele si dezavantajele ei? Dac ar fi s ne lu m dupa afirma ia lui M. de Fleur, S. Ball-Rokeach care sus ine c expunerea la sistemul agresiv al unor medii TV, va m ri tensiunea psihologic a individului, va face sa creasc si emotional posibilitatea unui comportament violent.

Dimpotriv , exist

i opinii inverse, potrivit c rora expunerea la mesajele violente contribuie am sti din start ca televizorul poate

lapurificarea tinerilor si i elibereaz de impulsurile primare, i face s consume n imaginar dorintele de comportamentagresiv. Deci in cazul de fa deoarece cum observat mai sus p rerile sunt mpar ite. A adar n cercetarea noastr ,am plecat de la ideea c televiziunea poate sa adune in fa a jurnalului de la ora douazeci mai mul i oameni dect toate cotidienele de diminea a si de seara la un loc si c , la mare distan atitudini i mentalit i. Faptul c televiziunea devine un inters pentru foarte mult lume este destul de lesne de n eles ns dac este adevarat c televiziunea deschide gustul pentru cultur , c este privit ca o pasiune ca sportul sau cinefilia, i g sii totu i discu ie pasivitatea pe care o induce. i puncte slabesi aici intervine n de al i factori precum familia biserica prietenii, lecturea unor car i sau orice alt activitate , televiziunea este cel mai activ modelator de fi un factor pozitiv sau negativ pentru noi, in func ie de ceea ce alegem sa vizion m

Un alt fapt semnalat este acela c urmarite

opiniile parin ilor in privin a televizorului sunt de cele

mai multe ori negative pe cnd cele ale adolescen ilor se arat favorabile, iar emisiunile alimenteaz conversa iile dintre tineri in vreme ce interdic ia de a viziona un program sau altul este receptat ca frustrant . In Romania au fost introduse acum c iva ani semnele care se afiseaz pe ecran in timpul unei emisiuni sau a unui film cu ajutorul c rora se recomanda varsta prielnica vizionarii programului respectiv, nsa nu se poate preciza daca acestea au efect. Televizorul este considerat a fi un mijloc de comunicare familiar.n cele mai multe situa ii te uiti la el acasa, l ignori acasa, te ui i la emisiunile si filmele preferate singur sau mpreuna cu familia sau cu prietenii.Ajungnd deci ca el s familial si din tradi iile noastre. Fiind un membru al familiei de innd in acela i timp mai multe func ii i ,oferind prin emisiunile si programele sale modele si structure ale vie ii de familie sau, cel pu in, ale anumitor versiuni ale vie ii familiale .Este de asemenea ,un mijloc de integrare a noastr intr-o cultur a consumatorului ,prin care se formeaz i se manifest latura noastr familial i care face din acesta un .Studiile recente au inceput sa ia in serios caracterul familialal televizorului.S-a ncercat ntelegerea dinamicii sociale din jurul televizorului element apartinnd culturii intime de tip casnic, avand sex si avand varsta , multiplu dispersat in locuri diferit ocupate ,conectat diferential la o tehnologie secundara calculatorul sau videocasetofonul. Televizorul s-a ntiparit puternic in cultura complex a propriei noastre existen e familiale. Ajungnd chiar n stadiul n care nu ne mai putem gndi la televizor dect ca la o component necesar a spa iului casnic , asacum nu ne mai putem gandi la intimitatea noastr far s vedem atat n aparat, ct si pe ecran , o reflectare si o expresie a vie ii familiale. Pivim c minul ca o construc ie .Este un loc , nu un spatiu .Este, mai mult sau mai pu in, obiectul unei emo ii intense.Este locul de care apar inem.Si totu i, acest sens al apartene ei nu se limiteaz la cas sau gradin . Pentru fiecare dintre noi c minul poate fi i detinnd o gam din ce in ce mai larga de emisiuni si canale specializate fac parte din cultura noastra

orice, de la na iune pn la cort sau cartier. Caminul, substan ial sau nesubstan ial, fix sau mobil, singular sau multiplu, este ceea ce noi putem facem din el.

Agnes Heller vede c minul,totu i, destul de simplu in esen

: Indispensabila

vie ii cotidiene obi nuite este constientizarea unui punct fix in spa iu, un loc stabil de unde plecam i de unde ne intoarcem la timpul cuvenit.Acest loc stabilit este ceea ce numim tim, cu

c minA te duce acasaar insemna : reintoarcerea la acest loc stabil pe care il care suntem obi nui i, unde ne sim im in siguran sunt cele mai intense. (Heller,1984,239) De asemenea c minul este idealizat cu usurin considerat

si unde rela iile noastre emo ionale

. Intr-o anumit masur , aceasta este

functia sa cea mai obi nuit . Este destul de usor de v zut n ce condi ii c minul poate fi i devine un loc pe care s l p r se ti, s l eviti sau s l negi. C minul poate fi vazut ca oferind referin e multiple si vagi. Expresia acestor referin e, reale si metaforice,este o constructie , conditionat material de circumstante (migratie sau stare pe loc) i cultura, care isi ceredrepturile ,printr-o atasare emotionala de locul fizic-un anume loc In ceea ce priveste televizorul si consumul, la baza no iunii si activita ii de consum sta un pardox. Cnd ne gndim la consuma, asociem cu idea de a se pierde a fara sens , cu distrugerea (vezi distruge.Consumul este asociat cu risipa , cu irosirea Williams,1974). Este un consum de energie.In mod evident ,consumul este de loa potlatch-ul indieniilor nord-americanila cumpararea unui tricou de sport o risip , o risip public ,vizibil ,dramatic (Veblen,1925).Noi consumam si suntem consumati. Un alt paradox tine de faptul c consumul depinde de produ ie.Nu putem consuma ceea ce nu producem.Consumul stimuleaz produc ia fiind o succesiune intre toate aceste elemente. ns revenind la consum putem ncadra astfel oamenii care se uita la televizor ,cum ar fi: oamenii care se uita foarte pu in la televizor, care se uita intr-o cantitate medie intr-un anume timp.

i oameni care sunt permanent in fata televizorului cunoscuti si dub numele de heavy viewers.Intrebarea este :Sunt acesti oameni dependenti de televizor ? ce este dependent? Se spune c dependen a este caracterizata de care produce dependent

Sau mai bine spus

petrecerea unui timp neobi nuit de lung folosind o substant sa reduc

con tientiznd efectele ei negative ns o folose te mai mult decat a inten ionat; se gndeste

consumul

i face mai multe ncercari repetate nereu ite de a-l reduce ajungndu-se chiar la i amuza, cat si a oferi

renun area la activita ile sociale pentru a folosi substan a prezintd simptome de izolare. Este recunoscut de asemenea faptul c televizorul poate nvata distractia si evadarea necesar . Totusi, problema apare atunci cand cineva simte o nevoie puternica de a se opri de la uitatul la televizor, dar si d seama c nu poate reduce timpul petrecut in fa a acestuia. Astfel televiziunea a devenit pentru mul i dintre noi un adevarat drog de care nu ne putem dezlipi orict de mult r u ne-ar face.Dependen a de televizornu este asimptomatic , ci are simptome pe care pu ini dintre noi le recunoastem: butonarea continu a telecomenzii, urmarirea programelor TV far o alegere in prealabil, incapacitatea de a opri televizorul, apari ia depresiei si nervozit atentiei acordate familiei etc. Toate aceste simptome au repercursiuni asupra activitatii psihice si fizice, asupra s n t organismului si min ii. Cu toate acesteefecte ale televiziunii asupra s n t week-end, n vacan e sau in c l toriile de afaceri. Un alt efect negativ al dependentei de televizor este manipularea in mas a opiniei publice cu precadere la impactul vedetelor si al filmelor de televiziune n modelarea opiniei si a comportamentelor oamenilor . Televiziunea este un substituit modern al mediului si oamenilor ea socializeaz copiii si tinerii , ofer modele comportamentale si roluri prin vedetele sale.Potrivit teoriilor psihologice, o mare parte a oamenilor se regasesc si/sau se identifica cu unul dintre eroii de pe micul ecran.In cazul persoanelor cu un psihic labil , aceast identificare poate avea consecinte extreme de negative asupra vie ii sale. ii ii, televizorul ii la imposibilitatea de a urmari programele TV, micsorarea

este nelipsit din vie ile noastre in fiecare sear , dupa ntoarcerea de la birou, in zilele de

Exist o leg tur strans ntre procesul de creare a irealului si standardele profesionale pe care le respecta realizatorii de programe de televiziune. Cu ct standardele sunt mai sc zute cu atat este mai usor sa modelezi realitatea si s-o repropui telespectatorilor in form dorit de tine. Cu alte cuvinte, cu ct ai mai pu ine reguli de urmat, cu att te descurci mai u or n complexitatea permit societatii contemporane. a Standardele scazute, programelor si impuse de lipsa de profesionalism, de principii morale, de etic , de capacitate intelectual , de nivel cultural coborarea permanent calita ii diminuarea capacitatii telespectatorilor

de a alege, de a face judec important.

i de valoare, de a capata uneltele necesare pentru a deosebi

calitateade kitch, adevarul de fals, fic iunea de realitate, frumosul de urt, interesantul de Trecnd intr-un alt registru, un exemplu elocvent pentru a demonstra puterea de influenta a televiziunii asupra receptorilor este cel al evolutiei Nadiei Comaneci la Olimpiada de la Montreal, care a mobilizat zeci de mii de feti e din intreaga lume sa ia cu asalt salile de gimnastica, mitul ei r mnnd in constiinta si aten ia oamenilor pentru mul i ani de atunci. Cercet rile tradi ionale asupra efectelor media se nscriu toate n acela i tipar al evalu rii eforturilor specifice informa ionale, educa ionale, politice sau manageriale n termenii expunerii selective i a diferen elor m surabile ntre cei expu i mesajelor media i ceilal i, adic erau preocupate mai mult de schimb ri (dect de stabilitate) i de procesele mediatice ce intervin n via a indivizilor la vrste mai naintate i care prezint oarecare tendin de selec ie. Modelul propus de Gerbner este aplicat cu prec dere televiziunii. n opinia cercet torului american, televiziunea este un sistem centralizat de povestiri. Programele sale aduc n fiecare c min un sistem coerent de imagini i mesaje, care cultiv predispozi ii i preferin e nc de la vrsta copil riei. Se tie, de altfel, c un copil nva nainte de a nv a s citeasc . Influen a media este cu prec dere vizibil printre cei ce petrec mai mult de patru ore pe zi n fa a televizorului, numi i heavy viewers, fa urma i de unguri, italieni i romni). de cei ce petrec mai pu in, light viewers. (Un studiu foarte recent arat c cei mai mari consumatori de televiziune sunt americanii, s priveasc la televizor cu c iva ani mai

nl turnd barierele istorice ale educa iei i mobilit ii, televiziunea a devenit sursa principal de socializare i informare cotidian pentru popula ii altfel heterogene. Oamenii sau n scut ntr-un mediu simbolic, spune Gerbner, iar televiziunea ap rea ca un ghid universal valabil. Mai mult, televiziunea leag indivizii de un univers sintetic, produs de c tre ea. Ceea ce o diferen iaz de alte media este faptul c produc ia sa de mas , centralizat , este utilizat nonselectiv, aproape ritualic de cei mai mul i telespectatori. Adic , n compara ie cu celelalte sisteme media, televiziunea ofer posibilit i oarecum limitate de alegere unui public virtual nelimitat, propune a adar subiecte comune unor publicuri diverse, care, cu ct privesc mai mult, cu att i pierd din capacitatea de selec ie. Ar fi poate momentul s preciz m c Gerbner consider necesar distinc ia ntre efecte i cultivare. Cultivarea nu e doar un alt cuvnt pentru efecte. i nici nu presupune, n mod obligatoriu, un proces unidirec ional, monolitic1. Interac iunea dintre mediu i public se desf oar ntr-un context modelat de factori sociali, personali, culturali care au rolul lor n a determina forma, scopul i gradul de contribu ie a televiziunii. Interac iunea e un proces continuu (cum e i cultivarea), care ncepe din leag n i se termin n mormnt. A adar putem trage concluzia c : cu ct un program este mai popular cu att tendin a general este de a reflecta i de a cultiva ideologiile culturale dominante, pe termen lung. Telespectatorii s-au n scut ntr-o lume simbolic i nu pot evita expunerea la modelele ei recurente, de mai multe ori pe zi, indiferent de canalul pe care vin acestea. Cu toate acestea televiziunea are si partile ei bune, exist programe care sunt destinate dezvolt rii culturii generale a copiilor si nu numai. Problema nu ar fi prezentul, ci viitorul: oare numarul acestor emisiuni este acum in folosul oamenilor, sau nu? Cum va fi influen at via a oamenilor care vizioneaz ast zi aceste programe? Prezentul ntradevar si pune amprenta asupra educa iei copiilor, dar ce se va ntampl n viitor nu poate prevedea nimeni. Un lucru este cert: cel mai bine este sa previi dect s tratezi. i ct

1 G e o r g e G e r b n e r Growing Up with Television: The Cultivation Perspective, n Media Effects, editat de J. Bryant i D. Zillmann, Hillsdale, New Jersey, Ed. LEA, 1994, p. 23

Focus group

Cea mai ntlnit form a unei cercet ri calitative este focus-grupul. Aceast tehnic o folosim n special cnd vrem s vedem ct de viabil este un nou produs propus sau un nou serviciu.Astfel eu am ales pentru a face o mic cercetare a celor spuse de mine aceast metod de cercetare. Tema de discu ie este Televizorul ca membru al familiei. Cine sunt i care sunt principalele caracteristici ale heavy viewers-ilor. Grupul inta al acestei teme pot spune c sunt elevii,studen ii i persoanele de vrsta a doua .Participan ii au fost ale i prin satisafacerea unor cerin e stabilite de c tre mine prin completarea unei grille n care au fost precizate criteriile stabilite pentru recrutarea participan ilor la focus grup. Ghidul de interviu a fost realizat de c tre noi i cuprinde circa cinsprezece ntreb ri strict legate despre tema aflat n discu ie ,care vor fi adresate celor zece participan i la acest focus group. Locul de desf urare al acestuia este n cafeneaua din localitatea Cluj-Napoca, ,loc stabilit de comun acord cu participan ii,unde exist o atomsfera optim pentru a purta o discu ie de acest gen.

Derularea focusul goup s-a petrecut ntre orele 18:00 i 20:30 i a decurs ntr-o ambian foarte pl cut ntre inut i de moderator .Astfel dup aplicare ntreb rilor tuturor participan ilor am putut observa c to i dispun de 1 sau mai multe televizoare indiferent de mediul din care provin i se uit la el zilnic cel pu in 1-2 ore .de aicia ajungem la concluzia c mul i oameni nu pot sta f r televizor. Printre ntrebarile care au fost adresate focus grupului s-au reg sit ntrebari legate de televizor,acesta fiind prieten sau dusman; dac acesta dauneaz sau nu; parerea despre programele difuzate la ore neprotivite (violen a,vulgaritate etc.); ce posturi TV v atrag cel mai mult; considera i c pute i nva a lucruri noi urm rind posturile Tv; motivele utilizarii tv-ului; efectele negative si pozitive n ceea ce priveste televizorul.

Din r spunsurile la primele ntrebari a reie it ca to i participan ii cunosc

daunele si

punctele pozitive ale televizorului. Daunele fiind timpul ndelungat pe care il atribuim televizorului, uitnd de via a social ,stricandu-ne ochii, iar punctele pozitive sunt emisiunile educative care ne ajut la formarea ochiului critic. Privind r spunsurile la urmatoarele ntrebari a reie it ca niciunul subiec i nu agreeaz un film bun. La intrebarea despre nvatul lucrurilor noi urm rind posturile TV to i au r spuns pozitiv, deoarece exist multe posturi educa ionale care trateaz subiecte interesante, i prezint tendin e n domeniu. To i utilizeaz tv-ul pentru a urm ri programe, posturi, pentru a fi la curent cu ce se ntmpl n lume. Trecnd mai departe am observat c cei din mediul urban vizioneaz mai mult canalele de gen: Na ional Geographic Channel; Discovery Channel ; History ; Animal Planet i Protv ,Antena 1, Realitateatv , iar cei din mediu rural urm resc n special canalele cu muzica popular dar i canalele precum: TarafTv ; Etno ; OTV ; B1 ; Kanal D. Astfel am ajuns la concluzia c i cei de la mediul rural i cei din mediul urban sunt dependen i de televizor ceea ce este un lucru negativ din punctual meu de vedere. A adar pe scurt , focus-groupul s-a desf surat cum am mai spus si mai sus ntr-o ambian pl cut , unde to i participan i au avut dreptul la a i spune p rerea ori de cte ori au dorit s intervin .Iar cu ajutorul acestei metode s-a reu it adunarea de informa ii utile, dintre vulgaritatea si violen a, mai bine s-ar delecta cu o emisiune bun sau

oferind o n elegere mai detaliat a dorin elor consumatorului, reu indu-se a se genera idei interesante i mare folos cercet rii noastre.

Biliografie:

1.

Mass-media, Cultur & Societate: http://mcs.sagepub.com/content/30/3/393 Versiunea online a acestiu articol poate fi g sit la: Media Cultura

Societate 2008 30: 393 Elana Levine Desc cat de pe mcs.sagepub.com la Universitatea Babes- Bolay, la 13 ianuarie 2012 2. Boddy, W. (1990) Fifties Television: The Industry and its Critics. Urbana, GeorgePruteanu TELEVIZIUNEA: GENERATOR METODIC DE PROST-GUST (comunicare tiin ific ) 4. Roger Silverstone Televizunea n via a cotidian I VIOLEN -

3.

5.

Corina Cri an ,Lucian Danciu-Manipularea opiniei publice

6.

Distinguishing television: the changing meanings of television liveness Published by: http://www.sagepublications.com

Additional services and information for Media, Culture & Society can be found at:http://mcs.sagepub.com/subscriptions http://www.sagepub.com/journalsReprints.nav 7. Delia Balaban Comunicare mediatic Bucuresti/ Romania 2009 ,

Anexe:

Chestionar: TV-ul ajuta sau dauneaza ?

1.Cate ore petreceti zilnic in fata tv-ului? a. 0-2 ore b. 2-4 ore c. 4-6 ore d. peste 6 ore 2.Ce gen de programe TV prefera i? a.de tiri b.de muzic c.de sport d.culturale e.talk-show-uri f.filme

g.altele....................................... h.nici una 3.Ce gen de filme urm ri i? a. de ac iune b. poli iste c. de dragoste d. de groaz

4.Dup ce v orienta i cnd alege i un film? a.dup titlu b.dup actori c.dup regizor d.dup genul filmului e.dup recomandarea prietenilor 5.n ce m sur ave i ncredere n emisiunile de tiri? a. ntr-o foarte mare m sur b. ntr-o mare m sur c. ntr-o mica m sur d. deloc 6. Care sunt motivele pentru care utiliza i TV? a. m relaxez b. inving plictiseala c. sunt interesat de anumite emisiuni d. imi ofer mai rapid informa ii e. m distrez i. altele

7. n ce m sur v ajut TV n activitatea colar ? a. in foarte mare m sur b. in mare m sur c. in potrivit m sur d. in mic m sur e. deloc 8.n ce m sur crede i c scenele violente din filme i pot influen a pe tineri? a. ntr-o mare m sur b. ntr-o mic m sur c. deloc

9.Crede i c n urma vizion rii unui program de televiziune sau film cinematograf a i luat decizii mai bune n anumite privin e? a.DA b.NU c.Nu tiu 10.Considera i c televizorul este o necesitate pentru dumneavoastr ? a. nu,deoarece nu am timp sa ma uit la televizor b. nu,deoarece aflu informatiile de care am nevoie pe internet c. da,deoarece urmaresc seriale si filme d. da,deoarece ma ajuta sa aflu cele mai noi informatii