UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ȘTIINȚE
ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR
ŞI PREŞCOLAR
Bullyingul în
societatea
contemporană
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ABSOLVENTĂ:
Lect. Univ. dr. Oana Lavinia Filip Eparu Debora
REȘIȚA
Anul 2023
CUPRINS
1. Introducere.
1.1. Proveniență și definire;
1.2. Persoane de risc.
2. Tipuri de bullying.
3. Bullyingul în școli.
4. Cauzele apariției bullyingului.
5. Combaterea bullyingului.
INTRODUCERE
Termenul de „bullying” provine din limba engleză, de la cuvântul „bully” care înseamnă
„bătăuș” şi face referire la o serie de acțiuni fizice, cibernetice, verbale sau relaționale împotriva
unei persoane sau a unui grup de persoane, cu rol de umilire, degradare, ofensare, intimidare.
Bullyingul este un termen extrem de cunoscut și „practicat” încă din vremuri străvechi, dar
cu precădere devine unul foarte consumator de energie pentru specialiștii din zilele noastre,
datorită creșterii procentului de persoane agresate atât pe rețelele de socializare cât și în viața reală.
Cazurile cele mai frecvente de bullying au loc la adresa copiiilor cu vârsta medie de 15 ani, dar nu
numai, ci mai sunt prezente și la persoanele supraponderale, cu abilități sociale scăzute, cu puțini
prieteni sau deloc, la persoanele sărace, de rasă sau religie diferită, cu abilități sportive slabe sau
dizabilități fizice.
([Link]
TIPURI DE BULLYING
Există patru tipuri de bullying, fiecare având caracteristici diferite și manifestându-se într-un
alt mod, dar toate având tentă de violență, agresivitate.
1. Bullyingul verbal se manifestă prin acțiuni verbale precum tachinarea, folosirea anumitor
porecle, insulte, jicniri, sarcasm, amenințări.
2. Bullyingul fizic are ca și caracteristici, acțiuni de felul: amenințarea prin ridicarea
pumnului sau a pălmii, lovire, împingere, îmbrâncire, bătaie, distrugerea lucrurilor
celuilalt sau gesturi obscene.
3. Bullyingul cibernetic sau electronic are loc în mediul online, prin folosirea tehnologiilor
digitale, ca de exemplu: răspândirea anumitor lucruri ireale despre o persoană anume sau
postarea de fotografii cu rol de jicnire la adresa unei persoane.
4. Bullyingul social sau relațional se referă la lezarea reputației sau a relațiilor unei persoane,
fiind incluse acțiuni de felul: excluderea și izolarea intenționată a celeilalte persoane,
răspândirea de zvonuri mai puțin adevărate și punerea într-o situație strânjenitoare în
public.
În fiecare din aceste tipuri de bulllying, mereu va exista un agresor sau mai mulți, o victimă
sau un grup de victime și martori. Iar cei mai mulți martori, de obicei, refuză ideea de a mărturisi
faptele agresorului/agresorilor, tocmai de teama de a nu se transforma din simpli martori în
adevărate victime.
([Link]
BULLYNGUL ÎN ȘCOLI
Cercetările de specialitate arată faptul că acest fenomen este prezent în școli de foarte multă
vreme, doar că pe timpul regimului comunist teama cea mai mare a copiilor nu era față de ceilalți
colegi ai lor, care erau mai înstăriți și care nu simțeau lipsa hranei sau a îmbrăcămintei, ci teama
cea mai mare era legată de problema reală care persista pe atunci, și anume foametea sau riscul de
sărăcie cumplită. Trecând de această perioadă, ajungem în școlile democratice, din zilele noastre,
când teama de sărăcie are un procent mult mai mic, dar apare teama de ceilalți colegi, mediul școlar
devenind unul intimidant, neplăcut, nefavorabil învățării, și se pune întrebarea: de ce?
De ce bullying în școli? Răspunsul este foarte simplu: acest lucru se datorează diferitelor clase
sociale existente în fiecare clasă de elevi și mai apoi la nivelul întregii școli. Dar acest lucru este
unul foarte bun, problema reală se află, de fapt, la nivelul de educație al fiecărui copil în parte. Cu
cât vor fi mai mult împletite noțiunile didactice teoretice (formarea celor opt competențe cheie-
competența de alfabetizare, multilingvistică, digitală, în domeniul științei, socială, antreprenorială,
cetățenească, de sensibilizare și expresie culturală) cu setul de valori umane (milostenia,
ajutorarea, empatia, toleranța, curajul) ce trebuie să însoțească fiecare ființă umană, cu atât mai
mult comportamentele violente vor scădea la un procentaj cât mai mic.
Cercetătorii afirmă faptul că fetele care au astfel de comportamente de bullying, se manifestă
prin bârfă și excluderea celorlalți, iar băieții recurg la acte de violență, în mod special violență
fizică.
„Conform datelor UNICEF, România este pe locul I în Europa la numărul de elevi cu vârsta
între 11 și 15 ani care agresează alți colegi. Aproape jumătate dintre copiii din România – 46% au
fost la un moment sau altul victime ale bullyingului, 53% dintre aceștia fiind fete și 47% băieți.”
(Laura Galescu, 27 noiembrie 2014. „Fenomenul bullying. Ce este și cum se manifestă în
școli”. DC News.)
([Link]
CAUZELE APARIȚIEI BULLYINGULUI
Sursele de proveniență a diferitelor tipuri de bullying sunt rezultate de obicei, din problemele
din spectru emoțional, a copiilor cu o stare materială și financiară destul de stabilă.
„Bullyingul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor
persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul
bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele
interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică,
în mass-media, chiar și între țări.” ( Iulia Durac, 20 decembrie 2016 „Fenomenul de bullying în
școală. Exemple europene de bună practică” PDF)
O altă cauză frecventă, datorită căreia există comportamente violente este expunerea unui
copil la violență, neglijare sau abuz, fapt ce îl determină să reproducă aceleași lucruri la care a fost
expus cândva; fenomen numit „efectul fluturelui”.
COMBATEREA BULLYINGULUI
În România, cea mai activă asociație de combatere și prevenire a bullyingului este Asociația
Telefonul Copilului care propune implementarea unor politici publice, în primul rând, de
recunoaștere a efectului de bullying prezent în școli și mai apoi, de identificare, intervenție și
soluționare.
„În noiembrie 2019 a fost promulgată legea care prevede interzicerea comportamentelor de tip
bullying în toate unitățile de învățământ.”
O altă inițiativă legistlativă a Asociației Telefonul Copilului prevede soluții concrete pentru
întâmpinarea momentelor de bullying din școli, numită Forumul Național Anti-Bullying.
Eveniment dedicat dezbaterilor pe baza acestui subiect cu privire la creșterea participării și rolul
sociețății civile în influențarea și îmbunătățirea politicilor publice. Printre temele dezbătute se
enumeră: strategii de gestionare a situațiilor de bullying, participarea copiilor în procesul de
conștientizare și prevenire a acestui fenomen, experiența altor state cu acest tip de fenom și reația
lor cu privire la acest aspect.
CONCLUZIE
În concluzie, această lucrare reprezintă doar o privire de ansamblu asupra aspectului de
bullying. Acesta fiind unul mult mai complex și din ce în ce mai mai prezent în școliile din
România, iar pentru soluționarea acestui curent este nevoie de o pregătire promptă și cât mai
exactă a cadrelor didactice, care intervin în educarea copiilor de vârste diferite.
NOTĂ PERSONALĂ
În opinia mea, chiar dacă acest fenomen este foarte întâlnit, în mod special, în școlile noastre, sunt
de cuviință că o bună pregătire a cadrelor didactice, atât din punct de vedere didactic cât și psihic
și un bun sprijin din partea părinților, ar reduce această problemă la un procent destul de mic, poate
chiar spre zero.
Surse online (data accesării:20.03.2023):
• [Link]
• [Link]
• [Link]
distrugator
• Laura Galescu, 27 noiembrie 2014. „Fenomenul bullying. Ce este și cum se manifestă în
școli”. DCNews [Link]
in-coli_460773.html
• Iulia Durac, 20 decembrie 2016 „Fenomenul de bullying în școală. Exemple europene de
bună practică”PDF [Link]
content/uploads/2014/11/[Link]
• [Link]
• [Link]
ul%20%C3%AEn%20r%C3%A2ndul%20adolescen%C8%9Bilor%20din%20Republica
%[Link]
Surse imagini:
• [Link]
• [Link]
• [Link]
