1

FACULTATEA ACTUALĂ

ALZIRA LOURENÇO DA SILVA RAMOS

EDICLÉIA MORAES DOS SANTOS
FRANCY SANTOS DA SILVA
MARIA DO CARMO GOMES
THAYNA RAYSA COSTA E SILVA

PROIECT ANTI-BULING ÎN MEDIUL ESCOLAR

VERSIUNE PRELIMINARĂ

MACAPÁ – AP
2012
 2

ALZIRA LOURENÇO DA SILVA RAMOS

EDICLÉIA MORAES DOS SANTOS
FRANCY SANTOS DA SILVA
MARIA DO CARMO GOMES
THAYNA RAYSA COSTA E SILVA

PROIECT ANTIBULLYING ÎN MEDIUL ESCOLAR

VERSIUNE PRELIMINARĂ

Proiect de Lucru de Concluzie a Cursului prezentat la

Curs de Post-Graduare „PSICOPEDAGOGIE”
Facultate Actuală, pentru ob ț inerea aprobării în
Disciplina de Metodologia de Cercetare. Îndrumător: Prof.
MSc. Alexandre Gomes Galindo.

MACAPÁ – AP
2012
 3

ALZIRA LOURENÇO DA SILVA RAMOS

EDICLÉIA MORAES DOS SANTOS
FRANCY SANTOS DA SILVA
MARIA DO CARMO GOMES
THAYNA RAYSA COSTA E SILVA

PROIECT ANTI-BULING ÎN MEDIUL Ș COLAR

VERSIUNE PRELIMINARĂ

Fiș a de evaluare a proiectului ANTI-BULING ÎN MEDIUL Ș COLAR prezentat în

Curs de Post-Universitate în PSICOPEDAGOGIE la Facultatea Actual, pentru obț inerea
aprobat în Disciplina de Metodologie de Cercetare. Îndrumător: Prof. MSc. Alexandre Gomes
Galindo.

REZULTAT:

Semnătura profesorului evaluator

Prof. MSc Alexandre Gomes Galindo

Macapá-AP, 31 Martie 2012.

 4

REZUMAT

Bullying este o situaț ie care se caracterizează prin agresiuni intenț ionate, verbale sau fizice, făcute
într-o manieră repetitivă, de către unul sau mai mulț i elevi împotriva unuia sau mai multor colegi. Bullyingul nu este un
fenomen recent în ș coli pentru că s-a întâmplat întotdeauna mascat sub forma unei glume proaste
Interesant. Ceea ce îi sperie pe profesori ș i părinț i este proporț ia pe care acest fenomen o ia.
bullying nu este un fenomen izolat ș i indică drept cei mai importanț i factori de risc asociaț i
factori ai personalităț ii, dificultăț i în relaț iile sociale, stima de sine, percepț ia problemei
a fi victimizat la ș coală sau în afara ei, violenț ă în comunitate, dezajustări familiale, practici
educaț ii părinteș ti, context ș colar, alienare ș colară ș i violenț ă în media. Oamenii
precisam să înveț e să recunoască, să accepte ș i să accepte diferenț a lor, dar au nevoie de asemenea
a învăț a la ș coală să recunoască diferenț a dintre colegii săi ca fiind normală ș i naturală pentru a putea
respecta-o. Au participat 70 de elevi de învăț ământ primar de la Ș coala Antônio João din tura de
tarda claselor 523 ș i 722, care au participat la jocul bullying, au vizionat filmul bullying ș i
am avut acces la pliante educaț ionale. De asemenea, au participat 13 profesori ai ș colii în care
am avut acces la o prezentare cu tema Spune nu bullying-ului, Diseminează această idee, unei
cartilha educaț ională împreună cu o cartilă dezvoltată cu sfaturi pentru profesori.

Cuvinte cheie: Agresiune ș colară. Insulte. Mediu ș colar.

SUMAR
 5

1- ASPECTE INTRODUCTIVE...................................................................................05

2- TEMA / TITLU AL CERCETĂRII..................................................................................06

3- PROBLEMA/PROBLEMATICĂ..................................................................................07

4- JUSTIFICATIVA...........................................................................................................09

5- OBIECTIVE

6- REFERENȚIAL TEORETIC (SECVENȚA LOGICĂ A TOPICELOR)......................??

7- METODOLOGIA

8- CRONOGRAMĂ............................................................................................................??

9- RESURSE..................................................................................................................??

12- REFERINȚ A BIBLIOGRAFICĂ (SURSE CORRELATE)................................??

13- ANEXE..........................................................................................................................??
 6

1- ASPECTE INTRODUCTIVE

Bullyingul poate apărea în orice context social, cum ar fi ș colile, universităț ile,
familii, vecinătate ș i locuri de muncă. Ce poate părea, la prima vedere, un simplu
un apelativ inofensiv poate afecta emoț ional ș i fizic ț inta ofensei.
Bullying-ul se referă la atitudini agresive, intenț ionate ș i repetate practicate de o persoană sau ...
mai mulț i studenț i împotriva altora. Prin urmare, nu este vorba despre glume sau neînț elegeri ocazionale
Indivizii cei mai afectaț i de comportamentele agresive sunt, de obicei, puț in.
sociabili, nesiguri cu privire la adecvarea la anumite grupuri existente în ș coală ș i
prezentăm o stimă de sine atât de scăzută încât cred că meritau abuzurile
sofridos. În majoritatea timpului, ei au puț ini prieteni, sunt liniș tiț i ș i pasivitatea lor nu
permite-le să reacț ioneze eficient la agresiuni.
Practica violenț ei în mediul ș colar nu este un fenomen recent, dar se află în continuare
transformându-se într-o problemă gravă socială ș i de sănătate publică. Aceste comportamente apar în

şcolile sunt, în majoritatea cazurilor, percepute ca naturale şi ignorate, camuflate sau

mascarada de către părinț i ș i profesori. Înț eleg o violenț ă mai subtilă ș i de intensitate mai mică

vizibilitate, dar nu mai puț in importante.

Ș colile trebuie să se confrunte cu bullying-ul construind strategii care să favorizeze bunăstarea

starea psihosocială în mediul educaț ional. Ș coala nu poate fi un spaț iu de omogenizare,

mai ales de recuperare ș i respect pentru valori ș i diferenț e.
Bullying-ul nu poate continua să fie considerat o etapă a vieț ii. Nici nu este,
violenț a, specifică vârstei ș colare între copii ș i tineri, nu ar trebui acceptată de societate
ca parte a procesului natural de „maturizare”. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este esenț ială
schimbarea comportamentului general, începând de la scala ierarhică: familie, instituț ie,
coordonatori, profesori ș i alț i angajaț i care fac parte dintr-o ș coală.
 7

2- TEMA / TITLUUL CERCETĂRII

Proiect antibuliing în mediul ș colar

 8

3- PROBLEMA/PROBLEMATICĂ

Gravitatea este că acest tipar de comportament este departe de a fi inocent. Este vorba despre
adevăr, de un tulburare care se caracterizează prin agresiuni fizice ș i morale repetitive, ducând la
victimă la izolare, la scăderea performanț ei ș colare, la modificări emoț ionale ș i la depresie.
Nicio ș coală nu poate ignora o astfel de întâmplare, comun perceptibil în domeniul său.
Este în sarcina ș colii să prevină comportamentele agresive, protejând atât agresorii, cât ș i victimele.
fato, ambii, agresorii ș i agresaț ii, prezintă probleme psihologice care, în cazul în care nu sunt tratate,

pot exploda dezastruos. Hăr ț uirea morală ș i fizică este intensă, lăsând victima
Constrângă ș i speriată.
 9

4- JUSTIFICATIVA

Unii elevi din învă ț ământul fundamental (clasa a V-a până la a VIII-a) au început să prezinte

comportamente agresive care dificultă convieț uirea socială, armonia în mediul ș colar ș i
consequent, prejudică dezvoltarea emoț ională ș i cognitivă a acestor elevi.
Aceste comportamente au stârnit îngrijorare în comunitatea academică astfel
cum ne ț ara ș i în societate în general. Pe baza celor expuse, se justifică necesitatea de
a lucra tema Bullying la Ș coala Antônio João, căutând pentru aceasta alternative ș i activităț i
care dezvoltă tema ș i contribuie la construirea cunoaș terii, sensibilizarea
educândii îș i propun să schimbe atitudinile, reducând astfel suferinț a victimelor.
Se crede că dezvoltarea temelor care abordează această problematică pentru
discuț ia ș i reflecț ia pot ameliora situaț ia, astfel ș coala interacț ionează ș i îș i îndeplineș te misiunea în

construcț ia cetăț eniei.

 10

5- OBIECTIVE

GERAL

Promovarea în ț elegerii a ceea ce este bullying-ul ș i consecin ț ele acestuia pentru via ț ă ș i

dezvoltarea unei persoane, sensibilizând elevii cu privire la importanț a subiectului.

SPECIFICE

a) Conș tientizarea elevilor cu privire la existenț a bullying-ului ș i consecinț ele acestuia;

b) A încuraja persoanele implicate să găsească posibilităț i de a răsturna situaț iile de intimidare;

c) A înț elege sentimentele celor implicaț i;

d) A incita pe elevi să identifice victimele;
e) Dezvoltarea comportamentelor eficiente împotriva bullying-ului.
 11

REFERENȚIAL TEORIC (SECVENȚA LOGICĂ A TOPICILOR)

Originea cuvântului Bullying derivă din verbul englezesc bully, care înseamnă utilizarea
superioritate fizică pentru a intimida pe cineva. De asemenea, descrie acte de violen ț ă fizică sau
psihologice, intenț ionate ș i repetitive, practicate de un individ sau un grup, al căror scop
a ameninț a victimele fără a avea o justificare pentru asta (COSTA, 2011).
Potrivit lui Costa (2011), principalele ț inte sunt elevii care au caracteristici
diferentiate, fiind văzuț i de grup ca „ciudaț i” sau ciudate. De obicei sunt timizi,
pasivi, aproape supuș i ș i poartă o anumită impresie de teama în privire. Ei au dificultăț i
de a se exprima din cauza timidităț ii ș i nu reuș esc să dezvolte o relaț ie uș oară,
cerând mai mult timp pentru aceasta. Victima bullying-ului adesea ajunge să fie exclusă din
un grup sau chiar prin excludere, din teama de agresiuni ș i expuneri la ridicol, din a simț i-
se fragilizează sau din lipsa de încredere de a dezvălui problema suferită. Astfel poate prezenta
probleme psihologice ș i a avea modificări în comportamentul său. Starea sa naturală este
modificat, iar teama de a expune ș i de a suferi noi agresiuni creș te pe măsură ce timpul trece ș i
o atitudine nehumana este adoptată. O stare de inerț ie poate lua în stăpânire personalitatea ta ș i
a afecta performanț a ta ș colară.
Silva (2010) a relatat că unele atitudini pot fi configurate în forme directe sau
indirecte de a practica bullyingul. Totuș i, victima rar primeș te doar un tip de abuz
tratos; în mod normal, comportamentele lipsit de respect ale agresorilor apar adesea în „gasca”.
Această versatilitate a atitudinilor rele contribuie nu doar la excluderea victimei, ci ș i
de asemenea, pentru multe cazuri de evaziune ș colară ș i se poate exprima în cele mai variate forme
ca cele enumerate mai jos:

6.1 FORMULE DE BULLYING

6.1.1 Bullying verbal

• Insulta
• Ofensator
 12

• Xingar
• A face glume
• A pune porecle pejorative
• A face glume ofensatoare
• Zoar

6.1.2 Bullying fizic ș i material

• Baterie
• Lovitură
• Espancar
• A împinge
• Ferire
• Beliscar
• A fura, a jefui sau a distruge bunurile victimei
• Atragerea obiectelor împotriva victimelor

6.1.3 Bullying psihologic ș i moral

• Irritar
• A umili
• Excludere
• Izolare
• Ignora, dispreț uieș te sau fă-i puț in caz
• Discrimina
• Ateroar ș i ameninț a
• Ș antaj ș i intimidare
• Tiraniza
• Dominar
• A urmări
 13

• Defăima
• A face schimb de bilete ș i desene între colegi cu caracter ofensiv
• A face intrigi, bârfe sau zvonuri (mai frecvent între fete)

6.1.4 Hărț uire sexuală

• Abuz
• Violentar
• Asedia
• Insinua

6.1.5 Hărț uire virtuală

Progresele tehnologice influen ț ează de asemenea acest fenomen tipic al interac ț iunilor
umane. Cu aceasta, noi forme de bullying au apărut prin utilizarea dispozitivelor ș i
echipamente de comunicaț ie (telefon mobil ș i internet), care sunt capabile să difuzeze, într-un mod
avassaladoura, calomnii ș i blesteme. Această formă de bullying este cunoscută sub numele de

ciberbullying.

6.2 CATEGORII DE BULLYING

Segundo Camargo (2011), bullying-ul se împarte în două categorii:

a) bullying direct, care este cea mai comună formă între agresorii masculini ș i;
b) bullying indirect, fiind aceasta cea mai comună formă între femei ș i copii, având
cum caracteristici izolarea socială a victimei. În general, victima se teme de (a) agresor(a) în
raț iunea ameninț ărilor sau chiar concretizarea violării, fizice sau sexuale, sau pierderea
mijloace de subzistenț ă.
Bullying-ul este o problemă mondială, putând apărea în practic orice context
nu în care oamenii interacț ionează, cum ar fi ș coala, facultatea/universitatea, familia, dar poate
se poate întâmpla ș i la locul de muncă ș i între vecini. Există o tendinț ă ca ș colile să nu
admitirem că există bullying între elevii lor, ori nu cunosc problema ori se refuză
a-i înfrunta. Acest tip de agresiune apare de obicei în zone unde prezenț a sau supravegherea
 14

în cazul adulț ilor, este minimă sau inexistentă. Între acte de bullying se numără ș i poreclele peiorative
creaț i pentru a umili colegii. (idem)
Protagoniș tii bullying-ului ș colar sunt: victimele, agresorii ș i spectatorii.
Victimele sunt persoane sau grupuri care sunt prejudiciate sau care suferă consecinț ele
dos comportamentele altora ș i că nu dispui de resurse, statut sau abilităț i pentru a reacț iona
să opreș ti actele daunătoare împotriva ta. Sunt de obicei puț in sociabili. O intensă emoț ie
de insecuritate îi împiedică să ceară ajutor. Sunt oameni fără speranț ă în ceea ce priveș te posibilele
de se adecva grupului. Stima de sine scăzută este agravată de intervenț ii critice sau de
indiferenț a adulț ilor faț ă de suferinț a lor. Unii cred că merită ceea ce li se întâmplă
impozit. Au puț ini prieteni, sunt pasivi, tăcuț i ș i nu reacț ionează eficient la faptele de
agresivitate suferită. Mulț i ajung să aibă performanț e ș colare scăzute, se opun sau refuză
a merge la ș coală, ajungând să simuleze boli. Schimbă frecvent liceul, sau
abandonăm studiile. Există tineri care, în extrema depresie, ajung să încerce sau să comită
sinucidere (ARAMIS; FILHO; SAAVEDRA, 2011).
Agresorii sunt de obicei indivizi care au puț ină empatie. Frecvent
apartinem unor familii dezorganizate, în care există puț in relaț ionare afectivă între membrii săi
membri. Părinț ii lor exercită o supraveghere slabă asupra lor, tolerează ș i oferă ca
model pentru soluț ionarea conflictelor sau comportamentul agresiv sau exploziv. Se admite că
cei care practică bullying au o mare probabilitate de a deveni adulț i cu comportamente
antisociali ș i/sau violenț i, putând adopta, inclusiv, atitudini delincvente sau criminale.
(idem)
Spectatorii reprezentati de marea majoritate a elevilor, conviv cu
violenț ă ș i se calmează din cauza temerii de a deveni următoarele victime. Cu toate acestea, nu
sufrim agresiunile direct, multe dintre ele se pot simț i deranjate de ceea ce văd
sunt nesigure în legătură cu ce să facă. Unele reacț ionează negativ în faț a încălcării dreptului lor
a învăț a într-un mediu sigur, solidar ș i fără temeri. Toate acestea pot influenț a
negativ despre capacitatea sa de a progresa academic ș i social (ARAMIS; FILHO;
SAAVEDRA, 2011).

6.3 PRINCIPALE TRANSTORNURI CAUSATE DE BULLYING

Practica bullying-ului agravează problema preexistentă, la fel cum poate deschide cadre.
grave de tulburări psihice ș i/sau comportamentale care, adesea, aduc prejudicii
ireversibile. Potrivit lui Silva (2010), problemele cele mai frecvente sunt:
 15

6.3.1 Simptome psihosomatice

Pacienț ii tind să prezinte diverse simptome fizice, printre care putem

cefaleea (durere de cap), oboseală cronică, insomnie, dificultăț i de concentrare
náuseas (enjoo), diarreia, boca seca, palpitações, alergias, crise de asma, sudorese, tremores,
senzaț ie de "nod" în gât, ameț eli sau leș in, frisoane, tensiune musculară, furnicături.
Merită să subliniem că aceste simptome, fie izolate, fie multiple, tind să cauzeze
niveluri ridicate de disconfort ș i prejudicii în activităț ile cotidiene ale individului.

6.3.2 Tulburare de panică

Se caracterizează printr-o frică intensă ș i nejustificată, care pare să apară din nimic, fără vreo
notificare prealabilă. Individul este cuprins de o senza ț ie enormă de frică ș i anxietate,
însoț ită de o serie de simptome fizice (tahicardie, frisoane, gură uscată, dilatare a
pupila, transpiraț ie, etc.), fără o raț iune aparentă. Ultimul timp, tulburarea de panică a devenit deja

observat la copii foarte tineri (6 până la 7 ani), foarte mult în funcț ie de situaț ii de
stres prelungit la care sunt expuse.

6.3.3 Fobia ș colară

Se caracterizează printr-o frică intensă de a frecventa ș coala, provocând repetarea anului ș colar.

faltenț e, probleme de învăț are ș i/sau abandon ș colar. Cei care suferă de fobie ș colară ajung să
a prezenta diverse simptome psihosomatice ș i toate reacț iile tulburării de panică, în interior
da propriei ș coli; adică, persoana nu reuș eș te să rămână în mediu unde amintirile
sunt traumatizante. Una dintre cauze este practica bullying-ului;

6.3.4 Fobia social (tulburare de anxietate socială – TAS)

Sufere de anxietate excesivă ș i persistentă, cu o frică exacerbata de a se simț i în centrul atenț iei.

atenț ia sau de a fi judecat ș i evaluat negativ. Fobicul social de astăzi poate

 16

are o trastorn declanș at în urma numeroaselor umiliri din trecutul său ș colar; daune
sunt suferinț e care pot fi reflectate pe întreaga existenț ă;

6.3.5 Tulburare de anxietate generalizată (TAG)

Este o senzaț ie de frică ș i insecuritate persistentă. Te îngrijorează toate situaț iile.

în jurul tău, de la cele mai delicate ș i importante până la cele mai obiș nuite;

6.3.6 Depresie

Este o boală care afectează starea de spirit, gândurile, sănătatea ș i comportamentul.

Se observă că o situaț ie de bullying ar putea fi în spatele acestui lucru;

6.3.7 Anorexia ș i Bulimia

Fetele (în principal la începutul adolescen ț ei) trec prin schimbări

fiziologice specifice vârstei, ceea ce poate cauza o creș tere în greutate. În acest fel, multe
sofrem presiuni intense din partea familiilor, prietenilor ș i colegilor de ș coală, ceea ce poate provoca

dezvoltarea unei tulburări alimentare;

6.3.8 Sinucidere ș i omucidere

Ocurrem când tinerii-victime nu reuș esc să suporte presiunea agresorilor lor.

În totală disperare, aceste victime recurg la atitudini extreme ca o modalitate de a-ș i alina suferinț a.

suferinț ă.

Vulnerabilitatea fiecărei persoane, împreună cu mediul extern, presiunile psihologice ș i

între situaț iile de stres prelungit, pot deflagra tulburări grave care se aflau, până la
deci adormiti. În acest fel, trebuie să reflectăm într-un mod destul de conș tient că, în plus
Bullying-ul fiind o practică inacceptabilă în relaț iile interumane, poate duce la situaț ii
clinici care necesită îngrijiri medicale ș i psihologice pentru a fi depăș ite (SILVA, 2010).
 17

O bullying, pe lângă un posibil izolare sau scădere a performanț elor ș colare, copiii ș i
adolescen ț i care trec prin umiliri rasiste, defăimătoare sau separatiste pot
a prezenta boli psihosomatice si a suferi de un anumit tip de traumă care influenț ează trăsăturile
personalitate. În unele cazuri extreme, bullyingul ajunge să afecteze starea emoț ională a
tânăr în aș a fel încât să aleagă soluț ii tragice, cum ar fi sinuciderea.
Potrivit lui Aramis (2011), ș coala are o mare semnificaț ie pentru copii ș i adolescenț i.
cei care nu o plac au o probabilitate mai mare de a avea performanț e nesatisfăcătoare,
compromiterea fizică ș i emoț ională a sănătăț ii tale sau sentimente de nesatisfacț ie cu viaț a.
Relaț iile interumane pozitive ș i dezvoltarea academică stabilesc o
relaț ie directă, unde studenț ii care vor percepe acest sprijin vor avea posibilităț i mai mari de
a atinge un nivel mai bun de învă ț are. Prin urmare, acceptarea de către colegi este
fundamental pentru dezvoltarea sănătăț ii copiilor ș i adolescenț ilor, îmbunătăț indu-le
abilităț i sociale ș i întărirea capacităț ii de reacț ie în faț a situaț iilor de tensiune.
Un loc sigur, sănătos unde să prevaleze bucuria, solidaritatea, respectul fa ț ă de
diferenț ele ș i să ofere condiț iile necesare pentru dezvoltarea fizică, intelectuală completă
este social de copii ș i adolescenț i. Aceasta ar trebui să fie scena adecvată a unei instituț ii de
învăț ătură. Cu toate acestea, în afara învăț ării ș i prieteniei, agresiunile devin practici
din ce în ce mai frecvente în rândul studenț ilor în mediile legate de ș coală (INSTITUTUL
RECRIANDO, 2011).
 18

7- METODOLOGIA

7.1- Tipul de cercetare: Calitativă

7.2- OBIECTUL DE CERCETARE: Eș antionul cercetării

7.3- Tehnici ș i Instrumente de Cercetare

Prin realizarea de activită ț i de către elevi, se urmăre ș te atingerea obiectivelor

propuș i, ca:
- Filme "Bullying"; (În anexă)
- Joc antibullying; (În anexă)
- Confecț ionarea ș i expunerea de pliante educaț ionale pe tema;
- Realizarea invitaț iei pentru profesori;
Palestra
Realizarea unui pliant informativ conț inând sfaturi pentru profesori.

7.4- Faze/Etape ale Cercetării

Pregătirea pre-proiectului
Pregătirea metodologiei
Testarea instrumentelor de cercetare
Execuț ia proiectului
Analiză ș i interpretare a datelor
Elaborarea raportului
Revizuirea finală a proiectului

7.5- Forma de Prezentare a datelor colectate

Va fi prezentat sub formă de text, făcând corelaț ia datelor obț inute cu

realitate. Rapoartele vor fi prezentate într-o formă clară ș i obiectivă, amintind mereu de
 19

etica de a nu expune intervievatul. Încheind cu prezentarea fotografiilor etapelor

realizate.
 20

9- CRONOGRAMA

2012 2013
ETAPE
Mar Iul Aug Sep Iesire Nov Dez Jan
Preparare da versiune
preliminar al Proiectului de X
TCC
Versiunea Finală a Proiectului de
TCC
X
Ajustarea Proiectului de TCC
părul Orientator
X
Executarea Proiectului de TCC
(Colectarea datelor)
X
Prezentare pentru Studenț i X
Prelegeri pentru profesori X
Aplicatia Jocului Bullying X
Exhibarea filmului Bullying x
Analiză ș i interpretare de
date
X
Elaborarea Monografiei
(TCC)
X
Depozitul monografiei
X
pentru evaluarea Facultăț ii
 21

10- RESURSE

- Oameni: o psihologă ș i stagiari de psihologie ș colară;

- Materiale: computer, joc, cartonaș , revistă, lipici, aparat DVD, proiector;
- Structura fizică: auditoriu al instituț iei ș i sala de clasă a elevilor.
 22

11- REFERINȚĂ BIBLIOGRAFICĂ

ARAMIS, Antônio. Lopes Neto. Bullying - Comportamentul agresiv între studenț i.

Disponibil în:Link provided is not translatable text.. Accesat pe 07 de
Noiembrie 2011.

ARAMIS, A. L. N; FILHO, L. M; SAAVEDRA, L. H. Programul de reducere a

comportament agresiv între studente. Disponibil em:
Nu pot accesa sau traduce conț inutul din link-uri [Link] pe 04 de
Noiembrie 2011.

CAMARGO, Orson. Bullying. Disponibil em

[Link] Accesat pe 04 Noiembrie 2011.

COSTA, Silvio. Antibullying: o nouă strategie pentru a învăț a ș i a preveni. São Paulo:
Paulinas, 2011.

DOWNFILMES. Sinopsis fă filme Bullying Disponibil em:

[Link]/2010/03/bullying-2009-dvdrip-xvid/. Accesat pe: 03 octombrie
2011.

INSTITUTO RECRIANDO. Bullying - joacă sau violenț ă la ș coală?. Disponibil în:

[Link]
escola/?searchterm=None. Accesat pe 04 noiembrie 2011.

SILVA, Ana Beatriz [Link] periculoase în ș coli: Bullying. Rio de Janeiro:

Obiectivă, 2010.
 23

12- ANEXE

JOCUL - DESCRIERE

Jocul antibullying este compus din 36 de căsuț e care trebuie parcurse de participanț i.
conform numărul extras în cărț ile de cifre. În timpul trecerii prin case, cei
participanț ii primesc scrisori de citit ș i dezbătut, având posibilitatea de a merge înainte, înapoi, a câș tiga sau a pierde

punct

4.3.1 Reguli de joc

- Participanț i: poate fi jucat cu până la patru participanț i sau poate fi jucat ș i

cu patru perechi;
- Carti numerate de la 1 la 6: folosite pentru tragerea la sorț i ș i miș carea pieselor;

- Carti numerotate de la 1 la 3: folosite pentru a muta piesele în timpul Zonei de Dezbatere

Bullyngul este Zona de Dezbatere Etică;
- Începerea jocului: se amestecă cărț ile de la 1 la 6 ș i se continuă în ordine descrescătoare sau crescătoare ( a

criteriul jucătorilor) pentru a stabili aranjamentul;

- Miș carea pieselor: după ce s-a stabilit ordinea, se începe partida ș i se miș că piesele
conforme numerele extrase pe cărț ile de la 1 la 6;
- Finalizarea jocului: partida se încheie la casa Check-up sau la finalul jocului,
obligatoriu după minimum o tură pe tablă, în funcț ie de numărul maxim de
participanț i. Primul jucător care trece prin casa de verificare poate solicita numărătoarea cărț ilor.
La finalizarea meciului, se face contabilizarea punctelor cărț ilor.

[Link] Casele ș i scrisorile

În unele case, jucătorul primeș te cărț i, iar în altele trebuie să urmeze reguli.
- Plimbare ș i vizită surpriză: jucătorul alege un număr ș i, dacă ghiceș te, folosind cărț ile de 1
a 6, alege una dintre cărț ile sport, lectură sau alimente. Aceste cărț i valorează puncte doar dacă
estiverem în cupluri;
- Casa încercând norocul: jucătorul alege un component ș i îi pasează rândul;
 24

- Case zonă de dezbatere: jucătorul aș teaptă rândul ș i în următoarea rundă foloseș te cărț i de la 1 la
3 până la sfârș itul zonei de dezbatere (în interiorul zonelor de dezbatere, jucătorul este obligat să folosească cărț ile

de 1 la 3);
- Casa fim de zona de dezbatere: jucătorul aș teaptă următoarea rundă ș i reia utilizarea catraselor
de 1 la 6;
Casa vizită la direcț ie: jucătorul trebuie să folosească cărț ile de la 1 la 6. Dacă trage un număr par, avansează.

o casă, dacă scoț i un număr impar, te întorci cu o casă.

4.4 SINOPSE A FILMELOR

Bullying

Jordi este un băiat de 15 ani care a pierdut recent tatăl ș i, tocmai cu mama sa,
decide să se mute în oraș ul său pentru a începe o viaț ă nouă. În prima zi de ș coală la noua ș coală
Jordi se remarcă în clasa lui, la ora de matematică, ceea ce atrage atenț ia unui grup.
de băieț i zombatori. Între aceș ti băieț i se află Nacho, care este băiatul care articulează acț iunile de
Intimidare. Acț iuni degradante, foarte rele ș i triste sunt suferite de Jordi, care nu spune nimic la
nimeni, nici măcar mama ta.