Apocalipsa

Jon Paulien I. CHEI DE DESCIFRARE A CODULUI 1. Introducere i privire general 2. Principiile de interpretare ale (Tiparul) Profeiei Biblice partea I 3. Principiile de interpretare ale (Tiparul) Profeiei Biblice partea II 4. Profei mori Lecii vii 5. Protecii pentru cercettorii Scripturilor 6. Lumea Crii Apocalipsa 7. Exegeza fundamental a Crii Apocalipsa 8. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea I 9. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea II 10. Aluziile Vechiului Testament i Semnificaia lor 11. Isus vzut in Vechiul Testament partea I 12. Isus vzut in Vechiul Testament partea II II. CELE APTE BISERICI I O VIZIUNE CEREASC 1. Prologul Crii Apocalipsa 2. Isus printre Sfenice 3. apte Scrisori ctre apte Biserici 4. Efes i Smirna 5. Pergam i Tiatira 6. Sardes i Filadelfia 7. Laodiceea 8. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea I

9. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea II 10. Cand Mielul ia Cartea 11. Leul, Mielul i Cartea 12. Cele apte Sigilii i Experiena Bisericii III. PECEILE I TRMBIELE 1. Fundalul VT i NT pentru Apocalipsa 6 2. Prima i a Doua Pecete 3. A Treia i a Patra Pecete 4. A Cincea, a asea i a aptea Pecete 5. Cei 144. 000 i Marea Gloat 6. Rolul Trambielor in Scriptur 7. Timpul cand Trambiele incep 8. Natura Trambielor 9. Prima i a Doua Trambi 10. A Treia i a Patra Trambi 11. A Cincea Trambi 1 12. A asea i a aptea Trambi IV. AVANSND CTRE CRIZA FINAL 1. Cele apte Tunete i Finalul Evangheliei 2. Sulul i Templul 3. Identitatea Celor doi Martori 4. Moartea i Invierea Celor doi Martori

5. Introducere in a doua jumtate a Apocalipsei 6. Rzboi in Cer i pe Pmant 7. Ultima Inelciune din Istoria Pmantului 8. Fiara din Mare 9. Fiara din Pmant 10. Ultima Generaie a lui Dumnezeu 11. Consecinele Necredinei 12. O Teologie a Celor apte Plgi V. SFRITUL TUTUROR LUCRURILOR 1. Secarea Eufratului 2. Btlia de la Armaghedon 3. Prostituata Babilon i Fiara reinviat 4. Babilon Cderea unei Mari Ceti 5. O Schi a Timpului Sfaritului 6. Un Rezumat al Evenimentelor Finale 7. Cei 1.000 de ani verset cu verset 8. Diverse Opinii cu privire la Mileniu 9. Noul Ierusalim 10. Strlucirea Noii Realiti 11. Pomul i Apa Vieii 12. Epilog Ganduri de Final

Apocalipsa
Jon Paulien

A. CHEI DE DESCIFRARE A CODULUI I. Introducere i privire general Se spune c puin cunoatere este un lucru periculos. Credei c acest lucru este valabil i in privina Apocalipsei? Bun venit la aceast serie de cercetare biblic intitulat Chei de descifrare a codului. Cum s studiem cartea Apocalipsei fr s ne pierdem mintea? Cartea Apocalipsei ce ganduri ii vin in minte? Ce asociem de obicei cu cartea 2 Apocalipsei? Numrul mistic 666, cei patru clrei, btlia de la Armaghedon, Noul Ierusalim? Cu siguran, cartea Apocalipsei a intrigat oamenii de peste 2000 de ani; in sensul acesta s-a scris: Este o carte ambigu, bizar, ciudat, provocatoare i puini s-au implicat s o studieze pentru mult timp. Se tie c oamenii i-au format preri foarte puternice in privina Apocalipsei i de asemenea se tie c nu au czut cu toii de acord in privina lor. Cineva sugera c dac intrebi 12 cretini despre cartea Apocalipsei, vei primi 13 preri, sau opinii diferite. Se pare c este o carte plin de un limbaj complicat de idei care ne pun mult in incurctur. Se spune c dac vrei s te apuci de studierea Apocalipsei, trebuie s fii nebun. i dac nu eti, dup ce te apuci, vei deveni cat de curand. Se spune, de asemenea de oameni mari ca Luther, au afirmat c aceast carte este atat de complicat, de enigmatic i de provocatoare, c ar fi mai bine ca oamenii de rand s nu incerce s o ineleag. Cunosc un cercettor contemporan care vede in aceast carte o expunere a eecului in dragoste, ea subordoneaz dragostea justiiei, autorul avand o plcere deosebit in a infrunta pe cei care nu erau de acord cu el. Prin urmare, cartea nu e un bun exemplu cu privire la modul in care trebuie s se comporte cretinii in lumea de astzi. Ca profesor de NT i ca cercettor

implicat in discuii revelatoare, in privina crii Apocalipsei, am realizat c aceasta este o carte foarte dificil de predat. Am observat c de obicei studenii vin la astfel de cursuri cu un bagaj de cunotine deja acumulate, cu alte cuvinte ei au deja opinii in privina crii. Ei au studiat cartea inainte de a-i forma idei clare cu privire la ea, au deja preri foarte bine formate chiar dac nu au petrecut prea mult timp cu studierea ei. Am ineles c trebuie s petrec un timp aproape egal cu cel al cursului pentru a-i inva s se dezvee, s se descotoroseasc de ceea ce studiaser mai inainte i s invee ce vrea s spun Cartea despre ea insi. Evident, pentru c Apocalipsa pretinde c ne inva despre viitor, ea exercit atracie pentru majoritatea dintre noi, pentru c suntem curioi s tim ceea ce va urma. Am vrea s tim ce se va intampla cu vieile noastre, cu lumea, cu propria ar. Dar problema este c viitorul reprezint ceea ce noi nu tim. i uneori, chiar intr-o carte ca Apocalipsa, care vine de la Dumnezeu pentru a ne revela viitorul, vedem manifestat aceast curiozitate a noastr de a descoperi in Carte viitorul aa cum ne-am inchipui noi c va arta. i astfel, oamenii au dezvoltat tot felul de idei vizavi de viitorul prezentat in Apocalipsa. Dar este o problem: a studia Apocalipsa fr dorina sincer de afla adevrul, este un lucru foarte periculos. Foarte muli oameni de-a lungul istoriei au studiat Apocalipsa i au emis idei pe baza ei, care i-au condus pe nite ci extrem de periculoase. M gandesc la grupul de Munster din Germania, de exemplu in 1534. Poate nu ai auzit de ei, dar ei au fost la inceput un grup de oameni care au inceput sa studieze Apocalipsa, dezvoltand o idee conform creia oraul Munster era Noul Ierusalim, oraul lui Dumnezeu, era locul in care Dumnezeu urma s aduc sfaritul lumii i recompensa pentru cei credincioi. Astfel c oraul lansa o provocare lumii: Noi suntem Noul Ierusalim, noi vom face lucrurile aa cum tim noi i voi nu mai putei face nimic in privina aceasta. S-au dus lupte

teribile in jurul oraului. Muli oameni au pierit de foame in timpul asediului, in timp ce ideile acestea nebuneti erau vanturate incoace i in colo. A fost un dezastru absolut i o mare tragedie. Dar nu trebuie s mergem inapoi cu 450 de ani pentru a inelege c interpretarea incorect a Apocalipsei este periculoas. Este suficient s ne intoarcem doar cu caiva ani in urm i s lum de exemplu oraul Wacco din Texas; un grup de oameni oneti s-au apucat s studieze cu sinceritate Apocalipsa, dar formandu-i propriile preri in privina ei, au provocat guvernul federal al SUA s intervin i s se lupte cu ei, sfaritul fiind o distrugere total. Aproape toi au murit; brbai, femei, chiar i copii mici sacrificai pe altarul interpretrii proprii a crii Apocalipsa. 3 Poate c gandeti acum: dac aa stau lucrurile, mai bine s ne inem departe de aceast carte. Se pare c ne poate cauza o mulime de probleme, e periculoas. Dar nici aceasta nu este atitudinea corect, pentru c a ignora Apocalipsa, a nu-i gsi interpretarea corect i sntoas pe care cartea este deschis s o ofere, ea va rmane atunci deschis pentru tot felul de lucruri ciudate, ca cele intamplate in Munster i Wacco. Dar a fost nevoie de asemenea situaii ca oamenii s fie foarte ateni la abordarea pe care i-o asum. Ca atare, a studia aceast carte este periculos, dar a nu o studia este la fel de periculos. Aa c ce vom face? Cel mai bun lucru ar fi s studiem, dar s i invm cum s o citim. In felul acesta devenind familiarizai cu ea, evitm superficialiti periculoase in care pot aluneca fanaticii, sau nepsarea i indiferena in care s-au complcut i se complac majoritatea cretinilor, chiar i slujitori ferveni cum a fost Luther. Pentru mine, este o mare incurajare c putem face propriile pregtiri pentru studierea acestei cri. O autoare pe care o apreciez foarte mult de ani de zile,

Ellen White, a scris aproximativ cu o sut de ani in urm cateva ganduri despre carte. Dei nu a fcut studii detaliate pe marginea ei, i-a ineles valoarea, aa c a vrea s v imprtesc cateva din aceste idei care m-au incurajat in cercetarea Apocalipsei. Ea spune: Noi nu nelegem lumea aa cum ar trebui. Cartea Apocalipsei se deschide cu invitaia de a nelege ceea ce ea conine. Dar noi nu nelegem pe deplin leciile pe care le conine n ciuda imperativei date de a o studia. Dar chiar dac au fost sute de ani de studiu, noi tot nu o nelegem aa cum ar trebui. Fiind o
carte dificil i provocatoare, trebuie s fim foarte serioi i consacrai, dndu-i cea mai mare

atenie. Dar exist i un al doilea tip de comentariu pe care ea il face in Mrturii ctre Predicatori p. 112-114. La pag. 113 ea spune: Cnd noi ca i cretini vom nelege ceea ce are aceast carte de revelat pentru noi, va fi o mare redeteptare; nelegerea corect a acestei cri aduce n viaa noastr o revigorare a experienei noastre cretine; i continu: Cnd credincioii vor avea o deplin nelegere a crilor Daniel i Apocalipsa, experiena lor religioas va fi total schimbat, vor avea atunci licriri din cetatea cereasc ale crei pori li se vor deschide. Mintea i inima vor fi schimbate, caracterul se va transforma i vor avea binecuvntarea ca recompens pentru o inim curat. Se pare c aceast carte bizar poate s ne dea o idee a ceea ce se afl n cer, a ceea ce este realitate universal i despre care nu putem afla nicieri din alt parte. Ne las s ntrevedem licriri dintr-un Univers dincolo de ceea ce putem vedea noi prin telescop. Ne poate da o impresie despre cum urmeaz s trim n adevrata realitate. Una dintre cele mai dificile i nesigure probleme a lumii noastre este c nu tim de unde vine, unde se duce, de ce este aici i sunt mii de oameni care caut s gseasc sensul vieii. Apocalipsa pretinde c este cartea care poate oferi exact acest gen de informaii. Foarte muli oameni care au studiat cartea Apocalipsei, au descoperit ceea ce Ellen White sugera, c atunci

cand intri cu adevrat in aceast carte, cand incepi s inelegi viziunea ei asupra lui Isus, asupra realitilor ceresti, asupra lumii care va veni i-au schimbat atitudinea i inelegerea, felul lor de a tri. Dar s nu uitm c dei putem beneficia de promisiunea lui Dumnezeu de a ne schimba vieile in urma studierii acestei cri, au fost muli care in urma studiului Apocalipsei au dezvoltat acele idei bizare care au adus atata dezastru in vieile lor i ale altora. Tot Ellen White spune c Dumnezeu va binecuvanta pe toi cei care vor cuta cu inima umil i smerit s ineleag ceea ce este revelat. Ea spune c dac vom ajunge s inelegem aceast carte, acest fapt nu va avea loc in urma unor studii intampltoare sau arogante eu tiu, eu sunt mult mai inteligent decat..., pot dovedi, am i studii in domeniu..., etc. sau ca urmare a increderii noastre in mintea noastr extraordinar i a puterii noastre de a dovedi altora c suntem mai tari. A fi smerit cu inima cand o studiezi, acesta este un lucru foarte greu. De cele mai multe 4 ori, cu cat s-a investit mai mult in educaie, cu atat omul avea impresia c poate stpani aproape totul. Dar aceasta nu este educaia adevrat. O persoan cu adevrat educat este aceea care realizeaz cat de puin tie de fapt; este cea care vede extraordinara varietate de opiuni care i se ofer in procesul invrii i inelegerii. O persoan cu adevrat educat este aceea care este umil i smerit cu privire la cunotinele ei i care recunoate cat de multe mai are de invat. Cartea Apocalipsei ne descoper de fapt cat de mult avem de invat. Sunt o mulime de cri care pretind c au inelegerea total, c pot s ne de informaii detaliate pentru urmtorii 3,

4, 5, 10 ani de istorie, bazai pe modul propriu de inelegere a crtii Apocalipsei. Dar arogana nu va face s fie de ineles aceast carte. Doar rugciunea ne va ajuta s fim deschii i gata s invm de la Dumnezeu ce are El s reveleze. i inainte ca El s ne descopere ceva, trebuie s avem acea dorin de a inva. A vrea s ne rugm impreun inainte de a ptrunde in studiul acestei cri extraordinare; va fi o lung i fascinant cltorie; s rugm pe Tatl s ne dea o inim deschis, un sprit smerit i dispus spre invare, pentru ca atunci cand vom deschide cartea s descoperim in ea ceea ce Dumnezeu vrea s ne spun, indiferent cat i ce ar costa. Scumpul nostru Printe, aceast carte a Apocalipsei este o mare provocare pentru noi. Te rog s ne deschizi mintea pentru a o inelege, iar mie s-mi revigorezi mintea ca s-i conduc pe asculttori prin acest studiu pas cu pas. D-ne fiecruia dintre noi un spirit de invare i ajutne s vrem adevrul mai mult decat orice. Vrem s tim adevrul indiferent cat ar costa acesta. Te-am rugat in numele Domnului Isus, Amin! S recapitulm ceea ce tim pan acum despre Apocalipsa: 1. este o carte dificil, provocatoare i periculos de interpretat. 2. necesit cea mai mare atenie i cea mai smerit inim in a fi abordat. 3. oricum, nu putem alge s o ignorm nu exist siguran in ignorarea Apocalipsei; trebuie s ne apropiem de ea, s-i inelegem mesajul i s-l aplicm zilelor in care noi trim. A vrea acum s vorbesc puin despre cateva informaii de baz: cine a scris cartea i cand a fost scris? i pentru c aceasta s-a petrecut cu 2000 de ani in urm, adesea nu putem fi cu certitudine siguri de fiecare detaliu. Potrivit Apocalipsei, scriitorul ei este un anume Ioan i acesta, oricine ar fi el, reiese c tia bisericile din Asia Mic, in special partea de vest, zona pe

care noi o numim astzi Turcia, o ar frumoas i cu oameni extrem de prietenoi i primitori. Dar acum 2000 de ani regiunea era o provincie roman din Asia. Ioan cunotea aceste apte biserici, era cunoscut de ele i in acelai timp era o figur autoritar pentru ele. Le scrie ca un conductor, ca o persoan respectat de ele, ca o persoan care caut s ajute, s ineleag mai mult cum s se raporteze la lumea in care tiau. Dar mai este o particularitate a acestei cri: faptul c limba in care este scris, greaca, are o gramatic stricat; vi se pare ciudat c Biblia poate s conin aa ceva? Dar aceasta este realitatea. Cei care au studiat greaca Apocalipsei au gsit unele dintre cele mai ciudate construcii. Voi detalia mai tarziu, ins acestea ridic unele intrebri cu privire la persoana care a scris cartea i de ce a fost scris in felul acesta. Unul dintre motivele posibile, ar fi c persoana care a scris-o nu era de origine greac. i intr-adevr sunt multe dovezi in carte c aceast persoana nu era grec i c de fapt venea din Palestina, avea rdcini iudaice. i probabil c motivul acestei gramatici ciudate este c acest evreu s-a mutat intr-o provincie roman din Asia, unde oamenii vorbeau greaca. Probabil c el insui nu tia greaca foarte bine, dar a fcut tot posibilul s scrie in aceast limb. In afara acestei cri mai sunt persoane in lumea veche care au scris despre Apocalipsa i care ne-au spus cine a fost acest Ioan i opinia lor despre el. i in general ei spun c acest Ioan a 5 fost un ucenic al lui Isus care cu aproximativ 60 de ani inainte de aceast carte fusese unul dintre cei 12 care a umblat cu El. Era fiul lui Zebedei i fratele lui Iacob. A inceput ca pescar pe Marea

Galielii, ucenicul tuntor, potrivit chiar spuselor lui Isus, dar care a devenit ucenicul iubit, avand un caracter bland, iubitor. Acest Ioan a stat in Ierusalim pentru caiva ani, pentru ca apoi s plece in Asia Mic unde s-a apucat s scrie aceast carte. Totui muli cercettori actuali ii pun intrebarea dac el ar putea fi intr-adevr autorul Apocalipsei. De obicei el este asociat cu Ioan care a scris una din evanghelii, dar aceasta este o carte foarte diferit de Apocalipsa. Gramatica de aici este simpl i frumoas i este expus istoria lui Isus intr-un mod extrem de literar. Pe de alt parte, Apocalipsa este o carte cu imagini terifiante, cu fiare bizare i simboluri ciudate, astfel c cele dou cri sunt intr-adevr diferite i muli cercettori nu pot trece peste aceast diferen. Dar sunt i alii care gsesc in aceste dou cri o mulime de puncte comune i atunci nu mai presupunem c autorii lor ar fi persoane diferite. Pentru un anumit motiv, Apocalipsa este plin de apte; evanghelia dup Ioan nu folosete acest numr, dei el se subinelege de multe ori. In evanghelia lui, in dreptul lui Isus, Ioan consemneaz doar apte miracole, nici mai mult nici mai puin. De multe ori apare o perioad de apte zile in slujirea lui Isus, ceea ce presupune c autorul este ataat de acest numr. Ambele cri folosesc din plin cuvantul mrturie i martor a fi martor, a da mrturie pentru Isus este un lucru important. In ambele se face referire la Isus ca la Cuvntul lui Dumnezeu nu-l mai gsim in alt carte a Bibliei Logosul este un termen unic pentru Ioan in Evanghelia sa i in Apocalipsa. Tot in ambele apare evident contrastul dintre lumin i intuneric. Aadar sunt foarte multe teme i concepte in comun in cele dou cri, astfel c nu e imposibil ca autorul s fie acelai pentru ambele. i totui, nu pot fi atat de diferite scrise de acelai autor? Una din explicaiile pentru gramatica stricat ar fi c Ioan, fiind evreu, a gandit in ebraic i a scris in greac, care nu era limba lui nativ.

Un cercettor american, Stephen Thompson, care a petrecut muli ani din cariera sa in Australia i Anglia, a scris o carte in care demonstreaz c greaca folosit in Apocalipsa are o influen ebraic, sau oricum semitic i c aceasta este cauza gramaticii incorecte. O a doua explicaie care este destul de plauzibil, este c Apocalipsa nu a fost scris in Efes, sau Smirna, sau in oricare alt biseric din Asia Mic, ci pe insula Patmos care este la vest de coasta Asiei Mici. Nu tim prea sigur de ce era el pe aceast insul, dar in general se presupune c era acolo ca prizonier, c fusese capturat de forele imperiului roman care era ostil cretinilor. Era un prizonier exilat. Fiind singur aici, a trebuit s scrie cartea in cei mai buni termeni pe care ii avea. Dac i-a scris evanghelia in Efes unde erau ajutoare i editori in jur care s-i ajusteze limbajul i s-i dea frumuseea pe care o simim astzi, pentru cartea Apocalipsei nu a mai avut nici un ajutor secretarial sau editorial. tim c apostolul Pavel a avut multe ajutoare la vremea cand nu mai putea s scrie aa cum o fcea la tineree. Tot ce-i mai rmanea de fcut lui Pavel era s semneze ceea ce dictase scriitorului pan atunci. In orice caz, potrivit tuturor atestrilor antice, ar trebui s acceptm faptul c Ioan, autorul crii Apocalipsa, a fost unul dintre ucenicii Domnului Isus. Cand a fost scris Apocalipsa? La inceputul, sau la sfaritul carierei sale? Cand anume in timp a fost scris cartea? Sunt in general dou opinii emise de cei care au studiat-o: (1) in timpul lui Nero, 65 AD, (2) in timpul lui Domiian, 90-95 AD. Care dintre aceste date ar fi corect? Au fost selectai cei doi imprai, pentru c ambii au fost persecutori ai cretinilor. Studiind Apocalipsa, reies cele dou teme ale uciderii i persecuiei urmailor lui Hristos. Aceasta duce uor la presupunerea c Apocalipsa a fost scris in timpul persecuiei, sau cel puin avand

6 atingere cu ea. Irineu, un scriitor cretin (175-200 AD), a fost cel care a susinut c Domiian a fost cel care domnea pe vremea scrierii Apocalipsei. Inainte de Domiian, imperiul roman nu era impotriva cretinilor. Dac de exemplu ne amintim de cartea Faptele Apostolilor, romanii il salvaser pe Pavel din mainile dumanilor lui: l-au salvat din mainile gloatei, din rzmerie, deci nu-i erau ostili i nici celorlali cretini. Nero intr-adevr a persecutat cretinii, dar actele lui par a fi mai mult personale, din cauza nebuniei, a depresiei accentuate de care suferea; astfel, actele lui nu erau actele intregului imperiu. Dar Domiian a fost cel care a hrnit i cerut venerarea pentru el insui. Una din ideile prin care impraii romani credeau c ii pot ine pe oameni loiali, era s se auto proclame zei i in multe pri ale imperiului ridicau temple pentru venerarea impratului. Dar majoritatea imprailor nu ineau neaprat s fie venerai. Se pare c primul care a inut s se instituie in mod real aceast venerare, a fost Domiian (85-95 AD) i din cauza acestei venerri impuse, cretinii au intrat in conflict cu imperiul. Venerarea impratului aducea laolalt religia i statul. Dac-l venerai era o problem religioas, dac nu-l venerai devenea o problema politic. Dac nu-l venerai, insemna c nu erai un cetean loial. Ca s demonstreze contrariul, fiecare persoan trebuia s se plece in faa statuii impratului i s aduc sacrificii in templele lui. Cretinii au intrat in mod evident in conflict cu aceast cerin de inchinare, pentru c ei practic refuzau o astfel de venerare. Ca atare, idea c Apocalipsa a fost scris pe vremea lui Domiin, pare cea mai pertinent. Irineu, care a scris in 180 AD, era unul dintre prietenii lui Policarp care a murit in jurul lui 156 AD i care era destul de btran ca s fi fost doar un adolescent pe vremea scrierii

Apocalipsei de ctre Ioan. Irineu i-a bazat susinerea c Ioan este autorul Apocalipsei, scris in jurul lui 90-95 in Efes, pe spusele lui Policarp. Aadar, vom accepta pe spusele acestui martor c Apocalipsa n-a fost scris mai devreme de aceast dat a primului secol, ci spre sfaritul secolului, cand imperiul roman a inceput s practice venerarea imprailor. A vrea s aduc i un martor biblic cum c Apocalipsa a fost scris destul de tarziu. Este vorba de dovada adus de Isus in predica lui de pe Muntele Mslinilor din Marcu 13. Dac avei o Biblie la indeman, v-a invita s o deschidei la acest capitol, la vv. 28-29: nvai aceasta de la smochin; aici, Isus descopere ucenicilor viitorul, descriindu-le ce va fi intre timpul cand El le spunea acele lucruri i cel al venirii Sale in glorie. Ucenicii L-au intrebat: Cnd se vor ntmpla aceste lucruri? Ucenicii, cu siguran n-ar fi vrut ca El s intarzie prea mult; ei Il iubeau, ii bucura faptul de a fi cu El i vroiau ca El s se intoarc cat mai repede posibil. La intrebarea lor, Isus le-a adus o serie de semne care vor fi mai intai: le-a vorbit despre hristoi fali, despre rzboaie i veti de rzboaie, despre foamete i ciumi, despre cutremure i semne cereti, despre incercrile i dificultile prin care vor trece, despre persecuii, profei mincinoi i despre Evanghelia care trebuia s ajung pan la marginile pmantului, inainte ca El s revin; le-a vorbit despre grozava incercare, mai mare decat orice a fost mai inainte i prin care vor trece cei din urm. i apoi, Isus a zis: Cnd vei vedea toate aceste lucruri ntmplndu-se, atunci s tii c este aproape. Venirea lui va fi aproape; va fi chiar la ui. Ce vrea s spun Isus aici? Vroia s spun c in momentul in care El vorbea cu ucenicii, venirea Lui nu era aproape. De fiecare dat cand a spus: Cnd vedei, atunci va fi aproape. Deci cand Domnul vorbea ucenicilor, timpul nu era aproape. O serie de evenimente trebuia s se intample inainte ca El s revin. i cand aceste evenimente aveau s se intample, atunci urma s fie aproape. S mergem

impreun la v. 33: Fii treji i vegheai, cci nu tii cnd va fi acea zi. Care zi? A venirii Lui. Nu tii cand va veni, dar tii v. 29 cand va fi aproape i anume, cand vei vedea toate aceste lucruri intamplandu-se. 7 S mergem la Apoc. 22:10, pentru c este cel mai interesant pasaj in lumina cap. 13:29, 33 din Marcu; avem aceeai expresie in gr., dar este aici o diferen: Nu pecetlui cuvintele acestei proorocii, pentru c timpul este aproape. Dar in Marcu 13 Isus spusese c timpul nu este aproape; atunci cand anumite lucruri se vor intampla, atunci vei ti c timpul este aproape. Aa c in 31 AD cand vorbea Isus, timpul nu era aproape. Unele evenimente trebuia s aib loc dup inlarea Sa. Dar in Apocalipsa, timpul mrturiei lui Ioan, timpul era aproape. Este o paralel verbal perfect in greac. Sunt singurele dou locuri in NT unde gsim aceste cuvinte: Timpul este aproape. Isus a spus c nu va fi aproape pan cand aceste lucruri aveau s se intample. Ioan spune: (acum) este aproape. Care este diferena dintre cele dou? Ea const in toate aceste lucruri... despre care Domnul Isus vorbea in Marcu 13:29; intre timpul cand a spus Isus AD 31 i timpul cand a scris Ioan AD 95, ucenicii vzuser toate acele lucruri intamplandu-se. Aa c Ioan scria in mod cinstit c vremea este aproape. Dar ai putea intreba: Cum puteau s se intample toate aceste lucruri doar in primul secol i care a fost marele eveniment care a avut loc in primul secol i care a adus toate aceste lucruri impreun? A vrea s prezint puin din istoria primului secol. Erau pe atunci hristoi fali? profei mincinoi? Da erau. In Fapte 8 este descris o astfel de imagine: Simon Magul, vrjitorul, care vroia s fie Mesia, conductorul poporului evreu. In cap. 5 sunt prezeni toi potenialii mesia. Iosif Flaviu de asemenea spune c erau foarte muli oameni care pretindeau a fi Mesia, in special

prin 60 AD. Erau rzboaie i veti de rzboaie? In 31 AD era pace in imperiul roman, dar nu i in 60 AD. In multe pri ale imperiului erau rscoale i in special in Palestina, in preajma Ierusalimului. Iudeii se revoltaser in 66 AD impotriva imperiului i timp de 4 ani au dus un rzboi teribil impotriva romanilor. De fapt, unele grupri de rezisten s-au meninut pan in 73 AD. i cred c in acest rzboi intre 66-73 AD, ucenicii au vzut implinirea cuvintelor lui Isus. Rzboaiele i vetile de rzboaie erau o realitate crud in Palestina in jurul anilor 60-70 AD. Dar despre foamete? In Fapte 11:28 este descris o foamete teribil in Palestina in jurul anului 46 AD. Dar ciumi? In timpul lui Nero 36.000 de oameni au murit intr-un singur anotimp in Roma toamna, din cauz unei ciumi bubonice. Dar despre cutremure? In anul 60 AD oraul Laodiceea a fost distrus de un cutremur. i astzi se mai vd in vechiul ora urmele cutremurului. In 63 AD cutremurul din Pompei, in 68 AD Roma insi a fost zguduit. Astfel, cutremurele au devenit ceva comun pe la jumtatea sec. I in zona Mediteranei. Dar semne cereti? O apariie teribil pe cer a fost inregistrat de ctre istoricul Iosif Flavius in timpul rzboiului dintre evrei i romani. In timpul asediului Ierusalimului, el a consemnat apariia pe cer a unui semn inspimanttor care le arta clar iudeilor c revolta lor va fi infrant i c Ierusalimul era condamnat. Dar despre persecuii? Faptele Apostolilor arat c intr-adevr cretinii erau persecutai. In multe locuri imperiul roman era favorabil cretinilor, dar cretinii au suferit foarte mult de la oamenii din jurul lor. Profei fali in biseric? In NT avem scrisorile ctre Galateni, Coloseni, 2 i 3 Ioan, care vorbesc despre teribilele erezii crora trebuia s le fac fa Biserica inc de timpuriu. De asemenea epistola lui Iuda, sau 2 Petru, vorbesc despre intenia unora de a-i indeprta pe cretini de invturile Scriturilor. Dar Isus spusese c evanghelia va ajunge la toat

lumea inainte ca El s vin. In Col. 1:23, Pavel spune: evanghelia care a fost propovduit oricrei fpturi de sub cer; el avea convingerea c evanghelia fusese predicat la toat lumea in acel prim secol; de asemenea in Rom. 1:8, 16-26. In privina marii stramtorri? Ellen White in cap. Distrugerea Ierusalimului din Tragedia Veacurilor, spune, pe baza multor mrturii istorice din primul secol, c la asediul Ierusalimului, locuitorii lui au trecut prin cele mai grozave chinuri care fuseser suferite pan atunci. 8 Astfel, Ioan, trind in acel secol intai cu toate semnele lui, a observat faptul c avea suficiente motive s cread c vremea era aproape, potrivit spuselor lui Isus care le anticipase. Aceasta ne indic faptul c aceast carte nu a fost scris pe vremea lui Nero, cand semnele erau in plin desfurare. Ea trebuie s fi fost scris dup distrugerea Ierusalimului (70 AD), cand cretinii au fost i mai convini de cuvintele lui Isus din Marcu 13. Totui au trecut 2000 de ani de atunci, iar intrebarea mea acum este: Cum a putut Ioan s vad timpul ca aproape? Cu siguran c nu era aproape din perspectiva noastr uman, pentru c inc 2000 de ani au mai trecut. Dar cu siguran ar fi putut fi aproape din perspectiva lui Dumnezeu care dorea ca orice persoan s fie gata in fiecare epoc. i dac Isus este sau nu mai aproape in viaa ta, aceasta conteaz, pentru c nu tim dac aceasta nu este poate ultima noastr zi pe acest pmant. i cu siguran c pentru fiecare persoan care Il ateapt pe Isus, timpul acesta este aproape i pentru noi cei de acum. Pe msur ce vom studia cartea Apocalipsei, vom descoperi c ne apropiem de un eveniment crucial in istoria acestei omeniri: revenirea pe nori a Domnului Isus, astfel c, in sensul cel mai real i pentru noi timpul este aproape. S ne rugm: Doamne bun, pe msur ce am inaintat in studiul Apocalipsei, am ajuns la un punct de

rscruce in jurul anilor 90 AD venirea Ta prea foarte aproape i au trecut atatea generaii in care oamenii Te-au ateptat. Te rog s ne susii s continum studiul acestei cri. Te rugm s ne dai inelepciune i putere de inelegere in privina pasajelor mai dificile, s ne deschizi mintea pentru fiecare cuvant al Tu i pentru a face voia Ta. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! II. Principiile de interpretare ale Profeiei Biblice (Tiparul) partea I Este Dumnezeu consecvent? Este El creativ? Probabil c este uor s spunem Da la ambele intrebri. Dar numai puin! Creaia in sine, nu face ca lucrurile s se schimbe? Atunci cum inelegem un Dumnezeu care nu se schimb cu un Dumnezeu Creator care se schimb? S ne rugm la inceput: Doamne bun, vom incepe s explorm profeiile i principiile corecte de interpretare ale lor, care neglijate au dus adesea la o inelegere greit, eronat a acestor profeii. i cred c parcurgand profeiile i principiile impreun, vom descoperi cateva din cile prin care Tu lucrezi cu oamenii; cateva modaliti prin care Tu ni Te descoperi, aa cum Te-ai descoperit lui Ioan in Apocalipsa. Cat timp vom studia impreun, d-ne Te rog inelegere pentru a pricepe aceast carte mult mai clar. Ii mulumesc in Numele lui Isus, Amin! Cand deschidem pentru prima dat aceast carte, constatm c scriitorul este cineva cu numele Ioan i c acesta este numit profet Apoc. 22:8-9 i c aceast carte este numit profeie Apoc. 1:3; 22:10. Aadar, Apocalipsa este o profeie venind de la un profet. Aceasta ne amintete de VT in care avem muli profei care au lsat in urma lor scrieri profetice. M gandesc la Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel, Zaharia, Maleahi, ca modele de ceea ce este un profet i de ceea ce este o profeie. Profeia are de-a face cu aciunile lui Dumnezeu din trecut, prezent i viitor. i adesea Dumnezeu acioneaz prin oameni sau pe cont propriu. Aceasta inseamn c uneori profeiile sunt condiionate. El zice: Se va intampla aceasta, sau aceea, dac tu vei face

asta i asta. Dar uneori El spune: Aa voi face i nu conteaz rspunsul vostru la ceea ce am de gand s fac. Intrebarea care revoluioneaz pe cretini astzi, privind la cartea Apocalipsei este: Cum putem inelege nite profeii care n-au fost implinite? Cum putem inelege nite lucruri care vorbesc despre viitor cand ele nu au avut inc loc? Singura modalitate sigur este aceea de a urmri cum s-au implinit profeiile in trecut. Biblia ne d multe exemple de profeii date la un 9 anumit moment din istorie i implinite dup aceea, intr-un alt timp al istoriei. Studiindu-le pe acestea, vom avea indicii care ne vor ajuta cum s-l inelegem pe profetul Ioan i profeiile pe care el le-a scris in Apocalipsa. S aruncm o privire la modul biblic de profeie. La aceste punct ne intereseaz cum lucreaz profeia la nivel general, prin toat Biblia i nu inc in mod special pentru cartea Apocalipsei, ci pentru a pune bazele in mintea noastr despre modul in care funcioneaz profeia in Biblie. Am vzut la inceput c aceast carte poate fi ineleas i in mod distructiv, aadar avem nevoie de calea cea mai corect de a o aborda, modul corect in care Dumnezeu vrea ca noi s o inelegem. Aadar trebuie s privim la toate mrturiile VT cu privire la modul constant in care Dumnezeu a lucrat prin profeie pentru a inelege profeiile Apocalipsei. Totul in VT se bazeaz pe patru acte majore ale lui Dumnezeu i toate profeiile sunt legate intr-un fel sau altul de acestea i anume: Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul ducerea in i intoarcerea din exilul Babilonian. Ultimul a fost un mare eveniment, chiar dac a fost nevoie de 70 de ani pentru a se implini. Aceste patru evenimente din VT Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul, reprezint cele patru mari acte ale lui Dumnezeu in VT. Poate spunei: Cum se leag

profeia de evenimente trecute, precum Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul, cand noi credeam c profeia are de-a face doar cu prezicerea viitorului? Noi legm in general profeia de viitor i lucrul acesta este adevrat, dar profeia mai inseamn i interpretarea unor acte, unor evenimente pe care Dumnezeu le-a declanat s se intample, sau a unora pe care le va aduce. Aadar profeia nu este limitat la evenimente de viitor, ci poate s aib de a face cu evenimente trecute. Profeia este explicarea de ctre Dumnezeu a propriilor acte, chiar i a celor care au avut loc i au devenit deja istorie. S examinm aceste evenimente din Biblie i cum sunt raportate profeiile la ele. S incepem cu Creaiunea i cu Potopul. Un lucru uimitor pe care cercettorii l-au observat studiind ebraica crii Genesa, a fost acela c istoria potopului, conform scrierii ebraice, era o descriere opus istoriei creaiunii. Altfel spus, istoria potopului nu este spus in alte cuvinte, ci sunt folosite aceleai cuvinte de la creaiune. Potopul apare in Geneza 6-9, iar creaiunea in Geneza 1-2. Dac vom compara cele dou istorii, vom descoperi c istoria potopului este descris ca o desfacere a actului creator, potopul este povestit ca o re-creaiune, o repunere a elementelor creaiei impreun dup potop. S v dau cateva exemple: in ambele naraiuni, apele acoper pmantul; in ambele se vorbete despre vieuitoare, despre apte zile, despre suflarea de via. Sunt foarte muli termeni paraleli in nararea celor dou evenimente. La creaiune Dumnezeu urmeaz un proces de separare, de distincie: El separ apele de pmant, pmantul de atmosfer apele de jos de apele de sus; separare i distincie. S urmrim impreun in Gen. 1 procesul creaiei i cum este descris acesta. Vom descoperi principiul dup care funcioneaz profeia biblic i aceasta in relaie cu cartea

Apocalipsei de care ne vom ocupa in mod special. Vom vedea c Dumnezeu are o metod pentru noi, singura de altfel de a inelege cuvintele Lui: Gen. 1:4, 7, 9, 14 Dumnezeu separ: lumina de intuneric, aa incepe descrierea procesului creaiunii; apa de deasupra de cea de jos i ziua de noapte. Aadar, in creaie este un proces de separare i de distingere, individualizare. S urmrim acum istoria potopului: Gen 7:11 aici are loc reversul separrii; apele de jos se unesc din nou cu apele de deasupra. Ceea ce fusese pan aici distinct, este reunificat, ce fusese odat separat, acum este pus din nou laolalt. Gen. 7:20 la creaiune, apele erau separate de uscat, la potop apele acoper din nou uscatul, aducand din nou pmantul in condiiile de dinaintea creaiunii. Astfel, la potop descoperim o distrugere a procesului creaiei, o ruinare pas cu pas a ceea ce Dumnezeu a creat iniial ca separat i distinct. Au fost de asemenea uniuni perfecte la creaiune in ceea ce privete relaiile de 10 exemplu intre Dumnezeu i omul Adam, intre Adam i Eva, intre Adam i mediul inconjurtor in care tria. La potop aceste legturi divine, aceste uniuni au fost distruse. Adam este separat de Dumnezeu, relaiile dintre oameni sunt de asemenea distruse pentru c deveniser ticloi in istoria potopului i incepuser s se urasc unii pe alii, s se ucid unii pe alii rasa uman fiind astfel distrus. Mediul inconjurtor este separat de rasa uman care nu-l mai respect i astfel abilitatea omului de a controla mediul inconjurtor este distrus. Astfel, in istoria potopului, ceea ce a fost separat in actul creaiunii, se reunete la potop i ceea ce fusese unit la creaiune, se separ, se destram la potop. Cel mai important de reinut este faptul c autorul folosete acelai limbaj pentru potop ca i pentru creaiune, potopul fiind descris in aceiai termeni ca i creaiunea. Apoi, dup potop, avem recreaiunea in Gen. 8-9. In timpul potopului, pmantul se

reintorsese la starea de haos de dinainte de creaiune, atunci cand pmantul era acoperit complet de ape Gen. 1:2. In Gen. 1 pmantul era acoperit cu totul de ape. In Gen. 7:24 i 8:1 avem descris starea pmantului aa cum era inainte de creaiune. In Gen. 8:9 avem de-a face cu o refacere, o remodelare a pmantului in limbajul creaiunii; inc odat uscatul este adus la existen v. 13, inc odat are loc o reinnoire a sezoanelor v. 22 i chiar o reamintire a faptului c omul a fost creat dup chipul lui Dumnezeu 9:6. Dumnezeu va face chiar legmant cu oamenii c aceast restaurare, separare din nou, va dura v. 11. Prin imaginea curcubeului, Dumnezeu garanta c va menine de atunci in colo separarea, distincia: anotimpurile vor fi pstrate, ziua i noaptea vor fi separate...; in cap. 10 rasa uman se inmulete i umple din nou pmantul aa cum fusese poruncit iniial, la creaiune. Limbajul pentru Potop, cel de al doilea mare act al lui Dumnezeu, este paralel cu limbajul primului mare act al Su, Creaiunea. In istoria potopului creaiunea se destram pies cu pies, aa cum un copil destram un LEGO i apoi, dup potop, din nou pies cu pies, in acelai limbaj al creaiunii totul este refcut, reconstruit. Mai mult, in Creaiunea iniial fusese un Adam, iar Noe, figura central a Potopului, este cel de al doilea Adam (a nu fi confundat cu Isus). La creaiune animalele fuseser aduse la Adam pentru a le numi i a domni peste ele. De asemenea ele sunt aduse la Noe in Gen. 7:15. Animalele au venit la Noe, la arc, exact cum au venit la Adam la creaiune. In ebraic sunt folosii aceiai termeni pentru ambele aciuni. Atat Noe cat i Adam au primit un legmant de la Dumnezeu; in Gen. 1:28-30 avem legmantul incheiat cu Adam: ...Cretei, nmulii-v; Adam urma s guverneze pmantul, acesta era legmantul cu el. De asemenea, Adam a primit drept hran legume i fructe. La fel i cu Noe in cap. 9:1-3, unde vom gsi un limbaj similar ...L-a binecuvntat;

din nou similitudine in limbaj. Noe este un al doilea Adam, un nou Adam, care primete binecuvantarea inmulirii, primete dieta de la Dumnezeu, astfel limbajul Creaiunii se repet in concluzia Potopului. Dar dac primul Adam a avut o cdere, pctuind i cel de al doilea, Noe are una, pctuind i el. La primul, cauza a fost un fruct, la fel i la cel de-al doilea. Cele dou evenimente sunt paralele. De fapt, in ebraic similitudinea este in ambele. In ebraic, Adam inseamn pmnt, sau sol, iar Noe era un om al pmantului, adic lucra pmantul i va cdea din cauza fructului Gen. 9:20-21, 24. Cuvantul ebraic pentru pmant aici este adamah om al pmantului, lucrtor al solului; Noe era un om al pmantului. A fost i Adam un om al pmantului? Gen. 2:7 Adam a fost format din rana pmantului. Ca i la Adam, dup ce a trecut ameeala produs de fructul oprit a vzut unde a ajuns i Noe cand s-a trezit din beie i a deschis ochii a descoperit cat de mult se indeprtase de statutul de om neprihnit. Dac citim descrierea din Gen. 9 descoperim c Noe s-a imbtat cu vinul de la via recreat prin plantare dup potop. Dup pctuire, lui Adam i s-au deschis ochii i a descoperit 11 nenorocirea; cand Noe s-a trezit din beie i a deschis ochii a realizat ce inseamn s te joci cu pcatul. Scopul pentru care am fcut aceast incursiune este acela de a descoperi c este o paralel incredibil intre cele dou evenimente. Este clar c cele dou istorii au un tipar comun i un limbaj comun. Creaiunea ofer limbajul pentru descrierea potopului. Amandoi Adamii au fost fcui dup chipul lui Dumnezeu, amandoi au adormit i amandoi au czut din pricina unui fruct. Dar sunt i diferene intre cele dou evenimente. La potop nu este nici un arpe, nici un pom al vieii, nici un test i nici o femeie menionat ca avand un rol esenial. Aadar sunt i elemente distincte, nu toate elementele de la creaiune sunt menionate cu ocazia potopului, dar

in principiu limbajul creaiunii este folosit pentru a descrie potopul. S mergem mai departe, la un alt eveniment din istoria VT pentru a demonstra c acelai principiu se aplic oriunde in Biblie. Am vorbit despre Creaiune i despre Potop, acum ne indreptm spre cel de al treilea mare act al lui Dumnezeu in istorie: Exodul. Iari o situaie haotic dar puin diferit aici. In loc ca apa s acopere tot pmantul, ea acoper pmantul doar pe unde oamenii lui Dumnezeu trebuie s mearg; ea se interpune intre copiii lui Dumnezeu i locul in care ei trebuia s ajung conform poruncii Sale. Este povestea trecerii Mrii Roii. Copiii lui Israel erau impiedicai de aceast mare barier s-i continue drumul aproximativ 2.000.000 de oameni fr nici o barc. Dei apele din istoria Exodului nu sunt apele de la creaiune, totui, in ebraic, limbajul povestirii Exodului, al Mrii Roii, este acelai ca la Creaiune i la Potop. Apele care acopereau atunci pmantul intreg, sunt puse in paralel cu apele care acoper drumul poporului Su: Marea Roie: Exod 14:21-22 Domnul a mprit apele; v spune ceva limbajul acesta despre actul creaiei originare? Moise ridic mainile sale deasupra apelor i toat noaptea aceea Domnul a folosit un vant pentru a despri apele mrii. La inceput Gen. 1:2, peste pmantul acoperit de ape era un vant (in original cuv. este la fel cu spirit, duh), care apare din nou in potop la uscarea pmantului. La fel pentru Marea Roie acelai cuvant vant. Apele sunt desprite cu ajutorul acelui vant, acelai cuvant ca la Gen. 1 i israeliii trec Marea Roie pe pmant uscat, la fel ca in Gen. 1. Se puteau alege mai multe expresii pentru pmant uscat, dar este folosit acelai cuvant ca in Gen. 1 atunci cand se vorbete despre pmantul uscat desprit, separat de ape. Exodul israelit prin trecerea Mrii Roii, urmeaz acelai tipar in ceea ce privete limbajul, ca la Creaiune.

Un alt exemplu: Exod 4:22 Israel Primul Meu nscut... fiul Meu Cine a fost fiul lui Dumnezeu, cel intai nscut, in termenii rasei umane?: Adam. Acum, Israel devine ntiul nscut. i aa cum primul fiu, Adam, avea motenirea asupra lui, asupra intregului pmant, aa i poporul Israel trebuia s intre in motenirea Canaanului Deut. 11:22-25. Aa cum Dumnezeu crease pe Eva, la inceput de creaie, aa creeaz acum un popor: poporul Israel. Dac la creaiune exista pomul vieii, ca un dar de la Dumnezeu pentru a manca i a tri, la fel, in istoria Exodului exist un pom al vieii, tii care este?: mana, care cdea din cer zi de zi, painea miraculoas de la Dumnezeu pentru a-i ine in via de-a lungul cltoriei lor prin pustie. i aa cum la creaiune Adam a fost testat printr-un fruct, aa a fost testat i poporul lui Dumnezeu in pustie. In Deut. 8:1-3 Moise ne arat cum a testat Dumnezeu credincioia poporului. Dac la creaiune a fost un arpe Gen. 3, au fost i pentru poporul evreu erpii veninoi din Numeri 21. i aa cum la inceput a fost un legmant intre Dumnezeu i Adam, tot la fel avem i un legmant cu poporul evreu in Exod 19. Dar i aici sunt diferene: in Exod sunt multe spiritualizri ale evenimentelor cu paralelism in Creaiune i Potop. De exemplu haosul apelor in jurul pmantului este vzut ca o paralel nu numai pentru Marea Roie, dar i pentru condiia de sclavie in care se gseau israeliii. Erau intr-o situaie in care aveau nevoie de puterile creatoare ale lui 12 Dumnezeu pentru a fi eliberai din puterea egiptenilor. i din nou sunt folosite aceleai cuvinte ca la Creaiune pentru a-i descrie pe israelii atunci cand prseau Egiptul pentru a se intoarce in Palestina. Adam il reprezint pe Israel i Adam i Eva devin un fel de tip, un simbol in istoria

Exodului cu privire la ceea ce Dumnezeu realiza acolo, iar grdina Edenului este acum Canaanul din Palestina, ara in care urma s curg lapte i miere, un inut bine udat de ape, un pmant care avea s se asemene cu grdina Edenului. Aadar, in istoria Exodului se pstreaz aceleai paralele de la Creaiune, dar nu mai avem atatea detalii pe care le vom observa mai tarziu in Apocalipsa. Moise, copil fiind, scap din incercarea faraonului de a-l ucide. Este salvat odat cu poporul Israel prin sangele pascal i vor fi 40 de ani de incercare in pustie i Israel insui trece prin apele desprite. Nu avem un Adam i Eva trecand prin ape. In Exod sunt de fapt dou despriri de ape: (1) cand israeliii trec prin marea Roie, (2) cand trec Iordanul. Aadar, In Exod se gsesc similariti i diferene fascinante cu Creaiunea i Potopul. Poate c a fost puin cam obositoare aceast incursiune, dar a fost necesar i ne incurajeaz s ne apucm de un studiu serios al acestor dou cri: Geneza i Exodul din perspectiva artat. Aadar, avem de invat de aici c nu este de nici un folos s acumulm amnunte biblice doar pentru propriul nostru amuzament. i ce putem inelege din aceste evenimente Creaiune, Potop i Exod? Cumva felul in care Dumnezeu ii folosete pe proroci ca s se explice pe El Insui i cum ne putem folosi noi de ele pentru a inelege Apocalipsa i a o aborda corect? Cred c putem extrage cinci lucruri pe care putem s le invm din aceast serie de paralelisme: 1. In primul rand Dumnezeu este consecvent. Aciunile Lui trecute sunt tipar pentru cele ce urmeaz. Ceea ce a fcut la Potop este tipar pentru ceea ce a fcut la Marea Roie. Cele dou evenimente sunt aa de diferite i totui acelai Dumnezeu intervine in ambele situaii, acelai Dumnezeu este consecvent. Ce face El acum, este similar cu ceea ce a fcut El atunci i aceasta devine un model pentru ce va face

maine. El este credincios propriilor promisiuni. Acesta cred c este cel mai incurajator mesaj pe care il putem lua cu noi. Felul in care acioneaz Dumnezeu astzi, este cel in care a acionat intotdeauna i felul in care va aciona maine, este cel in care acioneaz astzi. Avem nevoie s tim c Dumnezeu este statornic in viaa noastr. i cand trecem prin momente grele, cand credem c El ne-a uitat, s ne aducem aminte c dac El a fost acolo in trecut, credincios promisiunilor Sale, El este i in prezent i maine va fi la fel de credincios i consecvent fgduinelor fcute. i aa cum avem evenimente pe care le putem contabiliza, tot aa in viaa noastr vom descoperi momente in care evident a fost mana lui Dumnezeu care ne-a cluzit. 2. Dumnezeu nu este previzibil pare s fie o contradicie intre cele dou: consecvent dar imprevizibil. Felul in care Dumnezeu abordeaz lucrurile i fiinele umane este intotdeauna nou. Consecvena Lui se manifest prin faptul c El intotdeauna intervine in viaa oamenilor sau a naiunilor, dar Ii rezerv dreptul s intervin in modul in care dorete i potrivit situaiei. Cu alte cuvinte, este acolo i tiparul anterior dar nu in totalitate. Nu este nici un pom al vieii in ceea ce-l privete pe Noe i nici in Exod. El nu se simte legat s pstreze toate detaliile modelului, tiparului iniial. Uneori oamenii se apropie de Biblie cu un hiper-literalism, cutand ca fiecare amnunt anterior s fie exact i pentru viitor i astfel interpreteaz profeiile neimplinite ca pe ceva ce Dumnezeu urmeaz s fac precum spusese mai inainte. 13 Dar nu trebuie s uitm c Dumnezeu trebuie lsat s fie Dumnezeu i s nu fie previzibil in totalitate. Trebuie s-I lsm libertatea s fac lucruri noi din cand in cand, libertatea de a trece dincolo de tiparul anterior. Ca atare, activitatea Lui

ulterioar va avea mult din tipar dar nu totul. 3. Dumnezeu este creativ exist dezvoltare in aciunile Lui, imboginduse, amplificandu-se dac putem spune aa. Cu alte cuvinte, El aduce cretere i dezvoltare oamenilor Lui. Dumnezeu transcende ce a fcut mai inainte. El este consecvent in aciunile Sale, dar El poate imbogi, infrumusea, prin capacitatea Sa creatoare, aciunile Sale ulterioare. Faptul aceasta este incurajator pentru mine, deoarece Biblia spune c oamenii mantuii sunt cei care vor tri pentru totdeauna cu Dumnezeu. A tri o venicie sun extraordinar la prima vedere, dar privit mai atent te cam inspimant. Chiar ai vrea s trieti o venicie exact aa ca acum? Cu toate incercrile i problemele i dificultile, incertitudinile, durerea i respingerea de aici? S trim venic ca aici? Nu doar c ne-am plictisi, dar ne-ar durea enorm i aceast durere va fi amplificat cu fiecare mileniu care s-ar scurge in venicii. Cat de incurajator este s tim c Dumnezeu este creativ. In venicie El va veni mereu cu idei noi, cu planuri noi, cu strategii noi i ne va implica in aceste lucruri. Cu siguran, lucrurile nu vor mai fi ca inainte, ele vor fi intr-o continu dezvoltare i schimbare. Il descoperim pe acelai Dumnezeu creator in profeia biblic, profeie care Ii permite s acioneze de fiecare dat in mod creativ, pstrand consecvena trecutului, dar avand libertatea s adauge mereu ceva nou. Ceea ce s-a intamplat odat in trecutul vieii noastre, se poate repeta in prezent, sau viitor, dar intr-un mod cu totul nou, in concordan cu consecvena caracterului lui Dumnezeu dar i cu libertatea de a aciona in calitate de Creator. 4. Dumnezeu ntlnete oamenii acolo unde ei se afl Biblia descrie activitatea lui Dumnezeu in experiena scriitorilor ei, printr-un limbaj asociat cu

aciuni ale Sale din trecut. Cand El vorbete unui profet, o face in limba acestuia, in limba cu care acesta este familiarizat, in limba trecutului profetului; i sincer vorbind, ar putea un profet s ineleag mesajul altfel? Ar putea un profet s ineleag un mesaj de la Dumnezeu care ii este dat intr-un limbaj cu totul de neineles, cu care nu este deloc familiarizat? Nu prea cred! La urma urmei, limbajul pe care noi il folosim, reprezint tot ceea ce aparine trecutului nostru, nu-i aa? Singurul limbaj pe care il tim este cel invat din pruncie. Aadar, limba pe care o vorbim, este o limb a trecutului nostru. Cand Dumnezeu vorbete unui profet, scriitor biblic, El o face in limbajul propriu, cunoscut profetului. Cel mai sigur mod de a inelege Biblia este s ne raportm la cum a ineles propriul ei scriitor mesajul, care era limbajul pe care il inelegea profetul i care aparinea nu viitorului lui, ci trecutului su. Profeiile neimplinite trebuie inelese in acelai context al limbajului i al timpului celui care lea scris iniial. Aadar, cel mai sigur mod de ptrundere in studiul Apocalipsei, este de a inelege mai intai limbajul timpului lui Ioan, al anilor 95 AD. A studia i aplica Apocalipsa prin limbajul i conceptele zilelor noastre, nu este potrivit pentru o carte antic, luand in considerare faptul c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt i intr-un timp definit al istoriei. Mesajul Apocalipsei va fi ineles atunci cand o vom studia in contextul circumstanelor i limbajului primului secol cretin, pentru c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde ei se afl la data interveniei Sale. 5. Spiritualizarea odat cu Exodul, are loc o spiritualizare a 14 evenimentelor, o micare de la literal la spiritual i figurativ. Cu alte cuvinte, Dumnezeu poate folosi limbajul literal al trecutului pentru unele acte: Creaiunea,

Potopul, dar de la scenariul de baz se trece la spiritualizarea actelor Sale in alte situaii i cand ajungem la experiena Exodului, observm c acelai limbaj este totui foarte diferit cu privire la natura celor intamplate in primele dou evenimente. Limbajul trecutului este respectat, scenariul de baz este pstrat, dar Dumnezeu folosete acum acel limbaj intr-o form figurat, spiritualizat. De exemplu trecerea de la Adam la Israel, sau de la Eden la Palestina, sunt folosite aceleai cuvinte, dar sensul lor e mult lrgit. Dac inelegem aceste puncte, vom inelege cum ii folosete Dumnezeu pe profei pentru a-i transmite mesajele i in felul acesta vom fi mai bine pregtii pentru a inelege cartea Apocalipsei. In urmtoarea intalnire ne vom ocupa de inelegerea profeiilor cu privire la exilul Babilonian din vremea profeilor Isaia, Daniel i Maleahi i apoi vom merge in NT la cartea Apocalipsei s vedem cum continu aceste revelaii, cum tiparele din VT vor fi utilizate i de Ioan. S ne rugm la sfaritul acestui studiu: Doamne bun, Ii mulumim pentru consecvena Ta, pentru c putem avea incredere in modul in care ai acionat in trecut in vieile noastre i pentru c tim c vei rmane credincios promisiunilor Tale. In acelai timp suntem incantai c nu eti previzibil, c eti creativ, c in ciuda dificultilor din trecutul nostru Tu poi s faci mult mai mult i s ne pregteti lucruri mree. Ii mulumim c Tu ii intalneti pe oameni acolo unde sunt, c Te putem inelege in propriile noastre cuvinte, in propria noastr limb. Te-am rugat in Numele Domnului Isus, Amin! III. Principiile de interpretare ale Profeiei Biblice (Tiparul) partea II

V-ai mirat vreodat de ce atata diferen de opinii in privina Apocalipsei? Este vreo posibilitate de a citi aceast carte in propriul nostru limbaj? S ne rugm: Doamne bun, Ii mulumim pentru posibilitatea de a deschide din nou Cuvantul Tu i pentru c astzi vom studia profeii din VT i in special material greu de ineles i stpanit, scris cu mii de ani in urm, Te rugm s fii cu prezena Ta in inimile noastre i in minile noastre ca s fim gata s inelegem; in numele Domnului Isus, Amin! V amintii c in ultima prezentare am vorbit despre Creaiune, Potop i Exod i am observat cum a fost folosit acelai limbaj in toate aceste trei evenimente aa cum le descrie Biblia? Am descoperit c exist un tipar, un model in aciunile lui Dumnezeu, iar in aceast parte, vreau s revedem acest tipar de baz i s-l extindem asupra unor profei din VT, cum ar fi Isaia, Daniel i Maleahi i s analizm implicaiile i impactul acestuia asupra Apocalipsei. S recapitulm pe scurt principiile de baz studiate in cea de a doua prezentare unde am descoperit c Dumnezeu este: 1. Consecvent lucrurile fcute in trecut, intr-un fel sau altul vor fi reluate in prezent sau in viitor. 2. Imprevizibil este liber s fac lucruri noi. 3. Creativ nu va aciona exact ca in trecut. 15 4. Ii intalnete pe oameni acolo unde sunt cand vorbete cu cineva o face in acord cu timpul, locul cultura, limba i imprejurrile date. 5. Spiritualizarea incepand cu Exodul evenimentele date in forma istoric, literal, concret, mai tarziu vor fi folosite tipologic, cu sens, cu ineles spiritual

haosul produs de apele care acopereau pmantul la potop i-ar putea gsi corespondentul in sclavia israeliilor in Egipt. Practic cele dou evenimente nu inseamn acelai lucru, dar conform principiului similaritii, poporul lui Dumnezeu este foarte departe de locul in care El il va duce in urma marelui Su act eliberator. S vedem aadar cum acioneaz acest principiu la profei. Tema major a profeilor, incepand cu Isaia pan la Maleahi, este exilul in Babilon i intoarcerea pe care o va determina Dumnezeu. Dac conform tiparului aciunilor lui Dumnezeu pentru primele trei acte limbajul a fost clar, care va fi limbajul pe Dumnezeu il va folosi pentru Exil i intoarcerea in Palestina? Limbajul Exodului actul anterior important, in care israeliii sunt dui in Egipt i apoi eliberai din sclavia Egiptului. Acum, acelai Dumnezeu lucreaz in favoarea poporului Su, dus in sclavia Babilonului i apoi eliberat din aceast sclavie, aa cum ia eliberat din sclavia Egiptului. Atunci cand profeii vorbesc de captivitatea in Babilon i intoarcerea din Exil ei o prezint ca pe un nou Exod. Dumnezeu urma s repete Exodul, ca atare este consecvent. S incepem cu primul dintre aceti profei Osea. Acesta a profetizat in jurul anului 760 BC, aproximativ 2750 de ani in urm. Un alt profet care va scrie in acelai timp este Amos. In acest timp, Israel i Iuda, cele dou pri ale ceea ce fusese candva Israel, sunt in culmea puterii i prosperitii lor. In Osea 2:8-15, profetul descrie ceea ce Dumnezeu va face. Ea adic Israel regatul de Nord cruia se adresa Osea, era in culmea expansiunii i puterii politice, in culmea prosperitii economice. Lucrurile mergeau intr-adevr bine pentru Israel. Ieroboam II era rege i dintre toi regii israelii, el era probabil cel mai puternic i cel mai plin de succes. i lucru interesant este c ori de cate ori oamenii devin prosperi, ei tind s uite c aceasta este o binecuvantare de la Domnul; aceasta s-a intamplat i cu Israel. S recitim vv. 8-15.

Ceea ce reiese evident de aici, este descrierea viitorului exil pe care il va experimenta Israel. Acesta este vzut in termeni de luare inapoi de ctre Dumnezeu a graului, vinului, uleiului, imbrcmintei, produselor, tehnologiei, tot ceea ce insemna mijloace de existen; profetul merge mai departe i spune c le vor fi luate chiar i srbtorile religioase, templele i locurile de inchinare, toate acestea le vor fi luate inapoi. Din cauza uitrii lor de Dumnezeu, El va rspunde prin a-i trimite in exil, pentru a inva o lecie. Ceea ce este important de evideniat aici, este faptul c Dumnezeu ii trimite in exil nu ca s-i resping, s-i lepede, nu ca s le spun: Voi nu mai suntei poporul Meu!; nu, ci El ii trimite in exil ca s-i aduc inapoi. In v. 14, El spune c o va ademeni n pustie. Aici Dumnezeu vorbete de o relaie cu Israel, ca intre un tanr i o tanra, care sunt implicai intr-o relaie impreun. El spune: O voi ademeni n pustie i i voi vorbi pe placul inimii ei...; Despre ce pustie vorbete? In v.15 se vorbete despre zilele tinereii ei cand ieise din Egipt. Consilierii familiali, ne spun c ori de cate ori un mariaj ajunge in criz, cel mai bun lucru pe care trebuie s-l fac, este s-i intoarc atenia la zilele tinereii, s se intoarc la aciunile, conversaiile, la relaia care dduse natere la dragostea lor. i dac reinnoiesc atenia lor, dragostea, de cele mai multe ori, se reintoarce. i aici Dumnezeu descrie relaia Lui cu Israel ca una dintre un brbat i o femeie, so i soie i vorbete in termenii Exodului din Egipt, cand Dumnezeu se indrgostise de Israel i invers. Dar Israel se intoarce acum de la El, rupe relaia, uit de cstoria lui i Dumnezeu are de gand 16 s permit divorul, s-i permit s plece, dar dorete apoi s o ia de la capt, s o recurteze ca atunci cand s-au intalnit pentru prima dat. O va aduce in locul unde ei s-au indrgostit prima dat, in pustie, la ieirea din Egipt. Aadar, descrierea fcut aici cu privire la exilul babilonian, este o ilustraie a

experienei Exodului. Israel este soia lui Dumnezeu; acum Ii este necredincioas i divorul devine necesar, dar acesta nu va fi pentru totdeauna. Domnul o va aduce inapoi, va reinnoi curtenia i aceasta printr-un nou Exod, printr-o nou experien in pustie. Astfel, atunci cand profeii descriu plecarea israeliilor in exilul babilonian i intoarcerea din acest exil, ei vorbesc in termenii, in limbajul Exodului, la fel cum Exodul a fost descris in limbajul Creaiunii i Potopului. S privim i la ali profei. Un contemporan al lui Osea, care vorbete regatului lui Iuda, a fost Mica. In Mica 7:15-20 gsim un mesaj pentru Iuda vorbind despre Exil i el folosete tot analogia Exodului din Egipt. Expresia de baz in acest pasaj este: Iari...; Iari din nou reiese dorina de uitare i iertare pentru Iuda. Dumnezeu va avea mil iari, la fel ca prima dat, la primul Exod din Egipt. Dar incepei s observai spiritualizarea? Acest Exod va fi mai mult unul spiritual decat unul literal. Scopul acestui nou Exod este de a-i ierta, de a le intoarce inimile spre Dumnezeu, de a le ierta pcatul, de a le uita nelegiuirile, de a avea mil de ei, de a pune pcatul lor sub picioarele Lui, de a le arunca toate frdelegile in marea uitrii. Aadar, Dumnezeu este interesat acum de o legtur relaie spiritual cu poporul Su. El nu este interesat s aib o simpl naiune cu statut politic intre celelalte naiuni ale lumii, cu putere economic i un sistem social, avand o legtur doar cu numele de Dumnezeu, ci un popor intors nu doar fizic din Exil, ci intors cu toat inima spre El. Aadar intoarcerea din Exil este prezentat ca un nou Exod. Aici, in loc de Marea Roie, avem adancimea mrii in care au fost aruncate pcatele lor. Nu va fi necesar s se mai treac printr-o alt experien a Mrii Roii in aceast intoarcere a lor din Exil. Dar marea va fi locul in care ii vor lsa ei pcatele; Babilonul va fi locul unde ei ii vor lsa i ingropa trecutul pctos,

cu tot ceea ce a dus la desprirea lor de Dumnezeu. Vor porni acum intr-o nou via, intr-o nou experien cu Dumnezeu, o experien a credincioiei totale fa de El. Mai gsim undeva aceast experien? Da, in chemarea lui Avraam de a prsi Babilonul. S mergem acum la Isaia. El a profetizat la doar caiva ani dup Osea i Mica. S deschidem la Isaia 11. Ceea ce voi face acum, este s aleg doar nite texte eantion. Dac am avea timp v-a citi sute de alte texte asemenea celor pe care le parcurgem astzi. Scopul nostru este de a arta c profeii sunt plini de aceste aluzii la Exodul din Egipt. Exodul din trecut, este baza discuiei pentru Exilul i intoarcerea in viitor din Babilon. Un grup de studeni, au vrut s verifice pe profesorul lor din acest punct de vedere, citind textele din Isaia pan la Maleahi, s vad dac ceea ce li s-a spus era intr-adevr aa. i fiecare pe rand s-a intors i a spus: Intradevr acesta este singurul mod de a-i citi pe profei. Este foarte clar c profeii vorbesc despre Exil i intoarcere in aceiai termeni ca pentru Exod. Isaia 11:15-16 dup cum observm, raul Eufrat de aici este o paralel la Golful Egiptului, o paralel la Marea Roie, experien pe care ei au avut-o anterior. Va fi iari o crare pentru poporul lui Dumnezeu, vor trece din nou Eufratul, vor pleca intr-o zi din Mesopotamia (Siria, Babilon) i se vor intoarce acas in Palestina. Avem aici acelai eveniment: Israel care pleac in captivitatea babilonian, apoi se intoarce din aceast captivitate printr-o nou experien a Mrii Roii, trecand prin raul Eufrat. V mai aducei aminte de principiile de interpretare, de care am vorbit mai devreme? C Dumnezeu este consecvent? C Exodul este modelul pentru Exil i ofer limbajul pentru acesta? Dar de asemenea tim c Dumnezeu nu este 17 legat de tipar in totalitatea lui. Gandindu-ne la ieirea din Babilon, a trecut Israel cu adevrat prin

Eufratul pe care s-l fi uscat? Rspunsul e NU, pentru c nu era nevoie de aceasta. Erau poduri peste Eufrat, chiar in incinta oraului Babilon; poduri pe care se trecea de o parte i alta a oraului; dar a fost vreodat Eufratul secat ca i Marea Roie? Da, a fost. Experiena a avut loc in vremea lui Cyrus, regele Persiei, care a inconjurat Babilonul i a vzut c zidurile erau prea inalte ca s fie luate prin asediu, aa c a inceput s se gandeasc la o soluie pentru a invinge aprarea babilonian. i a fcut aceasta schimband direcia Eufratului i astfel soldaii au mrluit pe sub zidurile Babilonului inluntru. In principiu, Exodul are loc din nou in cucerirea Babilonului, dar in amnunt multe detalii sunt diferite. Dumnezeu este consecvent, dar este de asemenea creativ, nu este legat de fiecare detaliu al evenimentului original. Isaia 4:2-6 v amintete aceasta de ceva? Unde in istoria VT avem un nor de fum ziua i un stalp de foc noaptea, oferind adpost de cldura zilei i cldur in rcoarea nopii? Din nou experiena exodic, nu-i aa? Mai este vreo alt atestare biblic, c stalpul de nor i de foc erau peste Ierusalim, in timpul intoarcerii din Exil? Nu avem nici o relatare in privina aceasta; dar este folosit acelai limbaj pentru descrierea Exilului ca in Exod. Ce este descris aici? prezena vie a lui Dumnezeu alturi de poporul Lui. Cand Dumnezeu uit i iart greelile copiilor Si, cand ii intampin pe israelii acas, ca pe copiii Si, iertai i curii, cu trecutul lsat in urm, in Babilon, El este prezent, este acolo, in Ierusalim, cu poporul Lui. Prezena Lui este tot atat de real i tangibil, ca i atunci in pustie, cand erau umbrii de nor i inclzii de stalpul de foc noaptea, dup cum reiese din acelai limbaj folosit in ambele tablouri. Limbajul Exodului, ofer limbajul prin care profetul descrie experiena Exilului care va veni. Isaia 43:16-19 acest pasaj va aduga cel de al aselea principiu, la cele discutate anterior. Vom vedea din nou cum limbajul Exodului va fi folosit pentru a descrie evenimentul Exilului: un Dumnezeu care face o crare prin mijlocul apelor, care distruge carele i clreii

care erau impotriva lui Israel pentru a-i elibera din opresiune, dar aici este un nou limbaj v.18 ... uitai ce a fost mai nainte... Exodul inc este modelul, dar intoarcerea din Exil este un lucru nou. Aceasta va transcende Exodul. Dumnezeu este creativ, El nu este legat de fiecare detaliu din experienele trecute. Trecutul doar ofer limbajul pentru viitor, dar Dumnezeu este liber s adauge elemente noi, sau s scoat ceva. In ocazia trecut am observat c Exodul a fost scris in limbajul i termenii Creaiunii i Potopului, dar Exodul era i el o experien trecut la data cand a fost scris cartea Exodului i avem astfel o retrospectiv. Acum, cand aceti profei ai ultimei pri a VT scriu, ei vorbesc despre ceva ce se va intampla in viitor, evenimente care inc nu au avut loc Exilul i intoarcerea. Astfel putem vorbi acum despre cel de al aselea principiu: 6 Trecutul ofer limbajul pentru ceea ce urmeaz. Cand Dumnezeu Se reveleaz in trecut i in prezent, El folosete limbajul trecutului. Dar al aselea principiu spune c atunci cand Dumnezeu vorbete despre evenimente viitoare, cand El este gata s ne spun ce se va intampla dincolo de prezentul nostru, lucruri pe care plnuiete s le fac in viitor, El folosete tot limbajul trecutului. Aceasta este foarte important de ineles i explic de ce am folosit acest timp pentru a prezenta tot acest material din VT. Foarte muli oameni citesc profeiile ca i cum ar fi fost scrise in vremea lor, citesc Apocalipsa ca i cum ar fi fost scris in secolul XXI; fcand aa, distorsioneaz inelesul pentru c chiar Dumnezeu, vorbind despre viitor nu folosete un limbaj al viitorului, ci al trecutului profeilor, a ceea ce a fost deja, a ceea ce este deja cunoscut. Nu poi subestima sub nici o form importana acestui principiu i de fapt, nu ar putea fi altfel. Ar putea un profet s ineleag profeia i s se apuce s

scrie, dac limbajul nu ar fi inteligibil, cunoscut lui intr-un fel sau altul? Aadar, studiind profeiile, vom descoperi totdeauna acest principiu: trecutul ofer limbajul pentru viitor. Pentru 18 profeiile referitoare la evenimente viitoare, limbajul va fi cel al trecutului profeilor, iar coninutul va cel al viitorului profeilor. Apocalipsa nu face excepie de la aceast regul: limbajul este cel al trecutului lui Ioan, dar coninutul va cuprinde evenimente viitoare profetului. Doar un singur pasaj mai lum in discuie, pentru c mai avem nevoie s mai tim un lucru inainte de a merge mai departe. Isaia 65:17-19 majoritatea oamenilor sunt obinuii s vad in acest text o descriere a viitorului nostru, Noul Pmant, aa cum este descris in Apocalipsa i la drept vorbind, Apocalipsa folosete acest text pentru a vorbi despre Noul Ierusalim, despre viitoarea imprie cereasc pe care Dumnezeu o pregtete pentru copiii Lui i pe care o va aduce pe pmant la sfaritul mileniului. Dar aici, in Isaia, se vorbete despre Exil i intoarcere; din nou limbajul acesta va fi de folos mai tarziu cand Ioan va scrie Apocalipsa; dac citim capitolul in acest context, vom observa c aici este vorba doar despre Exil i intoarcere in Palestina dup cei 70 de ani de robie babilonian. Nu se vorbete aici despre viaa venic, despre cer, ci despre oameni care vor tri mai mult v. 20. Gandindu-se la toate lucrurile mree pe care Dumnezeu urma s le fac in viitor, profetul devine aa de entuziasmat c se intoarce din nou la creaiune, folosind limbajul ei pentru a descrie evenimentele din viitor refacerea de dup Exil. V aducei aminte de principiul spiritualizrii tipului? Folosirea limbajului Creaiunii nu cere neaprat s-l aplicm doar pentru evenimente care se vor intampla la sfaritul istoriei lumii

noastre; limbajul creaiunii a fost folosit pentru timpul Exodului, descriind trecerea Mrii Roii, iar in acest context, acelai limbaj al Creaiunii este folosit pentru descrierea Exilului i intoarcerii din Babilon, acelai limbaj ca pentru Exod. Dar aciunile lui Dumnezeu sunt aa de mree, c nu este suficient nici mcar limbajul folosit in Exod. Trebuie s se intoarc mult mai mult in trecut, la Creaiune, pentru a descrie acest fericit eveniment. Cineva ar putea spune: Foarte bine! Am ineles din similaritatea textelor acestor profei Osea, Mica, Isaia, c putem aplica principiul limbajului; dar nu e cartea Apocalipsa mai mult decat o carte a revelaiei, nu este ea mai mult asemenea crii lui Daniel i cu siguran c in aceste cri, profeii vorbesc direct despre viitor? Ei nu vorbesc despre timpul i spaiul lor, ci despre timpul i evenimentele finale, din vremea noastr, a sfaritului. N-ar trebui ele citite diferit de cum citim profeii? Este o intrebare bun. S mergem la cartea lui Daniel. Scris in mijlocul profeilor pe care deja i-am avut in vedere, s deschidem la Daniel 7. V voi arta c dei este o carte apocaliptic, limbajul trecutului este tot acelai, folosit i pentru descrierea viitorului. Aadar, Daniel 7:2 unde am mai avut genul acesta de limbaj mai inainte? Vanturi sufland peste apele mrii? Geneza 1:2. Este limbajul creaiunii; in vv. 3-7 este o serie de animale care apar apoi in vv. 13-14. V amintete limbajul aceasta de ceva? In ultima prezentare, spuneam c Adam a fost creat s stpaneasc peste animale, peti, peste tot ceea ce se mic pe pmant. i in aceste versete vedem acelai limbaj al creaiunii la profei apocaliptici. Avem vanturi sufland peste mare, animale care apar, avem descrierea Fiul Omului care este cel de al doilea Adam i Lui I se d stpanirea peste fiarele descrise, aa dup cum i lui Adam i se dduse la creaiune. Aadar, imaginea pe care o avem aici este cea a istoriei viitoare a pmantului, ca o nou creaiune. Prin urmare, cand Dumnezeu ii d lui Daniel imaginile apocaliptice, cu fiarele

reprezentand naiunile stpanitoare incepand cu timpul lui Daniel i pan la sfaritul lumii, ce limbaj este folosit? Limbajul Creaiunii, al trecutului, care ne ofer limbajul pentru viitor. Ceea ce m bucur este faptul c profeia are sens, capt ineles pentru timpul cand a fost scris cartea lui Daniel. i acum intrebarea: Care era situaia profeilor in acel timp? Ei scriau in timpul exilului. Daniel insui era exilat in Babilon. Cine erau atunci animalele din Daniel 7? Erau 19 naiunile care oprimau poporul lui Dumnezeu. Erau animale crude i nemiloase care stpaneau poporul lui Dumnezeu. i care este mesajul dat lui Daniel i poporului lui? Acesta era c aa cum Adam avea stpanire peste fiarele campului, tot aa acest Fiu al Omului, acest al doilea Adam are stpanire peste aceste fiare/naiuni care oprimau poporul Lui. Cu alte cuvinte, Dumnezeu continu s aib controlul. Lumea pare s fie scpat de sub control; naiunile fac o mulime de frdelegi i aduc suferin poporului lui Dumnezeu, dar acetia n-ar trebui s fie descurajai, Dumnezeu continu s fie la carm. Amintii-v de principiul: Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt. Se vede aceasta foarte clar aici in Daniel 7; Dumnezeu ii d un mesaj lui Daniel despre viitorul lumii. Dar care este scopul? Scopul a fost ca s-l asigure pe Daniel c El deinea in continuare controlul in acele imprejurri. A vrea s v reamintesc i de Daniel 2, in care Nebucadnear, impratul Babilonului, are un vis, sau o viziune foarte asemntoare cu celelalte viziuni ale lui Daniel; interpretarea este aceeai, dar sunt i diferene majore. In visul lui Nebucadnear, naiunile dominatoare sunt simbolizate printr-un idol; nu pare s aib sens, nu-i aa? Dar Nebucadnear era un rege pgan i in timp ce se uita la naiunile lumii, el vedea imperii glorioase care erau exemple ale zeilor pe care ele ii venerau. Erau glorioase, erau ceva ce merita s fie venerat, ceva

care starnea admiraia. Dar pentru Daniel, aceste naiuni erau pctoase, nemiloase ca i fiarele care rneau, distrugeau poporul Lui. Aadar, Dumnezeu a dat acelai mesaj atat lui Nebucadnear, cat i mai tarziu lui Daniel. Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt! Regelui pgan i-a dat un vis care avea sens, semnificaie pentru el, lui Daniel, evreul, acelai mesaj i s-a dat in imaginile i limbajul care pentru el aveau semnificaie. Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt i cand El ii descoper cuiva un mesaj despre viitor, El folosete limbajul trecutului acelei persoane. Prin urmare nu trebuie s uitm c Dumnezeu inspir revelaiile potrivit cu limbajul, timpul, cultura i locul celui care le primete. A folosit Dumnezeu i ali termeni? De exemplu, L-a intrupat pe Isus, evreu in Palestina primului secol Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde ei sunt. Ce s-a intamplat de fapt cand Israel s-a intors din Babilon? Comparand aceste texte prin care am trecut, a fost de fapt ceva dezamgitor, foarte muli oameni au comparat intoarcerea cu Exodul i au zis: Nu este prea bine, nu este tocmai ceea ce ne-am ateptat; v amintii principiul al doilea? Dumnezeu nu este previzibil. Sunt sigur c au fost foarte muli care citiser textele din Osea, Mica, Isaia i concluzionaser cum urma Dumnezeu s lucreze. Ei bine, El a lucrat, dar nu exact aa cum s-au ateptat ei. Este ceva de care trebuie s inem cont atunci cand ne apropiem de Apocalipsa, de profeiile inc neimplinite. Sunt muli prezictori care culeg informaii despre viitor din profeii, pe care probabil c Dumnezeu nu va inteniona s le urmeze. S nu uitm c pe lang consecven, Dumnezeu Ii pstreaz dreptul s fie imprevizibil. Parcurgand profeiile despre intoarcerea poporului din Babilon, devine forte clar c Dumnezeu nu arta aceasta ca fiind actul final din istoria lor, c mai era ceva de urmat. Atenia trebuia s fie mutat pe o aciune i mai extraordinar i aceasta era venirea lui Mesia. S ne intoarcem aadar

la profeiile mesianice, pentru c muli oameni privesc la acestea i zic: Uite, aici avem exemple concludente de profeii in care Dumnezeu folosete un limbaj al viitorului pentru a descrie cava. Este oare chiar aa? Au fost intr-adevr aceste profeii mai specifice, mai directe decat cele privitoare la Exil? Vom vedea c aa cum profeiile lui Daniel au urmat acelai principiu, folosirea limbajului trecutului Creaiunea, i acestea profeiile mesianice sunt date tot in termenii specifici zilelor profetului. Ieremia 23:5-6 avem o profeie: Mesia urma s vin i trebuia s fie din spia lui David. Vedei legtura cu trecutul? Mesia va fi un rege ca i David, dar e ceva chiar mai interesant in 20 acest text. In zilele Lui, Iuda va fi salvat, Israel va tri in siguran, va fi numit Domnul neprihnirea noastr. Era un rege in Iuda in timpul cand Ieremia a fcut aceast profeie, Zedechia in ebr = Domnul este neprihnirea mea. Mesia cand va veni, va fi un rege ca Zedechia, nu va face greelile lui Zedechia, El va fi un Om dup inima lui Dumnezeu, aa cum de fapt Zedechia nu prea era. Dar Zedechia era inc un model, pentru ca minile oamenilor s poat inelege cum va fi Mesia. Va fi un rege puternic, iar Mesia, care va veni ca un rege, va fi ca Zedechia. S lum un alt exemplu Isaia 7:10-16 prin limbajul trecutului este dat contextul mesajului pentru viitor. Despre ce vorbete aici profeia? Un rege Ahaz i un profet Isaia. Isaia ii d regelui Ahaz un semn de la Dumnezeu cu privire la soarta impriei sale. Ahaz este ingrijorat cu privire la evenimentele din regatul su. Este ingrijorat din cauza a dou naiuni care erau pe punctul s-i invadeze ara. Este plin de team i nu tie ce s fac. Atunci Dumnezeu ii trimite un mesaj O tnr fecioar va rmne nsrcinat i nainte ca biatul nscut s ajung la vrsta s deosebeasc binele de ru, cele dou naiuni vor fi distruse. Prin extensie,

aceasta este o profeie mesianic, dar vine dintr-o situaie cu aplicare imediat. Tanra este soia lui Isaia; copilul este copilul lui. Mesia va elibera poporul Lui aa cum a fcut-o in zilele lui Ahaz. Zaharia 9:9-10 vedem aici limbajul lui Efraim, al Ierusalimului, al marelui rau Eufrat. In acest limbaj al oamenilor din timpurile i locurile lor, este oferit descrierea lui Mesia care va veni. A avea o intrebare: Cine ar fi putut prezice cursul exact al vieii lui Isus? Ai fi putut s iei profeii ca acestea i s prezici in detalii exacte cursul vieii lui Isus? Intr-un fel, este de ineles de ce muli Il ateptau pe Mesia ca un conductor puternic, care urma s domine economic i politic vremea lui. Nu e surprinztor c privindu-L pe Isus muli se intrebau: Este El cu adevrat? Chiar propriii Si ucenic au euat in a-I inelege mesianitatea pan la coborarea Duhului Sfant la Cincizecime. Repet intrebarea: Ar fi putut cineva s prevad in amnunte viaa lui Isus? Rspunsul este NU! Dar cunoscandu-L pe Isus, mergand cu El, primind inelegere prin Duhul Sfant, puteau oamenii s vad c Isus era implinirea acestor profeii? Rspunsul este DA! S mergem la Ioan 14:29 unde avem un principiu foarte important al profeiei biblice. A spus cumva Isus: Fii ateni, v voi preciza dinainte ce va fi i v putei face o hart cu toate evenimentele care vor veni ca s tii exact la ce moment al istoriei v aflai!? Aceasta a spus El? Nu, nu aceasta a spus Isus, El a spus c i-a avertizat dinainte ca atunci cand se vor intampla anumite lucruri, ei s recunoasc ceea ce li se spusese. Doar cand se intampl evenimentul, implinirea va fi lmurit. A fost clar c Isus a fost implinirea profeiilor mesianice odat cu trirea vieii Lui, dar nu putea fi prevzut cursul exact al vieii Lui dinainte, in avans, pe baza profeiilor mesianice Dumnezeu nu este previzibil. Este necesar mare atenie in privina unei profeii neimplinite. Lipsa ateniei l-a dus pe David Koresh la distrugere. El a crezut c tie exact ceea ce Dumnezeu urma s fac, credea c

tie exact cum se vor desfura evenimentele in viitor pe baza interpretrilor sale date profeiilor neimplinite, dar s-a inelat. Cand ajungem in faa unei profeii neimplinite, ceea ce conteaz este s inelegem profeia, dar s pstrm atenia s-I lsm lui Dumnezeu libertatea s fie Dumnezeu. Acelai lucru se intampl i cu Apocalipsa. Cand Ioan a scris cartea, din perspectiva lui, aproape totul era viitor. Cu toate acestea, ce limbaj a fost folosit? Acela al trecutului pe care Ioan il tia deja, limbajul lui propriu i limbajul VT. Apocalipsa este dealtfel plin de limbajul VT. De exemplu Apoc. 13:13-18 vom gsi aici cateva elemente de baz din VT. In v.13 avem semne mari care este scopul lor?: v.14 ...semne mari ca s nele; Semne mari ca s inele? V amintete aceasta de ceva din VT? Mie imi amintete de vrjitoriile din Egipt, din vremea 21 Exodului. Magicienii au incercat s-l amgeasc pe faraon, folosind arta magic. In Apocalipsa, magia va fi folosit pentru a aduce foc din cer pe pmant. De ce v amintete aceasta? Mie miamintete de Muntele Carmel cand Ilie a adus foc din cer pentru a dovedi care este Dumnezeul adevrat. Imi amintete de coborarea Duhului Sfant ca limbi de foc din cer peste oameni. Este aadar limbajul trecutului profetului, al amintirilor, limbajul Scripturilor VT, folosit pentru a descrie evenimentele viitoare. v.15 de ce v aduce aminte imaginea fiarei? Mie mi-amintete de Daniel 3 cand Nebucadnear a inlat acea statuie uria i a cerut oricui s se inchin in faa statuii, iar cine ar fi indrznit s refuze urma s fie omorat. v.16 faimosul semn al fiarei? Semn care va fi primit pe man sau pe frunte! Dar acesta a mai fost in istorie. Conform cu Deut 6, cele 10 porunci ce trebuia scrise pe frunte i pe man de

ctre poporul lui Dumnezeu. Acest semn va fi intr-un fel o contrafacere a celor 10 porunci. i dac vrei s inelegei semnul fiarei, trebuie s inelegei textele de referin din VT, s inelegem limbajul trecutului lui Ioan pe care el il foloseste pentru descrierea evenimentelor viitoare. In v.18, numrul 666 face referire la chipul din Daniel care avea 60 de coi inlime, 6 coi lrgime i 6 coi grosime. Nu uitai, Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt, El le d profeilor lecii despre viitor in limbajul trecutului. Cartea Apocalipsei respect aceast regul. S rezumm cele spuse pan acum: 1. Uneori suntem prea siguri de ceea ce credem c Dumnezeu intenioneaz s ne spun inainte ca El s acioneze. Probabil c aceasta este ispita uman, ca omul s se pune in locul lui Dumnezeu, cand de fapt doar El singur tie viitorul. Dar istoria interpretrilor Apocalipsei ar trebui s fie un avertisment pentru noi. Trebuie s acceptm c implinirea profeiilor este pe deplin ineleas numai dup ce a avut loc i nu mai inainte. 2. Tindem s citim Apocalipsa in termenii timpului nostru i aceasta duce inevitabil la o imagine distorsionat a textului. Nu trebuie s uitm c limbajul este cel al trecutului lui Ioan. 3. Scopul primordial al profeiei nu este cunoaterea viitorului, ci incurajarea i instruirea oamenilor in viaa lor de zi cu zi in timpul in care le-a fost dat. Dac de exemplu vom incerca s studiem profeia din Daniel 7 fr s inelegem scopul pentru care Dumnezeu i-a dat-o in felul acela, vom face greeli in interpretare. Mulumim Doamne c ai fost cu noi. Te rog s ajui ca mesajul Tu s fie clar pentru fiecare dintre noi. In Numele lui Isus, Amin!

IV. Profei mori Lecii vii A venit vreodat cineva la tine cu Biblia deschis s-i spun: Uite ce am gsit? Ai fost impresionat? Sau textul i s-a prut total diferit de cum i se prea lui? S ne rugm: Venim din nou in faa Ta, Doamne i din nou cerem s ne dai deschidere spre a inva ceea Tu ai pregtit. Fii cu noi de dragul lui Isus, Amin! In prezentrile a doua i a treia, am vzut cat este de important s lum in calcul timpul, locul i imprejurrile cand a scris autorul biblic pentru a inelege profeiile. In aceast prezentare vreau s rspundem la o intrebare legat de cele anterioare: Cum putem s facem textul biblic s fie relevant pentru zilele noastre? Cum putem avea informaii relevante de la Dumnezeu cu privire la profeiile date de cineva dintr-un timp trecut, dintr-un loc diferit, cu o cultur diferit, 22 cu idei i limbaj diferit? A vrea s v imprtesc cateva principii de baz de cum trebuie cineva s abordeze Biblia, avand aceste concepte in minte. Sunt trei feluri diferite de a aborda Biblia i acestea sunt numite: 1. Exegez biblic 2. Teologie biblic 3. Teologie sistematic S le lum pe rand: 1. Exegeza biblic inseamn s incerci s afli, s descoperi ce a incercat autorul s spun. Exegeza incearc s determine intenia acelui autor, atunci cand el a scris. 2. Teologia biblic incearc s afle ce a crezut respectivul autor; ce se intampla

in mintea lui Ioan de exemplu, atunci cand a scris Apocalipsa. Ce l-a determinat s scrie aa cum a fcut-o: in vremea lui, in imprejurrile respective? Ce credea Ioan despre Dumnezeu? Ce credea el despre sfaritul lumii? Ce credea el despre felul in care te puteai raporta corect sau nu la Dumnezeu? Care era perspectiva lui asupra lumii teologice, aspect ce l-a determinat s scrie ceea ce a scris? 3. Teologia sistematic incearc s rspund la intrebarea: Ce ar trebui s cred eu? Care este voia lui Dumnezeu pentru mine? Ce este adevrul? Observai c fiecare dintre cele trei va duce la o abordare puin diferit a Bibliei. I. Exegeza sau ce a incercat autorul s spun cand vrei s faci exegez in general, sau exegeza Apocalipsei, trebuie s pui intrebri timpului in care a fost scris pasajul, sau respectiv secolului I AD. Ca atare, ce era un autor in primul secol? Sau: Ce a vrut scriitorul Ioan s spun?; Se pun intrebri biblice...; cu alte cuvinte: Ce limbaj a folosit el? Ce terminologie a abordat? Pentru a rspunde la astfel de intrebri, trebuie folosit limbajul lui Ioan, pe cat posibil, pentru a explica Apocalipsa. Inc un aspect pe care trebuie s-l reinem este acela c exegeza nu se schimb; textul pe care noi l-am primit nu se schimb. Ca atare, avem o baz neschimbat pentru a incerca s determinm ce avea Ioan s spun. Exegeza este de asemenea orientat spre pasaj; cu alte cuvinte, trebuie mers verset cu verset, text cu text. Este modalitatea in care vom lucra i noi de-a lungul acestei serii de prezentri. Incercm s inelegem cuvant cu cuvant ceea ce la randul lui, autorul a incercat s transmit. Exegeza este comprehensiv; cu alte cuvinte, exegeza este ceea ce poi face cu orice text, adic orice tip de text scris este posibil s fie supus exegezei; pentru c, in mod simplu,

exegeza este procesul prin care incerci s inelegi intenia cuiva care a scris. Realitatea este c toi avem dificulti in domeniul comunicrii uneori. Simim lupta care se d atunci cand trebuie s explicm ceva. Comprehensiv, inseamn c orice text scris poate fi supus exegezei. Exegeza este un proces descriptiv cu alte cuvinte, este procesul de descriere in cel mai bun mod cu putin, a ceea ce autorul biblic a incercat s spun. Este un proces uman. Priveti la intenia uman a autorului, care chiar dac a fost inspirat, primind viziuni de la Dumnezeu, a fost totui o fiin uman. A fost un om care a avut o familie i prieteni, care a cltorit prin diferite locuri, a citit diferite ziare, a intalnit diveri oameni i diverse situaii, a cumprat i a vandut lucruri, un om care a mancat i a but i care a vizitat ali semeni. Profeii au fost fiine umane cu propriile lor viei intr-o lume cat se poate de real. Aadar, intrebarea este una cat se poate de uman: Ce a vrut cu adevrat acest om s spun? Ioan a scris celor apte biserici. Ce a vrut el 23 ca s primeasc aceste biserici? Ce a vrut el s le spun? Care a vrut el s fie scopul acestei cri pe care o scria? II. Teologia biblic pune a doua intrebare: Care au fost crezurile autorului? Este ca atare o intrebare puin diferit. Este tot primul secol, ine tot de Biblie, este tot neschimbtoare; de ce ar trebui s fie aa? Ei bine, nu cred c Ioan a mai avut o gandire nou in ultimii 2000 de ani, ce credei? Din moment ce el a murit, nici n-a mai scris, nici n-a mai gandit, nici n-a mai fcut teologie. Ceea ce Ioan a gandit, este unic pentru secolul I i aici, in teologia biblic, avem o baz solid, neschimbat, ca surs de informaie despre Dumnezeu. Avem cartea pe care Ioan a scris-o, o carte care nu se schimb i pe care Ioan nu o mai poate schimba. A fost scris. Dar sunt i diferene intre exegez i teologia biblic. In loc de a se studia pasaje, aici se

studiaz teme, idei. Dac de exemplu intrebm: Ce crede Ioan despre sfaritul lumii?, aceasta este o intrebare tematic. i dac avem de-a face cu teme, atunci devenim selectivi. Dac de exemplu pui intrebarea: Care a fost punctul de vedere al lui Ioan in privina salvrii, mantuirii?, poi cuta rspunsul doar in unele pasaje, pe cand pe altele le poi omite. Nu se mai caut rspuns in toate pasajele in mod egal, pentru c tema ta este mantuirea. Pasajele care nu au de-a face cu mantuirea nu sunt interesante in studiul pe care il faci. Dac de exemplu ai intreba: Care este punctul de vedere al lui Ieremia in privina sntii?, vei gsi probabil foarte puin in cartea lui despre aceast tem, ca atare, intrebrile tematice ce a crezut autorul despre..., cer rspunsuri selective, iar studiul in sine devine foarte selectiv. Teologia biblic este de asemenea un proces descriptiv se descrie ceea ce autorul crede. Este in parte un proces uman, pentru c autorul este o fiin uman care a avut nite crezuri. Dar este mai mult decat atat i vom discuta imediat despre acest aspect. Ins vreau s m intorc mai intai la teologia sistematic. III. Teologia sistematic aici totul pare c se schimb. Cand pui intrebarea: Ce ar trebui s cred eu?, Care este voia lui Dumnezeu pentru mine? Care este adevrul?, trebuie s te intorci la primul secol i s ajungi apoi la sec. XXI. i deodat, pui propriile tale intrebri i ca atare foloseti propriul tu limbaj i in loc s ajungem s folosim o terminologie biblic, intrm in domeniul filosofic. Cum adic filosofic? Adic fiecare persoan are o filosofie proprie. Toi oamenii au o filosofie. Unii sunt contieni de aceasta, alii nu. Dar o filosofie este pur i simplu un punct de vedere asupra lumii. Este ceea ce crezi tu despre cum sunt aranjate lucrurile, despre inceputul nostru, despre unde vom ajunge, spre ce ne indreptm, de ce suntem aici, etc.

Aadar, oricine are o anume filosofie de via. Cand pui intrebri filosofice, inseamn c pui acele intrebri care se nasc in inim i cer un rspuns. Aceste intrebri s-ar putea s fie dintre acelea de care Ioan s nu fi auzit, sau dintre cele care nu se adreseaz Bibliei. S v dau un exemplu: Ar trebui un cretin s fumeze? Vorbete Biblia cu privire la aceast chestiune? Cu siguran nu. Nicieri in Biblie nu apare vreo aluzie la problema fumatului. i atunci, cum tim? Tabacul nu fusese descoperit in vremea cand profeii ii scriau crile i nici mcar de europeni, pan in sec. XVI. El a fost gsit in Lumea Nou i destul de recent adus pe continent. Acesta este motivul pentru care Biblia nu vorbete nimic despre tabac. Aa c trebuie s intrebm ce poate fi in Biblie, sau in sistemul de gandire i de credine al lui Ioan, sau al lui Pavel, care ne poate ajuta s gsim un rspuns la intrebarea pe care ne-o punem despre fumat. Dar poi gsi rspuns la aceast intrebare numai din Biblie? Putem spune clar: NU! De fapt motivul pentru care atat de muli oameni resping fumatul, nu este unul biblic, ci unul tiinific. Faptul c in cretinism se interzice fumatul, nu are la baz o porunc biblic expres, ci mai degrab un motiv tiinific. Desigur, este un principiu biblic, iar principiul spune c noi 24 trebuie s fim supraveghetorii (administratorii) propriilor noastre corpuri, trebuie s avem grij ca totul s rman cum ne-a fost dat, s le meninem sntoase, funcionale, gata s-i servim pe alii i pe Dumnezeu. Acesta este principiul de baz. Dar de ce n-ar trebui s fumeze un cretin? Pentru c de fapt dovezile tiinifice sunt copleitoare c fumatul este duntor pentru fiinele umane, produce pagube iremediabile. Deci este o decizie luat pe baze tiinifice vizavi de fumat, pentru c au ineles c fumatul duneaz grav sntii. Sau poate c este o renunare

dup o experimentare, cand ajung s strnute, s tueasc, atunci cand vd c ceilali sufer cand sunt in prezena lor atunci cand fumeaz. Ca atare, teologia sistematic nu este intotdeauna dependent de Biblie pentru a afla rspunsurile. Atunci cand pui intrebarea: Ce ar trebui s cred?, sau Care este voia lui Dumnezeu pentru mine?, rspunsul nu este limitat doar la Biblie, ca in cazul exegezei i teologiei biblice. Exist ins aici i un pericol: acela c te poi indeprta destul de mult. Ce zicei de psihologie? Poi afla voia Domnului prin ea? Desigur. De ce? Biblia spune c toi am fost creai dup chipul lui Dumnezeu. i dac e aa, studiind legile minii, poi inva despre Dumnezeu care a creat mintea omului. Sociologia ne poate inva cum se pot raporta oamenii unii la alii. Istoria ne poate inva despre succesele i eecurile fiinelor umane, incercand sau nu s descopere voia lui Dumnezeu, sau mai bine zis nu prea incercand s afle voia lui Dumnezeu. Istoria, experiena, psihologia, sociologia, tiina, toate acestea sunt diverse moduri prin care Dumnezeu ne poate vorbi. Darurile spirituale, darul invrii (predrii), darul profeiei, al predicrii, al conducerii, sunt ci de aflare a voinei Sale. Teologia sistematic pune intrebri deschise: Ce este adevrul?, Care este voia lui Dumnezeu pentru mine?, de aceea ea nu este limitat la Biblie. Ceea ce vom incerca in prezentrile acestea, este s urmrim metoda exegetic, s inelegem ce a incercat Ioan s ne spun atunci cand a scris Apocalipsa; s incercm s inelegem sensul pe care cuvintele lui il aveau in timpul acela i in locul acela, s incercm s-L inelegem pe Dumnezeul care ii intalnete pe oameni acolo unde acetia se afl. Dar nu ne vom opri acolo. Vom ridica de asemenea cateva intrebri privind teologia lui Ioan, despre ce se petrecea in mintea lui atunci cand primea acele viziuni i cand le scria, despre temele i ideile de baz care-i

stpaneau mintea. i in final, vom incerca s vedem ce intrebri pot fi adresate astzi, ce poate s ne spun nou Apocalipsa astzi. Dar scopul principal al acestei serii de prezentri, este s ne ajute s mergem cu studiul pas cu pas, verset cu verset, seciune dup seciune prin Apocalipsa i s cptm o inelegere clar a inteniei ei originare, aa incat dac vom vrea s aplicm inelesurile ei propriilor viei, s o facem in mod inteligent, fr greeli, potenial majore, aa cum au fcut unii oameni in trecut. Aadar, teologia sistematic, ce pune intrebrile sec. XXI, este mai degrab filosofic prin natura ei decat biblic. A vrea s v mai dau inc un exemplu in privina aceasta: imi amintesc de un student care a venit intr-o zi la mine i vroia s fac o dizertaie, iar subiectul sugerat era Sanctificarea sfinirea in cartea Apocalipsei. I-am spus c nu puteam s fac aceasta i el m-a intrebat cum adic nu. I-am spus c el vroia s fac teologie biblic, vrand s studieze ce a vrut Ioan s spun prin sfinire, dar problema era c de fapt Ioan niciodat nu a folosit acest cuvant. Tu vrei s amesteci mere cu portocale, i-am spus. Dac vrei s afli ce a spus Ioan despre dezvoltarea caracterului, despre viaa cretin, despre dezvoltarea vieii de credin, nu vei descoperi nimic cercetand cuvantul sfinire, pentru c pur i simplu Ioan niciodat nu l-a folosit. In schimb, i-am sugerat s fac o dizeraie despre lucrrile bune, faptele bune, pentru c in Apocalipsa de multe ori apar aceste elemente, deoarece Ioan este interesat de comportamentul oamenilor dup ce ei devin cretini. Deci i-am sugerat studentului s foloseasc 25 limbajul, terminologia folosit de Ioan ceea ce a i fcut i a realizat o lucrare bun. Aadar, dac punem intrebri de teologie sistematic trebuie s fim ateni s nu

amestecm limbajul Bibliei cu al nostru. Ca atare, dac vrei s pui intrebarea: Care este punctul de vedere al Bibliei in privina sanctificrii, sfinirii, atunci trebuie s lsm Biblia i scriitorii ei s ne rspund in proprii lor termeni i nu s presupunem noi c termenul acesta ar insemna altceva. Luther a folosit termenul sanctificare intr-un fel in care apostolul Pavel nu l-a folosit i dac folosim definiia lui Luther pentru a-l studia pe Pavel, il distorsionm pe Pavel. Dac folosim definiiile noastre contemporane pentru a explica termenii Apocalipsei, este posibil s o distorsionm. Ea nu a fost scris in sec. XXI, ci in 95 AD i in acel timp i loc trebuie s mergem ca s-l inelegem pe Ioan i inteniile lui din modul in care a scris cartea. Dar s continum discuia noastr despre teologia sistematic. Este un termen al sec. XX i categoria ei terminologic este filosofic. Este schimbtoare. De ce? Pentru c intrebrile pe care continum s ni le punem sunt schimbtoare. Noi punem intrebri care n-au mai fost ridicate pan acum. Ca de pild: Ar trebui ca femeile s fie acceptate ca preoi? Ar trebui cretinii s fumeze? i aa mai departe. Punem intrebri despre scriitorii Bibliei neadresate pan acum i la care nu s-a rspuns pan acum. i dac intrebrile se schimb mereu i rspunsurile trebuie s fie mereu amplificate, lrgite, pentru a face fa unor astfel de intrebri. Astfel, putem spune c in acet proces circumstanele se schimb i prin urmare i Dumnezeu Ii schimb voia pentru a ne ajuta s inelegem i s ne putem desfura in aceste circumstane i vremuri schimbtoare. Aceasta nu inseamn c Dumnezeu se schimb, ci doar c El ii intalnete pe oameni acolo unde sunt, un principiu pe care il intalnim mereu i mereu in Scriptur. Acest lucru inseamn c circumstanele, imprejurrile noastre schimbtoare, cer rspunsuri care se schimb. Dumnezeu este gata s se potriveasc i s comunice in toate acele imprejurri ce se modific mereu, oferind oamenilor o soluie viabil pentru a tri, care este real, funcional i in acord cu voina

Sa. Mai departe vedem c teologia sistematic, ca i cea biblic este tematic i selectiv. Dac suntem interesai de o tem, atunci trebuie s fim selectivi, s selectm sursele de cunoatere. De pild, dac vrem s rspundem la intrebarea: Ar trebui cretinii s fumeze?, pentru aceast tem selectm rspunsul in acord cu ea i vom gsi in Biblie principiul de baz, cum c oamenii lui Dumnezeu trebuie s aib grij de corpurile lor, iar detaliile specifice le vom gsi in tiin. Avem doi termeni la care ne vom referi: normativ i divin. Teologia sistematic are de-a face cu adevruri normative, cu reguli pentru via. Acesta este modul in care oamenii trebuie s triasc. O intebare ca cea anterioar, Ar trebui cretinii s fumeze? este una normativ. Te intrebi: Care este voia lui Dumnezeu cu mine? Ce este bine i ce este ru in aceast problem pentru mine? Rspunsul la o astfel de intrebare devine o lege pentru tine, nu-i aa? Aadar este normativ, i-a trasat o norm, este modul in care se ateapt ca tu s trieti. De cealalt parte este i divin. Cu alte cuvinte, tu Ii ceri lui Dumnezeu s te cluzeasc in acest studiu. In teologia sistematic Ii ceri lui Dumnezeu s-i spun cum ar vrea El ca tu s trieti, care este mai exact planul Lui cu tine. Rspunsul este atat normativ, cat i divin. Teologia biblic este de asemenea atat descriptiv, cat i normativ. Descriptiv, in sensul c incerci s descrii ceea ce Ioan sau Pavel au crezut. Normativ in sensul c intrebi ce au crezut ei ca profei inspirai; este o regul pentru viaa ta, dac imprejurrile sunt similare. Cu alte cuvinte, dac imprejurrile sunt similare, ceea ce e adevr pentru una, va rmane perfect valabil i pentru cealalt imprejurare. Imprejurrile se schimb, dar extinderea lor in timpul nostru este paralel cu timpul in care profetul a scris. i ceea ce a scris profetul atunci, 26

devine normativ pentru noi astzi, aa cum a fost pentru el i contemporanii lui atunci. S lum un exemplu: s presupunem c profetul ar fi spus ceva despre sntate sau despre stilul de via care este intotdeauna bun. Un astfel de principiu, nu s-ar schimba dac corpurile noastre rman la fel cu cele ale celor de acum 2000 de ani. Imprejurrile se schimb, dar unde imprejurrile sunt similare, ele au aceeai for ca atunci cand au fost promulgate de Dumnezeu pentru prima dat. Teologia biblic este atat uman, cat i divin. Uman, in sensul c scriitorul este o fin uman i divin pentru c mesajele au fost primite direct de la Dumnezeu. Aadar, acestea sunt cele trei moduri de a aborda Scriptura. i una din problemele majore cred c este tendina noastr de a le amesteca sau combina. Spunem de exemplu c Biserica noastr urmeaz invturile Bibliei. Aceasta poate fi adevrat. Dar cand spunem c Biserica ii inva pe oameni s nu fumeze, mai inseamn aceasta c urmm strict numai Biblia. Aceasta inseamn c, urmm de asemenea i tiina, cel puin in parte, in incercarea de a afla voia lui Dumnezeu? Deci, vrem s rspundem la intrebarea dac femeile trebuie s fie hirotonite; facem apel la psihologie, sociologie, istorie, experien, pentru a pune in eviden pasajele biblice. Aadar, atunci cand spunem c Biserica noastr are o teologie sut la sut biblic, nu suntem de fapt absolut exaci in privina aceasta atunci cand ne gandim la definiiile sugerate mai sus. Adevratul sistem de crezuri al unei Biserici este de obicei o teologie sistematic. Este ceea ce Biserica aceea ar vrea s tie unde ar vrea Dumnezeu s fie ea in timpul, locul i imprejurrile date ei s triasc. Prin urmare, cand ne apropiem de Apocalipsa, deseori punem intrebri care nu au fost niciodat intenionate s primeasc vreun rspuns. Dac avem de gand s intrebm Apocalipsa: Ce va face Sadam Hussein in Irak anul viitor, rspunsul foarte

clar este c Biblia nu va rspunde la o astfel de intrebare. i dac Biblia nu rspunde la o astfel de intrebare i totui incerci s afli un rspuns in ea, o vei fora i vei distorsiona astfel mesajul ei. Aadar, in aceste prezentri, vrem s stabilim baza discuiilor exegetice, ce putem extrage din inteniile originare ale scriitorului biblic. S discutm aadar despre implicarea practic a celor trei descrieri. In primul rand a vrea s fie bine ineles faptul c profeii nu au nevoie s fac exegez. Pentru c muli oameni vin la mine i-mi spun: Dar Pavel, nu a fcut exegez pe Isaia, Mica, etc! De ce ar trebui s facem noi? Dai-mi voie s v spun c este o problem de autoritate. Problema aici este cum vor ti fiinele umane ce este bine i ce este ru. De unde vine aceast autoritate? Ne gandim la autoritate ca i guvern, poliie, etc. Dar de unde vine autoritatea cretinilor? Autoritatea lor vine de la Dumnezeu i numai de la El. Cineva poart autoritate spiritual numai dac El vorbete i este mandatat de Dumnezeu. De exemplu, dac v-a spune c am avut un vis noaptea trecut i c in acel vis Dumnezeu a venit la mine i mi-a zis c trebuie s vindei tot ce avei i s v mutai in Africa ai crede? i dac ai crede c acest vis ar veni de la Dumnezeu a fi i eu considerat profet? Dar, dei nu sunt profet, iar acel vis ar veni intr-adevr de la Dumnezeu, cum ai rspunde? Dac ar veni de la Dumnezeu, cu siguran ar avea putere, for normativ pentru voi. Dar, dac n-ai crede, acesta n-ar avea nici o putere, dacat ca un sfat venind de la mine, prietenul vostru, aceasta fiind doar opinia mea. Deci spiritual vorbind, o persoan are autoritate doar dac vorbete mandatat de Dumnezeu. Ca atare, calitatea exegezei profeilor, nu e pe baza autoritii lor. Autoritatea lor vine din faptul c vorbesc in numele lui Dumnezeu. Profeii au vise i viziuni, profeii primesc mesajele lor de la Dumnezeu i cand ei le transmit poporului, e ca i cum Dumnezeu Insui ar

vorbi. Dar noi suntem diferii, noi avem nevoie s facem exegez. De ce? Pentru c singura fereastr spre a recepta ce ne-a transmis Dumnezeu ca nonprofei ce suntem, este de a inelege corect Cuvantul Lui. Aceasta este singura metod demn de incredere pe care o putem avea. 27 tiina ne poate ajuta, psihologia i sociologia de asemenea, darurile spirituale i ele, dar in cele din urm, cea mai sigur cale de a inelege ce a avut Dumnezeu in plan s ne spun este exegeza serioas a cuvintelor inspiraiei. Pavel nu a avut nevoie s fac exegeza VT i cu siguan c nu a fcut-o in sensul cel mai dorit, aa cum am prezentat-o mai inainte. Dar folosete cuvintele profeilor (Isaia i alii) ca ilustraii, uneori introduce cuvintele lor in textul lui, uneori aplic textele lor imprejurrilor din timpul lui despre care profeii n-ar fi tiut. i aceasta este absolut corect, atata timp cat Pavel lucreaz sub directa cluzire a Duhului lui Dumnezeu. Dumnezeu este Cel care il ajut pe Pavel s foloseasc acest material anterior pentru a deveni un mesaj de la Dumnezeu pentru timpul i imprejurrile sale. Autoritatea care deriv este cea a lui Dumnezeu. Dar eu nu am aceast autoritate. El a fost inspirat, concluziile lui conin autoritate. Dar concluziile mele poart doar autoritatea derivat din reflectarea corect a coninutului biblic. Trebuie s fim cinstii cu noi: aceasta nu este o treab uoar. Am petrecut mult timp comparand text cu text, incercand s inelegem diveri profei, diverse cri biblice i de aici am extras principiile de baz. Dar am insistat pentru acest mod de a inelege Cuvantul lui Dumnezeu, pentru c eu nu am nici o autoritate ca s v inv din partea lui Dumnezeu, decat prin a interpreta corect textele pe care El ni le-a dat. Concluziile mele au autoritate atata timp cat reflect exact ceea ce scrie in textul biblic. i motivul pentru aceasta este cel cu care fiecare

generaie se confrunt: problema profeilor mori. V amintii titlul acestei serii de prelegeri: Lecii vii, Profei mori. Noi avem nevoie de lecii vii, dar ca s le avem pe ele, trebuie s mergem la profeii mori. Revelaiile lui Dumnezeu au fost date in contextul altor vremuri; al altor locuri i altor imprejurri. i totui, noi avem nevoie disperat s auzim un Cuvant al Domnului pentru noi astzi. Dar cum s facem aceasta fr s citim textul biblic, avand propriile prejudeci, propriile idei? Sunt sigur c ai avut aceast experien intr-un fel sau altul. Uneori vine cate o persoan i v spune: Uite ce am gsit in Biblie! i v citete textul, v spune ce inseamn. V uitai le text i ii spunei: Nu-mi pare s aib nici un sens. Ceea ce persoana v spune i ceea ce zice textul, par s fie dou lucruri total diferite. E foarte uor ca oamenii s citeasc din Biblie i s gseasc ceea ce vor ei s gseasc in ea. Dar cum s citim Biblia astzi in aa fel incat s-i respectm intenia i in acelai timp s gsim in acei profei mori o lecie vie pentru noi astzi? A vrea s v sugerez cele trei metode descrise la inceputul acestei prelegeri. Toate sunt valabile: (1) exegeza, (2) teologia biblic i (3) teologia sistematic. Dac vrem o lecie vie pentru astzi, care s aib susinerea autoritii lui Dumnezeu, trebuie s fim pregtii s facem munca de exegez. Trebuie s fim pregtii pentru a inelege timpul i locul in care a scris Ioan, intenia lui, filosofia lui de via, teologia lui, pentru a o aplica pentru astzi i apoi trebuie s punem intrebri necesare pentru zilele noastre. Numai dup ce am ineles c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde se afl, putem pune intrebri pentru zilele noastre. Teologia sistematic este necesar pentru c imprejurrile se schimb i intenia lui Dumnezeu vizavi de Scriptur nu este limitat la inelegerea i intenia autorului, ci doar exprimat prin ea. Aceast teologie va compara text cu text i va vedea lucruri pe care scriitorul nu le-a intenionat vreodat. Istoria ulterioar, revelaiile ulterioare cum ar fi Matei citand din

Isaia, sau Pavel i Ioan citand profeii VT, expun sensuri lrgite care erau prezente in intenia lui Dumnezeu dar nu in intenia autorilor umani. Dar poate fi fcut acest lucru de oricine se apropie de Biblie? Poate cineva s spun: tiu c Ioan nu a ineles, dar eu pot s extrag sensul extins al acestui text? Aadar cum tim c sensul lrgit al unui text este valabil? Cum tim c acesta are autoritatea lui Dumnezeu? Singurul fel prin care tim este dac acest sens este o extensie natural 28 a sensului iniial, al textului iniial. Poi avea incredere in sensurile extinse numai dup ce tii sensul inial, cand cunoti intenia textului. Aadar, teologia sistmatic este foarte important. Dar este sigur doar dup ce ne-am fcut tema, dup ce am fcut exegeza. Probabil c prin acest punct, m-am indeprtat puin. S-ar putea ca unii dintre d-tr s spun: Chiar trebuie s fac intotdeauna exegez? Rspunsul meu este: NU! De multe ori Dumnezeu atrage inima noastr cu un sens care este potrivit pentru noi in mod individual i nu este nici o problem in aceasta, dar ceea ce vreau s spun aici, privete pe cretinii care vor s-i instruiasc pe alii. Cum ineleg Cuvantul lui Dumnezeu? Cum abordeaz Biblia un grup de oameni cutand inelegerea aceleiai pagini? Dac fiecare din grup aduce propriile idei, propriile sentimente, propriile impresii depre text i insist c acelea sunt Cuvantul lui Dumnezeu, atunci nu va mai fi unitate in acel grup i nu se va mai gsi nici intenia iniial a lui Dumnezeu in acel text. Ca i noi, Dumnezeu poate s ocoleasc sensul exegetic al unui text pentru a ne inva. Am avut propria mea experien. De multe ori, stteam i citeam textul biblic i deodat ceva mi se trezea in minte i tiam c nu e parte dintr-un sens exegetic, dar tiam c Dumnezeu imi spusese ceva pentru acea zi. Poate ceva despre cum s-mi tratez soia, copiii, ceva ce nu avea

nimic a face cu sensul exegetic. i aceasta era absolut in regul pentru mine; dac ins a fi ieit i a fi spus: Ia uitai ce mi-a artat Domnul astzi prin acest text, deci toi trebuie s facei la fel, atunci lucrurile ar fi complet schimbate. Aceasta este o problem de autoritate, de aceea atat ce e bine i ce e ru pentru un grup de oameni cat i autoritatea, se gsesc numai in sensul original al acelui text, cand toi citesc aceeai pagin. Din punct de vedere istoric sunt dou feluri prin care textul biblic s-a incercat s fie fcut relevant pentru astzi i cele dou moduri au fost asociate cu dou orae antice: Alexandria i Antiohia. Fiecruia dintre cele dou orae i s-a atribuit o metod anume de a studia Biblia. 1 Metoda abordat in Alexandria este numit alegorie. Aceasta merge inapoi pan la Platon, filosoful pgan, Filo, filosoful iudeu din primul secol i Origene filosoful cretin din sec. III. Fiecare dintre ei, a dezvoltat i lrgit idea alegoriei. Totul a inceput cu Platon, in sensul c el a crescut ca orice grec antic cu istorisirile despre zei care erau ca toate fiinele umane dar cu putere absolut. Uitandu-se la toi acetia a zis: Nu, Dumnezeu nu poate fi aa. Dumnezeu este mult mai mre decat acetia. Dar mai este o problem. Platon a vzut clar o imagine mai bun a lui Dumnezeu, dar proprii lui profesori au murit pentru aceast imagine. Platon nu vroia s moar i ce a fcut a fost s alegorizeze, a fanteziat (fabulat) pe baza scrierilor sacre ale anticilor greci pan cand Homer l-a invat pe Platon. Homer scrisese cu 500 de ani mai inainte. Scrierile sale deveniser biblia grecilor antici. Dar Platon a dat o alt dimensiune lui Homer prin alegorie. Aa c acum, Homer inva ceea ce Platon vroia s fac cunoscut. Aseasta a salvat viaa lui Platon. Lucruri similare s-au intamplat de-a lungul anilor cand oamenii au cutat in Biblie

mesaje care erau relevante pentru ei. Alegoria este foarte edificatoare. De fapt predic tot timpul, oamenii vd nevoile, ingrijorrile, problemele bisericii lor i incontient le impun contextului originar al Bibliei. De fapt a merge mai departe s spun c alegoria este modul natural de a citi Biblia. A vrea s v dau un exemplu de ceea ce inseamn o alegorie. Il voi lua din Origne care a scris: Parabola bunului samaritean. Pentru Origene, victima in aceast povestire este Adam. Ierusalimul reprezint cerul, iar Ierihonul lumea. Aadar, acest cltor este Adam mergand din Paradis in lume. Talharii sunt ingerii cei ri. Preotul reprezint Legea, levitul reprezint profeii, Samariteanul, Isus, mgruul, trupul lui Hristos care-l car pe Adam cel czut. Hanul reprezint Biserica, cele dou monezi date hangiului reprezint pe Tatl i pe Fiul; promisiunea de a da ce 29 mai trebuie in viitor, reprezint promisiunea lui Isus de a se intoarce la a doua Lui venire. Este aceasta o poveste frumoas? Este intr-adevr o poveste foarte interesant i fr indoial c Origene a extras o invtur foarte important. Dar este aceasta ceea ce Isus a intenionat cand a spus parabola? Are aceast interpretare de-a face cu sensul originar? Nu prea. Origene a alegorizat povestirea. A introdus in ea idei, concepte din timpul i vremea lui. A folosit povestirea ca s realizeze ceva complet diferit. i sincer vorbind acesta este felul firesc in care se citete Biblia. Majoritatea dintre noi cand citim Biblia o facem avand propriile noastre idei, nevoi i dand propriile noastre rspunsuri. 2 Antioh are o abordare exegetic a descrierii. Aici se insist pe faptul c textul insui trebuie s guverneze coninutul a ceea ce oamenii vd in textul biblic. Prima form trebuie luat in considerare. Numai dup ce inelegi sensul de baz se poate face o aplicare la timpul i locul

modern. Aceasta este metoda lui Antioh i perioada reformaiunii lui Luter i Calvin a fost o perioad de revigorare a metodei lui Antioh. Acesta fusese oarecum pierdut in perioada medieval i in aceast perioad Biblia servea numai pentru a oferi idei pentru instituiile timpului. Biblia nu era un martor independent pentru autoritatea lui Dumnezeu, ci aceasta era administrat direct prin Biseric. Faptul acesta i-a condus pe oameni departe de Scriptur i de voia lui Dumnezeu care era infiat in ea. Dar din Alexandria rmane ceva ce inc folosim i astzi. Aa cum am spus, muli predicatori folosesc alegoria in predicile lor, in ilustraii i aceasta nu este neaprat periculos dac interpretarea teologic este sntoas, dar problema este c se aeaz o ilegitimitate pe alegorie. Este introdus propriul timp, loc i imprejurri in citirea Bibliei. Aadar sugerez foarte clar aici c dac vrem s inelegem cartea Apocalipsei trebuie s inelegem cum citim aceas carte: o citim exegetic, teologic, alegoric, cutand pur i simplu in ea rspusuri la propriile noastre imaginri. In urmtoarele prezentri de la 7-12 voi arta in detaliu ce inseamn exegeza textual a Apocalipsei. Apoi, m voi ocupa de abordarea exegetic a celor 22 de capitole ale Apocalipsei cutand s art ceea ce este valabil i pentru zilele noastre. Cu alte cuvinte, bazandu-m pe ceea ce este de fapt in text, vom cuta de asemenea s rspundem la intrebrile lumii noastre, atat cat este posibil. In urmtoarea prezentare voi oferi cateva indicaii, cateva protecii pentru pastori i laici care s-ar putea s nu aib astfel de unelte scolastice, dar ar dori s studieze i s predea Apocalipsa intr-un mod sigur i sistematic. Cea de a cincea prezentare va fi un tur practic prin oraul Antiohia.

S ne rugm: Mulumim Doamne c ai fost cu noi in aceast prezentare. Mulumim c am vzut cum trebuie s inelegem Cuvantul Tu i cum trebuie s-l comentm in cel mai rspunztor fel. D-ne inelepciune ca s putem continua studiul impreun. In Numele lui Isus Te-am rugat, Amin! V. Protecii pentru cercettorii Scripturilor Ai vreo problem atunci cand predicatorul citeaz din greac? S incepem cu o rugciune: Domnul nostru bun, este important s inelegem Cuvantul Tu, dar este de asemenea important s ne inelegem pe noi inine. Te rog s ne dai inelegere din Cuvantul Tu. Ii mulumim in Numele Domnului Isus, Amin! A vrea s vorbim astzi despre modul practic in care trebuie s abordm Biblia. Cum pot oameni care nu sunt familiarizai cu toate detaliile de inelegere a Scripturilor, care nu cunosc limbile vechi, greaca sau ebraica, sau nu au cunotine vaste despre istorie i alte aspecte, s se foloseasc de Biblie pentru a obine inelegere? Pot oameni obinuii, care triesc in diferitele 30 pri ale pmantului, fiecare in cultura lui proprie s foloseasc i s ineleag Biblia? Pot oamenii obinuii s se foloseasc de Biblie pentru a crete in viaa lor spiritual? Vreau s v spun c este o problem major cu care ne confruntm cu toii, indiferent dac persoana este una instruit sau nu, mai mult, sau mai puin cunosctoare a Sfintelor Sacripturi i anume, aceea a autoinelrii. Ieremia 17:9 este o descriere care privete aceast problem. Propria noastr inim ne ineal i ce e mai ru este c nici mcar nu tim cat de mult ne ineal. V amintii din prezentarea anterioar in care spuneam c Alexandrinul i alegoria este o form fireasc de a citi Biblia. E uor pentru noi s citim propriile noastre idei, concepii, nevoi in Biblie. Este mai uor

pentru noi s ne transformm Biblia intr-o carte care s arate ca noi inine. Avem tendine s impunem propriile noastre presupuneri asupra materialului biblic. Cel mai bun remediu pentru o asemenea problem este exegeza, pentru c aceasta ocolete mecanismul de aprare care ne face s interpretm greit Biblia. A vrea s v explic i mai clar ceea ce vreau s spun. Dup cum am artat, din cele trei metode de abordare a Bibliei subliniate in studiul trecut, am observat cum exegeza ne ofer o abordare descriptiv a Bibliei. i aceasta este foarte, foarte important pentru c vedei, cand fac teologie sistematic, cand pun intrebri de genul: Ce este adevrul pentru mine?, propriul mecanism de aprare devine implicat in aceasta. i aa cum au artat psihologii, prin acest mecanism de aprare fiinele umane au diverse ci de a se autoimpiedica de la a cunoate adevrul, in anumite imprejurri pentru c nu vor s fie rnii, nu vor s sufere dureri. Deci fiinele umane in mod firesc, de cele mai multe ori incontient, tind s evite situaiile, ideile care ar fi dureroase pentru ele. Aadar, ori de cate ori fa in fa cu Biblia, tiind c ceea ce cutm este adevrul, este o tendin a mecanismului nostru de pcat, s ne indeprteze. Dac vom vedea ceva in Biblie care ne va atrage atenia c suntem greii, pctoi, vom vrea s evitm aceasta cat de mult posibil. i este firesc s citim Biblia in felul acesta i s evitm astfel, pe cat mai mult posibil s invm lucruri noi. Am dezvoltat o definiie a exegezei care este chiar amuzant: Exegeza este arta de a inva cum s citeti Biblia in aa fel incat s lai deschis posibilitatea de a inva ceva. Pentru c am descoperit c de cele mai multe ori studiem Biblia i de fapt nu invm nimic i motivul este c prin natura noastr nu vrem s invm nimic nou din Biblie, nu vrem s invm ceea ce

este ru, nu vrem s tim c va trebuie s ne schimbm i ca atare este firesc pentru noi conform Ieremia 17:9 de a evita adevrul. Este firesc pentru noi s ne autoinelam, chiar dac studiem Biblia. Ca atare, trebuie s ne punem o intrebare: Cum putem s invm s facem exegez, cum putem dezvolta un proces prin care s ocolim acest mecanism de autoaprare, pentru a vedea cat mai real posibil ce vrea s ne transmit Cuvantul lui Dumnezeu? Exegeza ne va ajuta in aceast privin pentru c a aborda descriptiv Biblia, inseamn a neutraliza presiunea acestui mecanism de autoinelare. Dac descriu ceea ce Ioan spunea bisericilor din Asia Mic din primul secol, nu mai simt nici un fel de presiune apsandu-m, pentru c nu sunt un membru al acelor biserici i nu triesc in primul secol. Ceea ce Ioan le-a spus, pot descrie fr ca aceasta s m afecteze neaprat pe mine. Deci, exegeza inseamn descriere, ceea ce nu oblig neaprat o implicare personal in textul biblic. Nefiind sub presiunea implicrii, vom fi mai sinceri vizavi de text, ceea ce altfel nu s-ar fi intamplat. i mai este o particularitate in privina unui astfel de text: nu-l voi mai citi niciodat din nou in acest fel. Acest text nu mai poate fi evitat cum fusese pan atunci, in mod incontient. Exegeza deschide calea pentru a lsa Biblia s ne atrag inimile cu ceea ce trebuie s tim i s inelegem. Prin urmare, cea mai bun aprare impotriva autoinelrii este exegeza bazat pe limbajul originar. Pentru a evita pe cat se poate de mult acest mecanism de autoinelare, este de mare ajutor ca Biblia s fie 31 studiat in limba original in care a fost scris greac i ebraic, in acord cu timpul scrierii, cu imprejurrile i cultura momentului in care spre exemplu Apocalipsa a fost scris. A vrea s v explic de ce. Motivul este pur i simplu acesta: cum ne invm limba? Noi toi am invat limba in acelai fel: cand eram copii, am auzit-o folosit in cminul nostru, in

jurul nostru, am auzit aceleai cuvinte repetate de nenumrate ori; pe parcurs am invat sensul acelor cuvinte in contextul vieii de fiecare zi in propriile noastre case. Rezultatul este c fiecare cuvant vine intr-un context, contextul unui anumit timp, loc, sau imprejurri din propriul trecut. Problema este c atunci cand noi citim Biblia in roman (englez) de exemplu, noi o citim in contextul propriului nostru timp, loc i imprejurri. Fiecare cuvant din Biblie atrage asocierea cu propriul trecut. Prin acele cuvinte i expresii sunt evocate evenimente, contexte i oameni, contactate in trecutul tu personal; iar Biblia este ineleas prin inelesul pe care acele cuvinte, sau expresii le are pentru tine. Este aproape imposibil cand citeti Biblia in propria limb, s nu aduci propriile idei in textul citit. Este firesc, este singurul mod prin care o persoan poate citi Biblia dac nu este contient c are nevoie de o cale mai bun. A inva NT in greac, d posibilitatea ruperii de propria experin trecut i deschide drumul pentru a experimenta textul aa cum a fost numit s fie experimentat atunci cand a fost scris. Unii oameni spun: O, in cazul acesta, nu sunt grecii mai avantajai in studierea Bibliei? i rspundul este: Nu! Pentru c cei de astzi nu vorbesc greaca din primul secol. Ei inva propria limb in acelai fel cum noi invm propriile noastre limbi acolo unde ne natem. Aa c i ei ar gsi foarte dificil s ineleag NT sau chiar mult mai dificil decat noi. Ca cercettor, o persoan este nevoit s invee greaca in contextul ei originar. Lucrezi cu lexicoane i dicionare pentru a inelege sensul cuvintelor aa cum erau in primul secol. Studiind Biblia in contextul culturii sec. I se pot descoperi legturi i conexiuni care nu pot fi niciodat fcute in limba in care eu citesc Biblia limba mea natal. Dar nu voi continua prea mult cu acest aspect, pentru c tiu c cei mai muli dintre asculttori nici nu vor avea oportunitatea s invee greaca, ori de a deveni specialiti in timpurile, locurile i imprejurrile antice.

Aadar, cum putem tu i eu s abordm Biblia in propria noastr limb, in propriul nostru timp, loc i imprejurri pentru a incepe s facem o exegez serioas i corect? Vom analiza cinci mijloace de siguran pentru a studia i interpreta corect Biblia. Dac vom pstra aceste cinci mijloace de siguran in timpul studierii crii Apocalipsa, ele ne vor ajuta s nu ne indeprtm pe ci nefireti in privina studierii ei. Dac David Koresh ar fi urmat aceste direcii ar fi inc in via astzi; el nu ar fi apucat niciodat pe ci greite in interpretarea Apocalipsei. Mai intai s ne ocupm de aceste cinci principii inainte de a ne ocupa ce cartea Apocalipsei, aa cum vom face in studiul urmtor. 1. Primul principiu: cand deschizi Biblia, f-o cu mult rugciune i consacrare. Dac inimile noastre sunt extrem de ticloase i dac ne ineal, atunci este absolut necesar ca ori de cate ori deschidem Biblia s o facem cu mult rugaciune i consacrare (lips de incredere in noi inine), recunoscand c noi suntem cele mai mari bariere in inelegerea Cuvantului lui Dumnezeu. Cea mai mare barier in inelegerea Cuvantului, este lipsa unui spirit de invcel. Este important s tii greaca, strategii exegetice, dar fr un astfel de spirit, fr dorina de a-L lsa pe Dumnezeu s-i deschid Biblia, s-i ating viaa, nu vei inva nimic. Adevrata cunoatere de Dumnezeu nu vine doar din percepia intelectual, din studiile academice, ci din dorina de a primi adevrul indiferent de pre 1 Cor. 2:14, 2 Tes. 2:10, Iacov 1:5, sunt texte 32 care subliniaz acest principiu. Darurile lui Dumnezeu sunt gratis (free) pentru oricine, dar te pot costa. Cunoaterea lui a Cuvantului adevrului te

poate costa viaa, familia, prietenii, reputaia. Dac eti gata s tii adevrul indiferent de cost, il vei gsi. Dac vei plti preul, acela de a te lsa invat, Dumnezeu va fi binevoitor s i-l descopere. Ca atare, ceea ce trebuie fcut este s-i incepi studiul (Bibliei sau Apocalipsei), cu o rugciune autentic, aceasta insemnand o rugciune pentru a primi un spirit care se las invat, pentru a infrange mecanismul inelciunii propriei inimi i a o deschide pentru ca El s poat intra. Sugerez o rugciune de felul acesta: Doamne, vreau adevrul despre Apocalipsa, indiferent cat m costa aceasta! E greu s faci o astfel de rugciune, dar doar in felul acesta incepi s primeti adevrul lui Dumnezeu, pentru c eti gata s plteti preul. La incheierea acestei prezentri, te voi invita s faci o rugciune impreun cu mine. 2. Dac nu ai acces la greac i ebraic, limbile originale ale Bibliei, atunci devine imperativ s foloseti o cat mai mare diversitate de traduceri. S nu te limitezi doar la o traducere, pentru c fiecare traductor al Bibliei, are limite i slbiciuni. Fiecare traductor, intr-un grad mai mare sau mai mic, reflect tendinele (sau inclinaiile) traductorului. Acolo unde majoritatea traductorilor, au acelai punct de vedere, inseamn c textul original a fost redat destul de corect, dar acolo unde sunt destul de multe nepotriviri intre traductori inseamn c originalul e ambiguu, sau poate traductorii n-au ineles textul original. Autoritatea unei traduceri vizavi de un anume text va depinde de cat de aproape este redat forma din original. Folosirea de traduceri variate ajut la evitarea citirii numai a traducerii preferate a textului. Toi avem anumite texte preferate pe care tindem s le citim intr-un anumit

fel, avand un anumit ineles pentru noi i de multe ori cand lum o nou Biblie mergem la aceste texte s vedem cum au fost traduse i de multe ori nu ne place acea Biblie. Credei c Biblia aceea nu are tradus corect ceea ce textul tii c spune, sau ce credei c ar trebui s spun? De multe ori ajumgem s distorsionm acel text pe baza traducerii preferate. Din cauza citirii doar a traducerii preferate, putem s rmanem fr inelesul real al textului. Aadar, v sugerez s folosii o cat mai mare varietate de traduceri. Este una dintre cele mai bune ci pentru a avea textul cat mai fidel redat. Comparai traducerile preferate cu altele i vedei dac n-ar fi timpul s acceptai i alte mijloce de exprimare a textului original. 3. Al treilea principiu extrem de important: dac vrei s fii loial Scripturii, dac vrei s o lai s vorbeasc pentru ea insi, trebuie s petreci majoritatea timpului cu acele seciuni care sunt suficient de clare. Sunt multe pri ale Bibliei fa de care exist puine dezacorduri intre cretini. Dar sunt i pri ale Bibliei foarte dificil de ineles fa de care intrepreii sunt in mod constant in contradicie, luptandu-se pentru o anumit expresie presupus a fi fost scris intr-un anumit fel. Aadar, o alt msur de siguran este aceea de a pertece majoritatea timpului de studiu cu acele texte care sunt suficient de clare. Aceste texte il menin pe cititor pe fundamentul comun al Bibliei. Textele clare il pzesc pe interpret de folosirea ridicol a textelor care sunt mai ambigue. Foarte multor oameni le place s graviteze in jurul textelor 33 ambigue ale Bibliei, ale celor care nu sunt atat de sigure, ducand

interprtetarea fie intr-o direcie, fie intr-alta. Una din tacticile majore ale celor care folosesc incorect Biblia, este s ia un text ambiguu i s-l foloseasc ca text de baz pentru teologia lor. i urmarea este c oamenii petrec majoritatea timpului cu texte dificile ceea ce va duce la distorsionarea textelor clare pentru c mesajul acestora nu se potrivete cu teologia pe care ei au dezvoltat-o pe baza textului dificil. Unul dintre motivele prevalenei citirii textelor complicate din Apocalips, este c Apocalipsa pare s atrag oamenii crora le place s interpreteze scrierile de grani ale Bibliei. Sunt oameni care au nevoie s-i aduc contribuia i acesta ar fi un lucru bun, dar rezultatul poate fi distorsionat. Uneori, oamenii au nevoie s descopere ceva nou, incitant, proaspt pe care s-l aduc in faa celorlali i ei s spun: Da, da, intr-adevr tu inelegi Biblia, intr-adevr, ne poi ajuta s inelegem aceste texte dificile. Dar vreau s v spun ceva din propria-mi experian: dac petreci majoritatea timpului studiind pasaje ca Daniel 11, peceile, trambiele din Apocalips, vei innebuni probabil in final in mod spiritual, nu psihologic. Cand dai peste o persoan ca David Koresh te intrebi dac nu sunt amandou laturile implicate. i aceasta pentru c texte ca cele privind peceile i trambiele sunt extrem e dificile i e foarte uor s preiei mesajul i s-l alterezi fcandu-l s semnifice ceva ce niciodat nu a fost in intenia autorului. Dar dac petreci majoritatea timpului cu texte clare, aceasta te va pzi de o folosire greit a acestor simboluri. Aadar, petrecand cea mai mare parte din timp cu astfel de texte limpede de ineles, vom fi ferii de tentaia de a interpreta textele mai puin transparente intr-un mod care ar contrazice

Biblia. Iat de ce principiul al treilea este extrem de important in inelegerea i interpretarea Bibliei. In legtur cu acesta este principiu al patrulea: 4. Acesta implic compararea rezultatelor studiului biblic cu citirea mult mai general a Scripturii, astfel ca obsesia detaliului s nu ne indeprteze de sensul principal al Bibliei. De foarte multe ori oamenii studiaz Biblia intr-un mod foarte fragmentat, compar un text cu multe altele preluate din concordan i uneori concordana devine adevrata Biblie. Este luat un cuvant decupat din trei patru sute de texte i folosit intr-un ansamblu pentru a susiune ceea ce tu vrei ca acesta s insemne. La drept vorbind, uneori predicatorii fac lucrul acesta in noaptea dinaintea unei predici atunci cand realizand c este 11 pm, ei nu au nici un mesaj s aduc a doua zi la predic. i atunci se aeaz i se intreab: Ce o s spun adunrii ca s fie de valoare i s-i incurajeze, s se intreasc? i este probabil deja 12 pm. i cateva randuri incep s se inchege, unele ilustraii apar in minte i predicatorul simte c ceva deja se dezvolt i atunci apeleaz la Concordan. In ce scop? Pentru a gsi cateva texte biblice care par s spun ceea ce predicatorul tocmai a schiat. Ce face acest predicator? El ia autoritatea textului biblic i o introduce ici colo intr-un text care aparine in totalitate propriei lui gandiri. O astfel de predic nu a fost fcut pe baza Bibliei. Nu pornete de la exegeza corect a unui text. Este o predic format din texte disparate, adunate laolalt incercand s spun ceea ce predicatorul ar vrea ca ele s spun, incercand s sune a tem biblic i s aib autoritate biblic. Cea mai bun protecie 34

impotriva acestui gen de studiu, dac nu tii nici greac nici ebraic, este studiul (citirea) mult mai general a Scripturii. Dac ii petreci majoritatea timpului citind Biblia mai degrab decat s o studiezi, eti pe un teren mai sigur. Aceasta nu inseamn c nu trebuie s folosei niciodat o Concordan. Nu inseamn s nu compari niciodat o carte a Bibliei cu alta i o s vedei c in derularea studiului nostru despre Apocalipsa, vom folosi foarte mult compararea acestora, adesea vom merge din VT in NT, uneori deplasandu-ne cte materiale din afarea Bibliei, cutand informaiile care ne vor ajuta s inelegem care a fost intenia iniial a lui Ioan cu privire la acel text. Dar nu e sigur s ne petrecem tot timpul doar comparand text cu text, pentru c atunci cand facem asta, am putea pierde sensul intregului s-ar putea s nu mai vedem pdurea din cauza copacilor. In general, citirea desfurat a Bibliei, ne ajut s devenim sensibili la contextul mai larg al Scripturii. V-a recomanda cand citii Biblia, s folosii o traducere modern care e mai uor de urmrit versiunea King James, de exemplu, poate fi foarte bun pentru studiu, dar pentru o citire de ansamblu, capitol cu capitol, ridic multe dificulti in inelegere. Aadar, citirea ca intreg, ajut la punerea impreun a textelor izolate intr-un context i astfel inelesul lor s devin clar. Folosind Concordana, textele devin izolate, luate din context; este ca i cum ai fi luat o foarfec i ai fi tiat 50 de versete din Biblie, le-ai fi amestecat i le-ai fi extras punandu-le intr-o ordine i spunand: Acesta este Cuvantul de la Domnul. Este o tehnic foarte periculoas i devine i mai periculos cand este fcut pe computer aa cum, sunt sigur, muli o fac. Computerele au

programe minunate, poi extrage un cuvant, dou sau trei, toate textele biblice care au combinaia de cuvinte dorit. Am chiar eu un astfel de program i am gsit c este extrem de util, dar i periculos. De fapt, foarte foarte periculos pentru c petreci prea mult timp jucandu-te pe calculator pe marginea Bibliei i in mod real nu citeti niciodat Biblia insi i sensurile pe care le extragi din textele de pe computer s-ar putea s nu aib nimic de-a face cu intenia iniial. Citirea in ansamblu a Bibliei, ii ajut pe intrerprei s-i formeze tabloul general al acesteia i aceasta ajut la evitarea interpretrilor anormale ale textelor luarte separat, lucru atat de obinuit in privina Apocalipsei. Citirea in ansamblu te pune sub controlul autorului acelui text. Autorul este acela care a ales s pun textele in ordinea in care se gsesc in carte. El este acela care d direcia apropierii de text exact in forma permis de el. Aadar, la citirea in ansamblu, autorul este acela care controleaz procesul, pe cand intr-o compilaie, cititorul sau altcineva aranjeaz lucrurile impreun urmrind propriul lor scop. Citirea in ansamblu te ajut s-i dezvoli spiritul de a te lsa invat de text, de a-l recepta aa cum a fost intenionat s fie citit. Nu s-a intenionat ca Biblia s invee de la noi, ci noi din ea. Prin urmare, principiul acesta, unul dintre cele mai importante principii, accentuiaz citirea Bibliei in majoritatea timpului, mai degrab decat studiul ei detaliat. 5. Principiul al cincelea mare atenie acordat criticilor, in principal, ale celor care nu sunt de acord i care au inzestrarea i mijloacele de a face exegez. Dup cum am spus anterior, probabil c cea mai mare problem in a inelege Biblia, este c fiecare dintre noi are o inclinaie natural spre autoinelare

35 Ier. 17:9. Aceast autoinelare este aa de adanc, incat uneori, chiar dac este folosit textul original i te rogi, chiar dac este folosit o varietate de traduceri, chiar dac faci o mulime de citire in ansamblu a Bibliei, chiar dac petreci majoritatea timpului cu textele clare toate aceste principii sunt extrem de importante poi ajunge in interpretri bizare. i aceasta deoarece, mecanismul de autoinelare este atat de adanc inrdcinat, incat oamenii pot fi pe dinafar in ceea ce privete adevrata inelegere a textului biblic i a inteniei originale a autorului Scripturii. Ce este de fcut? Cel mai bun mijloc de prevenire a autoinelrii este subordonarea propriei inelegeri, in mod constant, criticii celorlai care in mod egal au fcut eforturi riguroase pentru a inelege acel text. Imi amintete de sinonimele alcoolicului i procesul este numit intervenie. Cand ajunge la alcool, autoinelarea este implicat foarte mult. Ultima persoan care va ti c sunt un alcoolic voi fi tocmai eu. Ultima persoan care va ti c are probleme cu drogurile va fi chiar cea care le consum; pentru c aceste substane exacerbeaz procesul autoinelrii. Astfel c adeseori este sugerat intervenia prin care un grup intreg de oameni este implicat familia, prietenii, cunotinele, i acestea vor spune: Da eti un alcoolic pentru c te-am vzut fcand asta i asta... i o astfel de persoan este confruntat din nou i din nou cu concretul situaiei. i este o posibilitate ca in cele din urm acea persoan s asculte i s ineleag c intr-adevr are o problem i implicit nevoie de ajutor. A vrea s sugerez c intervenia este adesea necesar i atunci cand se are in vedere exegeza Bibliei. Avem

nevoie de criticile celorlai. Avem nevoie de oameni care s vin i s ne spun: Uite, ai zis c din acest text se inelege asta, eu nu vd deloc aa. Uneori poate fi dureros s asculi astfel de critici; in mod special aceste critici sunt valoroase cand vin de la oameni cu care noi nu suntem de acord, pentru c nimeni nu va avea o abordare mai creativ a textului decat persoana care nu este de acord cu noi. inand cont de propriu lor mod de a vedea textul, exist posibilitatea ca Domnul s m ajute s vd unde eu, poate, am interpretat greit textul. Nu sugerez c trebuie s fim de acord cu oricine a citit vreodat acel text. Nici pe departe. Uneori poi s asculi la toate criticile i s spui: Nu, acesta este singurul fel de a fi ineles, dar dac vrem sincer s primim de la ceilali propria lor inelegere a textului, vom avea mult de invat din aceasta, pentru c ceilali oameni vor vedea in text ceea ce niciodat nu am fi vzut din cauza propriului nostru mecanism de aprare. Cellat poate avea un sistem de autoaprare diferit i prin urmare poate vedea in text lucruri peste care eu am trecut. i eu la randul meu pot gsi ceea ce altcineva omite, impreun putem vedea mult mai clar decat separat. Toate cele cinci principii sunt foarte importante, dar acesta din urm, cred c este cel mai important pentru c dup ce am fcut totul, este nevoie s invm s ascultm la ceilali. Pot fi oameni chiar din denominaiuni diferite, pot avea personaliti diferite, poate o total alt abordare a Bibliei, dar tocmai de aceea pot vedea lucruri pe care noi le-am omis, fiind blocai de propriul nostru mecanism de autoaprare. Repetm cele cinci principii: 1 rugciune sincer, 2 folosirea mai multor traduceri ale textului, 3 petrecerea celui mai mult timp cu textele clare ale Bibliei, 4 citirea general a

36 Scripturii i 5 a asculta criticile altora. Ceea ce am incercat prin aceste principii a fost s v ofer caiva pai practici in abordarea exegetic a unui text, pai pe care oricine ii poate face. Nu avei nevoie de diplome in teologie, nu avei nevoie de o educaie special de cum s citii Biblia pentru a folosi aceste principii. Aplicandu-le vei fi ferii de greeli precum ale celor din Mnster sau din Wacoo Texas. Aceste principii nu sunt mai puin valabile pentru cercettorii profesioniti ai Bibliei i la drept vorbind sunt cercettori ai Bibliei care tiu greaca sau ebraica dar nu se roag, care nu urmresc principiul citirii in ansamblu, care nu ascult la ceilali i oricat ar fi putut inva din propriile studii, se afl totui in mare pericol dac continu s ignore aceste principii. Ceea ce va urma in special de la a aptea prezentare, va fi aplicarea acestor principii exegetice. Vom trece de la teoretic la practic. Dar inainte de aceasta, in urmtoarea ocazie, a vrea s v prezint amnunit cum era viaa in bisericile din Asia Mic pe vremea cand Apocalipsa a fost scris. Voi vorbi despre circumstane, despre viaa cultural a Bisericii, ce insemna s fii cretin in Asia Mic, ce impact a avut Apocalipsa asupra acestor biserici. Cu alte cuvinte, vom studia lumea crii Apocalipsei. Acum a vrea s v unii cu mine in rugciune a vrea s-L rog pe Dumnezeu s fie in continuare cu noi, s ne dea un spirit care s se lase invat, s ne deschid inima in aa fel incat s fim gata s acceptm adevrul indiferent de pre. Doamne bun, Ii mulumim pentrru ceea ce ne-ai ajutat pan acum. Ii mulumim pentru c nu ne-ai lsat fr principii pentru a inelege Cuvantul Tu, dar principiile nu sunt suficiente, ele trebuie s fie aplicate. Tehnicile nu sunt suficiente, ele trebuie s fie invate prin practic i pentru c vom incepe s studiem Cartea Apocalipsei, pentru c vom incepe s aplicm practic

aceste principii, pentru a inelege sensurile adanci ale Cuvantului Tu, Te rugm s fii cu noi intr-un mod deosebit. Doamne, vrem s tim adevrul cu privire la Cartea Apocalipsei; ajut-ne s fim doritori s acceptm adevrul cu orice pre. tiu c vrei s ne dai adevrul fr plat, dar adevrul in sine are propriul lui pre. Ajut-ne s vrem adevrul, d-ne dragoste pentru el, d-ne dorina s Te servim indiferent de direcia pe care o alegi. Te rugm pentru o inzestrare supranatural pentru c aceasta nu este ceva firesc pentru noi. In adancurile sufletelor noastre dorim adevrul, dar inima noastr pctoas ne determin s-l compromitem. D-ne dragoste pentru Cuvant i ajut-ne s pltim orice pre pentru aceasta. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! VI. Lumea Crii Apocalipsa Cartea Apocalipsei a avut un puternic impact asupra bisericilor care au primit-o. Intrebarea este: Cum s inelegem mesajul ei pentru astzi? S ne rugm la inceput: Doamne bun, de fiecare dat am venit la Tine dorind s primim dragoste pentru adevr i Te rog s lucrezi in continare la inimile noastre. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! In aceast prezentare a vrea s vorbim despre lumea crii Apocalipsei; acea lume in care triau bisericile Asiei Mici. La vremea aceea Biserica intra in categoria a ceea ce noi numim astzi o asociaie, sau club. In lumea antic, cele mai multe dintre nevoi erau rezolvate fie de familie, acas pe de o parte, fie de puterea guvernatoare de cealalt parte. Aceste asociaii veneau in intampinarea unor nevoi adiionale, nevoi care nu puteau fi rezolvate printr-una din cile amintite. Aceste biserici-asociaii funcionau ca un fel de familii extinse i erau acceptate din punct de vedere social in societatea roman.

37 De exemplu evreii erau recunoscui ca una dintre aceste asociaii. Deci aveau un statut special intre viaa individual, cea de familie i cea social. Atunci cand guvernul era puternic nu se ingrijorau prea mult cu privire la aceste cluburi, sau asociaii, dar cand guvernul era slab i se temea chiar pentru propria lui existen, ajungea i s se team c o posibil dezordine putea fi declanat de astfel de asociaii. i astfel, Biserica, vizavi de guvernul existent, adesea a ineles c unele din scopurile, dintre intele ei veneau in conflict cu cele ale societii mari in ansamblu. i rezultatul este c pe vremea cand Apocalipsa a fost scris, Biserica se confrunta cu un numr crescand de probleme pe care vreau s vi le imprtesc pe scurt: 1. In primul rand, Biserica suferea din cauza conflictelor cu iudeii. Aceasta era intradevr o ameninare pentru Biseric, pentru c evreii erau recunoscui ca o asociaie, iar religia lor era considerat una legal religio licita. Romanii recunoteau c evreii aveau anumite privilegii prin aceast religie. Ei aveau nevoie de Sabat ca zi de inchinare, ca atare nu puteau lucra in acea zi. Nu acceptau inchinarea la imprat, etc. i dup cateva mari btlii, ca cea din 70 AD, imperiul roman a ineles c trebuie s fie atent la sensibilitatea evreilor, dac vrea s evite problemele i dificultile ce ar fi putut aprea in societate. Odat cu inceputul cretinismului, acesta a inceput s fie vzut ca o ramificaie a iudaismului. Astfel c primii cretini erau adesea tratai de ctre autoriti ca i cum ar fi fost evrei. In realitate, desigur muli dintre ei erau aa, adic evrei convertii la cretinism, dar autoritatea roman n-a vzut diferena marcant dintre iudaism i cretinism. I-au vzut ca tendine ale aceluiai ansamblu. Dar este clar din cartea Apocalipsei cap. 2:9-10; 3:7-9, c Biserica venea in conflict cu evreii. Se pare c dup 70 AD evreii au observat c cretinii au fost singurii dintre iudei care nu s-au luptat pentru independena lor fa de Roma. Astfel c cretinii

au devenit din ce in ce mai mult un element strin chiar i in sinagogi. Prin urmare, dup 70 AD iudeii au dezvoltat o a 18-cea rugciune, binecuvantare (benediction). La inceput, in sinagog erau 17 binecuvantri care erau citite la finalul liturghiei in cadrul serviciilor religioase de la sinagog. Undeva intre 80-90 AD aceast a 18-cea binecuvantare cunoscut sub denumirea shemonee israe in ebraic este numrul pentru 18, a fost adugat in serviciul de la Sinagog i in principal era un blestem impotriva lui Hristos i a cretinilor. Astfel c dac un cretin s-ar fi aflat in sinagog in timp ce se citeau cele 17 binecuvantri, iar el le-ar fi recitat impreun cu ceilali, la exprimarea acestei a 18-a binecuvantri, prin care el trebuia s-L blesteme pe Hristos i pe cretini, el nu putea decat s tac i astfel ar fi fost dezvluit prin tcerea lui i exclus din comunitate. Aadar, cand Apocalipsa a fost scris, cretinii aveau probleme crescande cu aceia dintre care ieiser; incepuser s fie exclui din sinagogi i s-i piard statutul legal din societate. Aa c nu puteau decat s se ingrijoreze din cauza acestei situaii i s se intrebe ce le mai pregtea viitorul in acea societate roman. 2. O a doua problem erau acuzaiile venite de la Neamuri, pentru c acetia incepuser s disting clar diferena dintre cretini i iudei. Acetia au inceput s se intereseze din ce in ce mai mult de cretinism, ins inteniile lor erau unele ostile i incepand cu secolul al II-lea avem o mulime de mrturii privind acuzaiile venite de la Neamuri impotriva cretinilor, acuzaii pgane ca de exemplu: cretinii erau numii dumanii omenirii. De ce erau cretinii numii dumani? Pentru c erau vzui ca exclusiviti; nu participau in societate aa cum fceau majoritatea oamenilor; rmaneau deoparte fa de srbtori pentru c nu vroiau s-i compromit credina. Primul i al doilea secol a fost o perioad sincretistic cu alte cuvinte o epoc in care

oamenii se simeau liberi s culeag i s aleag dintre diversele idei pe cele care le conveneau cel mai mult i oamenii nu-i opreau pe cei care susineau: Eu am adevrul i numai ideile mele 38 sunt cele corecte, toi ceilali greesc. Seamn puin cu astzi, nu-i aa? Ne vom intoarce la aceasta. Dar in acele timpuri, acest gen de exclusivism nu era apreciat. De aceea cretinii erau considerai dumanii societii, ai omenirii chiar, pentru c ei nu se asociau cu cei care nu erau de acord cu credina lor, in special cu pganii. In al doilea rand, cretinii erau acuzai de ateism. Ne sun ciudat nou, nu? Dar oamenii din acel timp nu credeau c exist doar un Dumnezeu pe care lumea ar trebui s-L venereze. Erau muli zei, iar problema consta in faptul c ei, cretinii, nu se inchinau nici unuia dintre acetia, ci unuia al lor, propriu. Astfel c au fost acuzai de ateism pentru c nu acceptau zeii impriei Romei. Urai de societate, cretinii au ajuns s fie acuzai de asemenea de canibalism. Te-ai putea intreba cum de s-a putut ajunge la asta? Ei bine, aceasta avea de-a face cu Cina Domnului. Cretinii mancau trupul i beau sangele Domnului (zeului) lor la serviciile lor religioase. Desigur, noi tim semnificaia, dar aparent vecinii lor pgani din Roma, nu o tiau. Mai tarziu problema s-a amplificat: despre cretini se credea c ii sacrificau deja copiii i c oameni erau mancai la astfel de cine ale Domnului. 3. O a treia problem serioas erau tirile importante vizavi de lumea din jurul lor in care evenimentele deosebite aveau loc provocand ingrijorare. De exemplu: (a) distrugerea Ierusalimului. Dei inta era naiunea iudaic, fapt care nu i-a afectat pe cretini in mod direct, dar o intrebare fireasc se ridicase: Dac o religie legal fusese intampinat intr-o manier aa de brutal de ctre autoritile romane, ce se va intampla cand

cretinii vor fi in acelai raport cu Roma? (b) Alt tire dramatic a fost cu siguran cea privind persecuiile lui Nero. Chiar dac au fost pentru puin timp i chiar dac au fost aciunile unui om nebun, intr-un fel sau altul ele au artat cat de fragil era statutul cretinilor in imperiul vremii lor. Nu erau msuri de protecie pentru minoriti in imperiul roman. Astzi, oamenii care sunt vzui puin diferit, cei care sunt in minoritate au cateva msuri de protecie sigure prin care este impiedicat majoritatea de a-i abuza. Dar atunci nu era aa. O hotrare a impratului putea schimba oricand situaia unei minoriti din imperiu. (c) O alt situaie ingrijortoare, a treia, era dezvoltarea cultului impratului, a venerrii lui. In aceasta Biserica vedea o ameninare real, pentru c prin posibila forare a cretinilor de a se inchina impratului, devenea din ce in ce mai dificil ca oamenii s rman buni ceteni i buni cretini in acelai timp. Atata timp cat statul i biserica sunt separate, un cetean nu e legat prin cetenie de un anumit punct de vedere religios. Dar cand biserica i statul devin una i religia ta nu este religia statului, devine din ce in ce mai greu s fii un cetean bun i un cretin bun in acelai timp. Aadar apariia cultului venerrii impratului in societatea roman a primului secol, crea team i nesiguran intre graniele imperiului i printre cretini. i aceasta in timp ce cartea Apocalipsei se scria pe Patmos. In Apocalipsa de asemenea se menioneaz moartea unui personaj numit Antipa in cap. 2. El a fost ucis pentru credina lui. Indiferent de motiv, el a fost gsit demn de moarte de ctre autoritile locale din Pergam. Poate, la instigaiile evreilor, poate

nu, dar realitatea era c dac o persoan a putut s fie omorat pentru credina ei in Asia Mic, ce urma s se intample curand i cu ceilali? (d) i nu in ultimul rand era vestea exilului lui Ioan, iubitul patriarh al bisericilor din Asia Mic, exilat pe insula Patmos din cauza Cuvantului lui Dumnezeu i a mrturiei lui Isus. Aceste veti, au creat cu siguran o stare de nesiguran, incertitudine in Biseric, astfel incat oamenii au ajuns s se ingrijoreze in privina viitorului. i cartea Apocalipsei este scris pentru aceti oameni aflai intr-o stare de insecuritate, nesiguran. 4. Dar este i o a patra problem. Primele trei sunt externe, sunt acuzaii, aciuni fcute 39 de oameni din afara Bisericii i a credinei cretine. Dar a patra problem vine din interior. Apocalipsa este clar in privina faptului c in casa cretin erau divizri, c bisericile erau divizate, c erau separri serioase printre cretinii din Asia Mic. Vedem aceasta foarte concludent parcurgand scrisorile ctre cele apte biserici din cap. 2 i 3. S deschidem Biblia la Apoc. 2:14 aadar, in Biserica din Pergam erau caiva oameni care mergeau intr-o alt direcie, care urmau, aa cum scrie aici invturile lui Balaam. Ceea ce este adevrat pentru Pergam este adevrat i pentru primele dou biserici. Pare clar c majoritatea dintre aceste biserici erau credincioase lui Dumnezeu. Majoritatea din Efes, Smirna i Pergam erau oameni consacrai, erau de partea lui Ioan, dar erau i caiva, in fiecare biseric, mergand intr-o alt direcie. Este clar c sunt separri, puncte de vedere diferite in biseric, dar cel puin in aceste trei biserici majoritatea sunt cretini autentici. Cand mergem la Tiatira, a parta biseric, pare c procentul este aproape de jumtatejumtate;

mai mult, chiar i unii dintre conductorii Bisericii erau pe o cale greit. Ioan recunoate foarte clar aceast divizare in biserica din Tiatira i de asemenea acest procentaj: o parte sunt credincioi, o alt parte necredincioi. Cand ajungem ins la ultimele trei biserici Sardes, Filadelfia, Laodiceea, majoritatea nu mai sunt de partea lui Ioan. Observai Apoc. 3:4 in Sardes, credincioii sunt cei puini, cei de partea lui Ioan sunt cei puini. In Filadelfia adevrata biseric are puin putere, ea nu mai are putere, iar cand ajungem la Laodiceea, impresia este c biserica nu-L mai are deloc pe Isus; Isus pare s fi rmas de tot afar pentru Laodiceea. Nu e nimic bun in Laodiceea, nimic nu e credincios in Laodiceea. Deci aceasta este situaia celor apte biserici din Asia Mic: primele trei majoritate pentru Ioan i o minoritate in dezacord; in Tiatira, jumtate-jumtate, iar in ultimele trei, cei care sunt de acord cu Ioan sunt o minoritate. Ca atare este o familie destul de grav divizat. Bisericile din Asia Mic nu cad de comun acord cu privire la modul in care s relaioneze cu societatea i cum s fac fa problemelor care ii confrunt tot mai serios i peste aceste biserici va veni o perioad grea. Scopul Apocalipsei este s aduc imbrbtare acestor biserici in lupta lor de a se menine neamestecai cu cei din afar. Dar Ioan nu scrie doar ca s-i imbrbteze, ci i ca s-i confrunte cu ei inii, pentru c erau dezbinri in biseric i erau oameni care nu apreciau mesajele care veneau de la Ioan. Dac acest Ioan este acelai cu cel care a scris evanghelia i cele trei epistole (scrisori), atunci vom vedea in acele scrisori problema unei mari divizri in Biseric (biserici locale). Ioan nu este apreciat in fiecare biseric. Se ridic astfel cateva intrebri: De ce sunt cretinii imprii? Care este baza divizrii lor? Ce-i ine pe cretini separai unii de alii? Cine sunt oponenii lui Ioan i ce cred ei? Vom gsi destul informaie in aceast privin citind Apoc. 2:14-15, 20. Oponenii lui Ioan

sunt descrii prin trei termeni diferii: nicolaii, Balaam i Izabela deci cretinii care erau in dezacord cu Ioan i urmau aceste direcii, puteau fi numii: nicolaii, balaamii i izabelii. Aparent, cei trei termeni se refer la acelai grup pentru c toate aceste nume au aceleai probleme.Cele dou probleme majore: mancarea oferit idolilor i imoralitatea (sexual). Cred c unitatea intre acestea poate de asemenea fi vzut dac urmrim limbajul original, pentru c Nicolaus este termenul grecesc insemnand cel care cucerete poporul, Balaam ebr. cel care inghite (distruge) poporul. Aadar cei doi termeni: Nicolaus i Balaam, inseamn acelai lucru, sunt dou moduri de a spune acelai lucru, unul in greac, cellalt in ebraic. Aadar cei trei termeni vorbesc despre aceeai situaie, despre aceleai direcii greite in cretinismul timpuriu: mancarea jertfit idolilor i imoralitatea sexual. Dac mergem la scrierile sec. II, vom vedea c se intampl acelai lucru sunt elemente 40 in interiorul cretinismului care au de-a face cu mancarea jertfit idolilor i cu imoralitatea. De ce este aceasta o problem a cretinilor? De ce sunt cretinii divizai in aceste dou chestiuni? Pentru c acestea dou sunt cele care in mod deosebit au de-a face cu modul in care cretinii se raportau la Stat. Toi neiudeii i necretinii din imperiu participau la serviciile religiei civile romane; nu conta ce religie avea fiecare, de unde venea; dac era cetean al Romei, trebuia s participe la ceea ce era considerat religia civil a Romei. Era un fel de parad de 01 dec. exceptand faptul c astzi este mai puin amenintor pentru credina religioas a cuiva, dar atunci erau ceremonii, evenimente publice la care fiecare cetean roman era ateptat s participe, aa cum am spus fr a conta de unde eti, sau ce religie ai; participarea la astfel de parade, era o datorie ceteneasc i era obligatorie. Aceia care refuzau s fie implicai in

ceremoniile civile, ii pierdeau facilitile economice nu mai primeau slujbe mai bune; ii pierdeau facilitile politice posibilitatea de a influena dezvoltarea societii in care triau; i pierdeau i pe cele sociale. Astfel, oamenii care omiteau, nu se implicau in aceste ceremonii civilo-religioase srceau, erau lipsii de orice posibilitate de a influena societatea i erau considerai proscriii societii. Aadar, cretinii aveau probleme cu religia civil pentru c erau dou elemente ale ei care compromiteau credina lor: (1) festinurile idolatre oamenii veneau impreun la templele pgane, srbtoreau impreun i mancau hrana oferit idolilor. Apostolul Pavel vorbete despre aceast problem in 1 Cor. 8:4. El spune: tii c un idol nu e nimic, un idol nu conteaz, nu poate vorbi, auzi, simi, aa c oferind ceva unui idol, nu se intampl de fapt nimic. Deci, in principiu, nu ar trebui s existe nici o problem aici, dar cand srbtorile idoleti sunt modaliti de onorare a statului, intrun sens religios, aceasta a ridicat probleme cretinilor, cum s se raporteze la ele; de multe ori, dac un cretin vroia s devin membru al unei asociaii meteugreti, trebuia s se asocieze cu oameni care aveau aceeai activitate social; era o asociaie, sau o breasl a oamenilor care practicau aceeai meserie; i ca s rman in acea asociaie, trebuia s ia parte la srbtorile idoleti ale breslei respective. Erau parte a activitii societii de atunci. (2) cealalt problem o constituia prostituia public, sau civil. Multe dintre religiile pgane ale lumii antice aveau prostituia ca ritual de cult. Era idea c dac actul sexual avea loc in templu intre preoii i preotesele templului pe de o parte i intre cetenii oraului pe de alt parte, intr-un fel, aceast fertilizare va da natere la ploaie, la bogia recoltei, copii in familii, etc. Actul sexual fcea parte natural i integrant din religiile pgane. i devenea practic

obligatoriu ca cel puin intr-o ocazie, un cetean loial s frecventeze un astfel de templu, pur i simplu pentru acest scop, de a face ca zeii s dea ploaie, recolte bogate, etc. Sun foarte ciudat pentru noi, dar aa aveau loc lucrurile in acele timpuri i cretinii aveau o problem dac vroiau s fie parte din societate i s aib faciliti economice, politice i sociale, dac vroiau s-i catige existena, sau s capete influen in societate, trebuia s participe la astfel de srbtori, interrelaionri sociale; s participe i s se implice efectiv in aceste evenimente cultice: s ofere hran idolilor i s aib relaii sexuale in incinta templelor pgane. i erau unii cretini care cantreau aceast situaie i ziceau: De ce nu? Ce easte ru in asta?; i unora ca ei se adreseaz Ioan in Apocalipsa. Ai putea spune? Cum ar putea cineva s fac aa ceva? Cum ar putea un cretin s participe in prostituia cultic tiind ce spun poruncile: S nu comii adulter? A vrea s v spun c aceti cretini au gsit o justificare teologic pentru astfel de activiti in scrierile lui Pavel. Ai putea spune din nou. Cum e posibil? Haidei s vedem: Rom. 13:1-7 aducand ca baz textul care spune c trebuie s ne supunem autoritii, cci altfel ne-am rscula impotriva lui Dumnezeu, era firesc s fac tot ceea ce spunea autoritatea; in v. 3 se continu idea c dac faci 41 binele, autoritatea nu are nimic cu tine. Apoi, in v. 7 se spune c Statul trebuie onorat nu putea spune un nicolait c el onora Statul, pe baza acestor prescripii civile? S ne intoarcem la 1 Tim. 2:1-3 cand ne rugm pentru autoriti, cand ascultm, respectm i onorm instituia statului, Dumnezeu primete ca bun lucrul acesta. 1 Cor. 8:1-13 pentru apostolul Pavel problema hranei jertfit idolilor nu reprezint o problem serioas totui situaia lui Pavel era diferit de cea a lui Ioan. Aa cum am invat anterior, circumstanele,

imprejurrile modific, schimb situaia. Cu siguran apostolul Pavel nu ar fi fost de acord niciodat cu prostituia public. Textele, aa cum le-a scris el cu 40 de ani inainte de Ioan, preau s aib sens pentru unii cretini care puneau intrebarea dac chiar trebuie s-i piard orice facilitate public: economic, politic, social, doar pentru c participau ocazional la unele aciuni sociale neinsemnate. i aveau loc discuii pro i contra, pan acolo c Biserica din Asia Mic era divizat serios in aceste probleme, uneori jumtate-jumtate. La aceast stare de lucruri vine cartea Apocalipsei cu soluia. Rspunsul lui Ioan este fr loc de interpretare: nici un compromis; imi pare ru frailor, dar nu este loc pentru discuii aici idolii pot s nu insemne nimic, dar in spatele lor e Satan i atunci, dac onorezi idoli, ii vei pierde locul in cer. Aadar era o alegere de baz ii pierdeai locul acum, sau apoi, in cer. Sugestia lui Ioan era o retragere total din viaa social: economic, politic, social, dac aceasta era necesar pentru a pstra credina cretin. Ioan traseaz o linie clar acolo unde pentru Pavel aceasta nu era necesar in zilele sale, deoarece acum imprejurrile in care se gsea Biserica se schimbaser. Ce a fcut Ioan ca s-i conving? In primul rand in Apocalipsa a fost creat un univers simbolic. In Apocalipsa Ioan vorbete despre o imprie care transcende imperiul roman. Aceast realitate nu este totul. Acest imperiu in care ei triesc, nu este totul. Banii, puterea, facilitile sociale, nu sunt totul. Ioan sugereaz c ei, cretinii din Asia Mic au nevoie de o perspectiv mai larg, ei sunt imprai i preoi i au mare demnitate; ei au autoritate politic i religioas care transcende demnitatea i puterea imperiului roman. Nu numai c Isus urma s vin curand, dar trebuia s fie de partea Lui atunci cand El urma s vin i Ioan merge mai departe spunand c situaia aceasta in care se gseau ei (cretinii), era in planul lui Dumnezeu.

Lipsa lor de putere (ca for social), srcia lor, nu avea s fie pentru venicie; nu vor rmane pentru totdeauna fr acces la aur, nu vor fi totdeauna fr putere. Intr-o zi chiar vor clca pe aur. Cretinii urma s aib o privire dinluntru a crii Apocalipsa. Nu era nevoie s fac vreun compromis cu societatea pentru c Apocalipsa face clar faptul c ei erau de partea Cuiva mai mare decat Roma. Dac spuneau Da Romei, aceasta insemna un Nu lui Dumnezeu i se aezau astfel sub judecata lui Dumnezeu. Roma putea amenina cu persecuia, cu confiscarea averii lumeti, sau cu uciderea, dar mania lui Dumnezeu era mai teribil. Crei manii era mai bine s i se fac fa: cea a Romei, sau cea a lui Dumnezeu? Nici un compromis acesta este mesajul fr abatere al Apocalipsei pentru cretinii din Asia Mic. Aadar este clar c Apocalipsa a avut un mesaj foarte bine precizat pentru timpul i vremea cand a fost scris i evident c a avut un puternic impact i a creat discuii aprinse in toate bisericile din Asia Mic. Intrebarea este: Ce avem noi de fcut astzi? Este Apocalipsa o carte care a vorbit doar timpului ei, sau in aceeai msur vorbete i timpului nostru? In mod tradiional, au fost patru coli de interpretare, vizavi de aplicabilitatea Apcocalipsei la vremea noastr. Sunt numite: 1 preterist, 2 futurist, 3 istoric i 4 idealist. 1 coala preterist susine c Apocalipsa a fost scris in principal pentru timpul lui Ioan, dar nu este o descriere a viitorului, nu transmite viziuni profetice, ci este doar un mesaj al lui Ioan ctre bisericile din Asia Mic i atat. Dar dup cum ai vzut din aceste prezentri, este o mulime de material in ea. Cartea are cu siguran un impact puternic. i atunci s fie doar o 42 carte antic i atat? Fr aplicabilitate pentru orice timp i fr aspectul profetic ce o caracterizeaz? 2 coala futurist consider c Apocalipsa, aproape in intregime privete doar

evenimentele viitoare, c aproape in totalitate privete doar generaia din vremea sfaritului. Problema este: cine este ultima generaie i cum tim aceasta? 3 coala istoric susine c Apocalipsa este o portretizare a erei cretine incepand cu bisericile din vremea lui Ioan i terminand cu a doua venire. Se bazeaz in special pe Daniel in care se gsesc asemenea succesiuni. Porblema acestei interpretri este: in ce msur mai gsim relevan in Apocalipsa pentru vremea noastr? Dac referirile din ea sunt doar la momente istorice trecute, ce atingere mai are pentru noi astzi, decat eventual s vedem unde ne situm noi in acest lan de evenimente. Este deci o interpretare foarte arid, lsand oamenii insetai dup un ineles mai adanc al crii. 4 coala idealist sugereaz c inelesul Apocalipsei nu este in principal istoric, sau futurist i nici doar un mesaj al lui Ioan pentru bisericile din vremea sa, ci un adevr atemporal intr-o form simbolic, principii care se aplic in orice timp i loc. Cu siguran c aceasta este adevrat, dar problema acestei interpretri este c ignor indicaiile clare care sunt mai mult decat abordare idealist. Ce avem de fcut cu toatre aceste coli de interpretare? In primul rand este clar c interpretrile colii futuriste i colii istorice sunt singurele posibile dac Apocalipsa este intradevr inspirat. Dac Ioan nu a fost inspirat direct de Dumnezeu, atunci inseamn c nu putea s descrie evenimente viitoare in detaliu aa cum susine interpretarea istoric i nici evenimente din ultimele zile aa cum sugereaz interpretarea futurist. Dac nu credem c Biblia este o carte inspirat, atunci nu putem lua in considerare aceste dou interpretri; dar dac credem in

inspiraie, toate aceste coli au o anumit valabilitate. Cu siguran c Apocalipsa a vorbit cu putere publicului ei contemporan. In al doilea rand, cartea cu siguran descrie i evenimene care sunt pentru viitor acum a doua venire i chiar dup ea...; i cu siguran evenimente ce preced cea de a doua venire, ca atare mult din ceea ce e in Apocalipsa ine de viitor. In al treilea rand, cartea descrie evenimente din viitor din perspectiva lui Ioan, ceea ce include toat era cretin. Ioan scria la inceputul ei, ceea ce include esenial intreaga perioad cretin. Ca atare, interpretarea istoric ne d destul de multe informaii importante. i nu in cele din urm, Apocalipsa conine multe teme care au aplicabilitate in orice timp i cu siguran va spune: Cine are urechi, s asculte ce zice bisericilor Duhul. Ceea ce doresc eu este s nu rmanem legai doar de o anumit coal dintre acestea. Prea adesea cretinii au venit din una din aceste patru coli i au susinut doar acel punct de vedere i apoi au incercat s citeasc Biblia in aa fel incat s se potriveasc doar cu viziunea lor. A vrea s v spun c aceasta nu este cea mai sntoas abordare. Cel mai bine este s parcurgem text cu text i s ne punem intrebarea: Care este cea mai bun interpretare pentru acest pasaj? Trebuie acest pasaj abordat preterist, istoricist, futurist, sau idealist? Ca in abordarea din Antiohia, artat in prezentarea anterioar, trebuie s lsm textul biblic s guverneze ceea ce vedem in text. Deci trebuie s lsm Apocalipsa s ne guverneze cu privire la modul in care trebuie ineleas. In incheiere s-ar putea pune intrebarea: Conflictul lui Ioan cu nicolaiii, ne poate oferi o lecie astzi? Cum am observat, societatea noastr este foarte asemntoare cu cea din vremea lui Ioan. Este o societate in care exclusivismul nu este apreciat, in care oamenii care susin eu

am adevrul, eu aparin bisericii adevrate, nu sunt apreciai. Filosofia actual este c fiecare manuiete intr-un fel sau altul adevrul i c nimeni nu are intregul adevr. Pot accepta aceasta 43 ca principiu esenial, tu nu? Nu este adevrat c toi mai avem o mulime de invat? Nu este adevrat c toi au mcar o licrire de adevr? Trim deci intr-un timp cand este natural, firesc s fim inclusiviti, cand standardele par s fie dramate in majoritatea bisericilor i muli oameni recunosc c cretinii trebuie s se implice mai mult in lumea real. Cretinii au din ce in ce mai puin influen in societatea secularizat decat ar trebui s aib. i exclusivismul i triumfalismul nu sunt privite bine in astfel de circumstane. Dac ne uitm in Biblie, ii vom gsi pe Isus i pe Pavel ca modele de abordare inclusivist. Au vorbit celor marginalizai, au botezat Neamurile, prostituatele i multe alte categorii de oameni paria pentru societatea lor din cauza pcatelor svarite. i totui, prin iertare i prin mesajul Evangheliei, Isus i Pavel au ajuns i la aceti oameni. Aadar, cu siguran c nicolaiii aveau un motiv atunci cand gandeau: Dac vrem s fim bogai in societatea roman, dac vrem s fim o parte din ea, trebuie s facem anumii pai pentru a ne acomoda ei. Dar Ioan ne-a avertizat c sunt limite vizavi de aceast incluziune. Nu trebuie s facem lucruri care s compromit loialitatea noastr fa de Dumnezeu 1 Cor. 9:19-23. Chiar dac vrem s ajungem la ceilali oameni, chiar dac vrem s fim deschii adevrului, indiferent de unde ar veni, vine o vreme cand singurul rspuns cinstit din partea unui cretin, este: NU! Ioan vrea s ne spun c compromisul trebuie evitat in astfel de timpuri, chiar dac viaa ar fi in primejdie. Potrivit cu Eclesiastul este un timp pentru a fi inclusiviti, dar i unul cand s spunem NU! i Ioan in Apocalipsa, a spus tocmai acest lucru celor apte biserici era vremea ca ele s zic NU!

S ne rugm: Doamne, in timp ce am cercetat Apocalipsa, am descoperit mesajul Tu pentru acel timp i de asemenea un mesaj pentru noi, c este nevoie de un echilibru intre un moment cand s intindem oamenilor mana i cand s spunem NU, pentru c incluziunea ar veni in conflict cu Tine. D-ne inelepciune s deosebim aceste momente in lumea noastr de astzi. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! VII. Exegeza fundamental a Crii Apocalipsa Nu este dificil de priceput ce se intampl in Apocalipsa. Intrebarea este: Ce semnificaie are fiecare moment? S ne rugm: Doamne Ii mulumim din nou pentru oportunitatea de a deschide Cuvantul Tu i pentru c acum vom merge direct la Cuvantul revelaiei. Te rugm s fii cu noi i s guvernezi ceea ce noi vom inelege din text. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! 1 Putem inva foarte mult despre Apocalipsa, chiar din primele patru versete. S deschidem Biblia la Apoc. 1:1-4 aceste patru versete ne spun foarte mult despre cartea Apocalipsei i cum autorul insui dorete s ne invee s facem exegeza. A vrea s v reamintesc c exegeza implic cateva lucruri: (1) s incercm s inelegem ceea ce autorul a vrut s transmit i (2) s fim deschii la posibilitatea de a inva ceva nou din text textul insui ne va direciona spre ceea ce s inelegem din el. Ce ne spune acest pasaj cu privire la o exegaz corect a crii Apocalipsa? Inc de la inceputul ei, (v. 1), inelegem c Apocalipsa este o carte cretin, o carte scris din perspectiva lui Isus, o descoperire a lui Isus pentru urmaii Lui. Ca atare, nu va trebui s lum in considerare nici o interpretare care este departe de cretinism i nici material, sau informaii care sunt strine cretinismului. V aducei aminte c am studiat despre principiile de baz ale unei exegeze corecte, am invat despre realitatea in baza creia putem aborda un text

biblic i anume c textul biblic trebuie abordat din perspectiva larg a cretinismului. Ca atare, in cartea Apocalipsei nu trebuie gsite interpretri bizare care s vin in 44 contradicie cu ceea ce este scris oriunde in alt parte a Bibliei. Cartea Apocalipsei trebuie s fie in armonie cu intreaga teologie a NT, chiar dac limbajul este atat de diferit. De exemplu, in Apoc. 9:2-6 vom gsi o descriere ciudat a unor lcuste i scorpioni chinuind oamenii timp de cinci luni. Ce ar putea insemna acest pasaj? Dar dac il comparm cu Luca 10 vom descoperi acelai mesaj Dumnezeu care are grij de cei care sunt ai Lui atunci cand trebuie s se confrunte cu forele demonice. Deci chiar dac limbajul este total diferit, teologia este in armonie cu cea a NT. Este o descoperire a lui Isus i nu o serie de detalii bizare ale istoriei. 2 Al doilea lucru pe care il putem inva din aceste versete 1-4, este c aceasta este o revelaie divin. Cand facem exegeza Apocalipsei, trebuie s inem cont c alturi de intenia uman, este impicat i intenia divin. Dumnezeu este Cel care d viziunile, care ofer simbolurile. Ca atare, este mult mai mult decat intenia unui autor uman; in spatele lui avem un autor divin, iar cuvintele sunt cuvintele lui Dumnezeu. 3 Al treilea lucru: cartea este scris in Asia Mic i evident faptul acesta nu surprinde pe nimeni, pentru c aa cum am discutat, se are in vedere auditoriul din acel timp, pentru c v. 3 spune: ...binecuvntai sunt cei ce aud...; este nevoie s scoatem in eviden un aspect important al Apocalipsei i anume c mesajul era intenionat s fie ineles de ctre cei crora le era adresat. Intr-un fel, Apocalipsa este deosebit de Daniel, unde autorul uneori nu a ineles mesajul, multe lucruri rmanand pecetluite, neinelese atat pentru autor, cat i pentru cei din vremea lui Dan.

8:27; 12:4; acestea au rmas sigilate pentru alte timpuri. Dar nu acelai lucru se intampl cu Apocalipsa aici e legat o binecuvantare de cel ce aude i implinete. In greac, verbul a auzi, are dou aplicaii: (a) poi s auzi i s nu inelegi i (b) poi s auzi i s inelegi; este acelai cuvant avand cele dou sensuri, depinzand de contextul in care se gsete. Nu vreau s v plictisesc cu amnunte filologice, dar din contextul cercetrii am vzut c reiese clar c Apocalipsa a fost intenionat s fie auzit i ineleas. Nu este o carte sigilat pentru un timp din viitor; Dumnezeu l-a intalnit pe Ioan acolo unde acesta era i a folosit simboluri fireti vremii lui. Cartea este scris in Asia Mic i are sens pentru cei de acolo chiar in primul secol. A vrea s v dau nite exemple de ceea ce inseamn un simbol viu. La sfaritul cap. 1 gsim o descriere a lui Isus. Este o imagine glorioas a Lui. Este Cel care are cheile, este inceputul i sfaritul, trimite ingeri care s-l ghideze pe Ioan, etc. Ceea ce este interesant este c o zei din lumea antic, numit Hecata, avea unele din aceste caracteristici, era foarte popular in regiunea de sud-vest a Asiei Mici pe vremea cand a fost scris Apocalipsa. Era cunoscut ca zeia Universului, avand cheile raiului i ale iadului. Universul era vzut ca o cldire cu trei etaje. Raiul era sus de tot, iadul pe palierul de jos, iar la mijloc era pmantul cu locuitorii lui. Aceast zei avea cheile celor trei compartimente i putea cltori liber prin aceste spaii raportand pmantenilor ce se intampla in cer i celor din cer ce se intampla pe pmant. Ea era numit Inceputul i Sfaritul i se folosea de inger pentru a-i intermedia mesajele. Nu sunt evidente paralelele dintre Hecata i Isus? Prin urmare, Ioan, scriind sub inspiraie, a folosit termeni care s fie inelei. Este de asemenea adevrat c lumea antic era mult mai familiarizat cu profeiile. Nu erau numai iudeii

i cretinii care aveau profei, erau multe tipuri de profei, poate v amintii de oracolul din Delphi pe care oamenii il puteau consulta in privina viitorului i al lucrurilor care urmau s se intample in vieile lor. i in Apoc. 1:17, cand Isus il deleag pe Ioan s fie profet, El Ii pune mainile pe umerii lui i ii spune: Nu te teme, totul va fi bine! Aceasta era cunoscut in lumea antic ca o asigurare dat de oracol. Era foarte popular delegarea de profei in vremea lui Ioan, atat in lumea pgan, cat i in lumea iudeo-cretin; era un tipar in privina aceasta Dumnezeu spunea: Nu te teme i apoi ddea un motiv de ce profetului n-ar trebui s-i fie fric. i aici 45 Apocalipsa spune: Nu te teme Ioan, Sunt Cel pururea viu, care a fost mort i a inviat, Sunt Cel care are cheile cerului i iadului. Aadar, sunt tipare in aceast carte care reflect ce se intampla in lumea real a Asiei Mici din vremea lui Ioan. Apocalipsa nu e izolat de lumea din jur, ci folosete limbajul acelui timp i loc. Ai putea s intrebai: De ce scriitorii inspirai foloseau concepte pgane? Am putea oferi dou motive pentru aceasta: (1) in primul rand, conceptele pgane erau folosite pentru a comunica. Dac un autor vroia s comunice cu oamenii timpului su, trind intr-o cultur pgan, atunci trebuia s foloseasc termeni care s aib sens pentru acei oameni. (2) un al doilea motiv, ar fi lupta impotriva teologiei pgane. Dac se dorea o opoziie la acea ideologie, trebuiau folosii termeni in care aceasta era formulat. Prin urmare, in cartea Apocalipsei, Ioan dialogheaz cu lumea antic criticandu-i religia in acelai timp cu transmiterea Cuvantului lui Dumnezeu care-i fusese dat spre a fi ineles. Ca atare, el le-a scris celor apte biserici din perspectiva timpului lor. 4 Al patrulea punct ce trebuie luat in considerare din aceste prime versete este c

Apocalipsa folosete o gramatic greac deficitar, lucru deja menionat in prelegerile anterioare. In v. 4 se spune c salutrile vin de la Cineva care a fost, este i va fi. Este o traducere frumoas, dar nu reflect cu adevrat gramatica textului original. Dac ar fi s examinai textul in greac, ai descoperi c autorul spune ceva de genul acesta: Salutri de la Cel fiinnd, Cel fiind deja i venind. Aceasta nu este o gramatic tocmai corect i cu siguran era o gramatic greac greu de ineles i aceasta chiar de la inceputul crii ceea ce ar fi fcut pe un cunosctor al acestei limbi s se opreasc i s spun: Stai puin, ce se intampl aici? E un autor needucat; traduce in greac dintr-o alt limb? De pild din ebraic? E acesta un protest impotriva limbii greceti i a culturii ei, sau poate c acesta este limbajul cerului? Cine poate ti ce se intampl aici? Am analizat aceast situaie in primele prelegeri i v amintii cea mai bun explicaie era aceea c probabil Ioan nu avea o formaie cultural greac. Fiind pe Patmos, el nu a avut ajutor editorial specializat pentru a-i retua greelile. De multe ori, de-a lungul crii, greaca folosit de el apare ca una invat din tabele, aa cum un copil inva la coal. Dumnezeu a folosit un om care nu era expert in limba timpului lui; El l-a folosit chiar dac Ioan utiliza aceast limb intr-un mod foarte deosebit. Continuand s examinm Apocalipsa, dincolo de primele patru versete, vom observa i alte lucruri care trebuie luate in considerare atunci cand facem exegeza, incercand s aflm care a fost intenia original a autorului. Dintr-un anumit motiv Ioan folosete un limbaj apocaliptic. Este un limbaj plin de simboluri, uneori foarte bizare animale care nu seamn cu nici unele vzute de noi in pduri sau in preerie; tot felul de simboluri i concepte care sunt strine vieuirii

obinuite; de exemplu fiara cu apte capete i zece coarne, cu tot felul de nume scrise pe ele, cu picioare ca de urs i cu trupul de leopard; cu gura ca de leu, etc. Un astfel de animal nu exist in lumea real, dar in lumea Apocalipsei sunt o mulime de concepte ca acesta. Din fericire, dac studiem lumea antic, vom observa c acest gen nu este unic catui de puin doar crii Apocalipsa. Este de fapt, destul de comun in lumea antic. De exemplu este o carte ebraic numit Primul Enoh, care avea apte arhangheli inchizandu-i pe Gabriel i pe Mihail. Arhangheli se afl i in Apocalipsa i de obicei in numr de apte. Sunt 12 pori ale cerului oraul ceresc are 12 pori, cate trei pe fiecare dintre cele patru pri. Aceste imagini de asemenea se gsesc in Primul Enoh. Intr-o alt carte, numit Apocalipsa lui efania, o carte ebraic, cel mai probabil a primului secol, avem urmtoarea descriere (dup citirea celei din Apocalipsa lui Ioan, vei vedea cat de similare sunt scenele) Apoi m-am ridicat i am vzut un inger mre stand in faa mea, cu faa strlucindu-i ca razele soarelui, cu pieptul incins cu brau de aur; picioarele lui erau ca arama topit in foc i cand l-am 46 vzut m-am bucurat. Am crezut c Domnul Cel Atotputernic a venit s m viziteze. Am czut cu faa la pmant i m-am inchinat. E mi-a spus: S nu faci asta, nu mi te inchina, nu sunt Domnul cel atotputernic, dar sunt marele inger, Ieremia, care domnete peste Abis i Hades, cel in care toate sufletele sunt inchise de la potop incoace. V sun familiar? Sunt cateva elemente pe care le gsim i in Apocalipsa. Genul apocaliptic, era un gen literar bine cunoscut i mult folosit in lumea antic. Era un mod de a comunica foarte clar oamenilor acelor zile. Deci chiar dac limba folosit era bizar, deficitar, cititorul avea un context in care s-o interpreteze. Un alt punct major care ne atrage atenia atunci cand studiem cartea Apocalipsei, este

importana VT. Pentru a-l cita pe Miligane, un alt comentator al crii: Apocalipsa este absolut legat de VT prin amintirile, incidentele, gandurile i limbajele bisericii din trecut. Nici mcar printr-o singur trstur nu se deprteaz de linia VT. Probabil circa 2000 de cuvinte, idei, concepte, au o referire atingere clar la VT intr-un mod sau altul. i acestea devin chei de decodare. Dac nu tii VT este puin probabil s inelegi Apocalipsa. V aducei aminte rapida trecere in revist a Apoc. 13 din ultima prezentare? Acolo am observat cat de mult Apocalipsa este fondat pe VT. Dar este o problem cu VT in cartea Apocalipsei i anume: VT nu este niciodat citat in Apocalipsa, numai se face aluzie la el ici i colo, un cuvant aici, o expresie dincolo i din cauza aceasta avem nevoie s examinm foarte atent cum s cutm VT in ea. Trebuie s gsim acele pasaje unde Ioan face referire la el i nu s fabricm noi aluziile, devenind asfel necesar o cercetare exegetic a Apocalipsei; de asemenea trebuie s dm o atenie serioas modului in care hotram unde sunt aluziile la VT. i eu voi face aceasta in prezentrile ulterioare. Un alt lucru de remarcat este c Apocalipsa are o structur repetitiv: sunt apte biserici, apte sigilii, apte trambie, apte potire ale maniei lui Dumnezeu (plgi). Comparand trambiele i potirele vom gsi nite paralele uimitoare intre ele. Parte cu parte, trambiele i potirele vor aprea pentru pri similare ale pmantului. Dac vei privi la inceputul i la sfaritul Apocalipsei, vei vedea c sunt paralele deliberate intre ele, in ceea ce privete inceputul i sfaritul i vom gsi i mai multe pe msur ce vom examina structural textul. Un alt lucru care ne impresioneaz intr-adevr este contextul inchinrii. Apocalipsa consider in mod serios inchinarea ca o parte major a ei. Observai Apoc. 5:8-14. Este aproape imposibil s citeti cartea fr s observi cat de important este inchinarea. Avem aici un pasaj extraordinar, glorios al inchinrii in cer. Apocalipsa este plin de aluzii, de imagini ale Sanctuarului, plin de scene ale

inchinrii. Ce trebuie s inelegem din aceste observaii? Acestea ne ajut s inelegem cum s facem exegeza crii. S inelegem care a fost intenia exact a autorului. Se poate face aceasta in mod practic? A vrea s v sugerez c primul pas important in abordarea Apocalipsei este de a face o exegez de baz a crii, o examinare de baz a textului pentru a inelege cat mai mult posibil ce a intenionat autorul scriind-o. Cum vom face aceasta? V-a sugera o strategie: 1 in primul rand examinand un pasaj din Apocalipsa, cutai cuvintele cheie din acel pasaj. Pe msur ce inaintai intrebai-v care sunt cuvintele cruciale care m vor ajuta s ineleg? Ce cuvinte sunt hotratoare in inelegerea sensului acestui text? Dac nu am o definiie a acestui termen, voi inelege cu siguran greit textul. Ca atare, cutai cuvintele cheie, acesta este lucrul principal in orice exegez. Putei s le cutai intr-un dicionar i muli cercettori care nu cunosc greaca, folosesc lexiconul pentru greaca veche pentru a afla sensul pe care acestea le aveau in contextul original. De asemenea, de mare folos pot fi concordanele pentru a afla cum este folosit un cuvant cheie in alte contexte ale Bibliei. Probabil c trebuie s fie o utilizare frecvent a acelui termen, putand determina inelesul lui in contextul in care a fost scris, aa cum 47 noi invm cuvintele in contextul vieii de zi cu zi. Citind Biblia zi de zi, este o modalitate de a inva limbajul Biblic, de a inelege cuvintele in context. S v dau un exemplu scris in primul verset al Apocalipsei: se face aici o afirmaie interesant; s citim impreun inc odat...; avem aici un cuvant important care subliniaz intregul text: Isus a fcut cunoscut (signified gr. a anuna, a insemna, a avea importan), a dat o semnificaie. Dac il cutm in alte contexte din NT, observm c are un

ineles foarte special Fapte 11:28; Ioan 12:33; 18:32 i 21:19; in toate aceste texte cuvantul pentru signified, in original, are un ineles deosebit, inseamn: un cuvant, o aciune criptic, ceva ascuns ce arat spre un eveniment din viitor. Ne spune astfel c Apocalipsa este o signified carte, o carte cu ineles criptic, artand spre viitor, o carte plin de expuneri criptice i de aciuni criptice, ascunse, dar artand spre viitor fa de zilele lui Ioan. Acest singur cuvant, definete tot ceea ce Ioan vrea s transmit; ca atare, regula in Apocalipsa este s nu lum coninului ei literal; natura ei este figurativ. Dar in NIV, acest cuvant are cu totul alt ineles, de aceea este necesar folosirea a cat mai multor traduceri, sau revenirea la originalul grecesc pentru a afla exact ce se afl in spatele textului (englez, romanesc, etc.). Dac nu se inelege sensul exact, foarte muli oameni ineleg literal ceea ce era menit s fie figurativ. Apocalipsa este o carte de ineles, in cea mai mare parte, simbolic, figurativ i nu literal. Ca atare, primul pas important este gsirea cuvantului, sau cuvintelor cheie i gsirea sensului de baz, original, pentru c uneori, inelesul trebuie cutat dincolo de suprafaa textului scris. 2 cel de al doilea pas este ceea ce cercettorii ar numi sintaxa, adic in ce msur cuvintele ii afecteaz sensul unul altuia (desigur nu este vorba de prostituie sau folosirea alcoolului). Dac pui dou cuvinte unul lang altul, adesea se schimb sensul amandurora. S v dau un exemplu: Revelaia lui Isus inseamn aceasta c descoperirea vine de la Isus?, sau c descoperireea este despre Isus? Aceasta este o intrebare sintactic; este nevoie s ne punem astfel de intrebri de-a lungul Apocalipsei. Ca atare, este o mrturie dat de Isus cuiva, sau a cuiva despre Isus. De multe ori cand dou cuvinte relaioneaz unul cu cellalt, sunt puse impreun, sau trei sau patru cuvinte sunt alturate pentru a forma o propoziie, sau mai multe pentru a

forma o fraz, intrebarea este cum afecteaz aceast combinare a lor inelesul frazei respective? Descoperirea vine de la Isus?, sau descoperirea este despre Isus? Poate nu ne gandim s ne punem astfel de intrebri i totui adevrate comori de ineles se afl in spatele acestor simple intrebri. Deci, odat identificate cuvintele cheie, trebuie vzut relaia dintre ele i semnificaia acestora i de cele mai multe ori, relaia dintre cuvinte, semnificaia ei, este foarte clar in context. Este astfel clar c mrturia vine de la Isus, i nu este neaprat despre El. Dar sunt i situaii in care nu este clar deloc cum ar trebui s citim pasajul i poate c autorul a lsat inelegerea deschis ca cititorul s ineleag in mai multe direcii. 3 cel de al treilea pas in exegez este gramatica cum relaioneaz intre ele grupurile de cuvinte, in propoziii, fraze i paragrafe. Gramatica are de-a face cu micro-structura, incercand s gseasc indicii subtile in text care s demonstreze c autorul urmrete o logic, urmrete dezvoltarea unor inelesuri anume in interiorul paragrafului. Gramatica poate fi dificil pentru foarte muli oameni, dar toi ar trebui s invm s inelegem gramatica. Dar cel mai greu de ineles in Apocalipsa, in special pentru persoanele neantrenate, este fundalul epocii crii Apocalipsa cadrul general i viaa oamenilor din Asia Mic a primului secol; simbolurile care aveau ineles pentru oamenii din primul secol din Asia Mic, precum cultul lui Hecata, sau limbajul apocaliptic, etc. Folosii o Enciclopedie pentru a afla tot ce se poate despre imperiul roman din perioada aceea, despre antica Asie Mic, un 48 Dicionar biblic, Comentarii critice, etc. Nu trebuie s luai comentariile critice ca vocea lui Dumnezeu, dar v vor ajuta in a inelege contextul epocii, v vor ajuta s facei judeci inelepte

in ceea ce privete textul. Procedura expus este de fapt valabil pentru abordarea oricrei alte cri a Bibliei. Dac nu inelegei ce vrea un autor s transmit, atunci folosim aceast procedur: privim la cuvinte, relaia dintre ele, privim la structura lrgit a propoziiilor sau paragrafelor pasajului, sau crii i punandu-ne intrebri cu privire la fundalul crii, cadrul timpului, pentru a inelege cadrul textului biblic. In general vorbind, dac inelegei de exemplu epistola ctre Romani, ce incearc s spun Pavel, deja v-ai fcut o imagine despre el. O exegez produce un imens beneficiu intr-o carte precum Romani. Dar in Apocalipsa este o problem aici nu e dificil s inelegi ce a vrut autorul s spun, ci ce inseamn ceea ce transmite el. De exemplu Apoc. 8:7 prima trambi este o imagine incredibil de bizar primul inger sun din trambi i deodat vine grindin, foc amestecat cu sange i au fost aruncate asupra pmantului i o treime din pmant, din copaci i toat iarba verde au fost arse. Ce incearc Ioan s spun aici? Imaginea e clar, dar ce vrea s transmit ea? Ca atare, pentru a inelege Apocalipsa, avem nevoie de o inelegere mai larg, de o abordare teologic a textului; nu putem folosi aceleai metode ca cele pentru Romani de pild. Avem nevoie de o metod care s fie potrivit crii Apocalipsei i aceasta include trei pai pe care-i vom descrie ulterior. Avem nevoie de mare atenie in privina structurii crii, a fundalului relaionat la VT. Trebuie s inelegem cum evanghelia transform toate imaginile VT in lumina pe care Isus a intenionat-o. S incheiem acum cu o rugciune: Ii mulumim Doamne in Numele lui Isus pentru c ai inceput s ne descoperi din tainele Apocalipsei i recunoatem c avem disperat nevoie de Tine in continuare pentru a o inelege. Ii mulumim pentru c ai venit nu pentru c noi am meritat, ci pentru c suntem acceptai in Numele lui Isus, Amin!

VIII. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea I Sigur c ar fi interesant ca autorul Apocalipsei s ne explice clar ce a vrut s transmit prin imaginile acelor simboluri ciudate, dar dac ar fi fcut-o, le-am fi recunoscut atunci cand leam fi intalnit? S ne rugm la inceput: Doamne, a fost un drum lung in a examina principiile dup care funcioneaz i se poate inelege Cuvantul Tu. Acum ne vom axa mult mai direct i mai specific pe cartea Apocalipsei. Avem nevoie de indrumarea Ta in msur indoit, de spirite deschise spre a inva. Credem c vei fi cu noi, in Numele Domnului Isus, Amin! In majoritatea crilor NT structura este cursiv de la inceput i pan la sfarit. Contextul primar al oricrui pasaj este materialul de dinainte i cel imediat dup el. Dar in Apocalipsa este altfel. Complexitatea structurii Apocalipsei, determin uneori contextul primar al unui pasaj s fie oarecum diferit de cel al crii. Alteori, contextul primar poate fi citit ca intreg al crii. Interpreii pot s fie indrumai de imagini, cuvinte paralele in alte paragrafe, sau structuri in interiorul crii. S-ar putea ca ceea ce este inaintea paragrafului in discuie, sau dup, s nu constituie contextul in care acesta s fie ineles. S-ar putea ca rspunsul la un text s-l descoperim exact la finalul crii. Astfel, in studierea Apocalipsei, avem nevoie de cateva strategii noi pentru a da structurii crii o inelegere mai clar. In aceast prezentare i in urmtoarea vor fi analizate trsturile specifice ale structurii Apocalipsei. Ne vom ocupa acum de trei dintre ele: 1 structurile repetitive, 2 duo-direcionalitatea i 3 structura chiastic, sau paralele 49 chiastice. Prin folosirea lor, putem descoperi inelesuri adanci ale Apocalipsei, inelesuri pe care autorul a vrut s le transmit. Dup cum am menionat in prezentrile anterioare, existe multe

structuri repetitive in Apocalipsa de exemplu grupurile de apte biserici, sigilii, trambie, potire. Este important s se urmreasc dac exist o paralel, sau un contrast in desfurarea acestor pasaje sau in coninutul lor teologic. Dac comparand dou structuri care par similare, vom descoperi c una este mai clar decat cealalt i mergem pe abordarea: clar i mai puin clar, aceast abordare ne va fi de mare ajutor cand vom avea de-a face cu pasaje mai greu de ineles. Dar s lum un exemplu trambiele i potirele Apoc. 8:7 i 16:2 observm c imaginile sunt paralele. Prima trambi sun i sunt aruncate pe pmant grindin i foc i tot pe pmant este trimis i buba rea; cele dou pasaje sunt paralele; cuvantul folosit in original este acelai plag. In Apoc. 8:8-9 a doua trambi sun i un munte in flcri este aruncat in mare. Comparai cu Apoc. 16:3 in ambele cazuri apa este transformat in sange. Am putea continua comparaia i la nivelul celorlalte cinci. A treia trambi i plaga a treia cad peste izvoarele apelor; a patra cade peste ceruri; a cincea creeaz intuneric; a asea afecteaz raul Eufrat, iar a aptea anun finalul tuturor lucrurilor. Trambiele i potirele sunt prezentate in mod deliberat in paralel in aceiai termeni i acelai coninut i aceasta ne poate fi de mare ajutor. Muli cercettori consider c inelegerea potirelor este oarecum mai uoar decat cea a trambielor. In acest caz, inelegerea din studierea potirelor, poate fi aplicat pasajului trambielor. Astfel, studiind pasaje desprite intre ele de apte sau chiar opt capitole, descoperim informaii intr-unul care sunt valabile pentru ambele pasaje. Este o structur repetitiv al unui indiciu, unei soluii, pentru o inelegerea mai profund a ceea ce autorul a transmis in carte. 2 a doua structur duo-direcionalitatea este un termen lung i mai greu de

intrezrit semnificaia lui aceasta inseamn c sunt pasaje selectate in Apocalipsa care pot fi vzute in dou direcii: inainte i inapoi. Acestea sunt pasaje care intr-un anumit sens rezum ce a fost inainte dar in acelai timp arat spre ceea ce urmeaz. S v explic altfel: in majoritatea crilor, citim un capitol i tragem o concluzie. Apoi, la inceputul altui capitol, scriem o introducere; este tipic pentru majoritatea crilor; dar in Apocalipsa este altfel; aici introducerea este de fapt inclus in concluzia a ceea ce precede i dac se ignor acest principiu, se pierde exact singura direcie pe care autorul a intenionat s o urmm. S v ilustrez cu cateva situaii: s incepem cu Apoc. 1:19 este un rezumat a ceea ce i se spune lui Ioan s fac in cap. 1. Ceea ce Ioan a vzut, este cel mai bine rezumat in dou lumi: ceea ce e acum i ceea ce va avea loc mai tarziu. Aadar, Apocalipsa este alctuit din dou tipuri de coninut lucruri care sunt i lucruri care se vor intampla dup aceea. S comparm acum cu cap. 4:1 in greaca original, aceste dou pasaje sunt clar paralele. In primul caz i s-a spus: scrie despre lucruri care sunt i care vor veni dup ele cap. 1:19; apoi, in cap. 4:1 Ioan este invitat s vad lucruri care se vor intampla dup aceste lucruri. Care sunt lucrurile de acum? Foarte clar, soliile ctre cele apte biserici din cap. 2 i 3. Reiese c cele apte biserici au o influen evident asupra timpului prezent din perspectiva lui Ioan. Cand vom ajunge la cele apte biserici, vom descoperi elemente importante in privina aceasta. Apoc. 3:21 un alt exemplu de duo-direcionalitate. Dac urmrim solia ctre fiecare biseric, vom vedea c fiecare are cate o fgduin pentru biruitori, o promisiune c cel care va invinge va obine o anumit recompens. Aceasta este a aptea dintre fgduine, i de fapt cu punctul culminant, concluzia fgduinelor fcute biruitorilor. Ca parte a celei de a aptea biseric, ea vine ca o concluzie i punct culminant al celor apte biserici. Dar lucrul interesant vizavi de pasaj este c el concluzioneaz nu numai ceea ce a fost inainte, dar face i o

50 introducere la sigiliile care urmeaz chiar la inelesul peceilor. Gandii-v inc odat la text. Unde este in Apocalipsa tronul Tatlui? In cap. 4. Unde, in Apocalipsa, Isus este pe acelai tron cu Tatl? In cap. 5. Unde vor sta rscumpraii impreun cu Isus pe tron? In cap. 7. Gsim aici, in cap. 3:21 esena a ceea ce va urma in celelalte capitole: 4, 5 i 7. i ai putea intreba: Unde este istoria mantuiilor biruitori? In cap. 6 cei patru cai i peceile care se deschid una dup alta. Ce putem inva din pecei? Care este esena peceilor? Inima, sau esena peceilor ne indreapt atenia ctre oamenii lui Dumnezeu de aici de pe pmant i procesul biruinei lor aici pe pmant. Aadar, inelegand acest proces al duo-direcionalitii, putand privi materialul din seciunea precedent care ar putea avea impact asupra celei care urmeaz, putem inelege mai clar aspectul peceilor i mesajul pe care ele vor s il transmit. Ele vorbesc despre poporul lui Dumnezeu de pe pmant care se lupt s catige biruina asupra forelor celui ru. Un alt exemplu: Apoc. 6: 9-10 a cincea pecete pe de o parte avem aici un rezumat al celor care s-au intamplat pan acum i contextul apariiei celor patru clrei, va veni un timp al unei mari persecuii; vedem aici o culme a suferinei oamenilor lui Dumnezeu, a celor patru cai prezentai anterior Apoc. 6:9-10. Rspunsul la intrebarea lor poate fi gsit in Apoc 8:13. Avem aici o afirmaie: locuitorii pmantului unde mai apare? In Apoc 6:10. Aparent formula locuitorii pmantului este folosit pentru a-i desemna pe cei ri, care persecut i distrug pe oamenii lui Dumnezeu. Strigtul din gura martirilor se aude: Cat timp vei mai permite Doamne ca aceste persecuii s continue...? Rspunsul vine in cap. 8:13 in timpul trambielor, Dumnezeu ii judec pe cei care persecut pe sfinii Si. In sensul acesta gsim confirmri ulterioare: in Apoc. 8:3-4 e o introducere la trambia a aptea. Vedem in Apoc. 6:9-10

rugciunile sfinilor ridicandu-se de sub altar, strigand: Cat va mai dura Doamne? Rugciunile acestea se ridic de pe pmant i se regsesc sub altar in cap. 8:3. i care este rspunsul? Este cel din v. 5 Dumnezeu anun judecile care vor fi aduse peste pmant. Vedem astfel din acele paragrafe paralele cum prin principiul duo-direcionalitii se inelege mult mai clar mesajul trambielor i al peceilor. Inelegem c sigiliile au de-a face cu experiena oamenilor lui Dumnezeu aici pe pmant, care sufer persecuii i dureri, pe cand trambiele sunt rspunsurile la rugciunile cretinilor pentru a li se face dreptate. Ca atare, rspunsul lui Dumnezeu il reprezint judecile venite peste cei ri i care sunt cele apte trambie. 3 al treilea principiu paralele chiastice Apocalipsa pare s fie structurat intr-un chiasm. Cuvantul vine de la litera greceasc X care este chi i descrie un mod de gandire tipic pentru evrei, dar strin nou astzi. De exemplu: astzi dac facem un plan, noi avem ordinea aceasta: a, b, c deci a este urmat de b, b este urmat de c deci urmm un plan. In planul chiastic, este diferit de la a se merge la b i din nou la a. Cu alte cuvinte, in loc de a merge inainte i a trage o concluzie care poate fi total diferit de punctul de la inceput, se face un cerc i o reintoarcere la punctul de inceput. Este o logic diferit, o modalitate de gandire diferit aba. i X este un mod de a ilustra aceasta exist micarea dinspre a spre centru i apoi inapoi spre punctul de inceput. Cum funcioneaz aceasta in practic? Intr-un chiasm, materialul de la inceput este paralel cu al doilea dinaintea ultimului. Al treilea de la inceput, cu al treilea din faa ultimului, .a.m.d., pan se ajunge la mijloc i centrul devine punctul culminant. In logica greac, de A, B, C punctul culminant vine la C, la sfarit, deci in logica greac punctul culminant, concluzia, este la sfarit. In logica ebraic A, B, A, punctul culminant

devine B, in centru discursului, apoi reia ceea ce explicase la inceput. Intr-un fel acesta este un ajutor foarte bun pentru memorie, pentru c autorul repet ceea ce a vrut s transmit, apoi la centru trage concluzia. Acum, cum vom vedea cum se aplic aceasta Apocalipsei, cum 51 funcionaeaz chiasmul aici? Vei observa c sunt multe texte paralele la inceputul i la sfaritul crii. A vrea s ne uitm la trei dintre ele: mai intai cuvintele din prolog i epilog Apoc. 1:1, 22:6 aceleai cuvinte in ambele i acest mod chiastic se repet fecvent in Apocalipsa. Apoi, Apoc. 1:3 22:7 ai observat paralela?: binecuvntat cel ce pzete...! Uitai-v i la 22:10 aceasta este o paralel la cap. 1:3. Aadar materialul din cap. 1 este paralel cu materialul din cap. 22 A-A. De asemenea elementele celor apte biserici ii gsesc paralela la Noul Ierusalim, adic al doilea tablou de la sfaritul crii Apocalipsei imaginea celor apte biserici este paralel cu penultima Noul Ierusalim B-B. A treia parte, sigiliile cap. 4, 5 i 6, au paralele in cap. 19 C-C. Doctorul Keneth Strand profesor la Universitatea Andrews a fost primul care a observat aceste paralele chiastice in Apocalipsa i de asemenea a observat c materialul din prima parte (jumtate) a Apocalipsei partea A a chiasmului se refer la partea istoric a istoriei noastre din vremea lui Ioan pan la cea de a doua venire. A doua parte (jumtate) a Apocalipsei, partea A, B, A, sau cum am numit-o: partea C din logica greac, are de-a face cu timpul sfaritului, evenimentele finale ale sfaritului. Aadar, chiastic vorbind, prima parte A, vede istoria ca un intreg, partea a doua, A, se ocup de istoria final, iar la mijloc, B Apoc. 12-14, este punctul culminant btlia dintre balaur, fiar i profeii fali pe de o parte i oamenii lui Dumnezeu i cei trei ingeri pe de alt parte. Ca atare, cartea Apocalipsei arat ca un mare chiasm. Cartea este

imprit in apte pri majore, cu un epilog i un prolog. Partea central o reprezint cap. 1214, unde se afl mesajul celor trei ingeri i alte aspecte legate de acesta. A vrea s v art acum funcionalitatea chiasmului in interpretarea Apoocalipsei a vrea s comparm impreun sigiliile din cap. 4-7, cu cele din cap. 19, contrapartea chiastic a sigiliilor. Vei observa c cele din cap. 4, 5 i cele din cap. 19 sunt destul de asemntoare, ca scene ale inchinrii; de fapt singurul loc in Apocalipsa unde avem impreun btranii, cele patru fpturi vii, tronul i scenele de laud i venerare sunt in aceste trei capitole: sigiliile i cap. 19. A vrea s observai ceva interesant: de ce este Dumnezeu ludat in cap. 4 i 5? Citind cu atenie, vei vedea c in cap. 4 este preamrit ca fiind Creatorul, in cap. 5 este preamrit pentru jertfa lui Isus pe cruce. Ca atare, creaia i Crucea sunt motivele adorrii in cap. 4 i 5. Dar care este motivul de laud in cap. 19? Aici motivul este cucerirea Babilonului de la sfaritul timpului. Ce ne spune aceast paralel despre cap. 4 i 5? C ele nu celebreaz sfaritul timpului (aa cum unii au incercat s sugereze), ci c este un pasaj care stabilete tonul pentru intreaga carte a Apocalipsei, artand c fundaia teologic a cretinismului este aezat pe cele dou mari evenimente: creaiunea i crucea; este un pasaj care celebreaz inceputul erei cretine: moartea lui Isus pe cruce i consecinele acelei mori. Cap. 19 glorific terminarea evenimentelor finale i completa distrugere a Babilonului. S lum un alt exemplu cap. 6:2 un clre pe cal alb, purtand coroan i fiind pornit s cucereasc. Observai acum cap. 19 avem aici un text paralel vv. 11 i 12 acelai clre apare, de data aceasta cu mai multe coroane. Cuvantul grecesc pentru aceste coroane este altul decat in cap. 6, unde stephanos nu este o coroan regeasc, ci medalia de aur olimpic ceea ce

primea catigtorul intr-o competiie atletic, sau pentru o victorie in lupt. In cap. 19 cuvantul este diadema coroan regeasc. Deci, in cap. 6 clreul poart o coroan de biruitor, celebrand o victorie; care? biruina din cap. 5 cea de pe Cruce. Hristos este invingtor prin Cruce, dar inc nu este rege al intregului pmant are ins dreptul de a fi cci El a fost incoronat in ceruri, in cap. 5 ca rege al pmantului dar pmantul nu-L recunoate inc. Recunoaterea ii are punctul culminant la concluzie, la finalul istoriei, cand va fi incoronat cu coroana regeasc i va domni cu poporul Su pe pmant, aa cum vom vedea in cap. 21-22. Vom vedea cum materialul 52 de la inceputul chiasmului poate fi comparat cu materialul de la final, care scoate in eviden similariti extraordinare, dar i diferene majore Il vom descoperi pe Isus mai intai ca Lupttor, iar apoi ca Invingtor i Rege incoronat. Continuand s cutm paralele intre cap. 4-6 i cap 19, vom observa c sunt mult mai multe de acest gen, dar vom vorbi mai mult despre ele cand vom ajunge la cap. 6 i 19. Vrem s rmanem cu inelegerea c in Apocalipsa sunt nite structuri specifice, care dac sunt examinate cu atenie, ofer nite informaii excepionale vizavi de coninutul crii. Noi am urmrit in aceast prezentare cele trei tipuri de abordare a textului: structura paralelelor repetitive, a duodirecionalitii i a paralelelor chiastice. In urmtoarea prezentare, vom continua cu acest subiect, dar vom accentua cum Sanctuarul, cel din VT, capt noi inelesuri in Apocalipsa. S ne rugm: Doamne Ii mulumim din nou c ai fost cu noi in acest studiu. Ii mulumim c Te descoperi din ce in ce mai mult minii noastre, din ce in ce mai mult vedem c ne infiezi aspectele deosebite ale ceea ce ai vrut s ne prezini prin textul Tu. Te rugm s ne deschizi in continuare inima spre inelegere. In Numele lui Isus, Amin!

IX. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea II In Apocalipsa, Isus este Mielul injunghiat. Cartea este plin de referine la Templu i altar. De unde vine acest limbaj? In prima parte am studiat trei tipuri de abordare a textului: structura paralelelor repetitive, a duo-direcionalitii i a paralelelor chiastice. In aceast parte vom arunca o privire asupra Sanctuarului VT: serviciile, srbtorile i mobilierul su. Ii mulumim Doamne pentru asistena pe care ne-o acorzi pe msur ce studiem cartea Apocalipsei. Dorim ca i in aceast prezentare s Ii simim prezena. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Cartea se imparte in apte seciuni principale i la inceputul fiecreia este o introducere a sanctuarului material introductiv care ne ofer informaii cu privire la inelegerea sanctuarului. Sunt patru serii de apte: apte biserici, apte pecei, apte trambie, apte potire i fiecare este precedat de o imagine a sanctuarului. Apoc. 1: 12-20 imaginea lui Isus printre sfenice este introducerea la cele apte biserici; cap. 4 i 5 imaginea sanctuarului ceresc, sau scene care au loc in sanctuarul ceresc, introducand cele apte pecei; scenele din cap. 8 cu ingerul din faa altarului tmaierii, ca introducere la cele apte trambie, etc. Ca atare, cartea Apocalipsei insi, stabilete un model in care fiecare din cele apte diviziuni sunt precedate de un aspect din sanctuar. Cele apte impriri importante sunt: 1 bisericile 2 peceile 3 trambiele 4 materialul din cap. 12-14 marea criz

5 potirele 6 materialul asociat cu mileniul i 7 Noul Pmant (pe lang prolog i epilog) Fiecare dintre aceste apte mari seciuni este precedat de o imagine a sanctuarului. Primele trei au fost deja prezentate la inceputul prezentrii. Cea de a patra seciune este precedat de cap. 11:19 viziunea chivotului in Templul (sanctuarul) ceresc; seciunea a cincea este precedat de viziunea Templului gol, plin ins de slava lui Dumnezeu nimeni nu mai poate 53 intra acolo i nici o lucrare nu mai are loc cap. 15:8. In cap. 19:1-10 o scen de mare adorare care precede mileniul; in final, seciunea despre Noul Pmant cap. 21:1-8, este precedat de imaginea sanctuarului Noului Ierusalim. Prile 1, 2, 3 i 4 sunt reluate i accentuate de 5, 6 i 7 ilustrand structura chiastic a Apocalipsei. Am descoperit apte pasaje introductive cu privire la sanctuar. S ne oprim puin la fiecare dintre ele: 1 Apoc. 1:12-20 imaginea Domnului Isus printre sfenice amintete de templul lui Solomon in care erau 10 sfenice. Imbrcmintea Lui este tipic Marelui Preot. Este ins acesta sactuarul ceresc, sau cel de pe pmant? Cu siguran c acesta nu este cel ceresc, ci este o imagine a sanctuarului pmantesc. Hristos nu este in ceruri, ci pe Patmos. Ioan tie c a auzit o voce in spatele lui i aceasta suna ca o trambi; intorcandu-se, a vzut viziunea cu Isus. Este o viziune a pmantului i nu a cerului. Abia in cap. 4:1 Ioan este dus in viziuni cereti. Sfenicele reprezint bisericile pe pmant. Ca atare, prima imagine a sanctuarului nu este una a celui ceresc, ci doar una folosit dup modelul celei pmanteti pentru a descrie ce face Isus pe pmant printre

biserici. Se ridic intrebarea: Este imaginea sanctuarului ceresc potrivit pentru a descrie biserica de pe pmant? M-a referi la Mat. 18:20 Isus spunea c: unde sunt doi sau trei adunai in Numele Meu, Sunt i Eu cu ei. Oamenii nu ineleseser c Isus parafrazase ceea ce spuneau rabinii: Unde sunt doi sau trei oameni, adunai s studieze Tora, slava Shechinei lui Dumnezeu este cu ei. Dar Isus a adugat o alt dimensiune El era Shechina acesta este mesajul primei imagini de sanctuar: Eu Shechina Sunt printre Bisericile Mele. 2 In cap. 4 i 5 avem imaginea sanctuarului ceresc Ioan a fost chemat printr-o u deschis in camera cereasc a tronului. O abunden de imagini ale sanctuarului apar aici sunt cele mai multe imagini aici, mai multe chiar decat in toat Apocalipsa la un loc cele trei pietre menionate in descrierea tronului lui Dumnezeu, sunt cele pe care le gsim pe pieptarul Marelui Preot care oficia in sanctuarul pmantesc. Cei 24 de btrani ne amintesc c erau 24 de schimburi de preoi in sanctuarul VT; sfenicele ne amintesc de cap. 1; marea de cristal ar corespunde ligheanului in care preotul ii spla mainile i picioarele inainte de a intra in Templu; cele patru fpturi vii amintesc de Templul lui Solomon erau doi ingeri pe chivot i ali doi acoperind chivotul, fiecare fptur avand imaginea unui bou amintirea sacrificiilor; avem mielul de jertf. Sunt amintite apoi trambiele, fumul care se ridic, etc. Este o imixtiune cu imaginile sanctuarului pmantesc in cap. 4 i 5. Acest fapt ridic o intrebare: Ce aspect al serviciului de la sanctuarul din vechime este avut in vedere in aceste dou capitole? Avem imagini de peste tot din sanctuar. Cu dou ocazii, sanctuarul pmantesc a fost implicat in intregime: prima dat la inaugurare fiecare articol de mobil i fiecare detaliu al su a fost implicat intr-un fel sau altul.

Cealalt ocazie era Ziua Ispirii, cand fiecare parte a sanctuarului era implicat in ceremonie. Care dintre acestea este avut in vedere aici? Vedem aici inaugurarea sanctuarului ceresc, sau ceva amintind de Ziua Ispirii? A sugera c imaginea inaugurrii este o alegere corect, deoarece in a doua jumtate a Apocalipsei, imaginea ispirii este foarte clar, dar practic lipsete aici. De exemplu: in Ziua Ispirii, animalul de sacrificat era apul i erau doi. Dar in cap. 5 nu este nici un ap, ins este un miel i mielul era potrivit inaugurrii; ca atare este mult mai potrivit s vedem scena ca o inaugurare a sanctuarului ceresc. De asemenea, in acest pasaj, avem o imagine a crucii, cci odat cu crucea, sanctuarul a fost inaugurat sacrificiul trebuia fcut inainte. De asemenea, pasajul nu este unul al judecii, cum ar fi fost pentru ziua ispirii, este mai degrab o mijlocire avem tmaia in sanctuarul ceresc v. 8 potrivit acestui scop. 54 3 Apocalips 8:3-5 cea de-a treia imagine a sanctuarului. Trei imagini ale sanctuarului sunt prezentate aici: cdelnia de aur, tmaie i ingerul; imaginea este una a mijlocirii avem tema mijlocirii: Dumnezeu mijlocete pentru oamenii Lui. 4 Apoc. 11:19 a patra imagine a sanctuarului dac in introducrerea precedent aveam imagini din Sfanta a Sanctuarului, aici avem o imagine din Sfanta Sfintelor in care era chivotul legmantului. Termenul pentru acesta templu folosit in greac, este naos este clar c avem o focalizare pe Sfanta Sfintelor, pe chivot, iar in v. 18 avem o meniune a judecii naiunile erau maniate, timpul judecrii celor mori venise i toi: mari i mici erau adui in faa scaunului de judecat cei drepi pentru recompens i pentru distrugere pentru cei ce distrugeau pmantul. Apoc. 11:18 este pentru prima dat cand apare in Apocalipsa imaginea judecii ca o realitate ce va avea loc. Iar in contextul judecii este prezentat chivotul in Sfanta Sfintelor. A concluziona c Apoc. 11:19 are tema judecii, aa cum cap. 8 are tema mijlocirii.

5 A cincea scen de sanctuar Apoc. 15: 5-8 abandonarea sanctuarului sunt din nou multe imagini de sanctuar: naosul, sau Sfanta Sfintelor din Templu, hainele brodate cu aur, purtate de ingeri, amintindu-ne de preoi, este tabernacolul legmantului; de asmenea sunt multe imagini ce amintesc de un eveniment inaugural din Exod 40 i 1 Regi 8. Dar este i o diferen de data aceasta templul este golit pentru a nu mai fi folosit din nou niciodat templul este abandonat nu se mai face o mijlocire acesta pare s fie mesajul central al pasajului din Apoc. 15:5-8. 6 A asea imagine de sanctuar Apoc. 19:1-10 este paralel clar cu Apoc. 5 menioneaz tronul, pe cei care venereaz pe Dumnezeu, Mielul, pe cei 24 de btrani, etc. Totui, ce este interesant, este c nu apare nici o imagine de sanctuar, toate lipsesc; mobilierul din sanctuar precum i alte imagini, aa cum au fost prezentate in cap. 4 i 5 lipsesc. In Apoc. 19 sanctuarul este absent. Aceasta ne conduce la cea de a aptea scen introductiv a sanctuarului. 7 A aptea imagine de sanctuar Apoc. 21:3 cel mai interesant pasaj in original gr. tabernacolul lui Dumnezeu, va locui cu oamenii; deci sanctuarul ceresc se va intoarce pe pmant; ca atare i in imaginea de inceput i in cea de final, avem un sanctuar pmantesc. In scenele 2-6, scenele de la mijlocul crii, sanctuarul este in ceruri i toate sunt in legtur cu sanctuarul ceresc. Dar in cap. 21 i 22 sanctuarul este in Noul Ierusalim, care devine el insui sanctuar. Este in form de cub, este aezat pe fundaii din aceleai pietre care se gseau pe pieptarul marelui preot. Noul Ierusalim devine in esen Sfanta Sfintelor. Dumnezeu i Mielul devin Templul oraului. In cap. 22:3 ni se spune despre serviciile sacrificiale. In gr. cuvantul a servi, a sluji, nu se refer la slujire ca aspect general, ci inseamn a sluji la sanctuar; ei (cei mantuii), Ii vor sluji in ora Noul Ierusalim in Templul escatologic. Este aadar un arc

complet de la templul pmantesc din cap. 1 pan la cel pmantesc din cap. 21-22. Tiparul este: pmant, cer, pmant. In prile 2-6 se pare c avem o istorie a sanctuarului ceresc. Incepe cu o inaugurare, se continu cu o mijlocire, apoi cu o judecat, apoi cu o abandonare, iar de aici o absen. In era cretin, sanctuarul este infiinat, trece prin mijlocire, judecat, se apropie de sfaritul lucrrii i nu va mai fi nevoie de el in Noul Ierusalim. Descoperim astfel in introducerile despre Sanctuar o frumoas imagine a rolului sanctuarului ceresc de-a lungul erei cretine, din istoria noastr. Dar aceasta nu este singura imagine de sanctuar din Apocalipsa. Se pare c Apocalipsa se bazeaz i pe un model zi-an. Prima parte a crii este bazat pe un serviciu zilnic in sanctuar; cea de a doua, pe un serviciu anual. Probabil c v amintii c in fiecare zi se sacrifica un miel ca jertf necurmat, dar in seviciul anual se fcea ispire pentru intregul sanctuar era numit Ziua Ispirii. Un studiu fcut arat c intr-adevr prima parte a Apocalipsei a fost modelat dup 55 servciul zilnic la sanctuar i chiar in templul din primul secol. S vedem impreun ce se intampl in serviciu zilnic la Templul din Ierusalim (al acelui Templu in care i Isus a intrat), de dou ori pe zi aveau loc urmtoarele servicii: primul lucru pe care preotul il fcea cand intra in Sfantul Loca, era s aprind luminile: se apropia de sfenicul cu apte brae i dac unele din potire nu mai ardeau, le cura cu atenie, le umplea din nou cu ulei i le aprindea avea grij ca sfenicul s ard la intreaga sa capacitate i s ard permanent. Dup aceea, preotul deschidea larg uile templului. Cum era in Apocalipsa? Isus era printre sfenice in cap. 1, apoi in cap. 4:1 uile din cer se deschid. Urmtorul pas jertfirea mielului in Apoc. 5. Apoi, dup jertfirea mielului se aduna sangele intr-un vas i se turna la

baza altarului in cap. 6 sunt sufletele de sub altar al cror sange a fost sacrificat in timpul prsecuiilor. Urmtorul pas era s fie pus tmaie. De pe altarul din curte, se luau crbuni aprini, se punea tmaie pe ei i preotul ducea aceast mixtur de crbuni aprini i tmaie in Sfanta pe altarul tmaierii. Preotul era acela care o ardea pe altarul de aur. Apoi, in timp ce preotul slujea tmiia pe altarul de aur, mulimea adunat afar fcea linite complet pentru o scurt perioad de timp, probabil o jumtate de or. La final, cand preotul ieea afar i acest serviciu era incheiat, trambiele incepeau s sune, ca o concluzie a serviciului lui. apte preoi cu apte trambie sunau in Templu ca semn c serviciul religios s-a incheiat. Ca atare, secvenele din Apocalipsa, pstreaz aceeai ordine a serviciilor zilnice din vechiul Templu. Este o progresie a evenimentelor i serviciilor din Sanctuar. In a doua jumtate a Apocalipsei descoperim tot mai mult imagini ale Zilei Ispirii; imagini ale msurrii Templului, altarului i a inchintorilor cap. 11:1-2; imagini ale chivotului i judecii 11:18-19 i mai departe accente pe judecat cap. 12-20. Ca atare, Apocalipsa este dependent de imaginile de la vechiul sanctuar incepe cu imaginea serviciilor zilnice i continu in a doua parte cu imagini ale serviciilor anuale de la Sanctuar. Mai mult, Sanctuarul i serviciile lui ajut la structurarea crii Apocalipsa, avand astfel posibilitatea prin analizarea lor s avem o inelegere mai clar a Apocalipsei. Mai exist un domeniu in privina structurii la care vreau s fii ateni srbtorile anuale in cartea Apocalipsei. Apocalipsa pare s fie structurat i din perspectiva aceasta. In fiecare an, iudeii participau la o serie de srbtori care implicau intalnirea la Templu pentru a-L venera pe Dumnezeu i a implini anumite atribuiuni religioase. Sunt cinci asemenea srbtori stabilite chiar de Moise pe Sinai: 1 Patele (primvara in a 15-cea zi a lunii intai a anului

religios iudaic respectiv lunile martie sau aprilie pentru noi); 2 apte sptmani mai tarziu, Cincizecimea (ultima parte a lui mai, sau inceputul lui iunie); 3 srbtoarea trambielor (in prima zi a lunii a aptea sept. sau oct.); 4 apoi, Ziua Ispirii (a zecea zi a lunii a aptea) i 5 Srbtoarea corturilor (cinci zile mai tarziu). Ce legtur este intre aceste srbtori i Apocalipsa? A vrea s incep in primul rind cu Patele pare s aib o paralel cu cele apte biserici nicieri in Apocalipsa nu se mai pune atat de mult accent pe moartea i invierea Domnului Isus, ca in Apoc. 1-3. Patele a fost singura srbtoare implinit de Isus pe pmant. In Ioan 19:35-37, Isus indeplinise serviciul de Pate cand a murit pe cruce, dar aceasta a fost singura dintre srbtori celebrat de Isus pe pmant. De aceea este portivit ca Isus cel pmantesc din Apoc. 1 s fie pus in paralel cu srbtoarea Patelui. De Pate, casele iudeilor erau pline de activiti oamenii cutau prin case s gseasc aluat pentru c Patele era asociat cu painea nedospit, iar ei nu trebuia s mnance decat astfel de paine. Ei scotoceau casele ca s fie siguri c nu mai exist pe undeva vreo rmi de aluat; casele trebuia s fie curate atunci cand Patele era serbat. O astfel de cutare se afl i in scrisorile ctre cele apte biserici. Isus este Cel care 56 examineaz sfenicele cele apte biserici; El este Cel in msur s spun dac ele erau intradevr demne de a fi adevrate biserici. Cincizecimea se potrivete cu cap. 4-7 cele apte pecei inaugurarea sanctuarului ceresc avusese loc in aceast zi: Cincizecimea. Dac citim Exod 19, vom descoperi c poporul Israel a ajuns la muntele Sinai in prima zi a lunii a treia de la ieirea lor din Egipt; aici Dumnezeu le-a dat porunca s se pregteasc trei zile pentru un eveniment special. Apoi, in a 15-a zi a lunii

a treia, Dumnezeu Insui a aprut pe muntele Sinai, ocazie cu care a dat poporului legea, a dat lui Moise cele 10 porunci. Inaugurarea sanctuarului ceresc s-a fcut la cincizecime, pentru c atunci Isus i-a trimis Duhul Sfant peste pmant paralel intre Cincizecime i Apoc. 5. Deci aa cum prima Cincizecime a fost darea Legii pe Sinai, marea Cincizecime a fost trimiterea, sau oferirea Spiritului care ne ajut s inem Legea. Inaugurarea lui Israel se gsete in Exod 19 i interesant este faptul c Exod 19 este unul dintre pasajele majore care se afl in spatele textului din Apoc. 4 i 5. Alt pasaj important este Ezechiel 1 in Sinagoga iudaic a primului secol, se fceau dou citiri la fiecare serviciu religios prima era din legea lui Moise, cea de a doua din Profei cele dou pasaje VT care marcheaz puternic cap. 4 i 5 din Apocalipsa. tii ce citeau ei la ziua Cincizecimii? Exod 19 din Lege i Ezechiel 1 din profei. Avem o abunden de paralele intre pecei cap. 4-7 i Cincizecime. Srbtoarea trambielor are o legtur clar cu trambiele din Apocalipsa, aa c nu mai sunt prea multe de spus despre aceasta. De asemenea, am vzut c Ziua Ispirii este cea la care se face aluzie in cap. 11, 12 i urmtoarele avem astfel o micare in Apocalipsa de la Pate, la Cincizecime, apoi la trambie, la Ziua Ispirii, iar in final, cand ajungem la Noul Ierusalim ajungem la imaginea srbtorii corturilor. Cele dou mari simboluri ale acestei srbtori, erau apa i lumina. Ajungand in Noul Ierusalim, vedem c aici nu mai este nevoie de lumin, pentru c Dumnezeu i Mielul sunt lumina i de asemenea este un rau care izvorte din tronul Lui i ud copacul vieii i toat vegetaia din ora. Ca atare, srbtoarea corturilor este paralela Noului Ierusalim i oamenii de acolo sunt descrii ca participani la o astfel de srbtoare. De fapt, atunci cand in Apoc. 21:3 se

spune c Dumnezeu Ii aeaz cortul impreun cu oamenii, cuvantul ebraic pentru cort este sucha cuvant care face referire direct la srbtoarea corturilor Sucot cu aceast ocazie, iudeii trebuia s-i prseasc casele i s campeze pentru o sptman in amintirea celor 40 de ani prin pustie cand au locuit in corturi. Astfel iudeii rememorau acel timp intorcandu-se anual la corturi. Adunau ramuri de palmier, cu care ii acopereau colibele ridicate pe acoperiuri, in curtea din spate, sau in porticuri. i acolo ei celebrau aceast srbtoare. Lucrul interesant este c se incepe cu srbtoarea de primvar in partea istoric a Apocalipsei i se continu cu srbtoarea de toamn in a doua parte. Prin urmare, vedem din nou, c prima parte accentuiaz in mod special perioada istoric a cretinismului, concentrandu-se in special pe srbtorile care au constituit evenimente in primul secol Patele i Cincizecimea, iar cea de a doua jumtate a Apocalipsei accentuiaz evenimentele finale ale istoriei noastre i in mod special ziua ispirii i srbtoarea corturilor, srbtori care se pliaz pe evenimentele sfaritului. Imaginile sanctuarului au foarte atent alese i plasate de ctre autor, avand un rol determinant in interpretarea crii. Ele nu sunt alese, sau puse la intamplare in carte, ci prin plasarea lor atent de ctre autor, ele joac un rol important in interpretarea crii. In urmtoarea prezentare, ne vom deplasa de la studiul structural al crii Apocalipsa spre fundalul din VT. La inceputul acestei prezentri am amintit c sunt trei abordri majore ale crii Apocalipsa adiionale unei exegeze de baz. 1 este necesar abordarea structural a crii, 57 ceea ce am incercat s facem in tema de fa i cea anterioar; 2 este necesar s analizm

fundalul, sau contextul VT, ceea ce vom face in prezentarea urmtoare, i in final, 3 vom incerca s descoperim cum Apocalipsa este o carte cretin, cum Hristos umple cartea cu prezena Sa i cum scrierile NT sunt paralele cu cartea. In ultimele dou prezentri vom descoperi Evanghelia in cartea Apocalipsei. Doamne, Ii mulumim c ai fost cu noi pe parcursul acestei prezentri. Ii mulumim pentru paralelele dintre Sanctuar i viaa, lucrarea i moartea lui Isus. Ii mulumim c in cartea Apocalipsei Sanctuarul i serviciile lui sunt prezentate in detaliu, aspecte care ne dau o clar inelegere a lucrrii Tale i planurile pe care le ai cu noi astzi. Ii mulumim in Numle lui Isus, Amin! X. Aluziile Vechiului Testament i Semnificaia lor tiai c Apocalipsa niciodat nu citeaz din VT? i cu toate acestea, inelegerea VT este vital pentru descifrarea codului in care cartea a fost scris. Atunci, cum s-ar putea face? Doamne, cu mii de ani in urm Te-ai descoperit diferiilor oameni pe care i-ai ales. Apoi, Te-ai descoperit lui Ioan, punandu-i in inim toatea aceste descoperiri anterioare. i pe msur ce incercm s inelegem unele dintre ele, Te rugm s fii alturi de noi intr-un mod special. Ofer-ne inimi deschise i un spirit gata de a inva. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Am observat deja importana VT in inelegerea Apocalipsei. Pentru William Milligan, deja citat la inceputul prelegerilor i care a trit acum cateva sute de ani, nu se poate inelege Apocalipsa fr o cunoatere amnunit a VT i a semnificaiei serviciilor de la Sanctuar. Fiecare cuvant, idee, verset ii gsete sursa undeva in VT. Heinrich Kraft, un comentator contemporan german, care a scris un comentariu deosebit al Apocalipsei acum 25 de ani in urm spunea: Putem spune la modul general, c fr o cunoatere amnunit i clar a surselor

profeiilor apocaliptice, nu putem interpreta corect nici un pasaj. Devine deja foarte clar c dac nu cunoatem VT, nu vom putea inelege nici Apocalipsa. Este extrem de important s examinm procesul prin care pasaje din VT au de a face cu cartea Apocalipsei i s cutm s inelegem semnificaia acelor pasaje, ca parte in inelegerea mesajului carii. Aa cum am mai spus, sunt aproximativ 2000 de referiri de un fel sau altul la VT. Poate fi un cuvant, sau o expresie, uneori un nume de ora, sau nume de persoan, etc. Le-a numi, Cheile codului. Fr ele i modul in care se face legtura dintre VT i Apocalipsa, nu s-ar putea inelege i n-ar avea sens multe din imaginile Apocalipsei. Sunt sute de simboluri in cartea Apocalipsei i dup estimarea mea, aproximativ 80-85% din simbolurile din Apocalipsa se gsesc in VT. Dar cum poate fi folosit VT in scrierile NT? Sunt trei modaliti importante de a folosi VT in inelegerea NT: 1 prima metod citatul. Aceasta se face cand o persoan citeaz un fragment dintr-o scriere anterioar, citeaz suficient de mult i apoi indic cu exactitate sursa e un fel de scriere modern cu note de subsol citezi ceva i apoi dai referinele, ca toi s tie de unde este fragmentul. Citatul este cea mai uoar metod cu referire la scrieri anterioare, deoarece cititorul este trimis exact la autorul citat. 2 a doua metod citarea citarea este asemntoare cu ciatatul in sensul c este amintit suficient material din sursa citat, chiar dac nu se indic exact sursa citat; exist suficiente cuvinte pentru a da o imagine de unde sunt luate de fapt cuvintele, chiar dac autorul nu ne indic sursa dar se face referire la ceva cunoscut. De exemplu cantecelul: Trei iezi 58 cucuiei... toat lumea tie c acesta este un cantecel pentru copii. Dac este citat o mic

parte din el, oamenii vor ti imediat c este un fragment citat dintr-un cantec. 2 a treia metod aluzia este mult mai misterioas a face aluzie la..., nu inseamn s citezi i s dai referina i nici s foloseti cateva cuvinte dintr-un material foarte cunoscut i oamenii s ineleag imediat despre ce este vorba; aluzia poate folosi doar un cuvant sau o expresie, sau o idee, fcand referire la ceva ce deja persoana cunotea anterior. E ca i cum cineva i-ar conecta mintea la ceva ce tiai, ce cunoteai mai inainte. Aluziile sunt foarte problematice i uneori poate fi foarte dificil pentru cititor s realizeze ceea ce a vrut autorul s transmit cu atat de mult timp in urm. Cu siguran c cititorilor din vremea lui Ioan, le era mult mai uor s ineleag aluziile din Apocalipsa care le aminteau de imagini familiare lor, dar dup 1900 de ani, intr-o societate in care VT este in mare parte necunoscut, aceste aluzii, pot trece foarte uor neobservate i neinelese. In felul acesta, mesajul crii este distorsionat. In Apocalipsa sunt dou feluri de aluzii. Apocalipsa este unic in felul ei in NT; ea niciodat nu citeaz i nici nu face referire la ceva cunoscut din VT; dac ar fi fcut, atunci ar fi fost mai uor de ineles; ea face aluzii doar la VT, sugerri ici i colo. Exist un fragment in Apocalipsa care pare s fie un citat: Apoc. 15 cantarea lui Moise. Se tie c aceasta se gsete in Exod 15, atunci cand israeliii au cantat eliberarea lor din Egipt i trecerea prin Marea Roie. Comprand ins cele dou pasaje Exod 15 i Apoc. 15, descoperim c aceast cantare a lui Moise nu este citat in Apoc. 15 oamenii din Apoc. 15 cant cantarea lui Moise, practic ei nu o cant pe aceea din Exod 15, ci ei cant un colaj de idei adunate de-a lungul a 8 sau 9 pasaje diferite din VT, dar niciuna din Exod 15. Deci chiar i acolo unde prea s fie vorba de o citare, de fapt nu este. Cartea Apocalipsei nu citeaz i nici nu evideniaz ceva clar din VT, ci doar face aluzie, o sugestie ici, o sugestie colo; motiv pentru care cititorul trebuie s-i formeze un bagaj de cunotine serioase despre VT dac vrea s ineleag Apocalipsa.

Cartea Apocalipsei nu face aluzii doar intr-un singur fel la VT. Sunt dou modaliti clare, separate, prin care aurorul face aluzie la VT: 1 aluzii directe cand autorul in mod deliberat indreapt atenia spre un pasaj sau o situaie din VT. Este intenia lui ca cititorul s recunoasc legtura cu referina vechi testamentar. El dorete ca s aduc in mintea sa fundalul VT i s il fac s ineleag mesajul. Aluzia direct este o referire contient la un anume pasaj din VT spre care autorul intenioneaz s te indrepte i s te ajute s pricepi ce vrea el s spun. 2 ecoul nu este o intenie contient din partea autorului. In ecou, poate fi folosit un limbaj bazat pe VT, dar nu folosit in mod contient pentru a transmite legtura cu sursa de unde este preluat. Foarte uor era de prins aluzia, ecoul, aceasta se fcea din zbor pentru cel crescut intr-o societate iudaic, frecventand regulat sinagoga unde asculta mereu i mereu citindu-se din Scripturile VT. Oamenii fceau la un moment dat glume folosind limbajul VT. Crescand i fiind expus permanent la acest limbaj, devenea natural s se foloseasc expresii care veneau din VT, nici nu trebuia s se mai ingrijoreze dac ele aparin sau nu VT odat ce era aa de familiarizat cu ele. S v dau un exemplu in privina aceasta, sau cum funcioneaz ecoul: tii ce este o lmaie? Nu m refer la fruct; ce este o lmaie astzi in societate? Majoritatea tiu c ne referim nu la fructul citric, ci la o main. Care main? O main care nu funcioneaz prea bine; o main care poate fi chiar nou, dar nu funcioneaz ca atare, o lmaie este o main proast. Probabil c oamenii nu sunt contieni de unde vine termenul. Are o lung istorie in lb. englez. Ca atare, dac o astfel de expresie ar fi inserat intr-o carte american, toi ar ti despre ce este

vorba, dar ce s-ar intampla dac, s ne imaginm, acea carte ar fi uitat, civilizaia aceea trecut 59 i 2000 de ani inregistrai peste? i cineva ar descoperi din nou cartea, poate undeva sub nite ruine antice din Egipt. Ce ar putea crede ei citind in ea despre lmaie? Probabil c s-ar gandi c autorul vorbete despre fructele citrice numite aa i nu despre o main proast. Ca s afle semnificaia real, ar trebui s caute foarte mult. Pentru Ioan, era in firea lucrurilor s fac aluzie sau ecouri la scene i idei din VT fr s-i treac prin gand s citeze sursa. Dar sensul pe care el l-a folosit se gsete inc in VT. Dar dup 1900 de ani de la scrierea crii, noi trebuie s ne intoarcem la VT, noi trebuie s spm adanc in inelesul lui pentru a inelege cea ce Ioan a vrut s transmit. In concluzie, sunt dou moduri prin care Ioan face referire la VT: 1 aluzii directe Ioan in mod contient transmite o idee i-l direcioneaz pe cititor spre un anumit pasaj VT; 2 al doilea, este ecoul Ioan nu se refer la un anume pasaj VT, ci folosete limbaj din VT, iar mesajul nu poate fi ineles decat dac se studiaz intens VT. Avand aceste lucruri in minte s vedem acum care este procesul prin care o persoan care vrea s ineleag mesajul carii Apocalipsa, trebuie s-l parcurg pentru a-i inelege fundalul VT. S incepem cu aluziile directe, iar apoi vom vorbi ceva mai mult i despre ecou. Cum vom ti c Ioan a fcut o astfel de aluzie direct la VT? Cum vom ti c Ioan in mod contient a vrut s-l trimit pe cititor la o imagine din VT pe care el intenionat a adus-o in discuie? Nu vom ti intotdeauna; ca s fim cinstii cu noi inine de la inceput, procesul de a descoperi aluzii directe este un proces prin care descoperim probabiliti. Singurul mod de a fi 100% siguri, ar fi fost s-l intrebm direct pe Ioan ce a avut el in minte cand a scris. Dar neputand face asta, ne rmane s

strangem toate dovezile care sunt in text. Nemaiputand avea acces direct la mintea lui Ioan el este mort de acum 1900 de ani tot ce ne-a rmas, sunt scrierile lui. V voi oferi acum o metod, pe care v-a ruga nu numai s o citii, ci i s o experimentai cat mai des cu putin. Nu va avea nici un efect in inelegerea d-tr a Apocalipsei, dac nu o punei in practic ori de cate ori studiai aceast carte. Am lucrat astfel cu studenii mei i dac doar ascultau ce spuneam nu avea nici un efect asupra lor; dar dac le ddeam s fac o lucrare de cercetare, prin care erau obligai s sape adanc in pasajul biblic din Apocalipsa i s-i determin s sesizeze ei unde erau aluzii verbale i s examineze dovezile, dup 20-30-40 de ore de cutri asidue, veneau plini de fericire i imi spuneau c intr-adevr metoda funcioneaz. Doar prin practic i studiu serios se poate ajunge la rezultate extraordinare. Deci in ce const metoda? 1 paralele verbale in primul rand, trebuie s cutai paralelele verbale de exemplu, luai Apoc. 6 i vi se pare c este bazat pe Daniel 6; ceea ce este de fcut este s fie luate cele dou pasaje unul lang altul, eventual xeroxai cele dou fragmente pentru a le avea cat mai la indeman. Insemnai de fiecare dat, cuvintele cheie descoperite in ambele pasaje ar trebui s fie cel puin dou cuvinte cheie in comun pentru a avea o paralel verbal. S v dau un exemplu: Gen. 19:28 Avraam mijlocete pentru Sodoma, fr succes ins pentru c a doua zi, trezindu-se, vede fumul ridicandu-se ca dintr-un cuptor. Dac mergem la Apoc. 9:2, vom gsi aici aceeai expresie ca fumul ridicandu-se dintr-un cuptor aprins. Inseamn aceasta c Ioan fcea referire la Gen. 19:28? Nu neaprat. Trebuie s adunm mai departe dovezi. Pe lang paralelele verbale, care pot fi dovezi puternice in favoarea aluziilor directe, trebuie cutate in continuare cuvinte comune in pasajele luate spre comparare. De fapt, dac sunt de la 15-20 de cuvinte comune in sus, deja este un citat, nu numai o aluzie. Desigur, c nu vor fi considerate

comune cuvinte ca: i, in, dar, a, etc. 2 paralele tematice al doilea lucru de cutat prin comparaie sunt paralelele tematice. Nu este nevoie ca s existe neaprat aici i paralele verbale, pot s fie cuvinte diferite, 60 dar tema celor dou pasaje s fie comun. Adugandu-se i paralela tematic, posibilitatea ca aluzia s fie una direct, este mult mai mare. Oricum paralelele tematice in ele insele sunt slabe, insuficiente, pentru c atunci cand un autor in mod contient are un anumit pasaj in minte, mesajul va deveni un ecou atat al limbajului, cat i al temei. Dar exist i situaii cand o paralel tematic in sine poate implica o aluzie direct. Oricum, dac paralelelor tematice li se adaug i un limbaj similar, este cu atat mai mare posibilitatea ca cele dou pasaje s fie paralele. S lum un exemplu de paralel tematic: Ezechiel 9:4 apropiata distrugere a Ierusalimului sunt ase persoane cu arme de distrugere in mainile lor, iar a aptea, care are o climar la brau, merge din loc in loc s pun un semn pe fruntea unora dintre locuitorii care vor fi astfel protejai de distrugerile pe care le vor aduce peste ceilali locuitori cei ase oameni cu armele lor. Astfel, in Ezechiel, tema este punerea semnului protector fa de judecata care avea s cad in mod iminent. Apoc. 9:4 aceeai imagine oamenii insemnai pe frunte, protejai de scorpionii adui de Dumnezeu ca judecat la trambia a cincea. Dar in Ezechiel 9 este un cuvant diferit pentru semn fa de cel din Apoc. 9, unde se foloete cuvantul pecete Ezechiel il folosete pe cel de semn, o liter, care va fi scris pe fruntea celor protejai. Deci nu este neaprat o paralel verbal. Singurul cuvant in comun, este frunile. Un singur cuvant nu duce la o paralel verbal. Ar fi nevoie de cel puin dou cuvinte in comun pentru a putea vorbi de o paralel verbal. Dar aici avem o paralel tematic i inc una foarte puternic; idea sigilrii celor care sunt copii ai lui Dumnezeu in faa judecilor care aveau s vin este o puternic,

semnificativ i interesant paralel. Este foarte posibil ca Ioan s fi avut pasajul lui Ezechiel in minte, dar nu putem judeca acest pasaj doar dup paralela tematic. Paralela tematic este parte a dovezilor c autorul a avut in minte o scriere anterioar atunci cand i-a scris cartea. 3 paralelele structurale avem o mulime de paralele structurale la VT in cartea Apocalipsei intr-o paralel structural, avem o intreag serie de idei in comun intre cele dou pasaje. Paralelele structurale pot acoperi seciuni largi din Apocalipsa de exemplu: trambia a cincea Apoc. 9:1-11 paralel structural cu Ioel 2:1-11 sunet de trambi, intuneric, lcuste, vegetaie, cai, care, spaim i un conductor. Aceeai ordine se gsete i in Apoc. 9. Se pare c Ioan, atunci cand scria Apocalipsa, a avut pe Ioel in minte imagine cu imagine, punct cu punct. Este un numr semnificativ de paralele structurale in Apocalipsa. De exemplu, Apoc. 4 i 5 paralel cu Ezechiel 1. In greac, foarte multe cuvinte sunt paralele in aceste pasaje. Aproape o treime din cuvintele din Apocalipsa 4 au fost luate din Ezechiel 1 este clar c avem o paralel structural intre cele dou pasaje. Alte exemple de paralel structural: Daniel 7 paralel cu Apoc. 13 i 17; Ezechiel 26 i 27 paralel cu Apoc. 18; Ezechiel 42-48 paralel cu Apoc. 21 i 22 Noul Ierualim i Templul, etc. Dar o structur paralel nu se refer i nici nu se limiteaz neaprat doar la un text din VT, ci poate s fac referire i la o idee. De exemplu, trambiele din Apocalipsa, par clar o referire la plgile din Exod in ambele cazuri, apa se transform in sange. Apar grindin i foc czand din cer. Apare intunericul, oameni i animale murind, etc. Devine clar c trambiele au la baz plgile dinaintea exodului din Egipt i nu doar o simpl referire la cartea Exodului Exodul din Egipt este o tem larg dezbtut in VT, in mod special in Psalmi i profei. Trambiele, ca paralel structural se bazeaz pe tema Exodului, specific pe plgile Exodului in VT. Astfel,

oridecateori se pare c avem o paralel verbal la VT legat de Exod, dac acel pasaj apare in trambie, posibilitatea ca s fie o aluzie direct la acel pasaj crete. Paralelele structurale sunt dovezi foarte puternice in favoarea unei aluzii directe, pentru c ele implic multiple aluzii verbale i tematice. In general ele sunt cele mai sigure. Dar i multiplele cuvinte comune, sunt extrem de semnificative. Dac exist o paralel verbal de 6, 7, 61 8 cuvinte, toate fiind in comun cu un text anterior, este foarte posibil s fie o aluzie direct. V-a sugera s ordonai presupusele aluzii gsite in VT in cinci categorii de probabilitate: 1 sigure 2 probabile 3 posibile 4 nesigure 5 nici o aluzie. De exemplu: Daniel 6 i Apocalipsa 6 nu avem paralel verbal, nici tematic, nici structural rezult c nu este nici o aluzie. Apoc. 4 i Ezech. 1 gsim paralele verbale, paralele tematice i paralele structurale inseamn c avem o aluzie sigur, sau cel puin probabil. Aluziile sigure i cele probabile, sunt cele care trebuie folosite foarte atent in interpretarea Apocalipsei. Dac nu exist decat o posibilitate ca Ioan s fi avut respectivul text din VT in minte, acesta nu poate fi folosit ca o dovad principal, ci eventual colateral alteia in a interpreta pasajul respectiv din Apocalipsa. Trebuie s vorbim puin i despre cum pot fi gsite textele de comparat. In general inceputul se face prin folosirea trimiterilor; de asemenea se pot folosi Comentarii vizavi de

Apocalipsa nu pentru a citi interpretrile date, pentru c, pentru inceput, acestea ar putea perturba propria cutare i interpretare; vor fi folosite doar pentru referinele textuale din VT pe care respectivii comentatori le consider relevante pentru inelegerea Apocalipsei. Repet, nu citii comentariul in sine, pentru c v vei bloca propria cutare. Majoritatea celor care citesc comentariile, nu citesc Biblia pentru a o inelege ei inii. De asemenea, putei folosi Concordanele, sau putei folosi un computer pentru a face treaba aceasta. Luai perechi de cuvinte cheie i cutai prin computer toate posibilele lor gsiri in VT. Inainte de a trece la ecouri, a vrea s mai lum un exemplu de aluzie: Exod 20:11 i Apoc. 14:7 observai cateva paralele verbale intre Apoc. 14 i porunca a patra: in ambele, Dumnezeu este implicat in Creaie: El a fcut cerurile, pmantul i marea avem aici puternice paralele verbale cinci cuvinte importante in comun; de asemenea avem o important paralel tematic: Dumnezeu a fcut...; expresia nu apare exact in acelai fel in ambele pasaje, dar avem o paralel tematic foarte clar: tema Creaiei sunt multe cuvinte care ne arat c Ioan a avut cele 10 porunci in minte atunci cand a scris acest pasaj. Dar este cu adevrat aa? i in Ps. 146:6 pare s se fac referire la ele; de ce n-ar fi fcut Ioan referire la acest psalm? i totui nu! Este o deosebire major intre ele. Dac ne uitm la contextul din Apoc. 14:7, de la cap. 12 pan la 14, Ioan vorbete despre caracteristicile oamenilor ultimelor zile care in poruncile lui Dumnezeu. O paralel structural se afl in spatele pasajului din Apoc. 12-14 i anume: poruncile lui Dumnezeu. Sunt referine repetate la prima tabl a Legii. Datorit puternicelor paralele structurale, atunci cand descoperi multiple paralele verbale i tematice legate de cea de a patra porunc in Apoc. 14:7, posibilitatea de a avea o aluzie direct este cu siguran clar. Vedei cum merge? V uitai dup paralele verbale, notai paralele tematice i apoi intrebai:

Vizavi de pasajul acesta, este cartea Apocalipsei bazat pe acest pasaj, sau idee din VT? i dac toate aceste piese i dovezi au legturi puternice i vizibile intre ele, atunci avei o aluzie direct la VT. Ps. 146 ii lipsete paralela structural cu Apoc. 14:7. Astfel, o persoan antic, care cunotea gandirea VT cu privire la Creaie i contextul poruncilor, citind Apoc. 14, recunotea in v. 7 cea de a patra porunc, Sabatul, din Exod 20. In final, cateva cuvinte despre ecouri: unul dintre ele este conceptul de vegetaie, ca simbol al oamenilor lui Dumnezeu. Se gsete in mod repetat in Apocalipsa i nu este in mod 62 special definit. Mult folosit i explicat a fost in VT i Ioan il ia de acolo i il folosete. De asemenea, conceptul de trambie sunand este un ecou al ideilor din VT de 144 de ori apar in VT trambiele sunand. Ele erau folosite la serviciul de inchinare, in btlii, la incoronri i in multe alte ocazii. Dar ca s inelegem trambiele din Apocalipsa, este necesar s inelegem semnificaia lor in VT i rolul lor acolo. Dar cheia cea mai important prin care trebuie ineleas Apocalipsa este Hristos. In prezentarea urmtoare, ne vom indrepta spre aceast cea mai imporant cheie dintre toate cele folosite in inelegerea Apocalipsei. Am vorbit despre cunoaterea fundalului VT ca fiind o cheie de descifrare a Apocalipsei, dar cunoaterea fundalului VT in sine, inc nu va rspunde la intrebarea: Cum este folosit materialul din VT in Apocalipsa insi? Ioan este un scriitor cretin i el interpreteaz VT avandu-L pe Hristos in centru. El este centrul i substana a toate. Evanghelia transform imaginile VT intr-o teologie cretin. Folosind fundalul VT, Evanghelia face o mare diferen in modul in care citeti Apocalipsa, sau chiar NT ca intreg. Aceast Evanghelie, in cartea Apocalipsei va fi esena pe care o vom urmri i asupra creia ne vom concentra in urmtoarele dou i ultime prezentri din aceast serie.

Mulumim Doamne pentru toat inelepciunea Ta i inelegerea pe care ne-o dai din Cuvant. In Numele lui Isus, Amin! XI. Isus vzut n Vechiul Testament partea I Ii aduci aminte cum Isus a umplut o barc cu pete? El pare c a acionat in acea imprejurare exact ca Dumnezeu, nu-i aa? Practic ins, nu a acionat ca Dumnezeu. El a acionat exact ca Adam. Cum pot face i eu la fel? Doamne, am ajuns la partea cea mai preioas a crii Apocalipsa, aceea de a-L vedea pe Isus, Fiul Tu in toat slava i slpendoarea Sa. Te rugm s ne oferi o imagine cat mai clar a Persoanei Sale. De asemenea Te rugm s ne oferi o inelegerea a semnificaiei VT pentru noi astzi. Te rugm s ne deschizi inimile i minile de dragul lui Isus, Amin! In aceast prezentare, vom urmri cum simbolurile din VT au fost transformate in NT datorit a ceea ce a fcut Isus datorit vieii Lui pmanteti, a morii i invierii Lui, a lucrrii Lui de Mare Preot in sanctuarul ceresc. Toate acestea sunt construite pe temele i imaginile VT. Datorit a ceea ce a fcut Isus, aceste teme VT au fost schimbate, au fost dezvoltate, transformate intr-un mod special i revigorator pentru a crea inelesul pe care il au in Hristos. Deoarece Apocalipsa aparine canonului NT, ea insi preia aceste teme VT cu privire la Isus. De la inceputul ei, cartea Apocalipsei ni se recomand ca o carte cretin; ea nu este descoperirea lui Moise, Daniel, etc., ci a lui Isus Hristos. Datorit acestui fapt, Apocalipsa, preia temele, limbajul i teologia altor cri ale NT. In Apocalipsa, Isus Se gsete aproape pretutindeni, fie explicit, fie artat prin simboluri sau denumiri ca: Fiul Omului, Mielul, copilul femeii, etc. Se gsesc de asemenea referine la Biseric i la cruce: cap. 1, 5, 11, 12, etc. Este evident c Apocalipsa este o carte cretin i atunci devine clar c vrea s ne invee despre Isus, despre viaa in biseric i despre sensul crucii. Datorit

acestui fapt trebuie s recunoatem cat de straniu poate deveni uneori limbajul Apocalipsei, ins ea rmane in armonie cu cuvintele, ideile, temele NT. Unii comentatori precum Milligan, Sweet, sau Halver, alctuiresc liste intregi cu paralele intre NT i Apocalipsa. Mai mult, NT devine crucial in inelegerea Apocalipsei. Acest al patrulea pas in interpretarea Apocalipsei, este probabil cel mai important. Am inceput cu exegeza, am continuat cu structura crii, cu examinarea fundalului vechitestamentar 63 i acum am ajuns la punctul culminant: Cum Il gsim pe Isus Hristos ca centrul i esena crii? Cum poate transforma Isus Hristos simbolurile i ideile pe care le lum din VT? Aceasta ne d o inelegere interioar a lucrurilor pe care trebuie s le pstrm in minte. In NT Isus este vzut ca Unul care a indeplinit toat experiena oamenilor lui Dumnezeu din VT. In viaa, moartea i invierea lui Isus Hristos, avem implinit intreaga experien a copiilor lui Dumnezeu din VT. In alegerea limbajului, autorul Apocalipsei ne indreapt in mod constant atenia spre Hristosul NT descris in limbajul VT. Isus a fost descris in limbajul VT, fiind vzut astfel ca implinire a lui. S v dau un exemplu: Apoc. 3:14 a vrea s accentum denumirea: inceputul, sau domnitorul intregei creaii a lui Dumnezeu. Care este problema? De ce la punctul acesta nu toi traductorii au fost de acord? Deoarece cuvantul grecesc folosit este unul ambiguu, unul care poate implini ambele sensuri: arche Isus este arche al creaiei lui Dumnezeu. Poate insemna inceputul, primul; de exemplu cuvantul arheologie arche-logos tiina lucrurilor de demult, de la inceputuri de la origini; deci arche = inceputuri, origini. Dar poate de asemenea insemna i conductor; el este primul intr-o imprie, sursa puterii i autoritii. De exemplu

partiarh condus de tatl; monarhie condus de o singur persoan. Avem aadar dou cuvinte cruciale: arche = inceputuri, sau conductor i creaie. Dac lum un VT in greac i deschidem la Geneza, descoperim c primul cuvant in Biblie este en arche la inceput; ca atare, Apoc. 3:14, este o aluzie la Gen. 1:1; este o aluzie la acest text. De ce avem aceast referin aici? De ce e numit Isus Domnul, sau Inceputul creaiei lui Dumnezeu? Este evident c Isus i creaia sunt o combinaie foarte important pentru autorul Apocalipsei i aceast combinaie este foarte important de-a lungul intregului NT. De exemplu nu numai Gen. 1:1, dar i Ioan 1:1 incepe la fel: en arche. Dac in Geneza ni se spune c la inceput Dumnezeu a creat, in Ioan se spune c La inceput a fost Cuvantul, iar acel Cuvant care a fost la inceput, care a fost Dumnezeul creaiei a fost Isus i El S-a intrupat i a locuit printre noi i aceasta era o recunoatere extraordinar o fiin uman vedea pe Creatorul pmantului intr-o alt fiin, care pentru trei ani i jumtate a fcut lucruri uimitoare. Acea Fiin care a murit i a inviat este recunoscut ca fiind Cea care a format pmantul la creaiune; aceeai care a spus: S fie lumin!; a fost cea care a creat viaa, care l-a format pe Adam din rana pmantului. In Luca 1:35, vom vedea c din nou apare tema: Isus Creatorul. Citit in original, in greac, cuvantul: acoperit, umbrit, este acelai ca in Gen. 1:2 Duhul acoperea apele. i care a fost rezultatul Duhului acoperind apele? creaia iniial. Duhul era agentul activ care indeplinea poruncile lui Dumnezeu i proiectele (planurile) lui Isus. Ce s-a intamplat cand Duhul a acoperit-o pe Maria? A avut loc o nou creaie concepia lui Isus. El a fost conceput in pantecul Mariei prin aciunea Duhului Sfant, apoi S-a dezvoltat, S-a nscut ca o fiin uman i este Cel despre care toate cele patru evanghelii amintesc.

Ca atare, Isus este vzut aici Luca 1:35 ca o nou creaie. Pmantul era creaia cea veche, iar Isus creaia cea nou. De aceea nu trebuie s ne surprind c Isus a fost vzut ca al doilea Adam in NT in Rom. 5 i 1 Cor 15 Isus este noul Adam i astfel poate fi numit Chipul lui Dumnezeu. De exemplu, in 2 Cor 4:4, Col 1:15, Evrei 1:3, Isus apare ca fiind chipul lui Dumnezeu. Cine era iniial chipul, sau imaginea lui Dumnezeu pe pmant? Adam! Dar in noua creaiune, Isus il inlocuiete pe Adam. El devine al doilea Adam. El a devenit ceea ce Adam era intenionat s devin dac ar fi fost asculttor. Dar care este in definitiv imaginea lui Dumnezeu? Gen. 1:26-28 in aceste trei texte avem esena a ceea ce inseamn chipul lui Dumnezeu; el se gsete in trei relaii de baz: primul 64 Adam avea trei relaii de baz: (1) una cu Dumnezeu, in care el era subordonat, creat dup imagine, deci modelul era superior. Dumnezeu este invtorul, Creatorul, Adam este creatura. (2) una cu Eva relaie i cu ceilali oameni care urmau s apar, de data aceasta una de egalitate. i cum spune o scriitoare de-a mea preferat, Ellen White, dac Dumnezeu ar fi vrut ca Adam s o domine pe Eva, ar fi fcut-o pe aceasta din talpa lui; dac ar fi vrut ca Eva s il domine pe Adam, ar fi fcut-o dintr-un os al capului lui, dar Dumnezeu a fcut-o dintr-un os din coastele lui, indicand astfel c ea urma s stea lang el din perspectiv egal, ca un companion i sprijin. (3) relaie cu pmantul (mediul) Adam urma s conduc pmantul, vieuitoarele i natura de pe el. Aa cum a fost el destinat, Adam trebuia s aib stpanire peste tot pmantul i peste vieuitoarele care-l populau: pe pmant, in aer i in apele mrii. Isus este al doilea Adam aa cum fusese acesta intenionat s fie; i ceea ce a experimentat Isus este descris in termenii in care a experimentat Adam. Amintii-v de principiul

discutat la inceput Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt pe profei in timpul, locul i imprejurrile vremurilor lor. Atunci cand este descris apariia lui Isus pe pmantul nostru, viaa Sa, este descris in limbajul Adamului original. Dar a avut Isus o relaie cu Dumnezeu care a fost perfect? Noi tim c cea a lui Adam cu Dumnezeu a fost intrerupt la pctuire i aa s-a intamplat i cu relaia cu Eva i cu mediul, cu animalele. Dac relaiile lui Adam au fost toate distorsionate dup pctuire, cele ale lui Isus au fost perfecte pentru c El a venit ca s le restaureze. Ioan 14:28 Isus nu Ii neag divinitatea i nici nu arat inferioritatea Sa in natura divin fa de Tatl, ci El Ii accept inferioritatea in faa Tatlui, aa cum ar fi trebuit s fac Adam. El nu i-a negat prin aceasta natura Lui divin; Isus a spus de repetate ori: Fac doar ceea ce Tatl Imi spune s fac, pentru a arta ce trebuia s fac primul Adam Ioan 8:28-29. Isus i-a subordonat dorinele i voina fa de Tatl in toat viaa i activitatea Sa pmanteasc. El a dezvoltat o relaie cu Tatl aa cum ar fi ajuns s fie relaia lui Adam cu Dumnezeu. Dar a avut Isus o relaie perfect i cu ceilali? Da! Marcu 10:45 Am venit nu ca s Mi Se slujeasc, ci ca s slujesc. In viaa de slujire, El a demonstrat cum trebuie s fie relaia intre fiinele umane Fil. 2:5-7. In slujirea altor fiine, Isus a demonstrat o relaie perfect intre fiinele umane. Dac fiecare ar dori s slujeasc celuilalt, n-ar mai fi controverse, conflicte, rzboaie, etc. Aceast relaie este bine ilustrat prin serviciul splrii picioarelor, unde Isus, care tia cine este, care tia c vine din venicie, nu a inut seama de nimic i S-a aplecat s-i spele pe ucenici, indeplinind in felul acesta slujba unui sclav. De aceea Pavel spunea: s avei in voi gandul acesta... gand de slujire, gand de smerenie, de umilin. Dar El a avut o relaie perfect i cu mediul. El a trit cum ar fi trebuit s triasc Adam. Practic, istorisirile NT legate de mediu, au relevan numai dac le privim in contextul retririi

de ctre Isus a experienei lui Adam. De exemplu, Isus este cu ucenicii pe mare in aceeai barc, pe Marea Galileii Matei 8:23-27. Este o vreme frumoas, dar dintr-o dat, incepe o furtun. Ucenicii ingrozii Il trezesc cerandu-I s-i scape. El Ii ridic mainile i linitete apele; valurile i vantul Il ascult. Aceasta inseamn stpanire peste creaiune (mediu). Aa a fost intenionat s fac i Adam la inceputuri. Adam ar fi trebuit s supun pmantul, vremea, etc. Adam ar fi trebuit s domneasc i peste peti. Ioan 21 i Luca 5 ucenicii nu prind nimic dup o noapte intreag pe mare de ce noaptea i nu la lumina zilei? Sunt dou tipuri de pescuit: unul cu plasa i altul cu undia momeal. In cel cu plasa, trebuie s surprinzi petele i aceasta nu se poate face decat noaptea, cand petele nu o poate vedea. In pescuitul cu undia, este necesar s fie zi, ca petele s fie atras de o momeal pe care s o vad. Ucenicii pescuiau cu plasa, ca atare, trebuia s fac aceasta noaptea. Dar vine 65 dimineaa, soarele deja rsare i v gandii s mai facei o nou incercare? Unde ai arunca plasa? In partea insorit, sau in partea umbrit a brcii? Evident c ai alege-o pe cea umbrit. Petele se retrage spre partea umbrit a brcii i nevzand plasa, e prins. i ucenicii se pregtesc pentru o ultim incercare. Pe rm, sttea Cel care predica foarte frumos, dar ce putea s tie El despre pescuit? i deodat ucenicii Il aud strigand s arunce plasa in cealalt parte, in partea insorit a brcii. Ucenicii probabil au gandit c e un gest puin neinelept, dar au fcut totui aa i tii ce s-a intamplat? Au intrat in plas ataia peti, c aproape se rupea plasa. Isus nu avea nevoie s stpaneasc meteugul pescuitului, el avea conducerea acelor peti i era suficient doar s-i cheme i petii s asculte. Isus era Adam care ar fi trebuit s fie. Cu alt ocazie, Petru se intreba: cum vor putea ei s plteasc taxele? Matei 17:24-

27 i Isus i-a ordonat unui pete nu numai s inghit o moned, dar s se i duc spre carligul undiei lui Petru ca s fie prins. Isus avea stpanirea asupra petilor, ca de altfel asupra oricrei creaturi. V amintii intrarea in Ierusalim? Matei 21 Isus sttea pe un mgru, neinclecat pan atunci nu v-a sftui s incercai i d-tr aceasta, decat dac suntei Isus = al doilea Adam. Cand Isus S-a urcat pe acel mgru, acesta imediat a ascultat de El, L-a recunoscut de stpan i I s-a supus, fr s-L mai fi vzut pe Isus inainte. Motivul pentru care acel mgru neinclecat pan atunci L-a recunoscut pe Isus ca stpan, a fost pentru c Isus era Adam aa cum ar fi trebuit s fie Adam. Ca al doilea Adam, experiena lui Isus a fost modelat pe experiena primului Adam. Exact ca i primul Adam Isus a fost adormit. i o coast a Sa a fost deschis iar pe acea deschiztur a anit esena: sange i ap din care Dumnezeu a creat Biserica. Dac citim 1 Cor. 11:2, 3, sau Efes. 5, descoperim c pentru acest al doilea Adam, biserica a devenit a doua Eva, Mireasa lui Isus. i aa cum Adam i Eva erau in grdin, tot la fel Isus devine soul Bisericii Lui. Isus este noul Adam creat de Dumnezeu. Dar Adam a fost ispitit nu-i aa? i a czut! A fost ispitit de pofta crnii, a ochilor i de mandrie. i Isus a fost ispitit cu aceleai lucruri. A experimentat ceea ce Adam a experimentat. El a umblat pe urmele lui Adam. A fost ispitit de pofta crnii s transforme pietrele in paini; a fost ispitit de pofta ochilor I-au fost artate toate impriile lumii, ca ochii Lui s gseasc plcere in ele; a fost ispitit de mandrie s se arunce de pe Templu aa incat toi ochii s-L admire i s spun c a aprut din cer, fiind mult ateptatul Mesia. Spre deosebire de Adam, Isus a rezistat tuturor acestor ispite. Isus a spus NU lui Satan. Ca urmare, Isus a rscumprat

pmantul. Acesta este unul dintre cele mai puternice mesaje ale salvrii NT-ale. Isus, ca al doilea Adam, a experimentat ceea ce noi toi experimentm; toi avem o istorie ca a lui Adam, o istorie a eecului, a dezastrului...; i cand privim asupra propriei istorii simim ispita de a renuna. Propria istorie tinde s ne defineasc suntem ceea ce am devenit in timp. Am devenit ceea ce suntem i simim c niciodat nu ne putem desprinde de acest cerc vicios. Dar istoria Celui de al doilea Adam ne spune c Isus a trecut pe unde am fost i noi i a invins. Prin El putem deveni din ce in ce mai mult ca Cel al doilea Adam i din ce in ce mai puin ca primul. Dar e mai mult decat atat, mai mult decat aceast tipologie nu numai c Isus a mers pe unde a umblat Adam i a reuit acolo unde Adam a euat, dar Isus a anulat i consecinele cderii lui Adam. Dac v amintii in Gen. 3, dup ce Adam a pctuit, Dumnezeu a blestemat pmantul s dea spini i fruntea sudoare; de asemenea blestemul a dus la goliciune i la moarte. Experiena lui Isus in Ghetsemani i pe cruce ne aduce in fa coroana de spini, sudoarea de sange, chinul, durerea, goliciunea pe cruce. V mirai c am spus: gol? (naked) Un alt scop al crucii era umilirea celui de pe ea, in faa familiei i prietenilor, nu numai durerea fizic. Era 66 expus gol in faa tuturor celor adunai pentru ca apsarea psihologic s se adauge chinurilor fizice. i in final, Isus a suferit blestemul morii. Spini, sudoare, goliciune, moarte Isus le-a suferit, dar El a anulat consecinele acelui blestem in primul Adam. In Isus noi putem umbla intro via nou. Aceast tem a Celui de al doilea Adam, st la baza Apoc. 3:14 Isus, Cel care Se ofer pe Sine bisericii din Laodiceea, este Isus ca al doilea Adam. El este Cel care vrea s ne rscumpere din ameeala Laodiceei.

In prezentarea urmtoare vom vedea cum i VT se inelege prin prisma lui Isus viaa oamenilor lui Dumnezeu, refcut in viaa lui Isus. Pe msur ce vom inva s-L vedem pe Isus in VT, cand vom inva s-L vedem chiar i in sunetul trambielor, vom vedea i inelege cartea Apocalipsei cum nu am ineles-o niciodat mai inainte i poate va incepe acea redeteptare despre care vorbete Ellen White atunci cand cartea Apocalipsei este studiat i ineleas. Doamne, mulumim cu bucurie pentru Cel de al doilea Adam; descoperim cum VT in sine poate fi transformat i umplut cu o nou via i o nou insemntate in Hristos. Te rugm, pe msur ce inelegem tot mai mult cartea Apocalipsei, raze din aceste descoperiri s strluceasc peste inelegerea noastr limitat. Pe msur ce Il descoperim pe Isus din cartea Apocalipsei, atinge-ne Doamne cu capacitatea de a copia pri din caracterul Su, pan ce vom fi demni s motenim impria Ta la sfaritul acestei istorii de pcat. In Numele lui Isus, Amin! XII. Isus vzut n Vechiul Testament partea II Muli oameni cred c Apocalipsa este o descriere a unor evenimente care au avut loc in Orientul Mijlociu. S fie oare aa? Acolo este locul unde Il vom gsi pe Isus in zilele de final ale istoriei noastre? In prezentarea anterioar am vorbit despre un concept foarte, foarte important in inelegerea crii Apocalipsa. Conceptul este c in NT, Isus este vzut ca o implinite a experienei oamenilor lui Dumnezeu din VT. Cand scriitorii, sau vorbitorii NT vorbesc despre evanghelie, ei vorbesc despre aceasta in limbajul oamenilor VT; in limbajul experienei i timpului lor istoric. Am vzut in ultima prezentare c atunci cand Apocalipsa vorbete despre Isus ca inceputul creaiei lui Dumnezeu, aceasta este o puternic aluzie la intreaga succesiune de idei pe care cineva, studiind cu atenie NT in contextul su original, observ apariia ideii in mod

constant de-a lungul NT: Isus Hristos este cel de al doilea Adam; El este noua creaie a lui Dumnezeu, oferind astfel copiilor Si toate posibilitile s recupereze ceea ce primul Adam a pierdut prin neascultare. Doamne, odat cu scrierea NT descoperim cum Isus, Fiul Tu, poate intampina fiecare nevoie omeneasc; i deoarece El devine atat de important pentru vieile lor, ei incep s-L vad in toate evenimentele. Ei Il descoper in istorie, in VT i in experiena vechiului Israel. Te rugm Doamne, pe msur ce studiem cartea Apocalipsei, s ne ajui s-L vedem pe Isus pe fiecare pagin a sa, in fiecare text i pasaj. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! S mai lum un exemplu de cum a implinit Isus intreaga experien a VT: Apoc. 5:9-10 un cor de aclamaii cand Mielul ia cartea s-i rup peceile Pentru c Tu i-ai fcut s fie o imprie i peoi i ei vor domni peste pmant. Acest comentariu este luat din VT Exod 19:46. Avem aici un fel de document fondator pentru naiunea lui Israel; caracterul esenial al naiunii trebuie s fie acela de imprie de preoi i de naiune sfant. Intenia lui Dumnezeu era ca Israel, ca naiune, s preoeasc pentru El, pentru intreaga lume. Ca preoi trebuia s fie mediatori intre Dumnezeu i celelalte naiuni. Trebuia s ajute naiunile s-L gseasc pe Dumnezeu. Astfel, insrcinarea esenial a poporului Israel ca naiune, era s fie o imprie de 67 preoi. In Apoc. 5.9-10 este reluat acelai limbaj, dar este cu referire la experiena oamenilor lui Dumnezeu. Acest cantec din Apoc. 4 i 5 este cantat de cei 24 de btrani. Numrul ne amintete de cele 24 de schimburi de preoi din VT care slujeau la Templu. Un alt motiv ar fi c 24 reprezint 12 + 12 in Apoc. 21, Noul Ierusalim aduce in discuie cele 12 triburi ale lui Israel i cei 12 apostoli ai Mielului. Un lucru este foarte clar i anume c in cartea Apocalipsei i in

special in Apoc. 4, 5 i 21 Israel este vzut ca o unitate complet: aceasta include atat Israelul naional din VT, cat i cel spiritual din NT; atat triburile cat i apostolii ii gsesc relaionarea in Isus Hristos. In NT, conceptul unui nou Israel, care este Biserica, guverneaz intregul text i aceasta pentru c scriitorii NT au vzut in Isus implinirea complet a experienei lui Israel. Ca al doilea Adam, Isus a trit experienele primului Adam, a fost confruntat cu ispitele sale, a murit din cauza blestemului pcatului lui Adam, a biruit i l-a rscumprat pe primul Adam. De asemenea, Isus este vzut i ca Noul Israel El a experimentat ceea ce Israel a experimentat, El a triumfat acolo unde Israel a euat i a anulat consecinele pcatelor i eecurilor lui Israel. Ca identificare cu Israel, Isus reuete acolo unde acesta a euat, distrugand consecinele cderii lui Israel. Deschidei in Luca 9:30-31 Moise i Ilie I-au vorbit despre plecarea spre Ierusalim. Cuvantul grecesc pentru acesta este exodus referirea este clar la experiena crucii. Cand Isus a murit pe cruce, a trit experiena prin care a trecut i Israel moartea lui Isus a insemnat exodul pentru noul Israel. Deut. 18:15 comparat cu Fapte 3:22-24 ce zile fuseser profetizate? Ale vieii, morii i invierii lui Isus. Intreaga experien a lui Isus a fost modelat pe ceea ce trise deja vechiul Israel. S vedem cum s-a realizat aceasta: Cand Isus a fost nscut, regele Irod a vrut s-I ia viaa i in incercarea de a-L ucide, a ucis toi copiii din Betleem de la doi ani in jos. V amintii de naterea lui Moise? De asemenea fusese un rege (faraon) dornic s ia viaa copiilor evrei de parte brbteasc i a reuit s fac aceasta cu excepia lui Moise. Ca atare, experienele lui Moise i ale lui Isus sunt paralele. In felul acesta am putea spune c Isus nu este doar un nou Israel, ci i un nou Moise. In Exod 33, Moise este singurul personaj din VT care a vzut faa lui Dumnezeu i aa a fost i cu Isus Ioan 1 i alte locuri. Moise a postit 40 de zile pe varful muntelui i apoi a adus Legea pentru popor in pustie. Isus a fcut la fel a postit 40 de zile in pustie i apoi a urcat pe munte unde a transmis

oamenilor fericirile Mat. 5-7. Moise a numit 70 de btrani s judece poporul, Isus a trimis 70 de ucenici in lucrare Luca 10:1. Moise a fost glorificat pe munte, tot la fel Isus cu ocazia schimbrii la fa. Moise a hrnit mulimea in pustie cu man i cu prepelie, Isus de asemenea, a hrnit mii din doar cateva paini i caiva petiori. Moise a adus ap din stanc lovind-o, Isus Insui S-a numit pe Sine apa vieii i a spus c oricine inseteaz s vin la El i s bea. Aa cum Moise a inlat un arpe in pustie, aa a fost inlat i Fiul omului pe cruce Ioan 3. In Matei, invturile lui Isus sunt grupate in cinci blocuri mari, aa cum au fost crile lui Moise. In Evanghelia lui Ioan, cele apte minuni ale lui Isus, dubleaz apte din plgile Egiptului Moise transformase apa in sange, Isus apa in vin, etc. Isus este vzut de scriitorii NT ca un nou Moise, un nou dttor de Lege, un nou Invtor pentru un nou Israel. De asemenea Isus este vzut ca un nou Israel in cartea lui Matei. Este primul nscut al Mariei. Israel fusese numit primul nscut al lui Dumnezeu Exod 4:22-23. Isus este adus afar (inapoi) din Egipt ca s arate c Israel insui fusese scos de acolo. Trece prin apa botezului, aa cum Israel a trecut prin Marea Roie. A petrecut apoi 40 de zile in pustie, aa cum i Israel fcuse dup trecerea Mrii Roii, petrecand 40 de ani, .a.m.d.; nu avem timp s vedem fiecare detaliu i fiecare paralel. Deci limbajul folosit in redarea experienelor lui Isus este acelai din VT folosit la descrierea vieii lui Moise i a Israelului i aceasta conform 68 principiului de la inceput: cand Dumnezeu vorbete oamenilor, folosete un limbaj cunoscut limbajul trecutului lor. Dac vrei s inelegi ceea ce Dumnezeu ii transmite la un moment dat unui profet al Su, trebuie s inelegi modul in care limbajul il afecteaz pe profet in timpul su este limbajul trecutului profetului respectiv. Limbajul NT este limbajul VT, limbajul vechiului

Israel. Astfel, in descrierea vieii i lucrrii Domnului Isus descoperim o relaionare intre El i experiena lui Israel din VT, Isus este noul Israel. Interesant este faptul c Isus nu doar c retriete experiena vechiului Israel, nu doar c El triumf i ascult ca slujitor al lui Dumnezeu acolo unde Israel a euat, a fost neasculttor, dar El sufer i consecinele cderii i eecurilor lui Israel. El anuleaz blestemul care a insoit ruperea legmantului de ctre Israel Deut. 28:15-20 locul din VT unde sunt descrise consecinele ruperii legmantului cu alte cuvinte, dac Israel nu ascult de Dumnezeu, exist anumite consecine care au loc blestemul pentru neascultare aduce srcie pe toate planurile i in toate domeniile. Toate blestemele aruncate peste naiune din cauza neascultrii au czut peste Isus i El distruge consecinele pcatului lui Israel Mat. 8:20 Isus a devenit srac precum Israel a fost srac din pricina neascultrii. In Deut. 28:25, invingerea de ctre vrmai o alt consecin a neascultrii Isus pe cruce a fost invins de dumani. Deut. 28:29 intunericul Mat. 27:45 Isus a fost inconjurat de intuneric pe cruce. Deut. 28:37 Israel insemnat pentru eec Isus a fost de asemenea insemnat pe cruce Marcu 14:19-31. Deut. 28:48 foame, sete, goliciune, alte consecine ale neascultrii; pe cruce, Isus a eliberat Israelul de consecinele neascultrii. Lui Isus I-a fost foame Mat. 4:2; a insetat Ioan 19:28; goliciune Mat. 27:35; pe cruce, Isus retriete consecinele eecurilor i neascultrii lui Israel. Deut. 28:65 inim ingrozit vezi experienele din Ghetsemani. Isus nu este vzut doar ca mergand pe urmele Israelului istoric, dar El este Cel care a anulat consecinele cderilor, eecurilor i neimplinirilor lui Israel. El este vzut ca un nou Moise i un nou Israel. Scriitorii NT ineleg c intreaga experien a vieii lui Isus a fost o retrire a experienei lui Israel. El a retrit acea istorie. El a pltit pedeapsa pentru clcarea legmantului.

Toat istoria i experiena VT este revzut in viaa, moartea, invierea i lucrarea cereasc a lui Isus Hristos. Isus este vzut in NT i ca un nou Isaac, Moise, Iosua, David, Israel, Solomon, Ilie, etc., chiar i ca un nou Cirus. El va retri experiena regelui persan, aspect pe care il vom sublinia in a doua parte a Apocalipsei. Acesta este felul de gandire al scriitorilor NT. Este foarte important s inelegem acest fel de gandire dac vrem s le inelegem scrierile i mai ales dac vrem s-l inelegem pe Ioan din Apocalipsa. Aceasta deoarece cartea Apocalipsei este suficient de dificil i nu o vom putea pricepe fr aceast cheie impotant. In Apoc. 5:9-10 faptul c limbajul pentru Israel este aplicat i Bisericii, este de ineles pentru c Isus este noul Israel. Cine este vechiul Israel? Vechiul Israel a fost Iacov. El a primit un nume spiritual special atunci cand a intrat in legmant cu Dumnezeu i acel nume a fost Israel. Deci vechiul (originalul) Israel a fost Iacov i el a avut 12 fii care au devenit cpeteniile celor 12 triburi ale lui Israel. Ca atare, Israelul cel vechi, a inceput cu o familie care avea 12 biei. Isus, ca noul Israel, de asemenea i-a format o familie de 12 discipoli i cred c a ales 12 ucenici tocmai pentru c reexperimenta inceputurile Israelului i modelul pentru ceea ce avea s fie i s fac Isus era vechiul Israel. Aadar, precum Isus a reexperimentat istoria vechiului Israel i experiena Bisericii este modelat dup aceeai istorie. Prin astfel de transferuri de limbaj, cand vorbim despre Biseric in limbajul lui Israel, putem s vorbim ca de cei 144.000, din cele 12 triburi ale lui Israel, deoarece Biserica in Apocalipsa, ca de altfel de-a lungul intregului NT este modelat pe experiena vechiului Israel care vine spre noi prin Hristos. Deci Biserica are dou modele pentru comportamentul ei: (1) este odat modelat pe 69 experiena vechiului Israel i o vedem in Apocalipsa luptandu-se cu Sodoma, Egipt i Babilon, aa cum Israelul VT a trebuit s se lupte cu acele naiuni. Experiena Bisericii este descris in

limbajul VT, dar (2) este i in limbajul VT aa cum este ineles in Isus, pentru c Isus a trecut prin toate aceste experiene ale vechiului Israel i Biserica trece prin experiene similare, pentru c Biserica este de asemenea modelat pe Isus Hristos Ioan 12:26. Viaa, activitatea, moartea i invierea lui Isus devin astfel modele pentru viaa, experiena i comportamentul Bisericii. Vedem acest lucru fascinant in cartea Apocalipsei: Biserica este persecutat in pustie aa cum fusese Isus; este dat la moarte aa cum Isus fusese; este trdat de frai fali, urat de toi, sufer amrciune, dar este alctuit din preoi i regi. Este testat in privina Sabatului; slujete timp de 1260 de zile imbrcat in sac, aa cum Isus a slujit 3 ani i jumtate. Biserica face minuni in ceea ce privete harul i judecata, este ucis i oamenii se bucur de moartea ei, dar prin cutremure Biserica este reinviat i este ridicat la ceruri, iar oamenii experimenteaz teroarea acestor evenimente. Dar dac vorbim de Biseric ca noul Israel, in ce sens poate fi ea numit Israel? Este un Israel etnic? Vechiul Israel incepuse prin relaie de sange cele 12 triburi ale lui Israel, erau descendente din cei 12 fii ai lui Iacov; deci, dac am vorbi in termeni de Israel etnic, am vorbi de o singur ras, o singur naionalitate; are Biserica un caracter etnic? este evident c nu din punctul acesta de vedere; ea este Biserica noului Israel Apoc. 5:9-10 oameni din fiecare seminie, naiune, luai s fie preoi i regi. Limbajul lui Israel in Apocalipsa, se aplic tuturor oamenilor de pe pmant care-L accept pe Isus Hristos. Oricine este in legtur cu Isus, este Israel, pentru c Isus este noul Iacov, El este noul Israel. Nu mai putem vorbi despre un Israel etnic, fizic. Deoarece acum Isus este noul Israel, nu conteaz de unde eti, sau ce naionalitate ai,

conteaz s ai legtur cu Isus. Aceasta inseamn adopie in familia noului Iacov, a noului Israel. Dar din punct de vedere geografic? Israelul VT avea granie geografice clare; graniele se mai schimb din cand in cand, dar o naiune este clar definit de aceste granie. Erau o ar pe harta lumii, erau o naiune intre alte naiuni. Oriunde se aflau israelii rspandii pe pmant, era dorina tuturor s revin, sau s revad mcar locurile natale, s fac cltorii acas, in special cu ocazia marilor srbtori naionale cand vizitau oraul sfant Ierusalimul. Putem vorbi despre Israelul dintre graniele de demult? Desigur c nici acest aspect nu este avut in vedere. Prin Duhul Sfant, orice loc de pe pmant are acces egal la Dumnezeu. Cand vorbim despre Biseric cu referire la un nou Israel, o facem pentru c Biserica este legat de Isus Hristos, iar aceast relaie nu are la baz nici descendena etnic i nici vreo locaie geografic. Datorit acestui concept teologic fundamental, chiar dac in cartea Apocalipsei se face referire in mod constant la nite dumani ai vechiului Israel, din vechile granie, inelesul lor nu mai este unul geografic i nici etnic. Babilonl nu mai este o referire la poporul de peste raul Eufrat, Egiptul nu mai este poporul trind de-a lungul Nilului; Israel i Ierusalim nu mai sunt locuri geografice; acesta este limbajul Apocalipsei, dar inelesul lor este unul spiritual i global. Israel nu mai este localizat int-un anumit loc geografic i nu mai este alctuit dintr-o anumit populaie etnic, ci oricine are o relaie cu Isus, oriunde s-ar afla pe acest pmant poate deveni parte a acestei noi entiti: noul Israel, Biserica lui Hristos. Acest concept are o puternic implicaie asupra interptretrii Apocalipsei. Dac interpreii Apocalipsei nu in cont de acest lucru, toat interpretarea este un eec. Dar de unde tim noi c Apocalipsa nu a fost scris pentru evrei, neavand nimic de a face cu Biserica? Chiar preia Apocalipsa lucrurile i locaiie din VT in mod literal pentru a le da

apoi un ineles spiritual i global? S vedem: Apoc. 16:12 avem aici un loc geografic uor de localizat raul Eufrat. Ce inseamn el? Dac ar fi s lum Apocalipsa literal, Eufratul ar trebui 70 s fie luat ca raul aflat in Irakul de astzi. Dar oare acesta este sensul real? Pentru a inelege, avem dou posibiliti: (1) s primim o idee de la cineva pe care s o considerm corect fr a mai studia, sau (2) s cercetm mai indeaproape cartea Apocalipsei pentru a-i descoperi sensurile i inelesurile. Cu siguran c autorul este cel care ne poate spune cel mai sigur ce a intenionat s ne transmit. Ce inseamn deci raul Eufrat in cartea Apocalipsei? Apoc. 17:1 unul din cele apte potire ii este explicat lui Ioan aici al aselea potir avea de-a face cu apele Eufratului. Apoc. 17:5 cine e femeia? Ce era Babilonul? Un ora antic aezat pe raul Eufrat. Aa c atunci cand vorbim despre o femeie stand pe multe ape i numele femeii este Babilon, tim c anticii inelegeau c acele ape erau raul Eufrat. Deci, ingerul care vine la Ioan in cap. 17 este al aselea inger al celui de al aselea potir, venit s-i explice lui Ioan ceva despre raul Eufrat in v. 15. Apele Eufratului sunt apele raului in sine? Apele sunt simbolul naiunii irakiene? v. 15 d rspunsul: oameni, naiuni, limbi i popoare. Atunci pentru ce este Eufratul un simbol? Pentru multe popoare, simbolul intregii puteri politice, economice i seculare a acestei lumi. Eufratul in VT a fost un rau fizic i localizat geografic, dar in Apocalipsa el este simbolul unui concept spiritual mondial, global. Fiecare fiin uman, care este cetean al vreuneia dintre aceste naiuni, va fi implicat in conceptul de raul Eufrat. Astfel, vedem cum Apocalipsa ia aspecte fizice i geografice din VT i le aplic intr-un sens global in NT. A vrea s v mai dau inc trei exemple: comparai Apoc. 1:7 cu Zaharia 12:10 descrierea Ierusalimului din Zaharia este folosit in Apocalipsa intr-un sens mult mai larg, global; ceea ce vor face israeliii locuitori ai Ierusalimului in Zaharia, va face lumea intreag

in Apocalips. Comparai Apoc. 14:10-11 cu Isaia 34:8-10 ceea ce se aplic lui Edom o mic naiune din timpurile VT, este aplicat in Apocalipsa lumii intregi. i Apoc. 14:14-20 cu Ioel 3:12-13 valea lui Iosafat devenit simbol a lumii intregi in opoziie cu Dumnezeu. Israel, lucruri legate de Israel i vecinii lui Israel sunt luate i aplicate intr-un sens spiritual global in Apocalipsa. Dar Babilonul? In Apocalipsa este de asemenea o putere spiritual mondial. Sunt toi oamenii din lume care au o religie in opoziie cu Dumnezeu la sfaritul timpului. Dac Israel are un ineles spiritual, atunci i Babilonul este ineles in felul acesta. Dac cineva caut in cartea Apocalipsei lucruri, denumiri literale, sau zone geografice din VT, va inelege greit tot scopul pe care cartea i l-a propus i va fi imposibil s-L descoperim pe Isus in carte aa cum se anuna prin titlul ei descoperirea lui Isus Hristos. Dac acest principiu al spiritualizrii denumirilor in Apocalipsa nu este ineles, orice interpretare este sortit eecului. Nu uitai, Apocalipsa nu este o descoperire a Orientului Mijlociu, a unei crize a pertolului, a Israelului modern, ci o carte despre Isus i despre oamenii care sunt in relaie cu El. i dac vreo metod de interpretare nu-L aduce pe Isus in centrul ei, sau viaa spiritual, inseamn c nu e cea corect. In Apocalipsa toate celelalte cri ale Bibliei se intalnesc i se termin. Vei gsi aici VT, NT, evangheliile. In cartea Apocalipsei, lucrurile VT sunt luate, botezate in Isus Hristos i apoi aplicate Bisericii care triete ultimele zile ale istoriei pcatului. Apocalipsa face ca evenimentele VT s invieze pentru poporul lui Dumnezeu astzi. La finalul acestor prime prezentri despre cartea Apocalipsei, descoperim ce sarcin important este interpretarea corect a Apocalipsei, dar in acelai timp cat de bogat rspltit este aceast cercetare.

Doamne Ii mulumim pentru claritatea pe care ne-ai dat-o pentru a vedea ce fel de carte este Apocalipsa. Pe msur ce ne vom apropia de ea, text cu text, fie prezena Ta cu noi dea lungul acestei cltorii spirituale. In Numle lui Isus, Amin! 71 B. CELE APTE BISERICI I O VIZIUNE CEREASC I. Prologul Crii Apocalipsa Ce face ca o persoan s fie profet? Autorul Apocalipsei este numit profet. Cum a devenit el profet? In aceast serie, vom explora cap. 1-5 care includ scrisorile lui Isus ctre cele apte biserici. Vom incepe studiul verset cu verset i capitol cu capitol. In aceast prezentare vom studia prologul crii Apocalipsa primele opt versete. Ceea ce este interesant vizavi de acest prolog, este c limbajul este destul de normal pentru Biblie. Este un limbaj pe care il putem gsi oriunde in NT i prin care ne pregtim s inelegem pasajele dificile ale crii. Doamne, incepem aceast fascinant cltorie, o cltorie plin de necunoscut, o cltorie provocatoare, plin de emoii, dar una fascinant, o cltorie care ne va oferi o imagine clar a lui Isus. Te rugm s fii cu noi in fiecare lucru pe care il vom face i d-ne foame pentru adevr. S-l dorim i s-l cutm indiferent care ar fi preul pe care trebuie s-l pltim. In Numele lui Isus, Amin! A vrea s incepem studiul deschizand la cap. 1:1-3. Vedem cum chiar primele cuvinte incep cu descoperirea lui Isus Hristos. In original, este cuvantul Apocalipsis care tradus ar insemna: a da acopermntul la o parte, a lua vlul de pe ceva. In cazul nostru este revelarea lui

Isus. Dar are Isus nevoie s fie descoperit? Da, are! Cand a fost aici pe pmant, a fost o fiin uman in carne i oase, a folosit un limbaj omenesc, S-a imbrcat ca oamenii din jurul Lui, a trit in cultura specific timpului. Ar fi uor s ne uitm la Acel Isus i s spunem: Da, a fost un mare invtor, un mare om, un mare profet, dar cu siguran c n-are cum s fie Impratul Universului. Dar ceea ce face Apocalipsa este s ia vlul de pe Isus din Nazaret. Isus nu mai este doar din Nazaret, ci este Cel care st pe tron in sala tronului ceresc, este Cel care are domnia intregului Univers. Dac n-am avea Apocalipsa, n-am putea aprecia corect cine este Isus. Sunt oferite aici imagini ale lui Isus pe care nu le gsim in alt parte atat de bine ilustrate. Se spune mai departe in v. 1 c trebuie s se intample curand. De ce trebuie s se intample? De ce aceste lucruri prezentate in cartea Apocalipsei trebuie s aib loc, s se intample? Rspunsul simplu este: ele (lucrurile) trebuie s se intample pentru c fac parte din planul lui Dumnezeu. De multe ori se amintete in evanghelii c Isus trebuia s sufere la cruce; faptul acesta nu era o chestiune de ar fi bine s..., ci era o cerin, o necesitate imperioas, era planul lui Dumnezeu. Dac Isus n-ar fi murit pe cruce, planul lui Dumnezeu nu s-ar fi realizat. Ca atare, lucrurile portretizate in Apocalipsa trebuie, este necesar s se intample, pentru c este singura modalitate ca planul lui Dumnezeu s fie adus la indeplinire. Dumnezeu are in plan s adune intregul Univers impreun Efeseni 1:3-14 avem aici planul universal al lui Dumnezeu. Este acel plan care trebuie s se relizeze aici pe pmantul nostru. Dar i mai interesant este: de ce tebuie s se intample curnd? Ce inseamn curnd? Cu siguran c 2000 de ani nu inseamn curand pentru noi. Inelegem atunci c acest curand este din perspectiva lui Dumnezeu i nu

din a noastr. In 2 Petru 3:8 se spune c o zi la Dumnezeu este ca 1000 de ani; desigur, revenirea lui Isus a fost intotdeauna un eveniment curnd privit dintr-o perspectiv, in sensul c pentru Dumnezeu o astfel de perioad reprezint doar o pictur din timp. Dar i din perspectiva noastr poate s fie la fel. Noi nu tim cand va veni Isus, dar cu siguran c acest moment vine pentru fiecare om odat cu incheierea vieii. Noi tim c in fiecare moment ni se cere s fim pregtii 72 pentru venirea Lui; s fim pregtii acum i nu in viitor. Deci revenirea lui Isus este un eveniment curand, pentru c oamenii au nevoie s aud acest mesaj in timpul vieii lor. Este foarte important s inelegem c venirea Lui este posibil oricand pentru fiecare in parte. Chiar i in zilele lui Ioan era considerat curand. A fcut-o cunoscut de fapt este i-a dat semnificaie deci nu doar Ioan a ales simbolurile, ci Isus Insui. Ioan doar a primit aceast viziune i tot ceea ce a fcut el a fost s scrie ceea ce a vzut, tot ceea ce Dumnezeu i-a artat, i-a descoprit. v. 2 Ioan este cel care mrturisete ai observat c introducerea spune: descoperirea lui Isus Hristos iar aceast descoperire a lui Isus este ceva ce Dumnezeu Tatl I-a dat. Dar acum, acestei descoperi a lui Isus i se d semnificaie, insemntate deosebit i ce se intampl? Ea devine mrturia lui Isus Hristos. Lucrurile pe care Ioan le-a vzut i le mrturisete, sunt Cuvantul lui Dumnezeu i mrturia lui Isus. La inceput aveam descoperirea lui Isus, acum avem mrturia lui Isus. Este foarte important s inelegem aceste cuvinte. Care este mrturia lui Isus?: v. 2 up. ...i a spus tot ce a vzut sunt lucrurile pe care Ioan le-a vzut; el mrturisete despre tot ce a vzut, tot ce i s-a artat i anume: Cuvantul lui Dumnezeu i mrturia lui Isus aceste dou lucruri sunt practic Apocalipsa in sine. El nu pretinde in nici un fel c ideile i

simbolurile din Apocalipsa i-ar aparine in vreun fel, nici teologia crii nu-i aparine. El primete acele lucruri in viziuni; le primete de la Isus Hristos. Astfel, autoritatea lui de profet este aceeai cu a oricrui profet din VT, iar Apocalipsa este egal cu orice profeie care a fost dat in VT i are aceeai autoritate. O observm in v. 3: ferice de cine citete i de cei ce ascult cuvintele acestei prorocii pentru Ioan, cartea nu este una obinuit, nu este cartea lui, ci o carte care a aparut in urma viziunior pe care le-a primit de la Dumnezeu Insui. v. 3 ferice (binecuvantat) cel ce citete i cei care aud de ce o singur persoan citete i mai muli ascult? Aceasta penru c iniial Apocalipsa a fost intenionat s fie citit in biserici. N-a fost gandit iniial s fie studiat individual, ci citit in biserici in timpul serviciilor religioase, cand o persoan sttea in picioare i citea, iar ceilali erau aezai i ascultau. Unii interprei au considerat c cea mai bun cale de a inelege apocalipsa era printr-o citire dramatic. i atunci cand citirea se face dramatic, impactul este cu mult mai mare. Am avut aceast ecxperien cu cateva luni in urm, cand am mers in Turcia unde am vizitat cele apte biserici. Am avut in grupul nostru o tanr care a pregtit cate un grup care s interpreteze fiecare din aceste biserici. Aveam cate o reprezentare de citire dramatic, exact pe locul unde fuseser cele apte biserici. A fost diferit fa de o citire de suprafa i fr transpunerea in situae. V mai amintii c intr-o prezentare anterioar, spuneam c pentru expresia cei ce ascult, in greac, verbul folosit inseamn a auzi i a inelege, nu doar a trece pe la ureche i atat. Apocalipsa nu a fost o carte sigilat ca Daniel; ea a fost scris ca s fie ineleas i urmat de ctre cititorii iniiali; ea a fost scris pentru un timp special. V mai aminti c pe vremea lui Isus timpul nu era aproape, dar cand Apocalipsa a fost scris, timpul sosise, revenirea lui Isus era aproape, pentru c semnele iniiale descrise de Isus ucenicilor Si se impliniser in timpul

vieii lor. Acum, Apocalipsa declara c timpul revenirii lui Isus era aproape, aspect care avea s fie valabil pentru fiecare generaie de la Ioan incoace. Deci principalul ineles al primelor trei versete, este lanul revelaiei: a inceput de la Dumnezeu, apoi a trecut la Isus, apoi printr-un inger a ajuns la Ioan i de la Ioan a ajuns la slujitorii Lui. Exist trei pri ale acestui proces de descoperire: 1 Isus este Cel cruia Dumnezeu comunic descoperirea Sa. 2 Mrturia lui Isus, este Isus care il determin pe Ioan s ineleag descoperirea lui Dumnezeu prin solul ceresc. 3 Ioan scrie Cuvantul lui Dumnezeu i 73 mrturia lui Isus ctre biserici, care o primesc ca pe cuvantul profeiei. Avem aadar trei pai in aceast revelaie: 1 descoperirea lui Isus Hristos, 2 mrturia lui Isus i 3 Cuvantul profeiei Sale. Ce este descoperirea lui Isus Hristos? Ceea ce Dumnezeu a dat v. 1. Ce este mrturia lui Isus? ceea ce Ioan a vzut v. 2. Ce este cuvantul acestei profeii? Ceea ce Ioan a scris v. 3. Un extraordinar lan al revelaiei. Mai intai revelaia se afl in locurile cereti i pus in paza lui Isus. In al doilea rand, revelaia este pregtit sub form de viziune i oferit lui Ioan; in al treilea rand aceasta apare in form scris pentru a fi oferit oamenilor. A vrea s ne oprim puin mai mult asupra conceptului de marturia lui Isus Hristos. Muli au sugerat c mrturia Lui este Apocalipsa insi, dar eu a sugera c NU. Dac urmrim acest lan al descoperirii, mrturia lui Isus nu este ceea ce Ioan a scris, ci ceea ce el a vzut. Mrturia lui Isus a fost darul profetic al lui Ioan. i acest lucru devine foarte interesant i anume, conceptul: mrturia lui Isus, ne descoper cu adevrat rolul profetului NT Efeseni 3:2-6 au fost profei in timpul VT acetia au primit cuvintele lui Dumnezeu i le-au administrat pentru vechiul Israel. Dar avem profei i in timpurile NT, iar Efes. 3:2-6 este un pasaj foarte clar c

aceti profei NT erau agenii descoperirii lui Dumnezeu; i care era principala descoperire, revelaie a lui Dumnezeu? Descoperirea lucrrii lui Isus, care in Efeseni este numit: taina lui Hristos. Astfel, acest pasaj ne spune c in timpul NT Dumnezeu are de asemenea profei i ei urmeaz s dezvluie mistere i taine despre Isus. Ei ajut la interpretarea semnificaiei vieii lui Isus, morii i invierii Sale, lucrrii cereti i revenirii Sale pe norii cerurilor la sfaritul timpului. Este lucrarea profeilor NT de a aduce aceast mrturie despre Isus. Ioan pretinde in Apocalipsa c este unul dintre aceti profei ca i profeii VT, sau cei ai NT, Ioan a primit descoperiri speciale de la Dumnezeu. In Apoc. 19:10 descoperim noi inelesuri cu privire la conceptul privitor la profeia NT. Reiese foarte clar din acest text c mrturia lui Isus nu este cartea Apocalipsei, ci este spiritul profetic. Profeii NT erau purttorii revelaiei lui Dumnezeu. Ioan nu a fost singurul profet al NT. Au fost muli. Pavel a fost de asemenea un purttor al descoperirii lui Dumnezeu. Exist un motiv pentru care ne ocupm de aceast problem i anume pentru c in cartea Apocalipsei descoperim un mesaj extraordinar: Apoc. 12:17 ni se spune c la sfaritul istoriei pmantului va fi o rmi de oameni ai lui Dumnezeu, oameni care vor avea dou caracteristici: 1 in poruncile lui Dumnezeu i 2 in mrturia lui Isus. Ce este mrturia lui Isus? darul profeiei, sau duhul prorociei. In original, nu se spune c ei in mrturia lui Isus traducerea in original este de fapt: ei au mrturia lui Isus. O traducere incorect poate anula tot ce am discutat pan acum i tot mesajul primelor trei versete ale Apocalipsei. Mrturia lui Isus nu este cartea Apocalipsei in sine, ci ceea ce Ioan a vzut in viziuni cereti. i pentru c sunt muli care consider c Apocalipsa este mrturia lui Isus, ei vd o rmi la sfarit care va ine cartea Apocalipsei; vor asculta de cartea Apocalipsei i de lucrurile scrise in ea. Dar textul nu spune aa, el spune c rmia va avea mrturia lui Isus, ei o vor avea in interiorul darului

profetic. Darul profeiei nu urma s moar odat cu primul secol, ci urma s se continue in Biseric pan in ultimele zile ale istoriei pmantului. El urma s se manifeste inc odat la sfaritul timpului; Biserica avea s aibe din nou darul profetic aa cum l-a avut Ioan. Rmia poporului lui Dumnezeu din timpul zilelor sfaritului va avea darul profetic la fel ca i Ioan. Este un lucru extraordinar c in clipele cele mai terifiante care vor urma, Dumnezeu nu ne va lsa fr oameni care s aib spiritul profeiei. Ioan inelesese c nu urma s fie ultimul profet al NT, ci la sfaritul timpului, cand rmia ii va intra in rol, darul profetic pe care l-a avut Ioan se va manifesta din nou. Biserica va fi indrumat prin darul spiritului propetic. O s mergem mai departe: vv. 4-6 este o continuare a introducerii crii Apocalipsa 74 felul in care se adreseaz Ioan, ne amintete de scrisorile lui Pavel: Pavel ctre biserica din Galatia, Roma, etc. Deci Apocalipsa nu este introdus ca o apocalips (ceva teribil, inspimanttor), nici ca o profeie, ci este introdus de fapt ca o scrisoare; in definitiv, ce este? Muli cercettori nu sunt de acord cu aceasta. Unii spun: este o apocalips. Alii spun: este o profeie. Alii o numesc o scrisoare. Ceea ce este interesant este c Apocalipsa nu se conformeaz unui anumit stil; este o mixtur de imagini apocaliptice, profeie i scrisoare. Este foarte clar c Apocalipsa, dei este o apocalips, dei este i o profeie, este in acelai timp i o scrisoare. Fiind i o scrisoare, ea este adresat unor oameni reali, din locuri reale, nu atat de departe de Ioan; Apocalipsa nu este o carte abstract, ea este subordonat locului, timpului i imprejurrilor din vremea lui Ioan, aa cum fiecare profeie a fost subordonat la randul ei timpului in care a fost dat. I. Trinitate de persoane: Ni se spune: Har i pace vou, o form de salut pe care Pavel o folosete frecvent la

inceputul scrisorilor lui. Har, era de fapt un salut in greac cand un grec se intalnea cu altul pe strad, spunea: karos har. In Israel astzi, forma de salut este Shalom pace. Ioan a combinat cele dou forme familiare de salut grec i ebraic: har i pace. i acest har i pace vine de la Cel ce este, era i va fi, adic Dumnezeu Tatl, de la cele apte duhuri care stau inaintea tronului Su referire la Duhul sfant i de la Isus Hristos. Aceast salutare vine de la cele trei Persoane divine trinitatea dumnezeiasc. Vom descoperi c exista o mare aplecare spre cifra trei in Apocalipsa i aceasta pentru c trei este numrul persoanelor divine trinitatea. Cuvantul trinitate nu apare ca atare, dar poate fi subineles din multe pasaje ale NT care fac referire la Tatl, Fiul i Duhul Sfant. II. Trinitate de caliti: Dar nu numai atat. Textul ne vorbete mai departe despre o trinitate de caliti Isus martorul credincios, Cel intai nscut dintre mori i Domnul imprailor pmantului v. 5. Aceste trei caliti, sau caracteristici ale lui Isus, Il fac s fie ceea ce este. El este martorul credincios in gr. Cuvantul pentru martor este i cel pentru martir, referin la cruce. De asemenea este primul nscut din moarte referire la invierea Sa. i este Domnul imprailor pmantului referire la domnia Sa cereasc din momentul ridicrii la cer. Aceste trei caliti se potrivesc lucrrii unice pe care Isus o realizeaz in cartea Apocalipsei. De ce descrie Apocalipsa ceea ce a fcut Isus? pentru a vedea cine este El cu adevrat i ce fel de caliti are. Datorit acestor trei aspecte: cruce, inviere i mijlocire, Isus este totul pentru noi; aceste caliti sunt ascunse lumii. Puterea extraordinar a lui Isus nu este remarcat de prea muli in lumea aceasta, dar in Apocalipsa este descoperit in mod deschis i public. III. Trinitatea de aciuni:

Dup trinitatea de persoane i trinitatea de caliti, urmeaz acum o a treia trinitate: trinitate de aciuni vv. 5-6 trei aciuni ale lui Isus, iar aceste aciuni sunt indreptate toate spre poporul Su; acestea sunt lucrurile pe care Isus le poate face pentru tine i aceasta datorit calitilor enumerate mai sus. 1 Isus ne iubete in gr. este prezent continuu, verbul exprim continuitatea, nu un singur moment izolat. 2 ne-a eliberat de pcate prin sangele Su timpul se schimb verbul este la trecut; in gr. este un aorist, iar aoristul reprezint un moment in timp, fa de dragostea lui Isus care este prezent i continu, eliberarea de pcat la care se face referire aici, este un timp anumit in trecut. Unde s-a intamplat s ne iubeasc i s ne spele de pcatele noastre cu sangele Su? La cruce. 3 ne-a fcut o imprie de preoi din nou in gr. este un aorist un moment bine definit in trecut. Acesta este statutul pe care il au oamenii lui Dumnezeu prin Isus Hristos. Datorit dragostei continue pe care ne-o poart, datorit eliberrii noastre din 75 pcat prin sangele crucii, noi avem acum un nou statut in faa lui Dumnezeu: preoi i regi in Isus Hristos. Ce simmant de incurajatoare i incredere sugereaz aceste imagini! tiu c sunt multe zile in care v simii ca un nimic, suntem descurajai, nimeni nu se mai uit la noi, toat lumea este impotriva noastr, viaa nu mai merit trit, etc.; dar nu uitai c Isus ne-a ridicat la un statut care este foarte real in El: regi i preoi. tim c regii in vechime aveau toat puterea i statutul social cel mai inalt; in domeniul politic ei erau cei spre care tot poporul privea erau oamenii cei mai puternici; preoii aveau i ei toat puterea i funcia cea mai inalt in domeniul religiei deci Isus ne-a oferit statutul cel mai inalt. Da, poate pe acest pmant nu ne simim ca

nite prini, sau preoi, dar pe msur ce studiem cartea Apocalipsei i incepem s inelegem ceea ce a fcut Isus pentru noi, inelegand noul nostru statut in El, c noi suntem cu adevrat, potrivit NT, impreun cu El in locurile cereti. i datorit acestor trei factori: 1 dragostea imprtit in mod continuu cu noi, 2 eliberarea de pcat i 3 noul statul in Hristos, putem s-l ludm cu toat fiina noastr. Aceasta inseamn cu adevrat lauda este un cantec la adresa calitilor i aciunilor lui Isus. A vrea, ca studiind Apocalipsa, s realizai cu adevrat acest nou statut pe care-l avem acum prin El. i pentru toate acestea, tot ce putem face, este s-I oferim adorarea noastr. Aceasta este ceea ce rmia face: Apoc. 14:7 temei-v de Dumnezeu i dai-I slav. A-L glorifica pe Dumnezeu, a-I aduce laude i mulumiri, iat raiunea de a exista. Acest imn de laud este intrerupt de trei recitaluri care amintesc ceea ce El a fcut, aciuni care-L fac demn de laud. Avem aici ceea ce se numete doxologie nu sunt doar simple cuvinte, ci un imn de slav la adresa divinitii: 1 a Lui, a Celui care ne iubete, 2 care ne-a splat de pcatele noastre i 3 ne-a fcut prini i regi pentru Dumnezeu, s fie slava i puterea in vecii vecilor. Era stilul de imn de laud in timpurile antice. i acest imn se intrerupe: A Lui s fie slava intrerupere care ne arat motivul pentru care trebuie ca El s primeasc lauda ne iubete, nea splat de pcatele noastre i ne-a oferit un statut nesperat de inalt: ne-a fcut prini i regi pentru Dumnezeu. Ce inceput extraordinar de inltor al Apocalipsei. Apocalipsa nu este doar o descoperire a cine este Isus Hristos, dar i a ceea ce noi putem deveni cand ne unim cu El. Noi suntem participani la statutul proslvit al lui Isus, dac alegem s ne unim vieile cu El. Pe

deasupra tuturor, Apocalipsa este o carte a unui mare apel al lui Dumnezeu ctre oameni s nui mai concentreze atat de mult privirile ctre lucrurile acestui pmant, s nu mai rman blocai de necazurile i suprrile pe care aceast lume de pcat le produce, ci s-i ridice ochii i s-L vad pe Isus in locurile cereti, s vad unde suntem i noi, inlai impreun cu El acolo este locuina noastr. i cand vom inelege ce statut avem noi in Hristos, atunci buzele noastre vor aduce prinosul laudei, mai presus de dificultile vieii cu care ne confruntm zi de zi i vom fi atat de bucuroi ca s-I slujim aici pe pmant. vv. 7-8 ceea ce avem in primele opt versete ale Apocalipsei, este o declaraie clar cu privire la suma i substana acestei cri. Cartea se invartete in jurul a dou mari teme: 1 prima mare tem este Isus Hristos cine este i ce face El. In special tema se concentreaz asupra crucii; 2 dar a doua mare tem a Apocalipsei este escatologie lucruri care trebuie s se intample in curand revenirea pe nori Omega. Marele Alfa al lucrrii lui Isus au fost intruparea, crucificarea, invierea, ridicarea la cer. Marele Omega al lucrrii lui Isus sunt evenimentele finale ale istoriei pmantului i a doua venire. Cartea Apocalipsei se plaseaz intre aceti doi poli: polul numit Isus i polul numit escatologia. Astfel, prologul Apocalipsei ne ofer cadrul de baz pentru simbolismul acestei cri. Cand vom ajunge s studiem simboluri, lucruri ciudate in Apocalipsa, s nu uitm de unde am plecat. S nu uitm de-a lungul seriei noastre c Apocalipsa este in primul descoperirea despre 76 Isus i in al doilea rand despre evenimentele finale. Mai mult, este descoperirea lui Isus in timpul evenimentelor finale. Este escatologie combinat cu crucea. Apocalipsa este cartea despre Isus, despre mantuire, despre sfarit. De ce a fost dat Apocalipsa? Ca noi s rspundem (vezi v. 3).

Scopul pentru care a fost dat Apocalipsa este pentru noi. Profeia nu a fost dat pentru a satisface curiozitatea in privina viitorului, ci a fost dat pentru a stimula la trirea unei viei in concordan cu voina lui Dumnezeu. Ii mulumim Doamne c Apocalipsa nu este doar intunecime, tristee, osand, judecat de apoi, sau imagini terifiante, apocaliptice, ci este descoperirea care aduce bucurie in suflet; descoperirea Celui care ne iubete, care ne curete de pcat i care ne ofer un statut ravnit de orice fiin creat vreodat. Te rugm s ne ajui s-L apreciem cum se cuvine pe Isus, Fiul Tu, mai mult decat oricand inainte. Ii mulumim in numele lui Isus, Amin! II. Isus printre Sfenice In cartea Apocalipsei Il vedem pe Isus apropiindu-se de iudei, Neamuri i muli alii dealungul istoriei. Este clar, c diversitatea este o parte din a fi ca Isus, ins exist limite pentru diversitate? Intr-un anume fel, viziunea introductiv din cap. 1:9-20 se aplic la intreaga carte a Apocalipsei, la fel cum primele opt versete au fcut-o in prezentarea anterioar. 1 Apocalipsa i Daniel Apocalips 1:9-20 Eu Ioan este o form de exprimare unic pentru NT dar nu i pentru VT, unde o gsim in cartea lui Daniel 7-12 Eu Daniel am vzut; Eu Daniel am avut o vedenie, etc. Aceasta sugereaz c ar putea fi o legtur special intre cartea lui Daniel i Apocalipsa. i pe msur ce vom aborda vv. 9-20 vom vedea mult mai clar aceast legtur. Viziunea lui Isus din Apoc. 1:12-17 este paralel celei din Dan. 10; ultima viziune pe care a avut-o Daniel, este o ilustraie a ceea ce noi observm aici in Apoc. 1. Este foarte clar c viziunea lui Isus din Apoc. 1 este in relaie cu cea a lui Daniel din cap. 10, in special, dei intr-o msur mai mic cu Daniel 7. Acolo unde se oprete Daniel cu viziunile sale, incepe Ioan in Apoclipsa. Intr-un fel, Daniel i Apocalipsa sunt ca dou volume adiionale.

Figura lui Isus exact la inceputul Apocalipsei, ne amintete de cea din cartea lui Daniel. Se vorbete despre Unul care vine pe nori; este numit Fiul Omului; prul Lui este ca zpada. Imaginea lui Isus din introducerea Apocalipsei ne amintete de aceeai imagine prezentat in cartea lui Daniel. i pe msur ce vom parcurge cartea Apocalipsei, s nu uitm aceast strans legtur cu cartea lui Daniel din VT. 2 Isus i Biserica s mai notm ceva din v. 9 Ioan este prta suferinelor, la imprie, la rbdare...; experiena lui Ioan este similar experienei lui Isus. Ioan imprtete cu Biserica: prtia in suferine, prtia la imprie i prtia la rbdarea necazurilor. Nu a fost oare aceasta i experiena lui Isus? El a suferit imediat ce i-a proclamat impria i pan la sfarit cand i-a dat viaa; El a suferit totul cu o rezisten rbdtoare. Experiena Bisericii este o extensie a experienei lui Isus. Conine aceasta o aplicaie practic pentru mine i pentru d-tr? V-ai intrebat vreodat cum e mai bine s trii? Care este lucrul cel mai bun de fcut? Ce ar fi fcut Isus dac era in locul d-tr? Cel mai sigur curs al lucrurilor este cand ne modelm viaa in raport cu Isus, cand incercm s facem ceea ce El a fcut i s fim ceea ce El a fost. Viaa lui Isus trebuie s fie ca o lege pentru cretin. Ceea ce El a fost trebuie s fie ceea ce noi trebuie s devenim. Experiena Bisericii (a mea) trebuie s fie o extensie a experienei lui Isus. Astfel, al doilea punct important pe care il descoperim in studiul vv. 9-20 este c propria experien a Bisericii este modelat dup experiena lui Isus. 77 Doamne, la acest punct simim o provocare special. Ne dm seama cum adeseori, zi dup zi am acionat fr s lum in calcul acest principiu a Te intreba ce ai fi fcut dac ai fi fost in locul nostru; cum ai fi intampinat tu provocrile pe care noi le-am intampinat. Te rugm

ca viaa pe care a trit-o Isus s devin propriul model de via pentru noi; s urmm acest model i s trim acel mod de via pe care Tu ne-ai pregtit-o. Ii mulumim pentru Isus modelul vieii noastre. In Numele Su, Amin! v. 10 ziua Domnului sunt luate in considerare patru posibiliti: 1 sambt, a aptea zi a sptmanii in calendarul ebraic. In Isaia 58, adesea sambt este numit Ziua domnului. In Marcu 2:27,28 se spune despre Isus c este Domn al Sabatului. 2 duminic exist cri scrise de cretini in cel de al doilea secol 35-40 de ani de la scrierea Apocalipsei, unde expresia Ziua Domnului reprezint o referire clar la duminic, iar motivul este pentru c Isus a inviat in aceast zi i noi ar trebui s ne amintim de ea. 3 Patele (Easter i nu Passover) care era intr-o zi de duminic i uneori suprapus cu Patele ebraic era srbtorit odat pe an de ctre cretini. Conform dovezilor istorice din cel de al doilea secol, cretinii in Asia Mic, srbtoresc anual Patele in acelai timp cu cel iudaic. De fapt, a fost chiar o controvers intre cretinii acelui timp: ar trebui Patele s fie celebrat in ziua Patelui iudaic, sau ar trebui celebrat intr-un moment specific cretinismului, in afara Patelui iudaic? Dar in Asia Mic cretinii srbtoreau Patele in ziua Patelui iudaic. O posibilitate pentru Ziua Domnului, ziua cand Isus a inviat ar fi trebuit s fie o zi anual, in alte cuvinte ziua Patelui (Easter), ziua in care Ioana a primit viziunea sa pe Patmos, trebuia s fie contient c era exact timpul din an cand Isus a murit i a inviat dintre cei mori timpul anual al Patelui lunile martie-aprilie. 4 ziua Domnului in sensul dat de VT ar fi sfaritul istoriei noastre; ziua cand Domnul va cobora pe pmant s schimbe totul. Poate c Ioan s-a referit la o viziune escatologic eram in Duhul Zilei Domnului poate c, privind la viziunile din faa sa era contient c sfaritul tuturor lucrurilor era aproape.

Care dintre aceste patru interpretri este corect? Este dificil de spus, dar cea mai puin probabil este c aceasta ar fi fost duminica, deoarece nu exist o dovad biblic cum c Ziua Domnului s-ar fi referit vreodat la o zi de duminic. Astfel c Ioan nu ar fi putut s se refere la ea in aceti termeni. Exist in schimb multe dovezi pentru sambt ca zi a Domnului in Marcu 2 i Isaia 58; dar i a patra posibilitate ar fi real ziua escatologic, ziua judecii finale a istoriei acestui pmant. A vrea s las deschis aceast intrebare, dar cel mai probabil este fie Sabatul iar Ioan era un iudeu cretin care inea Sabatul ca zi de odihn, sau ziua escatologic a Domnului. Exist i o a cincea interpretare oamenii timpului, numeau ziua venerrii impratului, ziua domnului. Probabil c Ioan, spunand astfel, vroia s contrasteze ziua lui Isus, cu cea a impratului i vroia s atrag atenia c Isus era Acela care trebuia venerat i nu impratul. Putem specula mult in direcia aceasta, ins ceea ce tim cu siguran, este faptul c pentru Ioan, acea zi era o zi special, era ziua in care el primea acea viziune extraordinar: viziunea lui Isus umbland printre sfenice Apoc. 1:12-13. 3 Dumnezeu i legmantul in aceast viziune, Isus este vzut umbland printre sfenice. El este vzut ca Cel care slujete bisericile Apocalipsei. Cadrul, fundalul VT pentru acest pasaj este Lev. 26:12 Isus implinete aici promisiunea legmantului: Eu voi fi Dumnezeul tu i tu poporul Meu. In VT Dumnezeu a fcut un legmant cu poporul Israel: Eu voi fi Dumnezeul vostru i voi vei fi poporul Meu. Pentru c ne vom intalni cu acest termen pe msur ce vom studia Apocalipsa, a vrea s ne oprim puin asupra lui; ce inseamn un legmant un contract intre Dumnezeu i Israel. Dumnezeu Se angaja s se comporte intr-un anumit fel cu Israel, s ii trateze intr-un anumit mod, iar ei, la randul lor, trebuia s rspund pe 78

msur. Acest concept-legmant, nu este atat de bine cunoscut printre cei mai muli cretini astzi, dar fiind un concept biblic foarte important, este necesar s ne lum timp s inelegem leciile care deriv din cunoaterea lui. In primul rand, faptul c Dumnezeu se angajeaz intr-un legmant cu poporul Su inseamn c El intotdeauna ne lmurete foarte clar in privina a ceea ce ateapt de la noi. Nu suntem lsai s bajbaim, netiind ce-o fi in mintea lui Dumnezeu; la ce ne mai putem atepta de la El; ce trebuie s facem noi pentru a fi bine i corect fa de El; nu trebuie s ghicim, s presupunem ce ar fi bine i ce nu. Dumnezeu clarific in detalii ateptrile Sale. Descoperim ins ceva ce fascineaz mintea vizavi de acest legmant i anume Dumnezeu Insui se leag in acest contract de noi, oferindu-ne astfel siguran c doar in relaie strans cu El i cu ajutorul Su vom putea implini cerinele legmantului. Dumnezeu nu este unul arbitrar, aspect subliniat atat de des in VT; El nu era ca zeii pgani care erau foarte capricioi Baal de pild care putea s fie plecat in vacan; sau care puteau dormi atunci cand te rugai i nu te putea auzi. Ei erau cu adevrat infricotori; nu se putea avea incredere in ei, nu tiai ce vor in urmtorul moment i intr-o astfel de vreme Dumnezeul evreilor vine i spune: Eu sunt Dumnezeul legmantului. Eu ii voi spune exact cine i cum sunt, cum m comport i cum rspund diferitelor situaii i imprejurri. De dragul oamenilor, Dumnezeu Insui S-a limitat pe Sine la inelegerea oamenilor. Dumnezeu a spus: M voi supune personal legii de care ii spun ie omule s asculi i s i te supui. Voi foarte clar in a explica cine sunt, ce fac i cum m raportez la diferite imprejurri de via. Dumnezeul lui Israel este atat de binevoitor s Se limiteze de dragul poporului Su. In definitiv Dumnezeu nu are nevoie s se limiteze. Dumnezeu este Dumnezeu, dar cu buntate El este gata s Se coboare i s se supun legii i unor anumite circumstane, pentru ca Israel s tie exact cum va aciona Dumnezeu in diferite imprejurri. Rezultatul era c Israel urma s aib siguran in relaia sa cu Dumnezeu, spre deosebire de

celelalte naiuni pgane ai cror zei erau capricioi i arbitrari. Acesta este mesajul pe care ni-l transmite imaginea Domnului Isus umbland printre sfenice. El este Dumnezeul legmantului aa cum a fost cu Israel, urmeaz s fie i cu noul Su popor. Cat de incurajator e s tii c acelai Dumnezeu care a fost ieri este i azi la fel. In acest Dumnezeu al legmantului descoperim siguran, incredere, confidenialitate. Uneori ne temem de ceea ce ine de Lege tribunal, avocai, etc., dar scopul acestui limbaj in Scriptur, pe vremea cand Ioan a scris Apocalipsa, era acela de a oferi oamenilor sigurana c Dumnezeu nu se schimb. Muli cretini se simt in nesiguran netiind dac au fcut destul, dac sunt in ordine cu Dumnezeu, nu au sigurana mantuirii, nu au certitudinea dac au primit Duhul Sfant sau nu. Dar Isus a spus: Sunt aici, printre voi umblu printre sfenice. Erau cele apte biserici perfecte? Fceau ele tot ce trebuia, conform legmantului? Cu siguran c nu. Este clar c fac greeli, uneori par chiar c intorc spatele lui Isus, i totui El continu s rman lang ele. El este credincios legmantului i este acolo printre oameni pentru a-i mustra, avertiza, corecta i ridica din nou. Idea de Isus Dumnezeul legmantului ne conduce spre urmtoarea imagine din acest pasaj in studiu: Isus portretizat ca Dumnezeul VT v. 17 Eu Sunt inceputul i sfaritul expresie luat din VT Isa. 44:6 i 48:12-13 cine este El? Potrivit v. 13 este Cel care a intemeiat pmantul, este Creatorul, Domnul, Yahweh, Dumnezeul VT. In VT Yahweh vine cu aceast susinere: Eu sunt inceputul i sfaritul. Expresia accentuiaz inexistena unui alt Dumnezeu asemntor. In Apoc. 1:17 Isus este Cel care face afirmaie despre Sine Insui. Isus este Dumnezeul VT. Aceasta este o mrturie extraordinar, incredibil, o luare la o parte a vlului, o descoperire a lui Isus Hristos. Aceasta este ceea ce dezvluie Apocalipsa. Da, Isus a

fost intr-adevr o fiin uman, a umblat i a mancat alturi de noi, a fost obosit i a dormit, da, a 79 murit pe cruce, dar a i inviat i acum st la dreapta maiestii lui Dumnezeu pe tronul Universului. Isus este identificat cu nimeni altcineva decat cu Dumnezeul VT in Apoc. 1:17. Acest aspect nu este unic crii Apocalipsa. Mereu i mereu Isus este vzut in lumina lucrurilor i evenimentelor legate de Yahweh al VT. Parcurgand NT descoperim afirmaii referitoare la Isus care sunt rezervate doar Dumnezeului VT. Isus este vzut in NT ca Dumnezeul VT. Aceasta este foarte important pentru c sunt muli oameni care nu cred c Isus este cu adevrat egal cu Dumnezeu Tatl. Exist referine biblice pe care ei le iau in discuie, precum: Tatl este mai mare decat Mine Ioan 14:28 dei e clar c textul se refer la Isus in statutul su uman, de al doilea Adam i nu la cel de persoan divin. Este extraordinar faptul c scriitorilor NT nu le este ruine s-L numeasc pe Isus Dumnezeu i s-I atribuie diferii termeni care nu erau atribuii decat lui Dumnezeu, Yahweh din VT termeni precum: Eu sunt Inceputul i sfaritul. Descoperim astfel in Apoc. 1 o special inlare, proslvire a lui Isus Hristos. El este mai mult decat o fiin uman, mai mult decat un profet, este Insui Dumnezeu. In Isus, fiecare persoan a dumnezeirii S-a coborat spre fiina uman czut in pcat. 4 Isus i Biserica vv. 17-18 am vzut deja intr-o prezentare anterioar c ori de cate ori un profet intalnea pe Dumneezeu intr-o form sau alta, sau chiar un inger, cdea la picioarele Lui ingrozit. Dar El Ii punea mainile Sale peste el, i-l indemna s nu se team. Il vedem aici pe Isus slujindu-l pe Ioan, inelegandu-i temerile i nevoile. Cine era Ioan? Singurul conductor al bisericilor rmas in via. i totui el, conductorul, cade cu faa la pmant ingrozit i are nevoie de asigurarea lui Isus. i Isus Ii ia timp pentru el, il atinge i-i ofer asigurarea c cererile lui vor

fi implinite Isus l-a intalnit pe Ioan acolo unde era. Astfel face i cu bisericile. Fiecare este intalnit acolo unde este. Apoc. 1:12-18 se gsesc o serie de caracteristici ale lui Isus: Cel care umbl printre sfenice, Cel imbrcat in mantie lung, cu prul alb ca lana, cu picioarele ca arama arztoare, Cel care a fost mort i acum a inviat. Vom vedea c fiecare dintre scrisorile ctre cele apte biserici, cuprinde cate o parte din ele, dar niciuna nu le cuprinde pe toate. Fiecare biseric primete o parte din aceste caracteristici. Aa cum Isus s-a apropiat de Ioan i i-a satisfcut nevoile i problemele cu care se confrunta el, va proceda cu fiecare biseric fiecare trebuie abordat i tratat diferit, motiv pentru care fiecare biseric se va confrunta cu faete diferite ale lucrrii lui Isus. Pentru biserici, Isus S-a prezentat sub forma diferitelor caracteristici. Pentru evrei, El este prezentat ca Yahweh al VT. Dar cum este pentru neamuri? Cum le este lor prezentat Isus? V aducei aminte c intr-o alt prezentare vorbeam de Hekata, zeia greac a Asiei Mici i de paralelele intre cum a fost prezentat Isus i cum era vzut ea de ctre pgani. Aa cum apare Isus aici, este pentru neamuri ce le transmite El? C tot ceea ce cutai la Hekata vei gsi in Mine. Cutai adevrul? Cutai Viaa? Nu mai mergei le ea, ci venii la Mine. Isus era tot ceea ce pganii aveau nevoie. Pentru iudei, apelul Lui este: tot ceea ce cutai in Sinagogile voastre, tot ce ai cutat in VT, tot ce cutai la Yahweh, tot ce cutai in serviciile de la Sanctuar i in jertfele de la Templu, vei gsi in Isus. Intorcandu-Se ctre biserici, apelul este acelai: tot ce cutai, rspunsuri la toate nevoile voastre vei gsi in Isus. Este aici o lecie i pentru noi? Cum putem s-L urmm pe acest Isus care se prezint atat de incanttor pentru orice gen de persoan? Pganilor Se prezint ca Hekata, evreilor ca fiind Yahweh, cretinilor in diferite caracteristici prezentate lui Ioan in viziune. Dac

vrem s-L urmm pe Isus in lucrarea noastr misionar, cum vom face? Trebuie s invm s facem la fel cand vrem s ne adresm oamenilor, s-i intalnim acolo unde sunt. S vedem de unde vin in ceea ce privete crezul lor. In 1 Cor. 9 Pavel vorbete despre aceste lucruri: ...cu cel slab am devenit slab, cu iudeul m-am fcut iudeu...; acesta este modelul lui Isus, acesta este felul in care Isus a venit la noi. Ii aduci aminte de prima zi cand L-ai intalnit pe Isus? Ii 80 aminteti unde erai i in ce stare? Cum a fost? Poi reflecta o clip la acel moment? Isus este in msur s se apropie de oameni indiferint unde s-ar afla, pentru c El vine acolo unde ei se afl. Imi amintesc povestea unui tanr din Arizona care nu tia c de fapt Il cuta pe Isus. Intr-o zi, sttea pe o canapea, era drogat i asculta Rolling-Stones. Era clar c nu Il cuta pe Dumnezeu. i cum sttea acolo, ascultand muzica aceea, deodat, a auzit o voce care i-a spus c avea nevoie s-i predea viaa lui Isus. Povestirea nu las impresia c lui Isus ii plac drogurile i muzica rock. Ceea ce e de ineles din aceasta, este c Isus ii intalnete pe oameni acolo unde ei se afl, i El este in stare s se coboare pan intr-o camer infestat de alcool, droguri, muzic satanic, prostituie pentru a gsi pe cineva i a-l aduce la Sine. i noi trebuie s-L prezentm pe Isus intr-un fel care s aib sens in lumea oamenilor cu care vorbim. Sunt totui limite in aceast diversitate? Desigur; dup cum am vzut in partea a asea din prima serie, Ioan recunoate c sunt limite in aceast diversitate. Sunt situaii in care cretinul nu poate s fac compromisuri, sunt situaii cand un cretin trebuie s spun un NU hotrat. Isus a ilustrat de asemenea i aceasta, mergand pan la moarte, penttru c a refuzat compromisul. Dar Acelai Isus a intrat in legtur cu tot felul de oameni, din diferite clase sociale, i naiuni diferite intalnindu-i unde se aflau. Care sunt limitele diversitii? Care sunt limitele cand trebuie s devii totul pentru toi?

Limitele, inseamn s nu facem nimic care in mod clar vine in contradicie cu Scriptura. Dac Scriptura ne spune c acolo nu trebuie s mergem, trebuie s ascultm fr ovire (Balaam i Balac insistena). i totui sunt foarte multe lucruri care nu sunt interzise de Biblie. Mergand pe cursul lor, putem ajunge la oameni care pot s fie salvai pentru Dumnezeu. Primul capitol al Apocalipsei Il prezint pe Isus care prezint soluii diferite pentru oameni diferii. 5 Biserica i sfenicul un ultim aspect vizavi de aceast viziune introductiv cu privire la cele apte biserici. Biserica prezentat ca un sfenic este o imagine preluat din Templul VT. Sfenicul cu apte brae se gsea in interiorul Sanctuarului, in locul Sfant i era singura surs de lumin din Sanctuar. Singura lumin pe care preotul o avea in momentul in care ii fcea lucrarea in Sanctuar, era lumina care venea de la sfenicul cu apte brae. Tot aa Biserica este lumina lumii. Biserica astzi este lumina prin care lumea Il poate vedea pe Isus. Lumea secularizat nu prea rspunde la argumente sau versete biblice i nici cand se argumenteaz puternic cu Scripturile; dar aceti opameni se intorc la Dumnezeu vzandu-L in ali oameni. Ei devin interesai atunci cand Il vd pe Dumnezeu in mod real in viaa altor oameni. Nu sunt interesai de Biseric pan cand nu vd in acea Biseric spiritul lucrtor al lui Dumnezeu. Din nefericire sunt foarte multe biserici in care viaa spiritual aproape a disprut; in care au loc ceremonii sptmanale fcute din generaie in generaie; in care rezolvarea se caut prin schimbarea ceremonialului, dar nici o schimbare a omului nu se afl dincolo de ele. In general, oamenii postmoderni nu sunt interesai de aspecte ceremoniale; ei au lucruri mult mai importante de fcut decat s mearg i s stea nemicai timp de cateva ceasuri pe scaunul unei biserici. Dar cand ei Il descoper pe Dumnezeu, viu i real in viaa altor oameni, cand vd o biseric in care Dumnezeu este viu, oameni secularizai sunt atrai de Dumnezeu.

Sfenicul era singura lumin in Sanctuar, tot aa cum in lumea secularizat a zilelor noastre, Biseica este singura surs de lumin pe care oamenii trebuie s o descopere; Biserica este chiar Isus pe care oamenii caut s Il intalneasc. Doamne, Ii mulumim pentru varietatea de metode pe care le ai la indeman pentru a-i intalni pe oameni acolo unde ei se afl in cltoria vieii lor. Ii mulumim c Tu te apropii de cele mai adanci nevoi ale fiinei umane, aa cum ai fcut cu Ioan. Ajut-ne s Te cutm i s Te gsim in studiul crii Apocalipsei. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 81 III. apte Scrisori ctre apte Biserici Iar i iar, Isus spune bisericilor: tiu faptele tale... Dac Isus ne cunoate atat de bine, de ce este atat de greu s ne mrturisim pcatele? Doamne, acum c suntem gata s studiem cap. 2 i 3 invitm din nou prezena Ta cu noi. Ii mulumim pentru ajutorul pe care ni-l oferi in studiul Cuvantului Tu, nu pentru c meritm, ci pentru c in Hristos, Tu ne doreti. Ii mulumim in Numele Su, Amin! In aceast prezentare voi vorbi la modul general despre scrisorile ctre cele apte biserici Apoc. 2-3. In primul rand, a vrea s notm cateva caracteristici ale acestor scrisori care ne vor fi de ajutor in interpretarea lor: 1 mai intai, scrisorile par s aib o structur chiastic prima i ultima din serie sunt paralele, a doua cu a asea, a treia cu a cincea i a patra este punctul culminant. De exemplu, doar dou dintre biserici nu sunt mustrate: Smirna i Filadelfia (a 2-a i a 6-a), ele sunt doar binecuvantate de Isus. Alte dou biserici Pergam i Sardes (a 3-a i a 5-a), nu prea au nimic bun sunt biserici cu multe eecuri i cderi i care i-au cam pierdut direcia. Efes i Laodiceea (1-a i a 7-a) sunt de asemenea paralele. Tiatira, cea din mijloc (a 4-a), are dou faze i ceea ce se

scrie despre aceasta este de dou ori mai lung decat pentru orice alt biseric. Dac ne uitm cu atenie, avem imaginea unui sfenic cu apte brae. Efes i Laodiceea sunt in prile opuse ale sfenicului i care se intalnesc pe stalpul central al lui la nivelul de jos; ele sunt paralele in afeciune i legalism. La nivelul urmtor avem Pergam i Sardes paralele in declin spiritual, in decdere; ultimul nivel il ocup Smirna i Filadelfia paralele in credincioie, amandurora opunanduli-se aa numiii iudei in textul biblic. Importana structurii chiastice este c ceea ce se descoper la unul dintre elementele paralele, este valabil in inelegerea celuilalt. Dac vrem s inelegem de exemplu mai bine biserica Laodiceea, trebuie s o privim i prin prisma Efesului. 2 al doilea aspect bisericile sunt enumerate intr-o anumit ordine geografic. Micarea de la una la alta este intr-un fel de semicerc, sau ca un fel de coroan. i mai interesant, dac ar trebui s suprapunem un sfenic cu apte brae peste Asia Mic, localizrile acestor biserici ar veni in locurile in care ar cdea lumina lui. Poziionarea ar fi ca o potcoav. Unii au sugerat c aezarea geografic ar corespunde modului in care s-ar deplasa un potalion. Acesta merge in cerc, deplasandu-se de la un ora la altul, las corespondena destinat unui ora i duce mai departe pentru cellalt. Este foarte clar c exist o relaie geografic intre aceste locaii. Astzi, distana dintre aceste orae se poate acoperi in trei zile mergand cu autocarul. 3 toate au un format comun, cu excepia celei de a 3-a i a 4-a (1) o adresare ctre Ingerul bisericii; (2) o descriere a lui Isus prezentarea anumitor caracteristici ale lui Isus; (3) lauda i incurajarea tiu faptele tale; tiu unde locuieti; (4) sanciunile sau atenionarea; (5) incurajarea ca biserica respectiv s-i schimbe felul de a fi; (6) o pomisiune invingtorului; (7) un apel pentru receptarea mesajului, de a-L asculta pe Duhul Sfant.

Aa cum am spus, cu excepia bisericilor 3 i 4 Sardes i Tiatira toate au acest format comun. Bisericile 2 i 6 Smirna i Filadelfia fr sanciuni, fr ameninri, nici mcar nu sunt chemate la pocin toate celelalte sunt chemate s se pociasc. Aceste dou biserrici au suferit foarte mult i se pare c Isus are o afinitate special pentru cei care au trecut prin suferine grele, tolerand unele lucruri pe care in alte circumstane nu le-ar tolera. Dac aceste dou biserici nu primesc nici o sanciune, in schimb, cea de a 7-a Laodiceea nu primete nici o laud nu primete nici incurajare pentru ceva bun ce ar face; cel mai mare pcat al ei este falsitatea, neautenticitatea. Se pare c nu este pcat mai mare decat de a incerca s fii ceea ce de fapt nu eti 82 ipocrizia. Uneori, punctele 6 i 7 sunt inversate in primele trei scrisori mai intai se face un apel la acceptarea Duhului, apoi vine promisiunea pentru invingtor. In ultimele patru scrisori promisiunea pentru biruitor precede apelului la ascultare. In general, cele apte scrisori sunt alctuite dup formatul amintit, cu mici modificri funcie de mesaj de la o scrisoare la alta. 4 Isus cunoate bine aceste biserici. Cuvintele Eu tiu, apar in fiecare scrisoare. Isus cunoate totul despre biserici. Atotcunoaterea lui Isus este un concept important pe care de asemenea il gsim i in Evanghelia lui Ioan aici, cunoaterea lui Isus este descoperit doar la nivel individual: El tia totul despre Natanael, despre Nicodim, despre Samariteanc, etc. Oamenii pot s se ascund de Isus, ei pot fi ipocrii, dar El tie totul despre ei. In Apocalipsa ins, descoperim c Isus cunoate totul despre biseric. Dac biserica ar vrea s se schimbe, s imbunteasc ceva in viaa ei spiritual, nu ar avea nevoie decat s

asculte sfatul lui Isus, El este Cel care cunoate tot. Este aici i o lecie pentru noi? Ne sperie puin gandul c cineva tie absolut totul despre noi? Ne pare puin faptul c El tie totul despre noi? N-ar trebui! De fapt acesta este un mesaj de incurajare. Faptul c El tie totul ne scutete pe noi s ne mai ascundem. Tendina de ascundere este o caracteristic a pcatului Adame, unde eti? Adame, tiu unde eti, dar vreau ca tu s tii c nu trebuie s te mai ascunzi de Mine! Gen 3:9. Avei tendina de a v ascunde de ceilali? De a v ascunde de cel care suntei cu adevrat? De ce uneori avem tendina de a ascunde omul care este cu adevrat in noi? Pentru c ne este team de a nu fi descoperii de ceilali in realitatea exact in care ne aflm. Ne este team c nu vom mai fi acceptai, iubii, respectai, dorii; dac ar afla ceva dezgusttor in viaa noastr, ne e team c vom fi respini i nu vor dori s mai aib de a face cu noi. Dar toate acestea cad in faa lui Isus; nu trebuie s ne fie team de Isus, s ascundem ceea ce El tie deja. i tocmai aceasta este mrturisirea pe care o ateapt El, recunoaterea a cine suntem noi cu adevrat. Nu are nici un sens s nu ne mrturisim pcatele inaintea Lui, pentru c oricum El deja le tie. Mrturisirea nu este pentru El, pentru c oricum El tie, ci pentru noi. Este deschiderea fa de noi inine, pentru ca s inelegem cine suntem cu adevrat. In felul acesta, pe msur ce devenim cinstii cu Isus, incepem s devenim oneti, cinstii i cu semenii. Indiferent de ceea ce I-am mrturisi, nu-L poate dezgusta, nimic nu-L va indeprta de lang noi. El este Pstorul Cel bun care Ii cunoate oile pe nume Ioan 10:14. 5 diferitele caracteristici ale lui Isus din prima viziune, se regsesc in parte la fiecare dintre biserici: in Apoc 2:1, Isus este Cel ce ine cele 7 stele i este printre cele 7 sfenice, de asemenea, ine

7 stele in cap. 1:16, 20 i este printre sfenice 1:13. Biserica din Efes este pstorit de Isus, Cel care ine cele apte stele in man i umbl prin mijlocul sfenicului. pentru biserica din Smirna, cap. 2:8, Isus este primul i ultimul, Cel care a murit i a inviat; aceast caracteristic se afl in cap. 1:17-18. pentru Pergam, cap. 2:12, Isus are o sabie cu dou tiuri ieindu-I din gur cap. 1:16. pentru Tiatira, cap. 2:18, Isus este Fiul lui Dumnezeu 1:6, cu ochii ca para focului 1:14 i picioarele ca arama incins 1:15. pentru Sardes, cap. 3:1, Isus este Cel care ine cele apte duhuri ale lui Dumnezeu 1:4 i cele apte stele 1:16,20. pentru Filadelfia, cap 3:7, Isus este Cel Adevrat singura caracteristic neregsit in cap. 1; probabil c este o referire la cap. 6:10, unde rugciunile sfinilor se ridic ctre Cel Sfant i Adevrat dar oricum este una dintre caracteristicile lui Isus pe care o regsim in NT i Cel care ine cheile 1:18. 83 pentru Laodiceea, cap. 3:14, Isus este Martorul credincios i Adevrat 1:5, Domnitorul, primul nscut al intregii creaii a lui Dumnezeu, primul nscut din mori 1:5. Dup cum observm, nici o biseric nu-L primete pe Isus in totalitatea caracteristicilor Sale, dar fiecare primete un Isus unic. Nu exist dou biserici care s primeasc exact acelai Isus. Dar nu sunt 4 evanghelii? patru imagini unice, diferite ale vieii lui Isus pe pmant? De ce erau necesare patru, cand de fapt este o singur Evanghelie? Pentru c sunt foarte multe tipuri de oameni i Dumnezeu ii ntlnete acolo unde sunt. Dumnezeu nu este limitat la o singur imagine a lui Isus. El poate fi creionat diferit pentru fiecare persoan in parte, aa cum a fost i pentru cele apte biserici. Exist ataia oameni care consider c este doar o singur modalitate

de a gandi, de a aciona, sau aborda o problem sau o persoan. Exist un singur fel in care o biseric se poate manifesta atunci cand se adun in actul inchinrii. Acest pasaj ins dram un astfel de mod ingust de a gandi i ofer o incurajare: Isus nu este la fel cu fiecare biseric, dar fiecare biseric primete acea faet unic a caracteristicilor lui Isus, funcie de situaia, sa, de de nevoile ei i problemele cu care se confrunt. In felul acesta fiecare biseric are ocazia s fie martor pentru acea unic caracteristic a lui Isus; s ofere lumii acea parte din Isus pe care nimeni altcineva nu o poate face mai bine. Care este imaginea lui Isus redat de biserica ta? Care este caracteristica Lui pe care o ia cel mai mult in considerare i pentru care poate fi martor unic? In biserica mea, familia este punctul forte. Biserica este o extensie a familiei mici. Oamenilor le place s petreac mult timp impreun, s discute despre problemele i bucuriile avute, despre creterea copiilor este o biseric prietenoas, oamenii se simt ca acas, simindu-se parte a familiei. Dar gandii-v c aceasta este doar o faet, doar un mod de a transmite valorile cretinismului i nu trebuie ca dou biserici s fie la fel. Fiecare biseric trebuie s-i descopere nevoia i caracteristica lui Isus care se pliaz cel mai bine pe aceast nevoie. Se pare c dac o biseric nu las s strluceasc adevrul, va face cat de curand mai atractive secularismul i ateismul. Urmrii in lumea noastr actual de obicei, ateii, sunt cei care au intalnit in viaa lor cretini care nu i-au trit credina; care au susinut idei ciudate i nerelevante pentru lumea in care trim astzi. Fiecare persoan este unic i Isus i se descoper funcie de caracteristica ei. a - fiecare biseric este unic i Isus Se apropie de ea funcie de nevoile i problemele ei. b - fiecare biseric aduce o mrturie aparte despre Isus; care este caracteristica Lui pe care o ia cel mai mult in considerare la mine, la familia mea, la biserica noastr?

Aceste scrisori demonstreaz c Isus se apropie de fiecare biseric intr-un mod unic i funcie de nevoile ei i de caracteristica prin care ea Il poate reprezenta mai bine pe El. 1 - Efes avea probleme cu doctrinele false ale nicolaiilor, acetia nu invau adevrul; Isus, Cel care umbl printre sfenice aici, vine ca adevrata lumin de care biserica avea nevoie impotriva ameninrii luminii false avem tema luminii. 2 - Smirna trebuie s fac fa persecuiilor i morii Isus ii apare ca Cel ce a murit i inviat, El vine cu promisiunea invierii. 3 - Pergam, de asemenea este plin de doctrine false; Isus, este judectorul cu sabia cu dou tiuri pentru a despri adevrul de minciun. 4 - Tiatira, are o regin fals Izabela Isus vine ca adevratul conductor. 5 - Sardes, este o biseric adormit, Isus vine cu spiritul revigorator al lui Dumnezeu. 6 - Filadelfia, are foarte puin putere lor, Isus le prezint o u deschis. El nici mcar nu le cere lor s se ridice i s deschid ua oportunitiilor, ci ea este deja deschis; Isus ine cont de slbiciunea lor. 7 - Laodiceea este biserica cldu, incropit, biserica despre care Isus nu are nimic bun 84 de spus Isus ii ofer un spirit de discernmint i puterea Lui creativ. Laodiceea este biserica cu nimic bun. Singura ei speran se afl puterea creatoare a lui Isus s creeze ceva din nimic; prin puterea Lui, Isus poate s fac ceva din nimicul pe care il prezint ea. Astfel, fiecare biseric primete acea caracteristic a lui Isus de care are ea nevoie. De aceea nu trebuie s ne surprind diferenele de la una la alta. Experiena fiecrei biserici este diferit, de aceea i intalnirea cu Isus este diferit.

6 - o alt caracteristic a acestor scrisori, este c micarea de baz in aceste biserici este aceea de decdere, de degenerare. In primele trei biserici, rmia sunt oameni ri, eretici, caracteristica general este credincioia, dar sunt unii oameni care nu sunt cu Hristos. De la 4 la 6 rmia sunt cei care aparin lui Dumnezeu i sunt puini, cei care sunt in dezacord cu Isus constituie majoritatea. Ajungand la Laodiceea, nu mai este nici un cuvant bun de spus. Observm un declin spiritual de la Efes la Laodiceea. Rul este cresctor. Efes i-a pierdut dragostea iniial, dar este inc credincioas lui Dumnezeu, dei nu exact ceea ce Dumnezeu ar fi dorit; cat despre Laodiceea, acesteia nici mcar nu-i mai pas catui de puin. A devenit cu totul apatic. Ca rspuns la acest ru crescand, este i o severitate crescand din partea lui Isus. La inceput spune: Voi veni i voi lua sfenicul din locul lui, pentru ca Laodiceei s-i spun: Am s te vrs din gur Te voi respinge definitiv ca biseric. Pe de alt parte, aspectul pozitiv este c promisiunile, grija i interesul lui Dumnezeu pentru biserica Sa sunt i ele crescande. Pe msur ce bisericile decad, fgduinele se imbogesc Rom 5:20. 1 - pentru Efes 2:7, biruitorului i se promite (1) pomul vieii; 2 - pentru Smirna 2:10,11, sunt dou promisiuni: (1) cununa vieii i (2) scparea de a doua moarte; 3 - pentru Pergam 2:17, se fac trei promisiuni: (1) mana ascuns, (2) piatra alb i (3) noul nume; 4 - pentru Tiatira 2:26-28, sunt patru promisiuni: (1) autoritate peste neamuri, ( 2 ) le va guverna cu un toiag de fier, (3) le va zdrobi i (4) va primi Luceafrul de diminea; 5 - pentru Sardes 3:4, 5, sunt cinci fgduine: (1) vor umbla cu Isus, (2) vor fi imbrcai in alb, (3) nu le va fi ters numele din Cartea vieii, (4) le va fi recunoscut numele in

faa Tatlui i (5) vor fi recunoscui in faa ingerilor; 6 - pentru Filadelfia 3:12, sunt ase binecuvantri: (1) vor fi pzii in ceasul incercrii, (2) vor fi un stalp in Templu, (3) nu-l vor prsi niciodat, (4) numele lui Dumnezeu va fi scris pe ei, (5) numele oraului lui Dumnezeu i (6) propriul nume nou al lui Dumnezeu. 7 - probabil ne ateptm ca Laodiceea s primeasc apte promisiuni. Laodiceea primete de fapt numai una singur 3:21, dar care de fapt le include pe toate celelalte 21 de fgduine pe care cele ase biserici dinainte le-au primit la un loc; promisiunea de (1) a sta cu Isus pe tronul Lui, nu inseamn oare totul? Ultimul punct inainte de finalul acestei prezentri este legat de rspunsul la o intrebare: Cum ar trebui inelese aceste apte biserici? V aducei aminte de colile de interpretare de la inceput? Prin urmare, Apocalipsa ar trebui ineleas din perspectiv preterist, cum c Apocalipsa a fost scris doar pentru cele apte biserici, sau poate ca o carte futurist, care s descrie doar ultimele zile ale istoriei noastre? Sau e o carte istoricist, oferindu-ne o linie istoric, incepand cu vremea lui Isus i pan la vremea sfaritului? Sau trebuie citit ca o carte idealist, ca o colecie de adevruri atemporale care n-au nimic de-a face cu istoria? Prin urmare, ce perioad abordeaz ele? Primul secol cretin, timpul sfaritului, sau perioada istoric dintre aceastea dou? 85 Cartea Apocalipsei statueaz explicit c este un mesaj special ctre cele apte biserici din Asia Mic i mai intai ele trebuie citite pentru a afla care a fost mesajul special transmis fiecreia dintre cele apte biserici locale din Asia Mic a secolului I. Dar in acelai timp putem gsi in ea i adevruri valabile pentru toate timpurile; se spune: Cine are urechi de auzit ca atare,

scrisorile acestea trebuie citite in contextul istoric original, precum i ca adevruri adresate oricui, in orice timp, motiv pentru care in fiecare gsim ceva pentru zilele noastre. In Apoc. 1:19 se vorbete de lucruri care sunt i care vor veni dup ele; se refer la linia istoric. De la cap. 4:1, ceea ce vede Ioan urma s se intample in viitor fa de timpul lui. Ca atare, putem percepe Apocalipsa i ca pe o carte istoric. Astfel, scopul primar al srierii Apocalipsei, nu a fost descrierea evenimentelor viitoare lui Ioan, nici istoria bisericii cretine prezentat in avans, ci in primul rand a fost un mesaj pentru biserici reale, locale, din timpul vieii lui Ioan, masaj care se putea adresa apoi oricui avea s-l citeasc. Intrebare: De ce au fost alese doar aceste 7 biserici? Mai erau biserici in Asia Mic Colose, Troa; de ce doar acestea? In cartea Apocalipsei, numrul 7 este un numr plin de semnificaie, este numrul perfeciunii, completitudinii in Biblie. Cele apte biserici reprezint intr-un fel toate bisericile din Asia Mic i de-a lungul timpurilor. Marele istoric bisericesc, Filip Shaff, imparte istoria cretin in apte perioade de baz: 1 perioada apostolic; 2 perioada de persecuie; 3 perioada de unire cu statul, de compromis a multora dintre principiile bisericii; 4 perioada medieval - Evul Mediu intunecat; 5 perioada Reformaiunii; 6 perioada ortodoxiei protestante, cand doctrina a devenit mai important decat practica i 7 perioada de infidelitate i misiune universal. Conform teoriei lui Shaff, in acest ultim segment al ei, Biserica, dei are o activitate misionar mondial, se prbuete tot mai mult in infidelitate fa de Dumnezeu. Trim intr-o societat tot mai secularizat, in care moralitatea scade vertiginos, legile nu mai sunt respectate, etc. Un ultim gand scrisorile sunt reprezentative pentru cursul istoriei bisericii. Apoc 3.1718 potrivit limbajului folosit pentru biserica din Laodiceea, ne dm seama c trim in ultimul

segment al istoriei planetei acesteia; limbajul din 3:17-18, este paralel cu cel din 16:15 capitol in care se vorbete despre criza final, o imagine de conflict Armaghedonul i in acelai timp o chemare, un apel pe care Dumnezeu il face poporului Su chiar in timpul cel mai primejdios al istoriei omenirii. Avertizarea dat generaiei din urm, poporul lui Dumnezeu, Biserica Sa din 16:15, folosete aceeai combinaie de cuvinte, acelai limbaj ca pentru Laodiceea: haine, goliciune, ruine ca in 3:17-18. Ioan folosete limbajul Laodiceei pentru a da ultima avertizare poporului lui Dumnezeu de la sfaritul istoriei. Acest fapt sugereaz c ultima perioad a Bisericii este perioada numit Laodiceea. Sunt suficiente dovezi c noi trim perioada Laodiceea c suntem ultima generaie, iar venirea lui Isus trebuie s fie foarte aproape. Doamne, Ii mulumim pentru prezena Ta in aceast prezentare. Mulumim pentru c eti un bun asculttor i c te apropii de noi funciee de nevoile noastre specifice ca indivizi i ca Biseric. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! IV. Efes i Smirna Efes De ce te temi cel mai mult? Uneori, cel mai mult ne temem de acele lucruri pe care nu le cunoatem. Cum putem invinge teama? Doamne, acum cand incepem studiul despre cele apte scrisori adresate celor apte biserici, mesaj de la Isus pentru oamenii pe care El ii iubea, pe msur ce incepem s inelegem 86 acest mesaj pentru zilele acelea, ajut-ne s inelegem i insemntatea, aplicaia lui pentru zilele noaste. In Numele lui Isus, Amin! S incepem cu bierica din Efes Apoc. 2:1-7. La inceputul scrisorii, observm caracteristicile lui Isus: El ine cele apte stele in gr. = El are controlul asupra celor apte

stele definite ca cele apte biserici in versetul anterior 1:20; acest lucru sugereaz controlul total pe care Il deine Dumnezeu; bisericile nu au de ce s se team, s se ingrijoreze, El vrea s le asigure de aceasta. In analiza pe care o face Isus acestei prime biserici, sunt cateva lucruri demne de luat in seam: este o biseric energic v. 2 este o biseric rbdtoare v. 2 este o biseric bazat pe doctrine corecte vv. 2, 6, o biseric foarte pozitiv; care caut adevrul i are grij s nu ptrund invturi false. Dar este totui o problem i-a pierdut dragostea dinti v. 4. Una dintre dificultile de a tri o via cretin este paradoxul care apare in ea. Pe de o parte exist energie, corectitudine, rbdare, iar pe de alta o scdere a dragostei. i deseori ni se intampl s punem accentul pe doctrina corect pe care trebuie s o aib cineva, i s uitm s iubim mai intai. Dorina dup a doctrin corect i aciuni decisive, adesea duce la pierderea iubirii mutuale, sincere, care este semnul distinctiv al uceniciei. Isus spunea: V dau o porunc nou: s v iubii unii pe alii prin aceasta vor cunoate toi c suntei ucenicii Mei Ioan 13:34, 35. Efes este o biseric foarte puternic din punct de vedere doctrinar i a aciunilor decisive, dar lipsit de afeciune intre membrii ei. Dac cineva ar vrea s aleag intre cele dou, ce ar alege? (dei Scriptura nu incurajeaz alegerea), dar dac ar fi s se poat alege, prioritatea ar fi dragostea 1 Cor 13 o foarte bun descriere pentru biserica din Efes Pavel concluzioneaz c fr dragoste nimic nu valoreaz. Eti mult mai in siguran s faci o greeal in zona dragostei, a milei decat in cealalt. Prin natura noastr, tindem s fim severi cu ceilali i ingduitori cu noi inine. Isus

ne cere viceversa. Ceea ce vedem in biserica din Efes, este o retrire a experienei lui Israel inainte de exil; era intr-o condiie asemntoare cu a bisericii din Efes Ier. 2:2, 13, 21. Osea 2 avea pasaje similare: Dumnezeu privea in urm la inceputul experienei cu Israel, la devoiunea de la inceput a israeliilor in pustie; a fost un timp al devoiunii i credincioiei, chiar dac a fost relativ. In vv. 13, 21 este descris o situaie similar bisericii din Efes. Este descris credincioia iniial, apoi pierderea legturii de dragoste cu Dumnezeu i automat i intre membrii ei. In ceea ce privete faptele, este o biseric concentrat asupra faptelor, dar fr un echilibru, pentru c lipsete dragostea. Aceast situaie imi amintete de o ilustraie pe care Martin Luther obinuia s o spun: Majoritatea cretinilor, pentru Luther, erau ca nite oameni bei urcai pe cal. Ce se intampl cu un om beat urcat in aua unui cal? Se intampl dou lucruri: unul pe care il tim, sau intuim i unul pe care nu il tim i anume: in primul rand tim, sau intuim c acel om va cdea aproape sigur de pe cal, pentru c el nu poate s-i in echilibrul, dar lucrul pe care nu il tim este c nu putem anticipa pe care parte va cdea: pe stanga calului, sau pe dreapta lui. Tot aa este i cu majoritatea cretinilor. Treaba noastr este s ii punem in a i acolo trebuie s-i menin echilibrul intre dragoste i lege evanghelia, acceptarea prin har, i credincioia, ascultarea, pzirea poruncilor. Luther avea simmantul c atunci cand predic, parc audiena sa ar fi compus din oameni bei. Muli ajung s aparin unei biserici unei confesiuni sau alteia, dar oriunde exist un echilibrul precar intre dragoste i ascultare, intre acceptare i supunere, intre credincioie i pzirea Legii. tiu, spunea mai departe Luther, c 87 oamenii vor cdea deoparte sau de alta, dar nu tiu niciodat de care. Tendina este c dac

predic Evanghelia, s uite s o asculte (respecte), iar dac predic ascultarea (de Lege), s-ar putea s uite evanghelia dragostei. Sun familiar pentru zilele noastre ne luptm cu acelai tendine ale naturii umane pervertite de pcat: cand subliniem dragostea, adic evanghelia, ascultarea parc n-ar mai fi atat de important; cand concentrarea cade pe ascultare, observm cum ne ptrunde un simmant de vinovie i parc pierdem legtura cu ceea ce a fcut Isus pentru noi pe cruce acea acceptare total prin har. Poate c ar trebui s fie o incurajare pentru noi, s vedem c i cretinii de la inceput au avut de luptat cu aceleai situaii ca i noi chiar dac i-au avut pe apostoli cu ei, chiar dac aveau amintirea umblrii alturi de Isus. Efesenii au fcut alegerea pentru doctrin, fapte deosebite decizii de altfel bune dar puse in detrimentul dragostei. Efes este o biseric activ, implicat in propovduire i cu standarde inalte, dar lucrarea pentru Dumnezeu nu este un substitut al dragostei. Pentru public, aceasta poate fi o biseric plin de succes, dar pentru Isus, este o biseric czut v.5. Ce o sftuiete Isus? 1 in primul rand s-i aminteasc in gr. este un imperativ prezent, ceea ce inseamn nu c au uitat; nu se spune: Incepei s v amintii ei sunt contieni de problema lor, ar vrea s fac ceea ce este bine; ei nu dorm cu privire la scop, ci se spune: Privete spre int, fixeaz-o i pstreaz-o naintea ochilor ti; Reamintete-i de unde vii; rennoiete-i n minte lucrurile pe care deja le tii, ar vrea s spun Isus i mplinete-le. 2 al doilea sfat este s se pociasc dar aceasta, in gr., nu mai este un imperativ prezent, o aciune continu s-i aminteasc incontinuu ci este un imperativ aorist, adic un moment inceput in trecut pe care trebuie s-l rezolve. Avem aici o porunc de a incepe ceva.

Pocina nu era ceva ce efesenii erau obinuii s fac. Traducerea ar fi: Incepe s te pocieti; incepe s-i aduci faptele in rand cu inteniile. Isus incearc s-i ocheze pe efeseni, apoi le cere s fac ceea ce au fcut la inceput. El le spune: Nu este timpul s dormii, ci s trecei la hotrari decisive. Pocii-v. i avem din nou un aorist: F din nou lucrurile pe care le fceai la inceput acele mici atenii care au fcut ca dragostea s infloreasc; pune dragoste in aciunile tale pentru a pstra echilibrul atat de necesar supravieuirii unei biserici. 3 un alt sfat: Ascut Duhul. Toi cei din biserica din Efes care au urechi s fac asta. Dac ai invitat Duhul Sfant in viaa ta, atunci ascult-L. Intoarce-i inima ctre El. Las-L pe Duhul Sfant s-i vorbeasc i apoi urmeaz-L. El este Cel care toarn dragoste in inimile noastre Rom. 5:5. 4 ultimul sfat este acela de a-i ine ochii aintii pe Paradis. Cei care vor invinge, vor putea privi pomul vieii, vor fi in Edenul restaurat de Dumnezeu pentru omul salvat. Orice sacrificiu este demn de aceast provocare. Orice pocin, orice jertf vor fi recompensate. In Apoc 22 este implinirea acestei promisiuni a lui Isus. Rscumpraii sunt in Noul Ierusalim, mancand din pomul vieii. Ce putem inva pentru astzi din mesajul ctre biserica din Efes? A sugera patru lucruri care ne-ar fi de folos: 1 uit-te spre locul unde ai vzut pentru ultima dat lumina. Dac simi c aluneci din faa lui Dumnezeu, dac simi c nu eti acolo unde ar trebui s fii in viaa ta de cretin, foarte important este s te intorci i s faci lucrurile pe care le fceai la inceput este ca i cu un mariaj care scaraie psihologii spun c pentru revitalizarea unei astfel de legturi, cei doi trebuie s fac acele lucruri, gesturi care au contribuit i dus iniial la acea relaie: ochii se intalnesc,

mainile se ating, caut timp pentru discuii, pentru a fi impreun; sunt pai i etape in procesul 88 indrgostirii i devenirii unui cuplu. La fel este i in relaia spiritual. Domnul sugereaz reintoarcerea la momentele care au marcat primii pai spre El. Intoarce-te la timpul, locul(rile) i momentele care-i dau simmantul c Dumnezeu a fost prezent atunci i acolo. Vezi unde i cand inima a vibrat mai mult in relaia ta cu Dumnezeu. 2 nu conteaz neaprat ce i cat facem, ci din ce motiv; dac nu suntem motivai de dragoste, nu avem aprobarea lui Dumnezeu. Efesenii fceau o mulime de lucruri dar nemotivate de dragostea lui Dumnezeu i astfel ne avand aprobarea lui Dumnezeu, pe care de altfel o doreau, o cutau. Uneori motivul este mai important decat rezultatul final. Aciuni, greeli in aciuni care in mod sincer au fost motivate de dragoste dar s-au dovedit greite, sunt mai de acceptat decat impliniri care nu au avut la baz iubirea (ex. Un so cumpr flori de 8 Martie, dar cand intr in cas le scap i se rup; sunt mai de apreciat cateva flori fr codie, decat s nu aduc nimic). 3 dac nu suntei siguri de motivul pentru care cineva a fcut o greeal, nu acuzai; nu acuzai, nu umilii pe cel pe care-l vedei c face rul, ci tratai-l cu dragoste i respect. Rugaiv doar ca Duhul Sfant s fie Cel care s-i mustre cugetul. Uneori suntem gata s demonstrm atottiina noastr in ceea ce privete motivele pentru care oamenii acioneaz intr-un fel sau altul; suntem gat s mustrm i s artm cu degetul cauza rului i poate uneori chiar tim cu adevrat, dar ceea ce conteaz cel mai mult este ca uneori s artm c tim i totui s nu confruntm persoana in mod dur, s nu umilim, s n-o facem s se simt ru, ci doar s tratm cu

dragoste i respect. Apoi Duhul Sfant va face lucrarea de convingere care este numai i numai a Lui. Dac ar trebui s facem o greeal, atunci s-o facem de partea dragostei i a milei. 4 Evanghelia iubirii trebuie s primeze. Nimeni nu are capacitatea de a iubi dac nu a fost mai intai iubit. Noi Il iubim pe Dumnezeu pentru c El ne-a iubit mai intai Ioan 3:16; 1 Ioan 4:10; Evanghelia este plin cu mesajul dragostei turnat peste o omenire czut. Atunci cand o biseric pierde centralitatea evangheliei dragostei, atunci acea biseric va incepe s rneasc oameni, chiar dac este motivat de credincioie; cand doctrina este pe primul loc, acea biseric va incepe s rneasc pe oameni chiar dac strlucete in domeniul doctrinei. Primul aspect pe care Dumnezeu il sugereaz bisericii sale, este echilibrul intre dragoste i doctrin. Dac am privi bisericile din perspectiv istoric, biserica Efes s-ar incadra in perioada apostolic, pan la Ioan 31-100 AD prima generaie de cretini. Biserica are un inceput glorios; dar ctre sfaritul primului secol, dup implinirea atator semne, au inceput totui s apar problemele, necazurile i dificultile. Efes o biserric cu un inceput magnific, o reputaie extraordinar, o biseric care acum este in incurctur, pentru c a pierdut elementele care au dus la relaia de dragoste iniial cu Dumnezeu. Smirna Dac Efes este biserica ce-i pierde dragostea, Smirna este biserica in suferin. In analiza pe care o face Isus acestei biserici, descoperim cateva caractristici: 1 o biseric care sufer Apoc. 2:8-10 Isus incepe prin a-i aminti c El Insui a suferit moartea, dar apoi a inviat. 2 o biseric sub presiune v. 9. Este o biseric aflat sub stres i presiune tiu

necazul tu...; cuvantul necaz vine din gr. filipsis, o rdcin a cuvantului presiune. Este ceva ce vine asupr-i din cauza imprejurrilor, circumstanelor. Aadar, aceast biseric sufer nu din cauza nefuncionalitii interioare, sau pentru c nu poate face fa problemelor de zi cu zi, ci 89 datorit presiunii care vine din exteriorul ei. Acest stres totui nu este de natur psihologic in lexiconul grecesc. Confruntarea cu presiunea care vine din exteriorul ei, determin in aceast biseric sentimente de team, de panic chiar. Credincioia ei totui, este ceea ce-L va determina pe Domnul Isus s-i ofere acele sfaturi pe care le vedem aici. 3 o biseric in mare srcie biserica din Smirna nu se confrunt numai cu presiunea din afar ci i cu srcia material. Cuvantul srcie, nu inseamn neaprat c oamenii fac parte din clasele de jos; cuv. gr. este pentru srcie crunt, lipsuri materiale o persoan in acest fel de srcie, inseamn c nu tie dac la urmtoarea mas mai are ce manca biserica nu posed nimic: 2 Cor. 8:9. O biseric care a experimentat ceea ce Isus experimentase, ins ei erau bogai dintr-un alt punct de vedere. Erau bogai in lucrurile pe care Isus venise s le aduc. In contrast cu Smirna, Laodiceea era bogat in lucruri materiale, dar in ochii lui Dumnezeu ea era extrem de srac. 4 o biseric persecutat vorbit de ru pe nedrept v. 9 pd. cuvantul batjocor calomnie, defimare inseamn in gr. a strica, a jigni, a rni reputaia cuiva. Ei nu meritau descrierea care li se fcea i cu toate acestea o primeau. Dar din nou se asemnau cu Isus El nu meritase vorbirile de ru, cu toate acestea El suferise abuzurile din partea oamenilor. v. 10 nu se aflau doar sub presiune, nici numai in srcie lucie, nu erau doar vorbii de

ru, dar de asemenea trebuia s fac fa ameninrii cu persecuia zilele care veneau aveau s fie i mai rele decat cele prezente. Nu era o problem dac, ci cand aveau s se intample acele lucruri. O biseric aflat sub presiune, care avea s sufere i mai mult in viitor. Ea avea s sufere intemniarea, iar durata avea s fie de zece zile, fapt care ne amintete de Daniel 1 Daniel este primul volum al revelaiei lui Dumnezeu 10 zile de incercare o perioad scurt, dar extrem de agresiv. Isus experimentase aceeasta; ei trebuia s fac fa morii. Smirna este o biseric despre care se pot meniona doar foarte puine aspecte negative. In aceast privin am putea meniona doar teama ei, ingrijorarea pentru prezent i viitor. Dac ar trebui ca Isus s-i atenioneze totui in privina a ceva, aceasta este pentru c sunt puin cam ingrijorai i temtori fa de ce va urma, dar oare noi, am fi altfel? Dac am fi supui presiunii din exterior, dac am fi sraci lipii, dac am fi subiectul continuu al vorbirilor de ru, jignirilor i calomniilor, dac am fi intemniai pe nedrept i ameninai cu i mai mari pericole in viitor ne-am ingijora vreun pic, sau am fi destini, lipsii de orice frmantare? Aceasta era condiia in care se gsea biserica din Smirna. Ce sfat ii d Isus? 1 s inceteze s se mai ingrijoreze. In gr. este un imperativ prezent: Stop, oprete-te s te mai ingrijorezi Eu tiu c eti stresat, ameninat din afar, dar nu mai adug i stresul din interior. Eu sunt inc in control. i Domnul a trecut pe acolo i tie ce inseamn i de aceeea, pot s aib deplin incredere in El. 2 s continuie s fie credincioas chiar pan la moarte. Aceast biseric este deja credincioas, iar Isus ii spune: Continu ceea ce faci; f i mai mult. 3 s asculte de Duhul Sfant s-L lase s le calmeze inima i s le indeprteze teama. 4 s-i in ochii aintii spre recompens; care este recompensa? 1 cununa vieii da,

sunt puteri in lumea aceasta care ii pot lua chiar viaa aceasta pmanteasc, dar nu pot lua viaa venic. Este o cunun a vieii oferit pentru fiecare credincios din Smirna. 2 i nu vor gusta moartea a doua. Pare c moartea era motivul principal al temerilor bisericii din Smirna; i este de ineles: moartea este intr-adevr un lucru inspimanttor. Orice om triete cu teama morii. Dar Duhul Sfant poate atenua i elimina aceast temere i practic aceasta este ceea ce conteaz cel mai mult. Moartea aceasta pmanteasc, potrivit Bibliei, este un somn; moartea a doua este cea de care intr-adevr ar trebui s ne temem i despre aceast moarte le vorbea Isus. El le spunea s 90 nu se team de moartea de care ei se temeau, pentru c nu aceasta este adevrata temere, ci moartea a doua. i noi suntem adesea plini de team, chiar i in momentele de cea mai mare credincioie. Sunt atatea lucruri i oameni in via pe care nu-i putem controla, sunt atatea lucuri despre care nu tim nimic i care ar putea s ne rneasc. Ne e team de ce ar putea crede ceilali, de ce ar putea spune, de posibila lor opoziie, dar avem un mesaj in Scriptur pentru toate acestea: Stop, nu te mai teme, spune Domnul Isus celor din Smirna. Dar cum s facem asta? Rspunsul este in 1 Ioan 4:18-19 iubirea alung teama; aceia care se tem de Dumnezeu nu se mai tem de nimeni altcineva; i-au pus viaa sub controlul lui Dumnezeu; au invat s aib incredere in El in orice imprejurare i El n-ar permite nimic ru s-i ating, ci doar ceea ce este spre binele lor Rom 8:28. Nu va permite nimic pentru care nu ne-a dat i puterea de izband, desigur, nu trebuie s ne

comportm prostete i s mergem in locuri in care nu avem ce cuta. Nu este o experien mai fericit, decat s-i lai viaa total controlat de Dumnezeu. El indeprteaz stresul, presiunea i aduce bucuria tririi fiecrui moment, aa cum nu i-ai imaginat niciodat inainte. Dac lucrurile merg prost, El m-ajut s le depesc; iar cand timpul sosete timpul prsirii pmantului acestuia fii credincios pan la moarte i vei primi cununa vieii. Isus a trecut pe acolo in grdina Ghetsemani El i-a pus toat increderea in Tatl ...fac-se voia Ta! Mesajul central ctre biserica din Smirna este c dragostea desvarit alung teama. Cand realizezi cat de mult te-a iubit Dumnezeu, c El a murit pentru tine, aceasta alung teama. Din punct de vedere istoric, Smirna se incadreaz in perioada persecuiei 100-330 AD. Punctul culminant a fost o perioad de exact 10 ani pe vremea lui Diocleian 303-313 AD. Posibil ca biserica din Smirna s reprezinte biserica primar persecutat in primele secole ale erei cretine; o biseric in conflict cu imperiul roman, adesea pierzandu-i viaa in arenele romane. Aceasta a fost conddiia bisericii primare, dar acelei biseici i se trimite mesajul: Oprete-te, nu-i mai fie team dragostea desvarit izgonete teama. Fii creddincios pan la moarte i-i voi da cununa vieii. Mulumim Doamne pentru fgduinele Tale; nu ne-ai dat nimic ce n-am putea purta. Dac cineva dintre asculttori simte c viaa a devenit o povar i n-o mai poate duce, Te rog s-i fii aproape in acest moment. Ne-ai asigurat c atunci cand suntem incercai i trecem prin astfel de momente vei fi cu noi. Ii mulumim in Numle lui Isus, Amin! V. Pergam i Tiatira Pergam De ce uneori oameni inteligeni fac lucruri prosteti? De unde tim cand ne comportm

prostete? Doamne, pe msur ce ptrundem mesajul ctre aceste dou biserici, Te rugm s fii cu noi. In Numele lui Isus, Amin! Apoc. 2:12-17 Isus se apropie de biserica din Pergam cu o sabie cu dou tiuri. Este o biseric care cocheteaz cu compromisul. Sabie Evr. 4:12 este Cuvantul lui Dumnezeu care st impotriva compromisului. Pergam este opus bisericii din Efes care rmane credincioas doctrinei, dar pierde dragostea. Pergam pare s se gandeasc mai mult la dragoste decat la curia doctrinei.Sunt trei lucruri pe care le spune Isus despre Pergam: 1 locuiesc intr-un loc periculos acolo unde este tronul Satanei, unde Satan insui triete. Sunt expui influenei satanice. Pergam era un centru important de inchinare pgan. Era 91 centrul spiritual al regiunii avand o mulime de temple magnifice. Religia lui era extrem de atractiv pentru oameni, dar pentru cretini, era un loc extrem de periculos i Isus Insui recunoate acest lucru. 2 Isus recunoate c totui nu sunt lipsii de curaj i putere; cuvantul locuieti in gr. = a fi stabilit; ei nu doar triau in Pergam, ei erau aezai acolo, stabilii, legai de locurile acelea, avand reedin permanent. Dei erau inconjurai de ru pretutindeni, ei nu au incercat s evadeze. Sunt puternici, curajoi i au voin s intampine vicisitudinile vieii. Au rmas credincioi Numelui Lui. N-au renunat la credin chiar dac Antipa afusese ucis. Atunci cand un frate de credn este ucis, nu este greu s iei decizia s pleci in alt parte pentru a scpa, pentru a gsi un loc unde se poate tri mai uor. In loc s incerce s prseasc oraul, cretinii au rmas i s-au luptat s-i pstreze credina.

3 dar au i puncte slabe: au devenit tolerani cu invturile false i comportarea. Erau unii in biseric care ineau invturile lui Balaam, care a indemnat poporul Israel s pctuiasc. Probabil c v amintii istoria lui Balaam Balaam a fost un profet al lui Dumnezeu, care locuia in Mesopotamia Irakul de astzi. Cand impratul Moabului, una din micile naiuni de la grania Canaanului in care vroiau s intre israeliii, i-a vzut venind, i-a dat seama c sunt cu mult mai muli decat moabiii, ca atare, nu putea lupta cu ei militar. Dar a avut o idee strlucit; s-a gandit: dac voi gsi un profet al zeului lor, care va veni i ii va blestema, atuci probabil c zeul ii va prsi i poate aa ii voi invinge. i oamenii lui Dumnezeu erau deja cunoscui in zon, aa c cineva l-a indreptat spre Balaam. S-a dus la el oferindu-i o sum mare de bani i Balaam a venit; dar in loc de blesteme, gura lui binecuvinteaz. O alt idee strlucit a fost aceea de a indeprta pe popor de Dumnezeu atunci ar fi posibil ca Balac s-i inving in lupt orgia cu femeile moabite permisivitatea in domeniul sexual i oferirea de mancare idolilor, a indeprtat pe israelii de Dumnezeu i muli au pltit cu viaa lor acel pcat. Se prea c in Pergam erau cretini asemntori lui Balaam, dand invturi similare i incercand s indeprteze biserica de Dumnezeu. Erau de asemenea i nicolaiii Balaam i nicolaiii, par s fie termeni paraleli, doi termeni in limbi diferite, dar insemnand acelai lucru: Balaam cel care inghite (distruge) poporul. Nicolaus este termenul grecesc insemnand cel care cucerete poporul. Aadar cei doi termeni: Balaam i Nicolaus, inseamn acelai lucru, sunt dou moduri de a spune acelai lucru, unul in ebraic, cellalt in greac. Aadar cei doi termeni vorbesc despre aceeai situaie, despre

aceleai direcii greite in cretinismul timpuriu: mancarea jertfit idolilor i imoralitatea sexual. Cretinii din Pergam erau tolerani cu balaamiii i nicolaiii pentru c priveau spre scrierile lui Pavel care spusese in 1 Cor. 8 c un idol nu inseamn nimic. Am explicat intr-o prezentare anrterioar, rolul prostituiei sacre i al inchinrii la idoli i faptul c aceti cretini considerau o obligaie social s ajui s fie ploaie, roade, fertilitate la femei, implicandu-se cate puin in acte sexuale sociale, i ceva hran oferit idolilor ce ofereau aceste binecuvantri (explicaie detaliat in lecia VI din prima serie). Astfel, aceti oponeni ai invturilor stricte ale lui Ioan, au impins biserica in compromis, spunandu-le c puin compromis ajut. Dar Isus respinge atitudinea lor i le d trei sfaturi majore: 1 v. 16 pociete-te aorist imerativ ceva ce ei trebuia s inceap imediat s fac dar ei nu credeau c au nevoie de aceasta, ins El a insistat c era foarte important s se pociasc de tolerana lor contraproductiv; dac ei nu vor lua o atitudine impotriva acestor oameni care distrug biserica, va veni El i va rezolva problema cu sabia gurii Sale. 2 s asculte de vocea Duhului Sfant acelai sfat pe care toate bisericile l-au primit. 3 s nu piard din vedere recompensa (a) mai intai, invingtorul va primi hran 92 divin. Dumnezeu Insui il va hrni cu man, simbolul restaurrii relaiei, prieteniei omului cu Dumnezeu. Printre evreii primului secol, era o tradiie care zicea c atunci cand va veni Mesia, mana va fi din nou oferit. Mana in pustie le fusese oferit israeliilor zilnic timp de 40 de ani, vinerea culegand o porie dubl, care se meninea proaspt pentru ziua Sabatului. Dar, cand au ajuns in Palestina, i au inceput s culeag recoltele, mana a incetat s mai cad. A incetat in ajunul

Patelui. De aceea Isus a fost vzut ca posibil Mesia, dup ce a hrnit mulimile. Provocarea era: Moise ne-a dat piine din cer, dac Tu eti Mesia, de ce n-ai putea face acelai lucru Ioan 6. Aici, in Apoc. 2: 17 Isus promite bisericii din Pergam implinirea acestei tradiii iudaice, dar va fi o hran spiritual, in contrast cu mancarea oferit idolilor. Ei nu aveau nevoie de hrana jertfit idolilor, ci de acea hran spiritual venind din cer. (b) in al doilea rand, biruitorul va primi favoarea divin ii voi da o piatr alb. In sistemul judectoresc al lumii antice, uneori judectorul nu citea sentina unui condamnat, ci doar scotea o piatr alb sau una neagr i aprarea tia imediat verdictul. Piatra alb era cea a eliberrii. Isus le spune celor din Pergam c in curile de judecat cereti, toi cei care vor birui vor primi o piatr alb semnul achitrii. Poi primi asigurarea acum c vei fi achitat atunci. (c) i in final, le ofer un nume nou. Pentru evrei, numele insemna identitatea i caracterul unei persoane. In VT, cand o persoan intr in legtur cu Dumnezeu, El ii schim numele. De exemplu: Avram Avraam; Iacob Israel. Dumnezeu ofer un nume nou celor carei dezvolt un caracter nou i o identitate nou. Dac cei din Pergam aveau s biruiasc, ei aveau s primeasc un nume nou pe care nimeni nu avea s-l cunoasc decat ei, fiecare personal. Necunoscand numele, inseamn c nu ai putere asupra unei persoane, nu ai un control asupra ei, nu-i cunoti caracterul. Acest nou nume, ii va elibera de toate ameninrile care ar putea s mai vin din locul periculos in care locuiesc. Ce explicaii am gsi pentru noi? A sugera patru: 1 compromisul niciodat nu se intampl intr-un timp foarte scurt se alunec in el incetul cu incetul. Biserica din Pergam pare c nici nu era contient de starea de compromis in care se gsea, ei au alunecat incetul cu incetul. In limbaj modern ar putea fi numit curentul secular ceea ce inseamn c oamenii nu se trezesc intr-o diminea i se hotrsc in mod subit

s devin seculari, nereligioi, hotrand intreruperea pe loc a relaiei lor cu Dumnezeu. Mai degrab, atunci cand o persoan devine secular, inseamn c ea a alunecat in timp in acea poziie. Incepe probabil cu rrirea momentelor de rugciune i se continu cu timp mai puin alocat studiului. Urmtorul pas este de obicei rrirea mersului la biseric. Indeprtarea are loc gradual, niciodat nu se intampl deodat. 2 exist intotdeauna o tendin de a cobora standardele de la inceput. Bisericile nu alunec in susul raului, ci in josul lui. In mod natural coborarea se face in jos fermitatea i seriozitatea in domeniul doctrinei scad, standardele morale coboar. Dac oamenii nu se lupt s devin mai serioi i mai riguroi in aplicarea invturilor Scripturilor in vieile lor, in mod inevitabil vor merge in jos, spre standarde mult mai sczute. 3 compromisul este popular, nu ofenseaz niciodat, ii face pe oameni fericii, dar intotdeauna compromisul Il ofenseaz pe Dumnezeu. Este o diferen intre consiliere i compromis. Cuvantul compromis are implicaii ale cror rezultate nu sunt sntoase din punct de vedere spiritual. Care este remediul pentru spiritul de compromis? Care este remediul pentru alunecarea secular? In primul rand, o decizie ferm, o hottare decisiv. Isus spune: Pociete-te, f o schimbare major in viaa ta, apoi incepe s reinnoieti momentele de rugciune, studiu i 93 mrturisire. Chiar dac la inceput nu vei simi nevoia s faci asta, f-o. Lucrurile spirituale nu sunt naturale in via, de aceea trebuie lupt, hotrare, fermitate. Din perspectiv istoric, Pergam se potrivete cu urmtoarele dou trei secole dup Constantin. Dup anul 313 AD cretinii nu au mai avut de ce s se team, pentru c imperiul a

acceptat cretinismul oficial. Incepe practic perioada compromisului. Atunci cand presiunea din exterior scade, atunci incepe relaxarea; este timpul primejdios cand cretinii incep s lase garda in jos, standardele incep s scad. Majoritatea erau inc credincioi, dar era o stare de decdere pentru c nu mai exsita o presiune din afar. Biserica din Pergam reprezint cea de a treia perioad a istoriei cretine 313 538 AD perioada ispitei compromisului, odat cu incetarea presiunii exterioare. Tiatira Apoc. 2:18-29 mesaj aproape de dou ori mai lung decat pentru celelalte ase biserici. Tiatira este o biseric interesant. Este imprit, divizat, dar care crete; faptele ei de pe urm sunt mai bune decat primele. Isus vine la ei cu ochii ca para focului i picioarele ca arama incins. El vine s judece cu seriozitate, asprime i chiar duritate starea ei. Este o biseric supus intens cercetrii, dar in care se gsesc de asemenea i lucruri bune, pozitive. La nivelul antic, Tiatira era cea mai mic i cea mai puin important din cele apte, dar inc exist i astzi. Tiatira este unul dintre locurile unde oraul modern este exact pe locul celui vechi. Acelai lucru este valabil i pentru Filadelfia. Celelalete orae au deczut i au mai rmas ruinele i poate noi orae s-au construit in apropiere, cu excepia Laodiceei. Cum analizeaz Isus biserica din Tiatira? Are multe, atat de ludat, cat i de mustrat: v. 19 ...tiu faptele tale... o biseric foarte activ, plin de fapte ale iubirii, credincioiei i slujirii; este o biseric rbdtoare, fapt care amintete de rbdarea sfinilor din Apoc. 14:12. Rbdarea sfinilor este o caracteristic major a adevrailor oameni ai lui Dumenezu de la sfaritul timpului. Este o biseric activ, rbdtoare i este i o biseric crescand. Faptele ei de pe urm sunt mai bune decat cele dintai. Dar este i o problem cu biserica din Tiatira; dac in Pergam putem vorbi despre un

inceput al compromisurilor, tolerand mai mult incontient lucruri pe care Dumnezeu nu le tolera, in Tiatira avem un compromis tolerat in mod contient, tolerat de ctre liderii, conductorii bisericii v. 20; un compromis care nu-i deranjeaz pe credincioi. In gr. cuvantul lai, sau tolerezi eao (eh-ah-o) = a permite, a lsa pe cineva s fac potrivit cu propriile sale dorine. Aici, tonul este negativ, a face ce doreti in domeniul rului, contrar voinei lui Dumneeu. Este un sens in care oameni credincioi din biseric primesc mesajul: Ceea ce faci e bine. Noi ii permitem, nu conteaz, nu ne bgm peste tine. Nu erau ignorani in ceea ce fceau, erau pe deplin contieni in tolerarea unui astfel de comportament. Partea din biseric opus invturilor lui Ioan i ale lui Isus date prin Ioan, este numit Izabela. In VT aceasta a fost o regin, care cu inteligen a inelat poporul manipulandu-l i dominandu-l. A fost conductoarea religioas care a dus poporul lui Dumnezeu in pcat; cea care a promovat in Israel venerarea lui Baal, dar in acest timp nu a interzis total venerarea lui Yahweh. Astfel, Izabela in VT a promovat ceea ce noi numim astzi: sincretism compromisul dintre credina adevrat i cea fals, de natur pgan. In Apocalipsa ea este numit profeteas, ceea ce inseamn c-i pretinde autoritatea direct de la Dumnezeu. Descoperim o schimbare de direcie in lucrurile spirituale. Nu doar c ei simeau c au mrturia lui Pavel care spunea c trebuie s fii totul pentru toi oamenii, dar ei aveau acum o profetes intre ei care ii inva lucruri contrare fa de ceea ce Ioan le spunea. Ea pretindea cluzirea direct de la Dumnezeu. Ea inva acum pe fa ceea ce in Pergam se vorbea pe 94 ascuns. Proclam in mod deschis permisiunea de a pctui. Textul ne spune c Dumnezeu i-a dat

timp s se pociasc, dar nu a vrut i acum timpul acesta, al pocinei, a trecut. Dumnezeu urmeaz s o disciplineze v. 22. Dar pocina inc este o posibilitate pentru discipolii ei, nu pentru ea. Timpuri primejdioase i invturi primejdioase pentru biseric. Mai intai vine judecata pentru conductor, pentru invtor; discipolii, in acest caz, mai au inc posibilitatea pocinei. Ultimul pas al lui Isus in pedepsirea ei este uciderea copiilor ei desigur intr-un sens spiritual, dar o ameninare destul de serioas din partea lui Isus, care este total nemulumit de acest compromis deschis, pe fa al Izabelei. El vrea ca biserica s tie c exist anumite momente cand dezaprobarea lui Dumneeu se manifest pentru a judeca, disciplina i corecta asemenea comportamente ale conductorilor. El demonstreaz judeata Lui ptrunztoare. Executarea judecii asupra ei este o avertizare pentru toi ceilali. Cat de interesant este aceast biseric: pe de o parte este o biseric divizat, sunt muli oameni credincioi in ea, dar de asemenea muli care o urmeaz pe Izabela. Este o biseric aflat intr-o real dificultate, chiar dac se pot spune atat de multe lucruri bune despre ea. Ce sfaturi d Isus acestei biseirci? 1 in primul rand ii numete pe cei rmai credincioi rmia v. 24. Expresia tuturor celorlali, in gr. loipoi = ce rmane, restul, rmi. Acest cuvant este unul special care definete poporul credincios lui Dumnezeu din toate timpurile. El ii numete pe cei credincioi din Tiatira = rmi. Aici, este pentru prima oar cand apare acest cuvant in Apocalipsa. Ce este cu adancimile Satanei? exist anumite dezbateri pe marginea acestei expresii; se pare c se refer la un tip de serviciu religios, bazat pe exorcism exercitat de Izabela i ceilali de partea ei din biseric. Uneori oamenii deveneau atat de increztori in Hristos (creduli), incat considerau c se pot juca cu Satan; pot controla pcatul, pot controla rul.

Probabil invturile Izabelei accentuau idea c ea cunoate acele adancimi ale Satanei i c tie cum s-l controleze pe Satan i s-l indeprteze din viaa credincioilor i s le arate astfel roadele biruinei asupra lui. In felul acesta cretinii pot deveni biruitori asupra rului i asupra lui Satan in Isus Hristos. In realitate, cine se implic in astfel de lucruri, chiar dac la inceput mai puin, pe msur ce trece timpul se va adanci tot mai mult in lucruri care nu numai c nu vor indeprta rul i pe Satan din via, dar ei inii vor deveni ageni ai ocultismului. 2 un al doilea sfat in ciuda greelilor lor, Dumnezeu ii va accepta. Nu va mai pune o alt povar peste ei v. 25 numai s pstreze ceea ce au pan vine El. Nu este un mesaj minunat? Isus nu le cere s fac lucruri spectaculoase, ei sunt in dificultate, biserica este divizat, iar Isus le spune c nu le va mai pune alte poveri, ci doar s pstreze cu credincioie ceea ce deja au i cunosc. 3 s-i ainteasc ochii spre recompens Apoc. 2:26-28. Se apropie ziua, zice Isus in care vei primi autoritate asupra naiunilor. Aceast fgduin este implinit in Apoc. 20-22. De asemenea ei vor primi o autoritate precum cea a lui Isus; le va fi dat Luceafrul de diminea, dar acesta este Isus Apoc. 22:16. Cei credincioi din Tiatira vor primi o relaie special, personal cu Isus. 4 ultimul sfat este de a asculta Duhul Sfant. Ce aplicaii avem pentru noi? 1 in primul rand c marile probleme pot aprea in locurile mici, in bisericile mici. Tiatira nu face excepie cel mai mic i mai neinsemnat ora dintre cele menionate, biserica cea mai mic, dar cu cele mai mari probleme fa de celalte.

2 de asemenea c indivizi inzestrai pot s fie greii Izabela a fost o astfel de persoan care vorbea cu o mare autoritate, recunoscut ca o profetes i avea muli discipoli. 95 Cum vom ti cand suntem greii? Cum putem ti cand un dar cu care Dumnezeu ne-a inzestrat este folosit greit? Urmrind rezultatele; privind la ucenicii pe care-i formezi. Sunt muli oameni care-L urmeaz pe Dumnezeu cat de credincios tiu ei i totui invturile lor ii pun in dificultate pe discipoli. Nu intotdeauna poi pune degetul pe activitatea i crezurile cuiva i s spui c este greit, dar privind la rezultatele activitii sale poi trage o concluzie onest. Dac eti o persoan inzestrat cu un dar i faci ceva pentru Dumnezeu i vrei s afli cum eti, privete la rezultate, privete la cei pe care-i formezi. Rezultatele invturilor tale se vd mai tarziu in comportamentul celor care te stimeaz datorit calitilor tale. Sunt oamenii crora le plac foarte mult invturile tale i apoi te vezi in mrturia pe care o dau fr intenie in comportamentul lor. In Tiatira, erau muli invtori erudii; unul dintre ei chiar era iubit i stimat, dar invturile ei conduceau pe credincioi in adancimile intunecimii lui Satan. Probabil c nici ea insi nu a realizat acest lucru de la inceput, dar Isus a venit la ea cu discernmantul Su ptrunztor, artandu-i clar c invturile ei conduceau pe oameni la distrugere. Dac am face o aplicare istoric, a fost vreo perioad a bisericii cand liderii ei promovau aciuni pctoase, doctrine false dup care s urmeze o perioad de imbuntire, chiar dac biserica era clar divizat? Pare s fie Evul Mediu, numit i Evul Mediu intunecat. Eate un timp cand ceea ce Biserica inva nu este adevrul; un timp in care Biserica chiar promoveaz lcomia i aciuni pctoase. Muli dintre sfinii timpului au artat spre biseric ca instituie ca fiind

antihrist penru actele ei extrem de pctoase. Acesta nu este un atac impotriva altei biserici, ci pur i simplu o recunoatere a unei realiti istorice. A fost un timp intunecat i o perioad foarte dificil in istoria Bisericii, cand muli dintre conductorii spirituali ai Bisericii au condus in direcii greite, indeprtand poporul de invturile clare ale Scripturii, conducandu-i direct la pcat. Acest timp a fost urmat ins de o peioad de Renatere, apoi de Reformaiune cand muli au acceptat c lucrurile nu stau cum trebuie i c trebuie schimbate. Perioada ar fi sec. VI-XVI AD. Dumnezeu totui nu a lsat poporul Su fr o mrturie. In tot acel timp intunecat au existat oameni care nu s-au lsat sedui de curent, nu au permis sistemului s-i indeprteze de invturile clare ale lui Dumnezeu. Spre finalul acelei perioade, s-au ridicat multe voci ale reformei, multe voci care cereau schimbare intr-o biseric care rmanea in continuare divizat. Doamne a fost atat de interesant cltoria in cunoaterea acestor dou biserici; am ineles cat de uor este ca oameni credincioi s tolereze compromisul, uneori ei inii promovandu-l, uneori pan la adancimile Satanei, nerealizand de fapt unde se indreapt. Mulumim pentru cuvintele lui Isus care ne arat clar starea de lucruri la un moment dat in via prin care ne provoac s revenim la faptele dintai. Mulumim pentru sfatul de a ne indeprta de compromis i toleran i a ne indrepta spre adevrurile Scripturii. Te rugm Doamne s ne dai inelepciune in inelegerea acestor sfaturi i cum s procedm in situaii similare din viaa noastr. In Numele lui Isus, Amin! VI. Sardes i Filadelfia Sardes O biseric cu un nume mre, dar moart. Pastori buni o pot reaprinde. Intrebarea este: Cum ar putea un pastor s aprind credina cand ea nu mai este?

Doamne, ne vom opri acum la alte dou biserici Sardes i Filadelfia. Te invitm alturi de noi pe msur ce inaintm in studiu. In Numele Lui Isus, Amin! Sardes este descris ca o biseric pe moarte Apoc. 3:1-6. Observm imediat c tonul acestei scrisori este diferit. Nu este nici o laud, decat o evaluare dur inc de la inceput pentru o 96 biseric ce doarme somnul morii, o biseric fr via spiritual v. 1 Ai doar reputaia c triei, dar n realitate eti mort. Urmrind analiza pe care Isus o face acestei biserici, mai intai ea are o reputaie bun total nejustificat. Doar ii merge numele c e in via, practic ea este moart. Este o biseric despre care se credea c..., dar ea nu este vrednic de acea reputaie. Actele ei de ascultare sunt doar pe jumtate v. 2; ea poate incepe multe lucruri deodat, dar niciodat nu le poate termina, finaliza fapte nedesvarite, incomplete. Dar i aici se gsete o rmi credincioas v. 4 un mic grup, o rmi credincioas care nu i-a manjit hainele, ci i-au meninut umblarea lor cu Dumnezeu; ei sunt vrednici s fie numii copii ai lui Dumnezeu. Ei au rmas in Sardes. Care este sfatul lui Isus? 1 in primul rand s se trezeasc dac dormi spiritual, cel mai bun sfat pe care i-l poate da cineva este s te trezeti i Isus aa face. El ii cere s se trezeasc i s intreasc ceea ce a rmas. Este o diferen fa de Tiatira, unde nu mai adugase nimic la povara ei, ci doar s pstreze ceea ce avea. Aici trebuie intrit ceea ce a rmas. Starea bisericii din Sardes nu este adecvat inaintea lui Dumnezeu; este mult mai rea decat cea a Tiatirei; imbuntirea, schimbarea, progresul, sunt necesare. Isus continu: Adu-i aminte de ce ai primit i auzit v. 3. Aceasta ne amintete i de

mesajul ctre biserica din Efes: Privete spre locul unde ai vzut pentru ultima dat lumina una dintre modalitile prin care credincioii din Sardes ii pot imbunti condiia spiritual este s-i aduc aminte de ceea ce au primit i auzit inseamn c trebuie s se intoarc la experiena din trecut cand erau mult mai preocupai i mai concentrai asupra lui Isus, apoi imbuntirea spiritual va avea loc. Mai mult, nu era necesar ca doar s-i aminteasc ceea ce au primit i auzit, ci i s asculte de ceea ce au auzit i primit. In concluzie, reactualizarea in vieile lor a cunotinelor dobandite i punerea lor in practic, era ceea ce trebuia s fac cei din Sardes. Din nou apare necesitatea pocinei de indiferena lor aorist imperativ de lipsa de a rmane i a fi o biseric puternic; este o biseric ce nu i-a implinit scopul, a inceput o lucrare, dar nu a terminat-o. Este nevoie de hotrari decisive i aciuni hotrate pentru a avea loc o intoarcere spre direcia cea bun. Au ei vreun stimulent in privina aceasta? Da, stimulentul este apariia in viaa ei fr veste a lui Isus. Ni se reamintete in acest pasaj biblic tema slbiciunii, adormirii in evenimentele apocaliptice sinoptice. Pe muntele mslinilor, Domnul Isus, vorbind despre vremurile din urm Matei 24, Marcu 13, Luca 21 a accentuat tema adormirii ca fiind specific acestui timp de exemplu pilda celor 10 fecioare. Ca atare, avem in aceast tem adormire-trezire, vizavi de biserica din Sardes, o referire la cea de a doua venire. Ei trebuia s-i aminteasc c El urma s se intoarc. Au ignorat invturile Lui, au uitat c trebuie s-i in mintea veghind, dar Isus le d o a doua ans i-i sftuiete s-i ainteasc privirea spre recompens, exact cum a fcut i cu celelalte biserici. Preocuparea atent i serioas asupra rspltirii, asupra a ceea ce inseamn rsplata venic, este ceea ce i-ar ajuta foarte mult s rman puternici. Care este aceast recompens?: Vor umbla impreun cu El imbrcai in alb a nu avea hainele ptate, este o referire la indreptirea lui Hristos pe care cretinii o imbrac ca

pe un vemant. Cand un cretin Il accept pe Isus, el primete deplina aceptare. Cei care nu-i pteaz hainele, sunt cei care rman credincioi legmantului cu Isus, oameni care sunt acceptabili in faa lui Dumnezeu in condiiile prezente. Cand Hristos le ofer aceste haine ale acceptrii, El ii asigur i de acceptarea Sa viitoare. Cei care nu-i pteaz hainele astzi i aici, este cel care le va purta in venicie. Purtarea hainelor albe in impria cereasc este realizat in Apoc. 7:9 i 19:7-8 copii lui Dumnezeu din vremea sfaritului imbrcai in alb. Fgduina de aici este aceea c cei care-i menin umblarea lor cu Dumnezeu astzi, care-i pstreaz 97 indreptirea lor astzi, vor rmane indreptii in faa lui Dumnezeu in timpul sfaritului. Ei au asigurarea aprobrii lui Dumnezeu in acel timp. 2 a doua parte a rsplatei Nu le va fi ters numele din cartea vieii numele le va fi mrturisit in faa Tatlui. Exist un loc in impria lui Dumnezeu pentru toi cei din Sardes care vor rmane credincioi. De asemenea numele lor vor fi mrturisite inainte lui Dumneezu. Cu alte cuvinte, cei credincioi din Sardes vor avea un avocat personal in locurile cereti. Cand numele lor vor fi aduse inaintea judecii lui Dumnezeu ei vor fi aprai. Isus Insui va fi Aprtorul lor inaintea Tatlui. Ei vor avea un Asistent legal personal la bara judecii Matei 10:32 declaraie paralel in NT. Este acelai mesaj pe care il gsim ctre biserica din Sardes. Cel care nu-i pteaz hainele acum, va fi aprat de Isus la judecat inaintea lui Dumnezeu Tatl. Intr-un fel am putea spune c sunt dou faze ale judecii: (a) prima, este viaa curent, cand o persoan se confrunt cu preteniile lui Isus, confruntat cu evanghelia cum rspunde!!! Intr-un sens foarte real, este vremea judecii; pentru pastor acesta poate fi un lucru infricotor, care se incearc a fi evitat i totui atat de adevrat oridecate ori se predic evanghelia, are loc o

judecat odat prezentat evanghelia, unii oameni o accept, alii o resping; unii se apropie i mai mult de Dumnezeu, alii se deprteaz din ce in ce mai mult de Dumnezeu i de principiile evangheliei. Dup cum rspundem la Cuvantul lui Dumnezu acum, aa vom rspunde i in ziua judecii finale. Cel care va recunoate pe Dumnezeu in viaa lui acum, va fi recunoscut in ziua judecii. 3 ultimul sfat ca la toate celelalte, este s asculte de Duhul Sfant numai astfel nu vei mai rmane adormit. Doar ascultand de glasul Duhului Sfant, invierea spiritual, redeteptarea poate avea loc chiar dac in vieile noastre acum suntem mori spiritual. Aplicaii spirituale: 1 o biseric poate avea un nume mare i totui s moar. Dumnezeu poate aproba o micare religioas i totui aceasta s-i piard intre timp scopul i orientarea. Faptul c o biseric a fost credincioas candva, in trecut, nu inseamn c obligatoriu va rmane aa pentru totdeauna. De exemplu: micarea din vremea lui Ioan Boteztorul majoritatea avem cunotin despre aceast micare i despre cine a fost Ioan Boteztorul datorit lucrurilor citite din cele patru evanghelii a fost un profet extraordinar, un om foarte credincios care a fcut lucrarea lui Dumnezeu. A fost cel care a botezat oameni, care a pregtit calea lui Isus i a artat ctre El cand Acesta a venit. Ne gandim la Ioan in termenii credincioiei i loialitii. Dar mai este un element de adugat aici. Cu siguran Ioan a avut acordul lui Dumnezeu i misiunea lui a avut aprobarea Sa. i totui ce s-a intamplat caiva ani mai tarziu? Au fost foarte muli oameni care nu L-au urmat niciodat pe Isus, dar au continuat s-l urmeze pe Ioan Boteztorul, continuand s cread c el era Mesia. De fapt micarea aceasta a continuat chiar pan in zilele noastre, in care inc exist un grup de oameni numit mendeenii, care pstreaz aceast credin c Ioan este

fondatorul micrii lor religioase. Ioan, in evanghelia sa, scoate continuu in eviden mreia lui Isus i aceasta pentru c in vremea lui continuau s fie muli care urmau invturile lui Ioan Boteztorul, dar nu-L recunoteau pe Isus. De aceea, Evanghelia lui Ioan este diferrit de lelelalte trei, pentru c ii provoac pe acetia s renune la aceast cale i s-L urmeze pe Isus. Ioan introduce des declaraii ale lui Ioan Boteztorul de genul: El trebuie s creasc, eu trebuie s m micorez. El este atat de minunat, incat nu sunt vrednic nici mcar s-I dezleg curelele de la inclminte. De ce introduce Ioan astfel de declaraii? Pentru c erau muli care il urmau pe Boteztorul i nu-L urmau pe Isus. Evanghelia lui Ioan ii provoac pe acetia s renune la ataamentul lor fa de 98 Ioan Boteztorul i s-L urmeze pe Isus din Nazaret, spre care chiar Ioan Boteztorul indrepta atenia oricui. Acea micare fusese aprobat de Dumnezeu, dar ea ii implinise scopul i acum nu mai era de folos. A continua s-l urmezi pe Ioan Boteztorul, nu inseamn de fapt s-l urmezi pe el, pentru c el de fapt artase spre Isus. Din acel moment, religia aceasta, de urmare a boteztorului, nu mai avea acordul lui Dumnezeu. O situaie asemntoare gsim in Sardes. Ea are un nume mare i totui este moart. i-a inceput existena sub aprobarea lui Dumnezeu, in timp i-a pierdut orientarea. Ceea ce i s-a intamplat ei nu este numai o ameninare constant pentru orice biseric, dar i pentru orice cretin. Este ceea ce am numi mers in gol sunt muli cretini a cror inim nu este unde trebuie, care doresc s fac ceva mai mult dar care nu acioneaz conform acestor dorine. Nu vezi bucurie, incantare pe feele lor i totdeauna se plang atunci cand vine vorba da a-L sluji pe Dumnezeu intr-un fel sau altul. Este ceva ca un intuneric care cuprinde interiorul fiinei, iar lumina dispare. Ce facei cand credina d-tr aproape a

disprut? Cand Isus nu v mai apare atractiv? Refacei paii de la inceput: 1 in primul rand trebuie s fie dorin de schimbare. Dac in timp ce auzi acest mesaj nu ai nici o dorin de schimbare, am o veste bun: Isus spunea c cei care au probleme cu a dori s fie transformai, s vin la El i s cear aceast aplecare spre a deveni persoane noi. Cea mai mic licrire de dorin de schimbare este folosit de Dumnezeu. Mi s-a intamplat ca uneori de exemplu 30% din mine s doreasc s-L slujeasc pe Dumnezeu, in timp ce 70% s simt o oboseal i o amorire sor cu moartea. Vestea bun este c Dumnezeu iubete acele 30% din tine i dac le aezi pe altarul slujirii Sale, El le poate inmuli: 40%, 50%, 60%, etc., spre locul unde pot fi luate decizii i hotrari ferme pentru via. Astfel, primul pas in a revendica dreptul la via, pentru a te trezi spiritual, este luarea unei decizii ferme pentru o schimbare radical a vieii. Dac descoperi doar o mic parte din viaa ta care mai dorete aceast schimbare, oferi-o lui Dumnezeu i spune-I: Doamne, ajut-m s m apropii tot mai mult de Tine, provoac-mi dorina de a dori cu adevrat. 2 in al doilea rand, pentru o inviere spiritual este nevoie de o decizie ferm, radical in vederea unei relaii cu Dumnezeu. Mereu i mereu in mesajul Su ctre biserici Isus accentuiaz: Pociete-te. Este nevoie de o atitudine ferm, de o hotrare decisiv; este nevoie de a renuna la unle lucruri, de a face schimbri radicale in stilul de via. ar trebui chiar s-i iei la revedere de la unele activiti, pentru a fi pus in locul in care Dumnezeu dorete ca tu s fii. 3 in al treilea rand, pentru o inviere spiritual este nevoie de reamintirea momentelor de maxim din trecut; sunt o incurajare pentru prezent. Eu obinuiesc s in un jurnal, numit

Cartea Providenelor, in care imi notez experienele, momentele cand mana lui Dumnezeu s-a fcut in mod special simit in viaa mea. Cand m simt descurajat, m intorc la acest jurnal. 4 in ultimul rand, pentru o inviere spiritual este nevoie de o contabilitate escatologic Isus vine curand i El va contabiliza intreaga noastr via contientizarea valorii fiecrui gand, fiecrei aciuni pentru ceea ce va fi in viaa venic poate fi o motivaie pentru schimbare. Leciile de invat din experiena bisericii din Sardes, nu sunt numai pentru biserici, ci pentru toi aceia care trec prin experiena mersului in gol, cand nimic nu mai merge, totul e mort. Din punct de vedere istoric, Sardes se incadreaz in perioada protestantismului scolastic dup efervescena Reformei. In timpul Reformei, s-a manifestat o fervoare deosebit pentru ca Biserica s fie pus in locul randuit ei de Dumnezeu; a fost un timp palpitant, agitat, pentru a reforma, curi, imputernici i reinvia tot ceea ce ar fi trebuit s fie Bicerica din punctul de vedere al lui Dumnezeu. 99 Dar dup ce generaia reformatorilor a trecut, a venit o perioad numit protestantismul scolastic cand oamenii au fost mai interesai in argumentri vizavi de doctrin, decat s triasc credina. Simmantul unei prezene a lui Dumnezeu cu ei a fost pierdut adesea in biserici. Timpul era petrecut discutand idei i doctrine intelectuale i o gandire corect doctrinar era mai important decat relaia cu Dumnezeu. Un timp cand rupturile, sciziunile teologice au devenit un substitut pentru o consacrare total i fr rezerve lui Dumnezu. Astfel, din cauza slbiciunii Bisericii din acel timp, secularismul i ateismul au inceput s se

rspandeasc din ce in ce mai mult in societate sec. XVI-XVIII AD. Reputaia acestor biserici protestante-reformatoare era inc mare, insemnat, totui, viaa care incepuse pe vremea reformatorilor murea incetul cu incetul. O nou lume post reformaiune a aprut pe scena istoriei oameni precum John Wesley, William Miler i alii, care s-au ridicat i au spus c ceea ce s-a intamplat in Biseric nu este suficient i c este timpul unei noi reforme. Filadelfia Apoc. 3:7-13 Isus Se prezint acestei biserici ca Cel Sfant. Acest termen in VT, era aplicat lui Yahweh Isa. 40:25. De asemenea era o expresie comun in iudaism pentru Dumnezeu Dumnezeu Se prezint adesea poporului Israel ca Cel Sfant, Cel Binecuvantat. Cel care avea cheia lui David, era cel care avea control complet asupra intregei imprii Isa. 22:20-22 se pare c este fundalul VT pe care Ioan il avea in minte atunci cand a scris pasajul din Apocalipsa. Cheia lui David era cheia de la depozitele regale. Este cheia ctre resursele impriei care erau necesare poporului. In termeni moderni, pstrtorul cheii lui David este eful statului major. El controleaz accesul ctre preedinte. Cel care avea cheia lui David era cel care avea controlul deplin i controla accesul total ctre depozitele cu resurse ale impriei timpului su. Isus este Cel care are controlul total asupra resurselor impriei cereti, asupra tuturor acelor lucruri pe care El le promite celor din Filadelfia. Dar ce inseamn depozit ceresc, conform Apocalipsei? Sunt fgduinele fcut de Isus in cap. 2 i 3 Celui care va birui, ii voi da...; depozitul ceresc deine toate acele fgduine i binecuvantri pe care Dumnezeu le-a promis copiilor Si. Ce fel de biseric este Filadelfia? Dup cum tim numele ei inseamn iubire freasc, este o biseric in care este vizibil dragostea intre membrii ei. Cand am vzut Filadelfia

modern, mi-a prut cum c oamenii de acolo aplicau inelesul denumirii oraului lor. Sunt toi turci, care nu vorbesc grecete. Desigur, numele acum este unul turcesc i cu toate acestea, atmosfera continu s par una de dragoste freasc. N-am mai fost in alt loc in care stinii s fie primii cu atata cldur. Erau oameni care vroiau s-i ofere daruri. Erau comerciani care alergau dup tine incercand s-i ofere din produsele lor: hran, chiar i jucrii, zicand: Hei, ia, ia, American, welcome! i nu cereau nimic in schimb, nu cereau bani, era pur i simplu un gest atat de frumos de a spune bun venit strinilor. Filadelfia frumos nume: dragoste freasc. Ce fel de biseric este? Isus ii face o analiz. 1 mai intai, Filadelfia este o biseric a unei mari oportuniti: are in fa o u deschis pe care nimeni nu o poate inchide i totui o biseric cu puin putere; dei are o mare oportunitate, ea nu este o biseric dinamic, plin de for pentru Dumnezeu, chiar dac este credincioas Cuvantului lui Dumnezeu i lui Isus. Nu permite instalarea compromisului, sau apostaziei. Este credincioas lui Isus care ii spune c nu a tgduit Numele Lui. De asemenea, este o biseric rbdtoare. Interesant, este o biseric pozitiv in care prile slabe sunt mrturiile ei pentru Dumnezeu. Simplu spus, Sardes nu are for, nu este dinamic in vestirea evangheliei. 100 Sunt patru sfaturi importante date de Isus: a v.11 ine de ceea ce ai ce ai este valoros, nu pierde, asigur-te c pstrezi ceea ce ai. b nu lsa pe nimeni s ii ia cununa aparent, membrii acestei biserici fuseser deja asigurai de acceptarea escatologic. Se pare c ei tiu deja unde se afl in relaia cu Dumnezeu pe schema timpului, totui ei sunt indemnai s pstreze; ei au asigurarea mantuirii, ins Isus nu

le spune c odat mantuit pentru totdeauna mantuit. Ei trebuie s pstreze cununa i s nu lase pe nimeni s le-o ia cumva. c apoi Isus le spune s nu piard din vedere recompensa pot deveni stalpi in Templul lui Dumnezeu, cei slabi vor deveni puternici i nu vor prsi niciodat Templul Lui. Imi amintete de Apoc. 7:15 unde rscumpraii din marea criz sunt acum in afara oricrui pericol zi i noapte stau in Templul lui Dumnezeu. Ei sunt in siguran i condiiile lor sunt stabile i li se promite de asemenea c vor primi Numele lui Dumnezeu, numele oraului lui Dumnezeu Noul Ierusalim; i vor primi numele lui Isus, adic o nou i magnific identitate, dac vor pstra coroana ferind-o de primejdia de a le fi luat. d ii sftuiete s asculte de Duhul Sfant dac vor asculta glasul Duhului vor putea pstra cununa. Apare pentru aceast biseric o informaie nou unic fa de celelalte ase biserici. La celelalte ase biserici materialul se imparte in mod natural in dou pri: 1 analiza lui Isus cu privire la biserici i 2 sfatul lui Isus adresat bisericii respective. La Filadelfia lucrurile ies puin din tipar. Este vorba despre aciunile din prezent ale lui Isus in favoarea ei; Isus nu promite doar lucruri mree in viitor, dar El promite s fac anumite lucruri pentru ei in prezent: I. Mai intai, conform v. 8 Isus nu permite nimnui s inchid ua oportunitii. La ce se refer aceast u a oportunitii pe care Dumnezeu nu va permite nimnui s o inchid pentru Filadelfia? Au fost cateva sugestii de-a lungul anilor. V voi enumera o parte din ele: a Isus este ua Ioan 10:7-9. Ua aceasta a fost deschis pentru totdeauna la cruce nimeni nu o mai poate inchide. b o u a oportunitii misionare 1 Cor. 16.9; 2 Cor. 2:12; Col. 4:3 toate scot in

eviden conceptul oportunitilor misionare, de vestire a evangheliei. c o u de acces ctre viaa venic Matei 23:13; Luca 11:52 vorbesc despre o u a salvrii, a mantuirii. Unii oameni incearc uneori s inchid ua aceasta Apoc. 3:9 dar Isus o pstreaz deschis. d o u spre cunoatere cereasc Apoc. 4:1 ua deschis spre cer prin care a intrat Ioan pentru a primi viziuni cereti. Poate fi aceasta ua deschis pentru Filadelfia? Ar putea fi corect una sau mai mult decat una, ins deoarece textul in sine este ambiguu, nu putem trage o concluzie. II. In al doilea rand, conform acestui mateial unic, Isus nu numai c ine ua oportunitilor deschis, dar face ca acea sinagog a Satanei s se plece inaintea lor v. 9. Va veni ziua cand oponenii Filadelfiei vor fi umilii. Ei sunt asigurai c starea lor prezent de slbiciune nu va continua la nesfarit. III. In al treilea rand, Isus ii pzete de ceasul escatologic al incercrii v. 10; cu alte cuvinte, ei vor fi protejai de ce se poate intampla cel mai ru in viitor. Inseamn aceast protecie de ceasul ru o eliberare de, sau o susinere n? Dac aici nu este atat de clar, in schimb, in Ioan 17:15 sunt folosii aceiai termeni greceti, ceea ce ar insemna nu eliberare de lume, nu luare din lume, ci susinere in lupta cu rul. Dumnezeu este credincios celor credincioi. Ca i israeliii in Egipt, vor fi protejai la venirea plgilor. Dac Apoc. 16 este marele timp al 101 stramtorrii, cand plgile sunt turnate peste tot pmantul, este clar c oamenii lui Dumnezeu nu sunt afectai. Plgile vor cdea numai peste cei care au refuzat s accepte sigiliul lui Dumnezeu pentru a primi in schimb semnul fiarei. Este foarte clar c Dumnezeu nu promite s-i ia pe cei din Filadelfia de pe pmant in timpul plgilor, ci El va fi cu ei, va veghea asupra lor i ii va

proteja in timpul stramtorrii. IV. In al patrulea rand, Isus spune c El vine curand. Penru Efes, Pergam i Sardes, venirea Lui era o ameninare, dar pentru Filadelfia este o binecuvantare Apoc. 22:11-12. Aplicaii spirituale: 1 oportunitile provideniale sunt pentru cei credincioi chiar dac sunt slabi. Biserica din Filadelfia era slab, cu puin putere, totui li s-a deschis acea u. Nici mcar nu li s-a cerut ca ei s imping ua, ci mai degrab s mearg pe calea credinei pas cu pas i fgduina lui Dumnezeu era c va fi cu ei. 2 viaa cretinilor nu este un pat de flori chiar dac avem cu noi oportunitile provideniale ale lui Dumnezeu, trebuie s ne gandim i la spini, dar in mijlocul problemelor putem vedea mana lui Dumnezeu lucrand la vieile noastre. 3 Isus controleaz tot ce e in locurile cereti nu trebuie s ne temem; niciodat nu vom duce lips de ceva. Toate fgduinele lui Dumnezeu sunt sub controlul lui Isus i pentru toi cei care sunt in El acestea vor fi implinite 2 Cor. 1:20. Ca perioad istoric, Filadelfia se incadreaz sec. al XIX-lea AD. Filadelfia este o biseric misionar i unica oportunitate este s duc evanghelia intregii lumi. Secolul XIX este secolul celor mai mari inaintri ale evangheliei din toat era cretin. Scrisoarea ctre biserica din Filadelfia, biserica dragostei freti. Doamne, Ii mulumim pentru incurajarea care vine din aceste dou biserici, in mod special din cea ctre Filadelfia. Fie ca dragostea freasc s creasc i in vieile i inimile noastre de asemenea. In Numlele lui Isus, Amin! VII. Laodiceea Isus st la ua Laodiceei i bate. Ce s-ar intampla dac Laodiceea nu ar deschide

niciodat ua? Doamne, suntem gata s ne apropiem de ultima dintre cele apte biserici i care este biserica ale crei invturi sunt cele mai apropiate de condiia Bisericii de astzi. Pe msur ce parcurgem textul, Te rugm Doamne s ne dai inimi i mini deschise i de asemenea un spirit de a inva, pentru a recunoate simtomele pe care Tu vrei s le menionezi cu privie la vieile noastre. Mulumim pentru prezena Ta in Numele lui Isus, Amin! Laodiceea Apoc 3:14-22 in gr. inseamn judecata poporului. Isus se apropie de ea ca fiind Cel credincios legmantului; Isus vine ca cel de al doilea Adam i admonesteaz aceast biseric ce se consider credincioas, dar nefiind de fapt. In multe privine mesajul seamn cu cel ctre Sardes. Laodiceea nu este apostaziat, este fr erezii, nu are o Izabel i totui Isus nu gsete nimic bun la ea. Aparent, incropeala spiritual, determin inclinare chiar i spre invturi false. S privim mai indeaproape analiza fcut de Isus acestei biserici: 1 mai intai, biserica Laodicea este cldicic, cropit vv. 15-16. Laodiceea este descris ca o butur cldu, incropit. Atat o butur fierbinte, cat i una rece pot fi reconfortante, dar una cldu este inutil, ii vine s o scuipi. Ceva din istoricul acestui ora antic: la 10 km de Laodiceea antic era oraul Hierapolis (actualul ora turcesc Pamuka Lay). 102 Sunt acolo zone intinse cu gheizere i izvoare minerale i termale. Terasele din Hierapolis cu aceste izvoare puteau fi vzute foarte clar din Laodiceea, chiar pe o vreme ceoas. Apa in Hierapolis era foarte fierbinte 60-65 grade C atunci cand ieea din pmant, dar aceasta se vrsa intru-un rau care curgea spre Laodiceea unde deja ajungea cldu. Curgand mai departe, atingea

oraul Colose, unde apa era deja rece. Muli cercettori sunt de acord c Isus S-a folosit de aceast imagine geografic a localitii, pentru a descrie situaia bisericii. El ar fi preferat apa fierbinte, chiar i pe cea rece de tot, dar in Laodiceea apa era intre cele dou, cldu. Un fapt interesant: in Pamuka Lay (Hierapolis), exist 12 piscine aezate in terase chiar pe dealul din spatele hotelului Pam. Din varful muntelui izvorte ap fierbinte care se vars in primul bazin; dup ce acesta s-a umplut, apa curge in al doilea i tot aa pan la ultimul. Apa intr in primul bazin cu o temperatur de 56 grade C i pe msur ce coboar, fiecare bazin este mai rece decat cel anterior. In final, dup ce apa a curs prin toate aceste terase, se formeaz o cascad i apa cade intr-un bazin, dedesupt, unde este rece de tot; sunt i stalactite i stalacmite, desigur, artificiale deasupra acelui bazin, pentru a crea imaginea. Lang acest bazin, era un alt bazin cu ap neinclzit ca o piscin modern. Apa din acest bazin avea temperatura aerului de afar. Lucrul interesant este acela c oamenii nu preau s agreeze partea cldu a bazinului, ci gravitau intre cea fierbinte i cea rece, acestea preau mai reconfortante, in timp ce apa cldu prea s nu atrag pe nimeni. Se pare c problema Laodiceei este c seamn cu partea cldu a bazinului, ea nu atrage pe nimeni la ea. Este nefolositoare. Cldicel, probabil c se refer la absorbirea Laodiceei in mediocritate. Cretinii acestei biserici sunt mulumii cu mai puin decat ceea ce consider Dumnezeu c ar fi cel mai bine. Se observ o lips de consacrare. Rspunsul lui Isus este unul foarte grav; El spune: Cnd m uit la tine, mi vine s te vrs, s te vomit din gur. O acuzaie foarte grav. Dup cum am vzut, pe msur ce se trece prin istoria bisericii, se observ o degradare spiritual, un declin, iar cand se ajunge la Laodiceea, situaia este grav de tot. Biserica are probleme serioase; Il face pe Isus s n-o poat suporta. Este o lips de interes, de activitate (in comparaie cu activitatea febril a Efesului). 2 a doua parte a analizei pe care o face Isus bisericii, este aceea c este neautentic

v.17 ceea ce este i ceea ce spune sunt dou lucruri foarte diferite. Laodiceea spune: Sunt bogat, m-am mbogit i nu duc lipsa de nimic...; dar realitatea este una cu totul diferit, ea este: ...ticloas, nenorocit, oarb i goal. Problema cu Laodiceea este c nu triete in realitate ceea ce este i ceea ce spune sunt dou lucruri foarte diferite. Este oarb vizavi de situaia ei adevrat. In multe privine este opus Smirnei, care era bogat spiritual, dar srac material; Laodiceea este bogat material, dar srac spiritual. Comentatorii, deseori menioneaz faptul c in jurul anului 60 AD, Laodiceea a fost distrus de un cutremur. Dar era suficient de bogat, astfel c atunci cand impratul a vrut s-i ofere ajutor, a refuzat spunand c-i poate purta singur de grij. Laodiceea se afl intr-o situaie mult mai rea decat Sardes. Nu este nimeni in aceast biseric care s umble in alb potrivit v. 18 toi au nevoie de haine albe. Cel puin in Sardes erau caiva (o rmi) imbrcai in alb. Aparent este mult mai uor s faci fa ostilitii i morii spirituale, decat indiferenei i mediocritii spirituale. Problema Laodiceei este una spiritual; ea crede c spiritual st bine, ins realitatea este cu totul alta. a mai inai Isus o avertizeaz, iar avertizarea este destul de serioas: Sunt pe punctul s te vrs din gura Mea; este vremea s devi serioas, este vremea s faci ceva cu aceast neautenticitate, mediocritate. b in al doilea rand Isus o sftuiete s cumpere lucrurile de care ea crede c nu are nevoie v. 18. (a) are Laodiceea nevoie de aur? NU!, ea se crede bogat; dar oferta lui Isus este: aur 103 curit prin foc evident bogie spiritual, pentru c ceea ce constat Isus este un foarte slab interes pentru spiritualitate. In alt parte a Apocalipsei, aurul este luat literal, de pild la

impodobirea prostituatei in Apoc. 17. Este unul dintre produsele Babilonului Apoc. 18. Este unul din materialele din care este construit Noul Ierusalim cap. 21. Aa c niciunul din textele acestea nu ne ajut s inelegem simbolismul aurului din scrisoarea ctre Laodiceea. Singurul text in NT unde aurul este folosit figurativ i care ne poate ajuta cu adevrat s inelegem mesajul Domnului Isus pe care vroia s-l transmit bisericii din Laodiceea atunci cand ii oferea aur curit prin foc, este 1 Petru 1:7 potrivit apostolului Petru, aurul curit prin foc este credina demn de incredere, credina pe care se poate baza, pentru c a fost testat, verificat. Sunt multe feluri de credin in lume, dar credina care a fost testat poate fi de incredere de la inceput i pan la sfarit sfaritul vieii pe de o parte i al lumii pe de alta. Cred c atunci cant Isus vrea s ofere Laodiceei aur curit prin foc, El vrea s-i ofere practic credin. (b) de asemenea, vrea s ofere haine albe semnificaia acestora o gsim in Apoc 3:4, 5; hainele albe pe care Isus vrea s le ofere Laodicei pantru a-i acoperi goliciunea, sunt atat o realitate prezent cat i una viitoare. In Apoc 16:15, hainele albe sunt oferite oamenilor credincioi din ultima generaie; aceste haine par s fie cele ale salvrii, ale mantuirii, neprihnirea escatologic; a fi imbrcat astfel, inseamn s fii gsit corect inaintea judecii lui Dumnezeu Matei 22:11-14 parabola hainei de nunt. Este paraqbola care ilustreaz care este biletul de intrare in impria lui Dumnezeu haina. Laodiceea e bogat, are o mulime de haine, dar nu are singura hain care s-i permit intrerea in impria lui Dumnezeu. Laodiceea este o biseric i totui este in afara impriei pe care Isus este pe punctul s o aduc. (c) Isus le ofer i alifie, balsam pentru ochi pentru a-i vedea i a-i inelege adevrata condiie spiritual, pentru a deveni cretini autentici. Laodiceea are probleme serioase in domeniul autenticitii, veridicitii, iar soluia lui Isus este balsamul pentru ochi pentru

inelegerea adevratei situaii. Aceasta se pare c este cea mai mare nevoie a Laodiceei: ea are nevoie de credin, fapte curate, dar mai mult decat orice, de o inelegere, un discernmant al propriei condiii. Pentru c are atatea probleme, Isus ofer multe sfaturi bisericii. In v. 19 El ii spune: Fii cinstit cu tine nsi i pociete-te! Pentru c dragostea lui Isus este sursa mustrrii i disciplinrii Laodiceei, El ii vorbete atat de direct. Dintre toate bisericile, singurele care primesc explicit dragoste, sunt Filadelfia i Laodiceea in mod special, Dumnezeu Se adreseaz cu dragoste celei mai credincioase i celei mai puin credincioase dintre biserici. Dar pentru Laodiceea, mesajul de dragoste al lui Isus, vine ca o mustrare i o disciplinare. De asemenea, Isus vorbete Laodiceei; in v. 20 El vine la ua Laodiceei, El bate la ua ei, El o invit s Il invite inluntru. Dac ua Filadelfiei era una deschis, a salvrii, aici este una inchis i nu de Isus, ci de Laodiceea insi o aluzie la Cantarea Cantrilor lui Solomon. Acest btut la u de ctre Isus, are credei sau nu, conotaii ale unei relaii intime (sexuale). Isus, cere s fie invitat inluntru pentru o mas impreun venit din prietenie i dragoste reciproc Cant. Cant. 5:2-6. Avem aici imaginea haremului lui Solomon. Nu este o imagine tocmai plcut vizavi de mentalitatea zilelor nostre, cand femeia este tratat cu mai mult onoare i demnitate decat in zilele acelea. Pe vremea aceea, regele avea multe soii in harem, fiecare avand dormitorul cu ua dand intr-un hol, probabil c numele era scris pe fiecare u. Regele trecea i probabil se gandea: Cred c ar fi drgu s-mi petrec noapea cu aceasta. Apoi se oprea i btea la u. Teoretic, aceast soie ar fi trebuit s spere c va bate la ua ei in acea sear; s spere c vor petrece un timp impreun i s se bucure de venirea lui. Cine tie, poate de sptmani, sau luni nu il mai vzuse i nu mai fusese la ea. Poate l-a ateptat, l-a ateptat, dar in cele din urm, obosit, s-a tras

104 in pat i a adormit. i iat c el a venit. Somnoroas poate, dup atata ateptat, posibil s nu fi realizat ce se intampl; ea nu sare repede din pat la u. Probabil c i luna de miere trecuse de mult, aa c-i rspunde: NU!, Nu acum! Poate altdat; dar apoi incepe s se gandeasc; ii amintete de ceea ce gandea de cu sear i inima i se schimb; decide s deschid; alearg la u, o deschide, dar din nefericire (tragedia tragediilor), el nu mai era acolo, plecase, probabil la o alt soie. O imagine infricotoare. Aluzia aceasta la Cantarea Cantrilor, nu este spre binele Laodiceei. Isus bate la u ca Solomon; El caut s intre, dar nu foreaz intrarea; o las pe ea s fac alegerea. Dar in Cant. Cant., cand ea se decide, el deja era plecat. Aceasta ne spune c nu e timp de pierdut. Dac Laodiceea nu reacioneaz mai curand, s-ar putea s fie apoi prea tarziu. Starea i condiia ei sunt disperate. Laodiceea, ca i celelalte biserici este sftuit s nu piard din vedere recompensa dac va deschide ua inimii, El va intra la ea i vor petrece un timp impreun la o mas de prietenie, pe care El o va aeza pentru ea in impria cerurilor. Dac Laodiceea va deschide ua i va invinge, ea va primi un loc pe tronul lui Isus, impreun cu El. Nu este extraordinar? Cea mai dezastruoas biseric, cea mai puin credincioas, cea mai indiferent primete recompensa cea mai mare. Nu este un lucru incurajator pentru tine i pentru mine? Nu te-ai gandit vreodat c nu poi fi vrednic de o asemenea ofert de la Dumnezeu? N-ai descoperit c uneori te afli atat de departe de El i totui s gseti incurajare in fgduina prin care te asigur c este lang tine i te indeamnn s faci pai spre El?

De asemenea, Laodiceea este sftuit s asculte de glasul Duhului Sfant. Dac ea ascult de Duhul Sfant, va fi eliberat de aceste atitudini de ofens la adresa lui Dumnezeu; va inelege adevrata ei stare spiritual; va deveni autentic i real. Aplicaii spirituale: A a cand lucrurile merg ru in viaa noastr spiritual, cand ne simim ca Laodiceea, cand ne simim cldicei in viaa noastr cretin i desprii de Dumnezeu, cea mai bun soluie este s ne intoarcem la inceputuri; iar aceast intoarcere are loc ascultand sfatul lui Isus din v. 18; b s ne intoarcem la credin. Dac te simi cldicel in viaa de credin, dac te-a cuprins toropeala ateptrii, sau chiar somnul, petrece-i timp cu oameni de credin, petrece timp incurajandu-i propria credin. c adu-i aminte ce ofer Isus; ia-i in fiecare zi haina pe care o ofer Isus; prin jertfa de pe cruce El te accept aa cum eti; te ia i e gata s fac din tine ceva minunat. d i probabil, cel mai important, dac te afli in condiia Laodiceei, este o inelegere clar a propriei condiii spirituale; ne amintim de Ier. 17:9 Inima este nespus de neltoare; ceea ce avem nevoie cel mai mult este doctorie pentru ochi, ca s avem o imagine clar a situaiei noastre spirituale interioare. Cum o putem obine? Sunt cateva ci: (a) prin rugciune autentic: Doamne, vreau s tiu adevrul despre mine insumi/insmi, indiferent ce m-ar costa. Ajut-m s cunosc adevrul despre mine insumi prin Duhul Tu. (b) citind Biblia vom gsi personaje reale, nedescrise in condiia lor ideal, ci aa cum sunt, cu toate greelile lor: Moise manios pe oameni, David comiand adulter, ucigai, etc. Aceasta va da incurajare in propriile situaii de via Dumnezeu poate accepta pe oricine care se pociete i dorete o nou condiie

a vieii lui. (c) pstrarea unui jurnal zilnic ia o coal de hartie in fiecare diminea i vorbete cu Dumnezu despre cum au fost lucrurile cu o zi inainte, cum a fost relaia cu El. A fost mulumit de felul cum v-ai comportat cu apropiaii? Scrisul v va revela mai mult despre interiorul d-tr. (d) contabilizarea discut cu un prieten vizavi de tine insui. Sunt lucruri pe care le-a putea face care m-ar putea schimba i de care eu nu sunt contient i nu le fac? Spune105 mi cci nu m voi supra. Un cerc de prieteni care sunt cinstii cu tine i care-i pot spune adevrul despre tine, poate fi un suport extraordinar, dei implic i un proces dureros. Adevrul este c nimeni nu poate face fa adevrului despre el insui decat dac cunoate evangelia i pe Dumnezeu care promite acceptarea tuturor celor care doresc s-I deschid ua inimii. Astfel, primul pas in aplicarea corect a sfatului ctre Laodiceea, este acela c atunci cand simim incropeala in viaa de credin, cand adormirea ia locul seriozitii i sinceritii noastre cu Dumnezeu, soluia este: inapoi la inceputuri inapoi la credin, neprihnire i cunoaterea propriei stri spirituale; o intoarcere la pocin i mrturisire sincer. B al doilea pas in aplicarea corect a sfatului ctre Laodiceea, este acela c cunotinele i doctrina corect nu pot substitui relaia cu Dumnezeu. Pasajul este plin de dorina lui Isus care tanjete dup o biseric cu care s intre intr-o relaie pasional; o biseric care s vrea s-L mulumeasc pe El mai mult decat orice altceva. Descoperim o concentrare total a lui Isus asupra acestei biserici. Ins cu toat aceast dragoste pasional a Lui, Isus nu foreaz intrarea. Nu poi fi altfel decat Isus spune i totui s susii c Il iubeti. Dar acest fel de iubire nu vine decat in urma contientizrii a ceea ce a fcut El pentru mine; cat de mult contez eu in ochii Lui. Cu cat vom contientiza mai mult acest iubire profund a lui Isus, cu atat se va dezvolta in noi

acea dorin de a ceda ua inimii. i nu ar trebui s mai intarziem mult, pentru c, s nu uitm, Isus vine curand i chiar dac nu vine cum ne-am atepta noi, viaa e scurt oricum. De fiecare dat cand neglijm s deschidem ua, de fiecare dat cand neglijm s-L lsm pe Isus s intre, ne vom apropia tot mai mult de condiia Laodiceei, chiar fr s realizm c nu El reprezint centrul vieii noastre i fr s realizm cum incet dar sigur ne indeprtm tot mai mult de El. Un NU continuu lui Isus, ne aduce in situaia de a nu mai percepe corect realitatea i condiia inteioar, chiar crezandu-se c lucrurile sunt bune, cand nu sunt bune de loc. Ca referire istoric, Laodiceea este biserica dinaintea revenirii lui Isus, este cea in care trim noi. In Apoc. 16:15, Ioan folosete imaginea Laodiceei pentru a arta cum va fi biserica chiar inaintea revenirii Domnului Isus. i dac suntem coreci cu privire la semnificaia bisericilor de dinainte, c fiecare reprezint o anumit perioad istoric a erei cretine, atunci este clar c biserica Laodiceea simbolizeaz timpul prezent, timpul pe care noi il trim astzi. Este biserica care se lupt cu probleme autenticitii. Se pare c este biserica ce se avant in mari realizri, dar care are probleme serioase in relaia cu Dumnezeu aceasta uneori lipsete cu desvarire. Este un gand serios pe care ar trebui s-l lum in seam. Se pare c cea de pe urm biseric se afl in cea mai primejdioas situaie. Dac suntem partea a acelei biserici, atunci este timpul s privim cu seriozitate. Doamne, suntem ingrijorai i privim cu seriozitate mesajul ctre Laodiceea. Ne dm seama cat de uor se poate pierde inelegerea realitii; s credem c lucrurile merg bine in via i totui adevrul s fie altul. Te rugm Doamne s atingi inimile noastre cu simmantul realitii, dar in acelai timp Te rugm atinge inimile noastre cu dragostea Ta i acceptarea in

Isus Hristos. Prin aceast acceptare total s avem curajul s acceptm realitatea, curajul de a cuta drumul inapoi spre Tine, lsand ua inimii deschis pentru a intra. In Numle lui Isus, Amin! VIII. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea I Cartea Apocalipsei ne spune c Mielul este vrednic s ia i s deschid Cartea. i? Ce insemntate poate avea acest lucru pentru mine i pentru tine astzi? Cele apte sigilii i cele apte trambie reprezint partea care ridic cele mai mari 106 dificulti comentatorilor decat oricare alta din Apocalipsa cap. 4-11. Urmtoarele cinci prezentri, inclusiv cea prezent, se va concentra asupra cap. 4-7, oferind in acelai timp detalii in interpretarea cap. 4 i 5. Uneori, procesul de inelegere pare greoi, dar bucuria vine atunci cand pe msur ce studiem imaginile incep s prind form in mintea noastr. Pentru a inelege semnificaia textelor i pasajelor mai dificile, ne vom lua timp s privim in paralel detaliile i iamginea in ansamblu. Ceea ce vom face in aceast prezentare este s facem o trecere in revist a cap. 4-7. Vom vorbi apoi despre legturile cu VT; modul in care pasajul se aeaz in cartea Apocalipsei ca intreg; vom incerca s descoperim impactul evangheliei asupra acestui pasaj. Interpretarea nu trebuie s fie bazat pe sentimentele noastre, pe o raportare la evenimentele curente, ci pe ceea ce gsim in text, pe ceea ce textul insui ne comunic, pe ceea ce autorul a intenionat s transmit atunci cand a scris cartea. Coroborand metodele discutate in prima parte i determinand i intenia autorului pe care a vrut s o transmit, putem de aici s cldim pe un teren mai sigur care sunt implicaiile vizavi de timpul nostru, timpul istoric de-a lungul erei cretine i de locul nostru in planul lui Dumnezeu.

Doamne Ii dorim din nou prezena i Ii mulumim pentru ea. In Numele lui Isus, Amin! 1 Apocalips 4 a vrea s incep cu Apoc. 4 primul capitol al pasajului celor apte sigilii pe care v-a ruga s-l citii de mai multe ori. Acum a vrea s v intreb care a fost cuvantul cheie in acest capitol? Poate fi considerat aici un cuvant ca fiind central? V-a sugera c acest cuvant crucial este tron. Apare de 14 ori in acest capitol acest cuvant nu doar c apare iar i iar de-a lungul capitolului, dar pare c el devine centrul a tot ce se intampl in acest capitol. Lucrurile se intampl la tron, in imprejurimile lui, in afara lui, in faa lui, de jur imprejurul tronului. In mod constant tronul este asociat cu diverse prepoziii de direcie i localizare. In concluzie, totul in capitol se centreaz pe tron. Dar ce este un tron? Ce reprezint el? Reprezint dreptul de a guverna. Cel care st pe tron, are dreptul s conduc peste un anumit teritoriu, peste o colectivitate, o naiune. Ca atare, a sugera c problema principal in discuie in acest capitol, este dreptul de a guverna i cum este ineles acesta in locurile cereti. Acum o alt intebare: Care credei c este pasajul cheie din VT pe care se bazeaz Apoc. 4? A sugera viziunea tronului din Ezechiel 1:4-10, 13, 18, 26. Ai observat asemnrile dintre cele dou pasaje biblice? In gr. cele dou texte, au 33% cuvinte identice. Ezechiel 1 este o paralel structural la Apoc. 4. Mai sunt alte patru texte importante din VT legate de Apoc. 4 i anume: Dan. 7 o viziune a slii tronului ceresc; Isa. 6 o scen din Sanctuarul din ceruri, iar expresia Sfant, Sfant, Sfant se gsete in Apoc. 4; Exod. 19:6 preoi i regi; i 1 Regi 22 o viziune a lui Mica in care i se infieaz tribunalul ceresc unde Dumnezeu vorbete diferiilor ingeri care merg incoace i-n colo, preocupai de guvernarea cereasc. Ce au in comun aceste

cinci pasaje biblice? Toate au central tronul lui Dumnezeu, patru se bazeaz pe imaginea tronului ceresc i una pe cea a tronului pmantesc Exod 19 in timp ce poporul Israel era adunat la muntele Sinai, Dumnezeu S-a aezat pe munte ca pe un tron. Toate aceste pasaje sunt pasajele tronului din VT. In Apoc. 4 este prins laolalt tot mesajul VT cu privire la tron. Ce scen ni se permite s vedem in Apoc. 4? E un moment specific, sau este o descriere general a slii tronului din cer? A sugera c avem o descriere general; de exemplu, Apoc. 4:2 nu e niciun semn c ceva nou urmeaz s se intample, este doar o imagine a tronului i a cuiva stand pe el. Nu avem o aezare a tronului i inaintare a cuiva ctre el ca in Daniel 7:9; nu avem scene in care s vedem sala tronului pregtit, reconstruit, sau lucruri incepand sau terminandu-se. Pur i simplu, Ioan intr in sala tronului i tronul este acolo. Se pare c v. 9 clarific acest aspect expresia cand aceste fpturi vii..., sau ori de cate ori fpturile se pleac, sau btranii, etc, in gr. face referire 107 la o descriere repetitiv, aciuni care au loc normal, obinuit. Deci imaginea in Apoc. 4 nu implic un moment special, nu reprezint un moment specific in timp in istoria pmantului sau cerului, ci o scen general de adorare, o scen general prin care facem cunotin cu sala tronului ceresc i cum arat ea. Nu se are in vedere nici un moment specific. 2 - Apocalips 5 a vrea s mergem acum la Apoc. 5. Procesul prin care v voi conduce, este unul de observare. A vrea s ne experimentm s fim mult mai ateni in studiul Bibliei aa incat, in timp ce o citim, totul s capete sens de oriunde am privi. Mi-aduc aminte de leciile de fotografie cand profesorul ne-a cerut s fotografiem copaci. Trebuia s-i fotografiem in orice variaii: cate unul, mai muli, o pdure, doar ramuri, numai rmurele, numai muguri, etc. Am fcut un film intreg numai cu copaci de diferite forme, mrimi, nuane, etc. A fost ceva

fascinant pentru c am inceput s m uit la ei aa cum n-am fcut-o niciodat mai inainte. Scopul studiului a fost observarea mediului inconjurtor, sau cel puin in situaia de fa a unui element aa cum nu se face i nu se observ in mod obinuit. A vrea s invai acelai lucru: s observai textul din toate unghiurile cuvinte cheie, intrebri cu privire la mesajul timpului pentru care a fost scris i apoi aplicaii; dac este vorba despre un moment specific in timp sau doar o descriere general; v invit deci s fim ateni la Apoc. 5. Acum, c l-ai citit, este un anume timp implicat, sau e o descriere general ca in Apoc. 4? Cred c v tiu rspunsul: aici este un anumit moment, este o scen particular, specific, o scen de criz; este o criz in sala tronului ceresc; toate acele scene, momente de laud i inchinare i adorare inceteaz brusc, toi inceteaz s mai spun ceva i ii indreapt privirile in fa s vad ce se intampl. Este anticiparea a ceva ce trebuie s se intample, aa c se face o linite total. O scen total diferit de cea din cap. 4. Care-i problema? Existena unei cri pe care nimeni nu o poate deschide. In momentul acesta nu e clar de ce este aa de important cartea, dar e clar c e important ca cineva s fie gsit ca s o deschid. Soluia pentru criz, este s fie gsit persoana vrednic, s poat face aceasta. Dac a intreba care sunt cuvintele cheie in acest pasaj, probabil c mi-ai spune din nou tronul, sau sunt i altele? i probabil c cel mai important ar fi vrednic care s merite, expresie care apare de nenumrate ori de 4 ori in acest capitol cutarea persoanei merituoase i adorarea atunci cand este gsit. Alte cuvinte cheie mai sunt: Cartea i Mielul. Avem un eveniment de criz. In joc se pare c este meritul de a rmane pe tron. Astfel, cuvintele Vrednic, Cartea i Mielul, sunt cuvintele cheie ale pasajului. Cuvantul vrednic pare s fie luat din cap. 4:11. Iari, aici avem un moment specific in timp i nu o descriere general. O s ne intereseze la un moment dat cand are loc acest eveminent

pentru c este legat de istoria pmantului nostru i a fost unul decisiv, probabil momentul unic al tuturor timpurilor. Unde gsim referire in VT? Daniel 7 devine mai semnificativ acum decat Ezechiel 1. Daniel 7:9-14 ai observat paralelele? In ambele pasaje, avem pe Dumnezeu pe tron; avem o referire la cri; in ambele pasaje apare o a doua persoan divin dup ce prima a fost prezentat; in ambele, impria a fost dat celui de al doilea prezentat; in ambele sunt prezeni sfinii in Apoc. 4 cei 24 de btrani sunt un tip al omenirii mantuite (se va discuta pe larg in ultima prezentare din aceast serie); in ambele sunt mii i mii de ingeri; deci Daniel 7:914 este o paralel structural la Apoc. 5. Ce-l face pe acest miel s capete valoare? Acesta pare s fie punctul central al pasajului. Cum a devenit i cum dovedete el c merit? Apoc. 5:5 Leul din seminia lui Iuda a reuit s deschid cartea. Deci e clar c ceea ce-l face valoros, este faptul c a putut, a reuit s rup peceile; in v. 6 descoperim i alte aspecte care-L calific mai intai leul a devenit miel, iar mielul simbolizeaz umanitatea lui Isus. Dar nu numai atat, El nu numai c a devenit o fiin uman, El a i murit ceea ce a cptat o enorm semnificaie vv. 9 i 12 moartea Mielului L-a 108 fcut valoros. In al treilea rand, Mielul este de asemenea divin v. 13. A devenit Om, a murit i a fost divin. Ca s fi fost deschis cartea, aceast persoan trebuia s fie in acelai timp divin i uman i s moar. Aceasta fiind o combinaie unic i incredibil. Unul singur in intreaga istorie a avut aceste trsturi. Aceasta Il face pe Mielul din Apocalipsa atat de special. Ai putea intreba: de unde tiu c mielul e divin? Lui I se cant osanale la tron, alturi de Tatl; dar cum tim c lucrul acesta este semnificativ? Privind din nou peste cap. 4 i 5, descoperim o serie de imnuri in aceste pasaje. In mod constant, personaje din anturajul tronului cant imnuri de laud. Sunt cinci asemenea imnuri. Primul pasaj de osanale este in Apoc. 4:8 in

care iese in eviden expresia: Sfant, Sfant, Sfant, apoi in Apoc. 4:11 in care Dumnezeu este ludat fiind Creatorul. A treia cantare este in Apoc. 5:9-10 Mielul este ludat aici pentru c a murit pe cruce. In Apoc. 5:12 este cea de a patra in care Mielul este din nou ludat i in care sunt folosii diferii termeni in aclamare. Al cincelea imn este in Apoc. 5:13 Cel care st pe tron impreun cu Mielul sunt onorai laolalt. Astfel, din totalul de cinci imnuri, primele dou sunt pentru Cel care st pe tron, urmtoarele dou pentru Miel i ultimul este pentru amandoi. Acest ultim imn devine punctul culminant. Primele dou imnuri sunt pentru Tatl, urmtoarele dou sunt pentru Isus i ultimul, care devine punctul culminant, pentru amandoi deodat. Intregul pasaj din Apoc. 4 i 5 merge crescand spre un punct maxim, unde Mielul st alturi de Tatl pe tronul Universului. Exist un indiciu care ne arat cat de important este acest v. 13. Am observat cum cele cinci imnuri merg toate intr-un crescendo. Cine cant primul imn? Cele patru fpturi vii 4:8. Pe al doilea cei 24 de btrani v. 11. Pe al treilea cele patru fpturi vii i cei 24 de btrani 5:9-10. Observai cum crete numrul celor implicai? Pe al patrulea, toi acetia impreun cu mii de mii de ingeri vv. 11, 12. In al cincelea imn orice fptur din cer i de pe pmant, din intregul Univers se altur. Ei aduc onoare Mielului care st alturi de Tatl pe tron; astfel punctul culminant al cap. 4 i 5 este de a inla pe Miel la un statut de egalitate cu Tatl, statut pe care in mod clar, potrivit i altor texte NT l-a avut de dinainte; am observat in Apoc. 1 c Isus pretinde c este Yahweh din VT, dar acum, dup moartea Lui, este o nou aclamaie de glorie pentru El. Deci totul in cap. 5 se centreaz pe cine este Mielul i pe meritele Lui; totul caut s rspund la intrebri de genul: Cine este El?, Ce face? i De ce este vrednic? 3 - Apocalips 6 ce se intampl in cap. 6? este clar c el se bazeaz pe cap. 5, unde este o criz major in sala tronului ceresc. Observm o Carte in mana Tatlui; este sigilat, inchis,

nimeni nu o poate deschide, i pare c de ea depind destinele intregului Univers. O persoan vrednic trebuie gsit pentru a desigila acea Carte, o persoan vrednic este gsit in persoana Mielului, care ia Cartea i primete aclamaie din partea tuturor participanilor la scena respectiv. In cap. 6 vedem consecinele faptului c Mielul a inceput s deschid Cartea. Tot ce se intampl in cap. 6 se intampl ca rspuns la desigilarea Crii odat cu ruperea primului sigiliu. Dar se ridic o intrebare: Sunt peceile coninutul Crii, sau nu? Cu alte cuvinte, cand Mielul rupe sigiliile, coninutul Crii este revelat bucat cu bucat i odat cu ruperea celui de al aptelea sigiliu avem infiat intreg coninutul Crii, sau coninutul urmeaz s fie revelat dup ce toate cele apte pecei au fost rupte? Este o intrebare foarte important, crucial, pentru a ti cum trebuie interpretat acest pasaj. Exist dou moduri in care putem citi acest pasaj. In antichitate erau dou feluri de cri: 1 sulul o bucat de hartie lung, rulat, care era citit prin desfurare descoperind ce scria acolo pe msur ce sulul se derula. 2 al doilea tip era Codexul un set de foi legate impreun intr-o parte, cusute sau lipite i era citit dand paginile i nu ruland ca la sul. In zilelel lui Ioan, Codexul era o invenie foarte nou, nu iim cu mare precizie cand a fost inventat, dar e clar c puin dup scrierea Apocalipsei Codexurile au devenit obinuite. 109 Presupunand c ambele erau in circulaie, pe care dintre cele dou variante a avut-o Ioan in minte? Cand Ioan vorbete despre o carte sigilat, vorbete el despre un sul rulat i pecetluit pe

dinafar? Ceea ce inseamn c dac este un sul, nu-i poi vedea coninutul decat dac mai intai ii rupi toate sigiliile i apoi desfori treptat sulul. Ca atare, dac Ioan a avut in minte imaginea sulului, inseamn c in Apoc. 6 noi nu vedem coninutul lui, ci doar evenimente asociate cu procesul ruperii peceilor. Dac referirea a fost la un Codex (o carte probabil ca Biblia pe care o ai), atunci era posibil s fie sigilate poriuni din Carte (poate 100-200 de pagini) i astfel trebuie s rupi acele sigilii pentru a avea acces la coninutul paginilor respective. Dac acea carte este un codex, atunci ruperea sigiliilor va descoperi mai mult i tot mai mult coninutul Crii. Care dintre cele dou poate fi? Din fericire, Ioan nu ne las in incertitudine. Rspunsul il aflm in cap. 6:14 Cerul s-a strns ca o carte de piele... in gr., pentru acest sul este folosit biblos, sau biblon, ceea ce noi normal traducem cu carte, ins traducerea NIV este cu sul pentru c a recunoscut ceea ce avea Ioan in minte atunci cand a scris. De unde tim ce este un sul? ...pe care o faci sul expresia aceasta (infurandu-se), este cea care ne arat ce inelegea Ioan prin carte. Pentru el, Cartea era ceva ce se putea infura sau desfura, ca atare este un sul. Astfel, evenimentele din cap. 6, nu sunt coninutul crii, cartea nu poate fi citit pan nu sunt rupte toate peceile. O alt intrebare: evenimentele din cap. 6 au loc pe pmant, sau in ceruri? Este destul de clar c imaginea Mielului rupand peceile, are loc in ceruri, dar evenimentele care vin ca o consecin a ruperii sigiliilor unde au loc? Nici de data aceasta Ioan nu ne las in necunotin vv. 4 i 8 privesc pmantul. De asemenea vv. 14-17 vorbesc despre evenimente care au loc pe pmant pe msur ce peceile se rup una dup alta. In contrast cu cap. 4 i 5, unde evenimentele au loc in ceruri, cap. 6 prezint evenimente care au loc pe pmant.

Care este concluzia acestui capitol? Unde se termin evenimentele din cap. 6? Ruperea sigiliilor se incheie odat cu revenirea lui Isus Hristos i a evenimentelor care-l marcheaz vv. 14-17. In v. 17 se arat c acel timp este numit marea Zi a Domnului. Dac vrem s structurm pasajul, am putea impri cap. 6 in trei pri: 1 vv. 1-8 cei patru clrei. 2 vv. 9-11 scena altarului ruperea peceii a cincea. 3 vv. 12-17 Ziua Domnului marile evenimentte care insoesc finalul istoriei acestui pmant i revenirea pe nori a Domnului Isus. S ne oprim puin asupra fundalului VT. Textele din VT referitoare la cap. 6, au in vedere aceeai tem ca in cap. 4 i 5? Fundalul de baz al VT pentru cap. 4 i 5 se centreaz asupra tronului. Sunt pasajele slii tronului ceresc, ca baz de inelegere a Apoc. 4 i 5. Care este baza, fundalul VT pentru Apoc. 6? Este unul total diferit. El nu se mai axeaz pe tronul ceresc care acum apare doar odat in cap. 6, baza este pe blestemele in urma inclcrii legmantului, potrivit limbajului VT. Paralela structural esenial a acestui capitol merge inapoi la toate pasajele VT care au legtur cu blestemele clcrii legmantului. Cu alte cuvinte, in timpurile VT Dumnezeu a fcut un legmant cu poporul Su. El le-a spune: Dac vei asculta..., Dac vei coopera cu Mine..., Dac vei dori s lucrm impreun intr-o relaie de parteneriat, toate aceste lucruri bune ale legmantului vi se vor intampla...; Dac ins M vei respinge, dac v vei revolta impotriva Mea, toate aceste consecine care decurg din inclcarea legmantului vi se vor intampla aceste blesteme vor veni. Binecuvantrile i blestemele sunt destul de dificil de ineles. Imi amintesc de o situaie din oraul in care locuiam trebuia construit un pod i companiei i s-a spus: Dac-l terminai mai devreme fa de data stabilit, vei primi un bonus; dac terminai mai tarziu, vei primi o penalizare. Evident c muncitorii s-au mobilizat i au

catigat bonusul. Cam aa este i cu binecuvantrile i blestemele pentru cei care respect sau nu 110 legmantul. Pentru cei care ascult i respect legmantul sunt binecuvantri, rspltiri, in timp ce pentru cei care-l incalc, care se rzvrtesc impotriva lui Dumnezeu, consecinele sunt blestemele care decurg din el. Este la fel cu un contract din zilele noastre. Ceea ce descoperim in Apoc. 6 este o intoarcere constant ctre pasajele care vorbesc despre consecinele inclcrii legmantului. Ne vom ocupa de patru pasaje VT care folosesc acelai limbaj ca in Apoc. 6:1-8. Practic, paralelele sunt atat de ajuttoare in inelegerea simbolismului celor patru clrei i fr aceast intoarcere ctre pasajele VT nu l-am inelege. Doamne este minunat s deschizi Cuvantul Tu. Este minunat s-l studiezi i s caui inelegeri cat mai adanci in el. Te rugm s ne ajui in acest proces al cutrii i inelegerii Cuvantului. S ne vorbeti prin mesajul su i s invm in fiecare zi mai mult din Cuvantul Tu. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! IX. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea II Ce vrea s spun Biblia atunci cand menioneaz faptul c Isus st la dreapta Tatlui? Ce semnificaie are acest lucru pentru noi astzi? Doamne, ne apropiem din nou de Cuvantul Tu i pentru aceasta dorim s ne oferi acel spirit de invare. Stm in faa unor pasaje destul de dificile, motiv pentru care Te rugm s deschizi minile noastre i inimile noastre i s le pregteti pentru o inelegere clar i corect a Cuvantului. In Numele lui Isus, Amin! Inainte de a ne ocupa de aspectul central al studiului prezent i anume: momentul in care Mielul a luat Cartea, care a fost momentul istoric cand acest eveniment decisiv a avut loc, vom continua studiul cap. 6 i 7.

1 - Apocalipsa 6 s ne ocupm mai intai de cap. 6, pentru c doar atunci cand vom avea o privire general a cap. 4-7 i o inelegere general a evenimentelor descrise in aceste capitole, abia atunci vom inelege mai clar evenimentele in detaliu din cap. 5 timpul istoric cand Mielul a luat Cartea. In studiul trecut ne-am ocupat de blestemele care vin in urma clcrii legmantului i am ineles c in spatele celor patru cai din Apocalipsa, sunt blestemele legmantului din VT. De asemenea am ineles c exist patru pasaje importante in VT care vorbesc despre acest lucru. Ne vom ocupa in continuare de abordarea lor: 1 primul pasaj se gsete in Lev. 26:21-26. Privindu-l, vom descopri paralele extraordinare cu Apoc. 6:1-8. Nu trebuie s ne chinuim prea mult in inelegerea paralelismului. Ambele vorbesc despre plgi ineptite, despre sabie, foamete, ciumi i fiare slbatice. In ambele se spune c painea va fi cantrit cu cantarul din cauza groazei, spaimei, panicii. Lev. 26 este textul rdcin pentru blestemele expuse mai pe larg dup aceea. Aici sunt consecinele preliminare. Cea din urm consecin a neascultrii de ctre israelii, va fi exilul. 2 al doilea pasaj care vorbete despre consecinele clcrii legmantului, este Deut. 32:23-25. Din nou avem sabie, foamete, ciumi ca fiind consecine ale clcrii legmantului. In ambele pasaje Levitic i Deuteronom cei care vor suporta aceste consecine sunt israeliii, cei care au intrat in legmant cu Domnul; ei sunt cei care au ascultat sau au euat in ascultarea lor fa de legmant. Aceste texte nu au in vedere pe dumanii poporului lui Dumnezeu, ceea ce ar insemna c cei patru cai din Apoc. 6 nu privesc pe cei care n-au de-a face cu Hristos, pe necretini, oameni care sunt in afara legmantului, ci cu cretini, cu cei care s-au legat prin legmant c-L vor asculta pe Dumnezeu. Dac ne indreptm spre Deut. 32:41-43 observm o diferen intre primul pasaj i acesta aici accentul nu mai e pe poporul lui Dumnezeu, care nuL ascult pe Dumnezeu i drept consecin primete blestemele legmantului, ci pe dumanii Lui,

111 iar Dumnezeu ii atac in favoarea poporului Su. El Se rzbun pe ei in folosul poporului Su. Deci consecinele legmantului clcat se manifest diferit in dou circumstane diferite. Ceea ce se intampl aici, nu este altceva decat ilustrarea unei teme foarte, foarte comune in VT. Dumnezeu face un legmant cu poporul Su. Le ofer unele fgduine, menioneaz anumite clauze contractuale i dac ei ascult, primesc binecuvantri, implinirea promisiunilor fcute ca rsplat, etc., iar dac nu ascult, consecinele vor fi acele blesteme inscrise in legmant. Ceea ce este tipic VT, este faptul c atunci cand poporul lui Dumnezeu devine neasculttor, Dumnezeu Sa folosit atunci de dumanii poporului Su, naiuni precum egiptenii, babilonienii, ca implinitori sau executori ai pedepselor Lui. Ei veneau i loveau, chinuiau poporul aducand sabia cu ei era ca un asediu asupra poporului. Dac poporul nu se intorcea la ascultare i continuau s fie rzvrtii, pedeapsa final i cea mai grea, consecina cea mai dureroas, era ducerea in exil. Astfel, aceste naiuni strine de poporul Israel, au fost folosite drept instrumente ale lui Dumnezeu care s indeplineasc planul Su in ceea ce privete legmantul. Este un concept interesant executorii legmantului lui Dumnezeu sunt adesea vrmaii lui Dumnezeu; ei vin i aduc asupra poporului neasculttor, acele consecine ale neascultrii de legmant, acele blesteme. Privind i altfel lucrurile, am putea spune c atunci cand poporul nu mai asculta de Dumnezeu, ei pierdeau puterea Lui protectoare care inea la distan naiunile vrmae. Astfel, Dumnezeu permitea acelor naiuni s devin disciplinatorii i judectorii poporului Su. Dar, ceea ce era tipic acestor naiuni strine era faptul c ele cdeau in extrema plcerii

de a persecuta poporul lui Dumnezeu i deseori Dumnezeu le-a spus: Ai mers prea departe. Vam invitat doar s-i atingei puin, dar voi i-ai sufocat de tot. i ele insele cad sub judecata lui Dumnezeu pentru a-i fi supraevaluat rolul. Cu acest fundal in minte nu mai este atat de greu s inelegem Deut. 32. Mai intai Dumnezeu intr la judecat cu propriul Su popor din cauza neascultrii de legmant, apoi, ii indreapt judecata Sa impotriva acelora pe care i-a folosit ca instrumente disciplinatoare, dar care au mers prea departe, simind plcere in a distruge. Blestemele din Levitic 26 i Deuteronom 32 au devenit atat de familiare israeliilor, incat s-au transformat in stereotipuri (sistem de reflexe condiionate care se formeaz datorit repetrii in aceeai succesiune a condiiilor din mediul inconjurtor; fig. care se repet in aceleai condiii, care este mereu la fel, neschimbat, obinuit, banal). Oridecate ori vorbeau de vremurile grele ce le stteau inainte, foloseau cuvintele: rzboi, foamete, ciumi. Gsim aceste imagini de nenumrate ori in Ezechiel, Ieremia, ca teribile consecine ale neascultrii cri care se concentreaz pe consecinele neascultrii, in mod special pe cea final exilul babilonian i care repet mereu i mereu acest concept de: rzboi, foamete i ciumi. 3 de exemplu: Ezech. 14:12-21 observm cum cuvinte precum: rzboi, foamete i ciumi devin imagini stereotip ale consecinelor neascultrii; imagini care se repet iar i iar, aproape in aceeai ordine pentru a descrie teribilele consecine ale ruperii legmantului incheiat cu Dumnezeu. 4 un alt pasaj care st la baza inelegerii Apoc. 6, este Zah. 1:8-17 pasajul prezint situaia israeliilor spre sfaritul exilului babilonian. Aceast fascinant imagine a celor patru cai,

similar celor din Apoc. 6 prezint idea c Dumnezeu ajunge la punctul cand consider c poporul Lui a fost pedepsit suficient i c e timpul ca s fie restaurat, s se intoarc in ara lor; consecinele neascultrii i-au fcut efectul. Dar acum, judecata lui Dumnezeu se intoarce impotriva Babilonului, care intre timp a intrecut msura impotriva poporului Su. Ceea ce observm deci in figurile de stil, in imagistica din spatele celor patru clrei din Apoc. 6, este tema de baz a neascultrii i consecinele ei. Blestemele inclcrii legmantului reprezint fundalul VT pentru inelegerea NT. Ceea ce este important s reinem este faptul c blestemele 112 lui Dumnezeu au dou faze: 1 prima dat, cad asupra poporului lui Dumnezeu, dar 2 dup aceea cad asupra dumanilor lor. Acest fel de manifestare, pare s se menin i in Apoc. 6:1-8 consecinele neascultrii par s vin peste poporul lui Dumnezeu. Abia in cap. 7 avem o reinoire a acestor consecine i unde blestemele cuprind lumea intreag. Astfel aceast concept al dublei primejdii care vine ca o consecin a neascultrii de legmant pare c se afl in spatele inelegerii cap. 6 i 7 din Apocalipsa. Are Apoc. 6 ceva in comun i cu era cretin? Pentru a inelege mai bine ar trebui comparat Apoc. 6 cu Apocalipsa sinoptic predica lui Isus de pe Muntele Mslinilor Mat. 24, Marcu 13 i Luca 21 unde Isus vorbete despre sfaritul lumii i despre evenimentele care vor duce la aceasta. Interesant este faptul c nici o alt parte a Apocalipsei nu se potrivete mai bine cu aceste texte ca Apoc. 6. In fiecare dintre ele este vorba despre predicarea evangheliei. In fiecare caz este rzboi, foamete i ciumi; persecuii, semne cereti, cutremure, foamete, etc. Este clar c pasajul NT din spatele Apoc. 6 este cel raportat in cele trei evanghelii sinoptice. Astfel trebuie s fim foarte ateni i la intregul fundal al VT i NT atunci cand ne apropiem de Apoc. 6,

pentru c acest pasaj ne ofer baza inelegerii evenimentelor din intreaga er cretin; Apoc. 6 este exact ca i apocalipsa sinoptic, care face acelai lucru. Aceste evenimente sunt vzute in Apocalipsa ca i consecine ale deschiderii Crii de ctre Miel. Istoria erei cretine este istoria in care evemimentele se afl sub controlul Lui, sub controlul Celui care este vrednic s deschid Cartea. B Apocalipsa 7 care este cadrul acestui capitol? cum se raporteaz acest capitol la ceea ce este inaintea lui? Se pare c el este rspunsul la intrebarea din Apoc. 6:17 acest capitol ofer rspuns la intrebarea care se ridic chiar la sfaritul cap. 6 ...Cine va putea s suporte marea Zi a venirii Domnului? Cand ziua final, numit Ziua revenirii Domnului va sosi, cine va fi in stare s stea? Aceasta este intrebarea cu care se incheie cap. 6. Rspunsul la aceast intrebare este dat in dou feluri in Apoc. 7: (a) mai intai cei 144.000 care au fost sigilai vv. 18; (b) pe de alt parte o mare mulime vv. 9-17. Se pare c scopul Apoc. 7 este de a da rspuns la intrebarea: Cand Isus vine, in acel context istoric tulburtor, cine va sta de partea cea corect? Cine va fi gsit credincios? Care credei c este pasajul cheie din VT pentru Apoc. 7? V-a sugera Ezech. 9:1-7 unul dintre cele mai tulburtoare i serioase pasaje din intreaga Biblie. S ne imaginm c ne-am afla in acel cadru istoric privind i ateptand s vedem care sunt consecinele primirii sau lipsei acelui semn pe frunte. Aici este o descriere intr-o form simbolic a evenimentelor ce urma s aib loc la distrugerea Ierusalimului in 586 BC. Ierusalimul urma s fie invadat de babilonieni, poporul urma s fie dus in exil i in acel proces, muli urma s fie ucii. Dar Dumnezeu face distincie intre cei credincioi, de partea Lui, care plangeau starea general a naiunii i pcatele car au dus la acea stare de lucruri i cei care urmau de fapt s fie mcelrii mai intai cei din Templu i apoi cei din cetate. Se pare c in Apoc. 7 avem o privire

asupra catorva evenimente de la sfaritul timpului, cand acel exil babilonian va reveni in actualitate, va fi reluat i retrit. Din nou va fi o judecat, din nou vor fi semne pe frunte tim c aceste teme sunt atat de comune intregei cri a Apocalipsei din nou lumea va fi chemat la judecat i din nou Dumnezeu ii va salva pe cei credincioi Lui. S revedem rapid ce am descoperit in cap. 4-7? In cap. 4 o descriere general a slii tronului ceresc, nu s-a avut in vedere un moment special. Cap. 5 un eveniment de inceput, decisiv luarea sulului i ruperea celor apte pecei; acest eveniment special este urmat de alte apte evenimente ruperea celor apte pecei el se incheie cu punctul culminant al istoriei noastre odat sigiliul al aselea i al aptelea i evenimentele intercalate ale cap. 7 evenimentele finale de la sfaritul lumii. Astfel, ceea ce avem in cap. 4-7 este un moment decisiv 113 in ceruri, urmat de o serie de evenimente pe pmant, cu punctul culminant revenirea lui Isus. Dar pentru a inelege acest pasaj, mai trebuie s surprindem un amnunt i anume: cand este punctul de inceput al tuturor acestor evenimente? Avem o serie de evenimente care ne conduc sigur ctre finalul istoriei noastre, dar cand incep ele? Care este momentul istoric pe care il putem socoti ca declanator al acestor evenimente? Este clar c Apoc. 5 vorbete despre un moment specific, decisiv, in istoria intregului Univers, nu numai al pmantului nostru i care a afectat aceast istorie. Un eveniment atat de semnificativ incat nici chiar Insui Dumnezeu nu-l poate rezolva. Singurul care-l poate rezolva, este o persoan unic i special. Cand acea Persoan a luat cartea i i-a rupt peceile, a declanat o serie de evenimente in cer i pe pmant care merg spre punctul culminant al istoriei pmantului. Dar cand ia Mielul Cartea i cand incepe s-i rup peceile? Putem ti? Eu cred c da!

Vom incepe aceast tem, care are menirea de a rspunde la aceast intrebare acum i vom continua in urmtoarea prezentare. Vom urmri cinci dovezi in sensul acesta: I Apoc. 3:21 a vrea s incep cu Apoc. 3:21 v amintii de principiul duodirecionalitii? Acest principiu sugereaz faptul c un anumit eveniment in Apocalipsa, poate indrepta atenia atat la trecut cat i la viitor. Un anume eveniment devine punctul culminant al mai multor evenimente intamplate anterior i totodat reprezint introducerea la o alt serie de evenimente care se vor intampla dup el. Un astfel de text, este Apoc. 3:21 i cand vom descoperi legtura lui cu Apoc. 4-7, vom incepe s inelegem Cand Mielul a luat cartea in mainile Sale. Apoc. 3:21 sunt descrise patru evenimente importante, decisive i o paralel intre ele. Primele dou sunt paralele cu ultimele dou. Primele dou in comparaie cu ultimele dou. Biruina i ederea intreun cu Isus pe tron, au amandou de a face cu oamenii lui Dumnezeu, iar in cea de a doua seciune, biruina i ederea cu Dumnezeu pe tron, reprezint experiena lui Isus. A vrea s abordm acum problematica timpurilor in aceste evenimente decisive: 1 Celui care biruiete... in gr. este timp prezent continuu cu alte cuvinte, aceast biruin este un eveniment care nu se oprete niciodat de-a lungul erei cretine. Oriunde exist cretini, in orice timp istoric, trebuie s fie i biruin. Este ceea ce trebuie s fac orice cretin in orice timp i in orice loc i anume de a invinge, de a fi biruitor. Dar cum va invinge un cretin? Cum va obine el biruina? Apoc. 12:11 imagine care completeaz pe cea din Apoc. 3:21. Oiunde se afl cretini, raiunea lor de a exista, este aceea de a birui. 2 i cand vor sta mantuiii cu Isus pe tron? Timpul folosit in gr. este viitor. ...i voi da s ad... Avem descrise dou realiti: una prezent continuu i una viitoare. Pentru c poporul lui Dumnezeu biruie in prezent, vor primi in

viitor o rsplat; dar interesant este faptul c in comparaie cu Isus, evenimentele sunt un aorist. Biruina lui Isus i ederea Sa pe tron alturi de Tatl, sunt evenimente la timpul aorist trecut. Ele au avut loc in trecut. Ele sunt evenimente trecute din perspectiva lui Ioan; Intrebarea este: Cand a biruit Isus? Cand a luat loc pe tron. Cretinii secolului I aveau doar un singur rspuns posibil la aceast intrebare: El a biruit la cruce i a stat cu Tatl pe tron dup ridicarea la cer. Din nou i din nou, de-a lungul NT aceste dou evenimente devin semnificative i decisive. Pe de o parte, crucea devine punctul central al intregei credinei cretine i de cealalt parte, aceast subliniere a ederii lui Isus alturi de Dumnezeu Tatl pe tron. Datorit acestui al doilea aspect, cretinismul poate exista i poate s-i indeplineasc rolul astzi. Este mesajul major al NT. Cand a biruit Isus? Apoc. 5:5-6. a biruit El a triumfat. Avem acelai cuvant ca in Apoc. 3:21 am biruit. Poate nu ai parte de cele mai bune traduceri, dar realitatea este c cele dou cuvinte sunt identice, chiar i in ceea ce privete timpul gramatical. Isus spune: Cum Eu am biruit i am ezut cu Tatl pe tron, in Apoc. 5:5 leul din tribul lui Iuda a biruit aorist indicativ exact 114 acelai cuvant, exact acelai timp. Biruina lui Isus din Apoc. 3:21 i biruina Lui din Apoc. 5:5 sunt exact la fel, identice. Cum a biruit Isus? Cand a biruit Isus? cap. 5:6 Isus a biruit la cruce, a fost Mielul injunghiat care a biruit, iar acum Se afl in mijlocul tronului gat s ia Cartea v.7. Apoc. 3:21 reprezint punctul culminant al celor apte biserici. Este de asemenea punctul culminant al unei serii de promisiuni fcute biruitorilor de Dumnezeu aa cum am vzut

intr-o prezentare anterioar. Dar Apoc. 3:21 nu reprezint numai punctul culminant a ceea ce sa intamplat inainte de el, punctul culminant al fgduinelor fcute ctre cele apte biserici, ci el conine in rezumat, in avans, esena evenimentelor din Apoc. 4-7. Tronul Tatlui este punctul central al cap. 4; biruina lui Isus este menionat in Apoc. 5; ederea pe tron alturi de Tatl este ceea ce se descrie in Apoc. 5:13 Tatl i Mielul stand pe tron impreun sunt proslvii. Observm deci cum dubla analogie a lui Isus din Apoc. 3:21, este implinit in Apoc. 4 i 5 Isus biruiete i st alturi de Tatl pe tron. S ne oprim puin asupra analogiei care se face poporului lui Dumnezeu in Apoc. 3:21. Cand vor fi aezai mantuiii alturi de Isus pe tron? Apoc. 7:9-17 in mod special ultimele trei versete zi i noapte ei sunt inaintea tronului, zi i noapte stau in Templul ceresc impreun cu Isus. Ei sunt suita, alaiul care-L urmeaz oriunde merge El. Astfel, poporul lui Dumnezeu, cei mantuii, sunt vzui bucurandu-se alturi de Isus pe tron in cap. 7 i intrebarea este Cand a avut loc biruina lor? este clar c aceasta a avut loc in Apoc. 6. Iari principiul duo-direcionalitii ne ajut s inelegem unul dintre cele mai dificile pasaje din cartea Apocalipsei. Care este tema central a Apoc. 4-7? Biruina lui Isus (Mielului) i edera Lui pe tron alturi de Tatl pe de o parte Apoc. 4 i 5 i de cealalt parte poporul lui Dumnezeu ducand lupta credinei aici pe pmant Apoc. 6 i rsplata final mantuiii lui Dumnezeu stand pe tron alturi de Isus Apoc. 7. Apoc. 3:21 ne ofer in rezumat esena i substana a ceea ce inseamn cele apte pecei. Apoc. 6 este unul dintre cele mai dificile pasaje din Biblie, dar acum tim c el descrie poporul lui Dumnezeu, experiena lui in lume luptele, zbaterile, eforturile fcute pentru a birui. Avand clarificate aceste aspecte in minte, putem s ne apropiem de inelegerea detaliat a lui.

In Apoc. 5:9-13 este voba despre anul 31 AD cand Domnul a murit pe cruce i a fost apoi inalat la ceruri. Apoc. 5 este inscunarea Lui in sala tronului Universului, in Sanctuarul ceresc. Moartea lui Isus a devenit cauza, motivul in baza cruia s-a trecut la desigilarea Crii. A trebuit s moar pentru a deveni vrednic. A murit pentru a birui. A biruit i acum poate, este vrednic s deschid Cartea. Este clar vizavi de Apoc 3:21 c Isus nu va sta cu Tatl pe tron undeva in viitor, Isus nu va invinge undeva in viitor, ci undeva, in trecut fa de vremea lui Ioan, aceste evenimente avuseser deja loc. In concluzie, o citire natural a Apoc. 5 ne duce la evenimentele din 31 AD, intronarea lui Isus la dreapta Tatlui. V mai aducei aminte ce am spus despre Apocalipsa? C ea este descoperirea lui Isus? Este o carte a NT i ca atare, teologia ei nu este diferit de teologia oricrei cri a NT. Este exact ceea ce ne-a demonstrat aici. Mai abordm un singur pasaj pentru a inelege legtura atat de apropiat a Apoc. 5 cu restul NT Evrei 8:1-2 aici, Isus este Mare Preot ezand la dreapta Tatlui. Din nou acelai cuvant ca in Apoc. 3:21 acelai cuvant, acelai timp gramatical, referire la exact acelai eveniment: biruina Lui de pe cruce care a fcut posibil mijlocirea de acum. Isus a murit pe cruce, a inviat i a fost inlat la cer, S-a aezat alturi pe Tatl pe tron asumandu-i responsabilitatea i autoritatea de rege. Odat ce a implinit aceste lucruri, odat ce i-a asumat autoritatea de rege, El slujete in timpul prezent in Sanctuarul ceresc. Ceea ce vedem in Apoc. 5 este intronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc; este evenimentul decisiv care a avut loc in trecut i 115 care acum face totul posibil face posibil mijlocirea in Sanctuar, face posibil marea judecat care va avea loc in Apocalipsa, face posibil toat aceast slujire in Sanctuar in favoarea poporului Su. Apoc. 5 se repet ca evenimente in NT la ziua Cincizecimii, Isus S-a inlat la

cer, S-a aezat pe tron i a inceput s domneasc ca rege i Mare Preot pentru poporul Su de-a lungul erei cretine. Vom continua in urmtoarea prezentare cu detalii referitoare la acest moment decisiv in istoria noastr i a intregului Univers. Ii mulumim Doamne penru toat buntatea, mila i credincioia pe care le-ai artat pentru noi. Mulumim pentru inelegerea tot mai clar a Apoc. 4-7 i in mod special mesajul Apoc. 5. Te rugm s ne atingi inima i mintea cu slava acestor scene mree, uluitoare. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! X. C d Mielul ia Cartea De unde tim c Apocalipsa vorbete despre zilele lui Ioan? De unde tim c ea vorbete despre zilele noastre? Doamne, din nou ne oprim asupra evenimentului i timpului cand Mielul a luat Cartea; am ineles c este evenimentul decisiv in inelegerea peceilor. Te rugm pentru o msur dubl de inelepciune pe msur ce cutm rspunsul. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! In ultima parte a prezentrii anterioare, incepusem s cutm dovezi care s ne ajute s inelegem cand, in timp, Mielul a luat Cartea; cand a fost acel moment decisiv, acel moment de criz in Sanctuarul ceresc. Am ineles c Apoc. 3:21 deschide ua unei inelegeri clare a acestei probleme. El ne-a artat c biruina lui Isus este crucea, i astfel crucea devine evenimentul decisiv care-L face pe Isus capabil s ia Cartea i s-i rup sigiliile. Momentul cand Isus a luat Cartea, acel moment crucial pentru Univers i pmant deopotriv, a fost crucificarea lui Isus, urmat de inviere i urcare la cer. i mai specific, ziua Cincizecimii, ziua cand Duhul Sfant a fost trimis pe pmant ca o consecin a faptului c Isus i-a luat autoritatea de rege pe tronul Universului alturi de Dumnezeu Tatl. Totui nu vrem s ne limitm doar la un singur fel de

dovezi, ci s descoperim dac aceast presupunere c evenimentele din jurul tronului reprezint timpul cand Isus S-a inlat la cer i a inaugurat Sanctuarul ceresc. Vreau s continum cutarea dovezilor c ceea ce s-a intamplat in sala tronului ceresc, face referire la crucificarea Domnului. II Chiasmul mai intai, a vrea s v reamintii c Apocalipsa este structurat chiastic materialul din prima parte a crii merge in paralel cu cel din a doua parte, ca un fel de scar care urc spre varf punctul culminant al pasajului in discuie. Ca rezultat al acestei inelegeri, Dr. Kenetth Strength a dezvoltat aceast inelegere chiastic a Apocalipsei materialul din prima jumtate a crii este paralel cu cel din a doua jumtate. El a spus c prima parte a Apocalipsei se bazeaz pe realitatea intregii perioade cretine, pe cand cea de a doua se bazeaz, se concentreaz pe evenimente din preajma sfaritului. Cele apte pecei cap. 4-7 se gsesc in prima parte a crii, de aceea ar trebui s se refere la intreaga perioad cretin. Dup cum am observat in studiul anterior, peceile se sfaresc aproximativ odat cu revenirea Domnului Isus potrivit limbajului folosit in cap. 6 acest eveniment este numit Ziua Domnului. Momentul de inceput ins este cel care creeaz probleme in inelegere, ins am ineles c momentul de inceput al sigiliilor este anul 31 AD, cand Mielul ia Cartea odat cu intronarea Lui. De aici inainte, pe toat perioada desfurrii lor, avem de-a face cu era cretin, aa cum ne-am atepta potrivit structurii chiastice. A vrea s notm cateva detalii care vin in sprijinul acesteia. Mai intai, dac comparm scenele de inchinare din 116 Apoc. 4 i 5 cu cea din cap. 19 contrapartea chiastic de la sfaritul crii vom observa c ambele pasaje sunt foarte asemntoare. Ambele conin pe btrani, pe cele patru fpturi vii,

tronul, laudele i adorarea. Totui Apoc. 19 este fr indoial un pasaj aparinand sfaritului. Dumnezeu este ludat pentru distrugerea Babilonului. Pe de alt parte, in Apoc. 4 i 5 Dumnezeu este ludat mai intai pentru creaiune 4:11 i in al doilea rand pentru rscumprare 5:9-13. Apocalipsa 4 i 5 in mod clar se concentreaz asupra evenimentelor de la inceputul erei cretine, in timp ce Apoc. 19 reflect idei de la sfaritul erei cretine, sfaritul timpului. Dar s ne oprim puin asupra Apoc. 7 se sfarete cu eliberarea poporului lui Dumnezeu din necazul cel mare de asemenea Dumnezeu este ludat de ei pentru c i-a eliberat. Avem aici o imagine de la sfaritul timpului? Da! Descoperim c pe msur ce ne deplasm de la Apoc. 4 i 5 pe de o parte, prin Apoc. 6 la Apoc. 7, ajungem la evenimenele timpului sfaritului; ajungem la acelai punct in istorie ca i Apoc. 19. Diferena dintre prima parte a Apocalipsei i cea de a doua parte a Apocalipsei, este c cea de a doua se concentreaz in mod special pe evenimentele care au loc la sfaritul timpului, aproape de sfarit, chiar in preajma lui, in timp ce prima parte se concentreaz asupra intregei ere cretine, incepand cu evenimentele din primul secol i pan la sfarit. Aadar, structura chiastic a Apocalipsei susine idea c evenimentele din cap. 5 reprezint inceputul erei cretine i nu mijlocul sau undeva spre sfarit. Am vzut in prezentrile anterioare cum calul alb din cap. 6 este paralel cu cel din cap. 19. In ambele cazuri, clreul poart coroan dar cea din cap. 6 este una de victorie, in arenele olimpice, pe cand cea din cap. 19 este una a unui rege. Isus, in mod repetat spune c El a biruit, a biruit ca un atlet olimpic i este Cel care a primit cununa biruinei. Dar cand ajungem la cap. 19, Il vedem pe Isus punand capt intregei opoziii de pe pmant purtand acum coroana regeasc.

A vrea s mai urmrim un verset din Apoc. 6 in comparaie cu Apoc. 19 pentru a vedea cat de puternic funcioneaz acest chiasm Apoc 6:10 judec Dumnezeu pe locuitorii pmantului? Rzbun El sangele sfinilor martiri in acest moment al istoriei? Nu! Intrebarea este: Cat va fi pan atunci? In original este: Cat trebuie s mai treac fr s rzbuni i fr s judeci? In momentul istoric al peceii a cincea, judecata final i rzbunarea final a sfinilor inc nu incepuser. Comparm acest text cu contrapartea chiastic Apoc. 19:1-2 la ce punct din istorie suntem acum? Judecata i rzbunarea au avut loc. Apoc. 6 vorbete despre un timp cand judecata i rzbunarea nu au inceput inc, in timp ce Apoc. 19 vorbete despre ele la timpul trecut, s-au intamplat deja. Apoc. 19 face parte dintre capitolele timpului sfaritului. Apoc. 6, la pecetea a cincea, ne aflm inainte de sfarit, dar odat ajuni la a cincea pecete, ne deplasm de-a lungul istoriei. De la Apoc. 5, trecand prin imaginile i simbolistica celor patru clrei, aspect care pare s reflecte judecata lui Dumnezeu chiar de la inceputul erei cretine i mai departe i odat ajuni la cea de a cincea pecete, descoperim c am fcut ceva pai in istorie sunt evenimente rmase in urm, cateva sigilii au fost desfcute: Mielul luand Cartea, este acum in urma noastr; cand ajungem la cea de a cincea pecete, nu suntem inc la sfarit mai sunt inc evenimente care trebuie s aib loc; nu a venit inc vremea judecii finale. S privim puin la Apoc. 6:15-17 aici este o imagine a sfaritului in cadrul peceilor este punctul culminant al erei cretine, incheierea istoriei noastre. Observm paralela cu Apoc. 19:17-18 ambele fac referire la acelai eveniment. Apoc. 19, aa cum am vzut, se afl permanent in sfera evenimentelor sfaritului. Apoc 6:15-17 este pe de alt parte continuarea unei serii de evenimente de-a lungul erei cretine ducandu-le spre timpul sfaritului i odat cu ruperea celei de a asea pecei ajungem la contextul evenimentelor care marcheaz timpul sfaritului.

Revenind, inceputul, momentul istoric al inceputului peceilor, este momentul in care Mielul ia Cartea in mana Lui i aceasta s-a intamplat la inceputul erei cretine. Este clar, potrivit 117 structurii chiastice, c prima parte a crii Apocalipsa i sigiliile acoper intreaga er cretin, micandu-se de la inceputul ei ctre evenimentele care au marcat-o i sfarind prin prezentarea evenimentelor finale ale istoriei pmantului, numite evenimentele sfaritului. De cealalt parte, partea final a Apocalipsei se concentreaz asupra zilelor sfaritului i evenimentelor care le marcheaz. Aceasta a fost a doua serie de dovezi care arat c evenimentele din Apoc. 5 au avut loc la inceputul ereii cretine. III Sanctuarul a treia serie de dovezi o constituie elementele de la Sanctuarul din VT. Le-am analizat amplu in prezentrile anterioare. Voi reaminti doar cateva puncte: 1 am vzut c prima parte a Apocalipsei a fost construit pe serviciul zilnic de la Templul israelit, sau tamid erau candele, ui, jertfa mielului, luarea sangelui i stropirea lui inaintea altarului; arderea tmaiei, linite in cer, sunarea din trambie toate aceste evenimente sunt asociate cu serviciul tamid i acest serviciu zilnic este asociat cu mijlocirea. Este ceea ce se intampl atunci cand Dumnezeu intervine pentru poporul Su. Aa cum tmaia mirosea peste tabra lui Israel in pustie, aa Dumnezeu aplic neprihnirea lui Isus poporului Su. Prima parte a Apocalipsei, fiind bazat pe serviciul tamid, acoper intreaga er cretin. Mijlocirea lui Isus nu se sfarete undeva in timpul istoriei cretinismului, ci are loc nemijlocit pan la inchiderea timpului de prob. Astfel, dac prima parte a Apocalipsei sa bazeaz pe serviciul zilnic de la Sanctuar, susine idea plasrii Apoc. 5 la inceputul erei cretine i nu la sfaritul ei. 2 a doua parte a Apocalipsei este bazat pe srbtorile anuale, srbtorile liturgice ale

anului religios iudaic. Am ineles c srbtorile de primvar sunt asociate cu prima parte a Apcoalipsei. i ele, srbtorile de primvar ii gsesc implinirea in primul secol cretin. Patele a fost implinit odat cu crucificarea Domnului, iar Cincizecimea a fost implinit odat cu incoronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc. Deja am menionat acest aspect i anume c srbtoarea anual care se potrivete exact, precis materialului din cap. 4 i 5 este srbtoarea Cincizecimii. Devine clar c ziua exact in care Isus a fost intronat in Sanctuarul ceresc, a fost ziua Cincizecimii. S citim Apoc. 5:6 text care susine acest concept. Ce s-a intamplat in clipa in care Isus S-a unit cu Tatl pe tron? Spiritul Sfant a fost trimis pe pmant, iar noi numim ziua aceea ziua Cincizecimii. Aadar, srbtoarea iudaic a Cincizecimii se potrivete foarte bine cap. 4 i 5, susinand c momentul istoric cand Isus-Mielul a luat Cartea a fost anul 31 AD, ziua Cincizecimii. A vrea s menionez cele mai bune dovezi care indic c in Apoc. 5 avem inaugurarea Sanctuarului ceresc. Dac aceasta este inaugurarea Sanctuarului ceresc, atunci cand ar fi trebuit s aib loc acest eveniment? Referindu-ne la epistola ctre Evrei, este clar c pe vremea cand Pavel o scria, Sanctuarul ceresc deja funciona. i atunci, cand incepuse? Autorul epistolei este foarte clar i nu las nici un dubiu asupra problemei. Ca rezultat al jertfei Sale, Isus a inviat, S-a inlat la cer i a intrat dincolo de perdea, S-a aezat alturi de Tatl pe tron, devenind slujitor in Sanctuarul ceresc in momentul inlrii Sale. Cartea ctre Evrei indic drept zi a inaugurrii Sanctuarului ceresc, ziua Cincizecimii, in 31 AD. Care este evenimentul cap. 4 i 5? Am ineles din prezentarea anterioar c aproape fiecare articol din Sancturul pmantesc este prezent in Apoc. 4 i 5. Oridecate ori se face referire la un eveniment legat de Sanctuar in cele dou capitole, sunt prezentate in detaliu toate aspectele acelui Sanctuar sunt candelele din Sanctuar, ligheanul, miel, tmaie, coarne, viel, heruvimi, pieptarul marelui preot, etc. Aproape

fiecare element al Sanctuarului mrturisete despre ceva in Apoc. 4 i 5. Mai tim c doar la dou evenimente particip intregul Sanctuar unul este ianugurarea Sanctuarului i al doilea, este Ziua Ispirii. Dar pare clar c nu despre Ziua Ispirii este vorba aici. Nu se vede chivotul. tia Ioan despre el? Desigur, il menioneaz in Apoc. 11:19, dar nu aici. Chivotul devine elementul central, cea mai important pies de mobilier din sanctuar in 118 Ziua Ispirii. Aceast zi este de asemenea asociat cu judecata in iudaism i in VT. tia Ioan despre judecat? Folosete el limbajul judecii? Desigur, de nenumrate ori in cartea Apocalipsei. Cuvinte gr. ca krima, krisis, krino sunt folosite mai mult de 12 ori in cartea Apocalipsei. Dar Ioan nu folosete nici un cuvant in privina aceasta aici, in Apoc. 4 i 5. Nu avem un limbaj al judecii in acest pasaj. Ioan rezerv limbajul pe care-l va folosi pentru judecat pentru cadrul evenimentelor timpului sfaritului. De fapt singura referire la judecat in prima parte a Apocalipsei, este Apoc. 6:10. Dar intrebarea este: Cat timp va mai trece fr s faci judecata? Singurul loc in care se folosete limbajul judecii in prima parte a Apocalipsei, este doar pentru a arta clar c judecata nu are inc loc. Limbajul judecii este cu totul absent in Apoc. 4 i 5 i devine clar c timpul celei de a cincea pecei este cu mult dup evenimentele din cap. 4 i 5; judecata inc nu incepuse. Astfel, dac ar fi aici o referire la Ziua judecii, nu s-ar potrivi in context. Este mai degrab o scen a ispirii vedem btranii cu potire in maini care erau pline cu tmaie i care reprezint rugciunile sfinilor. Dac Apoc 4 i 5 s-ar referi la Ziua Ispirii, ar trebui s avem un limbaj cu referire la Sfanta Sfintelor, in mod special cuvantul gr. naos, care este un cuvant folosit pentru locul special unde chivotul era pstrat. Folosete Ioan acest termen? Da, i destul de des i totdeaun cu referire la Templu i in special pentru acea parte interioar a lui, Apoc. 11:19 fiind un bun

exemplu in acest sens. Acest limbaj este cu totul absent i el in Apoc. 4 i 5, dar apare in a doua parte a Apocalipsei. In cele din urm, dac ar fi Ziua Ispirii, animalul de sacrificat ar trebui s fie nu un miel, ci un ap. Mielul este potrivit pentru ispire, iar aici avem un Miel, foarte potrivit pentru serviciul zilnic, i de asemenea potrivit pentru inaugurarea Sanctuarului ceresc. Este clar c in Apoc. 4 i 5 avem scena inaugurrii Sanctuarului ceresc, care a avut loc i a marcat inceputul erei cretine. IV Cadrul contemporan s ne oprim puin asupra cadrului contemporan, pentru intrirea dovezilor in susinerea celor menionate pan acum cu privire la Apoc. 5. Cum ar fi abordat cineva, contemporan cu Ioan, cap. 5 din Apocalipsa? Exista o singur modalitate de abordare a acestui pasaj i anume, ca pe o realitate ce era deja prezent in primul secol. Nu ne putem gandi c ei credeu c este vorba despre evenimente ale sfaritului, in Apoc. 5. Pe msur ce parcurgem Apocalipsa, descoperim c de multe ori apar scene ale evenimentelor care vor marca timpul sfaritului i cand Ioan vrea s marcheze aceast diferen, lui nu-i este greu s o fac. A susine c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde se afl i c se adreseaz lor funcie de timpul i imprejurrile specifice in care se afl, asta nu inseamn c Apocalipsa nu poate aborda i evenimente care vor marca timpul sfaritului; desigur, cretinii din primul secol se gandeau la sfarit, dar cand Ioan vorbete despre aceasta, este foarte explicit in ceea ce privete limbajul i nu exist confuzie in mintea lor. Limbajul din Apoc. 5 nu ne trimite ctre scenele de final ale istoriei, conceptul teologic cheie in Apoc. 5, poate fi gsit oriunde in NT i este aplicat primului secol i timpurilor de mai tarziu. De exemplu, crucea lui Hristos este o realitate in NT; este gsit aproape in fiecare carte a lui. Crucea devine aceeai realitate i pentru Apoc. 5 care indic spre sec. I. Incoronarea lui Isus era un eveniment deja fptuit pentru NT. Intronarea lui Isus este tema cheie in Apoc. 5. Inaugurarea noastr ca preoi i regi,

avesese loc deja pe vremea cand Ioan scria Apocalipsa. De aceea, regalitatea celor credincioi i preoia lor putea fi descris ca o realitate deja existent in primul secol 1 Petru 2:9-10 este un bun exemplu in acest sens. Tema central a Apoc. 5 este regalitatea i preoia celor credincioi, ca o realitate a primului secol i nu ca evenimente finale ale istoriei. In cap. 5 tmaia, ca rugciuni ale sfinilor, este o imagine foarte potrivit pentru primul secol. Cretinii se rugau, rugciunile se urcau la cer i acolo se fcea mijlocire pentru ei incepand cu 31 AD. Abordand 119 problema din punct de vedere contemporan, nimic in Apoc. 5 nu este nepotrivit pentru primul secol. Nimic nu ar conduce la concluzia c luarea Crii de ctre Miel ar fi un eveniment ce ar urma s se intample undeva mai tarziu, in istorie, dincolo de secolul I. Acolo unde Ioan a vrut s transmit idea sfaritului, limbajul este foarte clar, adecvat pentru aceasta Apoc. 6:12-17 limbaj precum Ziua Domnului, evenimente cosmice, cderi de stele, etc.; Apoc. 7 poporul lui Dumnezeu venind din necazul cel mare; Apoc. 11:15-18 i Apoc. 21 i 22 sunt locuri in care in mod explicit Ioan vorbete despre evenimente finale. Apoc. 5 nu face parte dintre ele. V Paralele sinoptice la final, un alt element paralel: apocalipsa sinoptic Matei 24, Marcu 13 i Luca 21. Am menionat deja c exist multe paralele literare intre Apoc. 6 i aceste pasaje din evanghelii. Conform pasajelor de mai sus, Isus imparte istoria in trei mari perioade: 1 realiti generale ale intregei perioade cretine. El vorbete despre predicarea evangheliei, rzboaie, veti de rzboaie, rebeliuni, foamete, ciumi, cutremure. Sunt evenimente tipice intregei ere cretine. In Mat. 24:6-8 Isus chiar spune explicit c aceste nu sunt semne ale sfaritului, ci ele vor continua

pan la sfarit. Deci rzboaie, foamete, boli nu sunt semne ale sfaritului, ci semne ale intregei ere cretine. 2 Isus vorbete de un timp special de stramtorare, cand poporul lui Dumnezeu urmeaz s sufere foarte mult. In mod special in Luca este descris asediul neamurilor asupra Ierusalimului. Astfel, intre, avem un timp de stramtorare. 3 apoi, Isus Se indreapt spre timpul efectiv al sfaritului vorbete de semne cereti i evenimente asociate cu semne ale celei de a doua veniri, sau Ziua Domnului. Acest model este aplicat exact i in Apoc. 6. Dac imprim cap. 6 vom avea o paralel cu predica lui Isus. 1 primele patru pecei realitatea general a erei cretine predicarea evangheliei, rzboaie, foamete, ciumi, fiare slbatice, etc. 2 apoi concentrarea este pe persecuie a cincea pecete sufletele de sub altar strig: Cat va mai dura...; 3 apoi, cea de a asea pecete aduce in prim plan semnele cereti asociate direct cu evenimentele sfaritului. Limbajul este acelai cu paralela sinoptic, diviziunile din cap. 6 i 7 sunt similare. Conform acestei concluzii, evenimentele din Apoc. 5 preced evenimentele din perioada general a erei cretine, ele au loc la inceput, practic sunt cele care inaugureaz era cretin. Ceea ce am vrut s demonstrez pan aici, este c acest eveniment fundamental deschiderea Crii eveniment de la care putem pleca intr-o interpretare corect a peceilor, a avut loc in sec. I, in acelai an in care Isus a murit i a inviat. A avut loc odat cu inlarea lui Isus la cer, aezara Lui pe tron in Sanctuarul ceresc i inceperea misiunii de slujire in favoarea poporului Su de pe pmant. Aceste cinci direcii de dovezi incepand cu ultima prezentare, arat legtura dintre evenimentele acestor prime capitole din Apocalipsa: 1 Apoc 3:21 reprezint fundalul interpretrii a ceea ce urmeaz. 2 conform chiasmului, Apoc. 5 se imbin perfect in marea structur chiastic a

Apocalipsei 3 fundalul oferit de Sanctuar am decoperit c primele capitole vorbesc despre inceputul erei cretine, despre inaugurarea Sanctuarului ceresc, mai degrab decat de evenimente care au avut loc in alt timp istoric. 4 cadrul contemporan scrierii Apocalipsei tot ce este descris in Apoc. 5 se potrivete primului secol cretin in acord i cu NT. 5 fundalul NT apocalipsa sinoptic a lui Isus paralel clar cu Apoc. 6 i 7. Biblia spune c doi sau trei martori vor stabili c ceva este adevrat. Ceea ce noi am avut 120 in aceste dou prezentri au fost cinci martori. i toi acetia, fr nici un dubiu spun c momentul in care Mielul a luat Cartea, a fost momentul in care El a fost intronat in Sanctuarul din ceruri odat cu inlarea Sa. Era ziua Cincizecimii in 31 AD. Evenimentele din cap. 6, evenimentele asociate cu ruperea peceilor, reprezint biruina poporului lui Dumnezeu pe acest pmant, din momentul morii, invierii, incoronrii i inceperii lucrrii de slujire a lui Isus in Sanctuar i pan la cea de a doua venire a Sa pentru poporul Su. Peceile sunt printre cele mai grele, dificile pasaje din toat Biblia. Dar printr-un studiu atent, prin comparaii cu VT i NT, lsand textul s vorbeasc, este uimitor s-i descoperi inelesurile. Doamne, am parcurs un material destul de dificil. Am incercat s ptrundem mai adanc in Cuvant; acum, pe msur ce se vede luminia de la captul tunelului, pe msur ce lucruri pan acum disparate i neinelese devin tot mai clare, ofer-ne Te rugm un simmant de bucurie, de implinire a unui lucru fcut. Da, Scripturile pot fi inelese, atunci cand pui text cu text in context i pe msur ce inelegem tot mai bine ofer-ne acea bucurie constant i plcerea

de a studia mai departe. Ajut-ne apoi s purtm cu noi aceast bucurie in viaa noastr de toate zilele, ca pe o mrturie pentru cei cu care venim in contact. In Numle lui Isus, Amin! XI. Leul, Mielul i Cartea De ce plange Ioan c nimeni nu poate deschide Cartea? De ce este atat de important? O privire general a cap. 4-7 ne-au pregtit pentru o abordare detaliat a desigilrii sulului din Apoc. 6. Ins inainte de aceasta, mai sunt cateva lucruri de soluionat din cap. 4 i 5, aspecte care au dat natere la multe speculaii de-a lungul secolelor i continu s o fac i astzi. 1 m refer in primul rand la cei 24 de btrani. Cine sunt ei? De unde vin? Care este rolul lor in sala tronului ceresc? 2 in al doilea rand m refer la identitatea sulului, sau Crii. Am vzut momentul cand a intrat in mainile Domnului i a inceput s-l desfac, dar care este coninutul sulului? Ce rol joac el in toate evenimentele crii Apocalipsei? Din nefericire Ioan nu ne spune niciodat explicit care este coninutul lui. Doamne, eti atat de bun cu noi i Ii mulumim pentru aceast buntate a Ta. Ii mulumim pentru c in cartea Apocalipsei descoperim lucruri minunate care au relevan in vieile noastre. Ii mulumim cci chiar acele lucruri care par de neineles, Tu eti la carm i controlezi totul. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 1 cei 24 de btr i cine sunt ei? Ei se afl in jurul tronului lui Dumnezeu, de fapt fiecare dintre ei st pe un tron; este clar c intr-un fel sau altul, cei 24 de btrani sunt fiine cereti, dar Apocalipsa nu ne spune niciodat cu certitudine cine sunt ei. S incercm s lum in calcul anumite dovezi spre a putea inelege cine sunt ei. In primul rand, rdcina numrului este 12. Apocalipsa are cateva numere cruciale: 3, 4, 7, 12 i toate au un sens anume. Numrul 12,

este deci printre numerele cruciale in Apocalipsa 24 = 12+12. Este posibil ca cei 24 de btrani s fie de fapt dou grupe de cate 12. Ar putea fi aceasta legat de 144.000? (12 x 12?). Poate este legat de numrul Ierusalimului construit pe 12 fundaii i avand 12 pori. De asemenea, tim c erau 24 de schimburi de preoi in VT i are de a face cu slujirea in Templu. Toate aceste implicaii numerice, ne vor interesa pe mai departe. Mai tim despre aceti btrani c in afar de implicaiile numrului 12, c ei stau imprejurul lui Dumnezeu pe tronurile lor Apoc. 4:4, care ne amintete de Apoc. 3:21 se pare c ar fi beneficiarii acestei fgduine. Unele manuscrise ale Bibliei ar sugera c cei 24 de btrani, ar fi regii i preoii din Apoc. 5:9-10. Aici, oamenii sunt vzui ca o imprie, slujind lui Dumnezeu, iar cei 24 de btrani cant cantarea impreun cu 121 ceilali. Multe manuscrise, traduc Pentru c ne-ai fcut o mprie de preoi i regi i noi vom domni peste pmnt. Dac cumva aceast traducere ar fi exact, atunci, cei 24 de btrani se identific pe ei inii cu cei mantuii. Ei sunt parte a regilor i preoilor care vor domni pe pmant. Dar e o problem cu aceast traducere care se gsete de exemplu in versiunea King James. Problema este c nu numai cei 24 de btrani cant cantarea respectiv, ci i cele patru fpturi vii. Sunt aceste patru fpturi vii rscumprate de pe pmant, care vor domni ca regi i preoi pe pmant, sau sunt mai degrab arhangheli cereti, avand fiecare cate un rol diferit? Acest din urm caz, cred c este inelesul corect. Personal n-a lua Apoc. 5:9-10 ca referin pentru cei 24 de btrani. Deci, cei 24 de btrani se bazeaz pe un sistem numeric, numrul de baz este 12, stau pe tron alturi de tronul lui Dumnezeu i poart haine albe, care erau oferite in Apocalipsa

credincioilor din Sardes, Laodiceea, sufletelor de sub altar i sunt de asemenea purtate de marea gloat. Acestea sunt in mod evident legate de poporul lui Dumnezeu de pe pmant, fie de-a lungul intregei ere cretine, fie de la sfaritul ei in locurile cereti. De asemenea, cei 24 de btrani, poart cununi. In gr. cuvantul stephanos, inseamn cununi de victorioi i nu cununi regale. La acest moment, cei 24 de btrani nu par s stpaneasc vreun teritoriu, ci sunt cei care intr-un sens sau altul se bucur de victorie, de biruin. De asemenea, cununile erau oferite poporului din Smirna Apoc. 2:10 i celor din Filadelfia Apoc. 3:11 ele sunt rsplata pentru biruitori. Femeia din Apoc. 12:1 poart aceeai cunun de invingtor. Cuvantul este de asemenea folosit pentru coroana de spini pe care Isus a purtat-o pe cruce Matei 27:29; Marcu 15:17; Ioan 19:2-5 pare destul de consecvent in NT faptul c stephanos, era o recompens pentru victorie, pentru biruina celui neprihnit i este asociat cu propria biruin a Domnului Hristos pe cruce. Cel mai ilustrativ text ar fi 2 Tim. 4:8 acea cunun de biruitor este cununa stephanos, pe care Pavel avea s o primeasc la revenirea lui Isus ea reprezin rsplata biruinei celui neprrihnit i totodat viaa venic. Cine sunt deci cei 24 de btrani? Dovezile de mai sus indic spre umanitatea rscumprat. Simbolismul este consecvent peste tot numrul 24, faptul c stau pe tronuri, sau cel puin c sunt in relaie apropiat cu tronul lui Dumnezeu, sunt imbrcai in haine albe i au cununi stephanos pe capetele lor. Dac lum in calcul toate aceste indicii, este clar c avem de-a face cu un segment din ceea ce am numi umanitatea rscumprat. Dac e aa, ce fac ei acolo in sala tronului ceresc inainte de a doua venire? De ce sunt in ceruri i nu sunt pe pmant pan la a doua venire? Din acest motiv, unii cercettori ofer o a doua explicaie: ei spun c cei 24 de btrani nu reprezint

umanitatea rscumprat, ci sunt ingeri, dar imaginea aceasta, pare i mai greu de aceptat. Nicieri in Biblie, sau in iudaismul timpuriu nu sunt ingeri descrii ca stand pe tron i nici numii btrani, sau purtand coroane de victorioi. Toate aceste descrieri sunt legate i limitate la poporul lui Dumnezeu. Pentru mine este evident prima variant cei 24 de btrani reprezint umanitatea rscumprat. Probabil c ar putea fi interpretai i drept conductori din VT i NT (12 + 12). Poate reprezenta cele 12 triburi i pe cei 12 apostoli vezi Noul Ierusalim cele 12 pietre de fundaie sunt cei 12 apostoli i cele 12 pori sunt cele 12 triburi ale lui Israel. Cineva poate s observe de asemenea Apoc. 15:3 rscumpraii cant cantarea lui Moise i a Mielului rscumpraii sunt atat din VT cat i din NT. Probabil c cei 24 de btrani sunt un grup simbolic, care reprezint pe toi credincioii lui Dumnezeu de-a lungul istoriei umane. Termenul de btran, se aplic domeniului slujirii, atat in VT cat i in NT el sugereaz aspectul preoiei, iari un fapt compatibil cu ceea ce am spus pan aici. N-a sugera c ei sunt cei 12 fii ai lui Iacob i cei 12 apostoli ai lui Isus. Mai degrab ei sunt figuri reprezentative, simbolice. Ca s spunem aa, umanitatea ca ras, este reprezentat de ctre ei inaintea lui Dumnezeu. Probabil c Dumnezeu ii folosete pe cei 24 de btrani ca asisteni ai Si 122 in procesul de judecare a poporului Su de pe pmant in timpul din urm. Cand au ajuns in locurile cereti? Cea mai bun sugestie pe care a putea-o face, este in jurul timpului crucificrii Matei 27:51-53. Un detaliu foarte interesant pe care unii l-au neglijat in citirea NT i anume faptul c au fost oameni inviai odat cu moartea lui Isus pe cruce. Existena lor a fost notat ei au umblat pe strzile Ierusalimului. Oamenii i-au intalnit, au vorbit cu ei, au contientizat prezena lor. Ce s-a intamplat cu aceti oameni? Au murit din nou? Au disprut? Au mai trit un timp pe pmant? Cel mai probabil, aceti oameni, au fost luai la cer.

Avem o indicaie in privina aceasta Efes. 4:8. Se spune aici c atunci cand Isus S-a inlat la cer, El a luat captivi odat cu El. Fr nici o indoial, aceti oameni care au inviat din mori la crucificarea lui Isus, pentru a reprezenta umanitatea, L-au insoit in inlarea la cer. Am putea spune: Dar nu ar prea c cei 24 de btrani erau in sala tronului inaintea lui Isus? oricum aceasta nu este chiar o problem. Pentru a oferi mreie momentului, pentru a-I face lui Isus o primire cuvenit, alturi de celelalte ceremonii cereti, inclusiv ceremonia intronrii Sale, reprezentanii umanitii rscumprate puteau fi luai inainte, ca atunci cand El a venit ei s-L poat primi in adorare alturi de toate celelalte fiine din Univers probabil c acolo se aflau reprezentani din toate locurile creaiunii lui Dumnezeu. Nu am pretenia c aceasta ar fi singura posibilitate de inelegere a celor 24 de btrani Ioan a lsat acest subiect deschis i ambiguu, dar aceast inelegere, a unei reprezentri a umanitii rscumprate inaintea lui Dumnezeu, imi pare c este cea mai aproape de sens. 2 identitatea i semnificaia Crii (Sulului). Din nou Ioan nu a fost specific cu privire la cele dou aspecte, sau ce se intampl atunci cand Isus desface peceile. Ce fel de Carte este? Ce se afl inluntru? S incercm s abordm dovezile Apoc. 5:1-5. Chiar dac nu tim coninutul ei, este clar c este foarte important: se plange pentru ea, este confuzie in jur, nimeni nu poate s se uite in ea, nimeni nu tie ce conine. Este un adevrat mister in jurul acestei Cri. Reamintesc c este cu siguran un sul i nu un Codex Apoc. 6:14. Aceasta inseamn c peceile din cap. 6 nu dezvluie coninutul lui. Nu putem privi in interiorul lui pentru a-i inelege semnificaiile. Cartea nu este deschis pan la ruperea tuturor celor apte pecei. Abia apoi poate fi citit pe de-a-ntregul. Sulul este pecetluit cu apte pecei. Ce este cu aceste pecei? In NT

oamenii pot fi sigilai Apoc. 7:2; 9:4 pare c aceasta inseamn protecie, dar sigilarea mai poate insemna i semn de proprietate Apoc. 14:1; Efes. 1:13 i alte locuri unde sigilarea oamenilor este semnul proprietii oamenii aparin lui Dumnezeu atunci cand devin cretini. Similar cu aceasta, in iudaism, pecetluirea era asociat cu circumcizia, iar in cretinism, cu botezul, dar nu avem o persoan aici, ci o Carte. Ce inseamn s sigilezi o Carte? Erau dou concepte in lumea antic vizavi de lucrul acesta: 1 inseamn ascunderea coninutului pe de o parte cu alte cuvinte, dac coninutul Crii este sigilat, nimeni nu poate vedea ce este inluntru, coninutul este necunoscut. Avem Cartea, dar nu i cunoaterea coninutului. 2 pe de alt parte, pentru a valida coninutul, o autoritate putea oricand demonstra c acea carte este cu totul autentic, cu alte cuvinte, coninutul ei este cu totul reprezentativ pentru autoritatea respectiv. De exemplu, organizaiile religioase astzi, ofer o not la inceputul unei cri, prin care spun c ceea ce conine este in armonie cu crezul religiei respective. In antichitate sigiliul era in general purtat de regi i oameni oficiali, care-l foloseau pentru a confirma documente, etc. Din nou, aici, nu este vorba de sigilarea unei persoane, ci a unei cri. In context, aici, in Apocalipsa, nu pare a fi vorba neaprat de o validare, motiv pentru care Cartea a fost sigilat i apoi desigilat pentru confirmare, pentru c este deja validat, aflandu-se in posesia lui Dumnezeu, ci este vorba mai degrab de o ascundere i nu este posibil ca s-i fie citit coninutul pan ce sigiliile nu sunt rupte. In Apoc. 5 ni se spune c sulul era scris pe ambele pri scris pe 123 dinluntru i pe spate. Este un limbaj potrivit pentru un sul, cand o bucat mare de pergament era desfurat i se putea citi atat pe partea din fa, cat i pe cea din spate. Acest aspect nu se

potrivete pentru un Codex. Cercettorii ar inelege expresia Pe ambele pri, ca fiind un document dublu. In lumea antic, exista de exemplu, un document legal care avea un scop bine definit. Era un sul deschis pe care oricine il putea consulta cand vroia, el coninea anumite elemente, dar exista i o poriune sigilat a lui acesta poate fi numit document dublu. Partea sigilat era identic cu partea vizibil i motivul era c oamenii puteau consulta documentul, puteau citi coninutul lui, puteau citi ce fel de legi au mai fost date dac documentul era unul care vorbea despre legi. Dac ins se isca o eventual disput asupra legalitii acelui document, partea sigilat se deschidea i valida partea deschis, cele dou fiind comparate. Sulul scris aici pe ambele pri, arat legalitatea lui demonstreaz faptul c nimeni nu a modificat ceva ce autoritatea a oferit spre citire i documentare pe partea deschis. Astfel, meniunea c sulul era scris pe ambele pri ne poate duce cu gandul la idea c era un document legal. De asemenea se spune despre el c era in mana dreapt a Celui ce edea pe scaunul de domnie. Cuvantul grec pentru expresia in mana dreapt, este epi tendexion. Un cercettor bosniac de origine, pe care il cheam Ranko Stephanovic, a ajuns la concluzia c expresia din gr. epi tendexion, nu inseamn neaprat in mana dreapt, ci la o parte; cei mai muli traductori sunt de acord cu traducerea: in partea dreapt, ceea ce inseamn c Cel care st pe tron ine sulul in mana Sa dreapt. Potrivit lui Ranko, o traducere mult mai exact ar fi: In partea dreapt a Celui ce st pe tron. Sulul era pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu in partea dreapt. Probabil c traducerea ine i de ceea ce se crede despre tron. Am vzut multe tronuri antice i erau destul de mari, putand sta pe ele 2, 3 chiar i 4 oameni. Probabil c i scaunul de domnie vzut de Ioan era in felul acesta. In lumea antic, se considera c de partea dreapt a impratului era locul celui mai important om din imprie

dup el. Dac aveai onoarea s stai la dreapta impratului, atunci ai ajuns la o inlime inimaginabil. In Ps. 80:17; 110:1 impratul lui Israel este vzut ca ezand la dreapta lui Dumnezeu; el este co-domnitorul lui Dumnezeu. Regele lui Israel i Dumnezeu sunt impreun domnitorii lui Israel. Atunci, dac epi tendexion nu inseamn in mana dreapt, ci la dreapta Tatlui, a lua Cartea, inseamn a sta pe tron. Inseamn c atunci cand Isus a luat Cartea, El S-a aezat lang Tatl pe scaunul de domnie. Cu alte cuvinte el preia regalitatea davidic. Imaginea lui Isus din Apoc. 5 este modelat dup regalitatea davidic. Regele era vzut ca luand loc la dreapta lui Dumnezeu pentru a domni peste Israel. In Apoc. 5:5 sunt practic dou aluzii, sugestii la regalitatea davidic (a) Leul din Iuda acesta este termenul pentru regalitatea israelit; de asemenea (b) rdcina lui David El este cel care a creat cadrul pentru regalitatea davidic. Mereu i mereu, NT Il descrie pe Isus stand la dreapta Tatlui pe scaunul de domnie din cer Matei 26:62; Evrei 8:1 i altele. Pare clar c cea mai bun traducere nu este in mana dreapt, ci la dreapta lui Dumnezeu ceea ce inseamn c Isus S-a aezat pe tron alturi de Dumnezeu; avem intronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc. Dar nu am lmurit inc problema coninutului sulului. Cercettorii au diverse opinii bazate pe VT sau alte texte vizavi de aceast tem. 1 prima opinie, foarte popular de altfel, este c sulul este un fel de testament roman, o motenire pe care ar lsa-o legal la diveri oameni. apte martori urmau apoi s sigileze acest testament, mrturisind faptul c documentul este legal i c a fost alctuit in mod corect. In VT exista legea goel adic, dac o persoan murea i nu lsa motenitori direci, sau dac cineva ii pierdea motenirea, atunci legea goel prevedea c puteau veni oricare rude mai apropiate, sau deprtate s revendice motenirea i s ridice din nou motenirea aceea in Israel. Ier. 32 sulul

124 garanteaz motenirea pentru viitor. Dac aceasta este ceea ce se intampl in Apoc. 5, inseamn c Isus Ii ia actul de proprietate asupra lumii. Atunci cand ia Cartea in mana Sa, El ia motenirea, care este lumea noastr. Am putea spune c Adam primise ca motenire pmantul, dar el a pierdut motenirea prin pctuire i Isus a venit ca Cel de al doilea Adam, revendicand aceast motenire la cruce. Dar este o problem i cu aceast interpretare. Mai intai, forma legal a unui document oficial in lumea antic era exact cum apare un sul. Nu numai un testament arat aa in antichitate, ci i unele scrisori de acreditare. Sulul acesta este cu adevrat un document legal, dar nu este clar care este coninutul lui, conform legalitii unui document oficial. Apoi idea motenirii nu reiese foarte clar in Apocalipsa aa cum ne-am atepta dac sulul ar conine ceva cu privire la o motenire. 2 o a doua interpretarea ar fi c sulul din Apoc. 5 ar fi acelai cu cel din Ezechiel 2:9 3:3 crticica, sau sulul mancat de profet, care este dulce in gur i amar in pantece. S fie oare aceast imagine, cea pe care este construit Apoc. 5? Este foarte posibil. Apoc. 10 este clar construit pe acest incident din Ezechiel. Apoc. 5 are de asemenea legtur cu Ezechiel 1 ca punct de plecare. Ca atare ar putea fi o paralel structural intre Apoc. 5 i pasajul din Ezechiel 2 i 3. Pe de alt parte, sulul din Ezechiel este deja deschis, cel din Apoc 5 este sigilat. De asemenea, coninutul din Ezechiel sunt lamentaii, jale, durere i vaiuri. Dac asta ar urma s se intample prin ruperea peceilor, de ce ar mai plange Ioan? Cine ar mai vrea s deschid sulul dac era un coninut plin de groaz? Ca atare, probabil c nici acesta nu este rspunsul. 3 a treia interpretare sulul ar putea conine o profeie ascuns Isa. 29:11, 18. Pentru

Isaia, mesajul lui Dumnezeu era ca un sul sigilat la vremea aceea, dar de-a lungul istoriei urma s fie deschis i oricine putea s-i citeasc coninutul Isa. 30:8. In Isaia, profeia ascuns este propria lui carte, ascuns pentru moment, dar intr-o zi aceasta va fi deschis inelegerii. Prin extensie, mergand la cartea Apocalipsei, probabil coninutul sulului ar fi insi cartea Apocalipsei, dac pentru Ioan Isa. 29:11 a fost ca punct de plecare. Din nefericire ins, nu sunt prea multe paralele structurale intre Apoc. 5 i Isa. 29 i 30. Aa c nici aceasta nu pare calea cea mai bun de inelegere. 4 a parta interpretare Cartea vieii Mielului este singura Carte in Apocalipsa despre care se spune c aparine Mielului. Dar pe de alt parte, punctul de vedere al acestei cri, Cartea vieii Mielului este puin cam prea restrans fa de ce se are in vedere in Apoc. 5, unde nu pare a fi in joc doar rscumprarea catorva fiine umane, ci o criz care afecteaz intregul Univers. 5 a cincea interpretarea Sulul poate fi sulul incoronrii. Cand un rege israelit venea la domnie, i se inmana sulul crii legmantului Deut. 17:18-20. Aadar, odat cu incoronarea sa, regele primea o copie a acestui sul care coninea legmantul incoronrii. Aceasta s-a intamplat de cel puin dou ori in VT 2 Regi 11 Ioas; 2 Regi 23 Iosia. In acest pasaj avem o combinaie intre sul i tron i de asemenea regalitatea davidic. Este foarte probabil ca Ioan s fi avut in minte Deut. 17 pentru Apoc. 5. Atunci, abilitatea de a deschide sulul, insemna dreptul de a conduce. Problema este c nu avem aluzii explicite in direcia aceasta. Deuteronomul nu este una dintre crile majore care s ofere paralele structurale apocaliptice.

A concluziona c fiecare dintre aceste texte din VT, par s aib unele legturi cu Apoc. 5 conceptul de motenire i destinul umanitii, conceptul judecii in Ezechiel, ascunderea, sau tinuirea planului lui Dumnezeu, rscumprarea poporului lui Dumnezeu, intronarea regelui israelit toate acestea par s aib legtur cu Apoc. 5, dar totui am putea merge i mai aproape. A sugera c sulul este legat de conceptul tainei lui Dumnezeu. In Apoc. 10:7 avem o alt scen aici sulul este deschis in mana ingerului atotputernic. De data aceasta, sulul este dezlegarea 125 tainei lui Dumnezeu. Care este aceast tain? Este marele plan escatologic al lui Dumnezeu de a rscumpra intregul Univers prin aciunile lui Isus. Taina lui Dumnezeu in NT a fost dezvluit ucenicilor lui Isus, dar necunoscut celor ce nu cunoteau despre El. Taina lui Dumnezeu este ceva de genul acum i totui nu inc. Poporul lui Dumneeu tia taina Lui, dar cei din afara lui nu. Deschiderea sulului inseamn consumarea tainei lui Dumnezeu. Astfel sulul reprezint ceea ce cretinii ar vrea s ineleag, dar ceea ce va fi deschis lumii doar la sfarit. A sugera c sulul acesta din Apoc. 5 este descoperirea lui Isus menionat in Apoc. 1:1. V mai aducei aminte de acel intreit lan de descoperiri de la Dumneezu ctre Isus, apoi ctre Ioan i apoi ctre oameni? In Apoc. 5 descoperim implinirea acestui lan: aici Dumnezeu Ii inmaneaz ceva lui Isus. Apoi, in Apoc. 10, Isus, printr-un inger, inmaneaz Cartea lui Ioan. Probabil c in Apoc. 5 i 10 vedem dou din fazele acestui lan de descoperiri ceea ce primete Isus de la Dumnezeu nu este cartea Apocalipsei in sine, sulul nu este cartea Apocalipsei, ci mai degrab scopul lui Dumnezeu pentru intreaga umanitate i pentru intregul Univers. Aceasta ar explica criza din Apoc. 5, atat de mare, incat Dumnezeu Insui n-o putea rezolva. Dac Sulul care conine intregul plan al lui Dumnezeu,

care nu poate fi activat pan cand sulul nu este deschis, inseamn c Universul era pierdut dac sulul nu era desfcut. Cum putea fi desfcut? Era nevoie de cruce. Crucea era ceea ce avea s-L fac pe Miel vrednic. Crucea avea s aduc intregul Univers in faa unei judeci. Destinul universal al rasei umane i Universul ca intreg, nu aveau nici o siguran pan la cruce. Ce masaj extraordinar! Aceasta inseamn Apoc. 5: crucea avea s-L fac pe Dumnezeu capabil s deschid in faa Universului planul Su etern de restaurare a tuturor lucrurilor i s le indeplineasc i faptic prin Fiul Su. De asemenea deschiderea lui inseamn intronarea lui Isus, iar odat intronat, Isus este abilitat s indepineasc punct cu punct detaliile acestui plan. Dei este tinuit fa de privirile publice, el va fi descoperit deplin la sfarit. Poporul lui Dumnezeu poate s aib o privire asupra acestui plan; unde? in cartea Apocalipsei. Intr-un sens real, Sulul este cartea Apocalipsei i mult mai mult decat atat. Este intregul plan al lui Dumnezeu pentru intregul Univers ca s fie salvat, este descoperirea lui Isus Hristos indeplinind aces plan; unde Il vedem ce face? In cartea Apocalipsei. A spune c sulul din Apoc. 5 conine suma i substana planului i scopului lui Dumnezeu pentru Univers. Prin jertfa i intronarea lui Isus totul este asigurat: omenirea are sperana salvrii, mantuirii, iar Universul sperana restaurrii finale dup rana pricinuit de apariia pcatului. Astfel umanitatea i Universul vor fi reunite in urma consumrii evenimentelor finale ale istoriei acestui pmant, evenimente relatate in detaliu in cartea Apocalipsei. Fundalul decisiv pentru aceast implinire i activarea planului care duce la evenimentele finale, a fost intronarea lui Isus din Apoc. 5, in legtiur cu conceptul de a sta de partea dreapt a regelui; cu aluzia la regalitatea davidic in Apoc. 3:21 Isus spune: Stau la dreapta Tatlui pe tron; cu conceptul celui care devine vrednic s fac acel lucru; cu conceptul Unuia care este capabil s deschid Cartea o expresie a regalitii. Fundalul crucial i decisiv

pentru Apoc. 5 este intronarea regelui davidic Deut 17:18-20. Acest pasaj i altele similare din VT se portivesc atat de bine cu temele majore ale NT, teme precum: ederea lui Isus pe tron la dreapta Tatlui; tema lui acum dar nu inc; crucea ca eveniment decisiv in istoria Universului i a pmantului; tema ascunderii, tinuirii evangheliei pentru cei care sunt in afara ei i descoperirii ei celor care o accept. Ellen White, in cartea Parabolele Domnului Hristos, la pg. 294 spune: Cand iudeii au spus c sangele LUI s cad asupra lor... Apoc. 5 reprezint, sau prezint faptul c destinul tuturor oamnenilor este asigurat prin Isus i prin cruce. Dar mai sunt multe lucruri de implinit pan cand drepii ii vor primi rsplata. Apocalipsa, se mut de la timpul cand Isus a implinit planul lui Dumnezeu, la timpul sfaritului tuturor lucrurilor. 126 Doamne, Ii mulumim pentru descoperirea acestui plan uimitor; Ii mulumim pentru Domnul Isus care S-a intronat la dreapta Ta in Sanctuarul din ceruri. Ii mulumim c acum cartea Apocalipsei este deschis spre inelegere, c planul Tu a fost activat in folosul nostru i intr-o zi fiecare intrebare va cpta un rspuns. Mulumim pentru cartea Apocalipsei care ne ofer o licrire din frumuseea acelei zile i pe msur ce o studiem tot mai mult ofer-ne o inelegere tot mai clar i mai profund a ei. In Numele lui Isus, Amin! XII. Cele apte Sigilii i Experiena Bisericii Apocalipsa este o puternic chemare la trirea unei viei cretine serioase i autentice. In ce domeniu al vieii tale ar trebui s auzi ceast chemare? Tat din ceruri, Ii mulumim pentru privilegiul de a fi avut posibilitatea de a studia cuvantul Tu. A fost o cltorie lung pan acum, de la primul verset al Apocalipsei, la imaginea minunat a lui Isus din cap. 1, apoi am studiat cele apte scrisori ctre cele apte biserici, am

incercat apoi s ptrundem insemntatea sigiliilor i mesajelor din cap. 4-7, in mod special cele din cap. 5. Acum, in timp ce stm in faa cap. 6, Te invitm s fii prezent i Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! A vrea s aruncm o privire la inceputul acestei prezentri la cap. 6, dar nu verset cu verset, ci in ansamblu. Sunt cateva lucruri de discutat inainte de a aborda detaliile i coninutul acestui capitol. Mai intai, s nu uitm c scenele din cap. 5 reprezint baza a ceea ce se intampl in cap. 6. In cap 5 am ajuns la concluzia c este intronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc, unde Ii incepe slujba de Mare Preot la dreapta lui Dumnezeu. Aceaast scen precede deschiderea peceilor i tot ceea ce se va intampla in cap. 6 reprezint efectele evenimentelor care au avut loc in cap 5. Ruperea peceilor este rezultatul faptului c Mielul a luat Sulul in cap. 5. A vrea s v reamintesc c ruperea peceilor nu inseamn o deschidere parial a sulului. Toate trebuiau desfcute inainte ca intregul mesaj, intregul coninut s poat fi dezvluit. Toate evenimentele din cap. 6 au loc pe pmant, ca urmare a ceea ce se intampla in ceruri: unul dup altul, sigiliile erau rupte de ctre Miel. Intr-un fel, cerul i pmantul sunt legate in mod foarte strans i nimic nu se intampl pe pmant, dac nu a fost inainte ordonat in cer. De asemenea vom observa c toate concluziile cap. 6 ne vor duce la evenimentele de la sfaritul pmantului dinaintea revenirii lui Isus. Dar unde incepe cap. 6? Acolo unde se sfarete cap. 5 el incepe cu inaugurarea intronrii lui Isus in Sanctuarul ceresc i a consecinelor care decurg de aici. Cum am ajuns la acesast concluzie? 1 v mai amintii Apoc. 3:21? Aici este ceea ce d tonul pentru cap. 5 unirea lui Isus

in conducere alturi de Tatl i aceasta pentru c a biruit prin moartea pe cruce. 2 un alt motiv pentru care considerm c anul 31 AD a fost timpul cand Mielul a luat Cartea, este faptul c in cap. 5 descoperim o simbolistic anume: sunt aici imagini care puncteaz inaugurarea Sanctuarului ceresc in 31 AD imagini luate din simbolistica Sanctuarului din VT. Inaugurarea Sanctuarului ceresc reprezint de asemenea momentul inaugurrii erei cretine. De asemenea am observat c serviciile zilnice de la Sanctuar i Cincizecimea se leag atat de bine in Apoc. 5. Ambele evenimente sunt punctate ca fiind momentul inceputului erei cretine. De asemenea regalitatea davidic, pe baza textelor din Deut. 17, arat spre intronarea in cer a lui Isus la inceputul erei cretine. Structura chiastic, de asemenea ne duce la concluzia c materialul din prima parte a crii Apocalipsa se refer la intreaga er cretin, mai mult decat la evenimente ce privesc timpul sfaritului. Ele marcheaz 127 momentul de inceput al sigiliilor, la inlarea lui Isus la cer i intronarea Lui in ziua Cincizecimii. Vom concluziona atunci c evenimentele din cap. 6 ne vor conduce de la cruce i intronarea lui Isus in ceruri, pan la a doua venire a lui Isus. Cu alte cuvinte, indiferent cum vom interpreta materialul din cap. 6, el va trebui s acopere intr-un fel sau altul, intreaga er cretin. Nu se focalizeaz in mod special pe inceputul sau sfaritul ei, ci pe toat durata. Mai amintim c textele din VT care stau la baza cap. 6, sunt blestemele clcrii legmantului Lev. 26 i Deut. 32 ofer limbajul pentru temele care strbat intreg VT i reluate aici in Apoc. 6. Am vzut c acestea blestemele clcrii legmantului funcioneaz in dou direcii: odat vizavi de poporul lui Dumnezeu neasculttor, apoi, acelai limbaj este folosit pentru dumanii poporului lui Dumnezeu, dac fac din pedeapsa pe care Dumnezeu le-a dat-o s

o administreze, o plcere. In cele din urm, cap. 6 merge foarte clar in paralel cu apocalipsa sinoptic predica escatologic a lui Isus pe muntele Mslinilor. Potrivit acesteia, sunt trei faze ale erei cretine: 1 realitatea general a erei cretine, marcat de cei patru clrei; 2 a cincea pecete relev marea stramtorare prezis de Isus; 3 semnele cereti i sfaritul tuturor lucrurilor. Avand aceste reamintiri in minte, voi propune cateva intrebri noi vizavi de acest Apoc. 6: Care este natura peceilor? Sunt ele pedepse aduse asupra celor ri, sau se focalizeaz in special pe Hristos i pe poporul Lui in lume? Mai intai, Lev. 26 i Deut 32 ar sugera c in primul rand este avut in vedere poporul lui Dumnezeu, cel puin in secvena celor patru clrei unde vorbim despre rzboi, foamete, ciumi o expresie apocaliptic folosit destul de des de-a lungul VT, sugerand judecata lui Dumnezeu asupra poporului Su; de asemenea, potrivit i altor texte din cap. 6, putem s inelegem c i alii, din afara legmantului sunt avui in vedere. Poate, ca o concluzie preliminar, natura peceilor reprezint experiena poporului lui Dumnezeu in lume, experiena bisericilor in lume. S privim i spre alte dovezi. Persecuia pare de asemenea a fi o tem important in pecetea a cincea, sufletele de sub altar trebuie inelese ca fiind poporul lui Dumnezeu i nu cei ri. Tema persecuiei este prezent de asemenea in cea de a doua pecete. Aceste concepte probabil c atrag atenia mai mult asupra experienei bisericii, decat a lumii in general. Paralela la Apoc. 19 clreul pe calul alb sugereaz lupta continu dintre poporul lui Dumnezeu condus de Isus pe de o parte i dumanii lor pe de alta, ar putea fi de asemennea o focalizaree a cap. 6. Evenimentele cap. 6 acoper intreaga er cretin, in schimb, evenimentele din Apoc. 19 puncteaz vremea sfaritului, caracterul general fiind acelai. Am putea sugera c aa cum Apoc. 19 se concentreaz in special asupra lui Isus i asupra poporului Su, acelai

adevr poate fi subliniat i cu privire la Apoc. 6. Ceva mai devreme am vzut c Apoc. 3:21 indic faptul c Apoc. 6 se preocup de procesul biruinei poporului lui Dumnezeu aici pe pmant. Apoc. 6 se ocup de fgduinele fcute biruitorilor din cele apte biserici: Celui care va birui ii voi da s ad cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dup cum i Eu am biruit i stau cu Tatl pe scaunul Lui de domnie aceast declaraie acoper cap. 4-7, iar cap. 6 in mod special se ocup de acest proces de biruin pe care poporul lui Dumnezeu il caut in experiena lor pmanteasc. Probabil c nu ar trebui s omitem c rugciunile sfinilor sunt de asemenea centrale in acest pasaj. In cap. 6:9-11 sunt sufletele de sub altar care strig ctre Dumnezeu pentru dreptate i rzbunare. De asemenea avem rugciuni ale sfinilor in Apoc. 5:8, care erau inute in potirele din mainile celor 24 de btrani. Sunt suficiente dovezi s inelegem c peceile au in vedere poporul lui Dumnezeu. Un alt detaliu interesant este c peceile cad peste a patra parte a pmantului Apoc. 6:8. Clreului i companionilor si li se d putere i autoritate peste a patra parte a pmantului. Aceasta m face s cred c fiecare dintre clrei avea control asupra unei a patra pri a pmantului. Acest lucru 128 nu este explicit in text, doar v-a invita s urmrii Apoc. 7:1. La acest punct, nu avem timp s examinm relaia dintre Apoc. 7:1 i cei patru clrei, dar este foarte clar c in Apoc. 6:1-8 fiecare cal este prezentat de ctre una dintre cele patru fpturi vii. Prima fptur vie a spus: vino i vezi i primul cal a aprut cap. 6:1-2; a doua fptur a procedat la fel i aa mai departe pan la a patra. Fiecare dintre cei patru clrei se afl sub controlul uneia dintre cele patru fpturi vii. Avand aceste lucruri in minte, putem merge la Apoc. 7:1 unde avem patru ingeri, care

pare c sunt paralela celor patru fpturi vii. Fiecare dintre cei patru ingeri, ine unul dintre cele patru vanturi iar vanturile sunt paralela celor patru cai in VT imaginile sunt paralele. Fiecare dintre cei patru ingeri controleaz de asemenea a patra parte a pmantului i folosesc aceti clrei ca mijloace de control. Se sugereaz idea c fiecare dintre cei patru cai ocup cate un sfert din pmant. Cele patru vanturi paralel la cei patru clrei. In acest context, interesant este faptul c trambiele cad peste a treia parte a pmantului; potirele, de cealalt parte cad peste tot pmantul din cap. 16. Este o micare foarte interesant: de la sferturi ale pmantului, la treimi i apoi la intregul pmant plgile din Apocalipsa. Cate pri are impria Satanei? Potrivit cu Apoc. 16:19 aceasta are trei pri. Aceasta imi sugereaz c trambiele cad pe poriunea impriei Satanei pe o treime din pmant. Dar peceile cad peste a patra parte, ceea ce imi sugereaz c obiectivul concentrrii peceilor este poporul lui Dumnezeu, precum i alte pri din impria Satanei. Acest concept al ptrimii pmantului este o dovad in plus c peceile au de-a face cu poporul lui Dumnezeu i experiena lor in interelaia cu lumea in care triesc. Ultimul aspect privind natura peceilor apocalipsa sinoptic se concentreaz de asemenea asupra sigiliilor dup cum am vzut anterior. Care este punctul central al pasajului din Matei 24, Marcu 13 i Luca 21? Sunt plgi care privesc pe poporul lui Dumnezeu, sau pe cei ri? Realitatea este c ii privesc pe toi cu precdere pe poporul lui Dumnezeu. Apocalipsa sinoptic se preocup cu soarta poporului lui Dumnezeu in lume o descriere general, ampl, a experienei poporului lui Dumnezeu in lume intre cruce i a doua venire. Atunci ce se intampl in pasajul cu peceile? Se pare c Apoc. 6 este portretizarea, lrgirea progresiv a impriei lui Hristos de-a lungul erei cretine. Isus cucerete impria Sa nu printr-o implicare personal, aa

cum a fcut atunci cand a fost pe pmant, ci prin Duhul Sfant i prin Biseric. In Apoc. 6 este evideniat Biserica lui Hristos i experiena ei in lume, sau interaciunea ei cu lumea de-a lungul erei cretine. Predicarea evengheliei este de fapt o lucrare sigilat. S punem altfel problema: in cap. 5 Isus a fost intronat i recunoscut ca imprat al intregului Univers, dar este o parte a acestui Univers care nu este supus domniei Lui i aceasta este pmantul. Sunt muli oameni pe pmant care se opun domniei Lui, alii care nici mcar nu tiu ce spune Biblia; astfel impria lui Hristos in prezent este limitat la cei care au acceptat-o; totui peceile descriu procesul prin care biserica amplific, lrgete, impria Lui printre oameni. Astfel, a deveni cretin, inseamn a fi adoptat (aclimatizat) in impria lui Hristos. La sfaritul timpului, fiecare va trebui s aleag crei imprii vrea s aparin sigiliile par in mod clar s se preocupe de procesul rspandirii evangheliei i a reaciilor celor la care aceasta ajunge. Cei care accept evanghelia sunt sigilai, cei care o resping, se impietresc progresiv pan cand vor acepta semnul fiarei spre moarte venic. Rezultatul final al lucrrii de sigilare sunt cele dou feluri de recolte de la sfarit: Apoc. 14 recolta de grau i de struguri. Care este deci rspunsul la intrebarea cu privire la natura sigililor? Ca atare, peceile au de-a face in mod special cu soarta evengheliei i a bisericilor in lume, dar privesc de asemenea i pe cei care resping evenghelia i trebuie s suporte consecinele in vieile lor. Aadar, peceile se concentreaz asupra intregei experiene a oamenilor de pe pmant de-a lungul erei cretine. 129 O alt intrebare: peceile, trebuie luate simbolic, ori literal? Cercettorii au mers pe ambele variante, eu prefer s le vd ca viziuni simbolice. De ce? Mai intai, pentru c in Apoc.

1:1 se spune in original c viziunea lui Ioan a fost insemnat de Isus ca ceva ascuns. Apocalipsa se bazeaz pe o viziune ascuns, criptic, care intenioneaz s reveleze, s descopere viitorul. Inseamn c Apocalipsa este o carte simbolic. De multe ori in Biblie, ceea ce este scris trebuie luat literal, cu excepia faptului c uneori, anumite pasaje trebuie interpretate alegoric, simbolic, sau figurativ, dar in Apocalipsa lucrurile sunt diferite aici lucrurile trebuie luate i inelese simbolic, cu excepia cazurilor cand in mod explicit se inelege literal. Dac a interpreta un pasaj simbolic nu prea are sens, atunci trebuie s te intrebi dac nu cumva trebuie luat literal. In general vorbind ins, cartea Apocalipsei este o carte simbolic, sau figurativ Apoc. 1:1. Un al doilea motiv pentru a citi Apoc. 6 simbolic, este c n-am gsit nici un comentator care s ineleag scena clreilor literal. Fiecare dintre ei a ineles c cei patru clrei reprezint oarecum altceva: ei reprezint biserici, condiii, etc. Oricum, caii nu trebuie inelei literal, ci alte pri ale viziunii pot fi luate literal. Al treilea motiv pentru care considerm cap. 6 simbolic, este c Apoc. 4 i 5 sunt in mare parte simbolice. Nimeni nu s-ar gandi s ia Leul sau Mielul ca imagine literal a felului cum arat Isus. Leul i Mielul sunt figuri de stil prin care cititorul este ajutat s aib o inelegere mult mai profund cu privire la cine este Isus; este clar c nu este o descriere literal a Lui. Al patrulea motiv pentru care considerm cap. 6 simbolic este c acest capitol in sine are coeren. Cand cei patru clrei sunt vzui simbolic, ei reprezint o frumoas descriere a realitii erei cretine dup cum vom vedea. i am i al cincelea motiv in favoarea simbolismului cap. 6 i anume Apoc. 6:9-11 muli cred c in cer sunt suflete descrnate care strig ctre Dumnezeu pentru a fi rzbunate nu

este o imagine corect pentru a fi luat literal. Tria sangele lui Abel i striga el din pmant? Nu! Dumnezeu vroia s spun c era extrem de interesat fa de ceea ce i se intamplase lui Abel i c era contient de aceasta i c o lua foarte in serios; sangele curs al lui Abel, ca o jertf de ascultare fa de cerinele lui Dumnezeu, striga acum pentru dreptate. Dumnezeu nu ignor suferinele poporului Su, actele de abuz, crim, sau alte fapte de nedreptate. Imaginea sufletelor de sub altar trebuie deci interpretat in acelai fel aceeai contien a lui Dumnezeu vizavi de suferinele poporului Su i intenia Sa de a face ceva in privina aceasta. In concluzie, Apoc. 6 trebuie ineles simbolic, cu excepia faptului c vreun text anume spune c trebuie ineles literal. De fapt este un singur text care indic o interpretare literal. Vom vorbi despre acesta intr-o prezentarea ulterioar. O ultim intrebare: ar trebui s vedem peceile consecutiv din punct de vedere istoric? O pecete urmat de alt pecete, ca o succesiune istoric? Muli comentatori vd cele apte biserici aa. Sau cele apte pecei sunt un fel de descriere general a erei cretine fr nici o ordine anumit in minte? Intr-un fel am putea s mergem pe ambele variante. Mai intai, avem un tipar general: descrierea general incepe cu crucea, se centreaz pe rspandirea (cucerirea) evengheliei i pe reaciile oamenilor la ea; cu a cincea pecete incepe chemarea la judecat i in final executarea judecii cea de a asea pecete. Este o micare de la inceput spre sfarit de-a lungul erei cretine. O micare progresiv de la realitile generale ale erei cretine la persecuie i apoi la semnele timpului sfaritului. Dar este aceasta o secvenialitate istoric rigid, sau e mai degrab o progresie a gandirii? Rzboiul, foametea i ciuma nu au urmat rigid una dup alta in VT; dac Ioan ar fi intenionat s pun totul in secvene istorice stricte, el trebuia s aleag

diferite fundaluri, nu numai pe acesta. Practic, in VT, rzboiul, foametea i ciuma erau atat de stereotipe, c puteau fi folosite in orice ordine. Peceile nu au in vedere secvene stricte de timp, 130 practic ele nu au menionri in date specifice: zile, luni sau ani. Prin comparaie, trambiele au multe referine de timp: 5 luni, 42 de luni, 3 zile i jumtate...; peceile trebuie luate secvenial; ca perioade stricte de timp care urmeaz unele dup altele. Astfel de menionri nu se fac in dreptul peceilor; nu avem referine stricte de timp. O alt dovad c peceile trebuie luate ca o realitate istoric general i lipsit de o secvenialitate rigid, strict, este cap. 6:2 misiunea lui nu e limitat la o perioad specific de timp. In gramatica gr., expresia biruitor ca s biruiasc, este o aciune continu, neintrerupt: clreul va cuceri pan cand nu va mai rmane nimic de cucerit, iar calul alb pare s acopere intreaga perioad. Calul alb alearg de-a lungul intregei ere cretine, cucerind totul, pan cand nu mai rmane nimic din ceea ce ar putea fi cucerit. Dac aa stau lucrurile cu acest cal, probabil c i ceilali cai sunt generalizai astfel, iar aciunile lor sunt continue i neintrerupte. Astfel, cel puin calul alb nu este limitat la o anumit perioad de timp, iar sigiliile nu trebuie luate ca secvene stricte i precise de timp, ci mai degrab ca o descriere general a erei cretine i a caracteristicilor ei. Privind la cei patru clrei, pare c acetia se potrivesc foarte bine cu perioada de inceput a istoriei erei cretine: 1 prima perioad a fost caracterizat de o rapid rspandire a evengheliei calul alb; 2 perioada de persecuie, desprire i compromis; 3 o vreme de pierdere a claritii evangheliei, o perioad de inelegere abuziv a ei i 4 perioada intunecat a Evului Mediu decdere spiritual. Astfel, cei patru clrei urmeaz tiparul incadrrii in

realitile generale ale erei cretine, iar cand ajungem la cel de al cincelea i apoi la cel de al aselea sigiliu, ne concentrm atenia pe evenimentele care marcheaz sfaritul istoriei pmantului. Dup un timp de indelungat persecuie, urmeaz un timp de chemare la judecat, de inceput a aplicrii acelei judeci, apoi semnele cereti care anun sfaritul istoriei i in final, in cel de al aptelea sigiliu implinirea, incheierea tuturor lucruilor. Acum, la final, putem conchide fr dubii c sigiliile nu reprezint evenimente istorice specifice in timp, strict delimitate cronologic, aa cum este cazul trambielor, ci trebuie inelese ca o progresie general a evenimentelor de-a lungul erei cretine. In concluzie, Apocalipsa este de o importan vital pentru biserici. Apocalipsa are foarte multe de spus cu privire la experiena bisericii de-a lungul erei cretine, cu privire la experiena Bisericii lucrand, propovduind evanghelia de-a lungul secolelor. Este o viziune a intregei istorii cretine. De asemenea, Apocalipsa este foarte personal: oricine are urechi, este chemat s asculte ce spune Duhul bisericilor...; este o chemare la autenticitate, de a fi reali in relaia noastr cu Dumnezeu; de a nu face compromis cu pcatul, de a rmane credincii i drepi in relaie cu Dumnezeu i cu ali cretini. Apocalipsa este o chemare la pocin i la o atitudine schimbat, la a numi pcatul pcat; este o chemare de a gsi credina adevrat i viaa adevrat in Isus. Te-ai regsit pan acum pe undeva in Apocalipsa? Este vreun domeniu in care ai gsit incurajare, sau care i-a descoperit unde trebuie s faci vreo schimbare? Doamne, tu tii viaa i inima fiecruia dintre noi. Tu tii care sunt nevoile cele mai intime. Te rugm s ne inspiri cu capacitatea de a inelege tot ce ne-ai spus in fiecare prezentare.

tiu c Tu vrei s Te apropii tot mai mult de fiecare persoan. tiu c Tu vrei s atingi inima exact cu acea parte a descoperirii apocaliptice de care fiecare are novoie. Fie ca acea putere a Ta s ne ating i acel spirit de intoarcere s ne cuprind acum; acea dorin de a dori s facem voia Ta; acea dorin de a plti orice pre pentru a cunoate adevrul. i atunci cand impria Ta va veni, toi cei care au luat o astfel de hotrare, s fie binecuvantai cu o intrare triumfal in acel loc minunat pregtit de Isus. Te-am rugat in Numle lui Isus, Amin! 131 C. PECEILE I TR MBIELE I. Fundalul VT i NT pentru Apocalipsa 6 Cand ajungi la Apoc. 6 lucrurile devin atat de ciudate in cartea Apocalipsei. Cum putem naviga printre astfel de pasaje fr s ne scufundm in ceea ce privete interpretarea? Cap. 6-9 se ocup de poriunea cu sigiliile i trambiele in Apocalipsa. Avem de-a face cu cea mai dificil, frustrant i exasperant parte din Apocalipsa. Doamne, Tu ai pus prin inspiraie acest material in cartea Apocalipsei. Te rugm, d-ne o inelegere clar a lui pe msur ce il studiem. Cuvantul Tu este proiectat s fie universal, s rspund nevoilor universale ale omenirii in fiecare perioad a istoriei noastre. Materialul care st inaintea noastr a pus in uimire i nedumerire ataia comentatori de-a lungul secolelor. Uneori ne intrebm de ce materiale ca acesta a trebuit s fie scris in Biblie. Aa c Doamne, acum, cand suntem gata s cercetm acest pasaj mai dificil, fii cu noi, lumineaz-ne minile i d-ne o inelegerea mai profund a Cuvantului Tu; d-ne o ascuime a minii in faa acestor texte provocatoare, iar noi Ii oferim apreciarea pentru ceea ce faci Tu in vieile noastre. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin!

In aceast prim prezentare din Apoc. 6, m voi axa pe textele din VT i NT care stau la baza peceilor i trambielor. Nu doar pentru pasajul acesta, ci pentru orice pasaj mai dificil din Biblie, in incercarea de a-l interpreta i inelege corect, este nevoie s cutm, contextul mai larg pentru a ne da seama ce avea autorul in minte atunci cand a scris un text sau altul. Dac nu vom face aa, vom crede doar c inelegem pasajul, dar e foarte posibil s fim departe de int. Am avut aceast experien eu insumi. La un prim contact cu textul, se formeaz o prim impresie, sau o impresie iniial, care se poate schimba radical atunci cand te aezi i-i caui adancimile, profunzimile. Pentru inceput s recapitulm puin evenimentele cap. 4 i 5. Avem mai intai viziunea tronului, cu Cel ce st pe el, cruia I se aduc laude, adorare, ca i Creator, apoi avem viziunea Crii sigilate i faptul c nimeni din cer sau din afara lui nu este capabil s o deschid. In cele din urm apare Unul, un Miel despre care se spune c este vrednic s ia Cartea i s o desigileze pentru c a fost injungiat. Astfel, evenimentele din cap. 6 au drept fundal pe cele din cap. 4 i 5 i ele incep s aib loc odat cu ruperea peceilor de ctre Miel i pregtirea Lui de a deschide sulul. De asemenea, cap. 4 i 5 din Apocalipsa au un fundal VT cu privire la tron i ele sunt construite pe limbajul i ideile acestor viziuni. Cand ajungem al Apoc. 6 nu mai abordm tema tronului, ci ne mutm la un alt fundal i acesta este aspectul pe care vreau s-l abordm in aceast prezentare. S incepem astfel cu Lev. 26:21-26 am studiat Apoc. 6 muli ani inainte de a descoperi cat de important era pentru acest pasaj Lev. 26:21-26. V-a invita s citii in paralel acest pasaj cu Apoc. 6 observm paralelismul? Ii voi inmuli nenorocirile de apte ori in Apocalips

avem apte pecei; apoi, animalele slbatice, sabia, ciuma, foametea, tanjirea dup paine. Painea era aa de puin, incat trebuia s fie foarte ateni cum o impreau ca s ajung fiecruia. Care este conceptul din spatele Lev. 26:21-26 care ne poate ajuta in inelegerea Apoc. 6? Lev. 26 face parte dintr-o seciune a VT pe care cercettorii au numit-o codul sfineniei; cu alte cuvinte o seciune in care Dumnezeu ofer poporului o serie de legi i reguli pe care poporul trebuia s le respecte. La sfaritul acestei seciuni Lev. 26, Dumnezeu a dat binecuvantri recompense i blesteme penalizri. Suntem obinuii cu conceptul de contracte, sau legminte. Intr-un astfel 132 de contract angajatul se oblig s termine obiectivul propus la o dat anumit, iar angajatorul s plteasc suma stabilit prin contract. Dac lucrarea e termin mai repede, pot fi acordate recompense bneti, iar dac se intarzie se aplic penalizri. In Biblie, aceste recompense i penalizri, poart numele de binecuvantri i blesteme. Dac Israel ascult de Dumnezeu, consecinele vor fi pozitive, dac nu-L ascult, consecinele vor fi negative. In Lev. 26, Dumnezeu avertizeaz poporul c dac vor clca legmantul cu El, vor suporta consecinele inclcrii acelui legmant. Printre lucrurile rele care aveau s li se intample, erau: animale slbatice, sabie cuceriri de ctre vrmai, ciumi, molime, boli i foamete. In Lev. 26, aceste diferite tipuri de blesteme sunt acte preliminare ale judecii lui Dumnezeu; cu alte cuvinte, ele sunt destinate pentru a trezi pe oameni din autolinitirea c stau bine i pentru a se intoarce pe direcia bun, la relaia corect cu El. De cealalt parte, dac nu se pociesc, lucruri mult mai rele urmeaz s se intample Lev. 26: 27-28 i 31-33. Dac lum Lev. 26 ca fundal, avem aici o serie de consecine enumerate; la o citire mai atent, observm c ele sunt

progresive. Exist o progresie in pedepse cu alte cuvinte, dac poporul continua s fie neasculttor pe msur ce consecinele veneau una dup alta, dac spiritul pocinei nu-i fcea loc in viaa naiunii, atunci Dumnezeu considera c ei trebuia s fie trimii in alt parte i ara s rman pustie. Consecina final a neascultrii era exilul, adic indeprtarea de la faa lui Dumnezeu. In Apoc. 6 avem acelai limbaj al blestemelor clcrii legmantului, acest limbaj al neascultrii de un legmant incheiat cu Dumnezeu. Apocalipsa este o carte a NT i ca o carte a NT ea se difereniaz oarecum in relaie cu ideile VT. Isus Hristos devine acum centrul legmantului. Sulul pe care Mielul il ia in cap. 5 este un sul al legmantului, el reprezint relaia dintre El i poporul Lui. In Apoc. 6 sunt ilustrate consecinele pentru cei care incalc legmantul cu El, care las ca relaia cu El s se deterioreze. Exist acum consecine spirituale vizavi de lucruile acestea i despre acestea vorbete Apoc. 6. Peceile culeg acest limbaj VT vizavi de conceptul legmantului i prezint consecinele NT ale inclcrii legmantului. S lum un alt pasaj: Isaia 24:5-6 chiar i dezastrul ecologic, chiar i prbuirea stabilitii naturii sunt urmri ale deteriorrii relaiilor cu Dumnezeu sabia, foametea, ciuma, fiarele slbatice pe care le vedem i in Apoc. 6 sunt construite pe acest concept VT Dumnezeu face un legmant cu poporul Lui i atunci cand acesta este ignorat, dispreuit, au loc inevitabilele consecine. Deut. 32:23-25 i 41-43 v aducei aminte de pecetea a cincea? Nu numai limbajul care corespunde inclcrii legmantului este subliniat in Deuteronom sabie, foamete, ciumi, etc., ci i un limbaj de rzbunare sangele poporului Su va fi rzbunat. Pan la a cincea pecete, limbajul a fost paralel cu cei patru cai, odat cu pecetea a cincea apare idea rzbunrii sangelui poporului lui Dumnezeu. Pasajul din Deuteronom 32 merge ceva mai departe de Levitic 26. Ca i Lev. 26 i Deut. 32 este parte a codului sfineniei, care aici apare in partea final a crii;

aici, Dumnezeu ofer lui Israel o serie de legi, reguli i instruciuni in cadrul legmantului, apoi le pune inainte binecuvantrile i blestemele incepand cu cap. 28, iar in cap. 32 El ii avertizeaz dac nu ascult, dac nu triesc conform angajamentului luat, atunci consecinele sabie, foamete, boli, vor avea loc, iar in cele din urm exilul. Dar mai este adugat o dimensiune aici: deoarece naiunile dumane precum Babilon, Asiria vor indeplini pedepsele ducand poporul Israel in exil, dar pentru c-i vor depi rolul de judectori, ei inii vor cdea sub blestemele lui Dumnezeu vv. 41-43 au rolul de a inversa rolurile: acum, foametea, sabia i bolile vor cdea asupra asupritorilor poporului. Rzbunarea sangelui nu este altceva decat eliberarea poporului din diferitele robii i exiluri. Aadar, ca fundal al celor apte sigilii, pecei, exist dou aspecte ale conceptului 133 clcrii legmantului: mai intai consecine pentru propriul popor al lui Dumnezeu care nu mai ascult de legmant, apoi, consecinele sunt i pentru lumea care nu-L cunoate pe Dumnezeu. Ambele categorii se afl sub un legmant, fie c tiu, fie c nu le pas. Ascultarea de Dumnezeu are consecine pozitive, chiar dac persoana respectiv nu cunoate Scriptura i nici pe Dumnezeu. Pe de alt parte, a te comporta altfel decat Scriptura recomand (poruncete), aduce consecine. Ceea ce se intampl in VT, este c Leviticul 26 i Deuteronom 32 au devenit atat de stereotipe i de toi inelese, c doar trei cuvinte erau suficiente s aduc in mintea oamenilor toat seria care amintea de inclcarea legmantului: rzboi, foamete, ciumi. Doar dac aminteai aceste trei cuvinte, toat lumea tia c vorbeti despre Lev. 26, Deut. 32; aceste cuvinte le artau care era stadiul relaiei lor cu Dumnezeu. Cand ajungem la cri precum Ieremia, sau Ezechiel, cri scrise cu aproximatic 1000 de ani mai tarziu, cuvintele aceste erau i aici prezente i aveau

acelai impact puternic asupra asculttorului. De Exemplu Ezechiel 14:12-21. Sunt o mulime de alte texte ca acestea in Ieremia i Ezechiel consecinele neascultrii: sabie, foamete, cium, animale slbatice paralel clar cu Lev. 26 i Deut. 32. Zaharia 1:8-17 aceast carte este similar Apocalipsei in ceea ce privete aceast simbolistic a imagisticii apocaliptice. Observm i aici cele dou componente ale legmantului: mai intai sunt repetate consecinele pe care le va suferi poporul lui Dumnezeu ca rezultat al inclcrii legmantului, iar Dumnezeu ii cheam inapoi la El i de asemenea observm cum vrmaii lui Dumnezeu i ai poporului Su, pe care Dumnezeu ii folosise pentru a disciplina poporul, au trecut limita i i-au asuprit peste msur, sunt la randul lor disciplinai. Ne referim acum i la cei patru cai de diferite culori i care sunt trimii s indeplineasc consecinele neascultrii asupra poporului fundal clar pentru Apoc. 6 expresia pan cand Doamne?, o regsim in a cincea pecete. Scopul acestui legmant plin de vaiuri este acela de a restaura poporul lui Dumnezeu i a pedepsi pe vrmaii lor. Semnificaia celor patru cai este c Dumnezeu este pe punctul de a aciona. Cand vedem acei patru cai de diferite culori in Zaharia, inelegem clar c Dumnezeu este gata s aplice consecinele legmantului. Pentru c poporul lui Dumnezeu a devenit neasculttor, El este gata s acioneze potrivit cu stipulaiile din legmant. Astfel, cei patru cai din Apoc. 6 reprezint aciunile lui Dumnezeu. Nu sunt doar simple evenimente care au loc pe pmant, ci aciuni contiente, de judecare din partea lui Dumnezeu, aciuni rezultate din clcarea legmantului. Un alt pasaj din Zaharia 6:1-8 - unde tema celor patru cai (judectori) apare din nou. Pe vremea cand a scris Zaharia, opresorul poporului lui Dumnezeu era inutul de Nord Babilonul. El a fost cucerit de Cir, impratul perilor in jurul anului cand a fost scris cartea lui Zaharia; i aceasta ii apare profetului ca o consecin a inclcrii legmantului. In acest peisaj imagistic

observm conflicte, rzboaie i tot felul de stri conflictuale intre naiuni. La prima vedere ar prea c este o normalitate de evenimente, cel mai tare biruiete pe cel mai slab, dar la o privire mai atent descoperim c toate conflictele dintre naiuni, sunt sub ordinea i controlul lui Dumnezeu. El este Cel care Se implic in desfurarea evenimentelor acestei lumi. v. 5 caii sunt cele patru duhuri ale cerului in original, caii sunt cele patru vnturi ale cerului sunt dou simboluri diferite pentru acelai lucru. Haidei s mergem la Apoc. 7:1 sugerez c aceste vanturi sunt un simbol diferit pentru acelai lucru: caii din Apoc. 6. In ambele cazuri ingerii sunt cei care dein controlul. Avem cele patru fpturi vii, fiecare controland unul dintre cei patru cai i avem patru vanturi, fiecare fiind controlat de ctre un inger, inut sub control de ctre un inger. S reinem faptul c oridecate ori discutm de unul dintre cei patru clrei din Apoc. 6:1-8, evenimentele din cap. 7 urmeaz in aceeai imagistic: caii sunt vanturile. 134 A vrea s rezum: 1 cei patru cai, sau clrei din Apocalipsa i toate pasajele paralele, fac referire la neascultare i consecinele ei in cazul acesta neascultarea de evanghelia NT, de evanghelia lui Isus Hristos. Atunci cand evanghelia este predicat in aceast lume i este respins, apar consecinele; acestea s-ar putea s nu fie imediat vizibile pentru o lume secularizat, dar ele sunt tot atat de reale, spirituale i Dumnezeu urmrete implinirea lor, controland evenimentele i mersul acestei lumi. 2 potrivit fundalului i inelegerii pe care am cptat-o din VT, aceste consecine vor cdea in primul rand asupra poporului lui Dumnezeu care a nesocotit i inclcat legmantul; in al doilea rand, va veni o zi, cand cei ce se opun evangheliei i poporului lui Dumnezeu, vor

suporta consecinele clcrii legmantului, iar o rmi va fi salvat, devenind poporul lui Dumnezeu care va moteni Noul Ierusalim, aa cum ne descrie ultima parte a Apocalipsei. 3 in Apoc. 6 avem conceptul despre judecat judecata lui Dumnezeu are dou pri: (a) una continu, progresiv i (b) una final. Pe cea progresiv, continu, am putea-o numi judecat investigativ, a pune sub acuzare. De exemplu, in prezentarea cailor de al inceputul Apoc. 6 observm c pe msur ce avansm in istorie, nu toi caii pornesc intr-o misiune, pentru a cauza dezastre practic cei mai duntori cai cel negru i cel galben nu sunt eliberai, ci doar artai in cap. 6. Abia in cap. 7 ei sunt eliberai i consecinele apar i aceasta dup sigilarea poporului lui Dumnezeu. Astfel, prima apariie a cailor reprezint judecata de investigaie, de punere sub acuzare Dumnezeu examineaz ceea ce se intampl pe pmant i face o judecat preliminar, ocazie cu care El ii ajut pe oameni s vad unde se afl ei in relaie cu El, in relaie cu evanghelia mantuirii. Apoi urmeaz o executare a judecii, ocazie cu care consecinele care decurg din respingerea apelului lui Dumnezeu prin evanghelie sunt suportate de cei care au ales aceast variant. Aceast judecat o descoperim i o vom analiza mai profund in cadrul trambielor. Astfel, cei patru cai i cei patru clrei, reprezint judecata preliminar, sau judecata de punere sub acuzaie judecata in timpul creia Dumnezeu identific problemele, starea general a omenirii (Ioan 16:8) i paii care trebuie fcui pentru a se evita consecinele ce decurg din respingerea chemrii Sale. Cea final, se refer la scopul lui Dumnezeu care a fost intotdeauna s-i atrag pe oameni la Sine. Aceast judecat nu este cea final. De-a lungul istoriei Dumnezeu face aceast judecat, iar oamenii iau poziii diferite: unii accept, alii resping oferta. Dar va

veni o zi, ziua final, ziua Domnului, cand judecile-consecine ale lui Dumnezeu vor cdea peste toi cei care au respins harul peste cei care nu s-au ataat niciodat poporului Su, ca i peste cei care au aparinut candva poporului lui Dumneezu, dar care au abandonat la un moment dat al vieii lor. Un principiu biblic ilustrat in Apoc. 6 este cel al judecii incepand cu poporul casa, lui Dumnezeu 1 Petru 4:17. Dumnezeu judec mai intai pe poporul Su, iar in zilele sfaritului va fi o judecat preadvent, timp in care Dumnezeu Se va ocupa in mod special de poporul Su inainte de a Se ocupa de intreaga lume pentru a finaliza aceast istorie plin de nelegiuire i pcat. Rezultatul acestei duble focalizri a ateniei lui Dumnezeu reliefat in cartea Apocalipsei este formarea a dou grupuri: 1 un grup numit cei 144.000, sau rmia i 2 cei care la finalul cap. 6 strig la muni i la stanci s-i acopere. Ceea ce este important de notat este faptul c intotdeauna Dumnezeu caut oameni care s devin poporul Lui i El nu limiteaz niciodat numrul, ci in orice timp El a chemat la pocin pe toi oamenii. Trebuie s recunoatem c noi oamenii suntem perveri nesinceri i va veni o zi cand neascultarea fi, sau ascuns de evanghelie va trebui s sufere consecinele acestui comportament. Protecia lui Dumnezeu nu va 135 mai fi cu nimeni. Un pasaj VT care demonstreaz intr-un mod foarte grafic acest concept este Ezechiel 9:1-7. Pasajul reprezint una dintre scenele cele mai teribile in ceea ce privete consecinele neascultrii in Biblie inceperea judecii cu poporul lui Dumnezeu i apoi extinderea ctre in afara sa. Scena are loc in Ierusalim. Fiinele terorii vin din partea de nord, merg direct spre Templu i se opresc in faa altarului de bronz pe care se aduceau jertfele. S privim scena care

taie rsuflarea: v. 3 slava lui Dumnezu iese din Templu, din ceea ce se numete Sfanta Sfintelor, in timp ce aceste personaje intr i se aeaz afar, la ua Templului. Slava Lui Dumnezeu pleac pentru c poporul Lui L-a respins i ea este inlocuit cu aceti executori ai judecii lui Dumnezeu. Poporul a respins legmantul i acum consecinele neascultrii cad asupra lor. Ce concept infricotor: Dumnezeu pleac i alii vin; dar cei care vin nu mai sunt aa de binevoitori i ingduitori. V imaginai scena? Poporul adunat acolo in Ierusalim, la Templu; un personaj vine i pe fruntea unora pune un semn in timp ce pe a altora nu; apoi ase fiine vin dup prima cu o singur intenie: de a pierde pe cei care nu au semnul pe frunte; i pe msur ce ei inainteaz spre inta lor, Dumnezeu Se retrage din scen. La fel ca in Ezech. 9 i in Apoc. 7 de asemenea sunt oameni care vor fi insemnai, sigilai. Abia dup ce aceast lucrare de sigilare este incheiat, ingerul judecii va fi eliberat. Privind contextul lui Apoc. 6 in NT, acest blestem al clcrii legmantului, este ineles cu privire la toi aceia care-L resping pe Isus i evanghelia. Isus este atat Mielul, cat i Leul in cartea Apocalipsei. Isus este vzut atat ca salvator Mielul, cat i ca rzbuntor Leul. V-a invita s citii acum Mat. 24, Marcu 13 i Luca 21 pentru a continua urmtoarea parte a acestei prezentri. Vorbesc aceste pasaje despre evenghelie, despre rzboi, foamete, cium, persecuii, semne cereti? Vorbesc ele despre neamuri manioase, despre Fiul Omului care vine, ingeri care sunt trimii s adune pe cei mantuii din cele patru vanturi ale pmantului, tulburri, rzbunri, etc.? Limbajul din apocalipsa sinoptic este paralel cu cel din Apoc. 6 ambele sunt mesaje de la Isus; in ambele materiale, Isus descrie cum va arta lumea intre prima Sa venire i cea de a doua venire. El este ingrijorat cu privire la consecinele respingerii evangheliei care va fi predicat intregii lumi de-a lungul secolelor. Limbajul VT este folosit pentru a descrie experiena NT a

celor care vor sta fa in fa cu evanghelia mantuirii. Cei patru clrei din Apoc. 6 descriu caracteristicile generale ale erei cretine, la fel cum apocalipsa sinoptic o face: rzboi, foamete, ciumi, predicarea evangheliei...; aa va arta intreaga er cretin. Apoi ins, a cincea pecete vorbete despre o vreme de tulburri serioase, despre persecuie, intre timpul cand Isus a vorbit prima dat i sfarit. A asea pecete, descrie vremea sfaritului, timpul inelciunilor i semne cereti care conduc ctre evenimentul final revenirea pe nori a Domnului Hristos. In Apoc. 6 i 7 nu se vorbete despre inelciuni, ele apar de abia in Apoc. 13-17 unde sunt prezentate in detaliu. Aadar, a asea pecete este paralel cu Apoc. 13-17. Apoc. 6 i 7 este paralel cu predicarea lui Isus din apocalipsa sinoptic. Sigiliile trebuie inelese ca fiind experiena NT a poporului lui Dumnezeu in lume intre cruce i a doua venire. Astfel, cele apte pecei care incep in Apoc. 6, ca timp incep odat cu intronarea lui Isus i inaugurarea Sanctuarului ceresc la ziua Cincizecimii aa cum am vzut din cap. 5 i merg pan la revenirea lui Isus, aa cum este descris in finalul cap. 6, capitol care se ocup de prezentarea evenimentelor care au loc pe pmant intre cruce i revenirea Domnului. Ne aducem aminte de Apoc. 3:21, acea frumoas fgduin pe care Isus o face celor biruitori imaginile cu acel tron al Tatlui i Isus stand alturi de El, au fost prezentate in cap. 4 i 5. Sfinii stand alturi de Isus pe tron sunt prezentai la finalul cap. 7. Atunci cu ce se ocup cap. 6? Cu experiena copiilor lui Dumnezeu pui in faa provocrilor vieii, de a trece peste 136 obstacole, a face fa greutilor i a iei biruitori aici i acum, pe acest pmant intre cruce i a doua venire. Apoc. 6 reprezint experiena noastr acum i aici pe pmant; experiena noastr cu incercri felurite, cu dificulti; cu aa numitele: rzboi, foamete, ciumi care ne confrunt zilnic;

cu chemarea de a avea curaj in lupta cu viaa i dificultile ei i a iei biruitori pentru a sta cu El pe tron in ziua cand va veni. Lecii spirituale din Apoc. 6 i fundalul acestuia: 1 mai intai, Biblia ne ofer legmantul lui Dumnezeu. Noi cretinii, il inelegem mai bine din NT care este bazat pe VT i este in armonie cu el. Biblia este manualul nostru de software. Dac noi ca fiine umane am fost creai de Dumnezeu intr-un anumit fel, Biblia este manualul care ne spune de unde venim, din ce suntem fcui i cum ar trebui s trim cel mai bine. Un software este cel mai bine scris de cel care-l proiecteaz. Biblia a fost scris de Dumnezeu care ne-a creat. El a inspiart fiine umane s scrie cum funcionm i cum s trim pentru a fi in armonie cu modul in care am fost proiectai. Pcatul este ca un virus in software. Ce facem in cazul acesta? Cutm specialistul. Cutm pe cel care cunoate tainele, interiorul. Scriptura ne ofer posibilitatea de a comunica direct cu Specialistul vieilor noastre prin rugciune. Peceile din Apoc. 6 ne avertizeaz intr-un mod foarte practic de consecinele ignorrii manualului software. Scopul lor, scopul judecilor nu este s ne arate un Dumnezeu rzbuntor cruia ii place s ne chinuie, ci ca s ne trezeasc s cutm din nou MANUALUL. Scopul lor este s ne intoarcem spre Cel care ne-a proiectat iniial i s ne lsm reparai dup modelul iniial. 2 decizia de a relaiona cu Isus, de a relaiona cu Manualul, este o decizie foarte important in via. tiind c stm fa in fa cu dezastrul vieii, sau al omenirii din pricina virusului pcatului, inelegand c sfaritul nu este generat de Dumnezeu, ci de consecinele indeprtrii de Manual, inelegand c misiunea lui Dumnezeu prin judeci nu este alta decat de a atrage atenia asupra pericolului de a continua un mod de via distructiv, putem afirma clar c cea mai bun decizie a omului in timpul vieii sale este s rspund acestei chemri la mantuire.

Ii mulumim Doamne penrtru studiul acesta. Am ineles unde am ajuns din cauz c am pierdut scopul pentru care am fost creai, proiectai. Ii mulumim pentru chemarea, Ta, pentru interesul pe care il ai de a ne intoarce la Manualul care ne inva adevrul despre noi i despre Tine. Ii mulumim i pentru puterea pe care ne-o dai pentru a face pasul intoarcerii de la dezastru la via. In Numele lui Isus, Amin! II. Prima i a Doua Pecete Cum poi impca pacea i linitea evangheliei, cu violena evangheliei portretizat, descris de Apocalipsa? Doamne, din nou Ii invitm prezena, din nou cerem inelepciune acum, cand ne apropiem de Cuvantul Tu. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Apoc. 6:1-8 mai intai, cei patru clrei ne amintesc de conceptul consecinelor clcrii legmantului. De asemenea, potrivit cap. 5, avem imaginea Mielului care a luat sulul sigilat cu apte sigilii i a inceput s rup sigiliile pentru a deschide sulul. Perspectiva deschiderii sulului a creat o bucurie imens in tot Universul. In timp ce El rupe sigiliu dup sigiliu, pe pmant au loc diferite evenimente. 1 Prima Pecete s privim asupra primului sigiliu: prima pecete descrie un cal alb i un clre. In primul rand fptura vie care are putere, control asupra acestui cal are o voce ca de tunet. Din prezentrile anterioare am ineles c fiecare dintre cele patru fpturi are o fa diferit: 137 leu, viel, om, vultur cap. 4:7. Creia dintre cele patru fpturi i s-ar potrivi vocea de tunet. E foarte clar c primeia, cu faa ca de leu. Rgetul leului poate fi asemnat cu un tunet. Astfel, prima fptur vie scoate in scen calul alb, iar clreul de pe el poart un arc cu sgeat el este

intr-o misiune, are o coroan pe cap i merge ca un invingtor. Care este scopul acestei scene? Un clre inarmat, gata de lupt i care a pornit in cuceririle sale? De felul cum inelegem aceast prim pecete, depinde intreaga inelegere a tuturor celor patru cai i clrei. O s vorbesc puin despre diferitele moduri cum a fost interpretat acest clre de-a lungul istoriei: 1 in primul rand este o imagine considerat preterist, in special din perspectiva oamenilor care nu vd Apocalipsa ca o profeie autentic nevenind de la Dumnezeu pentru a ne da informaii exacte despre viitor, ci oferind doar speculaii ale cuiva care este probabil credincios lui Dumnezeu, dar nu are o inelegere, o revelaie a lucrurilor aa cum se vor intampla. De obicei aceti oameni iau aceast scen literal i o gandesc ca fiind o curerire militar in primul secol, probabil o ameninare, impotriva imperiului roman i care va veni probabil din est. Parii, care triau in Persia, actualul Iran, clreau cai albi, ei devenind astfel poteniala ameninare estic a imperiului roman. Deja am prezentat anterior motivul pentru care aceste pecei ar trebui inelese simbolic. Sigiliile acoper intreaga er cretin i nu doar evenimente din sec.I. 2 un al doilea punct de vedere clreul este Hristos i El reprezint rspandirea evengheliei. 3 clreul este antihristul, iar calul alb reprezint pe oponenii evangheliei. Aceast fals interpretare, fals imagine, vine din faptul c dac ceilali trei cai reprezint, sau aduc plgi, atunci i acesta trebuie s aduc o plag, aceasta ar putea fi o cucerire militar, rzboi i toate necazurile cauzate de un conflict militar. Comentatorii care susin acest punct de vedere, atrag atenia c in VT arcul cu sgei era folosit ca simbol pentru lupttori, ca Gog, Babilon. In Apoc.

13 i Apoc 11 sunt prezentate fiare care cuceresc poporul lui Dumnezeu, fiind folosit acelai limbaj ca aici in Apoc. 6. mai mult, contrafacerea, este o tem dominant in Apocalipsa. De asemenea, se menioneaz c in Apoc. 19 clreul este intr-adevr Isus, care este diferit de cel din cap. 6 i atunci, probabil c cel din cap. 6 este o contrafacere a Lui, antihristul. Eu personal nu imprtesc aceast opinie imaginea contrafacerii. De ce? (a) in primul rand culoarea alb in Apocalips, fr excepie, aceast culoare se refer la ceea ce este ceresc, la Isus, sau la poporul Lui. In toat cartea Apocalipsei, nici mcar odat culoarea alb nu este asociat cu un lucru care e categoric ru. Dac aici ar fi vorba de antihrist, atunci ar fi o situaie unic. Ar fi singurul loc din Apocalipsa in care culoarea alb ar fi asociat cu orice altceva decat cu Isus, poporul Su, sau cu elemente cereti. (b) arcul inelesul lui este ambivalent in Apocalipsa. Pe deoparte, intr-adevr poate fi un simbol al puterii babiloniene, sau al lui Gog, dar i al lui Dumnezeu in VT; i chiar dac dumanii au un arc, de obicei el este zdrobit de puterea lui Dumnezeu atunci cand El ia aprarea poporului Su. Astfel, conceptul arcului din mana clreului nu este decisiv pentru a accepta idea contrafacerii i antihristului. (c) coroana pe care o poart clreul aici este in gr. stephanos, biruin, cuvant folosit de fapt pentru medaliile olimpice de aur in lumea antic, sau pentru medaliile obinute pe campul de lupt. Coroana din Apoc. 19 este una regal, diadema. Expresia stephanos, se gsete frecvent in Apocalipsa i cu o singur excepie, intodeauna are de-a face cu Hristos, sau cu poporul Lui; aceeai interpretare o gsim de-a lungul intregului NT. Stephanos reflect biruina lui Isus Insui, sau experiena poporului Su. Singura excepie apare in Apoc. 9. (d) cucerirea, nu sun cumva a btlie pe un camp de lupt? Realitatea este c idea de 138 biruin in Apocalipsa, de asemenea s-a referit de fiecare dat, la Hristos i la poporul Lui.

Textul crucial este cel din cap. 5:5, unde Mielul a ieit invingtor; El a triumfat. In Apoc. 3:21, acelai cuvant. Apoc. 6:2 vorbete despre cucerire. Toate trei pasajele au in comun acelai cuvand in greac. Cucerirea de aici, nu are de-a face cu o cucerire militar, ci este un termen spiritual: Isus a biruit pe cruce, iar urmaii Si au biruit prin sangele Su i prin cuvantul mrturisirii lor Apoc. 12:11. Cucerirea i biruina au de-a face cu aspecte spirituale. In Matei 24 se vorbete despre o serie de evenimente care vor avea loc intre cruce i a doua venire. Sunt evenimente precum rspandirea evangheliei, rzboi, foamete i ciumi. Dar evanghelia ar fi absent in pecei dac nu s-ar gsi aici in prima, in imaginea clreului pe calul alb. Dac acest prim cal ar avea o conotaie negativ, dac ar fi doar o vrsare de sange pe un camp de lupt, atunci atat primul cal cat i al doilea ar fi un fel de pleonasm, de superfluu, pentru c i al doilea vorbete tot despre rzboi i vrsare de sange. Imi este clar c acest prim clre Il privete pe Hristos i prolamarea evengheliei Sale in lume dup inlarea Sa pe tronul ceresc; mai mult acest prim cal nu aduce nici o nenorocire asupra pmantului. Ceilali trei care urmeaz provoac necazuri, chinuri al doilea cal ia pacea de pe pmant, provoac pe oameni s se junghie unii pe alii; al treilea cal provoac foamete i suferine; al patrulea cal provoac boli i moarte. Primul cal nu aduce nici una dintre nenorocirile de mai sus. Desigur, contrafacerea este una dintre temele majore ale Apocalipsei; i oridecate ori apar, ele sunt foarte clar demascate cititorului. De fapt chiar acesta este obiectivul Apocalipsei: de a face clar felul contrafacerii, natura inelciunilor cu care poporul lui Dumnezeu se va confrunta pe msur ce se apropie de sfarit. In acest pasaj nu este nici o aluzie la ru. Nu este nici un indiciu in text c acel clre ar fi simbolul a ceva ru in vreun fel. Cei doi clrei din Apoc. 6 i 19 sunt unul i acelai, dar la perioade diferite ale conflictului. In Apoc. 6 Isus

cucerete, El poart coroana de cuceritor pe care a catigat-o la cruce, dar deocamdat El nu este singurul conductor la acestei lumi. Sunt atat de muli oameni care nu-L accept, care nu cred in El, care nu accept domnia Lui in vieile lor. Doar la cea de a doua venire El va purta coroana diadema, coroana de rege i autoritate absolut peste tot Universul. In cap. 6 Isus cucerete, dar tot mai are de cucerit. Pare destul de clar c prima pecete se concentreaz, sau primul clre ii concentreaz atenia asupra cuceririi care vine prin evanghelie. Biruina lui Hristos pe cruce a devenit real in viaa de zi cu zi a oamenilor. Primul sigiliu deci se concentreaz asupra lui Isus i a evangheliei. Textele din VT ca baz, sunt Habacuc 3:8-9. Avem aici multe paralele verbale la prima pecete cai, victorie, arc. Cine este clreul? Yahweh, Dumnezeul VT. Inseamn c i clreul din Apoc. 6:1 este de la Dumnezeu el nu este vreo fiin uman sau antihristul, ci pare a fi Isus Insui. Psalmi 45:3-5 una dintre cele mai clare paralele verbale la Apoc. 6 el ilustreaz o nunt regal; noul rege ii ia tronul in primire i in acelai timp are loc i nunta. Avem aici imaginea unui rege israelit, probabil Solomon, care clrete ca un viteaz, cu sabia incins, avand un arc i sgei i este trimis ca biruitor s cucereasc. Dar s fim ateni: este o victorie a umilinei, adevrului, dreptii o biruin spiritual i lucrul acesta este foarte important pentru pecei. Dac evanghelia este avut in vedere in prima pecete, atunci biruina clreului este una spiritual; o biruin in domeniul smereniei, adevrului, dreptii, etc. In Ps. 45 este i o nunt, iar impratul trebuie s cucereasc, s aib o victorie i asupra inimii miresei. Cine este mireasa in NT? Mireasa este Biserica. Sugestia in prima pecete este aceea c Isus cucerete teritoriu pentru a-i stabili propria imprie. El Ii adun mireasa in aceast imprie. Atunci cand

ajungem la finalul crii Apocalipsa, la cap. 19, avem inaginea unei mari nuni nunta Mielului. Apocalipsa ne conduce pas cu pas ctre acel mre eveniment: nunta lui Isus Hristos cu poporul 139 Su. In Apoc. 6, Isus Ii adun laolalt credincioii pentru a-i lua acas. In Apocalipsa, nunta este un eveniment viitor. In cap. 6. cucerirea abia a inceput. Cat va dura aceast cucerire? Este preconizat, limitat doar la primul secol? S privim puin cuvintele de la sfaritul primei pecei: A pornit biruitor ca s biruiasc avem aici o construcie gramatical in care se subliniaz in mod accentuat continuitatea unei aciuni in gr. de exemplu, dac vrei s vorbeti despre o aciune continu, neintrerupt, se folosete prezentul continuu aici ins avem un participiu continuu, ceea ce inseamn o subliniere in plus a continuitii timpul este la forma continu, este o lucrare continu a clreului; va cuceri pan cand nu va mai rmane nimic de cucerit. Cu alte cuvinte, clreul nu se va opri din cucerire, pan cand totul este complet, finalizat, nimic nu s-ar mai putea face. Calul alb nu se termin cu primul secol, ci se intinde de-a lungul intregei ere cretine pan la sfarit. Clreul pe calul alb reprezint evanghelia cucerind, incepand cu intronarea lui Isus in Apoc. 5, continuand pe pmant pan la sfaritul timpului. Calul alb, reprezint una dintre cele mai extraordinare experiene ale poporului lui Dumnezeu: imprtirea evangheliei cu alii, pentru ca impria lui Dumnezeu s creasc, iar mireasa lui Hristos s fie pregtit pentru a-i intampina Mirele ceresc. 2 A doua Pecete Apoc. 6:3-4 mai intai, a doua fptur vie, era vielul, sau taurul, simbol al sacrificiului. La fel ca i primul cal i acesta este chemat i va face o lucrare mondial el va afecta tot pmantul prin aciunile sale. Calul este rou, nu un rou oarecare, ci rou ca focul i vine ca s ia pacea de pe pmant. In Apocalipsa, cuvantul acesta este asociat cu pacea spiritual. Pavel, in scrisorile sale, de cele mai multe ori, se adreseaz cu Har i pace vou in

Isus Hristos...; i in Apoc. 1:4 se vorbete despre pacea oferit de Isus. Ca atare, acest cal ia de pe pmant, sau inltur nu neaprat pacea militar, cat pacea evengheliei. Calul rou descrie experiena oamenilor care au respins evanghelia i odat cu pierderea ei, pierd i sensul adevratei pci. Rezultatul pierderii pcii evangheliei, este faptul c oamenii incep s se ucid unii pe alii. Cuvantul junghie in gr. nu este neaprat crim, cand dintr-un motiv sau altul un om ucide pe un semen al su, nu este nici mcar sensul de ucidere militar, pe un camp de btlie, ci este un cuvant care inseamn ucidere sacrificial, junghiere sacrificial este un cuvant comun folosit in Apocalipsa cu referire la moartea lui Isus, sau a sfinilor. Instrumentul acestei jertfiri este Sabia; in gr., pot fi mai multe cuvinte pentru a face referire la aceast unealt aici, cuvantul pentru sabie, este cuvantul care se folosea pentru a face referire la unealta cu care se sacrificau animalele in Sanctuarul VT. Astfel avem dou imagini impletite laolalt: (a) mai intai avem un limbaj al rzboiului, al cuceririlor, (b) in al doilea rand avem un limbaj al sacrificiului, al jertfei. Cum putem inelege acest sigiliu? Pare c sunt dou feluri de a citi simbolismul acestor versete (a) mai intai se inelege aspectul de divizare, oamenii sunt divizai de aceti clrei; ei se junghie unii pe alii; devin vrmai unii altora; pacea este luat i inlocuit cu ura; predicarea evangheliei divide: unii o primesc i devin membrii ai impriei lui Dumnezeu, alii o resping i apare astfel divizarea, ridicarea unora importiva altora ca urmare a predicrii evengheliei, sau (b) al doilea fel de a citi simbolismul este in limbajul persecuiei. Martirii din pecetea a cincea sugereaz idea c persecuia este o tem major a sigiliilor. Cuvantul pentru junghiere din v. 4, este acelai cuvant pentru uciderea sfinilor din vv. 9 i 10. Pare c limbajul de aici, junghierea unora de ctre alii, nu sugereaz atat de mult diviziunea, separarea dintre oameni, ci mai degrab persecuia,

martiriul unora dintre sfini, junghiai de ctre cei care au respins evanghelia. In Ioan 16:2, conceptul sacrificrii este legat mai de grab de idea martiriului; avem acelai limbaj. In gr. expresia a aduce o jertf lui Dumnezeu, face parte din limbajul sacrificiului preoesc. Va veni ziua, spune Mantuitorul, cand oamenii ucigandu-v, cred c aduc jertfe sacrificiale lui 140 Dumnezeu, cred c fac ceva plcut inaintea lui Dumnezeu. Martiriul este astfel o consecin a divizrii oamenilor pe pmant ca urmare a predicrii evangheliei. Rzboiul calului rou, simbolismul rzboiului, vine ca urmare a incpanrii in faa Prinului pcii care cucerete cu evanghelia Sa in prima pecete. Evanghelia produce o divizare a intregei omeniri in: cei care o accept i cei care o resping. Dac ne amintim de Ps. 45, acelai rege care a pornit s-i cucereasc mireasa, a pornit de asemenea in cucerirea vrmailor si. El poart cu el o sabie mare. Deci clreul pe calul alb, simbol a lui Hristos i al evangheliei, aduce binecuvantri tuturor acelora care ascult de evanghelie, dar pentru cei care o resping urmeaz separarea, divizarea, ura i persecuia pe care o aplic celorlai. Texte de referin din VT pentru a doua pecete: Isa. 26:3 dac lum pecetea simbolic, ceea ce am sugerat cu o ocazie, atunci, pacea care este luat de pe pmant, este cea adus prin acceptarea evengheliei; este pacea care vine din increderea in Dumnezeu i in Mielul care a fost junghiat. Isa. 57:20-21 observm contrastul dintre cele dou pasaje din Isaia? O pace perfect pentru cei care cred in Dumnezeu i accept evanghelia Sa, dar nu este nici un fel de pace pentru cei ri. In termenii NT, pacea este obinut numai in relaie cu Isus Hristos; fr aceast relaie puternic, nu exist pacea minii i nici a sufletului. Este crucial a inelege fundalul din spatele textului. Primul sigiliu aeaz in fa misiunea calului i a clreului: aceea de a rspandi

evanghelia, iar sigiliul al doilea arat impotrivirea fa de evanghelie, cu rezultatul pierderii acelei pci pe care doar evanghelia o poate aduce. Jud 7:22 madianiii s-au ucis unul pe altul nefiind nevoie ca Ghedeon s intervin. Exod 32:27 in tabr era pcat, iar leviii au fost chemai s-i loveasc (ucid) fraii, prietenii, vecinii pctoi o experien cutremurtoare. Isa. 19:2 egiptenii luptandu-se impotriva lor inile. Zaharia 14:13 in panica creat, dumanii poporului lui Dumnezeu se atac unul pe altul. Ce vor s spun toate aceste referine VT care se constituie intr-un fundal pentru cea de a doua pecete? Calul cel rou este cel care aduce conflictele i confuzia printre cei care refuz evanghelia. Este posibil s se refere la judecile lui Dumnezeu din Exod 32:27, mai mult ins el reprezint rezultatul natural din acea atitudine de respingere, de rezisten incpanat in faa evangheliei. O clarificare i mai mare vine atunci cand abordm fundalul, referinele NT cu privire la calul rou, pentru c in NT se specific faptul c evanghelia va constitui marele element de diviziune intre oameni: 2 Cor. 2:14-16 evanghelia va sluji atat pentru via, cat i pentru moarte. Ioan 3:18-21 aici suntem judecai prin evanghelie dup felul in care rspundem la ea. Matei 10:34-36 Isus a venit nu s aduc pacea, ci sabia; El a venit s aduc diviziune intre oameni, nu pentru c divizarea este ceva de dorit, ci pentru c acesta este rezultatul natural al respingerii evangheliei. i sincer vorbind, cand cineva vrea s accepte evenghelia ii vin in minte intrebrile: ce vor zice vecinii, rudele, familia, etc. Trebuie s fim foarte clari: cand evanghelia este luat in serios, ea aduce separare intre semeni, unde aceasta nu a existat inainte, deoarece este o hotrare decisiv in via. Luca 12:51-53 nu este un pasaj prea plcut, dar el

este parte din Scriptur; este parte din Manualul software, care spune c atunci cand vrei s iei in serios evanghelia, vor fi oameni care nu vor inelege i vor spune: Credeam c suntem prieteni, dar acum nu mai cred asta. Una din consecinele evangheliei este separarea, divizarea. A vrea s v imprtesc cateva concluzii spirituale in urma studiului celor dou pecei: 1 violena este rezultatul respingerii evangheliei. Ce este evanghelia? Este acceptarea necondiionat a oamenilor de ctre Dumnezeu prin aciunile lui Hristos. Violena este exact opusul, este atunci cand nu acceptm pe aceti oameni, cand nu-i lsm pe ceilali s fie cine sunt; voina final a lui Dumnezeu este de a nu exista violen, dar cand oamenii resping evanghelia, ei pun condiii celorlai i le cer s se comporte dup un anumit tipar de aici 141 violena, care nu este altceva decat cutarea de a controla ceea ce trebuie s cread sau s nu cread alii, modelul fiind omul. Potrivit Apocalipsei, in timpul sfaritului, se pare c violena este singura metod de a proteja pe cei slabi i a salva pe cei oprimai. Dac Evanghelia reprezint acceptarea necondiionat a lui Dumnezeu in Hristos, a o respinge, inseamn a te plasa pe poziia de a fi judecat de Dumnezeu din cauza modului cum vom trata pe cei care o accept. Astfel violena, nu este altceva decat rezultatul respingerii evangheliei; este oponena fa de Dumnezeu i poporul Su i in cele din urm ea este necesar pentru salvarea celor slabi i oprimai. 2 potrivit Apocalipsei, biruina decisiv deja a fost catigat prin Isus la cruce, iar ceea ce se intampl pe pmant nu reprezint altceva decat rezultatul acelei biruine, ceea ce inseamn c intrebarea crucial a tuturor timpurilor i pentru noi astzi este: 3 vom fi noi de partea biruitoare? Dac biruina a fost deja asigurat, deja catigat,

cum vom rspunde in faa Celui care a catigat-o? Este o intrebare crucial, iar Apocalipsa ne deschide perspective exraordinare pentru a inelege ce inseamn a rspunde cu Da, sau Nu acestei intrebri. 4 calul rou ne arat c invingtorii, rareori vor arta ca invingtori. Vor fi adesea persecutai i dispreuii; vor fi obiectul divizrii. 5 trebuie s fim pregtii pentru tragica posibilitate de a ne pierde familia, sau prietenii dac ne hotram pentru Hristos. i dac totui se intampl, asigurarea este c nu vom rmane singuri, ai nimnui. Una din leciile cap. 6 este c indiferent cat de minunat ar fi evanghelia, ea nu impiedic separarea, divizarea atunci cand este predicat. Unii o vor respinge cu siguran, o vor considera neimportant, iar rezutatul automat va fi divizarea in familie, vecini, prieteni, etc. Uneori poate vom simi indemnul luntric s reparm acele separri, dar s-ar putea ca unele s nu mai poat fi niciodat rezolvate, deoarece evanghelia vine intotdeauna in opoziie fa de pcat i de aici conflictul. 6 atunci cand suferim pierderi, Scriptura ne incurajeaz s nu cedm in umblarea noastr cu Dumnezeu; s fim siguri de motenirea noastr, pentru c viaa cea plin de valoare nu se gsete in lumea aceasta, ci doar in cea care va s vin. Doamne, ne-ai pus in faa unor decizii serioase i hotratoare. Inelegem c uneori vor fi consecine devastatoare pentru viaa noastr pmanteasc ca urmare a lurii unor decizii corecte. Sau poate deja cineva inc simte trauma produs de ele. Te rugm s ne ajui s cunoatem bine Cuvantul Tu i pe baza lui s lum hotrari corecte oridecate ori vom fi pui in faa acestui fapt. Te rugm Doamne s ne ajui s-i rmanem credincioi i s ne luptm pentru familiile noastre ca s aparin impriei Tale. i dac vor fi i separri, ajut-ne s fim tari in

Isus Hristos, Amin! III. A Treia i a Patra Pecete De la calul negru, la cel glbui. Cat de ru poate fi i totui s mai vorbim despre descoperirea lui Isus Hristos? Doamne, suntem gata s ne apropiem de unul dintre cele mai cutremurtoare pasaje din cartea Apocalipsei scene de suferin, de groaz, evenimente pline de violen i consecinele acestora...; Te rugm s fii alturi de noi i s le plasm i s le inelegem in contextul general al crii i al plannului pe care Tu il ai pentru aceast lume. Fii cu noi prin Duhul Sfant. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 3 A Treia Pecete Apoc. 6:5-6 a treia fptur vie are faa unui om. Clreul care 142 urmeaz vine pe un cal negru. Inseamn acesta opusul calului alb? In mod normal am fi tentai s credem aa, avand in vedere cuvintele: alb-negru. Realitatea este c nicieri in NT nu mai gsim acest temen. Termenul negru, aici nu face neaprat referire la culoare, cat mai degrab la cuvantul antic folosit pentru cerneal. Termenul nu este neaprat folosit ca un opus al culorii albe, ci pentru a descrie culoarea pielii, sau a prului, etc. In NT adesea gsim un contrast puternic intre lumin i intuneric, dar acestea au de regul conotaii spirituale puternice. Cu alte cuvinte, acea lumin este bun, lumina este evanghelia, pe cand intunericul este ru, este opusul evangheliei. Acest cal ins, nu pare s aib ca intenie primar acea imagine a unei opoziii totale fa de primul cal, calul alb, dac ar putea fi ceva in sensul acesta, ar putea fi vorba de lipsa evangheliei in acest context. Citind pasajul descoperim c acest cal nu iese aa cum fcuser cei doi de dinainte

pentru a-i rspandi consecinele pe pmant. Este menionat cumpna. Care este rostul ei? Poate fi cumpna judecii? Dan. 5:27 impratul Belaar este cantrit in cumpna cerului i gsit fr valoare. In alte pri ale NT cuvantul folosit aici pentru balan, este folosit i pentru jug, instrumentul pus pe gatul animalelor de povar; sau chiar o povar pe care cineva o poart in spate. Rdcina cuvantului sugereaz in mod clar imaginea balanei cu bar vertical, de care atarn de o parte i de alta dou talere. Contextul este clar in favoarea unei balane de cantrit i nu a uneia de judecat, ceea ce demonstreaz o situaie de foamete. Descrierea calului negru este descrierea unei condiii de foamete i ne aducem aminte de conceptul clcrii legmantului care includea pe lang rzboi, ciumi i alte consecine nefaste ale neascultrii i foametea. Se vorbete apoi de o voce in mijlocul fpturilor vii. Aceasta pare clar s fie a Mielului, a lui Hristos ezand pe tron; El vorbete despre plata unei zile in gr. este un dinar moneda obinuit a timpului, amintit destul de des in NT i care reprezenta plata unui muncitor cu ziua. Astfel, aici avem o situaie de criz, de foamete, descris in termenii: o msur de grau pentru un dinar i trei msuri de orz pentru un dinar plata unei zile de munc. O msur de grau pentru un dinar este cantitatea de mancare pe care o persoan obinuit o manca intr-o zi. Este clar o situaie grea: dac o persoan ii cheltuie toi banii pe grau, cu ce bani ii mai hrnete familia? este clar c are o condiie de supravieuire foarte grea. Dac vrea s cumpere ceva mai ieftin, va trebui s renune la grau i s cumpere orz dac schimbi graul cu orzul, poi avea trei msuri trei oameni putand s fie hrnii pe o zi. Aceast ilustraie cu msurile de grau i orz, este una a foametei, a unei crize severe de hran. In Palestina, uleiul, graul i vinul sunt cele trei recolte majore. Aceasta este menionat

repetat in VT. De exemplu: Deut. 7:13 sunt menionate cele trei recolte: graul, uleiul i vinul; uleiul era de msline; Deut 11:14; 28:51; Osea 2:8, 22 dac ne referim la domeniul agrar din Palestina antic, atunci limbajul pentru a-l defini era: grau, must i undelemn. Graul i alte pioase sunt plante anuale, ele trebuie semnate in fiecare an; via i mslinul plante perene, cu rdcini mult mai adanci decat graul, rezistand zeci i sute de ani. Cand am vizitat recent Palestina, am vzut mslini de aproape 1000 de ani. In locul in care se crede c a fost grdina Ghetsemani se estimeaz c unul dintre mslini are in jur de 1700 de ani. In VT ori de cate ori painea este msurat, inseamn foamete teribil Lev. 26:26 textul cheie pentru Apoc. 6; 2 Regi 7:1 istoria lui Elisei i a celor patru leproi de la poarta Samariei; Ezech. 4:16-17 in concluzie, msurarea graului inseamn foamete teribil i foametea este tema major a acestor pasaje. Dar vocea care vine din mijlocul celor patru fpturi vii, vocea care vine direct de la tronul lui Dumnezeu imblanzete, domolete cumva judecata. Se spune: Chiar dac este foamete, lips de hran, totui, s nu fie distruse uleiul i vinul; cu alte cuvinte, chiar dac elementul principal al subzistenei, materia prim necesar pentru hran, painea, care este principalul nutrient, aa 143 cum apare i din limbajul agrar al Palestinei antice, lipsete, mai rman mustul i undelemmnul care potrivit vocii nu trebuiau vtmate; dar aceste dou ingrediente erau ceva de lux. Uleiul nu se folosete in cantiti mari: puin ulei la o salat i gata, el este ca o garnisire a hranei. Mustul, sau produsele naturale din care se face mustul, fructele, erau folosite ca desert in lumea antic. Tot din ele se preparau gemurile, compoturile, etc. Aadar foametea din Apoc. 6 este una foarte interesant i anume: produsele de baz in alimentaie lipsesc, in schimb articolele de garnisire, de desert inc exist. i aa cum am menionat anterior, graul trebuie semnat anual, are rdcini

mult mai scurte i ca atare mult mai ameninat cu dispariia din cauza unor condiii neprielnice: secet, boli, etc. Contextul ne duce cu gandul la o situaie de secet o secet prelungit usuc rdcinile de suprafa ale graului, dar nu i pe cele mai adanci ale viei-de-vie sau ale mslinului. Lipsa graului arat existena secetei, in timp ce existena mslinului i viei-de-vie cu rdcinile lor mai lungi, denot supravieuirea pe o perioad mai indelungat. Cum s interpretm acest pasaj in care apar cele dou elemente: seceta drept cauz i foametea ca efect? Din nou cred c este necesar o intepretare simbolic, spiritual. De exemplu, cuvantul gr. nu vtma, este un cuvant des folosit in Apocalipsa pentru a sublinia aspectul de judecat pentru fctorii de rele Apoc. 7:2-3; 9:4, 10, 19; sau, cuvantul mai este folosit pentru a ilustra persecutarea i suferina oamenilor lui Dumnezeu ca urmare a persecuiei Apoc. 11:5; 22:11. Cuvantul are implicare spiritual, tonul pasajului este de natur spiritual; dac negrul este folosit pentru a descrie opusul calului alb, atunci aici este vorba despre o foame spiritual; o foamete dup Cuvantul lui Dumnezeu care este painea vieii. Graul este simbol al painii lui Dumnezeu, Cuvantului Su. Este scoas in eviden o lips acut, o penurie a Cuvantului Scripturii. De cealalt parte, vinul i uleiul, sunt simboluri ale harului divin. Vinul simbolul sangelui Domnului Isus, simbolul serviciului comuniunii Cina sfant; i uleiul simbolul Duhului Sfant, flacra vie a vieii spirituale. Avem descris aici o foamete dup Cuvantul lui Dumnezeu, dar nu este o experien spiritual fatal; este una grav, dar nu fatal, in sensul c acest Cuvant este inc disponibil oamenilor. Un pasaj VT care descrie o asemenea foamete, este Amos 8:11-12 limbajul biblic, sugereaz c foametea poate fi aplicat i lipsei Cuvantului lui Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu este absent. Poate fi aceast situaie aplicabil i astzi? Desigur, nu intr-un sens fizic, literal. Trim intr-o lume in care niciodat mai inainte Cuvantul lui

Dumnezeu nu a fost mai disponibil pentru oameni, dar in care cunoaterea Lui este din ce in ce mai redus. Cu cat accesul la Biblie este mai mare, cu atat cunoaterea lui Dumnezeu i a planurilor Sale este mai redus. Ignorana cu privire la Biblie este tot mai accentuat, viaa devine din ce in ce mai complex, extrem de plin de preocupri multiple, ocupat, oamenii au din ce in ce mai puin timp pe care s-l dedice studierii Scripturii. Consecina este, c tot mai puini sunt oamenii care primesc o binecuvantare ca rezultat al studierii Scripturii Apoc. 1:3. A treia pecete, indiferent cand are loc, descrie un timp cand Cuvantul lui Dumnezeu este greu de abordat, dei evanghelia este inc disponibil; mijloacele harului sunt inc la dispoziia omenirii; influena lui Dumnezeu este tot mai restrans pe pmant, dei ea exist inc. Evenghelia este atat de neclar, de intunecat i neineleas pentru mintea oamenilor, dar timpul de prob inc nu s-a inchis, oamenii au inc posibilitatea s se intoarc la Dumnezeu. 4 A Patra Pecete Apoc. 6:7-8 cea de a patra fptur avea faa unui vultur. tim c i in societatea nostr vulturii sunt un simbol al morii i al descompunerii. Vulturii sunt psri care se hrnesc cu cadavre de animale decedate in urma unor calamiti: secet, inundaii, etc. Glbui, sau mai bine zis palid, este o incercare de traducere a rdcinii cuvantului care in gr. este cloros, care inseamn galben-verzui. De aici provine cuvantul clor i verbul a clorina. (Clorul este un element chimic gazos de culoare galben-verzuie, cu miros ineptor, sufocant, toxic, cu proprieti 144 decolorante i dezinfectante). Dac stai fa in fa cu o persoan a crei fa este precum clorul, consideri c este bolnav. De aceea aceast culoare este foarte portivit pentru cel de al patrulea

cal, calul glbui, pentru c el descrie o plag ciuma; el descrie o boal contagioas, inflamatorie care decimeaz mulimi de oameni o ameninare destul de teribil. In vremurile antice, acest cuvat era folosit pentru a descrie infiarea unei persoane care era foarte bolnav, nu neaprat de cium probabil c acesta este inelesul corect intenionat aici. Interesant este faptul c nici acest cal nu este eliberat s mearg pe tot pmantul. Este mai degrab imaginea unei judeci preliminarii, investigative a lui Dumnezeu, pentru c pan la cea final mai sunt evenimente de adugat. Se spune mai departe c acest al patrulea cal este acompaniat de moarte i de locuina morilor. In gr. este idea de acompaniere, de insoire, mai degrab decat de a fi urmat de...; cu alte cuvinte, impreun cu calul glbui veneau moartea i locuina morilor. Moartea i locuina morilor sunt folosite impreun de multe ori in Apocalipsa: Apoc. 1:18 Isus este Cel care ine cheile morii i locuinei morii moartea i locuina morilor reprezint in Biblie opusul vieii, reprezint distrugere, nimicire, lucrurile de care omul se teme cel mai mult. Apoc. 1 ofer aceast imagine a speranei: Isus este Cel care ine cheile morii, El este Stpanul acestor domenii infricotoare, El controleaz chiar i aceste locuri. Acelai mesaj este dat in Apoc. 6. Cine este Cel care deschide peceile, care descoper aceste dou elemente care creaz temeri? Nu este altul decat Mielul, Isus Hristos. Astfel, moartea i locuina morilor, indiferent cat de inspimanttoare ar fi, sunt ilustrate in Apocalipsa ca fiind sub controlul lui Isus Hristos. Apoc. 20:14 ce concept: va veni un moment cand moartea insi va muri, aruncat in iazul de foc. Moartea i locuina morilor sunt imagini ocante. Clreul pe calul glbui este la randu-i o imagine teribil. In mijlocul acestor imagini teribile, ni se amintete s nu uitm dou lucruri: 1 moartea i locuina morilor sunt sub controlul lui Isus jertfa Lui ne ajut s nu ne

mai temem de moarte; i 2 moartea i locuina morilor vor disprea. Moartea nu mai fi ultimul cuvant pe acest pmant. Ea devine infricotoare doar atunci cand are ultimul cuvant. Apocalipsa ne inva c putem tri viaa intr-un altfel de mod tiind c moartea nu va mai avea ultimul cuvant. Isus ne d speran in aceast realitate care este viaa urmat de moarte, c va veni o zi cand aceasta (moartea) va fi nimicit. Indiferent cat de infricotoare ar prea imaginile celor patru clrei, a sigiliilor, sau trambielor, s nu uitm niciodat c toate acestea sunt sub controlul lui Dumnezeu i sunt temporare. Suferina, violena, persecuiile, martiriul, dificultile i privaiunile vieii sunt cat se poate de reale; Apocalipsa nu se ascunde in spatele realitilor vieii de zi cu zi, ci descrie viaa aa cum este, ins menirea ei principal este s ofere speran in faa acestor realiti. Va veni o zi cand violena va disprea, cand moartea nu va mai fi, cand cei credincioi vor descoperi realitile unei lumi total diferite i mult mai bune decat lumea in care noi trim astzi. Va veni timpul s ne ocupm de acea lume spre sfaritul studiilor noastre, acum trebuie s ne intoarcem la problemele noastre, la realitatea morii i a locuinei ei, cu ameninarea pieirii, a nimicirii. Mergand mai departe, descoperim c celui de al patrulea clre i s-a dat putere i autoritate peste a patra parte a pmantului. Aceasta imi sugereaz c probabil fiecare dintre clrei are putere peste a patra parte. Ne aducem aminte de Apoc. 7:1 sunt patru vanturi ale pmantului, care sunt paralelele celor patru cai dou imagini diferite pentru acelai lucru. Fiecare dintre cele patru vanturi au autoritate peste o ptrime din pmant. De aici i sugestia c cei patru cai au fiecare autoritate peste o ptrime din pmant. Acest aspect devine semnificativ

atunci cand vom studia trambiele i cand vom descoperi c ele au putere peste a treia parte a 145 pmantului. Sabia, foametea, ciuma, fiarele slbatice, toate reprezint o intensificare a activitilor celui de al doilea i al treilea cal. Odat cu al patrulea cal, rul este intensificat la maximum; tot ceea ce a fost ru la al doilea i al treilea cal, este acum intensificat la maximum. Ne aducem aminte c avertizrile lui Dumnezeu din Levitic 26 i Deuteronom 32 urmau s fie din ce in ce mai puternice; judecile lui Dumnezeu in VT erau progresive pe msur ce chemrile lui Dumnezeu se loveau de neascultare, cu atat mai mult se intensificau judecile i cu atat mai aspre erau consecinele pe care le sufereau. Astfel, sabia i foametea pe care le descoperim in cel de al doilea i al treilea cal, se intensific, adugandu-se la al patrulea cal ciumi, boli de tot felul i fiarele slbatice. Sunt aceste fiare slbatice un ecou al cap. 13 din Apocalipsa, unde avem o fiar, un balaur i un proroc mincinos pe cale s apar pe scen istoriei? Poate. Dar ceea ce inelegem acum in al patrulea cal, este o intensificare, mai mult chiar o progresie a consecinelor neascultrii de legmant. Cea de a patra pecete este ameninarea cea mai serioas, ameninarea de excludere permanent de la mila divin. Este cea mai grav condiie spiritual pan la cap. 18. Este clar c al treilea i al patrulea cal reprezint cea mai teribil ameninare, un timp al celor mai groaznice consecine ce decurg din starea de neascultare a oamenilor de pe pmant; in special al patrulea cal, vorbete despre excludere din prezena lui Dumnezeu, excludere de la mila divin. Este ameninarea unei molime spirituale, o boal a sufletului.De asemenea, ai observat c a fost o progresie vizavi de aceti cai? Prima dat am vzut

separare, divizare din cauza evangheliei. Apoi, o pierdere din vedere a Bibliei, dezinteres fa de ea manualul de software unde omul afl calea fericirii. i in final, decdere, declin i moarte. Consecinele spirituale sunt din ce in ce mai rele. Dac Lev. 26 i Deut. 32 sunt inc in mintea noastr aici i dac lucruri i mai teribile vor veni odat cu desfurarea evenimentelor expuse in peceile a cincea, a asea i a aptea, atunci, aceast plag este intenionat s cheme la pocin. Indifernt cat de serioas ar fi, cat de amenintoare ar prea, ea nu este ultimul sfarit. Nu este inc ultimul timp de prob, dar este ca un fel de arvun, de degustare a realitilor finale. Cat ar prea de inspimanttoare, imaginea celui de-al patrulea clre nu este ultimul sfarit; ea are rolul de a arta seriozitatea cu care trebuie s tratm problemele spirituale ale vieii, pentru c prin prisma ei, putem vedea cu infrigurare ce va insemna timpul cand nimic i nimeni nu va mai face ceva pentru salvarea noastr. Moartea spiritual este o stare cand nu va mai fi posibil nici un act de pocin. A vrea s privim acum cei patru cai in ansamblu, iar intrebarea este: Cum am putea s citim i s inelegem corect astzi aceste imagini? Care este lecia care trebuie invat? Care este tiparul de la care putem pleca intr-o interpretare corect a textului? 1 am vzut c primul cal, cel alb, infieaz evanghelia invingtoare, iar prin extensie, biserica credincioas care urmeaz s rspandeasc mesajul evangheliei. 2 al doilea cal, cel rou, ilustreaz opoziia fa de evanghelie i fa de Isus; iar rezultatul acestei opuneri, consecinele ce decurg din opoziia fa de mesajul evangheliei sunt disensiuni, divizri, separri, lupte i persecuii. 3 al treilea cal, cel negru, simbolizeaz foametea spiritual; foamete dup Cuvantul lui Dumnezeu.

4 al patrulea cal, cel glbui este simbolul unei plgi de natur spiritual, un simbol al morii spirituale. Despre ce este vorba aici? A vrea in primul rand s punctez c aceste imagini, care au un fundal clar VT, care sunt aduse in Apocalipsa din istoria Israelului VT, nu sunt aezate in mod necesar cronologic. Cu alte 146 cuvinte, rzboi, foamete, ciumi, nu este necesar s fie aezate intotdeauna in aceeai ordine; ele pot s fie interschimbabile adesea VT vorbete despre ciumi, foamete i rzboaie, sau rzboaie, ciumi i foamete, sau foamete, rzboaie i ciumi, etc. Conceptul din spatele acestei imagini este unul al unitii, dar nu neaprat i al unei succesiuni de neschimbat, al unei cronologii de nealterat. In apocalipsa sinoptic, Domnul Isus Insui a folosit aceste elemente, dar nu intr-o ordine exact, uneori omiand unele, etc. Aa cum am vzut, primul cal este un simbol al predicrii continue, neintrerupte a evangheliei. De aceea, o modalitate de a citi corect primele patru pecei, cei patru cai, este intr-un sens spiritual i individual de-a lungul istoriei, ori de cate ori a fost predicat evanghelia, au fost unii care au acceptat-o i au fost i cei care s-au impotrivit, au respins-o; ca urmare, imediat au aprut divizrile, separrile, violena, iar printre cei care au respins evanghelia a urmat apoi o foame dup Cuvantul lui Dumnezeu, boli spirituale i in cele din urm moartea spiritual. Astfel, Apoc. 6 dintr-un anume punct de vedere descrie procesul prin care oricare dintre noi poate s treac, poate s-l experimenteze. In momentul in care venim in contact cu evanghelia, in momentul in care contientizm care sunt beneficiile ascultrii pe de o parte i consecinele neascultrii, eecului spiritual pe de alt parte, vom cantri, vom alege i vom culege: beneficii, sau binecuvantri pe de o parte, sau blestemele neascultrii, distrugere

spiritual de cealalt parte. Aadar, ca o prim aplicaie, sigiliile ilustreaz realitatea general a erei cretine, experiena personal a celui care aude evanghelia i fie c este cucerit de ea, se apropie tot mai mult de Isus Hristos i are parte de binecuvantri in domeniul vieii spirituale, sau pornete pe panta declinului spiritual, ca urmare a respingerii evangheliei. Totui, primele patru sigilii pot fi citite i dintr-o perspectiv cronologic. Pentru un anume motiv, peceile sunt desfcute una dup alta i nu toate deodat, ceea ce inseamn c putem s le privim aproape incadrate in evenimente istorice succesive. Privind la cele patru fpturi vii care stau in jurul tronului i care au autoritate asupra celor patru cai, descoperim c nicieri in Apocalipsa ele nu sunt separate. De asemenea a cincea i a asea pecete ne conduc ctre evenimentele finale ale istoriei. i dac cele apte pecei sunt vzute ca fiind perioada dintre cruce i cea de a doua venire, putem inelege c cei patru cai se refer la experiena din partea de inceput a erei cretine; un fel de trend, de tendin a istoriei, cand evenimentele studiate se incadreaz la un moment dat foarte bine intr-un moment istoric anume foarte timpuriu in istoria NT a cretinismului, putem vorbi despre o credincioie general, credincioia de pe vremea apostolilor; o perioad de avansare rapid a evangheliei predicat de apostoli i de primii cretini Pavel, Petru, ali ucenici; evanghelia a mers peste tot in lumea antic de atunci a primului secol. A urmat apoi un timp de stagnare, de declin progresiv, foarte bine documentat istoric, iar cand ajungem la perioada medieval, descoperim c foarte puini oameni cunoteau Scriptura; foarte puini oameni cunoteau ce inseamn a umbla cu Dumnezeu aa cum este descris acest proces in NT. Credina cretin se schimb in cretinism politic, care are in vedere cuceriri militare, bunstare material i prosperitate pmanteasc.

Trendul istoriei se incadreaz foarte bine in trendul acestor patru cai: mai intai predicarea evangheliei, apoi rezisten, impotrivire fa de evanghelie, uitarea evangheliei i pierderea din vedere a Cuvantului lui Dumnezeu. Urmeaz apoi consecinele: boli i pierderi spirituale, iar in final moarte spiritual. C aceste judeci, ale celor patru cai sunt pariale i preliminare, se poate vedea i din faptul c primii doi cai merg pe tot pmantul, sunt eliberai, in timp ce ultimii doi sunt reinui pe loc, nu li se d drumul s mearg pe tot pmantul. Cu alte cuvinte, cea mai mare ameninare este in viitor: este in Apoc. 7:1 va fi o explozie a 147 evenimentelor menionate in primele patru pecei; va fi o proclamare final i mondial a evangheliei proclamare pe care o vom vedea din nou in Apoc. 11, 14 i 18. Evanghelia va fi dus inc odat in lume in toat puterea unei proclamri finale i globale a ei. Sugerarea acestor scene este fcut in Apoc. 7:1-3. Apoi, cand lucrarea evangheliei este incheiat, finalizat, cand toi copiii lui Dumnezeu sunt sigilai potrivit inteniei divine, va urma o eliberare final, o dezlnuire final mai degrab a celor patru cai, care-i vor face treaba in mod complet, o lucrare pe tot pmantul, o lucrare global, mondial. Aceste imagini din Apoc. 6, sunt ocante, ptrunztoare i unice in Apocalipsa. Care sunt leciile spirituale? 1 mai intai, caii sugereaz c sntatea noastr spiritual depinde de cat de mult ne hrnim cu Cuvantul lui Dumnezeu. Este un timp al foamei dup Cuvantul lui Dumnezeu. Lipsa Cuvantului aduce deteriorarea vieii spirituale, boli spirituale. Atunci cand ne hrnim cu Cuvantul lui Dumnezeu, atunci cand facem din el centrul vieii noastre, atunci vom fi sntoi i puternici, pentru c cunoatem evanghelia.

2 in al doilea rand, nu este suficient doar s tim Evanghelia, ci s-o trim in vieile noatre, acceptand implicaiile ce decurg de aici. Cea mai primejdioas consecin a respingerii implicaiilor evangheliei in trirea vieii de zi cu zi, este fenomenul numit de psihologi: pierderea stimei personale. Este atunci cand oamenii simt c nu mai au valoare, c nu mai au pre, c sunt confundai cu mrfuri de schimb (Apoc. 18:13 up. trupurile i sufletele oamenilor comercializate in pieele lumii moderne). Evanghelia este cea care ne spune cat de mult valorm. Ea ne spune c cea mai valoroas Persoan din Univers nu doar c ne iubete, dar a murit pentru noi, ceea ce inseamn c noi, oamenii suntem pe deplin acceptai de Dumnezeu ca urmare a jertfei lui Hristos. Cand noi oamenii vom realiza c suntem iubii necondiionat de Dumnezeu, c El tie totul despre noi, i c L-a oferit pe Isus pentru noi, acest fapt va oferi un sens extraordinar vieii, un sens al valorii personale, al faptului c nu suntem nici singuri i nici uitai in aceast lume a necazurilor, suferinelor i confruntrilor de tot felul. 3 de cealalt parte ins, ca lecie spiritual, consecinele ignorrii Cuvantului lui Dumnezeu i respingerii evangheliei sunt copleitoare. Va fi declin, boli spirituale, foamete. Acestea sunt rezultatele concrete in viaa de zi cu zi cu implicaii spirituale clare. Cand vom infometa din lipsa Cuvantului lui Dumnezeu, cand vom fi bolnavi, cu sntatea spiritual intr-o stare precar, o stare de copleire va fi resimit in toat fiina. Vom tri acel sentiment de inutilitate, de pierdere a valorii de sine, iar viaa nu mai merit trit, ci doar eventual parcurs. Ceea ce ne spune cel de al patrulea cal, este c oprotunitatea de a primi evanghelia nu va dura venic. Ceea ce urmeaz respingerii, sau chiar amanrii evangheliei, este moartea i locuina ei care acompaniaz calul glbui. Va veni o zi cand mila i harul lui Dumnezeu nu vor mai fi disponibile. Va veni o zi cand evanghelia nu va mai fi oferit nimnui. Ce a fost de cucerit a fost

definitiv cucerit (Apoc. 22:10-11). Acum este timpul schimbrii ne spun cei patru cai. Dac avem inc la dispoziie graul Cuvantului, dac mustul i undelemnul, meritele jertfei i harul divin inc mai sunt la locul lor, atunci acum este timpul, acum este vremea mantuirii. Un student a mers la un Rabin i l-a intrebat: Rabi, ce s fac pentru a fi intr-o relaie corect, bun cu Dumnezeu? Rabinul a fcut un comentariu interesant spunand: Trebuie s fii intr-o relaie bun cu Dumnezeu chiar in ziua de dinaintea morii tale. Studentul a pus o alt intrebare: i cand va fi ziua cand voi muri? Ineleptul Rabin a rspuns: Nimeni nu tie! De aceea Scriptura Spune: Astzi dac auzii glasul, nu v impietrii inimile (Evrei 4:1). Nimeni nu tie cat timp posibilitatea pocinei este la indemana lui. De aceea chemarea lui Dumnezeu se face pentru fiecare ASTZI! Astzi este timpul pentru a primi evanghelia, 148 pentru a primi Cuvantul Su. Doamne, inc odat i-am auzit chemarea. Imaginile prezentate sunt gritoare i clare; ele sunt in msur s infricoeze, s pun pe ganduri; sunt atat de neplcute, incat ne gandim cum au ajuns inserate in Cuvantul Tu; dar sunt infricotoare i neplcute pentru firea neschimbat a omului care nu Te cunoate. i ele sunt acolo i sunt acolo pentru un scop i vrem s Te rugm Doamne ca ele s-i ating scopul in vieile noastre. S privim foarte serios viaa, s privim cu foarte mare seriozitate chemarea Ta la pocin. S fim gsii pregtii pentru viitor primindu-Te in vieile noastre astzi. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! IV. A Cincea, a asea i a aptea Pecete Cine sunt aceste suflete de sub altar? Unde se afl ele? Este cumva locul in care mergem atunci cand murim? Doamne, pe msur ce avansm in studiu i aruncm o privire asupra evenimentelor

zilelor noastre, Te rugm ca aceste ilustraii s fie clare i elocvente pentru inelegerea nostr i s aib impactul pe care Tu l-ai intenionat. Ii mulumim pentru fiecare cuvant pe care ni-l vei da. In Numele lui Isus, Amin! 5 A Cincea Pecete Apoc 6:9-11 interesant pasaj i in mod clar o imagistic simbolic. Mai intai se vorbete de suflete sub altar. Cand Mielul a rupt pecetea a cincea, au fost vzute suflete sub altar. Ce altar? In Sanctuar erau dou altare. Unul se afla in curtea exterioar, in afara Templului i era folosit pentru arderile de tot aici, in curte, animalele erau sacrificate, iar pri din carnea lor era ars pe altar ca parte a jertfei. Fumul se ridica din acea jertf i plana, plutea deasupra taberei, sau mai tarziu a oraului. Al doilea altar era altarul tmaierii care se afla inluntrul Templului, in prima incpere, numit Sfanta; pe acest altar nu se aducea nici o jertf de animal, ci preotul lua crbuni aprini de pe altarul de afar i punea pe ei tmaie frumos mirositoare, o punea pe altarul din Sfanta ca simbol al rugciunii poporului. Care dintre cele dou altare este avut in vedere in pecetea a cincea? Altarul de afar al jertfelor animale, sau altarul din luntru al arderii tmaiei? Interesant de notat locaia unde se aflau sufletele respective, deoarece altarul tmaierii, aflandu-se in interiorul Templului, simboliza partea cereasc a Sanctuarului. Templul, sau cldirea tabernacolului era o imagine al celui ce se afla in ceruri, era modelat, construit dup modelul Sanctuarului ceresc. Activitatea din curtea exteioar ins, reprezenta activitatea de pe pmant, ceea ce era propriu doar pmantului i vom vedea mai clar lucrul acesta cand vom studia Apoc. 11. Care dintre aceste dou este avut in vedere aici? Este important de tiut dac sufletele de sub altar sunt in cer, sau sunt pe pmant.

Comentatorii nu sunt cu toii de acord in interpretarea pasajului, avand puncte de vedere diferite. S privim puin mai atent scena mai intai, aceste suflete sunt sub altar i doar altarul de jertfe avea ceva semnificativ la baza lui, se intampla ceva anume la baza acestui altar din curte. Sangele animalelor sacrificate in curte, era strans de ctre preoi intr-un lighean i turnat la baza altarului Apoc. 16:6 folosete acelai cuvant in gr. pentru a vrsa, ca pentru sangele vrsat, sau turnat de la animalele sacrificate la baza altarului de jertfe. Cei peste care cade plaga a treia se fac vinovai de vrsarea sangelui sfinilor i al prorocilor. Acest concept al vrsrii sangelui, nu ca o crim oarecare, ci in contextul jertfelor de la Sanctuar, este folosit ca o ilustraie a martiriului i persecuiilor care au avut loc in timp, iar motivul a fost ura versus credincioia celor care L-au primit i acceptat in via pe Isus Hristos. Sau, vizavi de studiul trecut, cei care au acceptat evanghelia, au declanat in cei care au respins-o violena, care a dus la vrsare de sange. Sangele unui animal, sau sangele unui om reprezint sursa vieii, iar cand sangele 149 animalului sau omului este vrsat, fiina aceea moare. In Gen. 4 sangele lui Abel este descris ca strigand la Dumnezeu din pmant. Astfel, imaginea sufletelor de sub altar, este o referire clar la martiraj. De ce martirajul este pus oare in legtur cu sacrificiul de la Sanctuar? Am amintit in prelegerile anterioare Ioan 16:2 vor veni zile cand oamenii vor ucide pe semenii lor, crezand c aduc jertfe sacrificiale lui Dumnezeu. Limbajul Sanctuarului folosit aici, este de fapt un limbaj al persecuiei, un limbaj al martirajului. Dar nu se spune nimic despre starea celor care au murit. In primul rand este foarte

clar c aceste suflete nu sunt in cer. Exist i crezul c atunci cand oamenii lui Dumnezeu mor, sufletele lor merg imediat i direct la cer, idee pe care ins Scriptura nu o susine catui de puin. Apoc. 6:9 este adesea folosit pentru a susine credina in sufletul nemuritor dac aceti credincioi au murit, iar sufletele lor sunt sub altar, iar altarul este in Sanctuarul din ceruri, urmarea logic ar fi c cei credincioi, dup moarte merg in ceruri. In realitate ins, este vorba de altarul de sacrificii care se gsea doar in schia Templului pmantesc i simbolizeaz evenimente care aveau loc doar pe pmant i nu in ceruri. Aceste suflete nu sunt in ceruri, ci sunt descrise simbolic strigand de pe pmant ctre Dumnezeu aa cum sangele lui Abel o fcuse. In al doilea rand, in Apoc. 20:4 avem o imagine a celor care au fost martirizai din cauza credincioiei lor fa de Dumnezeu i a mrturiei pe care a dat-o in favoarea lui Isus Hristos. Este folosit acelai cuvant pentru vrsarea sangelui lor ca in Apoc. 6:9-10. Cand sunt inviai martirii? La inceputul celor 1000 de ani, timp care este inc in viitor. Toi cei care au fost martirizai, toi cei care au murit pentru credina lor, nu merg imediat la ceruri, ci rman in morminte incontieni de ce se intampl in jurul lor, pan la revenirea lui Isus care-i va trezi din somnul morii. Abia atunci, la inceputul celor 1000 de ani vor putea s domneasc i s judece impreun cu El in locurile cereti. In tot acest timp, intre moartea lor i inviere, ei rman in grija lui Dumnezeu, dar aa cum am spus, rman in morminte incontieni de ce se intampl in jurul lor, pan la revenirea lui Isus pe norii cerurilor. Ceea ce avem in Apoc. 6:9-11 este o descrierre simbolic, la fel cum simbolic este strigtul sangelui lui Abel ctre Dumnezeu pentru dreptate. Martirii strig ctre Dumnezeu pentru c nu este corect, nu este drept ca oameni care sunt credincioi s fie persecutai, nu este drept ca oameni care au fcut ceea ce este bine s fie judecai ca nite fctori de rele. Ei sunt martirizai in urma primirii evangheliei i Dumnezeu

noteaz felul morii lor. El noteaz strigtul injustiiei de pe pmant care strig dup satisfacerea dreptii i pentru rzbunare fa de acea nedreptate. Expresiile: Cuvantul lui Dumnezeu i mrturia lui Isus Hristos, ne duc din nou cu gandul la Apoc. 6:9-10, indicand c aceste suflete de sub altar au murit datorit credincioiei lor fa de proclamarea evangheliei; iar mesajul pe care Dumnezeu il primete, vine ca un rezultat al morii lor: v. 10 Pan cand... martirajul strig pentru a ti cat timp va trece pan cand se va face dreptate. Cat timp va permite Dumnezeu ca lipsa temerii de El, care duce la astfel de manifestri atroce printre oameni va mai sta aruncat in praf. Aceste cuvinte spuse de ei: Cat timp...., au o istorie lung in VT. Au fost folosite repetat in preajma distrugerii Ierusalimului Ps. 79:5-6, 10 observm aici semnificaia acestor cuvinte in cea de a cincea pecete? Strigtul pentru a ti cat va mai dura pan s se fac dreptate, s fie rzbunate faptele de vrsare de sange nevinovat? Aici este vorba despre distrugerea Ierusalimului, dar gsim aceleai sentimente in Hab. 1:2; expresia Cat va mai fi? o gsim de asemenea in profeia apocaliptic din Dan 8:13 i 12:6-7 avem deja o profeie in Daniel care vorbete despre timpul sfaritului unde apare strigtul de protest impotriva persecuiei. Sfinii ateapt de mult ca in curile cereti s se fac dreptate. Descoperim adesea cum in tribunalele omeneti sunt achitai criminali notorii, iar aceti sfini care i-au pierdut viaa datorit credincioiei lor fa de Dumnezeu i evanghelie, sunt inc neindreptii i apelul lor aparent 150 neluat in seam. De aceea apare strigtul: Pan cand...? Devine clar astfel, c aceast indreptire a martirilor va avea loc mai tarziu in istorie fa de momentul strigtului lor. Un timp

mai tarziu fa de cel in care apar cei patru cai i cei patru clrei, deoarece aceasta presupune o istorie lung de suferine i tristei, de persecuie i nedrepti. Sunt atat de muli martiri care strig ctre Dumnezeu. De asemenea, acest timp al strigtului este inainte de incheierea istoriei noastre. Este un timp in care Dumnezeu inc nu judec, inc nu rzbun, cu alte cuvinte, la acest timp, judecata preadvent n-a inceput inc. Astfel, timpul acestui strigt este mult mai tarziu in istorie, un timp inainte de sfarit. S privim puin la ultima parte a v. 10: Pan cand nu judeci... pe locuitorii pmantului aceasta este o expresie foarte folosit in Apocalipsa. Este de fapt un termen tehnic pentru cei ri, pentru aceia care au respins evanghelia i au persecutat pe poporul lui Dumnezeu Apoc. 8:13. Legtura dintre aceste dou pasaje este una foarte important pentu momentul in care vom studia trambiele. Aadar, sfinii cer ca s fie judecai locuitorii pmantului, sau cei ri, cei care au persecutat poporul lui Dumnezeu. i v. 11 este semnificativ se spune c fiecare dintre ei...; despre cine este vorba? Tuturor sufletelor de sub altar li s-a dat cate o hain alb. Este clar o imagine simbolic ce inseamn i la ce se refer haina alb? Apoc. 3:4-5 hainele celor mantuii sunt o asigurare c ei sunt salvai Apoc. 7:9, 13 oamenii din acea mare mulime care vin din necazul cel mare sunt imbrcai in haine albe. Avem aici o paralel la cea de a cincea pecete hainele albe sunt rsplata celor care au fost martirizai pentru credincioia lor. Dar se ridic aici o interesant intrebare: Cum este posibil ca oameni mori s primeasc imbrcmintea celor salvai, mantuii? Este foarte clar c ceea ce se intampl aici, este o asigurare c cei mori pentru credina lor sunt mantuii in ochii lui Dumnezeu. Oferirea acestor haine este asigurarea in mod simbolic c ei vor primi viaa venic. Dar, dac morii chiar nu tiu nimic, cum pare c Scriptura

ar vrea s ne invee, atunci care este scopul oferirii hainelor acestor mori? Nu este altceva, decat o referire la judecata preadvent. Inainte de sfarit, Dumnezeu va judeca fiecare caz al celor care au trit vreodat pe acest pmant, de aceea cei drepi nu merg direct in rai, iar cei ri direct in iad la moartea lor, pentru c judecata inc nu are loc decat intr-un anumit timp istoric. i la judecata final, care va avea loc chiar inainte de sfarit, cazul tuturor oamenilor care au trit vreodat va fi examinat cu atenie, ocazie cu care se va decide ce fel de rsplat va primi fiecare in parte. Oferirea de haine albe in Apoc. 6:11 ilustreaz mai degrab verdictul care vine in urma judecii preadvente, decat oferirea de haine albe unor mori. Va fi o judecat i a celor vii, desigur, atunci cand inainte de sfarit fiecare locuitor al pmantului va trebui s decid dac este pentru evanghelie, sau impotriva ei (partea a doua a Apocalipsei se ocup in mod special cu acest aspect). Dar Apoc. 6:9-11 este un eveniment care are loc cu puin inaintea sfaritului, cand celor care au fost martirizai pentru credin, au fost indreptii cu ocazia judecii preadvente i li se promite mantuirea i viaa venic hainele fiind un simbol al acestei rspltiri. Dar li se mai spune s mai atepte puin; in gr. este s se mai odihneasc inc puin Isa. 57:1-2 un concept similar al expresiei din Apocalipsa. Odihna de aici este odihna morii s mai atepte puin, s se mai odihneasc puin in starea de moarte. S mai atepte ce? i aceasta este una dintre cele mai dificile exegeze din toat cartea Apocalipsei Apoc. 6:11 ...pn ce avea s se mplineasc numrul tovarilor lor de slujb i al frailor lor care aveau

s fie omori ca i ei. Pare c este sugerat c cei care au murit deja, trebuie s mai atepte puin pan la inviere, deoarece trebuie completat numrul de martiri, pan cand va fi un numr complet de martiri. Cu alte cuvinte, este programat un anumit numr de ucideri care vor avea loc de-a lungul istoriei umane i pan nu va fi implinit acel numr, nu va veni sfaritul. 151 Dar oare chiar aceasta vrea s spun textul? In primul rand, cuvantul numr nu apare in textul gr. Motivul pentru care traductorii au adugat cuvantul numr, a fost pentru c au subineles c Ioan s-a referit la un numr fix de crime. De unde a venit lucrul acesta? Din apocalipsa iudaic aceasta este o serie de scrieri portretizand anumite imagini, evenimente, ca i Apocalipsa lui Ioan. De fapt, Apocalipsa lui Ioan ia numele acestui gen literar. In apocalipsa iudaic, era idea c va fi un numr fix de ucideri i sfaritul va veni cand se va implini acest numr. De aceea, unii invai i traductori au presupus c despre aceasta este vorba i in Apoc. 6:11. In favoarea acestui punct de vedere ar fi paralela din Apoc. 7 unde apare o mulime nenumrat care vine din necazul cel mare i care poart haine albe ei sunt de nenumrat, nimeni nu poate numra acel grup. Traducerea literal din greac ar fi: pn cnd tovarii lor de slujb i fraii lor, care urmau s fie omori aa cum fuseser i ei, s poat s se mplineasc. Forma aceste propoziii in gr. nu este altceva decat rspunsul la intrebarea: Pan cand...? Cat timp trebuie s mai atepte? Cat timp trebuie s se mai odihneasc in mormant? Rspuns: Pan can tovarii lor sunt implinii. Acest concept al implinirii, completrii, are la baz rdcina gr. pentru a umple pleroo care tradus, inseamn a fi plin pan sus, a umple pan la refuz, a fi complet. Este un cuvant des folosit in NT oamenii pot fi umplui cu putere, cu caliti, umplui cu Spirit, ceea ce inseamn ca au anumite caliti; timpul poate fi umplut

odat cu umplerea timpului vine sfaritul; o sarcin, o misiune poate fi umplut, indeplinit 2 Tim. 4:6-8 Pavel spune: Mi-am sfarit (umplut, completat, finalizat) alergarea...; referindune la Apoc. 6:11, putem vorbi despre finalizarea unei misiuni, a unei alergri in credincioie a altor credincioi, sau a unor caliti ale caracterului lor care trebuie umplute, completate. S privim la Apoc. 19:7-8 cei avui in vedere aici sunt copiii lui Dumnezeu care sunt vzui imbrcai in in subire, care reprezint faptele de neprihnire. Ar putea insemna aceasta c sfinii din Apoc. 6:11 care au fost deja martirizai, trebuie s mai aepte pan cand i fraii lor au ajuns la nivelul cerut de ascultare i supunere, de cedincioie fa de Dumnezeu? Sau la acel nivel al dezvoltrii complete, desvarite al unor caliti ale caracterului pentru a primi i ei hainele albe ale mantuirii? Putem aduga aici paragraful din P.D.H. pg. 45 Domnul Hristos ateapt cu o dorin nerbdtoare manifestarea caracterului i a vieii Sale n biserica Sa. Cnd caracterul lui Hristos vi fi reprodus n mod desvrit n cei ce fac parte din poporul Su, El va veni pentru a-i revendica drept copiii Si. Este dificil de a ne pronuna cu privire la ceea ce in mod clar textul vrea s spun. Totui, in context, pare c experiena frailor de slujb i de credin ai celor mori, este paralel cu cea a celor deja martirizai pentru credin i ale cror suflete, in mod simbolic, sunt vzute ca fiind sub altar. Se pare c ceea ce este nevoie s fie completat, implinit, nu sunt anumite caliti ale vieii, ci mai degrab moartea lor. Observm astfel c chiar dac traductorii n-ar fi adugat cuvantul numr, traducerea ar fi corect, deoarece acest pasaj ilustreaz idea c atunci cand un anumit numr de martirizri au fost fcute, putem vorbi despre timpul sfaritului. Nu c martirii inii ar precipita sfaritul, ci se accentuiaz idea c Dumnezeu are controlul deplin asupra evenimentelor i atunci cand anumite evenimente au loc, atunci

sfaritul vine. Astfel, strigtul se aude: Cat timp va mai dura Doamne pan vei face judecat, pan vei rzbuna nedreptatea...? Iar strigtul se aude in ceruri Apoc. 8:3-4 fumul tmaiei, rugciunile sfinilor, acest strigt: Cat va mai fi?, toate vin in faa tronului lui Dumnezeu. Trambiele, pe care le vom studia ceva mai tarziu, vor avea mult in comun cu cea de a cincea pecete. Intr-un fel sau altul, trambiele au de-a face cu rugciunile sfinilor, cu trimiterea lor ctre Dumnezeu i cu rspunsul pe care Dumnezeu il d acestor rugciuni. Deci vedem dou grupe de oameni pe pmant: 1 cei care persecut i 2 cei care sunt persecutai. Sunt ca dou recolte paralele care se coc. In 152 primele patru pecei, descoperim adunarea laolalt a tot mai muli oameni care se impotrivesc, se opun i resping evanghelia, pe cand in cea de a cincea pecete observm strangerea laolalt a frailor in credin ai martirilor, al cror numr cand va fi implinit, complet, atunci sfaritul va veni. Din punct de vedere istoric, sunt dou etape avute in vedere pentru pecetea a cincea: 1 prima parte a peceii este dup timpul celor patru cai, dar inainte de vremea judecii finale. Undeva intre ciuma celui de al patrulea cal i timpul inceperii judecii. Dar 2 oferirea hainelor albe, pe care de asemenea le descopeim in cadrul sigiliului, pare c ne sugereaz idea inceperii judecii preadvente. Dar inainte de a incepe judecata celor vii, aspect subliniat foarte clar in Apoc. 18 i pasajele din contextul lui i dac gandim in termenii istoriei cretine, atunci cea de a cincea pecete s-ar incadra undeva in perioada dintre Evul Mediu i judecata preadvent, puin inainte de sfaritul pmantului; istoric vorbind deci, cea de a cincea pecete se incadreaz intre perioada Evului Mediu intunecat i marele timp de stramtorare care va avea loc chiar inainte de momentul de final al istoriei acestui pmant. Odat cu cea de a cincea pecete avansm in timp

spre finalul, spre evenimentele care marcheaz sfaritul acestei istorii. Iar aceste evenimente ne aduc in fa cea de a asea pecete. 6 A asea Pecete Apoc. 6:12-17 a asea pecete incepe cu o serie de imagini bazate pe pasaje din VT. In VT sunt multe pasaje asociate cu conceptul numit: Ziua Domnului marea judecat final a istoriei pmantului: Ezech. 32 in relaie cu Exodul; Amos 8:8-10 asociat cu cderea Israelului; Ier. 4:23-27 cderea lui Iuda; Isa. 34:4; 13:10-13; Naum. 3:12; Ezech. 38:19-20 pasaje asociate cu distrugerea vrmailor poporului lui Dumnezeu. Aceste pasaje conin ilustraii folosite in Apoc. 6:12-17. Din nou descoperim in acest pasaj conceptul blestemului clcrii legmantului. Ultima consecin a deprtrii contiune de Dumnezeu este aplicarea pedepsei finale, sau judecii executorii de ctre El. Este foarte interesant c acest concept al Zilei Domnului este de asemenea descris i in NT acest limbaj este folosit in legtur cu crucea Domnului Isus, este folosit in legtur cu ziua Cincizecimii in Fapte 2. Cand Duhul Sfant a venit in toat puterea Sa, Petru predic cu aceast ocazie din Ioel 2 care este un pasaj referitor la ziua Domnului. In cele din urm, in NT ziua Domnului este descris in legtur cu cea de a doua venire a lui Isus, aa cum gsim i in Apoc. 6. De asemenea Mat. 24:29 este paralel cu Apoc. 6 acesta este limbajul din Isa. 13; 34, Ezech. 32 i Ioel 2 precum i alte pasaje referitoare la conceptul numit ziua Domnului in VT. In concluzie, in NT conceptul numit ziua Domnului se aplic crucii, zilei Cincizecimii i evenimentelor care acompaniaz sfaritul istoriei pmantului. In Apoc. 6 vedem clar aceste evenimente finale, spuse, sau relatate in limbajul VT cu privire la conceptul Zilei Domnului. Apoc. 6 se impate in dou pri: Apoc. 6:12-14 i 6:15-17. I. Apoc. 6:12-14 descoperim un limbaj foarte interesant aici. In primul rand este un mare cutremur de pmant; urmeaz o serie de alte cinci evenimente. Sunt dou cutremure, unul

mare la inceput, apoi la sfarit munii i insulele sunt mutate din locurile lor. In descrierea fcut, cele dou cutremure sunt separate de patru semne cereti. Soarele devine negru, luna devine roie ca sangele, stelele cad ca smochinele coapte i cerul insui se infoar ca un sul. Cum trebuie s lum aceste imagini? Literar, sau spiritual? In VT aceste imagini ale zilei Domnului fuseser folosite pentru a descrie evenimentele ce urmau s aib loc ca rezultat al necredincioiei oamenilor i aplicrii judecii lui Dumnezeu. A sugera c aceste semne pot fi inelese literal aici, dei parc nu prea sun a fi luate literal. Dar interesant este faptul c in gr. este folosit frecvent cuvantul hos, in romanete ca, cum sau precum Soarele... ca un sac de pr; luna devine ca sangele; stelele cad precum cad smochinele; cerul se infoar ca un sul. In gr., 153 acest termen de obicei introduce o metafor, sau o comparaie, prin care ceva literal este comparat cu ceva figurativ sau spiritual. Aceasta sugereaz c toat aceast serie: soarele, luna, stelele i cerul, a fost intenionat s fie ineleas literal; dar s-au intamplat anumite lucruri cu ele, care sunt descrise in limbaj figurativ i au fost folosii termeni de comparaie figurativi, pentru c probabil limbajul nu era suficient s descrie ceea ce de fapt avea s se intample: soarele sursa luminii i vieii pe pmant avea s se intunece ca un sac confecionat din pr negru; luna nu avea s devin sange, ci sangerie, roie ca sangele; stelele probabil referire la un spectacol ceresc cderere precum smochinele coapte care cad din pom; cerul imaginea unei separri, aa cum un sul se ruleaz o imagine terifiant oricum. Intenia aici pare s fie descrierea unor evenimente literale, micri in evoluia corpurilor cereti. Ce se descrie exact aici? Interesant de

observat c este o mic diferen intre v. 13 i 14 pe msur ce avansm in mersul evenimentelor, lucrurile devin din ce in ce mai infricotoare; mai intai: soarele negru, luna roie, apoi stelele czand...; dar aceste fenomene nu sunt chiar atat de neobiniute. Ele se puteau repeta de-a lungul istoriei. De fapt intre sec. XVIII i sec. XIX au fost o serie de evenimente uimitoare pe care muli oamnei le-au luat ca o implinire a acestor profeii din Apoc. 6:12-13. In 1780 a fost o zi extrem de intunecat in special in America de Nord; intreaga zi a fost atat de intuneric, c animalele se intorceau la staule crezand c ziua s-a incheiat, cocoii cantau ca pentru noapte, etc., iar in acea noapte, luna a fost foarte roie. In 1833 a fost de asemenea o ploaie meteoric atat de spectaculoas, c toate ziarele i-au pus dup aceea problema dac nu erau chiar in pragul sfaritului. Ceea ce trebuie subliniat este faptul c Dumnezeu a folosit aceste evenimente pentru a stimula interesul oamenilor in studierea profeiilor; dar in v. 14 se intampl ceva cu mult mai extraordinar: cerul se strange, se ruleaz precum un pergament acest lucru, cu siguran c nu s-a intamplat pan la ora actual, ceea ce inseamn c unele dintre evenimente, unele dintre semnele cereti care au fost doar marcate, date ca mostr in trecut, se vor amplifica in imeninena revenirii lui Isus. Ceea ce s-a intamplat in 1780, in 1833 a fost pentru a stimula studierea profeiilor, pentru a stimula pe oameni in a fi interesai de evenimentele premergtoare timpului sfaritului, pentru a crete interesul fa de Biblie. Finalul peceii a asea descoper care vor fi acele evenimente care vor marca timpul revenirii lui Isus. Exist vreun mesaj spiritual in aceasta, sau este doar un indicator al istoriei? A vrea s

citesc cateva texte din VT care cred c au legtur cu subiectul nostru Isa. 54:10 cand o astfel de zi va veni peste noi, nu trebuie s ne temem, pentru c mila Domnului este cu poporul Lui. Naum 1:5-8 din nou avem asigurarea c Dumnezeu nu-i va uita pe copiii Lui in timpul evenimentelor zilei Domnului. II. In Apoc. 6:15-17, sunt descrise evenimentele celei de a doua veniri. Cand cei ri Il vor vedea pe Domnul venind pe norii cerurilor, disperai vor striga la muni i la stanci. Avem limbajul specific revenirii Domnului Isus, iar apoi este pus intrebarea final a v. 17: i cine va putea rmane in picioare?; aceast intrebare introduce cap. 7 i ii gsete rspunsul in el. Totodat, se ridic o intrebare pentru fiecare personal: Vom putea noi sta in picioare in acea mare zi? Cand Isus va reveni, vom fi gata s-L intampinm? 7 A aptea pecete a vrea s discutm i pecetea a aptea, care conine doar un singur verset Apoc. 8:1 este foarte schiat; despre ce este vorba aici? textul vine ca linitea dup furtun. Distrugerea s-a terminat, clreii infricoai aparin trecutului, incercrile teribile pentru cei drepi s-au sfarit, vanturile au incetat s mai bat, a rmas doar pacea. Sunt patru interpretri ale acestui text pe care a vrea s vi le imprtesc pe scurt: 1 ar putea s fie tcerea lui Dumnezeu pentru c dreptatea a fost in sfarit fcut Isa. 62:1-2 este ales de ctre unii comnentatori pentru susinerea acestei interpretri. 154 2 este tcerea inceputului. In Gen. 1, inainte de creaie, pmantul era intunecat i era linite. Probabil este linitea unei noi creaii. In apocalipsa iudaic, idea aceasta este una foarte obinuit, c Dumnezeu va intoarce lumea la linitea dintai i va incepe apoi o nou creaie. 3 poate c este linitea venit de la un Univers uimit, ocat, privind la distrugerea celor ri; oricum, aceast linite este in contrasct cu zgomotul din Apoc. 5, cu extraordinarele laude

aduse Mielului atunci cand El a luat Cartea. 4 sau poate este linitea din sala de judecat cand cartea este deschis; nu exist linite mai mare, ca atunci cand unei familii i se aduce la cunotin un testament; toat lumea tace i este cu sufletul la gur in ateptare, s vad fiecare ce va primi. Nu a putea s dau o msur exact de cum ar trebui citit cea de a aptea pecete, dar oricum, imi sugereaz c este dup cea de a doua venire i ar putea fi chiar i linitea mileniului, sau linitea pcii universale de la sfaritul mileniului, ilustrand timpul cand tot Universul este in pace. Exist i vreo lecie spiritual aici? 1. In primul rand, martirii au urmat exemplul lui Isus. Aa cum Isus a fost ucis pe cruce, aa i martirii din pecetea a cincea, au propria lor cruce. Sper ca acelai lucru s i se intample i ie. i aa cum Isus a murit, dar a inviat, tot aa cei care accept sacrificiul lui Isus, chiar dac-i vor pierde viaa ca urmare a primirii evangheliei, vor fi inviai in ziua revenirii Lui. Cei care resping modelul Lui, vor avea partea ucigailor Lui. Cine nu accept o moarte asemntoare cu a Lui, nu poate avea parte de invierea Lui. Sfaritul va veni cu rzbunarea celor drepi i cu pieirea celor pctoi. Mulumim Doamne pentru mesajul acestor pecei. Te rugm s ne pstrezi credincioi pan la sfarit in Numele lui Isus, Amin! V. Cei 144. 000 i Marea Gloat Cine sunt cei 144.000? Cand apar ei in istorie? Eti unul dintre ei? S incepem studiul cu o rugciune biblic, rugciune care se gsete in Ps. 46: Dumnezeu este adpostul i sprijinul nostru... Acest Psalm, este rspunsul la scenele care ne-au captivat atenia spre sfaritul peceii a

asea, pecete care se incheie cu ridicarea intrebrii: ...i cine poate sta n picioare?; Ziua Domnului a venit, dar cine poate fi in msur s treac prin teribilele incercri ale sfaritului in spiritul Ps. 46? Aceasta este intrebarea cu care se termin cap. 6 din Apoc, iar rspunsul se d in cap. 7. Cine este in stare s stea? Cei 144.000 i o mare gloat. Apoc. 7, practic, ofer dou rspunsuri la o intrebare: Cine va sta in ziua maniei Mielului? Potrivit acestui capitol vor fi dou grupuri: 1 pe de o parte cei 144.000 din triburile lui Israel i 2 o mare gloat alctuit din toate naiunile pmantului de cealalt parte. Cap. 7 este imprit in dou: (1) vv. 1-8 care se ocup de misteriosul numr 144.000, unul dintre cele mai controversate pasaje din Apocalipsa i (2) vv. 9-17 marea gloat pe care nu putea s o numere nimeni. 1 Conceptul Sigilrii v. 1 creeaz cadrul pentru toat scena care urmeaz in capitol 155 observm aici ducerea la bun sfarit a misiunii celor patru cai din Apoc. 6. Cei patru ingeri de aici, inand cele patru vanturi ale cerului aezai in cele patru coluri ale pmantului. Aceasta ne reamintete de cei patru ingeri care ineau cei patru cai din cap. 6. Cele patru coluri ale pmantului ne amintesc de cele patru pri peste care era stpan cate un cal. Iar porunca este ca aceste vanturi s nu fie eliberate pan cand nu se vor intampla anumite lucruri, anumite evenimente pe pmant. Deocamdat nu ni se spune ce fel de lucruri sau evenimente sunt pe cale s se intample, ci numai c vanturile nu trebuie s sufle peste pmant, peste mare i peste copaci. In Apoc.13, marea i pmantul sunt cele dou surse care dau cele dou fiare i ele apar ca simboluri negative; copacii ins, reprezint poporul lui Dumnezeu Apoc. 9:4. Deci toat

umanitatea pare s fie avut in vedere aici, atat cei drepi, cat i cei nedrepi. Dumnezeu nu va permite s se intample nimic din dezastrele finale, sau evenimentele descrise in Ps 46. Nimnui nu i se va intampla ceva in sensul magnitudinii acestor catastrofe iminente pan nu se va intampla ceva anume, iar acel ceva anume se gsete in v. 2 i 3 dezastrele finale i catastrofele descrise in ultima parte a peceii a asea nu vor incepe, pan cand toi oamenii lui Dumnezeu nu vor fi sigilai. Cine este acest inger care vine din est, sau de la soare-rsare? Este clar c este comandantul celor patru ingeri, cel care deine ultimul cuvant, care deine controlul asupra lor. Dac cei patru ingeri reprezint cele patru fpturi din Apoc. 4 i 5, atunci este clar c acest inger este insui Hristos, care are responsabilitate peste cele patru fpturi vii. Este cu siguran Hristos, deoarece conceptul de soare rsrind este intotdeauna asociat cu Hristos de-a lungul Noului Testament: Mat 2:2, 9; 24:27; Luca 1:78; Apoc 16:12. Aa c aici avem un simbol al lui Isus cu o misiune clar: aceea de a ine totul sub control; nici un eveniment nu trebuie s se intample mai inainte sau mai tarziu decat este programat in orarul cerului, timp in care poporul Su este sigilat. Dealtfel, conceptul de sigilare, este unul cheie in Apocalipsa. Avem o sigilare a Crii in Apoc. 5, Carte care este desigilat in cap. 6, 7 i 8 i o sigilare a oamenilor in cap. 7:2-3. Un alt lucru interesant in v. 2 celor patru ingeri li s-a dat puterea s distrug pmantul i marea. De unde trebuia s rein ei vanturile ca s nu bat potrivit v. 1? De la pmant, mare i orice copac. Acum vedem c acestora li s-a dat puterea s distrug pmantul i marea, dar dintr-o dat vine porunca s nu vatme iari pmantul, marea, sau copacii pan ce poporul lui

Dumnezeu nu va fi sigilat. Apare aici un lucru foarte interesant de notat: aparent, nu a fost niciodat intenia lui Dumnezeu de a permite ca poporul Su s sufere, iar ingerilor nu li se d permisiunea s vatme copacii. Dar pmantul i marea, dei sunt sortite distrugerii, sunt i ele protejate alturi de copaci, pan cand copiii lui Dumnezeu sunt sigilai. Deci cei ri sunt aparent sub protecia celor drepi, chiar dac ei le fac ru i ii persecut. Copiii lui Dumnezeu sunt in realitate cei protejai de Dumnezeu, dar de aceast protecie beneficiaz i cei ri. Dar vine o zi cand slujitorii lui Dumnezeu sunt cu toii sigilai, identificai ca fiind cei drepi i atunci tot ce a 156 fost reinut este lsat s cad peste cei ri i ei primesc toat puterea judecii artat in cei patru clrei. Ca atare, motivul pentru care nu vin toate judecile peste pmant, este c nu toi slujitorii lui Dumnezeu au fost inc sigilai, sau aceast lucrare de sigilare nu s-a incheiat inc. In Ezechiel 9, semnul pe frunte este semnul proteciei. Plgile i vanturile sunt pentru cei ri, nu pentru cei drepi i ele nu vor fi lsate libere pan cand nu se va lmuri clar cine sunt cei drepi. Deci Ezechiel 9 este un important fundal cand semnul proteciei a fost pus pe cei drepi, atunci a sosit timpul pentru distrugerea celor care nu sunt. Dar despre ce este vorba in acest concept al sigilrii? Ce inseamn s sigilezi oameni? Dac mergem la NT, folosirea comun a termenului ne indreapt atenia ctre actul botezului i al primirii Duhului Sfant in viaa personal. S privim la cateva texte reprezentative: Efes. 1:13 in acest text, Duhul Sfant este semnul cu care Hristos marcheaz, sigileaz pe cei care cred in El; este garania catigrii cerului, este asigurarea i sigurana mantuirii; in zilele apostolului Pavel, acel eveniment era unul la timpul trecut. Sigilarea pentru el, nu era ceva limitat doar la sfaritul timpului. Un alt text: Efes. 4:30 aceeai idee: o persoan este sigilat, atunci cand Il primete prin credin pe Isus Hristos i este botezat cu ap i Duh Sfant. Acest concept al sigilrii poate

fi ineles i mai clar din 2 Tim. 2:19 aici vedem sigiliul lui Dumnezeu sumarizat, concentrat in cuvintele: Domnul cunoate pe cei ce sunt ai Lui. Acesta este semnul unui cretin autentic. A fi un cretin autentic nu inseamn s profesezi viaa de credin, nu inseamn s iei asupr-i Numele lui Hristos la botez i atat; a fi cretin autentic, inseamn c Dumnezeu a identificat acea persoan ca fiind autentic i El Insui face aceast declaraie, nu oamenii. Un cretin autentic este persoana pe care Dumnezeu o cunoate ca aparinandu-I. Era clar o realitate prezent in zilele lui Timotei. Dar cand ajungem la conceptul de sigilare din Apoc. 7, este clar c am parcurs deja era cretin i am ajuns la punctul ei culminant, timpul sfaritului, timpul dinaintea revenirii lui Isus. Se ridic intrebarea: ar putea fi cumva extins inelesul conceptului NT al sigilrii in Apoc. 7? Cu alte cuvinte: ar putea fi ceva mai mult decat a fi botezat?; mai mult decat a primi Duhul Sfant?; mai mult decat a fi cunoscut personal de Dumnezeu?; mai mult decat a fi un cretin autentic? Privind la textul gr. din Apoc. 7 constatm c el nu prea ne ajut, el nu folosete vreun alt limbaj i nu arat c ar mai fi i un alt ineles. Atunci, ceea ce putem inelege de aici, este faptul c Dumnezeu Ii pune pecetea aprobrii Sale asupra unei persoane care a ales s fie de partea Lui aa dup cum am vzut in Efeseni, cand o persoan primea sigiliul aprobrii lui Dumnezeu in urma rspunsului pozitiv in faa evangheliei. Ceea ce s-ar inelege in Apoc. 7, ar fi c odat cu procalmarea final a evangheliei, cei care o primesc i trec de partea lui Dumnezeu, vor fi sigilai, la fel cum primii cretini au fost sigilai i cum au fost sigilai toi cretinii de-a lungul erei cretine pan la timpul sfaritului. Dar ce putem spune despre o extindere a inelesului conceptului sigilrii? Ar putea fi vorba despre o sigilare adiional celei originale? Atunci cand se spune: Vom pune sigiliul pe 157

fruntea slujitorilor lui Dumnezeu..., este cumva vorba despre cei care sunt deja sigilai, ei fiind deja slujitorii lui Dumnezeu? Textul gr. nu este intru totul clar. Cand se spune c sunt sigilai slujitorii lui Dumnezeu, se inelege fie c ei au devenit slujitori al lui Dumnezeu dup actul sigilrii, fie c erau deja slujitori ai lui Dumnezeu inainte de aceast sigilare, ceea ce ar insemna o binecuvantare adiional, sau ceva in plus fa de ceea ce au primit la inceputul vieii de credin. Este clar, textul nu ne ajut, nu este suficient de clar in direcia aceasta. Nimeni nu poate clarifica rspunsul din textul original. Dac este s apelm la Ellen White, descoperim c d-ei face referire la ambele sensuri in scrierile sale. Putem astfel inelege pasajul ca o scriere cu dou inelesuri, aspect de altfel foarte comun evangheliei lui Ioan, unde el folosete adesea o terminologie care poate fi ineleas in mod diferit, uneori un ineles putand fi chiar in opoziie fa de cellalt, dar ceea ce este clar, este faptul c ambele inelesuri au fost intenionate. Revenind la Apocalipsa, cu siguran, cadrul cap. 7 este sfaitul timpului i spre deosebire de punctul de vedere general al NT, sigilarea de aici, pare s funcioneze mai degrab ca un factor de protecie. Fundalul acestui pasaj pare s fie mai degrab Ezechiel 9, decat Efes. 1 sau 2 Tim. 2. Aceti oameni au trecut prin marea stramtorare, au proclamat ultimul mesaj al dragostei lui Dumnezeu i ei au nevoie de protecia special a Duhului Sfant pe msur ce intr i avanseaz in aceste evenimente tulburtoare. A vrea s sugerez c nu trebuie s uitm intenia i inelesul original al conceptului de sigilare, acela de a distinge adevraii cretini de restul oamenilor de pe pmant, dar in evenimentele finale ale istoriei acestui pmant, sigilarea pare s capete o importan adiional, suplimentar, ca fiind i un semn al proteciei Spiritul Sfant va fi ca o armur protectoare in jurul cretinului pentru ca el s poat face fa teribilelor ceasuri i evenimente finale. i acum am ajuns la numrul tainic, magic cei 144.000. 2 Cei 144.000 Apoc. 7:4 avem cele 12 triburi ale lui Israel i din fiecare cate 12.000

de oameni, insumand 144.000 de oameni. Am reinut expresia: Apoi am auzit numrul celor ce fuseser pecetluii...; in cap 9:16 ...i le-am auzit numrul. Doar de dou ori apare aceast expresie in cartea Apocalipsei. Dac comparm cu atenie aceste dou pasaje in contextul lor, vom descoperi c sunt menionate dou grupuri diferite: (1) in cap 7:4 este vorba de slujitorii lui Dumnezeu in contextul evenimentelor finale ale istoriei, iar (2) in cap 9:16 este vorba de oponenii lui Dumnezeu in acelai context istoric. Avem deci 144.000 i 200.000.000. O paralel intre oamenii lui Dumnezeu i cei care aparin celui ru. Nu sugerez in nici un fel c aceste numere trebuie luate in sens literal, adic Dumnezeu are 144.000 de slujitori la timpul sfaritului, iar oastea celui ru este alctuit din 200 de milioane de oameni. Sunt numere simbolice pentru cele dou fore aflate in lupt. Cele dou sunt paralele, insemnand c lumea va fi adunat i imprit la sfaritul timpului in dou mari grupuri distincte. Care este semnificaia numrului 144.000?; el pare s fie format din 12 x 12 x 1.000 = 144.000. Deci avem 12 triburi ale lui Israel i din fiecare sunt luai cate 12.000 de oameni. 158 Numrul 1000 poate avea o mulime de alte inelesuri in ebraica VT i este bine s privim puin peste ele inainte de a merge mai departe in interpretarea cap. 7. 1. Mai intai, in VT numrul 1.000 poate s insemne un numr literal, adic exact aa cum sun el. 2. De asemenea, el poate insemna o unitate militar, o brigad, un batalion cu aproape 1.000 de soldai. In armatele romane, o cohort avea 960 de soldai plus ofierii cca. 1.000 de oameni. Deci numrul 1000 poate reprezenta o unitate militar. In acest caz, 144.000 ar fi 144 de uniti militare, de batalioane.

3. Mai mult, numrul 1000 poate insemna un district, o regiune, o unitate geografic. Israel era imprit in 12 zone, ocupate de ctre un trib, dar i triburile erau imprite in zone mai mici. In VT erau supraveghetori peste 10.000, 1.000, 100, 10. Deci 1.000 reprezint nivelul districtual, sau un jude. Este ca i cum Israel, compus din 12 triburi avea fiecare trib compus din 12 subdiviziuni de cate 1.000 de locuitori, fiecare mie reprezentand o cas printeasc. Este ca i cum ara noastr ar fi imprit in 12 judee, iar un jude ar fi compus din cate 12 subdiviziuni de cate 1.000 de locuitori. Din moment ce intregul Israel descindea dintr-o singur familie, descoperim c aici este reprezentat familia intreag sub forma unui arbore genealogic. Fiecare trib era imprit in grupuri mai mici i fiecare grup cuprindea la randul su clanuri i fiecare clan avea case printeti. Israel era un arbore de familie foarte complicat. Deci ce poate insemna 144.000? Poate insemna un numr literal; poate reprezenta un numr de 144 de uniti militare alctuite din cate 1000 de soldai fiecare; poate reprezenta 144 de uniti geografice, de districte in Palestina; poate reprezenta 144 de capi de familie intr-un arbore genealogic imens, poporul Israel! 144.000 este un simbol foarte obinuit pentru a exprima totalitatea poporului Israel. Aa c oricare din menionrile anterioare am avea-o in vedere, fie c o vedem ca o unitate militar, ca subdiviziuni ale celor 12 triburi, sau clanuri de cate 1.000 de familii, avem aici totalitatea lui Israel 12 triburi x 12 subdiviziuni ale fiecrui trib reprezint acelai lucru: totalitatea lui Israel. In NT 12 x 12 ne amintete de Noul Ierusalim. In Apoc 21 ni se spune c Noul Ierusalim are 12 pori, fiecare reprezentand pe unul din cele 12 triburi ale lui Israel. i 12 temelii fiecare amintind de unul din cei 12 apostoli. Deci 12 x 12 ne reamintete de totalitatea lui Israel atat din VT cat i din NT, triburile cat i apostolii. Intr-un sens, in NT biserica a devenit noul Israel.

Iacob, apostolul i frate al lui Isus, descrie biserica Nou Testamental ca 12 triburi imprtiate printre naiunile pmantului Iacob 1:1. In evanghelia lui Matei, cei 12 apostoli inlocuiesc pe cei 12 reprezentani, sau capi de familii tribale ai anticului Israel, iar biserica devine Noul Israel Mat. 19:28. Aadar, ce reprezint 144.000? Un simbol de baz amintind de totalitatea Israelului VT i NT; ei reprezint totalitatea poporului lui Dumnezeu in fiecare veac al istoriei acestui pmant. 159 Am putea intreba: de ce nu un numr literar? De ce nu evrei luai literar? Nu s-ar gsi in ultimele zile ale istoriei noastre descendeni din toate cele 12 triburi ale Israelului antic care s Il urmeze pe Hristos i s fie astfel misionari pentru El? Intervin trei probleme intr-o astfel de abordare: (1) cele 12 triburi nu mai exist literal in nici un fel. Sunt evrei astzi care-i mai tiu descendena din triburile lui Iuda, Beniamin i Levi. Poate mai sunt ici i colo persoane care nu fac parte din cele trei triburi menionate, dar in general, doar acestea trei pot fi verificate in ceea ce privete descendena. Dar nimic nu se mai tie de cele 10 triburi care au constituit Israelul de Nord i care au fost capturate de asirieni acum 2.700 de ani in urm. Acestea au disprut practic din istorie. Au fost asimilate de popoarele in mijlocul crora au ajuns, probabil in Orientul Mijlociu, sau mai departe. Deci nu este posibil ca s ne gandim la aspectul literal al problemei. Astfel, ca textul s fie luat literal, privit prin prisma aceasta nu este posibil. Apoi trebuie s amintim faptul c lista din Apoc este diferit de oricare alt list cunoscut a vechiului Israel. Sunt triburi care lipsesc din list i sunt triburi adugate in list. Este practic un grup special. De exemplu, in v. 6 avem tribul lui Manase, apoi in v. 8 este adugat tribul lui Iosif. Dar nu a existat un trib al lui Iosif. Iosif a devenit un cap de familie, in sensul c fiind fiul favorit al lui Iacob, el a primit o motenire dubl, precum intaiul nscut, ceea ce inseamn c dou triburi puetau fi

descendente din Iosif: Manase i Efraim. i aa a fost, ambii au devenit capi de familie i de triburi in Israel. Astfel, dei Iacob avea 12 fii, Israel avea practic 13 triburi. Dar avem totui in nominalizarea tribal numai 12 triburi i aceasta deoarece unul dintre acestea nu a fost inclus pe lista motenirilor Levi ei au devenit un trib de preoi care aveau misiunea de a avea grij de lucrurile Domnului, in timp ce celelalte 12 triburi moteneau pmanturi, case i bunuri i se preocupau cu procurarea i intreinerea acestora. In lista din Apoc. 7 avem adugat casa lui Iosif, dar lipsesc triburile lui Dan i Efraim. Nicieri nu mai apare o astfel de list in Biblie. Aa c nici din punctul acesta de vedere nu poate fi vorba de o intenie a scriitorului in sens literal aici cele 12 triburi istorice ale Israelului antic. i chiar dac cineva ar incerca s se intoarc la cele 12-13 triburi literale, nu poate armoniza cele dou liste nicidecum. Inelegem clar c cele 12 triburi ale lui Israel nu mai exist. De unde provin majoritatea evreilor astzi? Cei mai muli dintre ei sunt descendeni din cretinii convertii la iudaism in timpul Evului Mediu, aa numiii Evrei Achenazi, o ramur a iudaismului european, probabil majoritatea fiind acum in SUA; alii s-au rspandit in imperiul rus unde pentru un timp chiar au impus iudaismul ca religie de stat. Devine clar c cele 12 triburi ale lui Israel in sens literal nu mai exist. (2) Al doilea motiv pentru care 144.000 nu poate fi luat literal este c in NT Israel este ineles ca fiind biserica cretin i Ioan chiar se raporta astfel la biseric atunci cand a scris, dorind ca 144.000 s fie ineles ca reprezentand biserica i diferitele grupuri sociale sau naionale din care ea era alctuit la acea dat, o biseric motenit de la Hristos i o urma direct a vechiului Israel literal. (3) Apoi, in general cartea Apocalipsa este o carte cu 160

caracter simbolic. Nu neaprat fiecare detaliu trebuie interpretat in mod simbolic dar inelesul amplu, general, este simbolic. In Apocalipsa, doar acolo unde textul spune, sau cere clar o interpretare literal trebuie ineles ca atare, in rest caracterul general al crii este unul simbolic. Dac ne intoarcem la Apoc. 6, ne vom aduce aminte de cateva aspecte care cereau s fie inelese literal, restul erau simboluri. Ca atare, chiar dac cineva va fi dezamgit, nu vd nici o dovad in text c numrul 144.000 trebuie luat in sens literal, sau c se refer la evrei in general, sau la un anumit numr de evrei. Aceasta nu inseamn c evreii, ca persoane, nu au dreptul la mantuire, dar textul are altceva in vedere. 3 Marea Gloat la inceputul celei de a doua pri a cap. 7 s ne reamintim intrebarea: Cine este n stare s stea cnd Isus revine? Primul rspuns: cei 144.000, care aa cum am vzut reprezint un simbol al totalitii lui Israel atat din VT cat i din NT. Acum vine un al doilea grup in v 9...; avem aici o mulime nenumrat, nimeni nu poate s socoteasc numrul ei. Oameni din toate naiunile pmantului, limbi diferite, zone geografice diferite, culturi diferite, rase diferite, stand inaintea tronului lui Dumnezeu i inaintea Mielului. Aceast imagine ne amintete de Apoc 4 i 5 unde avem o imagine a adunrii inaintea tronului lui Dumnezeu. O mulime nenumrat, alctuit din toate naiunile pmantului, imbrcat in haine albe i avand ramuri de finic (palmier) in maini. Acest grup, la suprafa, este ca numr total opus celui de dinainte 144.000 acest numr este exact, numrat, face parte din cele 12 triburi ale lui Israel, nu exist robe, nici o locaie geografic anume, ei sunt aparent pe pmant, pe cand cellalt grup este clar artat ca fiind in cer. Se pune intrebarea? Cei 144.000 i marea gloat sunt dou grupuri

total diferite unul de altul? S nu ne grbim. A vrea s v sugerez c autorul crii Apocalipsei are o tehnic literar foarte special, care se poate vedea i in acest context. S vedem ce se spune in Apoc 5:5-6...; s urmrim cu atenie:chiar L-a vzut Ioan vreodat pe leul lui Iuda? S privim textul. El nu il vede, doar i se spune c leul a biruit. Apoi Ioan vede, dar nu un leu ci un miel, artand ca fiind injunghiat. Idea este c Ioan aude despre un leu, dar cand se uit, vede un miel. i acum intrebarea: Sunt leul i mielul dou lucruri diferite, sau acelai lucru? In realitate sunt dou lucruri cu totul diferite, dar in context ele reprezint un singur personaj: Isus Hristos. Avem aici ilustrat aceast tehnic literar: a auzi despre ceva i a vedea cu totul altceva cu intenia de a infia acelai lucru in termeni i imagini diferite, opuse chiar. Un alt exemplu: Apoc. 17:1 Ioan aude despre o desfranat care st pe ape mari; apoi, in v. 3 el vede o femeie stand pe o fiar; el aude despre o femeie uuratic, o prostituat stand pe ape, apoi el vede o femeie stand pe o fiar. Ceea ce aude i ceea ce vede sunt lucruri total diferite ca imagini, dar ele reprezint acelai lucru; apele i fiara, sunt dou imagini cu totul diferite, dar ele reprezint i sunt simboluri ale aceluiai lucru in acest capitol. Alt exemplu in Apoc 1:10 Ioan aude inapoia lui ...un glas puternic ca sunetul unei trmbie, iar cand s-a intors s vad, nu era nici o trambi, glasul era Isus Insui stand inaintea 161 ochilor uimii ai lui Ioan. Iat c in Cartea Apocalipsei este o tehnic literar constant, prin care Ioan, incercand s vorbeasc despre acelai lucru folosete termeni i imagini opuse, iar semnalul care precede aceast tehnic, este c el aude ceva i apoi vede cu totul altceva. Intrebarea este acum: Chiar i-a vzut Ioan pe cei 144.000? Se pare c nu. El aude

numrul; pentru ca mai tarziu, in v. 9, se spune c el vede o mulime nenumrat; nimeni nu putea s o numere. Ceea ce Ioan aude i ceea ce el vede este foarte diferit, dar pare clar c ambele imagini reprezint acelai lucru, dar probabil in roluri diferite. Impreun, aceste dou grupuri, cei 144.000 i marea gloat sunt rspunsul la Apoc. 6:17. Probabil c cei 144.000 reprezint poporul lui Dumnezeu care triete evenimentele sfaritului, chiar inainte de revenirea Domnului Isus, in timp ce marea gloat il reprezint pe acelai popor inaintea tronului lui Dumnezeu dup ce au fost rscumprai, dup cea de a doua venire. Dar este clar c ei reprezint acelai grup, doar c in roluri i in circumstane diferite. Ramurile de palmier din v. 9 mai apar de dou ori in NT prima dat cu ocazia intrrii triumfale a lui Isus in Ierusalim, ocazie cu care a fost aclamat; aici, din nou Isus este aclamat de mulimea mantuiilor aflai in faa tronului. O alt legtur este cu cu srbtoarea Corturilor in contextul VT Lev. 23:40; Neemia 8:14-15 ramurile de palmier asociate cu aceast srbtoare. Ins cea mai solid conexiune in contextul cap. 7, este c aa cum a fost aclamat la intrarea Sa triumfal in Ierusalim, tot aa Isus este din nou aclamat de mulimea mantuiilor, de data aceasta ins pentru biruina Lui final, intrarea Lui triumfal ca rege recunoscut al intregului Univers. In vv. 10-12 avem o reluare a imnului din Apoc. 5. Motivul pentru care este introdus acest pasaj in contextul cap. 7, este s ne arate anunarea implinirii fgduinei din Apoc. 3:21 toi cei care au biruit vor sta cu Isus pe tronul Su, aa cum i El a biruit i are dreptul s stea pe tron cu Tatl. Acum am ajuns la vv. 13 i 14 cine sunt acetia imbrcai in haine albe? Sunt cei care compun marea gloat. Cei 144.000 nu sunt niciodat descrii imbrcai in haine albe. Conceptul

de necazul cel mare este legat de sigiliul al cincelea. Numrul 144.000 ne amintete de numrul martirilor care pare c trebuie implinit Apoc 6:9-11. Aceste dou grupuri reprezint acelai popor al lui Dumnezeu, iar experienele lor au fost catigate de martirii care au fost inaintea lor. Aa c Apoc 7 reprezint apogeul implinirii unor evenimente pe care le-am vzut dezvoltandu-se de-a lungul cap. 6. Am ajuns la finalul cap. 7 vv. 15-17 inc de la primele scene ale Apocalipsei am fcut cunotin cu binecuvantrile vieii venice. Aici, ochii notri pot prinde primele licriri ale extraordinarelor rspltiri oferite celor mantuii, rspltiri i binecuvantri pe care le vom vedea mai clar in ultimele dou capitole ale Apocalipsei. Se spune c cei rscumprai Ii vor sluji lui Dumnezeu in Templu. Acest limbaj al slujirii, este limbajul preoiei. Intr-un sens, cei mantuii Ii vor sluji lui Dumnezeu ca preoi in impria cerurilor. Dar cine are nevoie de preoi in venicie? 162 (Rspunsul, intr-o prezentare ulterioar, cand vom studia rolul poporului lui Dumnezeu aici pe pmant in paralel cu rolul lui in impria lui Dumnezeu). Totui se spune c Ii vom sluji in Templu acest pasaj este contrapartea cap. 3:21 unde avem fgduina locuirii pe tron alturi de Isus. Templul ceresc, reprezint centrul guvernrii Universului. A sluji in Templul ceresc are conotaii regale, nu servitori in inelesul omenesc, ci a avea in grij treburile guvernamentale. Dei poate prea prea mult i prea pompos spus, totui sugestia este c mantuiii vor fi membrii ai cabinetul regal. Ne aducem aminte de o daclaraie din Apoc. 5:10 Ai fcut din ei preoi i regi... Capitolul se incheie cu descrierea unora dintre beneficiile i frumuseile acelei viei. El Ii va intinde cortul peste ei. Cat de mult face o umbr intr-o zi fierbinte de var i o butur rcoroas. Idea este c ceea ce Dumnezeu pregtete pentru cei mantuii, este aa de minunat i

creaz simminte atat de mulumitoare, in comparaie cu ceea ce am trit aici pe pmant. Dumnezeu va fi ocrotitorul tuturor fiinelor din Univers, va fi un nou ACAS. Lecii spirituale: 1 cele mai bune i minunate lucruri de pe pmant, ar fi fost surse de primejdie i distrugere, dac Dumnezeu nu ar controla i nu ar restrange efectele rului. Am vzut in primele trei versete cum chiar i atunci cand cineva nu-L cunoate pe Dumnezeu gsete protecie in faptul c Dumnezeu protejeaz pe copiii Si. Aa c oricat de bune ar fi unele lucruri, ele nu ar fi aa dac forele rului nu ar fi inute in frau de lucrarea Spiritului Sfant al lui Dumnezeu. 2 Dumnezeu are o grij special ca nimic s nu fie vtmat nimic din ceea ce-I aparine. Uneori, sau chiar prea adesea uitm acest lucru. Adesea Il invinovim pe Dumnezeu pentru unele dificulti prin care trecem in via. Apoc. 7 ne spune clar c nu Dumnezeu este Cel care produce nefericire i suferine poporului Su, ci Satan este cel care face acest lucru. Exist momente cand Dumnezeu alege s nu intervin, aa cum nu a intervenit pentru Fiul Su pe cruce. Tot ce trebuie s facem este s ne incredem in El, cu toat inima; El, care ne iubete atat de mult, tie ce este cel mai bine pentru noi. Scriptura este clar: Dumnezeu are grij ca nimic din ceea ce-I aparine s nu fie vtmat. 3 ce viitor strlucit pregtete dincolo de istoria plin de pcat in care ne-am nscut. Acest capitol ne ofer o licrire din frumuseile de care vor avea parte cei mantuii i mult mai mult in capitolele finale. Doamne, Te rugm s pstrezi aceste imagini permanent in mintea nostr. S nu ne temem niciodat, avand in mod constant adevrul c Tu pzeti ce-i aparine. Ajut-ne s-i mulumim pentru Spiritul Tu care ine in frau multele primejdii i rele care se npustesc zilnic

asupra noastr. i ajut-ne Doamne s pstrm in minte incredibilele frumusei pe care Tu le pregteti pentru copiii Ti mantuii. S ne trim vieile in lumina acelui viitor glorios: noi suntem regi i preoi, fii i fiice ale marelui Dumnezeu i s trim o via demn de preoi, regi i copii ai Ti. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 163 VI. Rolul Tr bielor Scriptur Avand in vedere interpretarea, trambiele se incadreaz in pasajele cele mai dificile din cartea Apocalipsei, probabil cele mai dificile din toat Biblia. Exist anumite chei pentru a le descifra inelesul? Doamne, stand in faa acestor pasaje biblice atat de dificil de interpretat, avem nevoie de prezena Ta, de inelepciunea i de cluzirea Ta. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Ce rol joac trambiele in cartea Apocalipsei? De departe, trambiele joac unul dintre cele mai copleitoare i uluitoare roluri din intreaga litratur biblic. Ins rolul trambielor in Apocalipsa, este fcut clar, mai clar decat muli ii pot imagina. A vrea s ne intoarcem puin la a cincea pecete Apoc. 6:9-10 avem aici strigtul: Pan cand Doamne nu vei face dreptate i nu vei rzbuna sangele nostru asupra locuitorilor pmantului? S mergem acum la 8:13 acest text sumarizeaz ceea ce se va intampla in cele apte trambie. Care este deci coninutul trambielor? Ele sunt judeci venite asupra acelora care locuiesc pe pmant. Observm legtura? Ce strigt venea in Apoc. 6:10? Pan cand...? Trambiele par s fie un rspuns la strigtul sufletelor de sub altar un rspuns pentru dreptate. In Apoc. 8:3-5 observm i mai clar legtura dintre aceste dou pasaje. Acest pasaj este viziunea introductiv la cele apte trambie. Trambiele sunt rspunsul la persecuia poporului lui Dumnezeu. In timp ce in simbol, aceti martiri-sfini strig la Dumnezeu, pentru a li se face

dreptate i pentru a fi rzbunai, acest strigt ajunge la cer, se amestec cu tmaia de pe altar i ca urmare, judecile sunt aruncate asupra pmantului. Exist un mesaj teologic aici. Apocalipsa pare s spun c cei care persecut pe poporul lui Dumnezeu nu vor rmane cu nici un chip nepedepsii. Trambiele ne arat clar c de-a lungul istoriei, Dumnezeu s-a ocupat de grupuri, sisteme, sau instituii care au persecutat pe poporul Su. Trambiele devin astfel un rspuns al lui Dumnezeu la rugciunile sfinilor. De asemenea, trambiele par s acopere intregul curs al istoriei, dar cele apte potire care apar in cap. 16, apar doar la sfaritul istoriei. i intr-un fel, ele sunt un al doilea rspuns la cererile i rugciunile sfinilor. Cand se termin trambiele? Este clar c punctul culminant va fi la sfaritul timpului Apoc. 10:7; cand cel de al aptelea inger este pe punctul s sune din a aptea trambi, taina lui Dumnezeu va fi lmurit. Ne vom intoarece la acest pasaj, dar pe scurt, taina lui Dumnezeu este un mod al NT de a vorbi despre evanghelie: Rom. 16:25-27; Efes. 3:3-7. Aceasta ne spune c chiar inainte de ultima trambi, proclamarea evangheliei va fi terminat. Deci, proclamarea evangheliei se sfarete in contextul celei de a aptea trambie, trambi care este deja asociat cu evenimentele de la sfaritul istoriei i cu cea de a doua venire a lui Isus: Apoc. 11:18 text care face parte din cea de a aptea trambi. In v. 17 Dumnezeu este prezentat ca Unul care este i a fost. Din textele de inceput ale Apocalipsei L-am cunoscut pe Dumnezeu ca Unul care era, este i care va veni cap. 1:4, 8. Dar aici se spune doar c este Cel care este i care era. Nu se mai spune care va fi, sau care va veni, pentru El c deja a venit. Ca i sigiliile, trambiele merg inainte pan la finalul timpului. Care sunt textele din VT care stau la baza trambielor din Apocalipsa? In VT sunt ase

cuvinte ebraice i dou in greac care se traduc cu trambi, sau sunetul trambiei. Atunci cand se vorbete in Apocalipsa despre cele apte trambie, ce se are in vedere, la ce se face referin? Mai mult decat oricare alt concept in VT trambiele sunt folosite in contextul venerrii, inchinrii. Acest fapt este surprinztor, deoarece, de regul ele ar trebui asociate mai degrab cu semnale de 164 avertizare, sau semnale militare, dar domeniul cel mai folosit al trambielor in VT era in serviciul inchinrii. Din cele 134 de apariii ale cuvantului gr, pentru trambi sau a sufla din trambi, 53 dintre ele sunt asociate cu inchinarea. In alte 22 de situaii, trambiele sunt folosite in lupte, dar folosite intr-un mod special de ctre preoi, ceea ce insemna c i inchinarea era implicat. Nu erau folosite doar pentru a fi date anumite semnale militare pe campul de lupt, ci chiar i in timpul btliilor avem de-a face cu conotaii religioase. In alte 33 de situaii in VT sunt folosite ca ordine de mar; de 10 ori sunt folosite pentru a avertiza Ezech. 33 sunetele de trambi erau folosite pentru a avertiza popoul de apropierea vrmailor; de 9 ori sunt folosite in contextul incoronrii atunci cand un rege era incoronat, sunetul de trambi era o modalitae semnificativ de a celebra acel eveniment; in final, de 4 ori sunt folosite in legtur cu teofaniile, cand Dumnezeu S-a artat in persoan. Au fost cateva ocazii, cand Dumnezeu S-a manifestat in Persoan, poporul s-a intalnit cu El, iar momentul a fost imortalizat prin suntetul trambielor. Astfel, devine surprinztor faptul c in VT trambiele sunt folosite in contextul inchinrii, fiind folosite de ctre preoi. S concluzionm, citind pasajul din Numeri 10:8-10 este pasajul care devine central in VT in ceea ce privete semnificaia trambielor cei care trebuia s foloseasc acest instrument, erau preoii. Trambia este instrumentul sacru pentru evrei. Fie c era folosit in cadrul

inchinrii, sau pe campul de lupt, ea era un instrument teologic, instrumentul care revela voina lui Dumnezeu pe pmant, iar cei care trebuia s o foloseasc erau preoii. De ce doar ei?: v. 9 pe campul de lupt nu sergenii, nu locotenenii, nu generalii sunau din trambie, ci preoii. Preoii erau pstrtorii acestor instrumente. De ce trebuia s fie aa? Ce se ascunde in spatele acestui concept de trambiare i de ce trebuia s fie folosite in felul acesta? Acolo, pe campul de lupt, trambiele sunt cele care-I amintesc lui Dumnezueu de legmantul fcut cu poporul Su. El le-a promis c dac-I vor fi credincioi i vor fi atacai de vrmai, El ii va proteja i le va da biruin. Sunetul trambiei avea s fie semnul prin care Dumnezeu avea s fie intiinat de nevoia lor. Ce simbolizeaz de fapt sunetul trambiei?: v. 10 fie c se aflau in Sanctuar, sau la rzboi, preoii trebuia s sune din trambie ca o aducere aminte in faa lui Dumnezeu. Dac israeliii mergeau la lupt, ei sunau din trambie, Dumnezeu Ii amintea de legmantul fcut i elibera poporul. Atunci cand mergeau la Sanctuar, la Templu cutand iertare pentru pcatele lor, sunau din trambie i Dumnezeu Ii aducea aminte de ei. Care era deci semnificaia ce decurgea din trambiare in ceremoniile israelite?: sunetul trambiei este simbolul rugciunii i nu numai atat, ci un simbol al rugciunii legmantului. Este rugciunea poporului increztor c El va rspunde conform legmantului i-i va elibera din mana vrmailor. Observm acum cum acest concept se incadreaz in Apocalipsa, in imaginile i viziunile pe care deja le-am parcurs? i anume c fundalul pentru viziunea trambielor in Apocalipsa este pecetea a cincea unde avem acele rugciuni ale sfinilor? Ei strig ctre El pentru dreptate i rzbunare, iar strigtul lor este ca un sunet de trambi precum strigtul israeliilor in VT atunci cand acest strigt ajunge la Dumnezeu, El rspunde c ii va rzbuna pe sfinii Si. Cand ajungem la pasajul trambielor in

Apocalipsa, automat gandul nostru se duce la trambie de rzboi, sau avertizri ale unor mari dezastre, realitatea ins este c ele ilustreaz un concept spiritual, trambiele sunt un simbol al rugciunii, al rugciunilor pe care sfinii, poporul lui Dumnezeu le inal ctre El pentru ca Dumnezeu s fac ceea ce este corect i drept pentru ei fa de rul care li s-a fcut aici pe pmant. In trambiele din Apocalipsa noi nu vedem altceva decat rspunsul lui Dumnezeu. Oridecate ori o trambi sun, Dumnezeu rspunde i elibereaz poporul de opresorii lui. Dar care este semnificaia folosirii trambielor in NT? Putem inva i de aici ceva cu privire la acest atat de dificil pasaj din Apocalipsa? Aici, sunetul trambiei apare de 23 de ori. 165 Trei dintre acestea sunt pentru o folosire obiniut, nerelevante pentru studiul nostru; 13 din cele 23 apar in Apoc. 8-11 ne vom ocupa desigur de ele in detaliu; mai rman 7 folosiri ale lor in primul rand, in NT sunt asociate cu teofaniile, aa cum s-a intamplat de 4 ori in VT. S privim la Apoc. 1:10 vocea lui Isus, ca un sunet de trambi; Ioan se intoarce i-L vede pe Isus acolo pe insula Patmos. Astfel, sunetul de trambi este o teofanie, un semnal al apariiei lui Hristos. De asemenea, aceeai scen este in Apoc. 4:1. In Evrei 12:18-21 sunetul trambiei este o aluzie la Exod 19 unde este teofania de pe Sinai i unde avem prima menionare a acestui instrument in VT. Acolo unde trambiarea in NT este menionat, se subliniaz putenic idea teofaniei, sau apariiei lui Dumnezeu. In Mat. 24:31 trambiele sunt asociate cu cea de a doua venire. Dar nu este a doua venire tot o teofanie? O apariie a lui Dumnezeu? Desigur i gsim aceasta in 1 Cor. 15:51-52 sunetul ultimei trambie, sau trambia revenirii, nu este altceva decat vocea lui Isus inviind pe cei mori, adevr de asemenea menionat in 1 Tes. 4:16-17. Ca atare, in toate cele apte situaii din NT,

altele decat cele apte din Apocalipsa, sunetul trambiei este asociat cu teofania fie in legtur cu cea de a doua venire, fie cu oferirea Apocalipsei in sine. Dar mai e un ineles in NT care nu e menionat in NT este interesant c din moment ce trambiele sunt asociate cu sfaritul lumii, chiar i in VT, se omite cu uurin momentul crucii. La cruce, toate semnele cosmice s-au intamplat in afara sunetului de trambi. A fost cutremur, sfaierea perdelei, pmantul despicandu-se, pietrele prvlindu-se, mori inviind care au ingrozit Ierusalimul, intuneric peste intreg pmantul, soarele s-a intunecat, oamenii au fost ingrozii toate marile semne cosmice ale sfaritului au avut loc in timp ce Isus atarna pe cruce, cu excepia sunetului de trambi. Aceasta nu este menionat. Ne mai aducem aminte de Numeri 10:10 trambiele erau folosite in timpul actelor, serviciilor sacrificiale iudaice iar unul dintre serviciile care cereau cel mai des folosirea trambielor, era sacrificiul zinic; de dou ori pe zi i in mod continuu era adus o jertf care avea drept scop s fac ispire pentru tot poporul; la ora 9.00 i la 15.00 era sacrificat cate un miel, iar punctul culminant al actului sacrificial, era sunetul de trambi. tii ce ceas din zi era cand Isus a murit pe crucea Goglgotei? Era ora 15.00; cand El a strigat S-a sfarit, iar apoi i-a plecat capul i a murit, chiar in acel moment din Templu, din interiorul Ierusalimului, s-a auzit sunetul trambiei. Deci chiar dac ne este menionat in NT, chiar dac nu se face referire direct la sunetul trambiei, ea a fost asociat cu moartea lui Isus pe cruce. Dup cum observm, trambia a fost asociat cu evenimentele majore din istoria omenirii, in care Dumnezeu S-a coborat i S-a intalnit cu poporul Su. La Exod, la muntele Sinai, la btlia Ierihonului in VT, la cruce, cand Isus i S-a descoperit lui Ioan pe Patmos, sau la a doua venire in NT, etc., vom observa folosirea mereu i mereu a trambiei in Biblie. In VT

sunetul trambiei era simbolul rugciunii legmantului, cand oamenii Il cutau pe Dumnezeu pentru eliberare fie din pcat, fie din mana vrmailor care-i agresau; in NT ins, simbolismul sunetului trambiei este cumva schimbat, este vzut dintr-un alt unghi i anume trambia devine un simbol al anunrii teofaniei, a prezenei personale a lui Dumnezeu. Ceea ce invm de aici, din aceste aspecte care au legtur cu Apocalipsa, este c cele dou teme majore ale celor apte trambie din Apocalipsa, sunt exact acestea dou ale VT i NT. Trambiele din Apoclalipsa au o legtur puternic cu conceptul rugciunii legmintului din VT; trambiele sunt un rspuns la rugciunile martirilor pentru dreptate i rzbunare, iar Dumnezeu se va ocupa de opresorii lor de-a lungul acestor trambie. De asemenea, in trambie descoperim un puternic sens al prezenei personale a lui Dumnezeu, care prin judecile extraordinare aduse, este descoperit prezena Lui in istorie. Astfel, trambiele din Apocalipsa nu trebuie vzute atat 166 de mult in termeni de rzboi, sau semnalizand ceva, sau ca ocazii de incoronare, ci ca simbol al rugciunii legmantului i al conceptului de teofanie. Inainte de final, trebuie subliniat faptul c toat evanghelia ii gsete rspuns in cele apte trambie din Apocalipsa. Privind asupra Apoclaipsei, chiar de la inceput, din primul capitol, inainte de a studia despre simboluri, inainte de a ajunge la pasaje mai dificil de interpretat, Apocalipsa ne propune motivul pentru care se deschide in faa noastr: ea este revelaia lui Hristos, este descoperirea evangheliei, a Celui care ne iubete; este descoperrirea a ce a fcut El pe cruce, eliberandu-ne prin sangele Lui de pcat i fcand din cei mantuii regi i preoi. Este descoperirea despre felul minunat de cum Ii protejeaz El poporul in istorie pan la sfaritul timpului. Acesta este scopul principal al Apocalipsei i pe aceasta cade accentul ei principal. Dincolo de simboluri, dincolo de confuzie, dincolo de zgomotele i zarva popoarelor

istoriei, Apocalipsa ii propune s-L descopere pe Isus Hristos i evanghelia mantuirii. i totui, dac e un loc in Apocalipsa unde gsim cel mai greu evanghelia, acesta este in pasajul trambielor. Cu toate acestea, vom observa cum chiar in mijlocul trambielor, evanghelia apare i ii face loc. S mergem la prima trambi Apoc. 8:7 apar simboluri incredibile: grindin, foc amestect cu sange, pmant ars, vegetaie ars...; s mergem la un pasaj pentru a vedea legtura cu evanghelia Luca 23:28-31 prima trambi a Apocalipsei vorbete despre judecile lui Dumnezeu care cad peste copacii i vegetaia acestei lumi. In Luca, aceste simboluri apar din nou, iar Isus spune c Dac acest tratament se aplic copacului verde, ce se va intampla cu cel uscat? copacul verde este Isus persecutat de romani, dar El spune c dac aa se poart ei cu copacul verde, ce vor face celui care se va usca? Isus se refer aici la distrugerea Ierusalimului, care nu este altceva, decat consecina teribil a respingerii evangheliei Sale de ctre majoritatea iudeilor sec. I. Observm cum chiar in imaginile bizare i uneori slbatice ale trambielor, cel puin aa cum apar la prima vedere, cunoaterea evangheliei, cunoaterea NT aduce lumin in inelegerea semnificaiei i simbolismului trambielor. Un alt exemplu: Apoc. 9:2-6 inspimanttor pasaj i tare incurcat; s mergem la Luca 10:17-20 observm paralelele dintre aceste dou pasaje? In a cincea trambi avem aceast imagine terifiant a lcustelor venind din Abis, atacand oamenii, chinuindu-i, etc., dar care nu pot s fac ru celor sigilai. Exact aceleai imagini i simboluri sunt in Luca 10 Isus spune clar, c datorit a ceea ce El a fcut pe cruce, toi cei care Il vor primi, toi cei care vor accepta evanghelia, vor fi protejai de atacurile furioase ale lui Satan. Trambia ne spune c va veni o zi cand demonii vor fi lsai liberi pe pmant, dar poporul lui Dumnezeu va fi protejat de ei. Ei nu vor putea fi vtmai de furia lor. Evanghelia ii protejeaz pe oamenii lui Dumnezeu chiar in

mijlocul urgiilor trambielor. De asemenea, in Apoc. 9 este subliniat puternic tema intunericului. S comparm cu Ioan 3:18-21 lumina este simbolul evangheliei, a lui Isus. Intunericul inseamn absena evangheliei simbolul rului. In a cincea pecete, intunericul este lipsa de claritate, de inelegere a Scripturii. El reprezint oameni care au respins evenghelia i ca rezultat, sau drept consecin, ei sunt chinuii de demoni. Chiar i in mijlocul trambielor, care pare c sunt strine de evanghelie, strine de descoperirea lui Isus Hristos, atunci cand comparm NT cu simbolistica Apocalipsei, vedem c i aici evanghelia este centrul i aici Isus este centrul inelegerii. Indiferent cat de bizare i de neinelese ar fi trambiele, ele nu vor fi inelese decat de cel care cunoate NT. Lecii spirituale: 1 teologia trambielor mesajul cental in sensul acesta, este c Dumnezeu deja ii are in vedere pe opresorii poporului Su, chiar dac nu este perceput de ochii notri. Privind in istorie, 167 am fi tentai s spunem c Dumnezeu a fost cu totul absent. Dar trambiele ne spun altceva. Chiar in mijlocul confuziei, violenei i terorii prin care trecem pe pmantul acesta, Isus este pe tron, iar Dumnezeu are cntrolul asupra evenimentelor. Trambiele clarific faptul c Dumnezeu niciodat nu i-a uitat copiii credincioi de-a lungul istoriei. Trambiele ofer mangaiere celor opresai. Chiar i in timpurile cind ei au fost apsai i prigonii, Dumnezeu a avut ceva de spus impotriva opresorilor lor. Cei apsai trebuie s aib rbdare, s atepte, pentru c dreptatea Lui se va implini. 2 decizia pentru sau impotriva evangheliei este cea mai important pe care cineva o

poate lua in era cretin. Fr nici un fel de indoial, trambiele arat care sunt consecinele care decurg din respingerea evangheliei i ce se intampl cu cei care se afl in afara harului i milei lui Dumnezeu. In acelai timp, viitorul este fr team pentru cei care merg cu Dumnezeu. Doamne, privind aceste pasaje dificil de ineles, bizare uneori, descoperim ins c putem intrezri scopul pentru care Tu le-ai dat. Trambiele nu sunt doar cuvinte de mangaiere i confort pentru cei opresai de pcat, dar sunt i avertizri pentru cei care asupresc pe semenii lor i judecai cu atat mai teribile cu cat ne apropiem de sfarit. Conceptul firesc, anume c cei careL urmeaz pe Hristos sunt cei care pierd, iar cei care sunt seculari, ostili credinei i care resping evanghelia par s catige i s prospere, este demolat prin imaginile trambielor. Te rugm Doamne s pstrezi ochiul credinei noastre deschis asupra realitilor ultime ale acestei lumi. Ajut-ne s lum decizii corecte i s cutm cluzirea Ta in luarea acestor decizii. In Numele lui Isus Ii mulumim, Amin! VII. Timpul c d Tr biele cep Cat timp va fi predicat evanghelia? Ne spune cumva Apocalipsa cand se incheie proclamarea evangheliei pentru locuitorii pmantului? Din nou Doamne stm in faa pasajului despre trambie i in faa unei pri destul de dificile i anume ce inseamn viziunea introductiv i cum se incadreaz ea in istorie. Te rugm s fii cu noi, s ne cluzeti minile i s ne oferi acea perspicacitate de a inelege i a-i glorifica Numele, in Numele lui Isus, Amin! S analizm puin viziunea introductiv a trambielor, in incercarea de a inelege cand in timp au inceput trambiele ne aducem aminte din pezentarea anterioar c trambiele se incheie la a doua venire a lui Isus, precum i cele apte pecei. Problema controversat este cand incep

trambiele? Incep cumva la cruce? Incep in alt moment istoric de-a lungul erei cretine? Sunt cumva fenomene ale sfaritului, manifestandu-se chiar inainte de revenirea lui Isus? S analizm Apoc. 8:2-4 sunt vzui apte ingeri in faa lui Dumnezeu cu apte trambie. Apoi este vzut un alt inger, fr s specifice exact cine era, avand o cdelni de aur stand lang altar, fr s se specifice care altar. I s-a dat tmaie mult pentru ca impreun cu rugcunile sfinilor s o aduc pe altarul de aur, inaintea tronului. Dac suntei familiarizai cu serviciile de la Sanctuarul evreesc din VT, atunci aceast imagine ne amintete imediat de un serviciu special, numit serviciul tamid, in ebraic ceremonia zinic i continu de sacrificare. Am discutat intr-una dintre prezentri faptul c moartea lui Isus pe cruce a avut loc exact in momentul in care cea de a doua jertf a sacrificiului zilnic, jertfa de sear, era adus in Templul din Ierusalim jertf care practic nu a mai avut loc, deoarece El a fost considerat in acea zi memorabil implinirea acelui sacrificiu tamid Mielul lui Dumnezeu care ridica pcatele lumii intregi. In fiecare zi aveau loc o serie de ceremonii la Templu in care se incadra i jertfa zilnic. Pe scurt, care erau paii? Preotul desemnat pentru ocazia respectiv, deschidea uile Templului, 168 aprindea sfenicele bineineles cura mai intai candelele stinse, le umplea din nou cu ulei i apoi le aprindea in aa fel incat toate cele apte candele s ard pentru a fi lumin suficient in Sanctuar apoi lsand ua deschis, avea loc sacrificarea mielului la altarul de jertfe din curte; sangele colectat era luat i stropit la baza altarului i apoi preotului i se ddea tmaie i dup ce lua caiva crbuni aprini de la altarul din curte, mergea in Templu la altarul tmaierii din prima incpere numit Sfanta unde amesteca tmaia cu crbunii aprini din care rezulta un fum plcut mirositor i care umplea Templul. Apoi, preotul ieea afar i binecuvanta oamenii, moment in care incepeau s sune trambiele. Erau apte preoi care sunau din apte trambie dar inainte ca

ei s sune, era o perioad de tcere dac ne amintim de Apoc. 8:1 avem i aici o asemenea perioad de linite, de tcere inainte ca trambiele s inceap s sune. Intr-o form sau alta, fiecare aspect al acestui serviciu zilnic, este menionat in prima parte a Apocalipsei. Deci, in Apoc. 8:2-4, un inger cu o cdelni de aur vine i se aeaz lang altar, fr s fie menionat care dintre ele. Dar pentru c avem articolul hotrat, in mod normal se inelege c este vorba de cel menionat in Apoc. 6:9-10 unde avem suflete sub altar ca atare, acesta trebuie s fi fost altarul sacrificial care se gsea in curtea Sanctuarului iudaic. Astfel, in Apoc. 8 avem o reluare a imaginilor serviciului zilnic. Ingerul vine lang altar, cel mai probabil altarul de jertfe, primete tmaie de aici i intr cu ea in Templu pentru a o aduce pe altarul tmaierii, pentru a o sluji pe altarul de aur al tmaierii. Sunt prin urmare dou altare in acest text avand in vedere nu numai textul scris, ci i aluziile la serviciul zinic din Sanctuatul VT avem altarul de jertfe unde ingerul primete tmaia, i altarul de aur din interiorul Templului, unde el merge s slujeasc acea tmaie. i dac vorbim aici despre jertfa zilnic, jertfa tamid, care era semnificaia serviciului zilnic i jertfei zilnice? Era mijlocirea. Tmaia este luat din acelai loc de unde era adus jertfa. Intr-un anumit sens, tmaia apare exact in locul unde se aducea jertfa, este luat de acolo i dus in Templu pentru a fi slujit pe altarul de aur al tmaierii care se afla inaintea tronului lui Dumnezeu din Sfanta Sfintelor. Pe baza acestei aluzii puternice la seviciul zilnic de la Sanctuar, putem spune c in Apoc. 8:2-4 avem o aluzie la crucea lui Isus care era locul Lui de sacrificiu, de jertf, iar tmaia apare la cruce. Crucea a fost tema central in Apoc. 5, atunci cand Isus a luat Cartea El este Mielul injunghiat, El este vrednic s ia Cartea i s-i rup peceile pentru c a fost adus ca jertf. Astfel, crucea devine baza, fundamentul oricrui act care urma s

fie fcut pentru poporul lui Dumnezeu in aceast parte a Apocalipsei. Acum ne mutm la urmtoare faz a slujirii lui Isus. Dup cruce i in baza ei, vine mijlocirea, pentru c dup cruce El poate oferi iertarea, tergerea pcatelor pentru cei care-L primesc in viaa lor. Acesta este fundamentul vieii de cretin: noi nu trim pentru c facem ceea ce trebuie, cretinismul nu se poate exprima prin s faci asta pentru a fi salvat, ci prin ceea ce a fost fcut pentru mntuirea noastr. Fundamentul mantuirii noastre st pe ceea ce Domnul Isus a fcut pe crucea de pe Golgota; aceasta este baza acceptrii noastre de ctre Dumnezeu, chiar i atunci cand mai greim, mai pctuim Dumnezeu ne accept din nou pe baza pocinei i a jertfei Domnului Isus. Fumul de tmaie al neprihnirii care se inal de la cruce, acoper acele pcate, sau ca s spunem aa, acoper toat tabra sfinilor. Aceasta este imaginea care vine de la Sanctuarul VT jertfa zilnic era adus in mod constant, fumul de la jertf era in permanen deasupra taberei poporului Israel. In felul acesta, poporul era la adpost prin ispirea mielului jertfit. Aceasta este imaginea de baz care ne intampin in partea introductiv a pasajului trambielor. Acum, s-ar putea ridica intrebarea: Ce legtur poate fi intre mijlocire i imaginile inspimanttoare anunate de trambie? Voi rspunde puin mai tarziu dup oferirea altor cateva informaii, dar nu uitai, piatra de temelia a trambielor, fundamentul pe care aezm toat 169 construcia interpretrii lor este mijlocirea. Isus Hristos devine centrul trambielor, iar crucea ii pune amprenta pe tot ce se va intampla in continuare. In acest context, s analizm Apoc. 8:5 deodat imaginea se schimb: ingerul a luat cdelnia, a umplut-o cu foc de pe altat i l-a aruncat

pe pmant rezultatul?: tunete, glasuri, fulgere i un cutremur de pmant; ce s inelegem din aruncarea tmaiei pe pmant? Sunt cel puin dou posibiliti de interpretare i de inelegere a actului de aruncare a cdelniei. Mai intai, ultimul act al serviciului zilnic la Templu, era ca preotul s arunce cdelnia pe pmant in curte, in afara Sanctuarului. Preotul ieea afar dup ce slujea tmaia, trambiele sunau, in timp ce preotul arunca cdelnia jos. In tradiia iudaic se specific faptul c zgomotul fcut de aruncarea cdelniei pe pavimentul curii Templului era aa de mare, incat se putea auzi pan dincolo de zidurile Ierusalimului era auzit astfel peste tot in ora. Acest act al aruncrii cdelniei era ultimul act al serviciului zilnic. Dac aceasta a fost imaginea din mintea lui Ioan atunci cand i-a descris viziunea, inseamn c mijlocirea lui Isus are loc inainte ca trambiele s inceap s sune. Cu alte cuvinte, tot ce urmeaz s se intample pe parcursul timpului marcat de cele apte trambie, are drept baz, fundament, mijlocirea. Iar dac aruncarea cdelniei face parte intergrant din serviciul zilnic de la Templu, mijlocirea este miezul, esena prii introductive la trambie. Dar exist i o alt posibilitate de a inelege textul pe baza lui Ezechiel 10:2 scena urmeaz dup evenimentele infricotoare prezentate in capitolul anterior: un inger cu climara la brau sigileaz pe toi cei credincioi din Ierusalim, urmat de ali ase ingeri care merg i ucid pe toi cei care nu fuseser sigilai. Urmtorul act al judecii lui Dumnezeu a fost imprtierea crbunilor peste ora, ceea ce insemna c perioada de har, de mijlocire pentru cetate s-a incheiat. Tema din Ezechiel, este aceea c Dumnezeu prsete cetatea, El abandoneaz definitiv Ierusalimul. Acesta nu mai este numit cetatea sfant, Templul i-a pierdut sacralitatea, iar Israel

va merge in captivitate, exilul babilonian. Dumnezeu se indeprteaz de ei. Actul vizibil al demonstrrii acestei hotrari pe care Dumnezeu a luat-o, a fost imprtierea crbunilor aprini deasupra cetii odat cu incetarea mijlocirii, ei sunt acum in afara proteciei divine. Deci este posibil ca aruncarea cdelniei de ctre ingerul din Apocalipsa s fie o paralel la aceast imagine din Ezechiel 10:2, iar aruncarea cdelniei ar semnifica incheierea timpului de har, cu alte cuvinte, mijlocirea s-a incheiat. Dac aceasta este situaia i in opinia mea aceasta ar fi cea mai probabil interpretare apropiat de intenia lui Ioan mai mult decat cea anterioar, dei nu putem face o precizare clar i definitiv inseamn c Apoc. 8:5 se refer la momentul incetrii mijlocirii Domnului Hristos in Sanctuarul ceresc. Atunci inseamn c trambiele se refer la mijlocire i la incetarea ei, iar aceast viziune introductiv incearc s pun in scen toat seria de evenimente care urmeaz. Dar rmane intrebarea: Cand incep trambiele? In ce fel semnificaia acestei viziuni introductive ne ajut s rspundem acestei intrebri? S ne intoarcem la Apoc. 8:5-6 (1) muli cercettori au observat c trambiele nu sun pan cand nu este aruncat cdelnia cu crbunii aprini pe pmant. Ei admit existena unei mijlociri in viziunea introductiv, dar de asemenea este i incheierea mijlocirii, iar trambiele sun de abia dup ce mijlocirea s-a incheiat. Aceasta inseamn c ele incep atunci cand mijlocirea s-a terminat. Dac gandim acum in termenii istoriei cretine, inseamn c toate trambiele ar trebui s fie plasate in viitor fa de noi, pentru c astzi mijlocirea inc are lor; evanghelia este inc predicat, crucea mai are inc impact asupra oamenilor, mai exist timp de prob i de har. Starea general a lumii nu este bun, dar faptul c inc se intorc oameni la Dumnezeu este concludent in privina aceasta. Aadar, dac trambiele

au loc dup incheierea lucrrii lui Dumnezeu pe pmant, atunci ele trebuie plasate in viitor fa de timpul nostru istoric, dup inchiderea timpului de har. Dar se mai poate inelege i altfel, iar 170 dup prezentarea urmtoarei opiuni, vom analiza care dintre cele dou se incadreaz mai bine interpretrii trambielor. (2) urmtoarea opiune are in vedere faptul c intreaga scen preliminar, este ca o imagine de fundal care rmane pe tot parcursul reprezentaiei i evident repezentand in scurt ceea ce e desfurat in pies. Pe o scen, in timpul unei reprezentaii, se afl un fundal; el se poate schimba din cand in cand pe parcursul piesei, dar fundalul este acolo in permanen de-a lungul scenei, sau actului care se joac. Tot ceea ce se joac in pies, este influenat, afectat de acel fundal. Dac de exemplu fundalul este cu o imagine din Paris, atunci toat piesa respectiv sau actul in sine trebuie s fie in relaie cu fundalul, s prezinte viaa in Paris, sau oameni, sau orice altceva legat de acel fundal. La un moment dat, dac pe fundal apare o scen prezentand o imagine dintr-un sat, atunci tot ce se intampl in faa acelui fundal trebuie s fie in legtur cu imaginile respective. Astfel, muli cercettori au vzut scenele (viziunile) introductive din Apocalipsa ca pe nite fundale, in care scena cu aruncarea cdelniei nu guverneaz tot ceea ce se intampl, ci avem de asemenea i scena cu mijlocirea (i incetarea ei). Astfel, atat mijlocirea cat i judecata, atat mijlocirea cat i incetarea ei reprezint fundalul din spatele tuturor evenimentelor care se intampl in timpul trambielor. Care dintre cele dou variante este cea corect? Dac este prima i toate evenimentele sunt in viitor, inseamn c n-am vzut nici o trambi in desfurare i nici nu putem da vreo interpretare; dac este a doua, inseamn c trambiele se intind de la cruce,

atunci cand practic a inceput mijlocirea lui Isus i pan la cea de a doua venire. Pentru c nu avem nicieri o explicaie direct din partea lui Ioan de cum trebuie inelese aceste texte, aceste viziuni introductive ale trambielor, atunci trebuie s analizm strategia lui literar, de-a lungul intregii cri. Amintii-v de strategia literar de a vedea i a auzi lucruri diferite, opuse chiar in practic, dar referindu-se de fapt la acelai obiect. S vedem care este tiparul literal pentru viziunile introductive: prima viziune introductiv este in Apoc. 1:9-20 este viziunea introductiv pentru cele apte biserici; ea precede scena in sens literal mai intai avem cap. 1, apoi avem cap. 2 i 3. Acum intrebarea se pune dac scena introductiv precede bisericile ca actualitate, ca timp istoric, sau este un fundal pentru ele? La o analiz atent este evident c e ca un fundal. Fiecare scrisoare, ctre fiecare biseric se refer la acea viziune introductiv unde Isus st printre sfenice sfenicele reprezentand cele apte biesrici. Stand intre sfenice, El st intre biserici slujindu-le i fiecare dintre scrisori reprezint slujirea lui Isus pentru fiecare dintre bisericile destinatare. Tot ce se intampl in cap. 2 i 3 este guvernat de scena din cap. 1. Devine foarte clar, cel puin din aceast viziune introductiv c ea continu de-a lungul materialului care urmeaz, transmiand din spate i influenand tot ce se joac in scena din fa. Ea creaz tema, inspir materialul ce urmeaz i rmane s influeneze pan la sfarit tot ce se intampl. Cele apte pecei care este imaginea, sau scena introductiv? Mielul care vine spre tronul lui Dumnezeu, primete o Carte i in aclamaiile fiinelor prezente incepe s-i rup peceile pentru a deschide Cartea. Privind cu atenie la capitolele care urmeaz, 5, 6, 7 i 8, observm c aceast scen din cap. 5 nu dispare niciodat i nici nu se schimb. Ea rmane ca

fundal Mielul este acolo, rupand pecete dup pecete, ruperea fiecreia aducand o nou serie de evenimente pe pmant. Este scena de fundal in faa creia se intampl tot ce urmeaz in istorie. Scena Mielului nu se termin inainte de a incepe scena peceilor. Ca atare, am putea concluziona i aici c scena introductiv a peceilor, nu este ceva care se intampl i se termin definitiv inainte s urmeze altceva. Da, in sens literal ea precede trambiele, dar din punctul de vedere al semnificaiei, rolul acestei viziuni este acela de fundal pentru suma evenimentelor care se vor intampla pe parcursul trambielor. Mijlocirea lui Hristos 171 i judecata prin aruncarea crbunilor, sunt un fundal pentru toate cele apte trambie. In fiecare caz, viziunea introductiv precede din punct de vedere literal, dar acea scen continu s domine tot ceea ce urmeaz. Hristos Cel din ceruri comunic cu fiecare biseric in parte, crucea fiind baza i esena intregei ere cretine. Iar rspunsul la mijlocirea lui Isus este binecuvantare, sau judecat de-a lungul intregei ere cretine. Referitor la cele apte trambie, scena introductiv poate fi vzut prin prisma conceptului biblic despre judecat. Judecata nu este doar un concept negativ in Biblie, ci i unul pozitiv. La tribunal poi s fii binecuvantat sau blestemat. Poi s primeti despgubiri, sau s le oferi. Poi fi condamnat la inchisoare, sau eliberat. In sala de judecat pot avea loc ambele verdicte. Aa este i cu judecata lui Dumnezeu, iar aici putem vedea cele dou aspecte ale judecii lui Dumnezeu. Prin mijlocire, oamenii pot s fie binecuvantai, adui in comuniune cu Dumnezeu, pregtii pentru o via cereasc, sau pot fi adui la judecat pentru neascultarea legmantului i lsai in afara impriei lui Dumnezeu. Dar se ridic o alt intrebare: Cum se leag Apoc. 8:2-6 de viziunea care urmeaz? Cum

putem ti c mijlocirea i evenimentele legate de incheierea timpului de prob afecteaz trambiele? Avem oare i apte imagini consecutive ale mijlocirii i judecii i fiecare trambi prinde toat aceast scen din fundal, sau mijlocirea are loc cu fiecare trambi i apoi este o inchidere a timpului de prob i de har la sfarit? In care dintre cele dou feluri putem inelege textul? Un rspuns la aceast intrebare il gsim in versiunea gr. pentru expresia din Apoc. 8:5 ce a fost aruncat pe pmant? Ingerul a luat cdelnia, a umplut-o cu foc de pe altar i a aruncato sau l-a aruncat pe pmant? A aruncat i cdelnia impreun cu focul din ea, sau a folosit cdelnia ca pe un fel de pratie, de arunctor pentru focul din ea? In Ezechiel 10:2 este sugerat a doua variant. Ceea ce a aruncat ingerul peste cetate au fost crbunii aprini, ceea ce insemna sfaritul timpului de prob pentru cetatea Ierusalimului. Ingerul a aruncat foc i nu cdelnia cu totul. Interesant este faptul c dac focul a fost cel aruncat de inger, vedem c focul apare repetat de-a lungul trambielor in prima trambi focul este amestecat cu grindin i sange. In a doua este un munte arzand; in a treia este o stea arzand; in a cincea este fumul ridicandu-se din groap; in a asea sunt clrei ca de foc. Ca atare, aluzia la foc apare aproape la fiecare trambi chiar i in a patra unde putem considera stelele ca globuri imense de gaze arzand ca o consecin a aruncrii focului iniial, ceea ce inseamn c mijlocirea i judecata sunt temele fiecreia dintre trambie. Fiecare trambi se raporteaz la viziunea introductiv. Dar este oare aceast aruncare semnalul inchiderii complete a harului? Este aruncarea cdelniei cu totul, sau numai a focului din ea, timpul cand va inceta predicarea evangheliei, cand nimeni nu se va mai putea intoarce la

Dumnezeu? Cred c momentul acesta va avea loc in Apoc. 10:6-7 devine destul de clar pentru noi c sunetul celei de a aptea trambie aduce dezlegarea total a tainei lui Dumnezeu. Lucrarea evangheliei pentru lume se incheie in jurul celei de a asea trambie, dar in timpul acesta este inc har. Odat cu sunetul celui de al aptelea inger toate acestea inceteaz, inclusiv mijlocirea Domnului Isus in Sanctuarul ceresc. Cumva Apoc. 10:6-7 este o reafirmare c acesta este modelul pentru condiiile fiecrei trambie in parte? S vedem Apoc. 9:13 coarnele altarului de aur; este vorba despre altarul tmaierii, altarul mijlocirii. Cand al aselea inger sun din trambi, mijlocirea inc este valabil. Predicarea evangheliei inc are loc i este necesar Apoc. 10:11 text care face parte din cea de a asea trambi, la fel ca i parte din cap. 11 unde descoperim aceeai nevoie de predicare. Nu doar predicarea, dar i pocina este inc posibil aa cum este prezentat in Apoc. 11:13 cei rmai se tem de Dumnezeu i-I dau slav; iar dac privim la Apoc. 14:7 descoperim c marea i finala proclamare a evangheliei este o chemare adresat rmiei de a se teme de Dumnezeu i 172 a-I da slav. Este exact ce se intampl in Apoc. 11:13 rmia este ingrozit de evenimentele sfaritului i d slav lui Dumnezeu. Acest pasaj prezint evenimentele chiar dinaintea celor care vor avea loc odat cu sunarea din trambi a celui de al aptelea inger. Ca atare, trambiele ca i peceile se intind de la cruce pan la a doua venire. Acum mijlocirea inc are loc, evanghelia inc este predicat, oamenii inc se pociesc de faptele lor rele, sau cel puin mai au la dispoziie timp pentru a o face. Este foarte clar deci c trambiele, ca i peceile incep la cruce i se termin

odat cu revenirea lui Isus. Ele incep odat cu mijlocirea pe care Isus o incepe in cer in momentul aezrii pe tronul Universului i se incheie cu evenimentele incheierii timpului de har i cu revenirea lui Isus, eveniment care va avea loc imediat dup incheierea timpului de prob. Probabil c nu toat lumea va fi de acord cu concluzia pe care am tras-o. S-ar putea s se ridice cateva probleme in mintea d-tr. De aceea vreau s analizm cateva posibile dintre ele pentru a inelege mai bine de ce nu cred c trambiele sunt undeva in viitor, sau dup incheierea harului pentru omenire. 1 una dintre obieciuni ar putea fi Apoc. 9:4 am vzut c in Apoc. 7 ingerilor li s-a spus s nu vatme pmantul, iarba sau copacii pan cand slujitorii lui Dumnezeu nu aveau s fie sigilai pe frunile lor. Acum, potrivit cu Apoc. 9, slujitorii lui Dumnezeu sunt sigilai i cei ri sunt atini, sunt vtmai. Dac gandim progresiv cele dou pasaje, asta inseamn c in istorie, este o evoluie de la primul eveniment la al doilea. Se spune mai intai s nu se fac o lucrare pan nu se termin o alta, apoi se spune c prima s-a incheiat, logic a doua poate avea acum loc. Este un text care trebuie luat in serios ca obiecie atunci cand ne gandim la paralelismul dintre pecei i trambie. Totui el nu este atat de decisiv pe cat pare. Dac privim mai atent la inelesul din gr. al cuvantului sigilare, observm c acesta in NT are multiple sensuri se putea sigila un document, un mesaj, un mormant, sau alte locuri de captivitate. i dac se face acest lucru este fie pentru a ascunde ceva sau pe cineva, fie pentru a restriciona Mat. 27:66 mormantul lui Isus este sigilat, El nu poate iei din el fr a nu se ti; Apoc. 5 un document este sigilat; Apoc. 20:3 balaurul este sigilat in inchisoarea sa. In mod repetat sigilarea apare ca o aciune de a ascunde sau a limita, restriciona aciunile cuiva. Al doilea ineles a certifica, a dovedi c cineva sau ceva este demn de incredere de

exemplu, sigilarea unei scrisori presupune c ceea ce se afl in interior este demn de incredere i vine de la expeditorul inscris pe plic Ioan 3:33; 6:27; Rom. 15:28; 1 Cor. 9:2 peste tot avem acest sens al certificrii unui document. Dar sensul predominant al sigilrii in NT este in legtur cu poporul lui Dumnezeu: este indicaia c acea persoan a fost acceptat de Dumnezeu, c El o cunoate i c i-a oferit astfel Duhul Su 2 Tim. 2:19; 2 Cor. 1:22; Efes. 1:13; 4:30. In iudaism aceast idee a fost pus in legtur cu cirumcizia Rom. 4:11 unde circumcizia lui Avraam era semnul, sigiliul, c el Ii aparinea lui Dumnezeu. Apoi, in perioada cretin, incepand cu cel de al doilea secol, dup ce cartea Apocalipsa fusese scris, sigilarea a fost asociat cu botezul, moment in timp cand acea persoan devenea cretin. Astfel, aici avem conceptul NT prin care inelegem c atunci cand o persoan era sigilat, acest fapt avea de-a face cu relaia personal cu Dumnezeu, insemna c ea s-a botezat, sau a fost acceptat de Dumnezeu. Acum, dac contextul in care apare cuvantul sigilare se refer la perioada de inchidere a harului, de incheiere a timpului de prob, atunci termenul sigilare trebuie ineles in sensul general al NT acela de a fi acceptat de Dumnezeu. El trebuie ineles funcie de ceea ce gandea Ioan i nu funcie de inelegerea pe care noi o putem avea astzi cu privire la acest concept. Pentru Ioan, inelesul predominant era acela de a fi in relaie cu Dumnezeu, de a fi acceptat de Dumnezeu, iar cei care se aflau intr-o astfel de relaie, aveau i promisiunea c vor fi special protejai la sfaritul timpului. Apoc. 7 nu limiteaz sigilarea doar la perioada sfaritului, ci doar 173 pune accentul pe importana actului sigilrii de la sfaritul timpului. Nu exist nici o indicaie in NT c sigilarea din Apoc. 7 i Apoc. 9 este limitat doar la timpul sfaritului. Sigilarea este un concept care apare de-a lungul intregei ere cretine. Ceea ce este special in Apoc. 7 vizavi de sigilare, este c avem de-a face cu inchiderea intregei perioade de sigilare, cu sigilarea final; de

aceea devine semnificativ. 2 o a doua obieciune pe care cineva ar putea-o ridica: ar fi curgerea fireasc a evenimentelor intre cap. 7 i cap. 8:7-9. In cap. 7 li se spune celor patru ingeri s nu vatme pmantul, marea sau copacii, iar aici, in cap. 8 toate acestea sunt vtmate. Trebuie menionat ins c Apoc. 8:7-9 reprezint o nou viziune introductiv i pe msur ce ne deplasm de la o viziune la alta in cartea Apocalipsei, nu trebuie s presupunem c aceste viziuni sunt secveniale, adic urmeaz logic una alteia adic dac intr-o viziune sunt desfurate anumite evenimente, in urmtoarea cele care urmeaz trebuie s continuie de unde s-au incheiat cele precedente. Apocalipsa ins, de multe ori folosete ceea ce am numi recapitulare sau repetiie, adic o viziune ulterioar poate relua evenimente din cea precedent i s le pezinte dintr-un alt unghi, dintr-o nou perspectiv (Ekehard Muller in disertaia doctoral face o analiz detaliat a acestui fenomen, demonstrand c viziunea introductiv din Apoc. 8:2-6 este un ansamblu de imagini ce separ cele apte trambie de ceea ce a fost prezentat inainte). Astfel, prima trambi nu ar trebui vzut ca urmare imediat la pecetea a aptea, ci mai degrab ceva cu totul nou, pentru care cutm inceputul prin viziunea introductiv din cap. 8:2-6. Prin urmare, in timp ce vegetaia este vtmat prin prima trambi Apoc. 8:7, atunci cand ajungem la cea de a cincea trambi Apoc. 9:4, observm c vegetaia este din nou protejat ca in cap. 7:3. Este clar o micare inainte i inapoi intre diferite evenimente, motiv pentru care trebuie s fim foarte ateni la interpretare cu privire la contextul, timpul i locul pe care le ocup evenimentele fiecrei viziuni in parte. A sugera c cea mai apropiat paralel la sigilarea din cap. 7 nu este trambia a cincea, ci a asea.

Dac comparm, Apoc. 7 cu Apoc. 9:14 i versetele care urmeaz, descoperim in ambele situaii patru ingeri, un mod de a ine in frau, expresii precum: Am auzit numrul... i apoi mulimi nenumrate aprand pe scen. Devine clar faptul c a asea trambi este paralel cu cea de a asea pecete ele au loc in paralel in istoria noastr. Cea de a cincea trambi este inainte de ele, inainte ca timpul de har s se incheie. A sugera c in ceea ce privete cele dou obieciuni, sunt importante i trebuie analizate in mod serios, deoarece ele apar din ambiguitatea natural a textului biblic. De asemenea, sugerez c exist dovezi copleitoare vizavi de faptul c in primele ase trambie harul este inc deschis i doar in timpul celei de a aptea timpul de prob este complet i definitiv inchis. Aceasta nu inseamn c de-a lungul istoriei Dumnezeu nu a mai avut ocazia s trag definitiv cortina peste un ora, sau popolaie care a asuprit pe poporul Su. Lecii spirituale: 1 uneori cretinii trebuie s fac o investigare amnunit a Scripturii fr nici o recompens imediat. Acesta este un lucru foarte greu in zilele nostre cand este o mare lips de rbdare i oamenii sunt invai cu recompense uor de obinut. Ce recompens primesc dac imi iau timp pentru un studiu serios i amnunit al Bibliei? Dar lucrurile adanci ale lui Dumnezeu cer timp i rbdare pentru a fi inelese. i dac totui putem vorbi i despre o rsplat imediat, atunci aceasta este bucuria care vine din acest studiu profund. Nu trebuie s ne pese de provocarea adancimilor Cuvantului, pentru c bucuria punerii pieselor in tabloul general este extraordinar. Inelegerea planurilor lui Dumnezeu pentru poporul Su, in special privind timpurile pe care noi le trim, este cea mai mare recompens care poate fi obinut de aici. Iar aceast recompens nu este una de natur material, ci una de natur spiritual, pentru c spiritual este i natura activitii in sine: studiul Cuvantului lui Dumnezeu.

174 2 harul este inc deschis in lumea noastr, timpul de prob mai este la dispoziie i azi i va fi aa pan cand intreaga lume va decide de partea cui va vrea s fie: de partea lui Dumnezeu i a evangheliei, sau impotriv. Timpul va veni i se pare c foarte curand cand intreaga lume va fi adus in faa unei decizii finale. Nu se va incheia timpul pan cand fiecare persoan nu va fi confruntat intr-un fel sau altul cu evanghelia pentru a avea ocazia de a rspunde cu Da sau Nu lui Isus i lucrrii pe care El a fcut-o i o face in favoarea salvrii omenirii. V-a invita s nu lsai decizia pe ultimul minut. Fii pregtii in fiecare zi pentru acel mre eveniment. Mulumim Doamne pentru adancimile provocrilor Cuvantului Tu. Acceptm mai departe aceste provocri, dar Te rugm s fii cu noi, s ne ajui s inelegem Cuvantul i s ne pregtim pentru ziua revenirii lui Isus. Ii mulumim in Numele Su, Amin! VIII. Natura Tr bielor Te-ai rugat vreodat lui Dumnezeu doar pentru a simi c rugciunea ta nu a ajuns mai sus de tavan? Ai fost vreodat abuzat, sau supus unor situaii jenante fr ca Dumnezeu s intervin i s pun capt? Se pare c trambiele din Apocalipsa au un rspuns pentru tine. Doamne, ne apropiem din nou de pasajul trambielor, ocazie cu care dorim s adancim cunoaterea noastr in lucurile spirituale. Descoper-ne semnificaia pe care Tu ai aezat-o acolo pentru noi. D-ne prezena Spiritului Tu care s ne cluzeasc in studiu. In Numele lui Isus Ii mulumim, Amin! Studiul de fa se ocup de natura trambielor i pornete de la intrebarea: Ce se intampl cu adevrat acolo? In procesul punerii de intrebri cu privire la trambiele din Apocalipsa, studiile anterioare au avut darul de a rspunde unora dintre ele, dar acum, vrem s avem o

abordare sistematic a pasajului, s cutm dovezi i pe cat putem mai bine s rspundem intrebrilor aprute, sau altora care vor mai aprea pe parcursul studiului. Ar fi o prim intrebare pe care a vrea s o pun i anume: Pe cine afecteaz trambiele, pe cei drepi, sau pe cei nelegiuii? Desigur intrebarea este pus in context NT i anume, inelegem c Apocalipsa este descoperirea lui Isus Hristos. De aceea intrebarea este: Trambiele ii afecteaz pe cei care cred in Isus Hristos, Il accept in viaa lor, sau pe cei care nu cred in El, care resping evanghelia Sa, sau poate nici mcar nu Il cunosc pe Isus. Cred c rspunsul este evident. Am vzut c peceile ii priveau in special pe cei care erau credincioi, sau cel puin declarativ se considerau urmaii lui Hristos. Peceile ii afecteaz pe copiii lui Dumnezeu, ele se preocup de progresul rspandirii evangheliei in lume, de cei care o accep i de cei care o resping. Intrebarea este dac trambiele reiau evenimentele peceilor, sau merg intr-o alt direcie? A sugera a doua opiune. Din perspectiva NT trambiele ii afecteaz pe cei ri, pe cei care au respins evanghelia, sau care nu sunt interesai de ea i rspunsul lor fa de ea nu este altceva decat o respingere al lui Isus. I. Tr biele afecteaz pe cei ri s lum cateva texte care ne vor ajuta in privina aceasta. Mai intai le vom aborda pe scurt, pentru ca apoi s o facem in detaliu. 1 Primul pasaj Apoc. 6:9-11 vedem aici sufletele de sub altar, strigand ctre Dumnezeu pentru a intreba cat va mai dura pan cand El va judeca pe locuitorii pmantului. Aa dup cum am vzut intr-un studiu anterior, expresia locuitorii pmntului este un mod al Apocalipsei de a face referire la cei ri. 2 s mergem acum la Apoc. 8:13 unde avem rspunsul la aceast intrebare. Este foare clar c accentul trambielor, in mod special ultimele trei, cade pe locuitorii pmantului; ei sunt 175

cei pentru care sufletele de sub altar cereau judecata. Rspunsul trambielor, este: Nu va mai fi mult...! Dac trambiele au avut loc de-a lungul istoriei, aa cum am sugerat mai devreme, inseamn c ele ilustreaz judecata lui Dumnezeu asupra tuturor acelora care i-au martirizat, sau persecutat pe sfinii Si de-a lungul intregei ere cretine. Inelegem aadar c trambiele ii afecteaz pe cei ri, pe cei care resping evanghelia. Acest fapt devine i mai clar in Apoc. 9:4 aadar plaga celei de a cincea trambie nu vatm vegetaia: iarb, verdea, copaci, ci doar pe cei care nu aveau sigiliul lui Dumnezeu pe frunile lor. Toi cei sigilai, adic toi cei care sunt de partea lui Dumnezeu, simbolizai prin vegetaie, nu sunt atini de aceast plag. Acest lucru se observ i mai bine in vv. 20-21 este clar din aceste texte c trambiele sunt diferite de pecei. Ele nu afecteaz poporul lui Dumnezeu, ele nu au de-a face cu biserica, ci cu cei care se opun poporului lui Dumnezeu, care se opun evangheliei. De asemenea se poate observa o mare asemnare i o paralel intre trambie i potirele cu plgi din cap. 16, plgi care sunt evident indreptate doar impotriva celor ri, doar impotriva celor care L-au respins pe Dumnezeu. Dac aceste plgi sunt paralele cu trambiele, atunci este clar c i trambiele sunt de aceeai natur, sunt similare. Prima trambi cade pe pmant ca i primul potir. A doua trambi cade peste mare, ca i al doilea potir. A treia trambi cade peste rauri i izvoarele apelor, la fel ca i al treilea potir. A asea trambi cade peste raul Eufrat ca i al aselea potir i aa mai departe. Dac aezm alturi trambiele i potirele, vom observa c sunt paralele. i dac plgile in mod cert afecteaz doar pe cei ri, atunci la fel fac i trambiele. Inseamn c trambiele i potirele afecteaz doar pe cei ri. Un alt punct interesant trambiele cad i afecteaz doar o treime din pmant, sau din ceva anume: cap. 8:7-10. Fiecare trambi afecteaz doar o treime. V aducei aminte cat afectau

peceile? Ele afectau o ptrime din pmant. Cei patru clrei afectau fiecare o ptrime din pmant. De ce aa? In Apocalipsa impria Satanei este imprit in trei pri: Apoc. 16:13, 19. Ca rezultat, sugerez faptul c trambiele afecteaz poriuni din impria Satanei mai intai o treime, apoi o alt treime, etc. De cealalt parte, peceile afectau ptrimi din pmant i dac ne amintim, unul din clrei era Hristos Insui i evanghelia Sa. Potrivit conceptului ptrimii, o astfel de ptrime aparinea lui Dumnezeu. Celelalte trei pri aparineau lui Satana. Peceile afecau intreaga lume, ii afecteaz pe toi oamenii, dar trambiele sunt limitate, ele ii privesc doar pe oponenii lui Dumnezeu i ai poporului Su. Exist i alte pasaje, dac v aducei aminte de fundalul peceilor. Peceile se bazau pe Lev. 26, Deut. 32, Ieremia i Ezechiel atenia in aceste pasaje se concentreaz asupra blestemelor legmantului; ele vorbesc despre consecinele care veneau asupra celor care clcau legmantul cu Dumnezeu, fie c erau israelii, fie vrmaii lor. Indiferent cine erau, dac rupeau legmantul, primeau consecinele care rezultau de aici. Aa c tot ce are loc in cadrul peceilor, este in legtur cu aceast tem: consecine ale clcrii legmantului cu Dumnezeu. De asemenea, fundalul VT pe care se bazeaz peceile, afecteaz tot pmantul pan la sfarit: atat pe cei drepi cat i pe cei nedrepi, ri. Cand ajungem ins la trambie, fundalul se schimb; pasajele de referin din VT pentru trambie includ plgile care au czut peste Egipt chiar inainte de Exod, includ cderea Babilonului i cderea Ierihonului. Dar ce au avut toate aceste trei evenimente in comun: Egipt, Babilon i Ierihon? Toate au fost puteri ale vremii care intr-un fel sau altul s-au opus lui Dumnezeu i poporului Su, devenind astfel dumani i in consecin au trebuit s suporte consecinele judecilor lui Dumnezeu. Devine clar din dovezile adunate aici, c trambiele nu cad peste cei drepi, ci ele sunt judeci ale lui Dumnezeu privind pe nelegiuii, pe cei care au

persecutat i martirizat pe sfini de-a lungul timpului. Acum acei sfini martirizai strig: Ct va mai trece Doamne pn cnd vei judeca nedreptatea fcut...? i parte din rspuns, vine 176 dinspre trambie: Vai, vai, vai de locuitorii pmntului...! Avem acum o imagine mai clar a ceea ce inseamn trambiele in Apocalipsa i pe msur ce vom analiza text cu text pasajul trambielor, ne vom atepta s vedem judecile lui Dumnezeu asupra segmentelor impriei Satanei. II. Tr biele - o serie de evenimente ca semne ale interveniei lui Dumnezeu istorie Se ridic o alt intrebare: Sunt aceste trambie doar un subiect general de discuie cu privire la intreaga er cretin? Sunt ele doar simple simboluri ale judecii lui Dumnezeu ce ar putea fi aplicate in orice loc i in orice timp? Sau cumva trambiele sunt perioade succesive, consecutive in istorie, profeii cu privire la evenimente care vin unele dup altele in firul istoric? Judec Dumnezeu in mod succesiv anumite momente istorice? Care dintre cele dou ar fi mai potrivit ca rspuns? Studiile mele m-au dus la concluzia c trambiele, spre deosebire de pecei, acoper perioade cronologice succesive in istorie. Peceile priveau mai mult realiti generale ale intregii perioade cretine predicare general a evangheliei, rezisten general fa de ea, consecinele care decurg de aici, etc.; deci nu momente specifice i nici succesive, consecutive, artand de exemplu care sunt la un moment dat in istorie consecinele respingerii evangheliei. Dar cand ajungem la trambie, devine clar faptul c avem de-a face cu serii succesive de evenimente care vin unele dup altele in istorie, se succed unele altora. A vrea s v imprtesc motivele pentru care am ajuns la aceast concluzie: In primul rand, atunci cand privim la trambie, descoperim un sens al trecerii timpului mult mai accentuat: avem ca i in sigilii o succesiune de evenimente apte ingeri, fiecare

sufland din trambi succesiv (acest aspect nu este decisiv, el este cumva asemntor cu succesiunea peceilor); totui, in trambie avem o perioad de 5 luni Apoc. 9:5, 10; o perioad de 42 de luni Apoc. 11:3; o perioad trei zile i jumtate Apoc. 11:7-12. Apoi, avem cele trei vaiuri Apoc. 8:13 primul vai este paralel cu trambia a cincea, al doilea vai este paralel cu trambia a asea i al treilea vai este paralel la trambia a aptea. Este clar c cele trei vaiuri sunt succesive cap. 9:12; 11:14 concluzie: o trambi sun, au loc evenimente, aceste evenimente se consum, se incheie i o nou faz este pe punctul de a incepe. Acest aspect este observat la fiecare trambi, fiecare aduce in scena istoriei o nou faz a judecii. Acest mod secvenial nu apare i la pecei. Acest concept al trecerii timpului nu se gsete la pecei i ceea ce autorul incearc s ne transmit este natura diferit dintre pecei i trambie. Combinand aceste observaii cu textele de referin din VT, ajungem la urmtoarea concluzie: peceile transmit idea c oricand in istorie au existat pstrtori i clctori ai legmantului, iar consecinele clcrii legmantului se pot aplica in orice timp i in orice loc; oriunde evanghelia a fost predicat au fost primitori i respingtori ai ei, au fost vaiuri i au fost binecuvantri. De cealalt parte, toate referinele VT pentru trambie vorbesc despre perioade i evenimente petrecute in timp, evenimente succesive care au avut loc unul dup altul in timp. Trambiele sunt focalizate pe perioade de timp bine determinate. S analizm cateva pasaje de referin din VT cu privire la trambie: 1. S lum drept exemplu cderea Ierihonului una din paralelele majore pentru trambie Iosua 6. In acea ocazie, poporul merge imprejurul cetii 7 zile in tcere. La sfarit, avem o izbucnire a trambielor i erau exact apte trambie. Interesant este faptul c in a aptea zi

ei dau ocol cetii de apte ori, spre deosebire de celelalte ase zile cand au dat ocol o singur dat. Vom vedea c cele apte potire sunt parte, sau mai degrab esena celor apte tramie. Astfel, cele apte trambie pot fi vzute i ca o ineptit sunare din trambie. Cderea Ierihonului este paralel cu trambiele, avem aici o serie de apte zile cu punctul culminant in cea de a aptea. 177 2. A doua referin major cu privire la trambie, este la srbtoarea trambielor din liturgica iudaic; aceast srbtoare, numit i Ro Haanan, avea loc in prima zi a lunii a aptea. Ceea ce muli oameni nu tiu, este c in tradiia iudaic, trambiele sunau la inceputul fiecrei luni din anul liturgic care avea apte luni. Incepea in prima lun odat cu srbtoarea Patelor i se termina in luna a aptea cu srbtoarea Corturilor. Iar srbtoarea trambielor era a aptea dintr-o serie de alte srbtori ale lunii noi, de alte ocazii de sunare din trambie care aveau loc dea lungul celor apte luni. Astfel srbtoarea trambielor se concentreaz asupra unei serii de evenimente care aveau loc de-a lungul celor apte luni ale anului liturgic, sau religios iudaic. 3. O alt referire era Jubileul odad la 49-50 de ani. Trambiele sunau in tot inutul, toi sclavii erau eliberai, toate datoriile i obligaiile de o natur sau alta erau iertate oamenii se puteau intoarce la casele lor, puteau fi reintegrai in familiile lor, etc. Jubileul era ca un punct culminant a apte perioade de cate apte ani. Evreii aveau un stil de via marcat de aceast ciclicitate de apte: ei lucrau pmntul ase ani, iar in al aptelea il lsau necultivat pentru a-i recpta puterea. Dup astfel de apte perioade de cate apte ani, avea loc Jubileul i trambiele sunau. i aici gsim evideniat aceast micare cronologic, o succesiune de evenimente in timp.

4. Alt referin este cea cu privire la plgile din Egipt, care au avut loc inainte de Exod; au fost 10 la numr i fiecare a urmat succesiv alteia in timp Exod 7-11. 5. O alt referin pentru trambie este Creaiunea, care este o serie de apte zile cu punctul culminant in ziua a aptea sabatul. Toate acestea sunt serii de evenimente cronologice i sugerez c acesta nu este un accident. Este prea sistematic totul ca s fie doar o intamplare, sau un accident. Autorul vrea s ne dea un indiciu: trambiele sunt evenimente care se intampl de-a lungul istoriei unul dup altul, in mod succesiv; incep de la cruce i merg cronologic i succesiv pan la cea de a doua venire. De asemenea i marile acte de pedepsire, de judecare ale lui Dumnezeu au fost istorice in natura lor, intotdeauna ele au afectat oamenii din timpul respectiv, dar ceea ce este interesant este faptul c aceste momente nu pot fi i nu au fost percepute aa de ctre ochiul secularizat. Cand noi vorbim despre istorie in trambie, o serie de evenimente nu sunt considerate relevante pentru istorici. Privind istoria cretinismului, istoricii de obicei nu vd mana lui Dumnezeu micandu-se intr-o direcie sau alta i multe evenimente nu sunt considerate ca evidente. Ceea ce fac trambiele este s ne dea o perspectiv de dincolo de istorie, o perspectiv cosmic. Ele ne ajut s privim la evenimentele dintre cruce i a doua venire i s sesizm modul in care Dumnezeu S-a implicat in istorie, in viaa bisericii, potrivit primei viziuni a Apocalipsei. S lum de exemplu Exodul pentru un istoric secularizat, ce ar spune Exodul? O leatc de oameni zdrenroi au reuit s scape din Egipt dup o serie de calamiti naturale care s-au intampat fr nimic supranatural in ele, impiedicandu-i ins pe egipteni s-i aduc inapoi. i aa i-au gsit israeliii calea spre a forma o nou naiune. Mana lui Dumnezeu? Pentru un istoric secular nu

este evident i nici nu trebuie luat in seam. Dar despre norul de deasupra taberei? Putea fi foarte bine o tornad care a fost raportat, cat despre secarea Iordanului sau a unei pri a Mrii Roii, probabil un cutremur care a dus la un astfel de fenomen. Cum tim c Exodul a fost o aciune a lui Dumnezeu? Pentru c Dumnezeu a lsat scrise in istorie faptele Sale. i privind cu atenie evenimentele istorice, putem vedea mana lui Dumnezeu care a lsat mesaje clare ale implicrii i interveniei Sale. Acelai lucru se intampl i cu crucea. Pentru cretini, crucea este cel mai mare act ce a avut loc vreodat in istoria uman. Pentru un istoric secular scena ar prea una normal pentru timpul acela un om oarecare, este executat de romani la sugestia 178 autoritilor iudaice, pentru indrzneala de a se fi considerat pe sine Dumnezeu, sau ar fi pretins c este cezarul Romei; sau poate ar fi fost vorba despre o incurctur in identitate, altcineva trebuia s fie crucificat; poate c este vreun discipol dezamgit. Apoi ar putea vorbi despre o ciudat redeteptare provocat de ucenici, care trezesc un interes general pretinzand c El a inviat. Dac nu ar fi fost raportul inspirat, n-am fi tiut c Dumnezeu a fost acolo, implicat atat de mult in istoria noastr uman lucrand propria noastr ans la mantuire. Prin Apoclipsa avem aceast posibilitate a unei inelegeri mai clare a faptului c Dumnezeu acioneaz in istorie i cum o face. Iar dac El acioneaz in istorie, atunci devine evident c El acioneaz i in vieile noastre ca oameni, pentru fiecare generaie in parte, pentru fiecare individ in parte. Astfel natura fundamental a trambielor, este c ele cad peste cei ri, i in al doilea rand trambiele ofer imaginea unei serii de intervenii ale lui Dumnezeu in istorie i pe msur ce privim aceast

perioad istoric dintre cruce i a doua venire, vom fi in msur s detectm, s descoperim acele evenimente despre care vorbesc trambiele. Vom fi in msur s vedem consecinele interveniilor lui Dumnezeu in lume i cum ne afecteaz acestea propriile noastre viei. III. Tr biele paralele ale Creaiunii al treilea aspect cu privire la natura trambielor, este sugerat fundalul atat de interesant pe care l-am abordat mai devreme i anume c trambiele sunt indeaproape paralele la zilele creaiunii Gen. 1-2 prima trambi afecteaz pmantul prima zi a creaiunii ne spune c Dumnezeu a creat lumina. A doua trambi afecteaz marea in a doua zi a creaiunii centrul cade pe separarea apelor de sus de cele de jos. A treia zi a creaiunii este ziua in care Dumnezeu a creat raurile, izvoarele, verdeaa, copacii a treia trambi cade peste toate acestea. A patra zi Dumnezeu creaz soarele, luna, stelele a patra trambi cade peste ele. In a cincea trambi avem creaturi zburtoare i animale care sunt afectate in a cincea zi Dumnezeu a creat psrile i creaturile din mare. A asea zi vorbete despra crearea fiinelor de uscat: oameni i animale a asea trambi are de-a face cu oameni, cai, erpi. A aptea zi este ziua de odihn, sabatul odat cu a aptea trambi, pmantul ii primete odihna, iar cei care au profanat i distrus pmantul sunt de asemenea distrui. Care este legtura dintre trambie i Creaiune? Trambiele par s ilustreze o desfacere, o dezmembrare pies cu pies a Creaiunii. Dar in timp ce Dumnezeu elimin una dup alta piesele primei Creaii, tot El pregtete calea pentru o nou creaie idee foarte comun in apocalipsa iudaic unde vechea creaie trebuie distrus inainte ca s apar o nou creaie. Potrivit conceptului NT, vechea creaie este inc aici, dar era cea nou pe care o va aduce Hristos st s

vin, timp in care El ia pies cu pies vechea creaie i o desface, o demoleaz pntru a pregti calea pentru revenirea Sa i pentru o nou creaie. Astfel cel de al treilea aspect al naturii trambielor este legat de dezmembrarea primei creaii. Trambiele Il arat pe Dumnezeu dezmembrand pies cu pies aceast creaie, dezmembrand pies cu pies impria Satanei i pregtind calea pentru o nou creaie. Probabil c unul dintre cele mai tragice i mai cutremurtoare aspecte ale acestui pmant, este acest proces continuu de dezintegrare, care pe msur ce timpul se apropie de sfarit, il observm accelerandu-se golul din stratul de ozon, inclzirea global, tot mai multe cicatrici in urma marilor catastrofe naturale care i ele se inmulesc, etc. IV. Tr biele noul Exod i cderea Babilonului Un al patrulea aspect al naturii trambielor, este cel legat de tema noul Exod i cderea Babilonului ambele, atat Egiptul, cat i Babilonul au jucat un rol important pe fundalul trambielor. Sunt aluzii la multe din plgi care au czut peste Egipt in timpul Exodului grindina i focul, apa transformat in sange, izvoarele amare, intuneric, lcuste, etc. Sunt de asemenea aluzii la cderea Babilonului, in mod special in cea de a asea trambi raul Eufrat, idoli de aur, argint, vrjitorii, etc. Trambiele par s fie 179 construite pe imaginile cderii Egiptului, exodului din Egipt pe de o parte, iar de cealalt parte pe cderea Babilonului i pe intoarcerea poporului lui Dumnezeu din robia Babilonului. Trambiele au la baz aceast tem VT cderea, prbuirea vrmailor poporului lui Dumnezeu in anumite momente istorice. Ele sunt un mesaj de incurajare pentru toi cei oprimai c agresorii nu vor dinui venic i aa cum a fcut-o cu Egiptul i Babilonul in vechime, tot aa va face i in zilele noastre cu toi aceia care se incumet s asupreasc poporul lui Dumnezeu. i aa cum

Dumnezeu i-a condus in siguran afar din Egipt, sau inapoi in Ierusalim din Babilon, Apocalipsa folosete acelai limbaj pentru a spune c poporul NT al lui Dumnezeu, cei care umbl prin credin cu Hristos, sunt sub grija Sa protectoare, conducandu-i in siguran ctre impria pe care o va instaura la revenirea Domnului Isus. Lecii spirituale: 1 Trambiele sunt rspunsul la rugciunile poporului lui Dumnezeu, persecutat de-a lungul timpului. Trambiele au un mesaj pentru poporul lui Dumnezeu. Niciodat Dumnezeu nu las nepedepsit o fapt de asuprire fcut unui copil al Su. E greu atunci cand suferi, cand eti respins, cand treci prin privaiuni de tot felul s crezi c Dumnezeu este acolo, lang tine i c inc deine controlul. Dar acesata este mesajul. Chiar i atunci cand potrivit trambiei a cincea demonii se dezlnuiesc asupra pmantului, Dumnezeu este Cel care controleaz evenimentele. El este Cel care ine cheile Abisului, El este Cel care a spus: Pan aici s vii i nu mai departe...! Trambiele spun poporului lui Dumnezeu c nu conteaz cat de ru merg lucrurile pe acest pmant, El este permanent in control i atent la toate aspectele vieii de zi cu zi. El cunoate foarte bine toate nedreptile de pe acest pmant i va veni in curand vremea cand le va rezolva. Trambiele ne spun c Dumnezeu nu st doar acolo in cer, ateptand pasiv derularea evenimentelor, El nu st in ateptarea unui sfarit undeva candva in tipul istoric al acestei planete, ci El este Cel care intervine in cursul istoriei la vremea potrivit; El este interesat de desfurarea fiecrui eveniment in detaliu. Aceasta Il face s fie in orice moment al vieii implicat i prezent. Uneori am vrea s acioneze mult mai repede ne aducem aminte de cruce Tatl nu a acionat aa cum am fi crezut noi c trebuie s o fac; El nu ne arat, sau nu ne

contientizeaz de prezena Lui atat de des poate cat vrem noi. Ce este important, este faptul c tim c dimineaa El este este acolo lang patul nostru i va fi cu noi toat ziua chiar dac noi nu sesizm intotdeauna prezena Lui. 2 Trambiele sunt desemnate s ne arate istoria in avans. Dumnezeu este suficient de stpan asupra istoriei, incat El poate schia evenimentele de baz in avans, cu mult inainte de implinirea lor. Ele ne arat c istoria are un scop, evenimentele nu se intampl haotic, ci intr-o logic divin se intreapt toate ctre o singur int. Cu cat inelegem mai mult implicarea Lui in istorie i faptul c ea are un scop, cu atat mai bine vom putea colabora cu El in implinirea elului Lui cu istoria noastr, cu viaa noastr. Acesta este scopul pentru care indiferent cat de dificil i de spinos ar fi studiul trambielor, merit pentru c el este valabil i pentru noi astzi. Doamne ajut-ne pe fiecare in propria situaie funcie de situaiile specifice crora trebuie s le facem fa in via. Ajut-ne s gsim sens vieii i incurajare din mesajul trambielor; s credem c Tu eti inc la carma evenimentelor mari i la carma evenimentelor vieilor noastre. Ajut-ne s ne punem toat increderea in Tine tiind c Tu tii ce este cel mai bine pentru noi. Asigur-ne de aceast fgduin in Numele lui Isus, Amin! IX. Prima i a Doua Tr bi Muli oameni au fost rpii, abuzai i oprimai i totui pare c lui Dumnezeu nu I-a 180 psat. Dar ce s-a intamplat cu cei care L-au abuzat pe Isus? Le va face Dumnezeu ceva? Doamne, acum cand ne pregtim s studiem trambiele verset cu verset, Te rugm s fii cu noi i s ne inelepeti. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 1 Prima Tr bi Apoc. 8:7 un lucru care trebuie subliniat cu privire la

Apocalipsa, este faptul c Ioan intotdeauna este destul de clar cu privire la ce urmeaz, acum tim ce urmeaz potrivit textului, problema este ce inseamn lucrurile acestea? Aceasta este partea dificil a Apocalipsei semnificaia simbolisticii ei; care este semnificaia grindinei, a focului, a sangelui, a vegetaiei? Trebuie s inelegem mai intai de unde vin aceti termeni, cum au fost ei folosii in trecutul lui Ioan, fie in VT fie in NT, ce semnificaie aveau ei atunci cand au fost folosii i ce inseamn ei acum pentru Ioan. Dac v amintii, am vorbit anterior despre dou feluri de aluzii: cele directe in care Ioan ne las s inelegem direct la ce pasaj din VT face referire, cititorul tie exact contextul mai larg al textului i aduce in Apocalipsa semnificaia acelui context; astfel, aluzia direct inseamn o referire direct i fr echivoc la un context literar anterior; ecoul pe de alt parte, este cel in care autorul reflect materialul dintr-o literatur anterioar, dar nu atrage atenia cititorului in mod necesar asupra lui. Poate fi doar o simpl idee, o scanteiere a unei imagini, etc. Observm c Ioan aduce astfel de idei in literatura sa apocaliptic, dar fr s menioneze exact locul din literatura anterioar de unde vine acea idee. Ca atare, pe msur ce vom examina diferite aspecte ale trambielor, mai intai vom cuta s gsim textele specifice din VT la care Ioan ar putea face aluzie, apoi vom cuta cuvintele cheie in pasaj, incercand s vedem ce semnificaie au ele in VT. Exod 9:22-26 vom citi in romanete, dar in Septuaginta Scripturile ebraice traduse in greac i disponibile la vremea aceea pentru Ioan exist pasaje chiar i mai apropiate de ideile primei trambie decat cel pe care-l citim acum. In Septuaginta, se spune c fulgerele starnite in timpul acelei furtuni, de fapt lsau s cad i foc pe pmant, aa c toate recoltele afectate au ars.

Devine clar c Exod 9 este avut in vedere de Ioan atunci cand a scris despre prima trambi. Apoc. 8:7 este o aluzie la plaga a aptea plaga grindinei, a tunetelor, a fulgerelor i a focului. In judecata original, grindina reprezenta judecata lui Dumnezeu asupra egiptenilor care refuzau s lase pe israelii s plece. O alt aluzie major din VT a primei trambie, este Ezech. 38:22-23 aici se vorbete despre o naiune viitoare care urma s vin din nord s atace Israelul dup intoarcerea din exilul babilonian. Aceast naiune este numit Gog. Profetul spune c israeliii nu vor lupta in acea confruntare, ci Dumnezeu insui va lupta impotriva lui Gog folosind cium, sange, grindin i foc. In ambele pasaje din VT care sunt aluzii evidente la prima trambi, avem de-a face cu judecata lui Dumnezeu. Grindina, focul, sangele, ciuma, sunt elemente ale acestei judeci, judecat care cade asupra vrmailor Si i ai poporului Su. Imaginea grindinii i focului reprezint executarea pedepsei divine Dumnezeu intervine pentru a-i elibera poporul din robia acestor naiuni. In Isa. 28:2-3 grindina devine arma lui Dumnezeu in judecarea lui Efraim. In Isa. 10:16-20 focul este instrument de judecat al lui Dumnezeu impotriva Asiriei. Grindina i focul sunt ecouri consecvente ale judecii lui Dumnezeu asupra acelor naiuni care I se opun i in special asupra acelor naiuni care asupresc pe poporul Su. Dar avem o problem: in Apoc. 8:7 grindina i focul judecii lui Dumnezeu nu cad peste ceea ce se consider a fi dumanii lui Dumnezeu, ci mai degrab peste ceea ce simbolizeaz poporul Su o treime din pmant, copaci, iarba verde au fost arse. Dac privim cu atenie in VT, descoperim c vegetaia in mod constant reprezint poporul lui Dumnezeu Ps. 1:3 vorbete de pomul plin de roade, sdit

lang izvor i care aduce roade; acel copac este simbolul slujitorului credincios al lui Dumnezeu. Ps. 52:8 descrie pe israelitul credincios ca un mslin sdit in casa lui Dumnezeu; in Isa. 40:6-8 181 iarba reprezint poporul lui Dumnezeu. Aadar este o contradicie intre aceste pasaje i ceea ce am afirmat la inceput i anume c trambiele sunt judeci ale lui Dumnezeu pentru cei ri. Avem pe de o parte grindin, foc, sange, iar VT ne spune c acestea sunt simboluri ale interveniei Sale impotriva vrmailor Si i ai poporului Su, dar in Apocalipsa, ele sunt vrsate asupra simbolurilor poporului lui Dumnezeu: copaci, vegetaie, iarb. Cum putem reconcilia aceast aparent contradicie? O judecat a lui Dumnezeu impotriva propriului Su popor? S lum in discuie cateva consideraii: 1 in profeii tarzii, grindina i focul, simboluri ale judecilor lui Dumnezeu, sunt din ce in ce mai mult aplicate lui Iuda i Israel pentru c au inclcat legmantul. Dei la modul general aceste elemente sunt simbolul judecilor lui Dumnezeu asupra vrmailor Si i ai poporului Su, precum in Exod, sau in Ezechiel, totui, in profei, grindina i focul, ca semne ale judecii lui Dumnezeu pot s cad i asupra propriului Su popor. In Ier. 21:12-14 ele sunt folosite impotriva Ierusalimului; In Ezech. 15:6-7 sunt folosite din nou impotriva Ierusalimului; In Ps. 80:8-16 ele sunt turnate asupra intregului Israel. Aa c n-ar fi corect s sugerm c in VT, in toate cazurile grindina i focul erau folosite exclusiv pentru dumanii lui Dumnezeu; uneori ele au fost simboluri ale judecii Sale impotriva propriului popor necredincios, care a clcat legmantul cu El. 2 devine foarte clar, c in profeii VT, vegetaia lui Dumnezeu poate fi distrus Ier. 11:15-17 ce se intampl aici? Propriul popor al lui Dumnezeu L-a uitat. Au clcat legmantul

i juruinele fcute, au inceput s ard tmaie pentru Baal, au inceput s se inchine altor dumnezei. Ca rezultat al acestor aciuni, Dumnezeu toarn asupra lor cupa judecilor Sale, prin care incearc s trezeasc pe Israel i s-l intoarc pe calea cea bun. Imaginea folosit aici pentru Israel, este cea a mslinului un copac verde i gras i cu roade frumoase i plcute copac pe care Dumnezeu l-a ingrijit, dar care nu s-a ridicat la nivelul ateptrilor i scopului pentru care a fost sdit; aa c va fi aruncat in foc, Dumnezeu il va distruge. Aadar, aici avem focul ca simbol al judecii lui Dumnezeu asupra propriului popor atunci cand acetia se indeprteaz de legmant. Un alt pasaj este cantecul viei din Isa. 5:1-7 Israel i Iuda sunt asemnai cu o vie pe care Dumnezeu a plantat-o; dar aceasta nu implinete ateptrile proprietarului; via Il dezamgete pe Dumnezeu, roadele ei sunt slbatice i astfel, El alege s o distrug i s o ia de la capt dac este necesar. Este foarte clar c i atunci cand este vorba despre vegetaie, care este un simbol al poporului lui Dumnezeu, nu exist vreo garanie c nu va cdea sub judecata grindinii i a focului. 3 al treilea aspect al fundalului VT in VT se face uneori distincia intre copacul verde i cel uscat. Copacul verde sunt oamenii credincioi lui Dumnezeu, iar cel uscat reprezint pe cei necredincioi. Unul dintre pasajele care aduce lumin in sensul acesta, este Ezech. 20:45-48 in acest caz, vegetaia este imprit in dou: copacii verzi, care par s reprezinte pe iudeii credincioi i copacii uscai, reprezentand pe iudeii necredincioi legmantului. In mod natural cauza judecilor lui Dumnezeu o reprezint copacii uscai. Dar in acest caz, exilul in Babilon, atat copacii verzi cat i cei uscai, sufer impreun din cauza pcatelor celor uscai. Aadar, atunci cand in prima trambi vedem elemente ale judecii lui Dumnezeu indreptate impotriva propriului Su popor, inelegem potrivit fundalului VT c acest lucru este foarte posibil i c

practic lucrul acesta s-a intamplat in mod repetat in istorie. Imaginea folosit in Apoc. 8:7 este una foarte comun in VT. S privim puin i in NT cutand texte de referni pentru Apoc. 8 Mat 3:10 nu este 182 oare o referire clar la pasajele din VT: Ezechiel, Isaia i Ieremia? i mai interesant este Luca 23:28-31 aici avem rspunsul lui Isus dat femeilor care plangeau in timp ce-L conduceau spre locul crucificrii. Cercettorii sunt de acord c Isus Se refer la anul 70 AD cand Ierusalimul urma s fie distrus, eveniment care urma s aib loc peste aproximativ 40 de ani din acel moment. Este foarte clar c Isus este copacul verde, in timp ce toi aceia care L-au respins sunt considerai copaci uscai. Acetia, prin poziia pe care au luat-o fa de Isus, s-au aezat in afara proteciei lui Dumnezeu. Isus spune: Dac romanii trateaz copacul verde, aa cum M trateaz pe Mine, ce speran va fi atunci pentru o naiune uscat? Judecata care urma s cad peste Ierusalimul anului 70 AD, urma s fie judecata copacului uscat. Dac aezm acest eveniment in context cretin a sugera c prima trambi, cu grindina i focul amestecat cu sange, czand asupra simbolurilor poporului credincios lui Dumnezeu, in context cretin, este de fapt judecata lui Dumnezeu czut peste poporul care L-a respins pe Isus in Ierusalim, Iudeea i in zonele inconjurtoare. Deci, prima trambi reprezint judecata lui Dumnezeu asupra tuturor acelora care L-au respins pe Isus in interiorul Casei Sale. Isus a crescut i a slujit in comunitatea religioas iudaic. Muli iudei L-au primit i acceptat, chiar i preoi, dar majoritatea i conductorii L-au respins. Nu uitai principiul c judecata incepe intai cu poporul lui Dumnezeu 1 Petru 4:17; Ezech. 9; Ier. 25:15-29. Ca atare, prima trambi reprezint primul eveniment decisiv al judecii din istoria cretin. Este judecata czut asupra Ierusalimului in anul 70 AD, cand romanii asediaz cetatea mii pier de foame, sete, ucii, sau

sunt luai sclavi, iar Temmplul i cetatea sunt distruse. Prima trambi plaseaz o semnificaie spiritual in evenimentul distrugerii Ierusalimului i anume pentru c L-au respins pe Isus, copacii s-au uscat. i aa cum i in VT unde judecile lui Dumnezeu adesea au czut chiar i peste poporul Su atunci cand ei au respins legmantul, tot aa s-a intamplat i in NT cand iudeii L-au respind pe Isus in persoan. 2 A doua Tr bi Apoc. 8:8-9 s incepem mai intai cu aluziile clare din VT vizavi de acest pasaj Exod 7:19-21 prima plag cade peste ape care se prefac in sange pentru Egipt, apa principal era Nilul era apa vieii, sau mai bine zis sangele vieii in acele locuri uscate. Aici aproape niciodat nu plou. De aceea plgile de aici sunt atat de remarcabile, pentru c au fost multe precipitaii intr-un loc in care ele sunt o mare raritate. Pe malurile Nilului ins, este o bogie de verdea i recolte. Dar la doar cateva mile deprtare de rau este unul dintre cele mai uscate locuri de pe pmant. Doar praf i uscciune, nici urm de vegetaie. Transformarea Nilului in sange era o ameninare ce punea in pericol intreaga ar, o judecat care periclita intreaga economie a rii. Ier. 51:25 judecata asupra Babilonului antic, care a intrecut msura i acum asuprete pe poporul lui Dumnezeu, incercand s domine i s distrug. Este timpul judecii sale, iar judecata lui Dumnezeu, in limbajul folosit, compar Babilonul cu un munte mare care este ars i distrus. In a doua trambi vedem un munte mare arzand i aruncat in mare. S continum studiul din Ieremia pentru a vedea i mai multe simboluri ale celei de a doua trambie Ier. 51:41-42 in aceast a doua trambi muntele cade in mare i este ca s spunem aa, inecat in mare; marea

se ridic asupra Babilonului, acel munte arzand, care piere inecat in propria mare. Mai departe Ier. 51:63-64 judecata Babilonului anunat in Ier. 51, este judecata aruncrii i scufundrii in mare; aruncarea i inecarea in mare a muntelui arzand. Dac suntem familiari cu cartea lui Daniel, in Daniel, impria lui Dumnezeu este descris ca un munte mare, iar Babilonul de aici este o contrafacere a impriei lui Dumnezeu. Dumnezeu acioneaz prin respingerea Babilonului, iar judecata se face prin pieirea in propriile ape. Vom vedea pe parcursul studiilor cum la sfaritul timpului, apele Babilonului ca surs a propriei distrugeri, este o imagine care se 183 repet mereu i mereu in Apocalipsa. Astfel, studiind astfel de pasaje, precum cele din Ier. 5051, Isa. 44-47 i alte pasaje ale judecii Babilonului, ne va fi de mare ajutor pe parcursul studiilor noastre. Un ultim pasaj VT in contextul celei de a doua trambie Isa. 46:2-4 vedem aici judecata lui Dumnezeu impotriva Neamurilor. Ei trebuie prini, ei trebuie judecai pentru modul in care au tratat poporul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu acioneaz salvandu-i poporul. Imaginile pe care le descoperim in cea de a doua trambi i simbolistica, sunt diferite de cele din prima trambi. In prima trambi, judecile lui Dumnezeu cdeau peste propriul popor, judecata in a doua trambi nu mai este indreptat impotriva lui, am vzut din Isa. 46 c el a fost scpat de Dumnezeu de judecile aduse peste Babilon; in cea de a doua trambi, judecile lui Dumnezeu sunt indreptate impotriva unor vrmai explicii ai poporului lui Dumnezeu. Astfel, natura judecilor celor dou trambie este cu totul diferit. S cutm acum cateva ecouri din VT pentru Apoc. 8:8-9 petii din VT sunt simbol pentru oameni Hab. 1:14 distrugerea petilor este vzut ca un act de judecat al lui

Dumnezeu impotriva oamenilor care nu-L ascult: efania 1:3. Marea poate reprezenta naiuni in opoziie cu Israel Isa. 17:12-13. Corbiile sunt simbol al mandriei umane Isa. 2:12, 16-17. Marea aici, in Apoc. 8, cred c reprezint raul Eufrat, deoarece marea pentru Babilon era raul Eufrat aa cum era Nilul pentru Egipt. Eufratul trecea exact prin mijlocul Babilonului, aa cum Nilul trecea exact prin centrul Egiptului in toate privinele. Avem aici paralele intre Egipt i Babilon, cei doi dumani ai poporului lui Dumnezeu, impotriva crora El acioneaz prin judecile Sale. Dar care este punctul din istoria cretin la care face referire doua trambi? La ce judecat se face referire, cine e vrmaul poporului lui Dumnezeu i dac intre cruce i a doua venire putem localiza aceast judecat a trambiei a doua? Sugerez c cea mai bun identificare a celei de a doua trambie, este judecata lui Dumnezeu asupra imperiului roman care a fost implicat in distrugerea Ierusalimului. Acum, in urma faptelor sale de atrocitate, ii va primi i el pedeapsa va fi judecat i distrus. Acesta este tiparul general pe care il gsim peste tot in VT Dumnezeu folosete alte naiuni pentru a-i judeca poporul, dar cand poporul se pociete, cand caut eliberare de asuprire, atunci Dumnezeu trimite judecile Sale impotriva vrmailor care continu asuprirea i dominarea i refuz eliberarea. Primele dou trambie se conformeaz foarte bine stilului VT de a judeca al lui Dumnezeu mai intai este judecat poporul Lui, prin folosirea dumanilor lui, apoi sunt judecai dumanii. Vreau s sugerez c imperiul roman a fost de asemenea participant la crucificarea lui Isus i ceea ce se intampl aici, in prima i a doua trambi, nu este altceva decat faptul c Dumnezeu Se intoarce acum impotriva tuturor acelor puteri care l-au crucificat pe Isus. In antichitate, Roma a fost adesea asociat cu Babilonul. Simbolistica Babilonului a fost

adesea aplicat cetii Romei. Acest aspect pe care il gsim in apocalipsa iudaic, in 1 Petru 5:13 i Apoc. 17:18, unde marele imperiu al Romei este asociat la vremea aceea cu simbolistica Babilonului antic. Profeiile care se fac aici, in a doua trambi, sunt o referire la faptul c Roma urma s cad intr-o zi, s fie acoperit de valurile unei mri de popoare, o mare de naiuni istoria ne confirm c Roma a fost invadat de triburile barbare venite din toate prile i cucerind imperiul bucat cu bucat in circa 100 de ani. Dar i naiunile care au distrus Roma au trebuit s plteasc la rantul lor aceste acte de barbarism, suferind la randul lor. Apa preschimbat in sange, este simbolul consecinelor care vin chiar i peste cei care au cucerit i distrus Roma antic. S-a constatat c prbuirea Romei a produs mari necazuri i suferine intregei lumi. S-a ajuns la perioada numit Evul Mediu Intunecat cand fr o organizare clar a 184 societii, comerul a suferit i nimeni nu a prosperat. Domeniul cunoaterii i dezvoltrii intelectuale i spirituale a intrat in declin. Majoritatea cunotinelor in Evul mediu au venit din zona islamic i nu din aa numita Europ cretin. Aadar, rezultatul cderii Romei, potrivit trambiei a doua, a fost o intreag devastare a ordinii sociale i a economiei. Cderea Romei aici, este o pregustare a ceea ce se va intampla odat cu prbuirea Babilonului modern din Apoc. 18 care va duce la acelai lucru. Cderea Babilonului ii gsete prima implinire in cderea Romei antice; in Apoc. 18 avem prbuirea final i complet in distrugerea Babilonului modern, sau al timpului sfaritului putere care este vzut ca o confederaie mondial impotriva lui Dumnezeu i a poporului Su. Foarte interesant de observat c judecile primelor dou trambie cad peste cele dou puteri responsabile de crucificarea lui Isus Hristos: naiunea iudaic i imperiul roman. Una a

fost o putere religioas, cea de a doua secular, politic. Dar un lucru a devenit evident din momentul inceperii studiului Apocalipsei i anume c este inta Satanei ca in momente de criz ale istoriei, s caute s uneasc fore disparate pentru a distruge influena lui Dumnezeu in lume cu privire la o anumit lucrare. In Apoc. 16:13-14 vedem trei creaturi: fiara, balaurul i prorocul mincinos trimiand acele broate pe tot pmantul, chemand naiunile sub steagul unei singure cauze: btlia de la Armaghedon. Aceast atitudine constant i oricum una dintre consecinele rului este anarhia, egoismul fiecare pentru sine i cum mai pot ei, indivizi egoiti, grupuri egoiste s lucreze impreun pentru aceeai cauz? Este problema Satanei. El i-a fcut aa, el ii va conduce. Realitatea ins, este c pentru crucificarea lui Isus, Satana a unit dou fore care niciodat pan atunci nu funcionaser bine impreun. Roma i Pilat, nu aveau nimic, decat dezgust pentru conductorii evrei. De cealalt parte, conductorii iudei ii urau pe romani i fceau aproape orice ca s scape de ei. Dar pentru a-L distruge pe Isus cele dou puteri au trebuit s cad la un acord. i urmrind evenimentele crucificrii lui Isus prin prisma aceasta, descoperim atat de multe lucruri care sunt stupefiante. In actul crucificrii lui Isus vedem dou puteri disparate, una religioas i una secular, infrindu-i mainile pentru a-L distruge pe Isus. i de ce nu, in cele dou pecei Il vedem pe Dumnezeu judecand pe cei care L-au crucificat pe Isus. i s nu uitm, c Satan ii va pstra consecvena la sfaritul timpului, el va uni fore disparate cu acelai scop: s-L indeprteze pe Dumnezeu i martorii Lui de pe pmant. Ca i peceile, trambiele funcioneaz in trei grupe: primele patru trambie grupate ca cei patru cai aparent toate fiind evenimente naturale care se intampl pe pmant; urmtoarele dou trambie au de-a face cu fore demonice i oameni de pe pmant i merg in paralel cu

peceile a cincea i a asea, care de asemenea ne conduc ctre final ca i peceile. In final, avem apogeul, punctul maxim, a aptea i ultima dup un lung intermezzo in ambele cazuri. Tiparul structuaral atat la pecei cat i la trambie este: 4, 2, 1. Astfel, dac primele dou trambie au de-a face cu opoziia fa de Isus i fa de biseric in primul secol, atunci, probabil c urmtoarele dou trambie, a treia i a patra, vor introduce doi noi dumani ai lui Dumnezeu i ai poporului Lui, care vor inlocui Ierusalimul i Roma in planul lui Satan. A sugera c a cincea i a asea trambi, vor descrie activitile acestor dou noi puteri, una religioas i una secular in evenimentele finale ale istoriei noastre. Lecii spituale: 1 experiena lui Isus a fost modelul pentru tot ce urma s sufere slujitorii Si. A suferit El, urma s sufere i ei. Invierea Lui este pregustarea i sperana invierii tuturor celor care-i pun increderea in El. Putem chiar acum invia din punct de vedere spiritual, luandu-ne curajul de a ne preda Lui viaa noastr i vom invia fizic la revenirea Lui. Trebuie s fie o incurajare pentru noi c El tie i inelege incercrile nostre din propria Lui experien. 185 2 in viaa aceasta Dumnezeu deja a judecat pe cei care l-au crucificat pe Isus i aa este, sau va fi i cu noi i cu dumanii notri. Dumnezeu are permanent controlul, iar atunci cand trecem prin perioade de crize, de suferine, El este acolo, lang noi i va judeca pe vmai, indiferent de natura lor. Rzbunarea e a Lui, n-avem nevoie s ne facem noi dreptate. Doamne, prin toate dificultile i incercrile prin care trecem, ajut-ne s ne stpanim de la a ne rzbuna singuri; ajut-ne s lsm pe oameni in miinile Tale, tiind c Tu tii ce este cel mai bine i cand este cel mai bine. Ajut-ne s credem tot mai mult in tine ca Domn al istoriei. Te rugm in Numle lui Isus, Amin!

X. A Treia i a Patra Tr bi De unde vine cea mai mare a ameninare pentru Biseric? Din afar, sau din interiorul ei? Pe msur ce continum cltoria de-alungul trambielor, Te invitm Doamne s fii cu noi. Avem nevoie de Tine i Te ateptm. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 3- A Treia Tr bi Apoc. 8:10-11 ca i in alte ocazii, vom cuta din nou aluziile directe i ecourile din VT, dar sincer vorbind aluziile directe nu ne vor ajuta prea mult in cazul acesta. Exod 7:20 l-am citit i in studiul trecut, legat de trambia a doua cand apele s-au prefcut in sange in Egipt, dar pentru acum, acest text nu ne spune prea mult. In trambia a treia avem ceva mai mult decat transformarea apelor in sange. In Apocalipsa apele devin amare i oamenii i totul este afectat de ele; raurile i izvoarele sunt implicate de asemenea, de aceea trebuie s fim foarte ateni la ecourile limbajului din VT in acest pasaj i s vedem ce fel de tipar putem construi aici. S incepem cu Steaua cztoare care ne aminete de Isa. 14:12-15 in simbol, aici pare c este o referire la Lucifer i la cderea lui inainte de crearea lumii. Odat el sttea in grdina lui Dumnezeu, inainte de crearea pmantului, dar aici ni se spune c la un moment dat a fost aruncat din ceruri. Nordul aici, este referire atat pentru Babilon, cat i pentru tronul lui Dumnezeu. Babilonul era undeva in nord-estul Israelului, intre ele este un deert imens, deertul Arabiei, la est de Palestina i puini oameni la vremea aceea s-ar fi aventurat s-l traverseze. Aa c se ocolea prin nord, prin Haran pentru a ptrunde in Israel. De aceea israeliii tindeau s cread c babilonienii erau undeva in nord, cand de fapt, ei se aflau la est. De asemenea nordul este o

referire la tronul lui Dumnezeu in antichitate, oamenii considerau nordul deasupra capului, iar sudul sub picioare atunci cand gandeau despre lucururile cereti. Inseamn c lucrurile cereti erau deasupra. Astfel, Lucifer, care a considerat c este asemenea lui Dumnezeu, devine obiectul judecii. El este dat afar din ceruri i aruncat jos. Probabil aceasta este imaginea din cea de a treia trambi, a acelei stele czand Apoc. 8:9. Sau poate ne gandim de asemenea la cornul cel mic din Dan. 8:10 care inteniona s arunce jos intreaga otirea a cerului, dar a fost el aruncat afar. Apoi, avem conceptul, sau imaginea acelei Stele arzand ca o tor in Biblie, o lamp, sau o tor, sunt adesea un simbol al Cuvantului lui Dumnezeu Ps. 119:105; Prov. 6:23. Dar pus in relaie cu o stea cztoare, Cuvantul lui Dumnezeu ar putea fi aici o contrafacere. Adevrul este contrafcut. Conceptul de cdere, este adesea asociat cu declinul spiritual Apoc. 2:5; Evrei 4:11. O stea in cdere i arzand ca o tor, pare a fi Cuvantul adevrului lui Dumnezeu, dar se dovedete a fi o contrafacere, o msluire, ceva care se prbueete, care nu ofer adevrul autentic, ci mai degrab indeprteaz de adevr. S pstrm aceast imagine in minte in timp ce analizam urmtoarele expresii: raurile i 186 izvoarele. Ele primesc ceea ce aceast stea cztoare aduce pe pmant. Apa ca simbol, este folosit in trei feluri in Biblie: 1 distructiv ex. Potopul cand apa este intr-o cantitate prea mare, ea distruge. 2 pentru a spla i cura apa are rolul de a-i face pe oameni curai, de a spla cura hrana, etc. 3 simbol al alimentrii, sau improsptrii spirituale noi avem foarte mult ap in corp, motiv pentru care avem nevoie de un flux continuu de ap pentru supravieuire. Toate aceste trei simboluri se gsesc in Scriptur distructiv, curitor i hrnitor. Toate trei se gsesc in Apocalipsa. Care dintre ele este aici, in Apoc. 8? Cu siguran avem apa

ca simbol al alimentrii, sau continuei improsptri spirituale, pentru c apele raurilor i izvoarelor sunt ape proaspete pe care oamenii le folosesc pentru a bea din ele. In v. 11 ni se spune c muli oameni au murit din cauza apelor otrvite, sau amare. Cuvantul gr. pentru amar este pikraino a produce un gust amar in stomac; a amra, a exaspera, a deveni manios, indignat. Deci cderea acelei stele strlucitoare ca o fclie i lovirea, sau izbirea raurilor i izvoarelor, a dus la amrarea, sau otrvirea apelor, iar oamenii care au but din ele au fost otrvii o stare de nelinite din cauza arsurilor de la stomac; au devenit manioi, tulburai, exasperai, in loc de a gsi acea linitire pe care o cutau i care se capt atunci cand se bea apa proaspt a unui izvor de munte rcoritor. Acest aspect are un puternic simbolism spiritual in Biblie, reflectat in evanghelia lui Ioan 7:37-39 aici, raurile i izvoarele apelor sunt un simbol al unei plinti spirituale care vine odat cu prezena Duhului Sfant in viaa unei persoane. In VT avem imagini similare in Ps. 1:3, unde cel neprihnit este vzut ca un copac roditor sdit lang un izvor de via, care aduce roade la timpul cuvenit. Apele improspttoare reprezint Scriptura i invtura corect care alimenteaz i improspteaz viaa copiilor lui Dumnezeu i ii pstreaz credincioi pe calea vieii. Dar ce este cu aceast amrciune? Cu numele stelei Pelin? In VT aceasta este un simbol constant al apostaziei i al consecinelor ei. Cand oamenii Il cunosc pe Dumnezeu, cand Il urmeaz, cand studiaz Cuvantul Su i cred acest Cuvant, dar la un moment dat se indeprteaz de aceast inelegere, el este descris in termeni ca iarb amar, sau ap amar Deut. 29:1718 aceast amrciune, aceast rdcin ca surs a amrciunii, este un simbol al apostaziei i ale

consecinelor care decurg de aici. In traducerea greac a Scripturilor VT avem chiar cuvantul Pelin din Apoc. 8:11 in cartea lui Ier. 9:15; 23:15 se pare c aceste texte au fost cele din care Ioan s-a inspirat. Apa amar nu poate susine viaa Pl. Ier. 3:15,19; Exod 15:23. Se pare c simbolul apelor amare face referire la ceva care pare c promite via, promite implinire; oamenii beau apa pentru c vor s triasc, beau ap pentru c vor s-i alimenteze i s-i susin intregul sistem al vieii; dar odat ce apele au fost otrvite, acea surs a vieii se transform in surs a morii. Astfel, o serie de simboluri i imagini pot fi laolalt aici: imagini, sau simboluri ale apostaziei, ale doctrinelor false, ale contrafacerii adevrului. Cum au afectat aceste doctrine false vieile oamenilor? Ele le-au furat sigurana in Dumnezeu. I-au impins in direcii diferite in aspectele spirituale. Este ca i atunci cand cumperi un obiect electronic i i se ofer manualul cu indrumri; te apuci s pui in funiune aparatul conform manualului i descoperi c este un manual fals, totul se stric, se arde. Oamenii cutau s-L gseasc pe Dumnezeu, dar calea oferit lor nu ducea spre El. Scripturile, manualul i ghidul vieii omului ctre Dumnezeu i ctre lucrurile spirituale au fost deformate. In timp ce-L cutau pe Dumnezeu i sigurana mantuirii, doctrinele false puse in calea vieii lor, ii conduceau in alte direcii, cu totul departe de Dumnezeu. Cat despre consecine? Pentru muli ele au fost devastatoare au rmas pentru totdeauna nemantuii. Despre ce este aceast trambi? Judecata lui Dumnezeu are in vedere trei obiective: 187 Steaua, raurile i izvoarele i oamenii care beau. Steaua, pare s simbolizeze pe conductorii bisericii care s-au indeprtat de inelegerea clar a Cuvantului i pe care acum incearc s-l distorsioneze, s-l deformeze pentru ei inii i pentru oameni denaturarea Cuvantului lui Dumnezeu, este de altfel un simbol constant in literatura apocaliptic Dan. 12:3; Iuda 13;

Apoc. 12:1 i in special Apoc. 1:20 unde in mod clar stelele sunt inelese ca fiind conductori ai bisericii. Cele apte stele sunt ingerii, sau conductorii celor apte biserici apocaliptice. Dar ce putem spune despre fclie, despre rauri i izvoare, sau despre ap? Toate acestea reprezint simboluri i surse ale vieii spirituale. Lumina este simbolul adevrului Cuvantului lui Dumnezeu, iar apa este simbolul improsptrii continue a vieii spirituale, acel flux continuu, fr de care viaa spiritual nu ar fi posibil, adic prezena permanent, continu a Duhului Sfant. Toate simbolurile spirituale sunt aici distorsionate. In loc de a aduce via i prospeime, ele aduc moarte spiritual amrciune in suflet, neimplinire, stare de nervozitate, de exasperare, o tendin continu de a da vina pe altceva sau altcineva, cu alte cuvinre, o stare de conflict, de tulburare, de violen chiar. Simbolismul celei de a treia trambie pare c se indreapt ctre o Biseric care L-a acceptat pe Isus ca fiind Lumina lumii i Apa vieii, dar care i-a dedicat apoi viaa pervertirii invturilor iniiale. Simbolismul este al apostaziei, sau al cderii de la starea spiritual iniial indeprtare de evanghelie, indeprtare de Hristos i de adevr. Cderea stelei i profanarea apelor, sunt simbol al apostaziei adevr amestecat cu minciuna. Consecinele acestei apostazii sunt multiple i in final duc la moartea acelora care beau din aceste ape otrvite. Consecinele pe termen lung ale acestei apostazii vor fi vzute in trambiele care urmeaz intunecarea corpurilor cereti in cea de a cincea trambi de exemplu. Astfel, conceptul general al celei de a treia trambi pare a fi cderea Bisericii, indeprtarea ei de adevr. Conceptul venirii unei perioade de apostazie era foarte rspandit in timpurile NT. Acest concept se gsete i in apocalipsa iudaic. Apostolul Pavel, vorbind ctre Tesaloniceni vorbea de asemenea despre apostazie 2 Tes. 2:1-12; Fapte 20:26-31 vorbind btranilor, prezbiterilor din Efes, Pavel

spune c unii dintre ei aveau s devin pstori ineltori care aveau s incerce s amgeasc turma; 2 Tim. 4:2-4 un text similar este 1 Tim. 4:1-2 unde apostolul Pavel prevestete un declin spiritual venind in biseric; 2 Petru 2:1-2; 1 Ioan 4:1-3; Iuda 3-4 plus in cele apte scrisori ctre cele apte biserici. Toat aceast pleiad de paragrafe scripturistice care accentuiaz conceptul venirii apostaziei in biserric, arat cat de rspandit este el in NT. Il vedem iar i iar i iar. De asemenea aceast tem comun este schiat aici in cea de a treia trambi. Cum potrivim acest concept i aceast tem a celei de a treia trambi in tabloul general al evenimentelor care au marcat era cretin? Odat cu cderea Ierusalimului i a imperiului roman, Satana a cutat noi teritorii de cucerit in incercarea de a contracara mesajul evangheliei in lume i a-i nimici influena. In Apoc. 8:9-11 se contureaz ridicarea unui nou tip de biseric cretin cu numele, dar nu cu inima i cu doctrina. Ceea ce vedem in cea de a treia trambi este faptul c biserica, ca un intreg, va inceta s mai slujeasc potrivit inteniei iniiale a lui Dumnezeu. Biserica, ca un intreg, va inceta s mai urmeze intreaga invtur a Scripturilor, degradandu-le prin invturi omeneti i tradiii. In timp ce naiunea iudaic a fost un oponent atat intern cat i extern, iar Roma unul extern, aceast trambi indreapt atenia spre un timp cand cel mai mare pericol pentru biseric venea din interior mai degrab decat din exterior. A treia trambi pune in scen ridicarea unui cretinism fals. Cand a avut loc aceast inlare a acestui cretinism fals? Dup cderea Romei, perioad care prin evenimentele ei istorice va conduce ctre Evul Mediu intunecat, perioada medieval, cand i chiar cei mai iscusii teologi i oameni de litere ai Biserici Catolice, precum Bernard of Clearvoux, sau Francisc de Assisi i 188 alii, recunosc c lucrurile nu stau deloc bine in ceea ce privete viaa bisericii i a credincioilor. Aceasta nu inseamn c este o condamnare pentru cineva, c aparine unei anumite biserici, ci

este o simp constatare c de-a lungul istoriei poporul lui Dumnezeu nu a fost intotdeauna credincios adevrului. Nu intotdeauna oamenii au fost fideli i credincioi adevrurilor Scripturilor. Iar consecinele au fost intotdeauna serioase, pentru c odat cu pierderea corectitudinii doctrinei, a venit i pierderea increderii, a siguranei mantuirii i a certitudinii prezenei lui Dumnezeu i a umblrii alturi de El in via. In concluzie, cea de a treia trambi, descrie acea mare apostazie in popoul lui Dumnezeu, in biserica Sa, apostazie care va fi noul oponent al adevrailor slujitori ai lui Dumnezeu, un oponent chiar in interiorul casei, un oponent spiritual i religios. 4 A Patra Tr bi Apoc. 8:12-13 este trambia cea mai schiat dintre toate cele apte. Mai intai v. 12 pare o puternic aluzie la ziua a patra a creaiunii sunt menionate cuvinte precum: soare, lun i stele, sau zi, noapte, intuneric. Limbajul este in mare parte reminiscene ale Gen. 1:16. De asemenea sunt reminiscene de la plgile din Egipt plaga a noua, a fost plaga intunecimii peste toat ara Egiptului Exod 10:21-23. Acest aspect se reflect i in Ezech. 32:7-8 in acest pasaj se face o profeie cu privire la o reeditare a plgii a noua peste Egipt asemntoare celei dintai. Observm astfel c plaga a noua reprezint sursa major a limbajului pentru cea de a patra trambi. i in Ioel 2:10 i 3:15 avem un limbaj similar limbajul intunecrii, sau limbajul judecii lui Dumnezeu. Ce putem spune despre ecouri? Ce insemntatea are acest termen? Cand se spune c soarele, luna i stelele sunt eclipsate, ce fel de informaie spiritual este aceasta? Intunericul, ca i concept, ii are rdcinile in Gen. 1:2 inainte ca Dumnezeu s pronune primele cuvinte ale creaiei: S fie lumin, pmantul era cuprins, invluit in intuneric. Lumina este prezena lui Dumnezeu, in timp ce intunericul reprezint absena Lui. Oriunde este intuneric, Dumnezeu nu

este prezent. De asemenea intunericul este unul din blestemele clcrii legmantului Deut. 28:29 unde Dumnezeu anuleaz binecuvantrile i inverseaz ordinea creaiei iniiale la creaiune el a fcut lumina, desfacerea creaiunii ins aduce intuneric. De asemenea, intunericul este un simbol pentru pedepsirea pcatului Ps. 69:23; Isa. 5:30; 50:3; Ezech. 30:18; Ioel 2:2-3 in toate aceste texte, intunericul este o consecin a neascultrii; parte a prefacerilor, a schimbrilor de la creaiune, el este implicat in noua creaie, pregtind ziua Domnului, care de asemenea implic intunericul. Corpurile cereti vor inceta s mai lumineze Isa. 13:10; Ioel 2-3; Amos 5:18-20 intunericul este un simbol constant in VT; este vzut prima dat inainte de actul creaiei, devine un simbol al blestemului clcrii legmantului, este folosit ca instrument in pedepsirea pcatului, este parte a schimbrilor, a prefacerilor de la sfarit. Lumina i intunericul simbolizeaz cele dou laturi ale btliei intre bine i ru. Iar intunericul aici, in mod special reprezint eclipsarea adevrului. Cum totui ar putea fi aceast a patra trambi un atac impotriva adevrului? Am vzut c trambia a treia a reprezentat pangrirea, profanarea adevrului; ce ar putea s fie aici in plus? Dac privim mai departe simbolismul VT, observm c soarele este simbolul Cuvantului lui Dumnezeu Ps. 119:105; Prov. 6:23. Soarele de asemenea este i simbolul binecuvantrilor lui Dumnezeu i al binecuvantrilor spirituale aa cum soarele face ca smana s creasc, tot aa soarele luminii i vieii spirituale, Cuvantul lui Dumnezeu ne ajut s cretem spiritual Ps. 84:11; Isa. 30:26; 60:20. Luna i stelele nu au semnificaie independent in VT. Sunt de asemenea surs de lumin mai puin strlucitoare, mai puin semnificativ. Totui ele ne arat ordinea creaiunii i probabil simbolizeaz legile lui Dumnezeu, cluzirea i indrumarea Lui zilnic fie a lumii ca intreg, fie a vieilor noastre. In vremurile antice, luna i stelele erau cluze

189 pentru marinari i se spune c era preferabil navigarea pe timpul nopii pentru c aveau posibilitatea s se orienteze mai bine; dac ziua era nor i soarele nu putea fi vzut atunci cand rsrea i nici cand apunea, marinarii abia ateptatu noaptea i dac cerul se lumina, ei ii regseau rapid drumul. Luna i stelele: cluzirea lui Dumnezeu atunci cand crarea spiritual se pierde. Ziua i noaptea nu par s fie simbolice aici; par s noteze o perioad de 24 de ore. Ceea ce avem de fapt in a patra trambi, este un intuneric parial, urmare a dezvoltrii apostaziei din a treia trambi. Soarele, luna i stelele corespund apelor din a treia trambi, iar amrciunea corespunde intunericului, care eclipseaz soarele, luna i stelele. Ca atare este un nou atac la Cuvantul lui Dumnezeu. Dar de data aceasta este unul vizibil diferit fa de cel din trambia a treia in a treia trambi, apa era inc acolo, putea fi vzut, simit, gustat, doar c era pervertit, profanat, ea nu-i mai putea implini scopul ei, acela de a crea acel sentiment de linitire i de implinire, de reimprosptare; aici atacul este cu totul diferit, soarele, luna i stelele sunt acoperite, eclipsate ca i cum n-ar mai exista. Dac amrciunea era doar o pervertire a adevrului, aici intunericul este o tergere, o indeprtare, o intunecare a lui. Aici nu mai avem o pervertire a evangheliei, ci absena ei; avem un alt fel de obstacol in calea evangheliei fa de trambia anterioar, un nou duamn extern al evangheliei este pus acum in scen. Aa cum naiunea iudaic i imperiul roman au incercat s-L distrug pe Hristos, Satana ridic din nou competitori seculari i religioi impotriva Cuvantului. Faraonul Egiptului devine model pentru Egipt. In Exod 10 i 32 observm cu Faraon se opune poporului lui Dumnezeu. Egiptul, a fost singura putere din antichitate care a fcut afirmaii ateiste: Exod 5:2 Cine e Dumnezeu ca s

ced in El?; mai tarziu, Nebucadnear, regele Babilonului a crezut in Dumnezeu, dar Faraonul Egiptului l-a renegat. Dac privim literatura contemporan Bibliei, putem observa cum Egiptul a devenit simbolul opoziiei mandre i indrznee impotriva lui Dumnezeu. Ce legtur este aici cu apostazia din a treia trambi? Se pare c dac o biseric alunec de la adevr, dac o biseric nu las s strluceas adevrul, va face cat de curand mai atracticve secularismul i ateismul. Urmrii in lumea noastr actual dac intalnii atei, oameni care resping biserica, cretinismul, muli dintre ei sunt aa pentru c au intalnit in viaa lor cretini care nu i-au trit in viaa lor credina; cretini care au idei ciudate i un stil de via nerelevant cu valorile cretine. Astfel, apostazia bisericii incurajeaz ateismul, secularismul; declinul spiritual potrivit trambiei a treia este intotdeauna urmat de o adancire a decderii i a necredinei trambia a patra. A vrea s rezum ceea ce am spus despre trambia a treia i a patra vedem aici ridicandu-se dou mari filosofii antihristice care vor afecta vremea sfaritului: 1 religia fals i 2 ateismul, antireligia. Iar luptele dintre cele dou filosofii, se pare c determin toate evenimentele de la sfaritul timpului. Cele dou apar amplu descrise in Apoc. 13-18. A vrea s accentuiez faptul c o cdere spiritual a unei organizaii religioase, nu implic faptul c indivizii luai separat sunt fr ndejde, pierdui. De exemplu, faptul c prin actul rstignirii i respingerii lui Isus, care a dus la distrugerea Ierusalimului, naiunea iudaic ca intreg a fost respins, asta nu inseamn c iudeii ca oameni nu au fost i nu pot fi mantuii. Ar fi arogant chiar i numai a sugera o astfel de posibilitate. Ceea ce ins se sugereaz aici, este faptul c sunt organizaii, atat seculare cat i religioase care ii indeprteaz pe oameni de la adevrul aa cum este el in Isus Hristos. Trebuie s fim ateni la modul cum interacionm cu diferite organizaii, pentru a

inelege rolul pe care l-au avut in istorie in privina aceasta: i-au apropiat pe oameni, sau i-au indeprtat de Dumnezeu? A vrea s vorbim puin despre secularism. Este acesta un lucru ru pentru credin, sau 190 are i nite caliti? Este secularismul ceea ce aceast a patra trambi vrea s spun? Eu cred c este foarte impotant cum privim lumea de azi. Secularismul are multe elemente pozitive, de exemplu: revoluia american a fost in mare parte una secular. Desigur, au fost i aspecte religioase avute in vedere, dar in cea mai mare parte a fost rezultatul secularizrii lumii aa cum o cunoatem. Libertatea religioas este o consecin pozitiv a secularismului. Istoria ne confirm faptul c toate naiunile care i-au fundamentat puterea pe religie, intr-un fel sau altul au persecutat oameni de credine diferite. Statul i biserica impreun au implicaii extrem de negative pentru credin. Observm ins cum in societile seculare oamenii se bucur de libertatea de contiin, libertatea de a crede ce vor i a-i manifesta acele convingeri religioase. Privind spre ri fundamentalist religioase islamismul de pild observm c oamenii dispun de foarte puin libertate, cine vrea s cread i altfel are probleme serioase i exist de asemenea lupte chiar i intre diferitele fraciuni islamice. Libertatea religioas a aprut ca urmare a apariiei mai intai a secularismului. Secularismul de asemenea a incurajat educaia universal public. Pentru oameni, aceasta a insemnat libertatea de a gandi, de a cerceta, de a studia Cuvantul lui Dumnezeu pentru ei inii. Societile biblice fenomen destul de recent, ii datoreaz existena tot secularismului. De asemenea a incurajat progresul tiinific cine credea c pmantul este rotund nu mai era ucis ca in Evul mediu; tot acum aerul libertii a oferit geniului uman posibilitatea aducerii la existen a atator inovaii uimitoare in toate domeniile. De asemenea,

secularismul a incurajat studierea Bibliei arheologia, o disciplin foarte recent (aprox. 150 de ani) i lingvistica, sunt de un mare ajutor pentru studierea Bibliei. Astfel, secularizarea societilor vestice, a fost in multe privine o extraordinar deschidere i un puternic impuls spre cunoatere. Dar sunt i aspecte negative: o micare care se trage din secularism, a fost comunismul revoluia francez i cea rus care au avut un rol foarte negativ fa de religie, credin, biseric i de Biblie. O alt excrescen a secularismului este ecumenismul extrem sugereaz idea c nimeni nu trebuie s fie fanatic, dogmatic in ceea ce crede, de fapt nici nu ar trebui s conteze atat de mult un crez anume; ecumenismul fur credina ferm intr-un Aa zice Dumnezeu!, fcandu-i pe oameni s nu mai fie aa de siguri pe ceea ce cred. Secularismul de asemenea a dus la afirmarea materialismului oamenii au devenit obsedai de lucrurile acestei lumi; sunt consumatori ai bunurilor i pe msur ce-i dedic tot mai mult din timp producerii i consumrii lucrurilor acestei lumi, au din ce in ce mai puin timp pentru credin. De asemenea secularismul a dus la creterea spiritualismului. Puini tiu c in Uniunea Sovietic, ar care s-a declarat ateist, este un mare interes pentru paranormal, mai mult decat in oricare societate. Se fac cercetri asidue pentru inelegerea percepiilor extrasenzoriale, in paranormal, parapsihologie i ocultism. Intorcandu-ne acum la lumea vestic, descoperim c oamenii au obosit de secularism, acesta nu le mai satisface dorinele i observm de asemenea o intoarcere la spiritualism cu orice pre, pentru a le implini tanjirea inimii. Cand vorbim despre secularizare, vorbim despre un fenomen extraordinar i pare c Dumnezeu l-a folosit atat pozitiv, cat i negativ. Dar in a patra trambi, unde avem de-a face cu intunericul, desigur o intunecare parial, o eclipsare o treime, dar acel intuneric devine tot mai intunecos pe msur ce avansm, de exemplu in

trambia a cincea. Secularismului aici, i se accentuiaz partea negativ, acea furare a siguranei mantuirii, acea deposedare de adevrata spiritualitate; secularismul duce la pierderea cunoaterii de Dumnezeu prin Scriptur. Aa cum am mai subliniat, niciodat Biblia nu a fost mai la indemana oamenilor i niciodat cunoaterea ei i a lui Dumnezeu mai limitate ca in zilele noastre. A patra trambi pune accentul pe ridicarea secularismului. Din punct de vedere istoric, 191 putem vorbi de inceputul Renaterii i al Iluminismului care apar sec. XIV-XV i se intinde spre sec. XVIII la timpul Revoluiei Franceze, moment cand vedem dezvoltarea scepticismului vizavi de orice aspect religios, pentru c atat de muli pretindeau deinerea unei credine religioase, trind in acelai timp o fals religie. Trambia a patra se incheie cu un pasaj de tranziie Apoc. 8:13 vulturul anunand c moartea i distrugerea urmeaz s aib loc. Vulturul este simbol al judecilor lui Dumnezeu in VT Osea 8:1 vulturul vorbete impotriva lui Israel; Ezech. 32:4 impotriva Egiptului; Hab. 1:8 impotriva lui Iuda. Vulturul este simbol al judecii lui Dumnezeu pentru clcarea legmantului. Imaginea plastic pentru aplicarea acestor judeci, este vulturul care atac pe cei mori spiritual ca rezultat al apostaziei, imagini care se vor continua in urmtoarele trambie. Dintre cele trei vaiuri, cel mai ru urmeaz s vin. Dac crezi c lucrurile stau ru acum, ele vor fi cu siguran i mai rele. Ne deplasm de la avertizri divine, la vaiuri demonice. In cea de a cincea trambi, o serie de evenimente tragice vor avea loc, evenimente care vor amenina oameni pretutindeni. Puteri ale intunericului vor fi eliberate in curand i ele vor lucra cu putere pan la reveniera Domnului Hristos. Lecii spirituale:

1. Nu lsa nici o biseric, sau organizaie s te indeprteze de Biblie. Dac i se cere s renegi Scripturile pentru a fi membru al unei oraganizaii religioase, gandete-te inc odat inainte de a face pasul. 2. Ignorarea Scripturilor rnete pe cei crora vrem s le mrturisim credina noastr. Cand noi nu oferim adevrul evangheliei, atunci cand prezentm un mesaj pervertit, provocm mai degrab pierderi spirituale (atenie la evanghelizare). Ignorarea Scripturilor, duce la declin spiritual i pierderea simmantului pcatului; pervertirea Scripturii este mai rea decat a nu o cunoate de loc. Scriptura trebuie s fie cea care s ne modeleze gandirea i ceea ce predicm i nu invers. S nu modelm Scriptura dup chipul i asemnarea noastr, ci trebuie s fie invers. 3. Am mai spus, primejdia se afl adesea in interiorul casei. Simplul fapt de a fi membrul unei biserici, nu este o garanie c ceea ce se intampl acolo sptman de sptman este in acord cu Cuvantul lui Dumnezeu. Este responsabilitatea fiecruia in parte s cunoasc Cuvantul lui Dumnezeu pentru el insui i s verifice lucrurile auzite i pe cele pe care le fptuim zilnic prin intermediul Scripturilor. Trambiele ne avertizeaz c vor fi consecine spirituale teribile care decurg din a ignora Cuvantul lui Dumnezeu in via. 4. Dumnezeu lucreaz in istorie. Acest lucru il spunem iar i iar. Chiar i atunci cand lucrurile merg ru, El are controlul. Doamne, ne-ai pus din nou in faa unor provocri extraordinare. Ajut-ne s punem in cadrul prioritilor noastre, mai intai Cuvantul Tu. Pe msur ce ne apropiem de finalul prezentrilor din trambie, fie ca acest Cuvant al Tu s fie mai clar decat a fost vreodat inainte. i ajut-ne, ca oridecate ori Cuvantul Tu devine clar, s ascultm de el. Te rugm in Numele lui Isus, Amin!

XI. A Cincea Tr bi La prima citire, cea de a cincea trambi ar prea un spectacol de groaz. Cum poi s-L descoperi pe Isus in mijlocul unor astfel de scene tulburtoare? Doamne, stm in faa celui mai straniu, ciudat i dificil de ineles pasaj din toat Biblia. Pe msur ce ne vom angaja in studierea lui i in descifrarea simbolisticii imaginilor sale, cerem prezena Ta special i o msur indoit din inelepciunea Spiritului Tu. In Numele lui Isus, 192 Amin! 5 A Cincea Tr bi Apoc. 9:1-12 un adevrat spectacol de groaz. Il mai putem gsi pe Isus aici? Ce se intampl aici? Ce vor s spun toate aceste imagini? A vrea s incepem din nou cutand textele de referin din VT i probabil cea mai puternic aluzie aici este Ioel 2:111. Ce se intampl aici? Este o plag, o invazie gigantic de lcuste care se npustesc din pustiu plag care este descris de profet ca un simbol al judecii lui Dumnezeu impotriva lui Iuda, care a clcat legmantul i a devenit neascultror. Pasajul este o paralel structural fantastic la Apoc. 9:1-11 sunt multe elemente comune cu Apocalipsa aici: trambiele, intunericul, carele, etc. In ceea ce privete conductorul, la Ioel, este Dumnezeu in timp ce in Apocalipsa conductorul este Satana ingerul Abisului. Alte aluzii VT la Apoc. 9 arderea Sodomei poate fi o aluzie foarte potrivit pentru imaginea fumului din Abis Gen. 19:28; de asemenea avem o reamintire a muntelui Sinai Exod 19:18 fumul inconjurand Sinaiul. In Exod 10 a cincea plag asupra Egiptului a fost plaga lcustelor, iar a noua plag a fost plaga intunericului astfel, dou dintre plgile Egiptului pot fi surse ale aluziilor lui Ioan. Ne aducem aminte de Ezech. 9 unde cei sigilai sunt protejai de aceste judeci ale lui Dumnezeu. Iov cel care tanjete dup o moarte care nu mai vine. In

final, in NT, Luca 10:17-20 ofer paralele multiple la Apoc. 9. In Apoc. 9 nu apare cuvantul draci, sau demoni, ci mai degrab plaga in sine este una demonic. In Luca 10 Isus rspunde entuziasmului ucenicilor cu cuvintele: Am vzut pe Satan cznd ca un fulger din cer. In Apoc. 9 avem o stea czand din cer. In Luca, Isus dduse putere ucenicilor peste erpi i scorpioni i totodat s poat infrange toat puterea vrmaului, iar pe parcursul acestei btlii, nimeni nu avea s le fac vreun ru, s-i rneasc cumva. Dar bucuria i implinirea lor nu trebuia s vin din supunerea spiritelor i puterilor rului, ci din faptul c numele lor erau scrise in ceruri. Sunt cel puin 6-7 cuvinte paralele intre cele dou pasaje. Luca descrie un timp al proteciei lui Dumnezeu in mijlocul hruielilor demonice, care este dealtfel i tema de baz in Apoc. 9. imaginile sunt unele ale unor creaturi care ies din Abis. Ce este Abisul? In alt parte in NT ni se spune c acesta este locul in care triesc demoni. In Apoc. 9 Dumnezeu trimite un mesager, o stea care czuse din cer pe pmant i creia i s-a oferit cheia acestui Abis din care las s ias lcustele demonice. S ne oprim acum asupra textelor din Apoc. 9: v. 1 o stea care czuse pe pmant timpul folosit in gr. este perfectul, adic nu un timp trecut obinuit, normal, ci perfectul, sau mai mult ca perfectul din roman aciune inaintea alteia din trecut. Adic steaua nu a czut acolo in timpul celei de a cincea trambie, ci deja czuse inainte ca aceasta s sune timpul prezent ea deja czuse timpul trecut. Dar perfectul spune c avem o referire la o aciune dinaintea timpului trecut. Care este timpul trecut al trambiei a cincea? Trambia a patra. i care este trecutul trambiei a patra? Trambia a treia. Ce s-a intamplat in trambia a treia? A czut o stea arzand ca o fclie. Aadar, se pare c este aceeai

stea din cea de a treia trambi, cea care afectase apele i izvoarele. Ea deja czuse, inainte chiar inainte de a fi fost aruncat din cer ea czuse. Dac steaua din trambia a treia reprezenta un conductor cretin, apostaziat inseamn c are aceeai semnificaie aici. Faptul c biserica a czut din starea ei iniial, a deschis calea puterilor demonice din lumea de astzi. Apostazia este un lucru teribil, deoarece dac cretinii nu ofer o mrturie adevrat despre Dumnezeu, dac cei care se numesc urmaii Si nu portretizeaz in mod clar i scrupulos faa Sa, atunci vor fi consecine teribile pentru intreaga lume i una dintre ele este aceea c demonii se simt ca acas aici pe pmant. Ceea ce este interesant este faptul c acelei stele czute, i s-a dat cheia adncului 193 dar cine i-a oferit cheia abisului acestei stele? Conceptul oferirii aici pare s fie un divin pasiv. Era foarte obinuit in iudaism s se vorbeasc despre Dumnezeu prin folosirea diatezei pasive. Iudeii aveau foarte mare grij in a-L numi pe Dumnezeu in public. Numele Lui era consideat prea sacru penru a fi pronunat oricand. Era pronunat foarte rar, doar in anumite circumstane spirituale, ca atare, cand oamenii vorbeau despre Dumnezeu in limbajul obinuit, foloseau un aa numit pasiv divin. Chiar i Isus a fcut astfel. De exemplu: Binecuvantai sunt cei miloi, cci li se va arta mil de ctre cine? E evident c de ctre Dumnezeu. Dumnezeu este Cel care arat mil, dar in loc s spun Numele lui Dumnezeu, Isus a preferat s spun c lor li se va arta mil este un divin pasiv. Binecuvantai fie cei ce plang, cci ei vor fi mangaiai vor fi mangaiai de ctre cine? De ctre Dumnezeu. Construciile de pasiv divin erau comune iudaismului sec. I. Sunt cateva construcii de pasiv divin in Apoc. 9:1-11 Stelei i s-a dat

cheia Abisului cine i-a dat-o? Evident Dumnezeu; aceasta ne spune c oricat de teribil ar prea aceast plag, Dumnezeu este Cel care are controlul. Dar ce este cu acest Adanc, sau Abis? Abisul este destul de obinit in VT Gen. 1:2 primul loc unde gsim aceast expresie i ea este o reflecie a haosului de dinainte de creaiune. In Gen. 10:22 in traducere aramaic, a ebraicii originale, Abisul descrie soarta celor ri, locul care-i ateapt ca pedeaps. Apoc. 20:1-3 reflect acest concept. Abisul, in cartea Apocalipsei insi este locul de unde apar fiarele, alte creaturi ciudate Apoc. 11:7; 17:8. Privind ins textul din Apoc. 9, este clar c Abisul este locuina demonilor, iar in Luca 8:26-31 in timpul confruntrii cu demonii, acetia Il roag pe Isus s nu-i trimit din nou in Abis. Se pare c Abisul este un loc care nu le face plcere nici demonilor, nici ei nu ar vrea s fie acolo. In timpul celor 1000 de ani, Satana va fi legat, incuiat i forat s rman acolo. Aceasta era i temerea demonilor din Luca 8. Dar a cincea trambi ne arat un timp in istorie cind Dumnezeu va permite ca ua Abisului s fie descuiat, cand le va lsa demonilor libertatea de micare pe care n-au avut-o de prea multe ori de-a lungul erei cetine. Ca atare, este o plag destul de inspimanttoare. v. 2 aici avem conexiune cu a patra trambi. Trambia a cincea i a patra sunt in mod clar paralele. Intunericul parial din a patra trambi care afecta doar o treime din pmant, doar o treime din timp, devine total in a cincea. Aici el nu sugereaz doar o estompare, o diminuare a luminozitii, ci o eclips total, intuneric total i general. Intunericul este ca acela care a czut peste Egipt i care era atat de gros, incat oamenii nu puteau vedea nimic i nici unii pe alii. Astfel, orice ar insemna, imagina este a unui roi de lcuste atat de numeros, incat acoper complet soarele, creand intuneric total. v. 3 dar aceste lcuste nu sunt unele obinuite; se spune c ele au puterea scorpionilor

i sunt intr-un numr infricotor de mare; desigur, lcustele sunt in realitate nite insecte inofensive i drgue, dar aici cantitatea este suficient de mare ca s produc panic. Cu aceast putere a scorpionilor, ele produc o suferin ingrozitoare. Aa cum am spus, lcustele in sine nu muc pe oameni, dar scorpionii o fac, astfel c acest nor de lcuste nu numai c fac ru in exterior, dar ii chinuie i pe oameni. Avem aici simboluri care in VT apar pentru a ilustra judecata lui Dumnezeu asupra celor care au apostaziat, imagine care apare in mod special in Ioel 1-2 plaga lcustelor este folosit de Dumnezeu pentru a judeca pe cei care au apostaziat, au alunecat in sfera spiritual a vieii. De asemenea lcustele au fost folosite pentru judecarea Babilonului Ier. 51:14, 27 i judecarea Egiptului Exod 10:3-4. Atat Babilonul cat i Egiptul au trebuit s fac fa puterii lcustelor lui Dumnezeu. Ceea ce ins este interesant, este faptul c pentru Babilon i Egipt, motivul pentru care au fost trimise lcustele a fost problema libertii religioase. Dumnezeu cuta s-i elibereze poporul. v. 4 de asemenea, observm c vegetaia este sigilat plaga trebuie s vatme numai 194 pe oamenii nesigilai. Li se cere s nu se ating de plante, ins lcustele normale atac plantele nu oamenii. Aici nu sunt lcuste literale. Dac mai avei inc indoieli, dac trambiele trebuie interpretate simbolic sau literal, cred c acest pasaj va fi detul de explicit. Plaga aceasta nu-i privete pe slujitorii lui Dumnezeu, pe adevraii Lui inchintori. Sigilarea aici este pentru cei pe care Dumnezeu ii cunoate c sunt ai Si. Plaga nu-i va atinge pe adevraii credincioi. Oriunde vom privi in acest pasaj, vom observa c veritabilii cretini nu sunt afectai de aceast plag ingrozitoare. De-a lungul istoriei muli comentatori au sugerat c aceste lcuste ii privesc pe

musulmanii care au venit din Orientul Mijlociu i Nordul Africii i au ajuns pan in inima Europei. Pe scurt, aceast plag s-ar referi la invadatori musulmani. Dar nu aceasta pare c ar fi interpretarea corect a pasajului, pentru c aici, aceast plag, indiferent ce este ea, face distincia clar dintre adevraii i falii inchintori ai lui Dumnezeu, adevraii i falii credincioi, cei sigilai i cei nesigilai pe frunile lor. Cu alte cuvinte, aceast plag nu lovete pe necretini, sau oameni care profeseaz un fel sau altul de credin, ci ea face o distincie clar intre cei care au o relaie serioas, intim de credin cu Dumnezeu, fiind i motivul sigilrii lor i cei care nu au aceast relaie mantuitoare; nu prea cred c in persecuiile adesea dezlnuite de ctre musulmani in timpul Evului Mediu impotriva cretintii in general, i in multele incercri de convingere de trecere la islamism, acetia s fi fcut distincie intre cretini. Atunci cand cretinii erau persecutai, sufereau toi, fr s conteze dac erau fali, sau adevrai, autentici sau doar declarai. Aa c rmane pe mai departe intrebarea: ce fel de eveniment istoric a fcut o astfel de distincie intre cretinii adevrai i cei fali, intre cei care profesau un anume cretinism i cei care erau sigilai pe frunte, imposibil de atins de plaga ingrozitoare? vv. 5-6 observm c aici chinul este unul psihologic i unul spiritual indiferent ce ar fi plaga aceasta, ea nu are atat de mult de-a face cu aspecte politice sau economice, ci unul psihologic i spiritual, o torturare a minii, a contiinei. Cele cinci luni menionate in Apoc. 9 ne amintesc de Potop, singurul loc in Biblie unde aceast perioad este de asemenea menionat; i ceea ce este interesant este faptul c de dou ori este amintit in Apoc. 9 i tot de dou ori este menionat i in Gen. 7 i 8 astfel c istoria Potopului, intr-un anume sens este menionat in

Apocalipsa. Ca urmare al acestui atac al lcustelor, este o atitudine de angoas sinuciga. Imi amintete de Ps. 71:20-21 unde se spune c Abisul este plin de multe dureri i amrciuni. vv. 7-9 apar imagini dup imagini, care mai de care mai teribile m indoiesc c Ioan a vrut s ne legm de fiecare detaliu al imaginii, ci mai degrab a vrut s accentuieze intensitatea groazei acestui atac. Aceti chinuitori sunt fiine umane trimise de Satan pentru a provoca aceste stri de panic, de groaz, de chin sufletesc; ei sunt plini de for, caii pregtii de lupt i puternici ca regii. Sunt abili ca nite oameni vicleni, seductori precum nite femei frumoase. Ei provoac chinuri i durere ca scorpionii, provoac acea durere care vine de pe campul de lupt. In aceste dou versete, autorul vrea s incerce s ne contientizeze cat de teribil i inspimanttoare este aceast plag, o plag de care nimeni nu ar vrea s fie atins. v. 10 instrumentul groazei este in coad; ea aduce acea teroare, ea duce la acea disperare i tortur psihologic, la acel dezechilibru cu tendine suicidale. Dar ce este aceast coad? Ce este acest instrument care d putere acestei plgi impotriva poporului? A sugera c Isa. 9:15 este avut in vedere aici profeii care spun minciuni sunt coada, ei sunt sursa angoasei, groazei, care este una ideologic; o doctrin fals este sursa chinului sufletesc i nu una militar. La prima vedere, potrivit limbajului, care este unul vizavi de insecte, intr-adevr pare a fi vorba despre o imens invazie de lcuste i prin extensie, pare un limbaj al unui atac militar. De fapt sensul este mai adanc, coada, care este instrumentul acestui atac, este invtura fals. Inelegem 195 acum de ce adevraii slujitori ai lui Dumnezeu nu sunt chinuii de aceast plag? Pentru c plaga

este una a doctrinelor false i numai aceia care accept astfel de doctrine vor fi suferi consecinele care rezult de aici. v. 11 Satan este ingerul Abisului, el este liderul, conductorul acestor fore; el ii atrage pe oameni in multe feluri idei, practici, etc.; care este rsplata pe care el o ofer celor care-l urmeaz? Chinul! La final, pentru toi cei care il urmeaz, chiar crezand c pzesc o mare parte din adevr, nu va rmane decat chinul sufletesc, decat neimplinire, zbatere, zbucium, nerealizare. Cine, sau ce sunt Abadon i Apolion? Biblia conine astfel de construcii sau expresii, i anume prezentarea unui cuvant in dou limbi dar insemnand acelai lucru. Abadon in ebraic i Apolion in greac sunt dou cuvinte care inseamn cineva care distruge. Esena acestor dou nume este una distructiv. Ingerul Adancului este distrugtorul; el ii ruineaz, ii rnete, ii distruge moral, spiritual i fizic pe cei care-l urmeaz i totodat ruineaz i pmantul pe care acetia il locuiesc. In VT, adesea se menioneaz faptul c lcustele nu au un conductor, dar in Apocalipsa el este specificat. Inc odat inelegem c avem de-a face cu un limbaj figurativ. Care este sensul acestui spectacol de groaz? Unde-L mai putem gsi pe Isus aici? Tema de baz a acestui pasaj pare destul de clar. Exst un timp in istoria omenirii cand Dumnezeu permite demonilor s nvleasc asupra planetei precum acel roi imens de lcuste, dar acestei plgi nu i se permite s afecteze in vre un fel pe cei neprihnii. Textul din Luca 10 este crucial urmaii lui Isus nu sunt vtmai. Indiferent de natura atacului, cei cu adevrat credincioi lui Dumnezeu nu sunt atini de aceti demoni. De-a lungul NT vom observa c lumina i intunericul au de-a face cu evanghelia. Lumina este evanghelia, lumina este Hristos Ioan 3:18-21 intunericul este opusul luminii, cel care indeprteaz adevrul evangheliei de la oameni. In trambia a cincea, este intensificarea intunericului celei de a patra trambie o intensificare a secularismului i a

ateismului, care au prins rdcini atat de adanci in societatea noastr. Dac ar fi s sumarizm intr-o singur propoziie, cea de a cincea trambi este de fapt triumful secularismului, in special in sec. XX in special in lumea vestic i cu tendin de cretere in rile subdezvoltate. Secularismul se rspandete prin mass-media: pres, televiziune, filme, pe orice cale. Dac secularismul este avut in vedere aici, aunci trambia a cincea ne vorbete foarte mult despre experiena noastr prezent in lumea in care noi trim. Dar de ce am spune c adevraii inchintori ai lui Dumneze nu sunt afectai de secularism? Din studiile care s-au fcut, devine foarte clar c secularizarea afecteaz teribil credina cretin, mrturia cetin. Dar tocmai aici este secretul i mirarea: secularismul nu afecteaz pe cei ce sunt copiii lui Dumnezeu. Secularismul incearc s spun c nu conteaz dac exist Dumnezeu sau nu, ceea ce conteaz sunt cele cinci simuri ale tale, ceea ce este foarte atractiv. Mesajul secularismului este: Triete liber, Triete cum ii place, Triete clipa, Triete funcie de ceea ce auzi, vezi, miroi, guti i atingi, etc. Atraciile acestei lumi devin din ce in ce mai copleitoare, o industrie a tririi prin simuri este pus in micare cu un singur scop: acela ca omul s triasc prin intermediul simurilor, implinirile s par c vin prin proprie experimentare. Ce ii poate ine pe cretini departe de a deveni victime ale secularismului, care duce la acea sinucidere spiritual? Astzi, marele strigt al timpului nostru secularizat, este strigtul dup un sens in via: Poate fi i altceva mai bun? De ce este mai bine s triesc decat s mor? Rspunsul la intrebrile rscolitoare care frmant lumea modern este: Cunoate-L pe Dumnezeu; Cunoate-L in mod personal. Adevraii inchintori, cei care Il cunosc i comunic zilnic cu El, nu sunt afectai de secularism. Ei vd dincolo de intunecimea norilor strlucirea soarelui, lunii i stelelor. Ei privesc dincolo de ele.

Secularismul este un blestem pentru instituiile religioase, dar el se poate dovedi o 196 binecuvantare pentru adevratul urma al lui Hristos. Pentru libertatea religioas ins, secularismul a oferit oportuniti extraordinare pentru a rspandi evanghelia. In rile Europei de est, dup cderea comunismului, secularismul a oferit posibiliti deosebite pentru a iei cu evanghelia in public, a construi biserici, coli, grdinie confesionale, etc. Dar, atenie, secularismul este devastator pentru cel care nu continu legtura personal cu Dumnezeu. Intrebarea care se pune este: Ce legtur exist intre secularism i cderea bisericii din plaga a treia, pentru c vedem c aceeai Stea a precipitat ambele plgi? Cine a studiat puin istoria cretinismului, a remarcat convulsiile Evului Mediu Intunecat care au dus la apariia Renaterii, Iluminismului i a ateismului Revoluiei Franceze. Oamenii au privit spre cretinism i nu au gsit via in el i prin urmare, au crezut c o pot gsi i fr El. Secularismul i ateismul nu ar fi aprut niciodat dac biserica ar fi rmas credincioas chemrii ei iniiale: aceea de a-L tri pe Dumnezeu in faa oamenilor pentru ca fiecare s-L poat vedea. Tragedia este c odat ce adevrul lui Dumneezu s-a stins in viaa oamenilor, din moment ce ei nu-l mai vd i nu mai tiu c exist un adevr al lui Dumneze pentru ei, rezultatul este unul incredibil de dezastruos. In aceast trambi vedem disperarea filosofiei ateiste ca rezultat trim intr-o lume strin de Dumneezu, unii fa de alii, fa de noi inine i fa de natur. Fr sens, sau Nonsens, este marele strigt al lumii noastre. Cine nu crede s se uite la filmele zilelor noastre: nihilismul, postmodernismul, respingerea tuturor valorilor autentice i a sensului vieii. Pe ansamblu viaa nu conteaz, oamenii se ucid unii pe alii, pentru c oricum, nu este un sens in nimic. Este manifestarea unei viei fr Dumnezeu, via care nu are nici un sens din moment ce

spiritualitatea s-a stins. Este clar c cea de a cincea trambi, prezit imaginea fidel a timpului prezent, timpul zilelor noastre, timp in care secularismul se intensific, devenind filosofia dominant a vieii cotidiene. Este reliefat modul de manifestare a Romei antice spre sfaritul existenei sale, acel mare duman extern al bisericii cu care am fcut cunotin in prima trambi in prima trambi, Roma a prigonit intens pe Hristos i Biserica Sa, L-a rstgnit chiar pe Hristos i a incercat s suprime fizic pe urmaii Si; acum, in cea de a cincea trambi, prigoana ei este inlocuit cu tortura sufleteasc a acestei ideologii ateiste. Acum, la sfaritul timpului, descoperim o for in jurul creia, forele politice, economice, seculare ale lumii se strang i o adopt ca stil de via global. Pe msur ce vom inainta in cartea Apocalipsei i in special in a doua ei parte, vom vedea aceste fore mult mai clar. A vrea s vorbesc acum foarte pe scurt despre legtura dintre a cincea i a asea trambi, pentru c Apocalipsa nu ne sugereaz c zilele sfaritului vor fi nereligioase, timpuri fr nici o percepere a prezenie lui Dumnezeu. Mai de grab conceptul unei religii false este legat de timpul sfaritului, concept dezvoltat in a doua parte a crii. In trambia a asea, avem din nou limbajul Babilonului, din nou vom sta fa in fa cu falsa religie, aspecte care ne amintesc de Daniel 11:40-45 pasaj apocaliptic, cu elemente obscure i mult mai dificil de ineles i de interpretat decat orice dificultate din trambie. A vrea s observm cateva lucruri: Dan. 11 ilustreaz evenimentele finale ale istoriei pmantului ca o btlie intre cei doi imprai afectand implicit pe copiii lui Dumnezeu. Impratul din sud va fi Egiptul, marea naiune de la sudul Palestinei i cel din Nord, Babilonul. In aceast btlie, la inceput o mare parte din lume este de partea impratului din Sud; el pare s fie dominant la inceput, el face primele incercri de a catiga supremaia, controlul, dar la sfarit, Babilonul va fi cel care va contraataca, va catiga

supremaia, va controla totul i impreun cu lumea intreag se va intoarce impotriva Israelului spiritual, se va intoarce impotriva poporului lui Dumnezeu. Cred c a cincea i a asea trambi ilustreaz aceast micare de la dominarea secularismului, sau Egiptul ca impratul de sud, la dominarea credinei religioase, Babilonul modern. 197 Presiunea secularismului va ceda in zilele sfaritului. Tot la fel precum dominaia Papalitii in Evul Mediu a dus la apariia secularismului, tot aa amrciunea secularismului va duce la o tanjire dup spiritual, dar demonii vor fi aceia care se vor inghesui s umple golul acesta. A vrea s nu uitai c secularismul care domin lumea noastr astzi, nu va dura la nesfarit, de fapt fisurile se vd in amplitudinea micrii New Age, revigorarea islamismului i a multor alte credine religioase. Lumea, pe msur ce devine tot mai secularizat, devine i tot mai religioas in acelai timp. Probail c suntem deja la tranziia dinspre secularism, ca duman exterior credinei, spre Noul Babilon, dumanul din cas. v. 12 a cincea trambi a fost primul vai, urmat cronologic de alte dou. Lecii spirituale: este Isus in trambia a cincea? 1. Pzii-v de gandirea secular. Am menionat conceptul alunecrii la un moment dat spre secularism: nimeni nu se trezete de diminea i alege s gandeasc secular. Oamenii, incet, incet, alunec de la increderea in Hristos, de la umblarea zilnic cu El spre ateism. Complexitatea acestui sistem diabolic, ne distrage atenia de la decizia unei relaii personale cu Dumnezezu i pentru o legtur permanent cu Evanghelia. 2. A cincea trambi lanseaz avertizarea pentru aceia caare se joac cu rul. Nu este nici o bucurie in a-L respinge pe Dumnezeu. Viaa secular poate s ofere multe atracii, dar in final

este plin de intunecime, amrciune i angoase. Dar o persoan secular nu va admite acest adevr. O persoan secular nu va admite c zbaterile, conflictele i tragediile vieii sunt rezultatul unei viei fr Dumnezeu. Dar Biblia sap mult mai adanc decat doar la suprafa, ea avertizeaz ce se intampl dincolo de ce se vede, ptrunzand in strfundurile contiinei. Secularismul nu va duce la un final fericit, dimpotriv la un sentiment de goliciune, care va fi umplut cu demonii Abisului. 3. Exist o mangaiere pentru sfini chiar cand rul pare s triumfe peste tot, Dumnezeu continu s ofere siguran in Isus Hristos Luca 10 demonii nu au putere asupa celor mantuii. Cei care sunt credincioi pot clca peste scorpioni i erpi veninoi Rom. 8:35-39 aceasta este tema celei de a cincea trambie: chiar i in cele mai intunecate ore ale istoriei omenirii, lui Satan nu i se va permite s aibe nici o putere asupra acelora care umbl cu Hristos. Doamne, de atatea ori in via am simit chemrile lumii seculare, am simit puterea mass-mediei, am simit puterea atraciei. Te rugm Doamne ine-ne mintea aintit asupra finalului lumii acesteia. Ajut-ne s calculm preul dac ne aflm pe o cale ce nu permite dezvoltarea unei spiritualiti i umblri cu Tine. Ajut-ne s preuim Biblia, ghidul nostru spiritual. Ii mulumim pentru instruciunile ei i Te rugm ajut-ne s le traducem in via prin ascultate. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! XII. A asea i a aptea Tr bi Sunt cumva naiunile lumii mai maniate decat oricand in istorie? Oricum nu ar trebui s ne surprind. Aceast stare de lucruri devine parte a scenariului evenimentelor zilelor sfaritului. Doamne, pe msur ce continum studiul acestei pri dificile din trambie, Te rugm s fii cu noi. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 6 A asea Tr bi Apoc. 9:12-21 spectacolul groazei continu. Cea de a cincea

trambi atinge stadiul in care un numr semnificativ de oameni caut moartea. In cea de a asea trambi, unei treimi din umanitate i se implinete aceast dorin. Sunt cateva pasaje paralele la acesta in Apocalipsa Apoc. 7:1-4 ne prezint opusul a ceea ce se intampl in trambia a asea, unde cei 200 milioane de oameni sunt vzui ca un opus al poporului lui Dumnezeu de la 198 sfaritul timpului, oameni care sunt centrai pe eu, pe sine. In ambele pasaje sunt patru ingeri; in ambele pasaje ei sunt reinui de la a face ceva; in ambele pasaje avem comentariul: Am auzit numrul pare c a asea trambi ilustreaz aceeai perioad din istorie ca Apoc. 7 ultimii ani sau probabil ultimele luni inainte de sfarit. Apoc. 20:7-9 de asemenea o mulime imens adunat laolalt, adunat impotriva Noului Ierusalim la sfaritul mileniului. Avem o puternic paralel a unei aciuni militare globale, care nu trebuie neaprat s se desfoare in acelai timp istoric. Apoc. 16:13-16 probabil cea mai apropiat paralel adunarea pentru btlia de la Armaghedon ca in Apoc. 9:12-21 acestea sunt singurele locuri din Apocalipsa unde avem limbaj militar combinat cu imagini demonice i combinat cu imaginea raului Eufrat. Fr nici un fel de indoial, trambia a asea este paralel cu plaga a asea. Cu excepia vv. 20 i 21 din Apoc. 9, nu sunt aici aluzii semnificative la VT, dar sunt cateva ecouri. S urmrim cateva: v. 13 indiferent cat de teribile ar fi imaginile i scenele capitolului, altarul de aur al tmaierii, inc este avut in vedere. Inc e posibil ca oamenii s fie salvai. Inc e posibil ca vocea lui Isus s fie auzit, fr indoial, este vocea care se aude de la coarnele altarului. v. 14 ingerului al aselea i se spune s elibereze ingerii care rein vanturile. Pasajul este in contrast cu Apoc. 7, unde ingerii ineau vanturile aici ingerii inii sunt legai la raul Eufrat,

dar cand sunt eliberai, ajung la extremitile pmantului, ajung in cele patru coluri ale sale. In Apoc. 7 dezlegarea era a rului, in Apoc 9 rul este legat pan in momentul ales s i se dea drumul. Aici cei patru ingeri corespund de fapt vanturilor din Apoc. 7:1-3. Probabil c Apoc. 9, cea de a asea trambi, reprezint o etap ulterioar celei din Apoc 7:1-4 observm cum vanturile sunt eliberate cand forele distrugtoare mtur intregul pmant. Se pare c trambia a asea ilustreaz adunarea forelor satanice i trecerea lor la aciune cu puin timp inaintea sfaritului. In VT, raul Eufrat era considerat ca o grani a pmantului promis. Practic, Israel nu a ajuns niciodat pan la el. Teoretic, Palestina trebuia s se intind de la Nil, raul Egiptului in Sud, pan la raul Eufrat in nord, nord-est Gen. 15:18; Ios. 1:4. Rau Eufrat de asemenea este vzut uneori ca o ameninare, ca sursa i originea ameninrii Isa. 8:78 in acest scenariu, atacul asupra lui Israel este exprimat in limbajul unui rau care ii iese din matc. Pe toate vile i canalele el se prvlete amenintor peste Palestina, ajungand pan la gat. Este o referire la Ierusalim, singura cetate care nu capitulase in faa asirienilor in acel moment. V amintii cele trei simboluri ale apei in Biblie? Distructiv, curitoare i revigoratoare. Aici, apa are caracter distructiv. Raul Eufrat, un rau care iunund i distruge totul in calea lui. Indiferent ce se intampl in cea de a asea trambi, ea are la baz imaginile atacurilor care au avut loc asupra lui Israel in vremurile VT. Raul Eufrat i ingerii legai la el sunt limitai, ingrdii. Dar acum, aa cum Abisul este sursa demonilor care ies s chinuie pe oameni conform trambiei a cincea acum, raul Eufrat este sursa acestor hoarde demonice care ies s ucid a treia parte din omenire. v. 15 textul sun ca un divin pasiv, nu-i aa? Problema cu care ne confruntm aici este acest timp de pregtire erau inui, pregtii pentru ceasul, ziua, luna, anul... ; pregtii pentru

ce? Despre ce este vorba? Cuvantul pregtii in gr. se refer la un timp bine determinat cand aceti ingeri aveau s fie eliberai. Timpul acela anumit, avea s fie timpul sfaritului, care imi amintete de Dan. 11:40-45. O alt opiune, ar fi s vedem aceast perioad ca o serie de evenimente in timp, ca o profeie an-zi un an profetic, lun profetic..., dar aceasta nu reflect exact textul grecesc care sugereaz un timp specific, anumit i nu perioade, evenimente, etc. Dar, indiferent cum se inelege, ca secvene de evenimente, sau ca singur moment, timpul acesta este cel al sfaritului, timpul evenimentelor finale, chiar inainte de revenirea Domnului Hristos. 199 v. 16 limbaj similar cu Apoc. 5:11 i Dan. 7:10 200 milioane de 10.000 de ori 10.000; acesta este numrul celor de partea lui Satan, numrul otirii sale ei pot fi numrai numai la timpul sfaritului aceasta este ultima otire i btlia final a istoriei noastre milenare. Ei sunt contrapartea poporului lui Dumnezeu tot de la sfaritul timpului cei 144.000 i dup cum vom vedea in Apoc. 11 cei doi martori. Pe msur ce vom inainta in studiul Apocalipsei, vom vedea o intreag serie de paralelisme intre cei ri i poporul lui Dumnezeu. Am vzut aceasta pentru prima dat in a asea pecete. Cei ri cereau munilor i stancilor s cad peste ei. Prin contrast, avem pe cei neprihnii, simbolizai de cei 144.000 i marea gloat. In Apoc. 9, ii vedem din nou pe cei ri in numrul de 200 de milioane strangandu-se la chemarea trambielor in contrast cu Apoc. 10-11 unde sunt cei doi martori care trebuie s profetizeze din nou lumii. Acelai lucru se intampl in Apoc. 13 i 14 pe de o parte cei ri, reprezentai de fiarele care ies din mare i din pmant i pe de alt parte cei drepi simbolizai prin rmi, cei 144.000 i cei

trei ingeri i mesajul lor. Sunt o serie de perechi in Apocalipsa punand in contrast pe copiii lui Dumnezeu i pe oponenii lor. Foarte interesant de remarcat sunt referinele la cruce in aceste perechi. Am vzut c cei 200 de milioane din Apoc. 9, sunt o paralel a celor neprihnii, cei 144.000 din Apoc. 7. Apoi, cei doi martori din Apoc. 11 sunt o paralel la fiara din pmant din Apoc. 13. Iar i iar in Apocalipsa avem aceste paralele intre neprihnii pe de o parte i cei ri pe de alt parte. In Apocalipsa nu sunt distincii clare nici mcar intre bine i ru, dar uneori, pot fi fcute paralele intre forele lui Dumnezeu i ale Satanei. Motivul acestei distincii, este c inelciunea i contrafacerea este una dintre temele majore ale Apocalipsei. Ea ne avertizeaz c in ultimele zile ale pmantului dac nu cunoatem Cuvantul lui Dumnezeu va fi foarte uor s fim inelai de paralelele pe care le vom vedea. vv. 17-19 armata aceasta pare echipat dintr-un lac de foc: fum, foc, pucioas, iancint. Aceast imagine ne amintete de cap. 16:13 unde demonii ieeau din gura forelor lui Satan; aici demonii scot din gurile lor foc, fum i pucioas; pasajul ne aminteste de Apoc. 13 gura este cea care iese in eviden; cu ajutorul gurii, fiara rostete vorbe mari i trufae (hule) la adresa lui Dumneezu. In Apoc. 9, gura este sursa plgilor. Dar mai este o surs a plgilor i anume cozile. In v. 19 descoperim un lucru foarte interesant. Puterea forelor din cea de a cincea trambi, pe care am identificat-o ca fiind triumful secularismul, aceast putere este descris prin cuvantul coad. In trambia a asea, puterea principal i care este prima subliniat este gura, dar i coada este definit ca fiind o putere. Aparent, puterea plgii anterioare, dei trambia a cincea a incetat Apoc. 5:12 fr indoial, coada este incorporat i acestei plgi. Aceast plag este intr-un sens tot ce poate fi mai ru, o unire a puterii i forelor celor dou plgi; atat

gura cat i coada sunt in aciune impotriva poporului lui Dumnezeu in btlia final. Practic, indiferent ce vom face cu aceast trambi, ea adaug la rul pe care ea il aduce, rul celei anterioare, rul secularismului. In felul acesta, pare c secularizarea, intr-o form sau alta, va avea un rol pan la sfaritul timpului. El va fi folosit de puterile trambiei a asea pentru propria distrugere. In Apoc. 16 i 17 vom vedea mai clar acest lucru. vv. 20-21 avem aici aluzii la VT i in special la Dan. 5 cderea Babilonului este descris cderea Babilonului cu puin inainte de secarea Eufratului. Cu ocazia ospului lui Belaar, Daniel face referire la idoli de aur, argint, aram, piatr, etc. De asemenea avem aluzie i la Isaia 47:9, 12 vrjitoria ne amintete de asemenea de cderea Babilonului din Isa. 44-47. Eecul de a se poci, din vv. 20-21, anun incheierea perioadei de har. In ciuda acestei plgi teribile, in ciuda tuturor eforturilor lui Dumnezeu pe care le vedem in Apoc. 10 i 11, oamenii au ales s refuze mantuirea i prin atitudinea lor se aeaz in afara impriei lui Dumnezeu. 200 Aceast trambi, a asea, ne d imaginea strangerii pentru btlia de la Armaghedon. Ea dezvluie alunecarea cretintii in criza final. Babilonul cu puterea lui religioas este avut in vedere aici. Ce se intampl cu ateii? Pare c renasc. Dar cu comunitii? O nou infiarea? Da, se pare c toate aceste fore vor renate odat cu apropierea sfaritului; va fi o mare redeteptare mondial in domeniul religios. Dar este ceva cu totul nou, ceva care transcende tot ce a fost mai inainte, depind ce a fost vreodat in istorie. Va fi o micare cu adevrat mondial, global, care va lega impreun oameni dintre cele mai diverse credine. Va fi o unire religioas mondial. Babilonul final, va fi un amestec de eroare, opresiune, scepticism, ecumenism i secularism. Ce vor face oamenii lui Dumnezeu? Rspunsul este in cap. 10 i 11 unde sunt date cele mai clare

instruciuni din toat cartea cu privire la cum trebuie s triasc copiii lui Dumnezeu in timp ce o lume intreag se indreapt cu grbire spre criza final. Trim astzi intr-o lume dominat de secularism, dar deja se vede o micare inapoi ctre credin, dar nu neaprat cea cretin, nu in mod necesar o credin bazat pe evanghelie, pe un Aa st scris! Vom vedea in jurul nostru o inclinaie mai mare spre o via spiritual, mai mult apropiere de cele sacre de cum vedem astzi, dar nu aceasta este marea redeteptare a evangheliei. 7 A aptea Tr bi Apoc. 11:15-18 inainte de a citi textele i pentru a inelege trambia a aptea, vom citi Apoc. 10:5-7 marele text de referin din VT pentru acest pasaj, este Daniel 12:7. Apoc. 10 pare s spun c profeia din Daniel este in desfurare aici. Deut. 32:40 este introducerea la un jurmant al legmantului. Este acelai limbaj ca in Apoc. 10 care vrea s ne spun c va veni o vreme cand profeia lui Daniel va avea o implinire. Vine un timp al desigilrii profeiilor lui Daniel. In aparen, Apoc. 10 vorbete despre studiul profeiilor biblice la un nivel pe care nu l-a mai cunoscut vreodat. Dar in zilele ingerului al aptelea, altceva se intampl. Ne-am atepta ca ajungand la concluzia c timpul profetizat in Daniel a sosit, lumea ar trebui s se sfareasc, dar aici, in Apoc. 10 lucrurile par diferite. Da, ingerul spune c s-a sfarit, nu se mai acord nici un fel de timp, dar i acest dar este un adversativ foarte puternic in zilele celui de al aptelea inger, taina lui Dumnezeu se va sfari. In limbajul apocaliptic comlex al acestui pasaj, avem o aluzie la intarzierea celei de a doua veniri. Muli oameni in sec. XVIII-XIX s-au ateptat ca venirea lui Isus s fie aproape pentru c timpul profetizat in Daniel se sfarise. Totui nu a fost aa. i aici ni s-a spus c dei ingerul a spus gata, nu va mai fi timp, totui sfaritul nu va veni pan la vremea celui de al aptelea inger. Astfel, devine clar c a aptea

trambi ne duce la evenimentele finale, plasand aceste evenimente chiar in momentul absolut final al istroiei pmantului. i atunci cand ingerul al aptelea va suna din trambi, se va sfari taina lui Dumnezeu. Ce este taina lui Dumnezeu? Rom. 16:25-26 taina lui Dumnezeuu, este mesajul adus lumii de ctre El prin Isus Hristos Col. 1:25-28; Efes. 6:19. Ni se spune c chiar inainte de sunetul ultimei trambie, cea de a aptea, va fi o mare proclamare final a evangheliei va fi o proclamare in lumina profeiilor crii lui Daniel. In cap. 10 vom analiza mai detaliat acest aspect. Aceast proclamare final a evangheliei, corespunde cu Apoc. 14:6-7, unde un inger puternic zboar prin mijlocul cerului proclamand aceast evanghelie venic oamenilor care triesc pe pmant. Descoperim aici, faptul c exact cand aceast trambi, cea de a asea, se incheie, poporul lui Dumnezeu este chemat s proclame evanghelia pentru ultima dat pe acest pmant. In timp ce cei ri se pregtesc pentru Armaghedon, copiii lui Dumnezeu predic evanghelia mantuirii. Proclamarea evangheliei duce la incheierea timpului, chiar inainte ca cel de al aptelea inger s sune din trambi. Ca atare, sunetul trambiei a aptea, va insemna inchiderea perioadei de har i declanarea unor evenimente finale ireversibile. Aceast evanghelie a fost vestit prin profei Amos 3:7-8 i alte locuri. Exist un accent profetic puternic in spatele aciunii de proclamare. 201 Evanghelia a fost vestit 2000 de ani, dar in ultimele zile ale istoriei pmantului va fi un accent special pe profeia biblic in vestirea evangheliei. De aceea i ascultai acest mesaj acum. De aceea conteaz s studiem cartea Apocalipsei, pentru c in ultimele zile ale istoriei, evanghelia va fi transmis prin intermediul profeiei, aa cum nu s-a fcut niciodat mai inainte. S ne intoarcem acum la cea de a aptea trambi Apoc. 11:15-18 trambia a aptea,

reprezint consumarea tuturor lucrurilor; trambia a aptea reprezint venirea impriei pentru care s-au rugat atatea generaii de credincioi Vin impria Ta! v. 18 sunetul trambiei nu produce cea de a doua venire; exist o perioad de timp intre incheierea harului i sfarit o perioad intre proclamarea final a evangheliei i revenirea Domnului Isus; o perioad de mare stramtorare care va marca sfaritul naiunile sunt maniate. Nu vi se pare c astfel sunt naiunile astzi? Mai maniate ca niciodat? Da, tiu c este o aa numit Nou Ordine Mondial, c intr-un fel naiunile se strduiesc s aduc pacea in Irlanda, Bosnia, Somalia, poate i in Orientul Mojlociu i totui, cat de uor se poate observa cum violena fierbe sub acest acopermant. Biblia ne spune c puin inainte de sfarit, va fi o vreme de mare stramtorare cum nu s-a mai vzut niciodat inainte, un timp cand mania lui Dumnezeu se va manifesta. Va fi o vreme a judecii, cu recompense pentru cei drepi i pedepse pentru cei ri. Naiunile sunt maniate pentru c se opun prelurii impriei de ctre Dumnezeu. Expresia Naiunile sunt maniate, este o referire la btlia de la Armaghedon. Vom descoperri acest aspect in studiile viitoare. Trambia a aptea acoper ultimele luni ale istoriei pmantului. Ea ofer in esen o pregustare a biruinei finale a lui Dumnezeu. Cel de al treilea vai, reprezint tot ceea ce va urma s fie prezentat in cartea Apocalipsei; el este suma i esena a toate plgile, a toat mania naiunilor lumii, a tuturor comploturilor pe care le vom studia in continuare. Cea de a aptea trambi ne ofer cu linguria o pregustare a evenimentelor finale. Lecii spirituale: 1. Faptul c ceva este religios, nu inseamn neaprat c este i corect, c aduce un bneficiu spiritual, sau c-L onoreaz pe Dumnezeu. Cartea Apocalipsei prezice c in zilele finale

ale istoriei noastre, va exista o mare explozie de religie, o mare redeteptare a credinei i vieii spirituale, dar nu va fi nici corect doctrinar, nici benefic sufletului i nici nu-L va onora pe Dumnezeu. De aceea am spus c nu tot ce pare religios trebuie s produc ataamentul nostru. 2. Evanghelia nu va fi disponibil la nesfarit, va veni un moment cand harul se va incheia pentru tot pmantul i nu vom ti exact cand va fi momentul acesta. Acum este ziua salvrii, timpul pentru decizii corecte. 3. Timpul recompensei, rsplatei vine cu aspectele lui pozitive i negative; va fi un timp al aezrii pentru totdeauna a adevrului in Univers. Un profesor vorbea in public unor oameni care ii pierduser credina in Biblie; nu o mai citeau, nu mai credeau c ea are rspunuri la problematica complex a vieii postmoderne; profesorul a protestat impotriva unei astfel de atitudini intr-un mod interesant; el a spus: Dac nu exist astfel de lucruri, precum invierea, sau judecata, atunci nu poate fi nici dreptate pe pmant. Nu conteaz cum colorezi aceast lume nedreapt pentru tine personal, dar lucrurile sunt incorecte. Dumnezeu este inc in control, dar trim intr-o lume nedreapt intr-o lume in care lucrurile ar trebui s fie altfel. i dac viaa aceasta este aa cum este, atunci nu ar exista dreptate nici in Univers. Dar invierea, judecata, ne spun c lucrurile nu sunt aa pentru c aa sunt ele, ci c intr-o zi Dumnezeu va aeza toate lucrurile intr-o ordine i perfeciune ca la inceput. i despre aceasta ne spune ultima trambi. Ea spune c Dumneeu va veni s fac plile, s plteasc tuturor dup faptele lor i s fac dreptate pe pmant i in Univers. Acestea nu sunt 202 vizibile acum ochiului uman a face fa valului de ru pare o iluzie, o lupt pierdut deja, dar Dumnezeu este deja angajat in aceast aciune: pe de o parte de a sprijini pe cei ce vor s lupte

contra rului, de cealalt parte s lase pe cei ri s suporte consecinele faptelor lor; iar la sfarit, El va restabili totul pe acest pmant i in Univers. Ca o concluzie, cap. 6-9 sunt cele mai dificile i cele mai aride din punct de vedere spiritual din toat Apocalipsa, deoarece, ele se concentreaz in mod special asupra aspectelor cu caracter negativ. Ele se ocup cu marile micri ale naiunilor i cu marile curente ale istoriei lumii; ele nu se ocup atat de mult cu aspecte personale, cu viaa spiritual individual, aa cum au fcut-o cap. 2 i 3 i aa cum vom gsi i in a doua jumtate a Apocalipsei. Dar s nu v descurajai cap. 10 i 11 sunt extraordinare din punctul de vedere al vieii i experienei spirituale individuale, deoarece ele trateaz modul in care copiii lui Dumnezeu trebuie s triasc in timpul acestor zile ale sfaritului. In Apoc. 12-20 vom descoperi marea btlie final dintre bine i ru i evenimente pe care acum le trim vor deveni i mai clar inelese prin prisma acestor mesaje apocaliptice. Vom incheia cu o pregustare din ceea ce va fi viaa venic Apoc. 21-22. Aa c dac ai supravieuit prin acest deert, uscat i ciudat, dar totui plin de insemntate pentru experiena cunoaterii timpului i evenimentelor sfaritului, vei descoperi c ceea ce urmeaz este de-a dreptul fascinant, extraordinar, contribuind la intrirea i innobilarea credinei personale. Doamne, acum cand incheiem aceast serie de prezentri, Ii mulumim pentru cluzirea Ta de-a lungul lor. Fii cu noi i inal-ne inimile spre Tine i ajut-ne s ne decidem s stm fermi in experienele care vor marca sfaritul timpului. Ii mulumim pentru Isus, pentru evanghelie i Te iubim in Numele lui Isus, Amin! D. AVANS ND CTRE CRIZA FINAL

I. Cele apte Tunete i Finalul Evangheliei tim c nu putem preciza timpul exact al revenirii Domnului Isus, dar putem ti cumva unde ne aflm in istorie? Doamne, stm in faa altor provocri ale Apocalipsei. Te rugm s fii cu noi intr-un mod special. Vom aborda pasaje dificile, dar foarte importante pentru noi. Ne vom concentra asupra lui Isus i a evangheliei i Te rugm s ne dai inelepciune nu doar s inelegem, dar i s aplicm cele invate in viaa de toate zilele. Te rugm in Numele lui Isus, Amin! In aceast parte ne vom concentra atenia asupra cap. 10-16 i accentul va fi pus pe evenimentele finale ale istoriei pmantului; desigur vor fi aspecte care vor viza istoria cretin intr-un fel sau altul, alte pasaje care vorbesc despre revenire ca eveniment, dar concentrarea maxim va fi pe criza care va cuprinde lumea in timpul din urm. Consider c este extrem de important s inelegem aceast parte, pentru c personal, cred c trim in preajma acestui timp i practic asta trebuie s i demonstrm in acest pasaj din Apocalipsa, pasaj care a fascinat cercettori de-a lungul anilor. In mod cinstit, pentru mine, Apoc. 10 i 11 au cerut foarte mult timp de pregtire pentru prezentare, dar cred c a meritat efortul. S incepem: Apoc. 10 cum se potrivete cu contextul general al Apocalipsei? Este ca un fel de interludiu intre cele apte trambie. Dac v amintii, a aptea trambi este separat de a asea de 203 dou capitole Apoc. 10 i Apoc. 11:1-13. Coninutul acestor dou capitole, este diferit fa de restul materialului despre trambie; deodat, acele judeci teribile, sau evenimente catastrofice in lumea natural, sau conflicte sangeroase, inceteaz; deodat un alt fel de prezentare incepe: sunt profeii despre i experiene ale poporului lui Dumnezeu. De aceea se numete interludiu

intre trambie, sau ceva care intr-un fel este altfel decat pan acum. Ceva similar am vzut in cap. 7 unde a asea pecete se termin in cap. 6, iar a aptea incepe in cap. 8. Cap. 7 funcioneaz tot ca un interludiu, rspunzand la intrebrile din cap. 6:17. Interludiile par s se concentreze asupra celor drepi, s ofere o privelite a experienei lor, practic a experienelor Bisericii in vremea sfaritului, chiar inainte ca Isus s revin. Intrebarea este dac mateialul din cap. 10 i 11 are legtur cu cele ase trambie, sau este ceva cu totul diferit, care trebuie ineles separat de trambie? Cred c putem rspunde la aceast intrebare cu un grad mare de siguran, aa c v invit s deschidei la Apoc. 9:12 primul vai reprezint evenimentele menionate in trambia a cincea cap. 9:1-11. Astfel, al doilea vai incepe cu v. 13 unde se menioneaz inceperea evenimentelor trambiei a asea. S vedem ce ne spune i Apoc. 11:14 al treilea vai. Devine evident c aceti doi conectori, aceste dou capete de pod, arat c Apoc. 10 i 11 sunt vzute ca pri din trambia a asea, ele sunt in legtur cu materialul i evenimentele trambiei a asea. Aa cum Apoc. 7 rspunsese acelei intrebri decisive din pecetea a asea, tot aa cap. 10 i 11 sunt parte a celei de a asea trambi i a evenimentelor ei. Aadar, suntem la un moment de rscruce din istorie cand ingerii de la raul Eufrat sunt eliberai. Este timpul cand sigilarea poate avea loc, cele patru vanturi fiind inute in frau Apoc. 7:1-3. Este timpul pentru strangerea pentru marea btlie de la Armaghedon am vzut deja paralela cu acest pasaj din Apoc. 16; este timpul chiar dinaintea incheierii harului Apoc. 10:7. Este clar c aceste dou capitole prezint imagini ale evenimentelor sfaritului. Este imaginea celor drepi, a experienei celor neprihnii, trind in vremea sfaritului in paralel cu cei ri, descrii in Apoc. 9:13-21 unde sunt vzute forele satanice pregtindu-se pentru conflictul final.

In cap. 10 i 11 Il vedem pe Dumnezeu pregtind un popor care s contraatace aceste fore demonice i cum s rspund la ameninrile din cap. 9:13-21. Cap. 10 prezint o imagine a poporului lui Dumneezu in situaia de a face fa evenimentelor zilelor sfaritului. Cap. 10:1-2 sincer vorbind, nu se poate lua o astfel de descriere total literal. Sunt prea multe lucruri aici care ridic intrebri i cer un rspuns. Un alt inger puternic se pare c nu este unul dintre ingerii cu trambie, nici cel cu trambia a asea, ci un alt inger; dei materialul, aa cum am menionat face parte din cea de a asea trambi, ingerul acesta este unul cu totul strin de ceea ce a fost pan acum i aceasta pentru c misiunea lui este cu totul diferit aici. Ingerul celei de-a asea trambi are de-a face cu haoardele lui Satana acestea sunt cele care apar cand el sun din trambi. Dac o alt misiune este avut in vedere, atunci care este aceasta? Observm c sunt multe paralele la Fiul Omului din Apoc. 1. Ne mai amintim de apariia lui Isus ca Fiu al Omului pe Patmos in Apoc. 1:12-20. In cap. 10 avem imaginea unui inger imbrcat intr-un nor; in 1:7 Isus este vzut ca Unul care vine pe nori; in Apoc. 14:14 Fiul Omului vine invelit in nori ingerul din cap. 10 este imbrcat cu o hain de nori sunt paralele puternice intre cele dou pasaje. Faa ingerului este ca soarele faa lui Isus este descris ca soarele in cap. 1:16; picioarele ingerului sunt ca stalpi de foc picioarele lui Isus sunt descrise ca arama ars in foc cap. 1:15; in original, cuvantul pentru picioare i tlpile picioarelor este acelai. Dac citim Apocalipsa in greac, vom avea plcuta surpriz de a descoperi c acel inger puternic din cap. 10, evident, este aceeai persoan cu cea care i-a aprut lui Ioan in cap. 1. Atunci inseamn c acest inger mre este Isus Insui? Se pare c da! Sunt i alte dovezi pe care le vom lua in 204 consideraie. Foarte mult din simbolismul acestor dou versete, este un simbolism divin. In VT

Yahweh era Cel care fcea din nori carul Su Ps. 104:3; El era Cel care aprea intr-un stalp de nor in pustie Exod 13:21-22; i El era Cel care conducea carul ceresc Ezech. 1:7, 28. Figura divin din Daniel, are o descriere similar Dan. 10:5-6. Interesant este i faptul c dac citim despre evenimentul schimbrii la fa a lui Isus, din Mat. 17:2, descoperim aceeai similitudine de imagini descrierea de aici, este foarte asemntoare cu cea din Apoc. 10. Devine tot mai clar c apariia i infiarea ingerului din Apoc. 10 pare a fi una a lui Isus transfigurat, preschimbat singura ocazie in care ucenicii Lui L-au vzut pe pmant, aa cum este (arat) El in slava cereasc. In final, curcubeul din cap. 10 ne amintete de Apoc. 4:3 unde avem un curcubeu care inconjoar tronul. Prin urmare, ingerul puternic este Isus, sau cel puin o reprezentare a ceea ce inseamn autoritatea Lui in slujirea pe care El o face pentru aceast planet. Orice ar avea loc in legtur cu lucrarea i misiunea acestui inger maiestos in Apoc. 10 i 11, autoritatea vine direct de la Isus. Isus este Cel care controleaz i acioneaz. El este Cel care are toat autoritatea, capacitatea i puterea de a decide. Un inger puternic, cu un sul i vorbind cu voce puternic (v. 3), ne amintete de asemenea de Apoc. 5 acolo, un inger puternic a strigat: Cine e vrednic s ia sulul i s-i deschid peceile? i ceea ce descoperim in Apoc. 5, este faptul c singurul vrednic a fost Isus, Mielul, Cel care a inut sulul in mainile Sale unul sigilat. Ingerul puternic din Apoc. 10 ine de asemenea, ca i Isus un sul, sau o crticic, dar aici sulul este deschis. Am observat expresii precum: picioare ca nite stalpi, foc, curcubeu, etc. Aceste imagini de asemenea ne amintesc de experiena Potopului, a Exodului i de legmantul VT. Este o descriere fascinant acest inger ne amintete de descrierile cereti din cartea Apocalipsei, ne

amintesc de Isus, de Yahweh din VT i ne amintesc de marile acte ale lui Dumnezeu precum Potopul, Exodul, sau intemeierea unui legmant pe Muntele Sinai. Prin aluzia la mari momente din VT, este clar c ceva extraordinar urmeaz s se intample. S ne intoarcem la sul, sau crticic ce este aceast crticic? Se spune in text c era deschis in mana ingerului aceast traducere era deschis, este o incercare de a spune ceea ce in gr. este un pasiv perfect, adic, fusese deschis. Ingerul nu deschide crticica sub privirile noastre, procedura aceasta a avut loc in Apoc. 6, unde Isus este vzut deschizand cartea, rupandu-i peceile. Aceast carte este deja deschis cand Ingerul ii apare lui Ioan. Ar putea fi aceeai carte din Apoc. 5? Ar putea insemna aceasta c pecetea a aptea a fost deja rupt, iar Cartea este acum deschis privirilor tuturor? Ar putea fi aceasta o dscoperire a coninutului acelei crticele? Majoritatea cercettorilor ar spune NU! Motivul? In greac, cuvantul carte din cap. 10 este diferit fa de cel din cap. 5. In Apoc. 5, cuvantul pentru Carte este biblion, in timp ce pentru cea din cap. 10 cuvantul este bibloridion. Chiar dac sunt diferite, sun asemntor, pare a fi o legtur intre ele. Amandou sunt de fapt diminutive, insemnand nite cri mici, sau crticele. Este ca i cum te-ai adresa unor copii i le vorbeti in diminutive; de exemplu, nu spui: D-mi mana, ci d-mi manua. Cam aceasta se intampl aici. Pentru carte, in gr. este folosit cuvantul biblos. Celelalte dou expresii sunt diminutive ale sale. Ins, chiar dac observaiile cercettorilor par pertinente, s-ar putea totui ca acest lucru s nu fie chiar semnificativ in Apocalipsa. Dac s-ar urmri cu atenie in Apocalipsa folosirea celor trei cuvinte: biblos, biblion i bibloridion, s-ar observa c Ioan nu are un tipar anume de folosire a lor. El poate folosi de exemplu biblos i biblion pentru Cartea Vieii. In Apoc. 20:12 cartea vieii este biblion, in timp ce in 20:15 este biblos. Probabil c Ioan n-a fost concentrat pe o distincie clar intre cele

dou care s fie carte i care s fie crticic. Se pare c nu a contat pentru el, ceea ce inseamn c este foarte posibil ca aceast crticic-sul din mana ingerului s fie aceeai cu Cartea-sul din 205 cap. 5. Dar ceea ce este i mai important este faptul c aceeai carte numit in v. 2 bibloridion, este numit in v. 8 biblion. Inelegem astfel c Ioan nu are o consecven in folosirea acestor expresii i nu le folosete pentru a face vreo diferen pe care cititorul ar trebui neaprat s o ia in seam. Ca atare nu putem determina din folosirea cuvintelor dac aceast crticic din cap. 10 este aceeai carte din cap. 5, sau este una diferit. A sugera c paralelele puternice dintre cap. 5 i cap. 10 ne indic identitatea sulurilor i ne determin s considerm c cele dou, sunt de fapt una i aceeai carte, unul i acelai sul, cel pe care Mielul il inea in mana Sa. Ceea ce vom vedea aici, in Apoc. 10, va avea ceva de-a face cu coninutul acelui sul, coninut decisiv, hotrator pentru istoria uman. Coninutul acelei cri, deschiderea ei, este totul pentru Univers. Poate acum inelegem mai bine motivul pentru care Ioan plangea pentru c nu se gsea nimeni s-l deschid, pentru c chiar dac nici el nu-i cunotea coninutul, a simit imediat importana lui pentru omenire i nu numai. i de asemenea vom inelege ce a cauzat acea explozie de bucurie atunci cand Mielul a luat Cartea in mainile Sale. Astfel, se pare c Apoc. 10 va fi descoperirea unei poriuni din acel sul, descoperire care se aplic evenimentelor finale ale istoriei umane. In final, pare c acest inger este suficient de mare pentru a avea un picior pe pmant i cellalt pe mare. Aceasta sugereaz majoritii comentatorilor c mesajul ingerului este unul global, un mesaj pentru oricine i oriunde. vv. 3-4 ingerul a strigat cu voce tare, care prea ca rgetul unui leu in Apoc. 5 Isus

este Leul; i prima fptur vie de asemenea are glasul ca de leu, iar cand se face auzit, vocea ei pare ca de tunet Apoc. 6:1. Avem cateva legturi aici: Isus vorbete ca un leu, vocea Lui pare ca bubuitul tunetului. In VT, leul era adesea folosit ca simbol pentru Yahweh El apare ca un leu atunci cand e vorba de restaurarea poporului Su i scoaterea din mainile vrmailor Osea 11:10; Ier. 25:30; ca un leu El vine s judece poporul Amos 1:2; 3:7-8. Acest concept al lui Yahweh ca un leu, este folosit chiar in contextul profeiei. In Amos 3:7-8, Yahweh vorbind ca un leu, este asociat cu darul profeiei. Indiferent ce se intampl in vv. 3 i 4 din Apoc. 10, va fi ceva in legtur cu profeia i practic aceasta vom descoperi pe msur ce vom avansa in studiu. Cele apte tunete acesta este pare singurul concept misterios in toat cartea Apocalipsei, deoarece, orice ar fi ele, nu s-a scris ce au spus. Tunetul este asociat cu tronul lui Dumnezeu in Apoc. 4:5; este asociat cu Sanctuarul ceresc Apoc. 8:3-5; 11:19; 16:17-18. Astfel, tunetul este menionat adesea in Biblie i intotdeauna este in asociere cu prezena direct a lui Dumnezeu. Ni se d impresia c cele apte tunete, ilustreaz o teofanie, cuvantul gr. pentru apariia lui Dumnezeu. Textul de referin din VT, este Ps. 23:3-9 unde avem o descriere a unei furtuni cu fulgere i tunete, furtun care este descris in termeni ca Vocea Domnului voce de tunet. i totodat sunt artate i consecinele vorbirii Sale prin realizarea de lucruri atotputernice, venite in cazul de fa peste Liban. Tunetul pare s ne reaminteasc de marile acte i lucrri ale lui Dumnezeu. Atunci cand Dumnezeu vorbete i acioneaz in baza atotputerniciei Sale, atunci tunetul este modalitatea de a descrie modul lui Dumnezeu de a aciona. S mergem i la Iov 37:5. Intorcandu-ne la Apoc. 10, cele apte tunete, care sunt baza acelor aciuni ale lui Dumnezeu care

sunt in primul rand decisive, dar in al doilea rand nu pot fi inelese fr descoperire din partea Lui Amos 3:7-8. Aceast combinaie de tunete i voce ca de leu, ne descriu marile aciuni ale lui Dumnezeu, dar acestea sunt puse in relaie cu profeia. i pe msur ce vom avansa in cap. 10 vom vedea aceast relaie mult mai clar. Un ultim text i care este foarte interesant in relaie cu Apoc. 10 Ioan 12:28-30 in aceast situaie unic cand Dumnezeu Tatl a vorbit lui Isus, vocea Lui a fost ca de tunet tunetul este vocea lui Dumnezeu; Dumnezeu a tunat in urechile locuitorilor Ierusalimului chiar inainte de cruce. In acest context, vocea lui Dumnezeu din Apoc. 206 10 se aude chiar inainte de a doua venie a lui Isus, dup cum vom vedea. Aa cum s-a intamplat in Ioan 12, tot la fel avem un glas din ceruri v. 4 un glas care spune: Nu scrie ce au spus cele apte tunete aceast voce nu era a ingerului puternic, este un alt glas, diferit de al su; s fi fost glasul Tatlui? Am vzut cum in Biblie, glasul lui Dumnezeu este intotdeaua asociat cu tunetul. Glasul din cer a cerut sigilarea, sau pecetluirea mesajului tunetelor. Conceptul de pecetluire ne amitete de Dan. 8:26 i 12:4, 9 se spune c aceast ultim parte a crii lui Daniel trebuie s fie pecetluit, sigilat; ea nu avea s fie ineleas decat la vremea sfaritului. Dar sigilarea din Daniel este diferit de cea din Apocalipsa. S privim Apoc. 22:10 mesajul lui Daniel trebuia sigilat pan la vremea sfaritului, dar in Apocalipsa, un astfel de mesaj este unic; in Apocalipsa, lui Ioan intotdeauna i se poruncete s scrie; in mod permannent i se spune s nu pecetluiasc pentru c vremea este aproape. Este evident atunci c cele apte tunete, au de-a face cu ceva ce este dincolo de lumea i timpul lui Ioan. Nu tot ce era transmis lui Ioan in Apocalipsa era aproape, dar diferena dintre Apocalipsa i ultima parte a crii lui Daniel, este c ceea ce e scris in Apoclipsa avea semnificaie, un ineles pentru cititorii sec. I. Nu era nevoie s se inchid

cartea i s se spun: Aceasta este pentru vremea sfaritului, nimeni nu are nevoie s ineleleag acum totul avea semnificaie, ineles pentru cititorii Apocalipsei, dar aceast poriune avea dea face cu evenimente care urmau in viitor fa de zilele lui Ioan i ale cititorilor si. vv. 5-7 am analizat pasajul in contextul celei de a aptea trambi, dar acum vom face o analiz i mai profund a lui. Avem aici o aluzie puternic la Dan. 12:4-7. Sunt cateva paralele intre aceste dou pasaje; mai intai, se spune Pecetluiete cartea pan la vremea sfaritului vedem pe cineva stand de o parte i de alta a malurilor raului. Tot aici este intrebarea: Cat timp va mai fi?; avem apoi ridicarea mainii spre cer i jurmantul pe Numele Celui care triete venic; avem apoi conceptul perioadei de timp numit: o veme, vremi i a jumtate de vreme, luat prin cmparaie cu nici o intarziere, din Apoc. 10:6. Se pare c acest pasaj era in minea lui Ioan cand a scris acest pasaj din Apocalipsa. Care este obiectivul acestei aluzii? De ce ar vrea autorul Apocalipsei s ne indice pasajul din Daniel 12 in timp ce citim Apoc. 10? Rostul cap. 10 din Apocalipsa, pare s fie acela de a spune c profeiile lui Daniel, s-au implinit. In gr., practic nu se spune c nu va mai fi ntrziere, ci acel timp cronos (cronologie) nu va mai fi; nu va mai fi timp. Timpul pe care il are Ioan in minte este timpul din Daniel timpul celor trei vremi i jumtate, timpul celor 2300 de seri i diminei Dan. 8:14. Exist un numr de profeii legate de timp in cartea lui Daniel care privesc timpului sfaritului, care ne conduc ctre timpul revenirii Mantuitorului. Observm c Dan. 12 rspunde la patru intrebri care se ridic prima dat din cap. 8:13. (Dan. 8:9-14 poate fi un studiu extraordinar prin care se poate inelege mai bine Apoc. 10). Dar mcar in scurt s ne ocupm de Dan. 8:13-14 v. 13 scoate in eviden patru aspecte: jertfa zilnic, revolta care a dus la pustiire, Sanctuarul clcat in picioare i otirea umilit. Imediat

apare intrebarea: Cat timp va trece pan ce aceste lucruri vor fi restabilite? La aceste intrebri rspunde Dan. 12, care ne indic anumite evenimente i anume: in v. 11 se vorbete de jertfa necurmat i de revolta care a adus pustiirea; in vv. 7 i 10 se vorbete despre Sanctuar i despre otirea clcat in picioare. Iar in vv. 7 i 11 se ridic intrebarea: Cat vor dura lucrurile acestea? Cartea lui Daniel indic pregnant spre un punct anumit din istorie, numit aici timp al sfaritului, iar Apoc. 10 ne arat c acest timp a venit, acel cronos s-a incheiat odat cu evenimentele pe care el le descrie. Timpul s-a incheiat, iar Dumnezeu este pe punctul s-i rzbune poporul i s-l elibereze de pe acest pmant. Astfel cheia cap. 10 este c cea de a asea trambi reflect timpul sfaritului, timpul evenimentelor finale ale istoriei pmantului. Nu tim exact cand va vei Isus, dar putem ti, pe baza profeiilor din Daniel, cand a venit timpul 207 sfaritului i noi trim in el, pentru c toate profeiile lui Daniel s-au incheiat. Timpul acesta, pe care-l declar ngerul cu jurmnt solemn nu este sfritul istoriei lumii acesteia nici al timpului de har, ci al timpului profetic, care trebuie s precead a doua venire a Domnului nostru. Adic, poporul nu va mai avea o alt solie cu privire la un timp definit. Dup aceast perioad de timp, care se ntinde de la 1842 la 1844, nu poate fi nici o trasare precis de timp profetic. Cel mai lung lan profetic se ntinde pn n toamna anului 1844 Comentarii A.Z.. vol. 7, p. 971. Toi cercetrorii sec. XIX au vzut c profeia din Daniel se incheia undeva in jurul lui 1844 i au tras concluzia c atunci trebuia s vin Isus. i pentru c au descoperit lucrul acesta, in mod normal i-au pus problema revenirii Domnului Isus in anul 1844. Dar au greit pentru c au trecut cu vederea un singur cuvant, sau mai bine zis o conjuncie de la inceputul v. 7 din Apoc. 10 ci, sau dar aceast conjuncie in gr. este un puternic adversativ, chiar mai puternic decat romanescul ci, sau dar. Da intr-adevr timpul profetic s-a incheiat, nu va mai

fi un alt timp profetic dincolo de 1844, Dar Isus va veni in zilele celui de al aptelea inger, nu in cele ale celui de al aselea. Doar cand cel de al aptele inger va suna din trambi, taina lui Dumnezeu se va incheia. Aici, in Apoc. 10 ni se spune c profeiile lui Daniel, nu indicau spre sfaritul lumii, ci spre inceputul timpului sfaritului. Acest timp al sfaritului incepe in momentul in care profeiile lui Daniel se termin, undeva in jurul anului 1844 i se incheie odat cu a doua venire a lui Isus. Astzi noi trim intre timpuri; trim intre timpul in care profeiile lui Daniel s-au incheiat i timpul de har care ne duce spre evenimentele finale ale istoriei i care vor culmina cu evenimentul glorios al celei de a doua veniri a lui Isus pe pmantul nostru. Care este scopul acestei perioade de timp? Pentru a oferi posibiliatea ca lumea intreag s fie pregtit pentru ultima i finala predicare a evangheliei i despre aceasta ne vorbesc cap. 10 i 11 din Apoc. 10; i de aceea sunt numite ele un interludiu. Chiar acum trim intre Nu va mai fi zbav, intarziere i al aptelea va suna din trambia lui. Inc odat, dei nu putem preciza exact timpul revenirii Domnului pe nori, totui din schiele profetice, inelegem c ne aflm in ultima er a istoriei pmantului 1844 a doua venire. De aici i pan la sfaritul crii, aceast ultim er este in centrul ateniei lui Ioan. Lecii spirituale: 1. A tri in vremea sfariului, este o chestiune foarte serioas. Dac am realiza c ne aflm in faza final, terminal a istoriei acestui pmant, atunci deciziile noastre in toate domeniile vieii ar cpta mult mai mult importan. Nu mai e timp de amanat. Nu mai este timp pentru nimicuri i lucruri nesemnificative. Nimeni nu tie cand va veni Isus, dar cu toii tim cand am intrat in ultima faz a istoriei acestei planete, iar revenirea Lui devine iminent i pe msur ce avansm in timp, tot mai aproape. 2. Dumnezeu intotdeauna a vorbit despre sfarit ca fiind aproape. In cartea Apocalipsei

Ioan este avertizat s nu sigileze nimic pentru c timpul este aproape. i este spre binele nostru c a fcut astfel, pentru c in felul acesta fiecare generaie a fost pregtit pentru poteniala Lui intoarcere, avand toate oportunitile de a lua decizii corecte, inelepte. Dar Cuvantul lui Dumnezeu, are intotdeauna in smana lui taine i mai adanci, care cheam la o cercetare i mai profund pe msur ce timpul trece. Pentru gandirea ucenicilor, crucea i invierea era considerate evenimente ale sfaritului, motiv pentru care au venit la Isus intrebandu-L dac nu cumva avea de gand s-i stabileasc impria Fapte 1. Rspunsul lui Isus a fost un Nu categoric; mai intai trebuia predicat lumii evanghelia. Ucenicii au pierdut astfel amnuntul c dup primul advent, va mai fi o perioad de timp. La fel s-a intamplat i cu mileriii in sec. XIX, care au omis acea simpl conjuncie dar din Apoc. 10:7, considerand c sfaritul profeiilor lui Daniel, inseamn in acelai timp sfaritul lumii. Observm ins c Dumnezeu nu a fost luat prin surprindere de 208 evenimente, ci El avea deja pregtit in planul Su cel venic, o perioad special de proclamare profetic a evengheliei. 3. Isus Insui, este sursa acestui mesaj final. Fr indoial, c uneori simim frustrare in timp ce studiem profeiile; in timpul studiului despre trambie am simit parc grozvia unor evenimente descrise in detaliu, care parc uneori ne-au obosit. Dar acum suntem incurajai: in zilele din urm, profeiile aveau s fie mai bine inelese, iar mesajul evangheliei urma s devin mai clar in contextul profetic. Iar motivul pentru aceasta, este c descoperirea vine direct de la Isus. Cand predicm evanghelia in context profetic, imbrcat in hain profetic, vom predica exact acel mesaj pe care Isus vrea ca noi s-l predicm lumii de astzi. Doamne, trim un simmant al unui destin mre. Realizm c trim timpuri

importante i c provocri mari stau in faa noastr i anume de a proclama Cuvantul Tu lumii. Te rugm s ne dai inelepciune i putere s lucrm impreun cu tine in implinirea acestei misiuni importante. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! II. Sulul i Templul Dac Dumnezeu deine controlul total in Univers, ce inseamn s spui c El intarzie? Doamne, acum cand stm in faa unui alt studiu, invitm prezena Ta intr-o msur special. Ofer-ne o inelegere clar in contextul harului Tu. Te rugm in Numele lui Isus, Amin! Vom urmri in aceast prelegere evenimentele din cap. 10:8-11:2. A vrea s v reamintesc, pentru c pare o intrerupere ciudat in felul acesta, pentru c imprirea pe capitole i versete nu este una inspirat, ci este rezultatul muncii unor oameni dup ce Biblia a fost scris, i care au ales calea aceasta spre uurarea folosirii Bibliei. Dar uneori, finalul capitolelor vine intrun fel care de fapt mai degrab ne impiedic inelegerea decat ne-o uureaz. Vom vedea aici c este o legtur foarte srans intre ceea ce se intampl in Apoc. 10:8-11 i primele dou versete din cap. 11. In vv. 8-11 avem o descriere interesant: crticica pe care ingerul o inea in man, este oferit lui Ioan ca mancare; are un gust foarte bun, dar il las cu dureri de stomac. Acest glas din cer ne amintete de cel din v. 4; acesta nu este glasul ingerului puternic, ci este unul venit direct din cer, glas care-i spune lui Ioan s ia crticica i s-o mnance. In acest proces, Ioan gsete c gustul este unul deosebit, dar c odat ajuns in stomac, ii provoac o amrciune teribil. i in timp se Ioan se stramb de amrciunea din stomac, i se spune c trebuie s proroceasc din

nou. Acest concept de a lua i a manca cartea, de a descoperi cat de dulce este in gur i cat de amar este experiena ulterioar comsumrii ei, nu il gsim aici pentru prima oar, ci mult mai devreme, in cartea lui Ezechiel. S citim Ezech. 2:8-3:3 este foarte clar c acesta este pasajul la care se face aluzie in Apoc. 10. Mesajul lui Ezechiel a fost unul dulce, nu este vreo menionare cu privire la amrciunea produs in stomac, dar reacia oamenilor nu a fost deloc dulce. Ei l-au respins, pe el ca profet i mesajul su, astfel c amrciunea lui a fost una spiritual i nu fizic. Fr indoial c i in Apocalipsa este aceeai idee: de amrciune i tristee spiritual. Este important de adugat c in Ezechiel, mesajul este ctre casa lui Iuda, care a intors spatele lui Dumnezeu, in timp ce in Apoc. 10 mesajul este ctre naiuni, ctre neamuri. Astfel sunt paralele intre cele dou pasaje dar sunt i diferene. Aspectul asupra cruia se concentreaz ins ambele pasaje, este mesajul i proclamarea lui mai intai, proclamarea mesajului ctre casa lui Iuda i apoi proclamarea mesajului ctre lume; proclamarea mesajului in sine este dulce ca mierea, pentru c mesajul evangheliei este atrgtor, un mesaj extraordinar, minunat; este mesajul 209 bucuriei, al tririi unei viei implinite, dar el devine amar datorit decepiei ca urmare a respingerii lui. v. 11 prorocia trebuie fcut din nou cunoscut intregii lumi. Cuvantul gr. pentru expresia cu privire la este epi, care are mai multe inelesuri cu privire la, referitor la multe neamuri, limbi poporare; despre, sau mpotriva. Trebuie profetizat despre aceste neamuri, sau trebuie prorocit impotriva unor lucruri care se fac intre naiunile acestei lumi. Aadar trebuie prorocit din nou cu privire la aceast lume, despre aceast lume, sau impotriva unor lucruri pe care lumea le face in neconcordan cu voina lui Dumnezeu. Indiferent de cum trebuie ineleas aceast prorocire din nou cu privire la..., ea are de-a face cu evenimentele care se intampl in

Apoc. 11. Ce putem inelege din toat aceast diversitate de imagini figurative: luarea crticelei din mana ingerului? faptul de a o manca? dulcele-amar care urmeaz? Se pare c trebuie s urmrim aceast problematic pe dou niveluri i s inelegem c ambele au de-a face cu conceptul de intarziere. Exist intarziere in incheierea istoriei pmantului, exist intarziere i in intoarcerea lui Isus. Este Ioan dezamgit de aceast intarziere? Desigur. Fr indoial, el s-a ateptat ca ceea ce era profetizat in Apocalipsa s ajung repede la implinire. A fost dezamgit s afle c nu in timpul su se vor consuma toate acele evenimente, ci c prin cartea lui, la timpul sfaritului el trebuia s proroceasc din nou desigur prorocire fcut prin mijlocirea altor oameni. La un al doilea nivel, se vorbea despre o dezamgire venit la incheierea timpului profetic din Daniel. Aveau s fie oameni dezamgii de faptul c odat cu consumarea timpului alocat profeiilor lui Daniel nici lumea nu urma s se sfareasc i nici Isus nu avea s vin. Doar trambia a aptea avea s aduc expirarea tainei lui Dumnezeu i s anune incheierea istoriei i a doua venire. Astfel, dup o perioad de bucurie in dulceaa mesajului profetic, avea s urmeze o perioad de amrciune, de dezamgire profund pentru copiii lui Dumnezeu, care doreau revenirea Mantuitorului i locuirea impreun cu El in locurile cereti. Cu aceste sentimente in minte, ne intampin cap. 11 care pare s fie un rspuns la ceea ce se intampl aici in cap. 10. Cap. 11 ne va da mesajul care va fi profetizat tuturor acestor naiuni i tot el vorbete despre amrciunea mesagerilor in experiena propovduirii lor. Ca i cap. 10 i cap. 11 in mare parte face parte din a asea trambi, timpul pregtirii pentru mara btlie de la Armaghedon, timpul de dup implinirea profeiilor din Daniel i incheierea timpului de har.

Se ridic intebarea: Ce se ateapt ca s spun Ioan cand va profetiza din nou? Ce este acest mesaj care trebuie s fie dus din nou intregei lumi prin cartea Apocalipsei? Conceptul de a predica la neamuri, ne amintete de Mat. 24:14. Dac perioada pe care o avem acum in discuie in cartea Apocalipsei, este cu adevrat perioada timpului sfaritului, atunci din nou va fi proclamarea final a evangheliei inainte de venire. Ce anume va fi aceast evanghelie? Cred c vv. 1-2 ale cap. 11 ne dau un indiciu va fi evanghelia Templului ceresc restaurat in contextul judecii. Aceast proclamare pare s fie ilustrat de finalul cap. 11 prin ridicarea la cer a celor doi martori. Dup incheierea perioadei profetice, cei doi martori sunt ucii, sunt inviai dup trei zile i jumtate i ridicai la cer, dup modelul morii i invierii lui Isus. Uciderea lor ilustreaz ceva despre amrciunea sulului inghiit. Sulul in sine este o veste bun, dar aduce vremuri rele, iar ridicarea la cer a celor doi martori pare a ilustra acea proclamare final a evangheliei de care suntem peocupai. Aa dup cum observm sunt cateva paralele intre cei doi martori i lucrarea lui Isus pe acest pmant. Este vorba de o perioad de trei ani i jumtate, care reprezint aproximativ lucrarea lui Isus, apoi uciderea celor doi martori, invierea lor i ridicarea lor la cer. Cei doi martori vor fi o caontrapatre de la sfaritul timpului a lucrrii Domnului Isus de pe pmant. Va fi 210 o proclamarea final a evangheliei NT. Sunt de asemenea unele paralele intre cei doi martori i Apoc. 13, unde cei doi martori par s fie contraparte la cele dou fiare. De exemplu, fiara care apare din mare, are o perioad de stpanire de 42 de luni, aproximativ aceeai perioad de timp cat au putere de a lucra i cei doi martori. Avem apoi fiara care apare din Abis Apoc. 11:7, aa cum avem o fiar care iese din mare in Apoc. 13:1. Acea fiar se rzboiete cu cei doi martori, precum fiara din cap. 13 care se

rzboiete cu sfinii. Fiara din cap. 11 ii invinge pe cei doi martori, la fel cum fiara din cap. 13 ii invinge pe sfini. In Apoc. 11 pmantul se bucur de moartea celor doi martori, in timp ce in Apoc. 13 pmantul este uimit de lucrarea fiarei. Sunt de asemenea paralele cu fiara aprut din pmant din gura celor doi martori iese foc, in timp ce fiara din pmant aduce foc din cer pe pmant; cei doi martori primesc painea vieii de la Dumnezeu, in timp ce fiara din pmant pune painea vieii intr-o icoan a fiarei. Se pare c autorul a intenionat s vedem aceste conexiuni intre cei doi martori din Apoc. 11 i fiarele inspimanttoare impreun cu cei cu care se ridic impreun cu ele impotriva acestor martori. Cei doi martori, indiferent ce ar fi ei, au de-a face cu proclamarea final a evangheliei i cu oamenii care o vor face. In Apoc. 11 sunt date i cateva perioade de timp: Apoc. 11:2 42 de luni cetatea va fi clcat in picioare; in Apoc. 11:3 1260 de zile oferite celor doi martori pentru activitatea lor. Aceste perioade, ne amintesc din nou de Dan. 12 care aa cum am spus este fundalul acestui pasaj din Apocalipsa Apoc. 10 ne-a oferit cadrul pentru tot ceea ce se intampl aici perioad de o vreme, dou vremi i o jumtate de vreme din Dan. 12, este reformulat in Apoc. 11 in trei ani i jumtate, 42 de luni, i 1260 de zile. Ca atare, experiena iniial a acestor doi martori, practic are loc inainte de Apoc. 10, deoarece ea merge inapoi ctre profeiile lui Daniel. Prin urmare, mult din Apoc. 11:1-6 de fapt, precede Apoc. 10:8-11. Timpul cand se va profetiza din nou, va fi dup incheierea celor 1260 de zile, una dintre cheile profetice ale lui Daniel. Astfel, experiena celor doi martori, ca moment de introducere pe scena istoriei, are loc practic inainte de timpul i evenimentele din Apoc. 10 practic moartea, invierea i ridicarea la cer a celor doi martori, sunt evenimentele care pregtesc momentul i timpul predicrii din nou i totodat evenimentele finale ale istoriei pmantului. Interesant de observat c in aceast parte a Apocalipsei pe care o studiem, profetul Ioan

incepe s aibe un rol activ in propriile lui viziuni. Pan aici, a fost destul de pasiv, dar acum, ia crticica din mana ingerului, o mnanc, experimenteaz cu ajutorul simurilor dulce-amar, ia o trestie pentru msurat, etc. Profeii, adesea fac astfel de acte simbolice ca parte a vestirii lor. In VT ne gandim la Ezechiel, care a profetizat adesea prin aciunile sale. In Fapte, profetul Agab care locuia in Cezareea adesea predica prin aciuni ceea ce Dumnezeu ii ddea s imprteasc oamenilor. In Apoc. 11 il vedem pe Ioan implicat destul de mult in actele profetice. v. 1 lui Ioan i se d trestia s msoare Templul lui Dumnezeu i ceea ce este in interiorul lui. Aceasta ne amintete de Apoc. 21:15 unde avem o descriere similar diferena este c trestia din cap. 21 este din aur i cu ea este msurat oraul, nu i Templul. Fr indoial, oraul din cap. 21 este ca un Templu, pentru c el este locul in care locuiete Dumnezeu, aa c probabil acestea dou sunt destul de paralele. In Ezechiel 40-48, de asemenea Templul este msurat. De ce este msurat Templul in Ezechiel? Ca s fie restaurat. Msurarea Templului ca obiectiv, inseamn c Dumnezeu Ii pstreaz angajamentul Su, de a continua s rman credincios legmantului cu poporul Su, s fie mai departe Dumnezeul lor, in ciuda apostaziei lor trecute. Msurarea Templului le transmitea idea c acesta va fi reconstruit, iar El va fi din nou Dumnezeul lor i ei poporul Lui. S citim Ezech. 43:7-9 ceea ce dusese la distrugerea 211 Templului, fusese inchinarea amestecat. Ei nu au fost credincioi lui Dumnezeu, dimpotriv, mulimea idolilor i inchinarea in faa lor chiar in Templu, a adus dizgraia lui Dumnezeu i consecinele ulterioare. Aici, este o chemare la pocin; dac poporul avea s prseasc acea dedublare in viaa spiritual, dac aveau s indeprteze sursele de profanare a Templului, atunci

Dumnezeu promitea reconstruirea lui i primirea lor din nou ca popor al Lui. i ceea ce este i mai interesant, este faptul c viziunea lui Ezechiel este primit in Ziua Ispirii Ezech. 40:1 in aceast zi a ales Dumnezeu s inceap msurtoarea Templului. Ziua Ispirii este cea mai solemn i decisiv zi in calendarul religios iudaic. Era ziua cand Sanctuarul era curit de toate pcatele acumulate de-a lungul anului. Era ziua curirii i restaurrii in care Dumnezeu a venit in timpul lui Ehechiel pentru a restaura Templul. Avem aceeai situaie i aici in Apocalipsa? Este cumva vreo aluzie la Ziua Ispirii? S vedem Apoc. 11:1 avem aceleai trei elemente: Templul, altarul, inchintorii; erau cele trei elemente care erau curite in Ziua Ispirii, descrise in Lev. 16:16-19, 30-31. Ambele pasaje de referin din Ezechiel i Levitic pentru Apoc. 11:1, pun accentul pe Ziua Ispirii. Ca i in Ziua Ispirii, msurarea in Apocalipsa, are inelesul de evaluare, de estimare a calitii credinei i a spiritualitii, a relaiei cu Dumnezeu de la sfaritul timpului, de a exprima in cifre eventual msura judecii pe care Dumnezeu o va face chiar inainte de sfarit. Observai de pild 2 Samuel 8:2 un pasaj infiortor, care ne arat cum msurarea era implicat in judecarea a cine va tri i cine va muri. De asemenea ne amintim de un fel asemntor de evaluare din parabolele Domnului Isus: de parabola graului i a neghinei, parabola caprelor i oilor, a petilor buni i ri, a fecioarelor inelepte i neinelepte. Conceptul de evaluare de la sfaritul timpului, are ramificaii atat in NT cat i in VT. Este conceptul care spune c la sfaritul timpului oamenii vor fi imprii in dou categorii: cei care Ii vor servi lui Dumnezeu i cei care nu Ii vor servi; cei neprihnii care la revenirea lui Isus vor primi ca rsplat viaa venic, in timp ce cei ri, cei nelegiuii vor primi moartea venic. Ca atare, aceast evanghelie care va fi vestit la sfaritul timpului, este aceea a restaurrii Sanctuarului i de asemenea este evenghelia unei serioase judecii preadvente; este

msurarea celor care pretind c Il urmeaz pe Isus; se adreseaz direct celor care se numesc popor al lui Dumnezeu, invitandu-i s fie gata pentru intoarcerea lui Isus. Personal, adesea il numesc mesaj de valoare adugat. Sunt foarte muli oameni care ineleg clar mesajul de baz al evangheliei i de asemenea ineleg adevrul c acest mesaj reprezint fundamentul credinei cretine. Dac nu inelegi evanghelia, dac nu inelegi cum pot fi oamenii intr-o relaie bun cu Dumnezeu, atunci nu conteaz cat de mult poi cunoate despre profeii, despre Daniel i Apocalipsa. Dac nu-L cunoti pe Isus, atunci nu cunoti nimic. Aa cum spunea apostolul Pavel: Chiar dac a cunoate toate profeiile, dac nu am dragoste sunt un nimic... 1 Cor. 13. Tocmai de aceea, mesajul din Apoc. 10 i 11 este unul de valoare adugat; el aduce o inelegere deosebit a vremii sfaritului; este un mesaj de trezire, de redeteptare, un mesaj care poate pregti suflete pentru revenirea pe curand a Domnului Isus. Cand va suna trambia a aptea, venirea lui Isus este deja infptuit. Timpul celei de a asea trambie, este ultima chemare a lui Dumnezeu, este ultima posibilitate de a primi evanghelia dragostei. Astfel, cartea Apocalipsei ne aduce in faa unui timp de mare redeteptare din toate timpurile i ne spune care va fi coninutul mesajului pe care poporul lui Dumnezeu il va predica in acel timp solemn. v. 2 lui Ioan i se spune s lase deoparte nemsurat curtea de afar v aducei aminte poate de Sanctuarul VT. Curtea exterioar era cea in care intrau oamenii s-i aduc jertfele i ocupa aproximativ jumtate din spaiul destinat Sanctuarului in sine. Cealalt jumtate era ocupat de cldirea Sanctuarului, de Templul propriu zis. In Apoc. 11:1 este msurat doar 212 Templul in sine, lsandu-se prima jumtate, curtea de afar, nemsurat. Interesant este faptul c

expresia dar, de aici, nu apare in greac, i in locul acestui adversativ atat de puternic, mai degrab cuvantul care apare in greac ar trebui tradus cu i traducerea ar suna mai degrab: i n timp ce msori Templul, s excluzi curtea. Aceasta implic faptul c excluderea este parte a msurtorii. Nu este ca i cum ai spune: Msoar Templul, dar s nu msori curtea. Dimpotriv, idea este: Msoar Templul i n timp ce msori Templul, asigur-te c msori nemsurat curtea de afar; asigur-te c o excluzi prin msurtoarea ta; msurtoarea n sine o va exclude. Se pare c aceste neamuri din v. 2, se pretind popor al lui Dumnezeu; msurarea poporului lui Dumnezeu, simbolizat aici prin msurarea doar a Templului, ne duce la concluzia c unii au fost gsii slujitori credincioi i sunt pietre in Templul lui Dumnezeu concept gsit in Efes. 2 i 1 Petru 2 i alte locuri, unde biserica este vzut ca fiind construit din pietre vii, in timp ce alii doar pretind a fi cretini, dar sunt lsai in afara msurtorii. Astfel, msurtoarea din Apoc. 11:1-2 imparte pe adevraii credincioi de cei care pretind, sau care doar profeseaz cretinismul. Aceasta introduce deja o tem major a Apocalipsei, care este vzut mereu i mereu intr-o varietate de contexte de aici i pan la sfaritul crii. Aceast tem este c chiar inaintea venirii lui Isus, Dumnezeu va aciona in aa fel incat s se vad clar diferena intre cei care sunt cu adevrat slujitorii Si credincioi i cei care doar pretind c sunt cretini. Msurtoarea adevrailor cretini, este o tem i o sarcin a timpului sfaritului. In Ezechiel, intreg Templul a fost msurat. Cuvantul a exclude, sau a lsa la o parte, pentru curte, gr. ekballae, este acelai cuvant folosit in Ioan 9:34-35 pentru excluderea, pentru excomunicarea omului care fusese orb din Sinagog. A exclude, inseamn aici a lsa ceva deoparte, ceva care inainte a fcut parte din intreg. Este identificarea celor apostaziai din Biseric i excluderea lor prin intermediul i cu ajutorul evangheliei. Foarte interesant nu?

Predicarea evangheliei va produce acea separare intre cei care o accept i se conform cerinelor ei i cei care o resping dei pot veni in continuare la bieric, dar fr nici o schimbare in viaa lor. Expresia din afar, curtea din afar, este folosit in Apoc. 21:15 pentru excluderea celor ri de la recompensa Noului Ierusalim. Curtea de afar este dat Neamurilor i aceasta ne amitete din nou de Templul primului secol, cand era un zid imprejurul Templului, excluzand neamurile, care aveau curtea lor separat de a iudeilor. De fapt erau i pietre care marcau pan unde aveau voie s mearg neamurile. De acolo, se spunea c fiecare va fi responsabil de propria moarte, ceea ce insemna c la iudei, neamurile nu erau binevenite in Templu, erau ca nite nepoftii. Curtea din afar deci, era locul inchinrii destinat Neamurilor. Apoc. 11:1-2 se potrivete foarte bine contextului primului secol. Urmtorul comentariu este foarte interesant: Vor clca in picioare Sfantul ora 42 de luni. Acest concept, aceast noiune de 42 de luni, este asociat intotdeaun cu rul i cei ri in Apocalipsa Apoc. 13:5. De cealalt parte, Sfantul ora pare s reprezinte poporul NT al lui Dumnezeu. Aici avem primul indiciu, c in Apocalipsa va fi o frecvent aluzie la conceptul celor dou orae. In a doua parte a Apocalipsei, vor fi dou orae: Noul Ierusalim, oraul lui Dumnezeu i al sfinilor i Babilonul, oraul Satanei i al celor ri. Sfantul ora reprezint aici pe adevraii credincioi ai lui Dumnezeu in contrast cu marele ora din Apoc. 11:8. Clcarea in picioare, ca limbaj, apare de asemenea in Apoc. 14:20 i 19:15 este clcarea in picioare a celor ri de ctre aciunile manioase ale lui Dumneezu la sfaritul timpului. Sunt cei care L-au trdat pe Dumnezeu i care vor fi clcai in picioare la sfaritul timpului conform cu Apoc. 14 i 19. Exist de asemenea o puternic paralel pentru imaginea cetii sfinte clcat in picioare timp de 42 de luni in Luca 21:24 Ierusalimul, adesea numit Cetatea sfant, este clcat in picioare cat

timp este vremea Neamurilor. Ambele pasaje, Apoc. 11 i Luca 21 au un fundal comun Dan 213 7:25, comparat cu Dan. 8:13. Putem sublinia cateva paralele cu privire la clcarea in picioare a cetii sau a poporului lui Dumnezeu curtea exterioar pare s reprezinte lumea in care fore care sunt excluse de la impria lui Dumnezeu, par s aibe controlul asupra vieii oamenilor aici pe pmant. Inainte de concluzie se ridic o legitim intrebare: Pentru ce toate acestea? De ce Sanctuarul VT este luat in discuie in aceste dou capitole din Apocalipsa? Dar unde este acest Sanctuar, in cer, sau pe pmant? Unde este Sanctuarul NT? Rspunsul la aceast intrebare potrivit conceptului i invturilor NT, Sanctuarul este oriunde este Isus Ioan 2:19-21. Templul este Isus. Isus Insui a intrupat slava echinei lui Dumnezeu care ddea valoare templului iudaic. Acea prezen a lui Dumnezeu, acea echin, fcea ca Templul s fie Templu. De asemenea Mat. 12:6 pentru iudei, doar un singur lucru era mai mare decat Templul i anume slava lui Dumnezeu, prezena Sa personal in Templu, acea echina. Cand Isus a spus c El este mai mare decat Templul, El vroia s spun c prezena lui Dumnezeu Insui locuia in trupul Su pmantesc. Astfel, El Insui incorpora acea slav a lui Dumnezeu, El Insui era echina Sa. Astfel, Templul lui Dumnezeu, in timpul locuirii lui Isus pe pmant se afla in trupul Su. Potrivit inelegerii NT, Templul este acolo unde este i Isus. Dar unde este astzi Isus? Este in cer? Da, potrivit cu epistola ctre Evrei, in cer exist un Sanctuar in care Isus mijlocete i judec; dar nu este singurul loc in care se aplic limbajul Templului in NT. Acesta este aplicat i Bisericii 1 Cor. 3; 1 Petru 2 de ce Biserica ar fi un Templu? Pentru c Biserica este locul in care locuiete Isus pe pmant astzi Mat. 18:20 orice adunare de credincioi, indiferent unde este: intr-o camer, intr-o biseric dedicat, intr-o tabr de var, sau pe varful unui munte, dac

Isus este prezent acolo, fiecare adunare de credincioi este un Templu al lui Dumnezeu. i nu in ultimul rand, corpul nostru devine un Templu 1 Cor 6:19-20. Templul NT este acolo unde este i Isus prezent. El este in ceruri, dar El coboar acolo unde doi sau trei se adun in Numele Su, iar prin Duhul Sfant el locuiete in noi i triete in noi, in umblarea noastr zilnic pe pmantul acesta. Astfel, tema pasajului din Apoc. 11:1-2 este restauraea Sanctuarului la sfaritul timpului. i consider c toate aceste trei niveluri Sanctuarul ceresc, Biserica i trupul nopstru, sunt implicarte in conceptul restaurrii Sanctuarului la sfaritul timpului. Pentru cartea Apocalipsei, probabil c Sanctuarul ceresc este avut in primul rand in vedere, iar cel al trupului mai puin. Dar in lumina NT toate cele trei sunt importante. Pe msur ce ne apropiem tot mai mult de finalul istoiei, ne intrebm ce anume din Sanctuarul ceresc trebuie restaurat? A putea sugera o restaurare a regulilor lui Dumnezeu de conducere a acestui Univers. Nu este adevrat c exist fiine in Universul lui Dumnezeu care Ii contest autoritatea i modul Su de conducere? Sau mai ru, Ii contest chiar existena? Nu trebuie oare s fie aprat caracterul lui Dumnezeu in faa intregului Univers? Nu trebuie s fie restaurate acum pacea i armonia in acest Univers? Ce trebuie restaurat in Biseric? Ar putea fi doctrina corect? Nu sunt la ora actual doctrine in biserica cretin care dezonoreaz pe Dumnezeu? De exemplu: iadul venic, doctrin care poate a dus cel mai mult la proliferarea ateismului? Nu sunt biserici care sunt brutale cu oamenii, abuzive, nereprezentand astfel adevratul caracter al lui Dumnezeu? Nu ar trebui oare ca modelul de conducere s fie cel al lui Isus Hristos? Da, sunt multe lucruri de restaurat in Biserica Sanctuar in aceste zile ale sfaritului. Ce e de restaurat in corpurile noastre? Poate sntatea? Felul cum mancm, cum comunicm unii cu alii? Nu ar trebui oare ca prin ascultarea noastr in toate detaliile vieii s-L

onorm pe Dumnezeu in trupurile noastre? Este foarte clar c in contextul timpul sfaritului va fi un mesaj al evangheliei care se va 214 centra pe Sanctuar i pe profeiile timpului sfaritului. Aceast proclamare final a evangheliei va vorbi cu putere inc odat in aceast ultim er a istoriei noastre. Lecii spirituale: 1. Amanarea sfaritului este dureroas, dar asta nu inseamn c Dumnezeu nu mai deine controlul. Cand vedem cum Dumnezeu a condus istoria nu ne mai ingrijoreaz aceast intatrziere. Chiar dac oamenii spun c El intarzie, s nu uitm c profeia ne-a artat c El a prezis intarzierea. El nu a fost luat pe neateptate. Dumnezeu este inc la carma evenimentelor. 2. Proclamarea final va intalni mult opoziie, nu va fi uor, va fi o experien amar, dar proclamarea final a evangheliei va triumfa. 3. Aceast proclamarea final a evangheliei, va fi o proclamare ca valoare adugat; va fi o evanghelie formulat unic pentru timpul sfaritului; o evanghelie care nu va veni in contradicie cu cea a NT, nici mcar cu cea a VT, dar va fi una relavant pentru situaiile i contextul timpului sfaritului. 4. Cu durere, cei care pretind a fi credincioi lui Dumnezeu i nu sunt, vor fi desprii de cei adevrai prin aceast proclamare. Este o chestiune la care ar trebui s meditm mai mult. Sunt atat de muli oameni pe pmant care profeseaz cretinismul, care profeseaz umblarea cu Dumnezeu, care profeseaz inelegerea evangheliei, dar Apocalipsa ne spune c in zilele din urm toi acetia, fie c sunt in afara bisericii, fie in interiorul ei, vor fi separai pentru totdeauna

de adevraii inchintori, de rmia credincioas lui Dumnezeu. Evanghelia va fi marea provocare pentru noi, dar in acelai timp i o mare binecuvantare. Doamne, pentru c ne provoci inc o dat, incurajeaz-ne i fii cu noi pe drumul credinei. In Numele lui Isus, Amin! III. Identitatea Celor doi Martori Cine sunt cei doi martori din Apoc. 11? Rspunsul nu este atat de simplu pe cat am gandi! Doamne, in aceast prezentare ne vom concentra atenia asupra identitii celor doi martori. Este unul dintre acele pasaje in care cu cat ai mai multe informaii, cu atat mai nesigur devine manuirea acestora in inelegerea lui. Doamne, tim c Tu ai pstrat multe necunoscute in Cuvantul Tu tocmai pentru a ne provoca la studiu, pentru a trezi i dezvolta in noi dorina de a studia mai profund Biblia. Acum Te rugm in mod special s fii cu noi in cercetarea acestui pasaj. S ne cluzeti i s ne dai inelepciune s inelegem corect acest pasaj. In Numele lui Isus, Amin! Apoc. 11:3-6 aici avem o descriere interesant a celor doi martori cine sunt aceti doi martori? despre ce este vorba aici? Inainte de a rspunde, este nevoie s fim ateni la o alt dinamic literar, la o modalitate pe care o folosete Ioan in Apocalipsa i anume, inainte de a introduce o nou imagine, o nou identitate, o nou fiar, un nou concept, se oprete s vorbeasc despre ele, s le defineasc, s le dea o identitate. De exemplu, in Apoc. 1:12-16 Isus apare pentru prima dat aici i in cinci versete este descris cu deamnuntul inainte de a spune sau a face ceva notabil in legtur cu profeia respectiv. In Apoc. 13:1-7 prima apariie a fiarei din

mare. Sunt descrise diversele activiti ale acestei fiare, de dinainte de punctul principal pe care vrea s-l dezvluie aici (timpul trecut). Aadar, inainte de a vedea aceast fiar in aciune, avem descrierea ei, identificarea ei, aspecte fizice descrise. Aceeai descriere i identificare se gsete i in Apoc. 11:3-6. Aa cum am menionat in prezentarea anterioar, aceast poriune vine de fapt inainte de Apoc. 10:6 cand este prevzut sfaritul profeiei lui Daniel. Aici sunt evenimente 215 care se petrec in timpul profeiilor fcute de Daniel in timpul celor 1260 de zile. Astfel, aceti doi martori sunt prezentai in relaie cu aciunile lor din timpul acestei perioade profetice. Adevrata aciune a cap. 11 din Apocalipsa, care are legtur in mod special cu Apoc. 10:8-11, va urma in vv. 7-13 (urmtoarea prezentare). In acest studiu vom urmri identitatea celor doi martori i vom avea dou prezentri tocmai din cauza problematicii in interpretarea lui. Comentatorii au cutat de mult timp s ineleag identitatea acestor doi martori i au gsit multe texte, sau paralele care s le sugereze o inelegere sau alta. Dar nu este un pasaj pentru care rspunsul s se gseasc uor. v. 3 expresia Voi da putere celor doi martori s proroceasc mbrcai n saci 1260 de zile Cine o va da? Aceast voce se pare c este aceeai voce venit din cer, care a inceput s vorbeasc in Apoc. 10:4 i din nou in Apoc. 10:8-11. Practic avem aici o singur viziune, o singur scen care cuprinde cel dou capitole: 10 i 11:1-13. Vocea spune: Eu voi da... ceea ce inseamn c cei doi martori vor avea autoritate divin pentru a indeplini misiunea ce le-a fost incredinat. Vor profetiza pentru 1260 de zile imbrcai in saci. Ei sunt nu numai cei doi martori, ci de asemenea i cei doi profei v. 10. Fr nici un dubiu, aceti doi martori vor fi cei care vor da ultimul mesaj lumii, profetizat in cap. anterior: trebuie s proroceti din nou cu

privire la multe noroade, neamuri, limbi i imprai 10:11. Aceti doi martori sunt implinirea acelei profeii i ei vor face ce li se cere. Acest episod ne amintete de Deut. 19:15 legea celor doi martori. In codul juridic iudaic, mrturia trebuia s fie susinut de cel puini doi martori pentru a fi considerat adevrat. Dac cineva spunea c a vzut sau a auzit ceva anume, el nu era luat in serios. Era nevoie de cel puin dou persoane pentru ca mrturiile lor coroborate, si declaraiile lor la fel in aspectele de detaliu ale unei situaii, s fie pertinente i adevrul stabilit. Fr o mrturie serioas, adevrul nu putea fi stabilit. Astfel metoda legal iudaic era eficient. Avem doi martori separai; ambii participani ai unui eveniment; amandoi observ detalii i ii prezint mrturia. Aceasta sugereaz seriozitatea mesajului pe care cei doi martori il vor aduce. Mrturia lor este decisiv, este adevrat i demn de incredere. Dar ce este cu aceste 1260 de zile? Pare s fie aceeai perioad de 42 de luni din versetul anterior. Interesant este c in Apocalipsa, atunci cand este folosit aceast perioad de 42 de luni, ea este folosit in relaie cu cei ri. Cind sunt avui in vedere slujitorii lui Dumnezeu, sunt folosite cele 1260 de zile (Apoc. 12:6). Deci, aceti doi martori au autoritate divin, ei indepliniesc lucrarea lui Dumnezeu, sunt clar de partea evengheliei; ei ii indeplinesc misiunea in timpul cat cetatea sfant este clcat in picioare; faptul c sunt descrii imbrcai in saci, inseamn c mesajul care urmeaz s fie transmis, va fi fcut auzit in timpuri foarte grele. Probabil c aceasta are de-a face cu stomacul plin de amrciune din cap. 10, timpuri aspre de vestire a evangheliei. Sacul este adesea asociat cu jalea in Biblie Gen. 37:34; de asemenea este asociat cu pocina Iona 3 locuitorii din Ninive se imbrac in saci pentru a demonstra prerea de ru pentru faptele lor rele. Deci cei doi martori, indiferent cine ar fi ei, sunt mesageri care pregtesc calea pentru transmiterea mesajului final al evangheliei din ultimele zile ale istoriei

pmantului. Dar cine sunt ei? Cine sunt aceti doi martori? vv. 4-6 ne ajut s-i identificm. Sfenicele ne amintesc de bisericile din Apoc. 1 in Templu, sfenicul erau singura surs de lumin. Acel lampadar cu apte brae ddea lumin in Sanctuar, iar acea lumin trecea chiar i dincolo de perdeaua despritoare i ajungea i in Sfanta Sfintelor. Copacii, sunt simbolul poporului lui Dumnezeu Apoc. 7, 8, 9. De altfel, mslinul este cel mai obinuit pom in Palestina de aceea el ne amintete incontinuu de poporul lui Dumnezeu, sau este asociat cu acesta. Ca atare, sfenicul i mslinul, ca imagistic, par s indice spre biseric ea este fundalul 216 principal. De asemenea este o aluzie puternic i la Zaharia 4, unde Iosua i Zorobabel restaurau Templul. Interesant este faptul c autorul Apocalipsei nu preia concepte disparate din VT, ci el pune laolalt acele pasaje care au legtur cu o tem anume de exemplu, atunci cand vorbete despre Templu i tronul lui Dumnezeu din Apoc. 4-5, el adun acolo pasaje importante din VT care au aceast tematic in ele. In Apoc. 6 el vorbete despre conceptul legmantului i al blestemului care urmeaz in cazul clcrii lui, fcand aluzie la texte ca Levitic 26, Deut. 32, Zaharia 1 i 6, Ieremia, Ezechiel, etc. Aici, in Apoc. 11, tema de baz este restaurarea Templului. Este un concept care vine din Ezechiel 40-48 de exemplu. Sau o aluzie la Levitic 16 Ziua Ispirii. De asemenea Zaharia 4 este un alt pasaj VT care are ca tem restaurarea Templului. Astfel, din moment ce cei doi martori acioneaz in contextul marii tematici numit restaurarea Templului, atunci Zaharia 4 reprezint cel mai important pasaj la care se poate face aluzie legat de cei doi martori. Martorii sunt simboluri ale puterii Duhului Sfant de a ilumina intregul pmant prin Cuvantul lui Dumnezeu i prin poporul Lui. Astfel, incepem s conturm identitatea celor

doi martori, dar mai avem de studiat in direcia aceasta. v. 5 cei doi martori mistuie pe vrmaii lor cu foc aceasta imi amintete de dou pasaje din VT, ambele asociate cu Ilie, profetul: 1 primul este pe muntele Carmel v amintii contextul. Israel este cu totul in apostazie. Majoritatea il venereaz pe Baal, zelul canaaniilor. Ilie arunc o provocare poporului: Nu putei sta indecii in faa a dou opinii; nu putei chiopta intre o slujire sau alta, nu este nici o rezolvare; haidei s decidem odat pentru totdeauna, care este adevratul Dumnezeu. I-a dus pe Carmel i a construit dou altare acolo, unul pentru profeii lui Baal i unul penrtru el. Dumnezeul cel adevrat trebuia s rspund cu foc. Acela trebuia venerat. Oamenii au fost de acord i focul a czut pe altarul lui Ilie, demonstrand astfel cine era adevratul Dumnezeu. 2 in 2 Regi 1 Ilie este confruntat repetat cu grupuri de soldai trimii s-l aresteze. Prin puterea lui Dumnezeu au fost ari toi aceia care sau incpanat s-l prind. Ca atare, cei doi martori chiar dac erau in saci i sufereau persecuie din cauza mesajului lor, nu erau slabi, sau fr putere. Aveau o putere divin extraordinar; opunerea in faa lor era periculoas Apoc. 11:6 unde din nou avem o aluzie la cei 3 ani i jumtate de secet ai lui Ilie, cand cerul fusese inchis. Aici, pentru o perioad de 1260 de zile, martorii puteau inchide cerul ca s nu mai plou. Astfel, pe de o parte, cei doi martori par s-l reflecte pe Ilie; pe de alt parte, prin transformarea apei in sange avem o aluzie la Moise prima plag peste Egipt transformarea apelor Nilului in sange. Se spune despre ei c pot lovi pmantul cu orice fel de urgie reamintindu-ne astfel de plgile din Egipt. Ca atare, cei doi martori pot fi i Ilie i Moise, sau cel puin sunt modelai dup lucrrile lui Moise i Ilie. Un lucru important: amintiiv c Moise i Ilie au vorbit cu Dumnezeu pe muntele Sinai. In Exod 33 Moise are o intalnire

personal cu Dumnezeu, iar in 1 Imp. 19 Ilie fuge de la muntele Carmel unde el catig dar pierde in acelai timp este o experien interesant. El fuge ctre muntele Sinai unde are o intalnire cu Dumnezeu. Tot ei sunt cei care s-au intalnit cu Isus pe muntele schimbrii la fa; i despre Ilie este prezis c se va intoarce inainte de cea de a doua venire Maleahi 4:5-6. Deci, cei doi martori, oricine ar fi ei, funcioneaz ca Moise i Ilie dar pentru timpul sfaritului; ei sunt contrapartea gurii i cozii puterilor rele de la sfarit Apoc. 9:19 forele balaurului, in acea mare btlie care se va da cu puin inainte de sfarit, au arme care vin din gura i cozile lor. Astfel avem dou arme principale aici, iar Dumnezeu rspunde cu doi martori care au aceeai misiune precum Moise i Ilie pe vremuri. Aceast inelegere urmrete acelai tipar al contrastelor in cartea Apocalipsei, contraste intre bine i ru: pe de o parte Noul Ierusalim, cetatea lui Dumnezeu i Babilonul, cetatea-simbol a nelegiuirii; cei 144.000, poporul lui 217 Dumnezeu i cei 200.000.000, vrmaii Lui i ai poporului Su; o trinitate real i una contrafcut; venicie real pentru slujitorii lui Dumnezeu una contrafcut de Satan pentru ai si; trei ingeri proclamand evanghelia lui Dumnezeu i trei broate adunand lumea pentru btlia Armaghedonului; o femeie (mireas) virtuoas i una prostituat. Descoperim astfel multe contraste in cartea Apocalipsei in care copiii lui Dumnezeu i faptele lor sunt puse in contrast cu oponenii lui Dumnezeu i faptele lor. Deci cine sunt aceti martori? Sunt dou identificri majore oferite de comentatori: 1. Biblia cu VT i NT reprezint mrturia lui Dumnezeu. S ne amintim c pentru iudei, VT are dou pri: Legea i Profeii Legea fiind adesea identificat cu Moise, iar Profeii cu David sau Ilie. Seceta din 1 Imp. 17-18 nu a fost doar absena ploii in timpul zilelor lui Ilie, ci

i deprtarea Cuvantului lui Dumnezeu de Israel, reprezentat de indeprtarea profetului de Israel pentru acea perioad de timp. El era portvocea lui Dumnezeu care a fost ascuns trei ani i jumtate de popor: Luca 4:25-26 vorbete despre acest lucru. Ilie deci, poate fi un simbol al Scripturilor atat VT cat i NT. Cand cei doi martori sunt ucii, Scripturile sunt indeprtate de la oameni pentru o vreme. De altfel, Scripturile VT Legea i Profeii sunt cele care dau mrturie despre Isus Ioan 5:39-40; Ioan 19:35-37. Atunci cand Isus a vorbit despre VT, El a vorbit ca despre un martor pentru El Insui. Conceptul celor doi mari martori pentru Isus, poate fi o referire la Scripturi. Destul de adesea, mesajele de la Dumnezeu sunt descrise intr-o form dubl in Apocalipsa: Cuvantul lui Dumnezeu i Mrturia lui Isus Apoc. 1:2, 9 i alte locuri. Cuvantul lui Dumnezeu poate fi o referire la VT, iar mrturia lui Isus poate fi o referire la NT, care era inc in procesul elaborrii in timpul scrierii Apocalipsei. Descoperim c in cartea Apocalipsei revelaia lui Dumnezeu a fost dat in dou pri; avem o dubl revelaie: o veche revelaie, cea pentru vechiul Israel i o nou revelaie, cea a lui Isus, Mesia. Conceptul de sfenic ne amintete de Duhul Sfant Zah. 4:6; i desigur, Duhul Sfant este Cel care a produs i NT Ioan 16:13-14. In NT avem mrturia Duhului Sfant pentru lucrrile i cuvintele puternice ale lui Isus. Martorul credincios in Apoc. 19 este numit Cuvantul lui Dumnezeu. Isus este acest martor credincios. El este de asemenea Cuvantul lui Dumneezu i acest Cuvant a adus plgile peste Egipt. S notm faptul c la finalul crii, in Apoc. 22:18 este o ameninare teribil pentru oricine se joac cu cuvintele lui Dumnezeu, scoand, sau adugand ceva la ele. Dac cineva scoate ceva din cartea Apocalipsei, sau adaug ceva la ea, plgile care au czut peste Egipt i alte ameninri scrise in carte vor fi partea acelei persoane. Interesant este i faptul c in mod repetat cei doi martori sunt asociai cu focul Ier. 5:14. Cuvantul lui

Dumnezeu este ca un foc in oasele lui Ieremia. Iat cateva ci de a inelege identitatea celor doi martori i a vedea in ei un simbol al Bibliei, Cuvantul lui Dumnezeu care va fi predicat in toat plintatea lui in zilele sfaritului istoriei acestui pmant. Dar mai exist i un alt punct de vedere, de asemenea important. 2. Cei doi martori reprezint poporul lui Dumnezeu in ultimele zile ale istoriei pmantului, sau Biserica. Templul lui Dumnezeu este deseori aplicat Bisericii in NT, dup cum am vzut anterior i aici avem mesajul restaurrii Templului Apoc. 11; i cine este temelia acestei Biserici-Templu? Efes. 2:20 apostolii. Ucenicii Si sunt cei care constituie fundamentul pe care se construiete Biserica celor credincioi. Astfel, prezena imaginii Templului in Apoc. 11, sugereaz faptul c Biserica NT poate fi cea care este avut in vedere. Este menionat i cetatea sfant (v. 2), iar in Fapte 4:24-28 i 15:15-18, toate profeiile referitoare la Ierusalim au fost aplicate lui Isus i slujitorilor Lui. De foarte multe ori vei vedea profeii din VT care preziceau c anumite lucruri urmau s i se intample Ierusalimului, iar cand sunt repetate in NT, aceleai texte sunt aplicate Bisericii, poporul lui Dumnezeu. In sens real, Biserica lui Hristos pe 218 pmant este un Nou Ierusalim i Dumnezeu vede la ea aceeai funcie pe care a avut-o Ierusalimul in antichitate. In antichitate, dac cineva dintre Neamuri vroia s-L gseasc pe Dumnezeu, trebuia s mearg la Ierusalim. Dac vrei s-L gseti azi pe Dumnezeu, trebuie s mergi la poporul Lui, la Biseric. A fi martor, este sarcina de cptai a fiecrui slujitor al lui Dumnezeu in NT; ca atare, idea de doi martori, este un simbol destul de bun pentru Biseric Luca 24:48; Fapte 1:8 texte care vorbesc despre faptul c a fi martor este cea mai inalt datorie a cretinului. Mslinii, adesea reprezint poporul lui Dumneezu, chiar i in Apocalipsa Apoc. 7:1-3;

8:7; 9:4 copacii, reprezint poporul lui Dumnezeu. Aa cum am menionat mai devreme, mslinul este un pom comun in Palestina, motiv pentru care el este un bun simbol pentru poporul lui Dumnezeu. Sfenicele, in Apoc. 1-3 reprezint bisericile; i aa cum sfenicul era singura surs de lumin din Sanctuar, tot aa Biserica este singura surs real de lumin in lumea aceasta; mijlocul prin care oamenii pot veni in contact cu Cuvantul lui Dumnezeu. Cum am spus: acest concept al celor doi martori este paralel celui al gurii i cozii Apoc. 9:19. Aceasta sugereaz faptul c aa cum forele lui Satan de la sfaritul timpului vor fi alctuite din oameni i organizaii care vor aciona in acel timp, tot aa cei doi martori ar putea reprezenta organizaia care va fi de partea lui Dumnezeu in timpul sfaritului Biserica. Sesizai problema care se ridic in dreptul celor doi martori? Putem face mare caz din afirmaia c cei doi martori pot reprezenta Biserica in criza final a istoriei, dar realitatea este c ei vor reprezenta autoritatea care st in spatele ei CUVANTUL. Sunt pasaje inspirate care vorbesc despre ambele aspecte. Ellen White in Mrturii vol 4 spune: Pn cnd Hristos va aprea pe norii cerului cu putere i slav mare, oamenii vor deveni perveri n spirit i se vor ntoarce de la adevr la fabule. Biserica va mai vedea vremuri tulburi. Ea va prooroci, mbracat n saci. Dar cu toate c va trebui s ntmpine erezie i persecuie, cu toate c va trebui s lupte cu necredincioii i cu apostaziaii, totui, cu ajutorul lui Dumnezeu, ea va zdrobi capul lui Satana. Domnul va avea un popor aa de veritabil cum este oelul i cu o credin aa de ferm ca stnca de granit. Ei trebuie s fie martorii Si n lume, uneltele Sale spre a face o lucrare special i glorioas n ziua pregtirii Lui. Societile de tractate T4 p. 595. Astfel, idea c cei doi martori reprezint poporul lui Dumnezeu proclamand solia evangheliei este foarte atractiv, dar de asemenea, idea c ei reprezint Insui Cuvantul lui

Dumnezeu este foarte atractiv. Ce ar trebui s inelegem noi? a vrea s v ofer dou posibiliti, in urma crora vei alege: (1) dac poporul lui Dumnezeu este in prim plan i identificarea lui este avut in vedere aici, atunci idea acestei imagini este proclamarea final a evangheliei i suferina martorilor care o vor rspandi. Cele trei zile i jumtate nu ar fi neaprat un timp real in care s-ar face aceast lucrare, ci este probabil referirea la Isus la suferinele, moartea i invierea Lui. Ei vor suferi pur i simplu pentru mrturia lor, aa cum Isus a suferit pentru propria Lui mrturie. Apoc. 10:7, 11 par texte ce ar favoriza acest punct de vedere ceea ce fac aceti doi martori, este implinirea ultimei profeii i anume, proclamarea final a evangheliei ctre Neamuri transmiterea unui mesaj dulce in gur, dar amar in pantece. (2) dac in cei doi martori descoperim identificarea Scripturii, Cuvantul lui Dumnezeu, atunci apare o interpretare foarte interesant. Inseamn c ceva important urma s se intample cu ea (Scriptura) in jurul timpului cand profeia lui Daniel urma s se incheie. i m gandesc special la anul 1798. Nu am timp s extind acest subiect, dar foarte muli comentatori vd o apropiere de incheiere a profeiei in jurul anului 1800. Ei au vzut Revoluia Francez cu negarea Scripturii i ateismul acceptat, ca fiind uciderea celor doi martori; i pentru o perioad de trei ani i jumtate, Revoluia Francez a declarat Scriptura moart i de 219 asemenea moarte Cretinismului. Dac aceasta este interpretarea de fond, atunci, invierea celor doi martori i ridicarea lor la cer, arat proeminena pe care Scriptura a atins-o in ultimele dou secole prin rspandirea larg in lume i in special proclamarea final cu o putere nemaiintalnit. Oricare dintre variante este aleas, accentul final este acelai fie c cei doi martori reprezint poporul lui Dumnezeu Biserica, fie Cuvantul lui Dumnezeu, ceea ce cu adevrat

trebuie s rein atenia in acest paragraf, sunt vv. 11-13 inlarea final a Cuvantului lui Dumnezeu i oferirea lui Bisericii, care va fi imputernicit de Duhul lui Dumnezeu s transmit un mesaj final de avertizare pentru intreaga lume. Dac Scriptura este avut in vedere, atunci mesajul pasajului este c secularismul i ateismul caut s distrug Cuvantul lui Dumnezeu, dar in final vor eua. Nu vor putea anula credina celor sigilai. Lecii spirituale: 1. Focul din gura celor doi martori sugereaz faptul c ignorarea Cuvantului lui Dumnezeu este periculoas. Exist consecine teribile ale faptului c Scriptura nu este luat in serios in via. Aa cum spuneam intr-o tem anterioar este ca i cum ai ignora un manual de instruciuni la punerea in funciune a unui aparat. A ignora Cuvantul, inseamn a face fa unor probleme de via crora nu se poate gsi rezolvare, sau dac cumva unele vor gsi o oarecare soluionare, aceasta va lua mult mai mult timp decat citirea manualului in sine. Cuvantul lui Dumnezeu ne spune cum am fost fcui i cum funcionm. Ignorand acest lucru, inseamn dezastru. 2. Dac interpretm cei doi martori ca fiind Biserica, lucrul acesta ne spune c misiunea principal a Bisericii implic dou lucruri: (1) mrturisirea cu gura a ceea ce Isus a fcut pentru noi, (2) trirea unei viei ca o experien nou in Isus. A fi ca El i a vorbi despre El, iat ce inseamn a fi Biseric. Mulumim Doamne pentru toate darurile bune. Mulumim pentru Cuvantul Tu i pentru aceast misiune plin de sens i de insemntate, care ne umple inima cu bucurie i uneori cu amrciune. D-ne curaj s-l predicm pan la sfarit de dragul i in Numele lui Isus, Amin! IV. Moartea i nvierea Celor doi Martori

Cartea Apocalipsei vorbete despre Sodoma, Egipt i Babilon. Care este istoria din spatele acestor locuri? De ce le ia Ioan i le aplic timpului sfaritului? Doamne, stm iari in faa unui pasaj special din cartea Apocalipsei, pasaj care ne indreapt spre timpul proclamrii efective a Evangheliei finale. Te rugm s ne ajui s inelegem rolul pe care Tu intenionezi ca poporul Tu s il aib in acele timpuri solemne. Ii mulumim pentru prezen i pentru inelepciune in Numele lui Isus, Amin! Apoc. 11:7-13 perioad de timp dup incheierea celor 1260 de zile. Suntem in aceeai perioad de timp ca in Apoc. 10, timpul incheierii profeiilor lui Daniel, un timp pentru un mesaj final pentru o lume pe moarte. Este un pasaj plin de neclariti i intrebri care se ridic. v. 7 odat cu terminarea misiunii oferirea mrturiei cei doi marturi sunt ucii; aceasta ne amintete de Apoc. 10:6-7 incetarea tainei lui Dumnezeu i Mat. 24:14 evanghelia proclamat in toat lumea i abia dup aceea vine sfaritul. In timp, ne aflm intre momentul incheierii profeiilor lui Daniel i sfaritul timpului. Acum, este introdus in scen o nou figur pe scena istoriei fiara din Abis. Este prima menionare a unei fiare i ea are un articol definit. Care ar fi aceea? De subliniat c cititorii din 220 timpul lui Ioan tiau la cine fcea el referire, pentru c era fiara, deci una tiut de ei i nu o fiar. Dar din moment ce noi nu suntem cititorii originari i nici nu am auzit predicarea lui Ioan i pentru c este un element nou introdus in vorbire, atunci vom cuta s o identificm cutand elemente in carte i in pasajele NT care au legtur cu ea. Aa cum am vzut in prezentrile anterioare, Abisul este sediul (casa) demonilor Luca 8:31 locul unde demonii pot fi gsii. Venirea din Abis, ridicarea a ceva sau a cuiva din Abis, este similar cu un atac demonic. Acest

lucru ne amintete de trambia a cincea, unde Abisul apare in cap. 9:1 este locul din care apar (ies) lcustele ca un fum dintr-un cuptor. Aceste lcuste reprezint un atac demonic asupra oamenilor acestei lumi. Va fi ceva similar in Apoc. 17:8 o fiar aprut din Abis, reprezentand marile puteri civile i seculare care se vor uni in timpul sfaritului. In Apoc. 20:1-3 se spune c Satan va fi intemniat in Abis. Ca atare, cine este aceast fiar venind din Abis? Concluzia este fie Satan, fie o putere civil lucrand cu puterea lui pentru a ataca cei doi martori. A fost fiara acolo timp de 42 de luni, sau pur i simplu apare la sfaritul acestei perioade ca o nou putere? Vom vedea in Apoc. 13 c fiara din mare (i uneori marea poate fi numit abis VT in lb. gr de exemplu), a dominat scena istoriei in timpul celor 42 de luni. Este aceast fiar aceeai cu cea din Apoc. 13, sau ea se ridic abia dup incheierea celor 1260 de zile, sau perioada de 42 de luni? S ne uitm inc odat la v. 7 se spune in text c atunci cand misiunea celor doi martori se incheie, fiara se ridic din Adanc, ii atac, ii invinge i ii ucide. Termenul se ridic traduce un prezent participiu in gr., ceea ce inseamn c aciunea are loc in acelai timp cu ceea ce descrie verbul principal cei doi martori, au terminat mrturia in acelai timp cu apariia fiarei, care ridicandu-se din Abis ii va ataca. Nu este absolut clar in construcia aceasta, de ce este una adjectival i nu una adverbial; intr-o construcie adverbial, timpul este foarte foarte important. Aici, timpul nu este un punct atat de critic pentru modul de a fi folosit participiul. Cu toate acestea, forma gramatical a textului, ne sugereaz aceast concomiten fiara iese din Abis la timpul cand cei doi martori ii incheie misiunea lor. Sugerez c aceasta nu este fiara din Apoc. 13, ci una diferit, aprut exact la sfaritul celor 1260 de zile. Fr indoial c ambele reprezint puteri politice sau religioase, care domin lumea la un moment sau altul. Dac cei doi martori sunt inelei ca fiind Scripturile (a fost o alt opiune pe care am

abordat-o studiul trecut) atunci, potrivit interpretrii tradiionale, aceast fiar pare destul de pertinent a reprezenta Frana, sau Revoluia Francez. Motivul pentru care s-a interpretat in felul acesta, este faptul c cel mai mare atac asupra Bibliei din intreaga istorie a avut loc in aceeai perioad 1780-1790 exact la sfaritul perioadei profetice din Daniel cele 1260 de zile, cele 42 de luni, cei trei ani i jumtate. Interesant este faptul c Abisul de aici se leag de trambia a cincea Apoc. 9 i deja am sugerat c trambia a cincea reprezint triumful secularismului, al filosofiei fr Dumnzeu de la sfaritul timpului. Cu siguran, Revoluia Francez este un exemplu evident de astfel de secularism care s-a manifestat vreodat in istorie. Revoluia Francez a pus bazele foarte clar pentru ceea ce astzi noi numim secularism modern democraia, comunismul, globalizarea, secularizarea modern, toate ii au rdcinile in evenimentul numit: Revoluia Francez. Interesant este c cea mai mare amploare a rspandirii evangheliei, este de la revoluia Francez incoace. Incepand cu anii 1790 se observ o fervoare misionar cu intenia vdit de a proclama cretinismul peste tot in lume. Interpretand cei doi martori ca fiind Scripturile VT i NT, iar fiara din Abis ca fiind Revoluia Francez, cu siguran nu este un lucru ciudat. Din punct de vedere istoric aceast interpretare are sens i reprezint un mod de a interpreta acest pasaj scripturistic. Oricine ar fi aceast putere, ea se rzboiete cu martorii i ii invinge. Aceasta ne 221 amintete de Dan. 7:21. Avem aadar o fiar care se ridic din Abis i atac poporul lui Dumnezeu. Dac aceasta este ceea ce Ioan a avut in minte in Apoc. 11:7, atunci cei doi martori pot s-i reprezinte pe slujitorii lui Dumneezeu, iar fiara ar fi puterea care-i persecut. v. 8 e o imagine figurat, nu o descriere literal. De fapt, in original nu este corpurile lor, ci este un singular trupul lor cei doi martori descrii ca un singur trup, un singur individ.

Interesant este c atunci cand ajungem la v. 9 se folosete din nou singularul, pentru ca la sfaritul versetului, singularul este transformat in plural. Devine clar c folosind singularul, trupul lor, inseamn c cei doi martori nu sunt niciodat desprii, nu sunt persoane literale, nu sunt o pereche de indivizi, ci funcioneaz ca o singur entitate. De asemenea au funcie simbolic, indiferent dac sunt interpretai ca fiind Scripturile sau Biserica ca un tot. Oraul in care sunt ucii, este numit Cetatea cea mare i este in contrast cu Cetatea sfant din v. 2. Noiunea de Cetatea cea mare este prima apariie a conceptului de Babilon, pe care il vom gsi ceva mai tarziu ca domnind peste naiunile lumii. Peste tot in Apocalipsa vom gsi aceast interaciune intre Babilon i Noul Ierusalim. Cetatea cea mare reprezint puterea rului in opoziie cu Dumnezeu ru care in mod natural este asociat cu Babilonul Apoc. 14:8; 16:19; 17:18 i 18:10, 16, etc. Cetatea cea mare mai este numit i Sodoma. Aceast cetate antic apare in Gen. 19:4-8, unde descoperim c a fost distrus pentru imoralitate, lux i dispre fa de Legea lui Dumnezeu, aspect care apare i in Ezech. 16:49-58. Mai este numit i Egipt alt putere antic in opoziie cu Dumnezeu, fiind cunoscut in special pentru ateismul lui i mulumirea de sine. In Exod 5:2 Faraon ii exprim ateismul in cuvintele: Cine este Yahweh ca s ascult de El? Egiptenii considerau c nu mai aveau nevoie de Dumnezeu, pentru c aveau Nilul i astfel nu mai erau dependeni de ploaie pentru recoltele lor. Dac mergi in Palestina, oamenii sunt continuu cu ochii indreptai spre cer. Palestina este o zon foarte uscat, in special lunile mai-septembrie; sunt luni fr ploaie. Intr-un astfel de loc, a face agricultur, este destul de dificil, dar in Egipt, totul este foarte uor; primvara raul se revars i imbogete pmantul, se formeaz un mal; apoi oamenii fceau canale de irigaii.

Aadar, Egiptul nu este menionat pentru imoralitate, lux, sau un comportament dispreuitor fa de legile lui Dumnezeu, ci pentru mulumirea de sine; se putea descurca i fr Dumnezeu i chiar mai mult, Ii puteau nega existena oricand ar fi vrut. Numai trei dintre marile puteri vrmae din VT sunt menionate in Apocalipsa: Sodoma, Egiptul i Babilonul. De ce nu i Asiria, Siria, Libanul, Grecia, sau alte mari puteri antice? Pentru c Sodoma, Egiptul i Babilonul, au cateva trsturi in comun: toate trei sunt asociate cu rauri semnificative Nilul, Iordanul i Eufratul. Toate trei au fost vizitate la un momnent dat de oameni ai lui Dumnezu care au fost (slujit ca) martori pentru Dumnezeu in faa lor. Toate trei au respins in final aceti martori i toate au experimentat o distrugere devastatoare din partea lui Dumnezeu. Sodoma, Egiptul i Babilonul devin simboluri pentru autorul Apocalipsei, simboluri ale vrmailor lui Dumnezeu, care dei aud mesajul Evangheliei, dei stau in faa mrturiei martorilor Si, in cele din urm resping mesajul i sunt infrante prin pierderea legturii cu marile lor rauri, mijloacele care le ddea increderea in sine i le asigura protecia i subzistena. Vom descoperi mai clar acest aspect cand vom analiza marea btlie de la Armaghedon, cand secarea raului Eufrat devine simbolul incheiereii puterii Babilonului. Un alt aspect care atrage atenia in acest text este faptul c dup ce vorbete despre cetatea cea mare in care trupurile moarte ale martorilor sunt aruncate i lsate pe strzi, dup ce se face o asociere intre aceast cetate i cele dou mari ceti antice Sodoma i Egiptul se face o remarc: unde a fost rstignit i Domnul lor. Ce inseamn aceasta? Ar fi dou 222 posibiliti de inelegere:

(1) Poate fi o aluzie la Ieusalimul literal, de asemenea un duman al lui Dumnezeu. Ne amintim c in VT, in timp ce Ierusalimul era numit Cetatea sfant i Templul, locul Su de edere, adesea Dumnezeu l-a tratat ca un vrma din cauza necredincioiei poporului. Adesea neglijau Templul i inchinarea care trebuia aduse lui Dumnezeu, pentru c se intorceau dup ali dumnezei. In mod literal, Ierusalimul poate fi socotit adesea un vrma al lui Dumnezeu i al poporului Su. Poate fi foarte bine o asociere cu Ierusalimul, care L-a crucificat pe Isus, devenind un vrma al lui Dumnezeu ca i acele ceti pgane care L-au respins pe Dumnezeu. (2) O alt posibilitate, este ca acest text s asocieze moartea celor doi martori cu crucificarea lui Isus. Sodoma i Egiptul au fost locul unde Domnul lor a fost crucificat. Cu alte cuvinte, ei au murit de o moarte ca a lui Isus oponenii celor doi martori au fost in principiu, de aceeai natur cu cei ai lui Isus; iar moartea lor, indiferent ce ar insemna aceasta, are loc in aceleai locuri, in aceleai circumstane, are aceleai cauze ca moartea lui Isus. Isus e cucificat din nou prin martorii Lui ucii. v. 9 cele trei zile i jumtate par s fie o miniatur a celor trei ani i jumtate, in care martorii au fost imbrcai in saci. Aceasta indic o intensificare a obscuritii, neclaritii i neputinei de a inelege sensul exact. O persoan imbrcat in sac, n-ar fi deloc atractiv, n-ar starni admiraia mulimii, dar mai ru decat atat, este s nu exiti de loc. De la o imagine dezgusttoare imbrcmintea de jale se ajunge la inexisten total; trupurile martorilor zac aruncate pe caldaramul pieei cetii celei mari; ele au incetat s mai existe. Trei zile i jumtate, ne amintesc de Isus petrecand trei zile in mormant. A fost crucificat la jumtatea sptmanii cf. Dan. 9:27 ca atare, textul este o aluzie la moartea, inmormantarea i invierea Lui Isus. Se spune: Oameni din fiecare trib, seminie, limb i etnie... aceasta pare o reflectare

a cap. 10:11. Probabil c aici este amrciunea la care se fcea referire cand Ioan avea s mnance sulul. Amrciunea insemna c el trebuia s proroceasc din nou multor noroade, neamuri, limbi i imprai...; in v. 9 sunt folosii exact aceeai temeni; aceste triburi, seminii, limbi i etnii vor respinge atat mesajul, cat i martorii in sine. Amrciune provine din respingerea mesajului de ctre oamenii pentru care acesta este intenionat. Nu poate fi o amrciune mai mare, cred, decat aceea de a inteniona s duci cuiva un mesaj de speran, de incredere, de incurajare, pentru ca s constai cu durere c mesajul este respins i odat cu el i cel care il duce, adic tu! Respingerea aici, este una extrem de dureroas, care creeaz o durere adanc i o mare amrciune in suflet, deoarece ei refuz i cel mai omenesc gest pentru un om care nu mai exist inmormantarea; ei refuz pan i gestul acesta uman: de a refuza politicos. Pentru antici, a refuza s inmormantezi pe cineva, era o foarte mare impietate i lips de respect dac vroiai s aduci o dezonoare cuiva chiar i dup moarte, era s-i lai trupul neingropat 1 Regi 21:42; Ier. 8:1-2; 14:16; Ps. 79:2-3. Astfel, mrturia celor doi martori este ridiculizat, iar ei sunt tratai cu dispre, cu lips de respect, oamenii care compun naiunile pmantului refuzandule chiar i cel mai elementar lucru dup moarte ingroparea. v. 10 locuitorii de pe pmant sintagm pentru cei ri in Apocalipsa. Apoc. 6:10; 8:13; 13:8-14; 17:2, 8. Oriunde apare aceast expresie, fr indoial ea este o referire la oamenii necredincioi, dar mai mult, la aceia care se opun in mod evident lui Dumnezeu i poporului Su. Interesant este faptul c se spune c cei care locuiesc pe pmant, i trimit daruri unii altora cu alte cuvinte ei intr intr-o relaie unii cu alii, se bucur impreun de soarta pe care o au aceti doi martori. Aceasta imi amintete de cartea Esterei Est. 9:19-22 unde iudeii se bucur impreun

de eliberarea lor, trimiandu-i unii altora daruri; de asemenea in Luca 23:12 Pilat i Irod, care de altfel au fost dumani cea mai mare parte a vieii lor, la un moment dat se impac, sau mai bine 223 zis ii impac ura lor fa de Isus i urmaii Si; foarte interesant c oameni care in viaa lor nu sau avut prea bine la un moment dat devin unii printr-o opoziie comun fa de Isus i poporul Lui. Dar ce se intampl cu cei doi martori? Vor sta intini in piaa cetii i neingropai pentru totdeauna? v. 11 impietatea neingroprii a durat doar trei zile i jumtate cuvantul dup nu inseamn neaprat imediat dup aceea, poate s insemne i mai taziu dup aceea. Dac cele trei zile i jumtate sunt profetice, inseamn c sunt trei ani i jumtate in care cei doi martori au fost adui la tcere. Dac aceast tcere inseamn alungarea Cuvantului lui Dumnezeu in timpul Revoluiei Franceze, atunci este interesant faptul c surse istorice menioneaz c perioada cea mai sever de interzicere a Biblie, a fost de trei ani i jumtate i aceasta a avut loc in perioada Revoluiei Franceze 1789-1793. Dar Biblia spune c, la un timp anume, dup timpul manifestrii acelui teribil dispre, suflarea de via a intrat n ei aluzie la Gen. 2:7 crearea lui Adam. Aa cum Dumnezeu in Persoan a suflat via in trupul lui Adam, prin suflarea de via de aici, se sugereaz faptul c Dumnezeu Insui S-a implicat in aducerea celor doi martori din nou la via. Cuvantul de aici este o reminisce din Ezech. 37:9-10 valea plin de oase readuse la via de Dumnezeu.

Astfel, cei doi martori indiferent cine sunt ei sufer un timp datorit acestui dispre teribil din partea oamenilor i sfaresc de o moarte groaznic dar la scurt timp dup aceea, ei sunt readui la via i se ridic biruitori avand suflarea de via, puterea de a exista direct de la Dumnezeu in ei. Unii comentatori sugereaz ideea c suflarea de via reprezint i expansiunea societilor biblice, curand dup Revoluia Francez. De remarcat c cel mai cumplit atac impotriva Bibliei in istoria omenirii a avut loc in anii 1790, iar anii 1800 reprezint naterea societilor biblice American, Britanic i altele, iar societile misionare au fcut ca in acel timp Biblia i cretinismul s se rspandeasc rapid peste tot in lumea de atunci, aa cum nu s-a mai intamplat vreodat in istorie; iar rezultatul este c, astzi ca niciodat inainte, Biblia s fie cea mai rspandit carte pe pmant. Dac acest aspect este avut in vedere in acest pasaj, atunci lucrul acesta este adevrat: VT i NT au fost revitalizate cum n-au fost niciodat mai inainte in istorie. Rspunsul celor ri la aceast intervenie a lui Dumnezeu de la extaz, la groaz de la bucurie, la fric teribil. Frica de aici, este acelai cuvant ca in Apoc. 14:7 gr. fabos din Apoc. 11:11 apare in Apoc. 14:7 ca fobetete Temei-v de Dumnezeu... i ca fobetai in Efes. 5:33 ...i soia s se team de brbat se traduce prin: fric, groaz, team, reveren fa de Dumnezeu i respect fa de persoane. Groaza, nu este neaprat necesar s fie un rspuns negativ. Simpla apariie a Cuvantului lui Dumnezeu, poate provoca team, dar una dumnezeiasc; acea atitudine de umilin, de inclinare in fa sa, atitudine provocat cel puin celor care il acept. Invierea celor doi martori, este ca mesajul venirii orei judecii proclamat de primul inger Apoc. 14:7: Temei-v de Dumnezeu i dai-I slav... Invierea celor doi martori va avea acelai fel de rezultat ca mesajul primului inger. Ins nu va fi neaprat un mesaj referitor la cea

de a doua venire, ci mai degrab va fi un mesaj cu privire la lucrurile cereti v. 12 unde observm ceva cu privire la proclamarea final a evangheliei aa cum este descoprit in misiunea acestor doi martori. v. 12 crucial pentru inviarea celor doi martori i pentru lucrarea lor final, este glasul din cer i ridicarea lor la cer. Dar nu neaprat o ridicare de dragul lor i o ascundere a lor, o protejare al lor, ci mai degrab o ridicare deasupra pentru a fi observai de ctre oamenii de pe 224 pmant; pentru a se vedea clar care este lucrarea pe care ei o fac pentru ei. Aceast proclamare final a evangheliei are de-a face cu lucrurile cereti i are ceva de spus despre ceae ce se face in ceruri acum pentru oamenii de pe pmant aceast proclamare final a evangheliei are ceva de spus cu privire la Sanctuarul ceresc i despre judecata care este in curs i care se face nu pe pmant, ci acolo, la tronul lui Dumnezeu. Cei doi martori au fost luai la cer intr-un nor. A mai urcat cineva in felul acesta? Fapte 1:9-11 Isus S-a ridicat la cer in acelai fel, intr-un nor; i tii ce a spus El inainte de a Se inla? Imi vei fi martori pe intreg pmantul... v. 8. Prin urmare, conceptul de martor va fi intotdeauna asociat cu inlarea lui Isus la cer intr-un nor. Este exact imaginea ridicrii celor doi martori la cer intr-un nor, aa cum i Isus S-a ridicat. Norii in general, par s indice prezena divinitii Exod 13:21; 1 Imp. 8:11; Apoc. 1:7; 14:14. Avem in fa deci o prezen i o intervenie divin, dumnezeiasc. Mai clar, Il vedem pe Dumnezeu in aceti doi martori. In Apoc. 14:6 mesajul lui Dumnezeu este proclamat din mijlocul cerului. Practic, Apoc. 11:11-13 ilustreaz acelai lucru cu Apoc. 14:6 proclamarea mesajului celor trei ingeri. Este mesajul lui Dumnezeu; este ultimul mesaj de la Dumneezeu pentru o lume pe moarte, muribund. Este o

chemare ca oamenii de pretutindeni s se team de Dumnezeu i s-I dea slav i onoare, respect in vieile lor. Interesant este c atat Ilie cat i Moise, au fost de asemenea inlai la cer 2 Imp. 2:11 i Iuda 9. Astfel, aici sunt adunate laolalt un numr de evenimente care au avut loc de-a lungul intregii istorii biblice pentru a demonstra c aceasta este ultima proclamare a evangheliei de la sfaritul istoriei noastre. Aceste aspecte ne indreapt ctre v. 13, care reprezint concluzia acestui pasaj. v. 13 textul incepe cu expresia: in clipa aceea... evenimentele de aici, care au loc pe pmant, sunt puse in legtur cu atenia indeptat spre lucrurile cereti, sau spre ceea ce in paralel se intampl in cer din v. 12. Cutremurul i inlarea se intampl in acelai timp ele inerrelaioneaz intr-un sens oarecare. Pentru acest cutremur teribil se folosesc acelei cuvinte din Apoc. 6:12 pentru primul cutremur gr. selsmos megas megas este superlativul. Pare s semnalizeze inceputul timpului sfaritului i apropierea evenimentelor care vor marca finalul istoriei acestui pmant. Apoi se spune c a zecea parte din cetate s-a prbuit. Care cetate? Evident cetatea cea mare Sodoma, Egipt i Babilon. In acest moment avem doar o prbuire parial; nu este prbuirea total a Babilonului la care vom asista in cap. 17 i 18; este doar pregustarea celei de a aptea plgi atunci cand Babilonul cu adevrat i pentru totdeauna se va prbui. Suntem inc la trambia a asea; sfaritul tuturor lucrurilor va avea loc odat cu sunetul celei de a aptea trambie. Dac aceast cetate intr-un anumit fel reprezint Frana, este clar c aceasta este doar o parte, sau o faz a cderii cetii celei mari la acel moment. Dar evenimentele pe care le vedem aici, sunt cele care atrag evenimentele finale ale istoriei pmantului. Se spune de asemenea c odat cu prbuirea cetii, apte mii de oameni au fost ucii

ne amintete din nou de istoria lui Ilie, cand apte mii rmseser credincioi. Acesta este un revers dac atunci apte mii rmseser credincioi lui Dumnezeu, acum, aici apte mii sunt necredincioi i condamnai s moar. apte mii probabil ii reprezint pe cei care continu s rman insensibili la mesajul lui Dumnezeu i continu s-l ignore i s-l resping. Dar este i un alt grup supravieuitorii, care sunt ingrozii i-I dau slav lui Dumnezeu. Supravieuitorii, sau cei rmai acelai cuvant cu cel de obicei tradus cu rmia Apoc. 12:17 gr. loltos; iar expresia s-au ingrozit gr. emfobas este aceeai cu cea din Apoc. 14:7 temei-v de Dumnezeu... fobetete. Rmia se teme de Dumnezeu i-I d slav. Dandu-I slav este 225 rspunsul pe care il ateapt i primul inger din Apoc. 14. Observm paralelismul dintre aceste dou pasaje Apoc. 11:11-13 i Apoc. 14:6-12? Apoc. 16:9 expresia a da slav lui Dumnezeu este echivalent in Apoc. 16:9 cu a se poci; rmia din Apoc. 11 se pociete ca urmare a predicrii evangheliei. Cei din Apoc. 16:9 nu fac lucrul acesta, dimpotriv dispreul lor fa de Dumnezeu, evanghelie i martori crete direct proporional cu severitatea evenimentelor. Mesajul final al evangheliei de la sfaritul timpului, va impri lumea in dou grupuri: rmia, care va da slav lui Dumnezeu prin actul pocinei i restul omenirii, care refuz aceasta resping oferta harului i rman intr-o atitudine de nepocin. In mod clar, Apoc. 11 este paralel mesajului primului inger Apoc. 14:6- 7 au fost i continu s fie oameni care trind in atmosfera predicrii acestui mesaj final, au dat rspuns potrivit inteniei salvatoare a lui Dumnezeu pentru locuitorii acestui pmant. Indiferent dac cei doi martori reprezint Scripturile, sau pe poporul lui Dumnezeu, este clar c punctul culminant al pasajului este proclamarea final a evangheliei in limbajul primului inger din Apoc. 14. i un numr semnificativ de oameni au rspuns acestui mesaj i l-au apreciat pentru viaa lor.

i pe msur ce ne apropiem de finalul istoriei acestui pmant, potrivit profeiei, ne ateptm la o manifestare mondial a proclamrii evangheliei, la o amplificare a predicrii i cu o for nemaiintalnit pan acum cci ea se va face sub directa cluzire a lui Dumnezeu. i toate aceaste se vor intampla in contextul lucrurilor cereti, a lucrrii care se face acum in ceruri, a lucrrii de judecat, dar i de mijlocire a Domnului Isus Hristos in Sanctuarul ceresc. Lecii spiriituale: 1. Este clar din text c majoritatea nu va fi de partea care trebuie. Masele de oameni s-au bucurat la uciderea celor doi martori i fr indoial au demonstrat lucrul acesta in evenimentele care au urmat morii acestora. Dar majoritatea nu are neaprat dreptate. De fapt, aproape intotdeauana este nesigur calea ei. Este ceva anume in natura uman pctoas: in lucrurile spirituale majoritatea s fie adesea greit. 2. Dumanii devin adesea unii in opoziia lor fa de poporul lui Dumnezeu. In experiena mea pastoral, am vzut c cel mai adesea prinii ar prefera ca copiii lor s accepte ateismul sau secularismul, decat o cale cretin. Este ceva ce nu poi explica, dar face parte din aceeai natur pctoas. Uneori, cei care se opun cuiva s se apropie de Dumnezeu, ii vor uni forele chiar dac in trecut nu au avut nimic in comun, sau chiar mai ru poate c au fost chiar dumani. Aprope c nimic nu-i poate uni mai mult pe oameni, decat misiunea de a se importivi lui Dumnezeu i poporului Su. i dac aici doar am fcut cunotin, in cea de a doua parte a Apocalipsei vom vedea aceast unire mondial impotriva evangheliei i a slujitorilor lui Dumnezeu. Vom vedea o lume intreag confruntat cu mesajul evangheliei i totodat o lume intreag unit impotriva ei, a lui Dumnezeu i a martorilor Si. Ceea ce poate acum experimentm la nivelul familiei, sau a localitii in care trim, atunci va deveni o problem i o

atitudine global. Doamne, Ii mulumim pentru proclamarea evangheliei pe care am descoperit-o in cartea Apocalipsei i care ne cheam ctre inelegerea istoriei mantuirii noastre prin Isus Hristos, Domnul nostru viaa Lui, moartea Lui, ingroparea Lui i invierea Lui. Privim acum prin credin ctre timpul proclamrii finale a evangheliei Tale. Ne rugm ca atunci cand zilele acelea vor veni, s ne gseasc de partea Ta; mai mult, s ne gseasc imprtind mesajul Tu cu alii. D-ne curaj i putere i f ceea ce crezi pentru ca mesajul Tu s fie atractiv. Mulumim in Numele lui Isus, Amin! V. Introducere a doua jumtate a Apocalipsei 226 Ai vzut filmul animat: Regele leu? Dac l-ai vzut, dai-mi voie s v pun o intrebare: Este o istorie despre animale, sau animalele reprezint, sau sunt simboluri pentru altceva? Din tema precedent, am reinut faptul c Apoc. 11:18 reprezint punctul de cotitur in mesajul i structura crii Apocalipsei. Partea a doua a Apocalipsei se ocup mai mult de evenimentele din timpul sfaritului istoriei noastre. Prima parte, a fost bine structurat, fiind imprit in biserici, pecei, trambie, etc. Au fost de asemenea viziuni introductive bine definite i clare. A doua parte in schimb, va fi mult mai dificil. Ne va fi de ajutor dac vom gsi o cheie vizavi de intenia structural a autorului. i este exact ceea ce vom incerca s facem in prima parte a acestei prezentri. Cred c Apoc. 11:18 conine o cheie in avans, lsat de autor insui pentru a ne ajuta s gsim inelesul celei de a dou pri a crii. Aici, aa cum am spus, gsim punctul de cotitur al crii Apocalipsa, din care ne

indreptm ctre evenimentele finale. Nu va fi o prezentare plin de simbolisme, care reprezint rdcinile i solul hranei noastre spirituale mai mult decat hrana insi, ci va fi o abordare a modului in care vom putea inelege de acum in colo cartea Apocalipsei. Doamne pe msur ce dorim s spm tot mai adanc in solul in care se gsete hrana noastr spiritual descoperit in cartea Apocalipsei, Te rugm s fii cu noi intr-un mod special, s ne dai o inelegere clar a Cuvantului i o capacitate de a-l inelege cu minile noastre. Te-am rugat in Numele Domnului Isus, Amin! Majoritatea crilor au in general urmtoarea structur: un capitol introductiv, cuprinsul capitolului i concluzia lui. Apoi, apare un alt capitol cu aceeai structur. Dar in Apocalipsa este puin altfel: in loc de a concluziona o seciune i de a o introduce pe urmtoarea, Ioan tinde s includ introducerea unei noi seciuni in concluzia seciunii anterioare. Cazul bine cunoscut este Apoc. 3:21 este in acelai timp punctul culminant al celor apte biserici, dar i introducerea pentru cele apte pecei. Pe punctul culminant al unei seciuni, Ioan ii bazeaz introducerea seciunii urmtoare, in care este menionat tronul Tatlui i alturarea la tron a lui Isus, biruina sfinilor i alturarea lor la tron. Apoc. 3:21 ofer o introducere sistematic la cele apte sigilii ale Apocalipsei. Ceva similar are loc in a cincea pecete. Punctul culminant al celor patru cai, dar i intrebarea introductiv la cele apte trambie este: Cat timp Doamne mai ingdui pan s rzbuni sangele nostru...? Apoc. 6:10. Aceast declaraie anun de pe acum judecata care va veni odat cu trambiele Apocalipsei. Astfel, autorul crii Apocalipsa tinde s impleteasc concluzia unei seciuni cu introducerea urmtoarei i o face de obicei in punctul culminant al concluziei. Aici, in Apoc. 11:18 gsim o tehnic similar: (1) mai intai, v. 18 reprezint punctul culminant la celor apte trambie; el ne ofer esena aciunilor tuturor trambielor, conducandune

ctre evenimentel finale ale istoriei planetei i (2) v. 18 este un rezumat in avans al temelor majore din restul crii. v. 18 sunt cinci afirmaii eseniale aici: 1. naiunile erau maniate. 2. mania Ta a venit 3. a sosit timpul pentru judecarea celor mori 4. a sosit timpul pentru recompensarea celor drepi 5. a sosit timpul pentru distrugerea acelora care distrug pmantul. Aceste cinci declaraii nu alctuiesc doar punctul culminant al celor apte trambie, ci in acelai timp ele concluzioneaz, rezum marile probleme care vor fi abordate in cea de a doua parte a crii. 227 De unde tim acest lucru? Comparand aceste afirmaii cu afirmaiile decisive din aceast a doua parte a Apocalipsei. Aceste paralele nu sunt la intamplare. Fiecare afirmaie dintre acestea rezum un punct esenial din fiecare seciune care urmeaz s vin. 1. Naiunile maniate text paralel cu Apoc. 12:17 expresia maniat, sau infuriat, este aceeai din Apoc. 11:18 Neamurile se maniaser rezum intreaga lupt dintre balaur i rmi descris in Apoc. 13 i 14. Este un rezumat in avans. 2. A venit mania Ta text paralel cu Apoc. 15:1 timpul a sosit pentru ca mania lui Dumnezeu s fie complet. Declaraia din Apoc. 11:18 indic spre evenimente care sunt rezumate in Apoc. 15:1. Apoc. 11:18 este un rezumat in avans al celor apte plgi care urmeaz s vin; el indic dinainte spre cele apte potire din Apoc. 15 i 16, timpul cand mania lui

Dumnezeu se va descoperi in toat amploarea ei. 3. A venit timpul pentru judecarea celor mori ne amintete de Apoc. 20:12 amintete de mileniul de dup revenirea lui Hristos i judecarea celor mori. 4. A venitt timpul pentru recompensarea celor credincioi Apoc. 22:12 Isus spne c va veni curand i va avea cu Sine rsplata pentru cei drepi amintete de Noul Ierusalim. 5. A venit timpul pentru distrugerea acelora care distrug pmantul in gr. este acelai limbaj folosit i in Apoc. 19:2 unde se spune c Dumnezeu judec pe desfranata care a corupt pmantul...; in gr. a corupe este acelai cuvant cu a distruge - ftero. Toate aceste cinci declaraii din Apoc. 11:18 ii au corespondentele lor in partea a doua a crii Apocalipsa. Dar acum urmeaz partea i mai interesant: fiecare dintre cele cinci texte pe care le-am analizat, ca fiind corespondente in cea de a doua parte al Apocalipsei la textul din 11:18, toate reprezint momente decisive cu privire la ceea ce urmeaz s se intample. Seciuni ale prii a doua a Apocalipsei: 1. Mania neamurilor Apoc. 12-14 Apoc. 12:17 este textul hotrator al unei seciuni el rezum intregul conflict dintre balaur i rmi care este descris apoi in detaliu in Apoc. 13 i 14. Intr-un fel, Apoc. 12:17 este un rezumat in avans a ceea ce urmeaz s se intample in urmtoarele dou capitole: balaurul ii arat mania in Apoc. 13, iar rmia ii ofer rspunsul in Apoc. 14. Prin alegerea acestei propoziii Neamurile se mniaser autorul poate indica foarte clar ce urmeaz s se intample in Apoc. 13 i 14. El ne indic faptul c aceast tem marea lupt reprezint o unitate indestructibil i c trebuie abordat ca atare. 2. Mania lui Dumnezeu atinge apogeul in Apoc. 15:1, care este un rezumat in avans al celor apte plgi in succesiunea lor. Astfel, spunand in Apoc. 11:18 A venit mnia Ta autorul

indic inainte spre cele apte potire din Apoc. 15-16. i aa cum vom vedea atunci cand vom ajunge la aceste pasaje, capitolele 17-18 continu tema celor apte plgi, detaliind evenimente i situaii. Astfel, intr-o simpl afirmaie A venit mnia Ta autorul rezum tema-cheie din Apoc. 15-18. Aa c atunci cand vom studia Apoc. 12-18, care va fi tema central, miezul paragrafului? Rspunsul este acum simplu: naiunile acestui pmant devin furioase, puterile acestei lumi se ridic impotriva lui Dumnezeu i impotriva poporului su. Ele, intr-o unitate deplin pornesc atacul impotriva poporului lui Dumnezeu, dar in cap. 15-18 Dumnezeu rspunde de asemenea cu manie. Rspunsul Su se va manifesta prin repercursiunile care urmeaz clcarea legmantului i care se vor manifesta asupra tuturor acelora care asupresc pe poporul Lui. In concluzie, Apoc. 12-18 demonstreaz a fi esena conflictului final intre naiunile lumii acesteia i poporul lui Dumnezeu. 3. Distrugerea celor care distrug pmantul mania lui Dumnezeu ii va atinge apogeul prin eliminarea rului de pe acest pmant i odat cu el pe toi aceia care n-au rspuns chemrii finale a evangheliei, ci au continuat s rman lipii de ru Apoc. 19. 228 4. Cand se vorbete de judecarea celor mori, ni se amintete ce Apoc. 20 unde descoperim idea de mileniu care va urma celei de a doua veniri. 5. Idea de rspltire ne duce cu gandul la capitolele finale ale crii Apoc. 21 i 22, unde descoperim frumuseea unui pmant reinnoit, splendoarea cetii Noul Ierusalim i rspltirile celor sfini. Observm cum in Apoc. 11:18, autorul ne ofer esenialul structurii materialului care

urmeaz. Este atat de ascuns, incat, ca i un sambure trebuie scos din coaja lui i adus la lumin. Dar este atat de minunat cand il descoperi i il inelegi. Acum a vrea s schim impreun aceast structur: I Structur bazat pe Apoc. 11:18 i detaliat in capitolele care urmeaz: 1 prima parte a celei de a doua pri a crii Apocalipsa, este legat de mania Neamurilor Apoc. 12-14. Balaurul ii arat mania lui in Apoc. 13, iar rmia ii ofer rspunsul in Apoc. 14. Astfel, in cap. 12-14 descoperim esena acestei lupte, esena acestui conflict vzut din perspectiv pmanteasc. 2 Apoi, cea de a doua seciune are de-a face cu mania lui Dumnezeu. Astfel, in cap. 15-18 putem observa btlia final din perspectiva lui Dumnezeu. Ca rspuns la mania naiunilor pmantului, Dumnezeu toarn cele apte potire cu cele apte plgi; de asemenea Dumnezeu o infrange i o elimin pe prostituata Babilon din cap. 17 i apoi infrange i distruge cetatea Babilon in cap. 18. Astfel, cea de a doua seciune a celei de a doua pri a crii Apocalipsa se ocup de mania lui Dumnezeu i de rspunsul pe care El il d la atacul naiunilor pmantului. 3 cea de a treia seciune este in cap. 19 unde literal Dumnezeu distruge pe cei ce distrug pmantul. 4 cea de a patra seciune o reprezint cap. 20 trateaz mileniul i evenimentele care vor avea loc in timpul lui. 5 a cincea seciune se ocup cu evenimenttele ultimelor dou capitole Apoc. 21-22 tot ce se poate spune acum despre noul pmant. Aa cum am spus mai devreme, prima parte a Apocalipsei este foarte uor de structurat i foarte puini sunt cercettorii care ar considera c s-ar putea structura i altfel. Problemele apar

ins in cea de a doua parte a Apocalipsei. Ceea ce ne ajut, este s inelegem cum a structurat autorul insui aceast parte a crii. Este exact ceea ce noi am fcut pan acum. Am descoperit cum in Apoc. 11:18 autorul ofer in sambure structura evenimentelor majore pe care urmeaz s le detalieze in continuare, in cea de a doua jumtate a crii (Jon Paulien Ce spune Biblia cu privire la timpul sfaritului detaliu cu privire la aceast structur a crii Apocalipsa). II Structur bazat pe cele apte trambie: Elementele de cotitur din aceast a doua parte a crii, pot in mod evident s fie asociate cu cele apte trambie sugerandu-mi c accentul principal al celei de a doua pri a Apocalipsei este pus pe evenimentele finale ale istoriei pmantului. Dup cum am discutat deja, prima parte a Apocalipsei tinde s acopere era cretin in totalitate marile evenimente de la cruce spre a doua venire. Aceast a doua parte va avea accentul pus in special pe evenimentele sfaritului. i din moment ce cartea Apocalipsei este suficient de dificil in interpretarea i inelegerea ei, aceste mici aluzii, sugestii, care iau ceva timp de cercetare, sunt foarte importante in inelegerea materialului care urmeaz; de aceea merit timpul investit in inelegerea lor. Cum am putea porni in inelegerea celei de a doua pri a Apocalipsei? Care ar fi primul pas de fcut? Cred c putem incepe prin apropierea de cap. 12. Cap. 12:1-5 pentru prima dat apare aici una dintre fiarele ciudate ale Apocalipsei. In Apoc. 11 deja am fcut cunotin cu o fiar, dar aici este pentru prima dat cand o astfel de fiar 229 practic este descris. Devine clar faptul c de aici inainte lucrurile care urmeaz s se intample in carte vor fi diferite.

V aducei aminte c la inceput am pus intrebarea cu privire la filmul animat Regele Leu? V aducei aminte de imaginea acelor animale din savanele africane, cum mandria leului era factorul dominant asupra celorlalte animale ale junglei, dar care intr-un fel sau altul se supuneau de bunvoie; ai vzut relaiile dintre membrii aceleiai familii de lei i relaia cu alte categorii de animale; s ne gandim puin Credei c este intr-adevr doar un desen animat? A fost doar o poveste cu i despre animale? Nu, ci este cu mult mai mult. Semnificaia lui e cu mult mai adanc. Regele Leu este un film despre oameni; despre relaiile dintre oameni ca indivizi, sau gurpuri de oameni. Este un film cu un puternic mesaj privitor la relaii. Vzandu-l v va trezi multe ganduri in privina aceasta. A sugera c Apocalipsa a fost un fel de Regele Leu pentru lumea antic. Apocalipsa nu este o carte despre animale, dei sunt prezentate o mulime aici, ci este o istorie despre oameni care in diferite situaii i circumstane intr in relaii unii cu alii; este o istorie despre relaiile dintre puterile lumii acesteia, sau diverse grupuri de oameni. Avem aici o femeie cu un prunc i un balaur. In cap. 13 vom face cunotina cu alte animale de diferite forme i mrimi. Cartea Apocalipsei, precum Regele Leu, nu este un film de desene animate, ci o parabol despre viaa in acest Univers i cea de pe pmant. Acesta este i motivul pentru care seciuni intregi din cartea Apocalipsei sunt tratate simbolistic, ca reprezentand ceva anume i nu literal. Avand aceste lucruri in minte, s privim mai indeaproape primele cinci versete din Apoc. 12. Fundalul pentru Apoc. 12-14 este Apoc. 11:19 i anume chivotul legmantului din Sfanta Sfintelor din Templul ceresc. Despre ce este vorba? Sunt posibile cateva accenturi aici. 1. Mai intai am putea sugera c tronul milei este cuvantul cheie. Dac ai avea in vedere chivotul din vechime, acesta avea pe capac un tron al milei pe care Dumnezeu Insui Se manifesta. Dac acest tron al milei este avut in vedere aici, inseamn c tot ce se intampl in cap.

12-14 se afl, ca s spunem aa, sub sange adic acoperii de puterea harului sub protecia milei lui Dumnezeu; inseamn c evenimentele istoriei umane se intampl in lumina a ceea ce a fost la cruce. 2. O a doua posibil interpretare s-ar focaliza pe cele 10 porunci care erau inluntrul chivotului. Dac este aa, atunci inseamn c Legea lui Dumnezeu este problema cheie in Apoc. 12-14. 3. O a trei posibilitate aceast imagine a Sfintei Sfintelor, ar trebui s ne aduc in minte Ziua Ispirii, singura zi din an in care aceast incpere special a Templului era vzut. Dac Ziua Ispirii este avut in vedere, atunci inseamn c ceea ce se intampl in cap. 12-14 are de-a face cu judecata final. Care dintre aceste trei posibiliti este cea mai probabil? Ei bine, toate par s se potriveasc cu evenimentele din cap. 12-14, ins vreau s v gandii cu atenie de-a lungul prezentrilor noastre la aceste capitole s vedem la ce concluzie ajungem. Aadar, Apoc. 12 este construit pe imaginea Templului, a Sfintei Sfintelor. Capitolul este imprit in patru pri: vv. 1-5 rzboiul dintre balaur i femeie mobilul conflictului: Copilul; vv. 7-12 funioneaz ca un interludiu dup care avem rzboiul din cer; vv. 13-16 i 6 rzboiul din cer care se continu de milenii pe pmant; v. 17 este punctul culminant al capitolului i totodat el introduce cap. 13 i 14 care urmeaz. Avem un pasaj duo-direcional v.17 este punctul culminant al cap. 12, dar de asemenea el este fundalul pentru cap. 13-14. In restul prezentrii, a vrea s construim ceva mai mult pe primele cinci versete din Apoc. 12, iar in prezentarea urmtoare ne vom concentra asupra restului capitolului ajungand in 230 cele din urm la v. 17 ca punct culminant.

vv. 1-2 apare aici cuvantul semn pentru prima dat in Apocalipsa. In general, in Apocalipsa cuvantul semn se refer la miracolele demonice fcute pentru a inela lumea la sfaritul timpului Apoc. 13:13-14; 16:14; 19:20. In mod normal, in cartea Apocalipsei, cuvantul semn este aplicat miracolelor demonice. Dar aici, cuvantul pare s fie diferit; cuvantul semn in v. 1 indic spre o scen vizual neobinuit semn mare. Cuvantul apare de asemenea i in v. 3 i in cap. 15:1. In NT semnele sunt adesea puternic asociate cu sfaritul timpului Luca 21:11, 25; Fapte 2:19 vorbesc despre semne care vizeaz zilele sfaritului. Probabil c folosirea acestui cuvant aici, este pentru a indica focalizarea de acum inainte pe evenimentele sfaritului de timp, chiar dac Apoc. 12 in sine traseaz direcii mai degrab inapoi spre inceputul erei cretine. Ioan chiar vorbete aici despre evenimente care au avul loc la inceputul erei cretine, pentru c acestea formeaz chiar fundamentul pentru ceea ce urmeaz s se intample mai tarziu in istorie. Dup semn apare pe scen FEMEIA imbrcmintea ei, din soare, lun i stele, ne amintete de cateva concepte din VT. Mai intai, ca fel de a se imbrca, gsim aceeai combinaie in visul lui Iosif unde soarele, luna i stelele se pleac la picioarele lui; la mireasa lui Solomon gtit cu aceleai materiale Cant. Cant. 6:10 nou ne sun puin cam exagerat, dar Solomon era indrgostit de acea femeie, aa c nu trebuie s fim surprini de descriere. Se intampl i lucruri mai ciudate atunci cand eti indrgostit. Deci, o femeie imbrcat in soare, lun i stele, nu este ceva nou o gsim in Cant. Cant lui Solomon. Apoi, femeia, este imaginea-simbol pentru poporul lui Dumnezeu. In VT, ea pare s reprezinte pe Israel Isa. 54:5-6; aici, femeia simbolizeaz poporul Israel. Dac mergem la Ezech. 16:8, la Osea 2, sau 1 Cor. 11 peste tot vom descoperi idea c femeia este simbolul

poporului lui Dumnezeu. Femeia poate fi de asemenea un simbol al Israelului apostaziat in VT Osea 2:1-13; Ier. 3:6-10; Apoc. 17. Ca atare, aceast femeie imbrcat intr-un fel atat de spectaculos imagine care pare c ii are rdcinile in Cant. Cant. Lui Solomon reprezint poporul lui Dumnezeu in special prin referirea la coroan. Am observat in v. 1: numrul stelelor din coroan este 12 numrul lui Israel 12 triburi, iar mai tarziu 12 apostoli. Demn de notat este i faptul c aceast femeie este prima dintr-un set de apte figuri mistice care apar in aceast a doua parte a Apocalipsei. Mai intai avem femeia, urmat de trei imagini ale unor fore satanice: balaurul cap. 12, fiara din mare cap. 13 i fiara din pmant cap. 13; apoi avem trei imagini referindu-se la Isus Mihael cap. 12; Mielul cap. 13 i Fiul Omului cap. 14. Aceste apte figuri mistice, intr-un fel reprezint substana acestei intregi seciuni din Apocalipsa. Trei se aplic lui Satan i forelor sale, trei se aplic lui Hristos, iar femeia reprezint Biserica poporul lui Dumnezeu. Astfel, problema aici este cea care strbate tot restul crii rzboiul de pe pmant continu problematica rzboiului din cer. In cele din urm, ce i se intampl femeii, este determinat de rzboiul dintre Satana i Hristos. Hristos i Satana sunt angajai intr-un rzboi universal unul impotriva celuilalt. Acest rzboi este continuat aici pe pmant, iar consecinele lui sunt experimentate de poporul lui Dumnezeu, ameninat de Satan i forele lui, dar salvat din timp in timp de Isus. Foarte interesant este faptul c aceast femeie uimitoare este insrcinat. O femeie reprezentand poporul Israel, este in durerile naterii, in travaliu. Vom discuta puin mai tarziu despre aceasta. Vreau s ne ocupm acum de noua figur balaurul Apoc. 12:3-4. Vedem aici o alt imagine, un alt semn, evident in strans legtur cu primul semn din v. 1 un balaur rou imens.

231 Potrivit cu v. 9 inelesul principal al acestui balaur, este Satana. Limbajul de aici ne amintete de Gen. 3:15 grdina Edenului, acolo unde a inceput rzboiul intre femeie i arpe. Dar este i un sens mai larg in acest pasaj, aa cum muli comentatori au admis i anume c balaurul cel rou reprezint Roma pgan. De ce este spus asta? Cine este femeia in pasajul acesta? Este Israelul din VT. Cine este copilul? Aa cum vom vedea in v. 5, este Isus. Aadar, femeia este simbolul Israelului VT, alctuit din cele 12 triburi, care este pe punctul de a aduce lumii pe Mesia. Diavolul este puterea din spatele tronului Romei, incercand prin Irod aceast unealt uman s-L ucid pe Mesia. Apoc. 12:5 este o reamintire a ameninrii lui Irod impotriva lui Isus la naterea Sa. Puterea civil dominatoare asupra lumii la data cand Isus S-a nscut, era Roma pgan, dar in spatele Romei era Satan insui prezentat in Apocalipsa ca un balaur imens. Se spune c balaurul, adic Satan, trgea dup el a treia parte din stele aceasta ne amintete de Dan. 8:10 cornul cel mic face acelai lucruri. Dac aceste stele sunt unele dintre cele 12 din coroana femeiii, atunci, aceasta inseamn persecuia adevrailor conductori ai lui Israel. Dar am putea gsi i un sens mai adanc. M voi intoarce mai tarziu la acest enun. Acest balaur care trage stele dup sine, ateapt naterea copilului pentru a-l manca. Balaurul amenin poporul lui Dumnezeu i de asemenea pe urmaii lor. v. 5 Cine este Pruncul? Inc nu este clar aici, dar se spune c va conduce neamurile cu un toiag de fier i c va fi ridicat la cer. Aceasta este clar o referire la Isus Hristos, pentru c El este Acela din Apoc. 2:26-27 care conduce cu un toiag de fier. La sfaritul timpului, va impri domnia cu poprului Lui. Este clar c Cel avut in vedere in v. 5 este Isus Insui, care dup incercarea lui Satan de a-L distruge, S-a inlat la cer unde S-a aezat pe tron alturi de Tatl.

Apoc. 12:5 e mai mult decat naterea lui Isus el conine intregul eveniment numit Hristos naterea ispitele moartea invierea ridicarea la cer domnia cereasc. Isus era nscut ca s moar, dar acum e pe tronul ceresc. Aadar, Apoc. 12:1-5 ne arat c marea controvers dintre Isus i Satana a inceput in cer. Pe pmant marea controvers doar a continuat, iar Isus a continuat lupta care incepuse deja in cer. Dup inlarea Lui, poporul Su va face fa ameninrilor lui Satan i lucrul aceasta de-a lungul veacurilor pan la sfarit. Despre acest conflict se vorbete in vv. 6-17. Ce se intampl cu femeia, ce se intampl cu poporul lui Dumnezeu dup inlarea lui Isus la cer? Vom vedea in prezentarea urmtoare. S incheiem cu o concluzie: cartea Apocalipsei nu este o carte cu intamplri din viaa animalelor, ci despre relaii intre oameni i grupuri de oameni, cu consecine pentru fiecare individ de pe pmant. Animalele i caracteristicile lor, reprezint imaginea marei lupte dintre Mihael i balaur, dintre Hristos i Satana. Deschizandu-ne mintea inelegerii mai adanci a acestor simboluri, vom inva lucruri despre Univers pe care nu avem de unde s le cunoatem din alte surse. Dac poate fi un lucru tragic in a fi prins in mreaja secularismului modern, este nesigurana i lipsa cunoaterii Universului spiritual al lui Dumnezeu. Nu tim de unde venim i nici unde ne ducem cu adevrat. Nu cunoatem nimic din ceea ce se intampl in cerul de deasupra noastr in fiecare zi sau noapte. Dar pentru cel care inelege i crede in cartea Apocalipsei, descoper c evenimentele care se intampl pe pmant sunt doar o consecin a unor tragedii care au fost declanate in cerurile lui Dumnezeu. i merit s ne angajm in acest conflict de partea lui Dumnezeu. Doar aa viaa capt sens. S tii c eti parte a ceva atat de mare i insemnat un conflict cosmic. Nu trebuie s uitm c este extraordinar de motivant s

tii c faci parte dintr-un plan atat de amplu, atat de mre. V invit s v alturai. Tat ceresc, incercm s inelegem marele conflict care s-a declanat in ceruri. 232 Incercm s descoperim lipsa de insemntate a micilor noastre probleme pmantene in comparaie cu vastitatea conflictului care a lovit Universul Tu. Te rugm s ne ajui s lum hotrarea de a ne altura ie in acest conflict universal. Ajut-ne s deschidem inimile i minile noaste ctre Cel care este Cluza i Conductorul nostru in aceast conflict cu pcatul. Ajut-ne s realizm c fiecare fapt din fiecare zi are o semnificaie cu mult mai cuprinztoare decat ne putem noi imagina. Ii mulumim pentru c putem inva in continuare din Apocalipsa, motiv pentru care Ii dorim permanent prezena. In Numele lui Isus, Amin! VI. Rzboi Cer i pe Pm t Dac i s-ar oferi posibilitatea de a alege, ai fi dispus mai degrab s mori, decat s pctuieti? Dei este dureros, sper s nu iei nicodat o alt decizie, decat cea corect. Doamne, acum cand vorbim despre rzboiul din cer, cand vom privi mai atent la efectele acestui conflict aici, pe pmant, Te rugm s fii cu noi i s ne invei care este rolul nostru in acest conflict. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! In prezentarea anterioar am fcut cunotin cu o femeie, un balaur i un copil de parte brbteasc abia nscut. Am vzut c problemele i conflictele cu care Domnul Isus s-a confruntat aici pe pmant, au avut originea cu mult inainte in ceea ce Biblia numete rzboiul din cer. Dup inlarea lui Isus la cer, mania Satanei s-a concentrat asupra Bisericii, credincioilor lui Isus. Tema prezent va arta c restul capitolului se ocup cu aceast tem inceput in primele cinci versete. Apoc 12:6 i 14 motivul pentru care am ales dou versete din locuri diferite ale

capitolului va deveni clar atunci cand le vom citi. Aici avem o dubl referin la aceeai experien. La un moment dat, dup ce copilul a fost nscut de femeie i a fost rpit la cer, femeia insi devinte inta atacurilor balaurului Satan, fugind in pustie pentru 1260 de zile perioad corespunzand pentru o vreme, vremi i jumtate de vreme. Dac ne intrebm cat inseamn ca timp aceste perioade, vom descoperi o dubl referin i anume c cele 1260 de zile este aceeai perioad cu o vreme, vremi i jumtate de vreme, adic exact trei ani i jumtate. Aceast dubl menionare de date, ne amintete de Daniel 7 i 12, unde expresia o vreme, vremi i jumtate de vreme este menionat. Ea ne amintete de asemenea de lucrarea pmanteasc a Domnului Isus, care de la botez la crucificare a fost de aproximativ trei ani i jumtate. Aadar, experiena femeii nu a fost modelat numai dup profeiile lui Daniel 7, ci i dup timpul lucrrii pmanteti a Domnului Isus. Interesant este de observat faptul c ori de cate ori in Apocalipsa se vorbete de 1260 de zile, conceptul e unul pozitiv, insemnand c Dumnezeu este alturi de poporul Lui implicat in conflict. Cei doi martori slujiser pentru 1260 de zile Apoc 11:3. Acum, in Apoc 12:6, femeia a fugit in pustie pentru 1260 de zile. Ori de cate ori referirea este la partuzeci i dou de luni este negativ, vizand dumanii lui Dumnezeu. Patruzeci i dou de luni Neamurile clcaser in picioare Cetatea cea sfant Apoc 11:2. Partuzeci i dou de luni fiara din mare a dominat omenirea, pmantul Apoc 13:5. Se pare c aceast perioad de timp este una i aceeai; pe de o parte avem dominaia pcatului timp de 1260 de zile, sau patruzeci i dou de luni, de cealalt parte poporul lui Dumnezeu, persecutat, oprimat, imbrcat in saci, fugind in pustie, dar supravieuind datorit proteciei lui Dumnezeu. Istoric vorbind, privind cretintatea de-a lungul existenei ei, a existat o astfel de

perioad de 1260 de zile? Sau, posibil, mergand pe principiul biblic un an = o zi i viceversa, rezult o perioad de 1260 de ani, cand pe de o parte Biblia a fost in obscuritate i adevratul 233 Israel presecutat i pe de alt parte o mare putere care ii persecut? Privind astfel, ca o perioad de 1260 de ani literali, este un singur rspuns posibil perioada medieval din jurul anului 500 AD pan in jurul Revoluiei Franceze. In acel timp istoric, Biblia a fost inut in obscuritate i toi cei care i-au urmat invturile au fost urmrii i persecutai. Nu spun ca avand ceva impotriva Bisericii Catolice. Este o simpl observare a realitii istorice i muli sfini medievali au fcut aceeai observaie. Ne gandim la mari figuri ale Bisericii Catolice Bernard de Clerveux, Abrahard de Salzburg i Francisc dAssisi. Ei reproau bisericii c a fost implicat mai mult in jocurile economice i atras mai mult de puterea politic decat de spiritualitatea curat. Dumnezeu, desigur, nu este luat niciodat prin surprindere. El a prezis clar acest timp cand biserica cretin va persecuta i cand poporul Su va prsi aceast biseric apostaziat, va fi persecutat i va fi ascuns de Dumnezeu in pustiuri (adic in locuri nelocuite) i in intriturile munilor. In acest pasaj, Apoc 12: 6, 14, vedem femeia fugind in pustiu, fuga ei imi amintete de Exodul din Egipt, atunci cand israeliii cutau scpare de furia egiptenilor. Pustia era un loc de incercare i testare a credincioiei, dar i un loc de scpare din sclavia egiptean. In Apoc 12:14 ea, biserica primete dou aripi ca ale unui vultur. Dou aripi de vultur amintesc de Exod 19:4. Experiena femeii din Apocalipsa este paralel cu cea a exodului. Acest loc pustiu, este in mod special pregtit pentru ea de Dumnezeu; Dumnezeu are grij de adevratul Su popor, pe El nimic nu-L surprinde nepregtit. Aa cum sugereaz apostolul Pavel in 1 Cor 10:13, nici o ispit nu este prea mare pentru a nu putea fi suportat. Dumnezeu pune limite dumanilor in puterea de

a ne rni. Se spune mai departe c ea va fi hrnit in acel pustiu. Aceasta ne amintete de mana trimis lui Israel ca hran zilnic, intr-un loc unde nu exist nimic de mancare. Am fost pe muntele Sinai, acum caiva ani i intr-adevr nu e un loc in care s gseti ceva de mancare. Este un loc lipsit de vegetaie, nici un fir de iarb, nici o buruian, nimic, nicieri. Apa se gsete doar ca urmare a interveniei omului. Singura verdea a fost cea din jurul mnstirii, irigat de la un izvor, fiind un mic rezervor undeva sus pe munte. Imaginai-v c intr-un asemenea loc o mulime imens de oameni a trebuit s stea pentru aproximativ un an. Inelegem mai uor de ce mancarea miraculoas a fost necesar. Pe acest model, al experienei exodului, femeia care este biserica adevrat a lui Dumnezeu din timpul erei unei cretinti apostaziate, este hrnit spiritual i adesea i fizic de ctre Dumnezeu. Ca atare, in acest capitol, Apoc 12, observm o micare foarte interesant intre imaginea din Eden, unde in vv. 1-5 femeia este descris ca o Eva, dand natere copilului ei i fiind ameninat de arpe i apoi micarea ctre imaginea Exodului. Biserica este descris ca fiind in conflict, in rzboi i poporul lui Dumnezeu din pustie ca fiind intre Exod i Iordan. Exodul este folosit adesea pentru a descrie crucea in NT. Crucea = exodul din pcat al cretinului. Raul Iordan, de cealalt parte reprezint cea de a doua venire; astfel, Biserica este prins intre cruce i a doua venire. Biserica este prins intre propriul ei Exod i Iordan. In Apoc 17:3 descoperim ceva uimitor. Aici avem o paralel izbitoare. O femeie in pustie in cap. 12 i o femeie in pustiu in cap. 17, dar cele dou sunt total diferite. i nu e de mirare c Ioan a fost uimit de viziunea din cap. 17, aa cum citim in v. 6. S vorbim acum despre rzboiul din cer. Apoc 12:7-12 Rzboi in cer? Dincolo de orice rzboi pmantesc este un conflict cosmic. Dac nu ar fi cartea Apocalipsei, am ti puin despre aceasta. Dac am scoate cartea Apocalipsei din Biblie, aproape c am fi in ignoran cu

privire la contextul ceresc al acestui conflict cosmic i ceea ce a urmat pe pmantul nostru ca urmare a acestui conflict. Aceast parte a Apocalipsei este extrem de semnificativ pentru inelegerea noastr. In spatele a tot ce se intampl pe pmantul nostru, a fost un rzboi in cer. Balaurul i ingerii lui sunt parte a acestui conflict. 234 Dac stelele pot fi ingeri in cartea Apocalips cap. 1:20 arpele atrage o treime din aceste stele din cer ar putea fi aceast atragere a ingerilor o referin la rzboiul din cer, la faptul c o mare parte de cei care au fost de partea lui Dumnezeu au fost atrai de partea lui Lucifer? Mihail, in acest pasaj, pare o referin clar la Hristos, iar Satan este aici antihristul. Inc din cer s-a pornit lupta pentru catigarea afeciunii fiinelor de acolo. Satan i Hristos s-au luptat pentru obinerea supunerii, fiecare de partea lui, a fiinelor cereti. Dar balaurul i ingerii lui n-au fost destul de puternici. Termenul sun cu subineles, nu? Diavolul nu este suficient de puternic! Amintii-v Apoc. 9, toi acei demoni ieind din Abis, dar nu li se permiseser s rneasc pe cei pecetluii. Balaurul, arpele nu este suficient de puternic. Acesta este motivul pentru care in cap. 13 el trebuie s-i sporeasc puterile, adunandu-i aliai, mai intai o fiar din mare i apoi una din pmant. Acest aspect va fi in centrul prezentrii noastre viitoare. Nefiind suficient de puternici, i-au pierdut locul in cer. Prin urmare, Balaurul este maniat (furios) pentru c i-a pierdut locul in cer i foarte curand il va pierde i pe cel de pe pmant, pentru c aa cum st scris, tie c mai are puin vreme. S citim vv. 12 i 17 Satan se simte in nesiguran pentru c i-a pierdut locul in cer i aa cum se intampl i pe pmant, persoana care a fost umilit, care i-a pierdut statutul i locul, se rzbun pe oricine ii iese in cale. Tot aa este i cu Satan care de ciud c nu a fost suficient de puternic, pentru c a fost umilit in faa intregului Univers i i-a pierdut statutul i locul, se rzbun acum, folosind fiinele umane i tot ce aparine

creaiei lui Dumnezeu pe acest pmant. Balaurul are i alte nume: arpele, Diavolul, Satana, este cel ce inal lumea. Satan se afl in spatele oricrei inelciuni sau amgiri, in mod special pe msur ce sfaritul se apropie. Este foarte clar c marile evenimente care au marcat istoria noastr pmanteasc, sunt parte din btlia cosmic, ale crei origini se afl in cer, la tronul lui Dumnezeu. Cand s-a intamplat ca el s fie alungat din cer? In v. 10 apare cuvantul Acum in momentul in care Satan este aruncat pe pmant, impria lui Dumnezeu i autoritatea Fiului Su, Isus Hristos, sunt aezate. Cand anume? Referina biblic de aici ne indic momentul intronrii lui Isus dup inlarea Sa, eveniment care a urmat crucificrii i invierii Sale, circa 31 AD. Intronarea lui Isus, este tema principal a cap 5. Mesajul din Apoc 12:5, un copil de parte brbteasc, nscut i apoi rpit la tronul lui Dumnezeu, este in esen acelai mesaj din cap 5. In v. 10 se spune c acum, in momentul in care Satan este aruncat afar, acum, in acel moment, inlarea lui Isus, impria lui Dumnezeu i autoritatea lui Hriostos sunt intemeiate. Aceste dou evenimente merg impreun: aruncarea la pmant a Satanei pe de o parte i intronarea i inlarea lui Isus de cealalt parte. In definitiv, ce este cu acest rzboi in cer, cu acest conflict cosmic? Se pare c evenimentul decisiv in acest rzboi a avut loc la cruce. Atunci i acolo a fost Satana aruncat, atunci i acolo a fost Hristos inlat. S mergem la evanghelia lui Ioan 12:31-32. Aici avem un alt acum; acum un timp al judecii acestei lumi, acum un timp al aruncrii afar a stpanitorului ei i tot acum un timp al inlrii. Potrivit cu evanghelia lui Ioan, moartea pe cruce a Domnului Isus, a constituit btlia final i decisiv in acest rzboi cosmic i uman. Moartea

lui Isus a determinat o turnur decisiv in istoria cerului i pmantului: Satan a fost aruncat pe pmant, iar Isus i-a luat locul alturi de Tatl, pe tronul Universului. Astfel, aici, in Apoc 12:10 avem unul dintre cele mai adanci pasaje in cadrul teologiei biblice. Acesta este urmat de altul: v. 11 conflictul este adus acum la noi acas; credincioii il inving pe Satana prin sangele Mielului, prin cuvantul mrturiei lor i prin credincioia lor, chiar pan la moarte. Autoritatea credincioilor pe pmant, autoritatea care obine biruina, ii are rdcinile in mrturia crucii lui Hristos. Crucea lui Isus este cea care d sens la tot. Crucea, a fost temelia biruinei lui Isus asupra lui Satan i tot ea ne furnizeaz i nou putere pentru obinerea biruinei asupra atacurilor 235 lui. S ne oprim asupra v. 12 De ce s se bucure cerul? Pentru c a fost in sfarit eliberat de prezena lui Satan. El nu va mai ajunge niciodat acolo. Dar, vai de pmant, pentru c intreaga atenie a Satanei este focalizat aici, pentru c tie c mai are puin vreme. Interesant de notat faptul c cei credincioi nu au fost niciodat mai puternici ca acum, datorit puterii sangelui crucii; dar tot atat de adevrat este faptul c ei nu au fost niciodat mai vulnerabili, mai expui ca acum, din cauz c devin inta special a atacurilor pline de asprime i violen ale Diavolului. El este plin de furie, aa cum citim in v. 17, se comport ca o brut. Este infuriat fiindc tie c timpul lui, timpul in care rul mai poate fi activ, este scurt. Timpul scurt inseamn c biruina a fost asigurat. Este o manie care vine din inelegerea faptului c rzboiul a fost pierdut. Dar nimic nu Il impiedic s-L intristeze pe Isus i s-i chinuiasc pe urmaii Si. Aa cum s-a intamplat cu puterile naziste in cel de al doilea rzboi mondial, care dup eecurile de la Stalingrad, Africa de Nord, sau Normandia, au vzut c infrangerea a devenit un lucru cert. Dei

lupta nu mai avea nici un sens, nu s-au oprit pan la distrugerea definitiv a trupelor i comandanilor. Tot la fel este i cu acest rzboi cosmic. Biruina a fost asigurat pe cruce. Satan a pierdut. Lupta nu mai are nici un sens. Motivul pentru care el nu se oprete, este pentru c vrea s-i bat joc de Isus i o face rzbunandu-se pe urmaii Si 2 Tim 3:12. Acum suntem in acest moment al luptei. Inc de cand a inceput atacul su impotriva copilului de parte brbteasc, aa cum am citit in primele versete ale cap. 12, Satan a fost o realitate pentru cerurile cosmice. Dar practic, rzboiul a inceput inainte de naterea pmanteasc a Fiului lui Dumnezeu. Aruncarea pe pmant a balaurului se centreaz in jurul crucii i a realitilor ei. Intr-un sens real, rzboiul ne intoarce privirile ctre inceputuri. Observm lucrul acesta in Apoc 13:8, unde ni se spune c Mielul a fost junghiat de la intemeierea lumii. In contextul versetelor 5, 10 i 11 din cap. 12, evenimentul decisiv al rzboiului din cer, este crucea i intronarea lui Isus. Inlarea lui Isus inseamn in acelai timp aruncarea lui Satan. Sangele lui Hristos a produs biruina. Dar ce inseamn c Satan a fost aruncat din cer odat cu moartea lui Isus pe cruce? Pe de o parte aceasta, crucea, arat c Dumnezeu este drept atunci cand indreptete pe cineva: Rom 3:25-26; cum poate Dumnezeu s ia o persoan pctoas i s o trateze ca i cum nu ar fi pctuit? El poate face aceasta datorit credincioiei crucii. Toate acuzaiile impotriva lui Dumnezeu i a lui Hristos, aduse in mod special prin conductorii iudei ai vremii de atunci, sunt nruite prin cruce. Caracterul real al Satanei, a fost dezvluit: este un uciga, un uciga inc de la inceputuri, dar cel mai bine s-a vzut la cruce. Descoperim astfel cum pcatul a aruncat cerul intr-o grozav tulburare. Lucifer a spus: Dumnezeu este nedrept, El ne-a dat o lege pe care n-o putem ine, i alte acuzaii asemntoare. In esen, Lucifer L-a acuzat pe Dumnezeu. Cu alte

cuvinte, cineva vorbete impotriva altcuiva. Dumnezeu a permis acest conflic de veacuri, pentru a deveni clar pentru toi cine are dreptate i cine nu. Dumnezeu este suficient de puternic pentru a pstra Universul sub controlul Su. Problema nu era de putere, Dumnezeu oricum era mai puternic decat Satana. Rspunsul, cheia, se afl in Apoc 5, odat cu aclamaiile tuturor fiinelor cereti datorit a ceea ce s-a intamplat la cruce. Descoperim aici c ceva s-a intamplat la cruce, fapt ce a determinat intregul Univers s izbucneasc in strigte de bucurie, inelegand c legile i motivele lui Dumnezeu sunt corecte i pline de dragoste. Astfel Dumnezeu devine vrednic de laud i inchinare, iar Mielul devine vrednic de adoraie, laud i inchinare. Ceva s-a intamplat la cruce, motiv ce a atins i catigat inimile tuturor celor ce au ineles semnificaia evenimentului. Acel ceva s-a intamplat acolo, in ceruri, in 31 AD, dar nu s-a intamplat inc i aici pe pmant. Sunt muli oameni care cred inc in minciunile lui Satan. Din nefericire, sunt inc atat de muli 236 oameni care continu s cread c Dumnezeu este nedrept, care nu vor s vad c prin cruce totul a fost lmurit. O parte din rspundrerea noastr ca biseric este s artm oamenilor adevratul caracter al lui Dumnezeu. Da, oricine tie c Dumnezeu este suficient de puternic, c ar fi putut ceda controlul Universului dac El ar fi vrut, dar problema nu este in primul rand una care privete puterea, ci una de corectitudine, de a fi drept i a se ti c eti drept i corect. Imi amintesc de cartea lui Daniel, cand regele Darius a fost nevoit, din cauza legii date de el insui, s-l trimit pe Daniel in groapa cu lei. Darius a fcut tot posibilul s gseasc o soluie s-l scape i totui nu putea. Privii-l foindu-se incoace i-n colo, cercetand crile, frecandu-i mainile, discutand cu avocai, etc. De ce? Era doar regele! Toat puterea era in

mainile lui. Ar fi putut s fac ce vroia, dar aceea nu era o problem de putere, ci de dreptate. Dac el ar fi inclcat legile impriei, intreaga autoritate ar fi fost distrus. Darius trebuie s fac fa unei probleme care se dovedete a fi mai mare decat puterea in sine. Uneori te intrebi dac trebuie s fii corect, dar nu aa stau lucrurile in ceea ce-L privete pe Dumnezeu; El este corect, drept pentru c aa trebuie. Motivul pentru care Dumnezeu a extins acest conflic pe pmant, motivul pentru care a trecut atata timp fr a se trage o concluzie, este pentru c in mod imperativ trebuia ca dreptatea s fie stabilit indiferent cat ar fi costat i la cruce Universul a vzut in mod clar c Dumnezeu este Cel care are dreptate i c singur El avea dreptul s guverneze intregul Univers. Acum, pmantul este cel pe care se continu lupta, aici Satan inc ii prezint minciunile sale. Aici, pe pmant este sarcina, misiunea noastr s inelegem crucea i s-i proclamm semnificaiile semenilor notri. Dac ne uitm cu atenie, Apoc 12:10-12 se afl aproximativ la mijlocul crii Apocalipsa. Toate fgduinele Apocalipsei sunt pentru cei biruitori. Aici, la mijlocul crii, gsim in sfarit cheia pentru a inelege cum poi iei biruitor in acest conflict. Deci cum vom birui?: 1. Prin sangele Mielului 2. Prin Cuvantul mrturiei 3. Prin alegerea mai bine a morii decat a pctuirii. In aceste trei aspecte st toat puterea cretinului. Dac eti atat de hotrat s rmai de partea lui Dumnezeu, atunci trebuie s alegi mai degrab s-i dai viaa, decat s schimbi acea decizie. Sangele Mielului, mrturia pe care Dumnezeu a dat-o pentru noi, fermitate (loialitate) i angajament fa de El indiferent cat ar costa, aceasta inseamn a iei victorios in acest conflict. De altfel, biruina reprezint tema central a crii Apocalipsa.

S mergem la v. 13 pentru a incheia aceast prelegere. Diavolul este maniat pe biseric pentru c nu-L mai poate atinge pe Isus. Intr-un fel, este o intoarcere i o paralel la scena din v. 5. In v. 5 Diavolul este vzut urmrind copilul, dar acum, in v. 13, el urmrete femeia. Cand s-a vzut aruncat pe pmant (la cruce), arpele a inceput s urmreasc femeia care dduse natere copilului. Descoperim aici un interludiu in cadrul conflictului din cer. Am privit puin scenele din cer, iar acum descoperim lucrurile acolo unde sunt ele, in v. 5, cand el a inceput s urmreasc femeia in pustie. In vv. 15-16 idea se continu v amintii cred, de cele trei feluri in care este folosit imaginea apei in Apoc: ca surs de meninere a vieii, element de curire i ca mijloc de distrugere. Aici vedem putere ei distrugtoare. Avem imaginea forei cu care un rau care se revars dinspre amonte, inundand totul in cale, ins deodat, apa este inghiit de pmant; care parte a pmantului? Unde se afl femeia? Femeia se afl in pustie. In deertul Kalahari din Africa de Sud, se intampl un lucru uimitor. Exist acolo delta Okowango o delt imens format de un rau care trece prin acest deert atat de uscat c pur i simplu, dup ce trece prin delt dispare in deert. Dar zona deltei este bogat, plin de via, 237 psri i animale, ins dincolo de ea este uscciune total. Ca atare, idea unui rau in pustie, inghiit de pmant, nu este unic in termeni de geografie. Aceast ap venit din gura balaurului ar putea fi o aluzie la cuvintele ineltoare ale arpelui in Eden. Adesea am auzit acest pasaj interpretat ca apele insemnand persecuie i ameninare. Dar aici, cred c inseamn mai mult decat atat. Satana a avut intotdeauna dou ci de a ataca poporul lui Dumnezeu:

a prin ameninri, for i persecuie b prin ineltorie i prefctorie. Ap ca un rau. Raurile care dau peste maluri au fost vzute deseori ca balauri cu aripi. In vremurile antice era mai greu de ineles acest lucru, dar in era zborurilor cu avionul, se poate vizualiza mult mai uor. Imaginai-v un rau revrsat peste maluri; cum arat privit din aer? La modul general, un rau este vzut ca un arpe, dar in locurile unde se revars, arat ca i cum ar avea aripi, cu care acoper pri din teritoriul inundat. Aceasta este imaginea lui Satan vizavi de lumea noastr. Se arunc asupr-i ca un rau, raul insui avand forma unui arpe, iar inundarea este vzut ca nite aripi imense. Balaurul, prin aripile sale este vzut ca un rau care inund. Aici avem atat inelciune, cat i persecuie prin puterile civile i seculare ale acestei lumi. Israelul spiritual, poporul lui Dumnezeu, a fost respins de puterile dominatoare ale acestei lumi timp de 1260 de ani. Poate v amintii de istoria Valdenzilor, un grup de oameni, locuitori ai munilor din sudul Franei i nordul Italiei, care au copiat Scriptura cu credincioie i au studiat-o profund dea lungul Evului Mediu, care au fost adesea ameninai de armate trimise special de biserica cretin ca s-i distrug, pentru c Scripturile constituiau o mare ameninare pentru biseric. Interesant este ins faptul c pmantul a ajutat femeia, aceasta este o aluzie la experiena Exodului unde pustiul a inut la distan poporul lui Israel de pmantul Egiptului. Este clar c tema Exodului se afl in spatele acestui pasaj din Apocalipsa. Dar aici este i un revers tematic al istoriei: apele revrsandu-se, i-au salvat pe israeliii care au trecut prin Marea Roie, ucigand pe egipteni. Astfel, revrsarea apelor in episodul exodului s-a dovedit o binecuvantare pentru israleii i un blestem pentru egipteni. In Apocalipsa, lucrurile se schimb; aici, uscciunea, care a inghiit apele infuriate ale raului, a salvat Israelul spiritual, aflat in pustiul su spiritual. Israelul care i-a gsit refugiul din Egipt, scparea in pustiu, indiferent ce ar insemna aceasta, pustiul de

aici, este prin urmare, un concept pozitiv. Exist vreo perioad in istorie care poate constitui o paralel la acest eveniment? Istoric vorbind, spre sfaritul celor 1260 de ani de persecuie medieval, multe fore s-au adunat pentru a susine i inla Scripturile i pentru a pune capt persecuiei celor credincioi Reformaiunea, Iluminismul, Revoluia American, Explozia misionar de la sfaritul sec. XVIII i inceputul sec. XIX. Toate aceste fore s-au unit in aproximativ acelai timp care anuna sfaritul celor 1260 de ani de supremaie papal i ignoran medieval. Toate aceste fore laolalt au adus libertate religioas, au adus libertate de inchinare. Pustiul i pmantul au ajutat i aprat femeia biseric. Istoric, aceste fore au schimbat lumea anilor 1800. Lecii spirituale: 1. In zilele din urm ale istoriei pmantului nostru, rugciunea va constitui protecia vital pentru poporul lui Dumnezeu. Pentru c nu a fost prezentat in mod explicit in pasajul din Apocalipsa, s mergem la Ps. 32:6-7. Cartea Apocalipsei infieaz imaginea zilelor din urm ca pe un timp de revrsare a apelor, de mari ameninri i persecuii. In acele zile, rugciunea se va dovedi o aprare sigur pentru cei credincioi. 2. Domnia lui Hristos este efectiv doar in viaa acelora care Il recunosc. Pentru ei i numai pentru ei, Isus este ceva real, tangibil Ps 124:1-5. Acest psalm ne arat clar, faptul c eliberarea poporului lui Dumnezeu descris in Apocalips cap. 12 este efectiv, devine fapt real, 238 datorit relaiei pe care poporul o are cu Dumnezeu. Domnia lui Hristos, care este ceva real in locurile cereti, devine efectiv aici pe pmant, doar pentru cei care-L recunosc pe El in vieile lor. Aceasta presupune o experien zilnic, o cunoatere, precum un so i soia lui.

3. Dincolo de conflictul pmantesc, este unul cosmic, ceresc, despre care am ti foarte puin fr cartea Apocalipsei. 4. Credincioii n-au fost niciodat mai puternici ca acum, prin puterea sangelui Lui, dar nici atat de vulnerabili din cauza balaurului maniat, furie manifestat de-a lungul intregei ere cretine. Intr-un sens real, noi trim intre dou vremi: intre intronarea i domnia lui Hristos i timpul arpelui, timp al ameninrilor i inelciunilor sale perfide. 5. Ceva s-a intamplat la cruce care a fcut ca tot Universul s ineleag dreptatea i iubirea lui Dumnezeu. Cand noi vom inelege incredibilul sacrificiu pe care Dumnezeu l-a fcut pentru noi, imensa jertf care a fcut ca inimile nostre s fie catigate pentru El, se va schimba totul in lumea noastr proprie. Crucea s-a implinit in 31 AD, iar implicaiile ei au fost inelese pe deplin in cer; tot ce mai trebuie, este ca semnificaiile ei s fie inelese i aici pe pmant inainte de sfarit. In zilele din urm ale istoriei pmantului, o procalmare fr precedent a evangheliei va avea loc, proclamare care va face ca sacrificiul lui Hristos s fie vzut in toat splendoarea i claritatea sa, aa cum nu s-a mai intamplat niciodat pan acum in istorie. Doamne, pe msur ce ne apropiem de finalul istoriei noastre, Te rugm s ne ajui s inelegem mai clar ca niciodat pan acum semnificaiile jertfei Domnului Isus i ce insemn aceasta cu adevrat pentru vieile noastre. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! VII. Ultima nelciune din Istoria Pm tului Cand a fost ultima dat cand n-ai reuit s observai ceva dei v uitai chiar la acel obiect? Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi, nu-i aa? Apoc. 12 coboar pe pmant conflictul care i-a avut originea in cer prin elementele decisive ale naterii, morii, invierii i inlrii Domnului Isus; prin persecutarea Bisericii de ctre balaurul care nu a mai putut continua acest rzboi in cer i pan la conflictul final dintre

balaur i aliaii si pe de o parte i rmia i smana ei de cealalt parte. Din acest moment i pan la sfaritul crii preocuparea i atenia vor fi atrase in mod exclusiv ctre evenimentele de la sfaritul timpului. Acelai balaur care s-a luptat impotriva Hristosului ceresc, Mihael, va lupta acum impotriva hristosului pmantesc copilul femeii. El atac femeia, pe aceia care-l biruiesc prin puterea sangelui; el lanseaz ultimul su atac impotriva seminei femeii, poporul lui Dumnezeu din ultimele zile. Ajungand la ultimul verset din Apoc 12, ajungem la punctul culminant al rzboiului care a inceput in ceruri. Doamne, suntem gat s studiem evenimente ale punctului culminant din istoria noastr i descoperim c centrul, inima acelui punct culminant este marea inelciune pentru care noi trebuie s fim pregtii. Pregtete-ne mai intai s inelegem mesajul, cci Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! Apoc. 12:17 Balaurul este furios dar lucrul acesta nu este ceva nou; in Apoc. 12:12 descoperim aceiai atitudine. Satana este manios din cauza eecurilor repetate. In v. 8 se spune c el nu fusese suficient de puternic s rman in cer. Apoi femeia fusese ajutat de ctre pmant, Dumnezeu Insui a pregtit modalitatea de a scpa, iar scopurile lui (Satan) au rmas in continuare neatinse, neimplinite. Astfel, iar i iar Satan triete sentimentul frustrrii prin 239 incapacitatea de a-i atinge scopurile. Acum, la sfaritul istoriei pmantului st fa in fa cu rmia seminei femeii, cu care vrea s fac rzboi. Privind mai atent, descoperim un mod foarte ciudat de a face rzboi cuiva. Dac vreau s fac rzboi, sau s provoc pe cineva, m apropii de el, stau in faa lui i il lovesc in fa. Dar balaurul nu procedeaz in felul acesta; in loc de a veni in fa pentru o confruntare direct, el se ascunde ca s fac rzboi. Realitatea este c el

realizeaz in continuare c nu este suficient de puternic, tie c in mod repetat a euat in incercrile sale distructive de-a lungul timpului. De aceea nu vine pe fa ci fuge de la confruntrile directe, incercand totodat alte strategii. Astfel, Satan tie c pentru a se angaja in conflictul final impotriva lui Hristos in persoana Bisericii, a rmiei seminei femeii, el trebuie s-i caute aliai. Pentru un timp se retrage din faa conflictului i merge la rmul mrii. De acolo, cheam dou fiare, una din mare i una din pmant, pregtindu-se astfel s se angajeze in rzboi impotriva seminei femeii, rmia seminei ei. Este clar o paralel cu prima sman a femeii, care a fost Isus Hristos. Experiena proprie a lui Isus atunci cand El a fost pe pmant, reprezint un model pentru experiena rmiei in generaia final a istoriei acestui pmant. Cine sunt aceti oameni alctuind rmia? Ni se dau dou semne de identificare in acest pasaj: 1 cei care pzesc poruncile lui Dumneeeu (aspect ce va fi detaliat in Apoc. 14) i 2 care in mrturia lui Isus. Cu alte cuvinte, ei au un dar profetic aa cum a avut Ioan cand a primit Apocalipsa. Rmia femeii, ultima generaie a pmantului acestuia, va fi in mod special invrednicit cu acest dar profetic i dorina lor de a asculta de poruncile lui Dumnezeu. Dar cum va fi acest rzboi? In mod practic cum va aciona balaurul importiva rmiei seminei femeii? Am vzut c Satana chemase dou fiare in ajutor, astfel c rmia urmeaz s fac fa la trei oponeni: balaurul, fiara din mare i fiara din pmant. Dar i despre Dumnezeu se vorbete in trei feluri in Apocalipsa: Tatl, Fiul i Duhul Sfant in mod repetat avem aluzie la acest intreit Nume divin in cartea Apocalipsei. Am putea vedea in balaur, fiara din mare i fiara din pmant, o contrafacere a lucrrii lui Dumnezeu? Este chiar aa. Balaurul este cel care are autoritatea, pare a eful, el iniiaz aciunile, iar aceast autoritate pe care o are, o ofer celor dou fiare. Balaurul este cel care contraface poziia Tatlui.

Fiara din mare Apoc. 13:1-10 este contrafacerea Fiului Isus Hristos; s citim Apoc. 13:1-5 dac privim cu atenie pasajul, descoperim c fiara aceasta este o contrafacere deliberat, o parodie a lui Isus Hristos. v. 1 fiara are 10 coarne, apte capete, ca i balaurul. Interesant este faptul c aceast fiar este atat de apropiat la chip de balaur. In Ioan 14:9 Isus spunea Dac M-ai vzut pe Mine, ai vzut pe Tatl... Isus a venit pe pmant s ne arate cum este Tatl. Fiara din mare este modelat asemnrii cu balaurul. Desigur, la nici o grdin zoologic nu pot fi vzute astfel de animale, dar dac ar fi vzute, nu s-ar crede altceva decat c avem o nou specie de animale prin urmaii lor. Fiara din mare, cu 10 coarne i apte capete, ne arat cum este balaurul seamn atat de bine cu el. v. 2 balaurul a dat fiarei puterea lui, tronul lui i o mare autoritate. Dac fiara are putere i autoritate, ele sunt primite de la balaur. In Mat. 28:12 Domnul Isus spunea Toat autoritatea Mi-a fost dat in cer i pe pmant. De ctre cine? Desigur, de Tatl Su. v. 3 ce inseamn s ai o ran de moarte (fatal)? O ran mortal, care te ucide. Dac o persoan este moart i apoi este readus la via, cum numim noi lucrul acesta? Inviere, nu-i aa? Ce semnificaie are lucrul acesta? Ca atare, aceast fiar din mare, are o moarte i o inviere ca i Isus este o contrafacere a lucrrii Fiului lui Dumnezeu. v. 5 activitatea ei s-a intins pe o perioad de 42 de luni. Cat a durat lucrarea pmanteasc a Domnului Isus? aproximativ trei ani i jumtate. Lucrarea mantuitoare a 240 Domnului Isus este contrafcut de lucrarea mantuitoare a acestei fiare venit din mare. Amintii-v de prezentarea anterioar: ca i Regele Leu, aici nu este vorba despre animale, ci

despre cu totul altceva. In criza final a istoriei acestui pmant, va fi o contrafacere a lucrrii Domnului Isus. Vor fi puteri i de ce nu i figuri umane, indivizi, care privesc, vorbesc i lucreaz atat de asemntor Domnului Hristos. i va fi atat de greu s faci diferena. Balaurul pune in scen o fiar care este atat de asemntoare Domnului Hristos. i dac balaurul contraface lucrarea Tatlui, iar fiara din mare are misiunea de a contraface lucrarea Fiului, mergand mai departe observm cum fiara din pmant este o contrafacere a Duhului Sfant. Apoc. 13:11 un miel ca o fiar. Cu alte cuvinte, este ca Isus miel. Ne aducem aminte c Domnul Isus L-a numit pe Duhul Sfant Mangaietorul trimis de El Ioan 16. De ce Duhul Sfant trebuie s fie un alt Mangaietor? De ce nu este numit pur i simplu: Mangaietorul? Dac vom studia cu atenie evanghelia lui Ioan, vom descoperi c rolul Duhului Sfant, scopul Duhului Sfant este s inlocuiasc i s continuie lucrarea lui Isus in vieile urmailor Si. Isus a fost Mangaietorul in vieile ucenicilor Lui. In acea sear in camera de sus, ucenicii erau descurajai pentru c auziser c Isus ii va prsi. Ins acolo El i-a incurajat spunandu-le c nu-i va lsa orfani; le va trimite pe Duhul Sfant ca pe un alt Mangaietor, pe altcineva exact ca El. Deci Duhul Sfant este Cel care imit lucrarea Domnului Isus i o face in folosul Su. v. 11 deci cand se spune aici c aceast fiar din pmant este o fiar-miel ea este de asemenea fcut s semene lui Isus i in acelai timp este o contrafacere a Duhul Sfant i lucrrii Sale. v. 12 fiara din pmant nu este interesat s se promoveze pe sine, ci interesele i puterea primei fiare, cea din mare. Acest fapt ne amintete din nou de Duhul Sfant. In Ioan 16 Duhul Sfant nu vorbete de la Sine, ci de la i despre Isus. Misiunea Lui este s indrepte minile oamenilor spre Domnul Isus Hristos ca Mantuitor i Rscumprtor al omenirii; s le indrepte atenia ctre crucea Golgotei. Fiara din pmant este o contrafacere a lucrrii Duhului Sfant aici

pe pmant. In final, in Apoc. 13:13 se spune c aceast fiar face minuni i semne nemaipomenite; va merge pan acolo c va face chiar s se coboare foc din cer in faa ochilor uimii ai oamenilor focul din cer ne amintete de Fapte 2 Cincizecimea moment in care Duhul Sfant face s se coboare foc din cer pe pmant pentru a-i unge pe primii ucenici. Dar aici avem o contrafacere cu privire la coborarea focului. Cu ce scop s vin foc din cer? Apoc. 13:14 pentru a inela lumea, pentru a crea o contrafacere a Cincizecimii i a lucrrii Duhului Sfant. Astfel, lumea va deveni atat de confuz, incat nu va mai realiza inelciunea i nici dorina lui Dumnezeu de a salva aceast lume din pcat. Interesant de observat aici in Apoc. 13 faptul c timpul sfaritului va fi marcat de o mare confuzie i inelciune in ceea ce privete aspectele moral-religioase. Va fi o contrafacere a trinitii divine Satan va sta acolo unde numai Dumnezeu are dreptul s stea; i nu e de mirare, pentru c aceasta a fost intenia lui de la inceput Isa. 14:12-15, atunci cand rzboiul a inceput in cer. Dac v amintii, spuneam c Satana are dou metode pe care le folosete: (1) persecuia, deci fora, ameninarea, uciderea i (2) ineltoria, contrafacerea convingerea cu ajutorul falsului. Care funcioneaz mai bine? De-a lungul istoriei s-a vzut c muli oameni ajuni in momente critice, ii intresc credina. In faa opoziiei, oamenii devin mai hotrai, rugciunile lor devin mai serioase i pline de sens, iar credina lor mai de neclintit. Astfel c Satana a vzut c prima metod fora, are limite in ceea ce privete asigurarea teritoriului impriei sale. Pentru zilele sfaritului el va schimba metoda, iar inelciunea a fost adus pan 241

la perfeciune. Este metoda numit contrafacere. El va merge pan acolo, incat oamenilor, la sfaritul timpului, le va fi aproape imposibil s mai tie de care parte e dreptatea; le va fi aproape imposibil s tie dac sunt de partea lui Isus sau a Satanei. In lumina perspectivei unei asemenea contrafaceri, pe msur ce ne apropiem de sfarit, ce ar trebui s schimbm in vieile noastre? Cum ar trebui s se schimbe viaile noastre A vrea s v ofer trei sugestii din perspectiva aceasta: a ar trebui s cercetm Scripturile cum n-am fcut-o niciodat mai inainte. Aa cum facem acum, s explorm Scriptura; s spm adanc pentru a inelege concepte i simboluri. b ar trebui s ne rugm cum n-am fcut-o niciodat mai inainte. Ar trebui s experimentm un fel de neincredere personal. Ce vreau s spun? Adic uneori suntem atat de increztori in cunotinele pe care le avem din Biblie, incat Dumnezeu nu ne mai poate inva mai mult. Ar trebui s fim puin mai neincreztori in capacitile noastre, pentru c descoperim c inelciunea este vie, triete in lumea noastr. Trebuie s fim contieni c Satan are multe ci de a inela, iar una este aceea de a deforma chiar adevrurile Scripturii i chiar in timp ce citim. Astfel, in timp ce studiem Scriptura, s ne rugm lui Dumneezu s ne ajute s nu avem incredere nici mcar in opiniile, sau prerile noastre proprii i s-L rugm in mod insistent s ne ajute s descoperim nu ceea ce noi am crede c ar fi adevr, i ceea ce El cu adevrat intenioneaz s ne spun (transmit). Ar trebui s cerem pentru noi un spirit care s vrea s se lase invat de Isus. Trebuie s fim contieni c Satana incearc s distorsioneze totul, chiar i Biblia pe care o citim. Trebuie s-L rugm pe Dumnezeu s ne ajute, s vedem in Biblie nu ceea ce nou ne-ar plcea s gsim, ci ceea ce este adevr descoperit pentru Dumnezeu Insui.

Ai putea s spunei: Nu sunt prea ingrijorat cu privire la aceast contrafacere. Da, tiu c Satana va contraface totul, dar eu nu voi fi inelat. Cunosc destul de bine Scriptura ca s m tem c voi fi inelat cand timpul va veni. Ei bine, haidei s vedem cat de serioas va fi aceast contrafacere: Apoc. 13:13-14. Sun puin infricotor, nu-i aa? Vor fi semne spectaculoase, miraculoase venite din cer. Semne puternice i uimitoare. Credei de obicei ceea ce v spun ochii, urechile, pipitul, simurile in general? Acest pasaj ne spune c la sfaritul timpului nu mai putei avea incredere in ele; nu mai putem avea incredere in ceea ce vd ochii, in ceea ce aud urechile i nici in ceea ce putem atinge cu mainile noastre. Lucrurile nu vor mai fi ceea ce ele par de regul s fie in zilele finale ale istoriei acestui pmant. S continum s inelegem mai mult cat de infricotoare vor fi zilele acelea i ce panic vor crea ele Luca 21:25-26. A vrea s mai citim i in alte pri ale NT care vorbesc despre aceast inelciune de la sfaritul istoriei pmantului 2 Tes. 2:8-10 acelai subiect privit din aceeai perspectiv ca Apoc. 13:13-14; o paralel izbitoare intre cele dou pasaje. In ambele pasaje descoperim semne, minuni, elemente care duc la inelarea locuitorilor pmantului. In v. 8 apare un element interesant: Isus va distruge pe cel Nelegiuit la venirea Sa, prin splendoarea i slava acestui eveniment. Iar in v. 9 ridicarea celui Nelegiuit, are caractristicile lui Satan. Privind mai cu atenie, in limba greac, ultimul cuvant din v. 8 i primul cuvant din v. 9 este acelai venire. Venirea Sa acest cuvant in gr. parousia, apare in mod normal in NT oridecate ori se vorbete despre a doua venire a lui Isus. Ca atare, v. 8 ne spune c toat aceast ineltorie final, va fi distrus odat cu venirea Lui splendoarea acestui eveniment va distruge toat aceast ameire mondial cu vinul Babilonului. Aa cum am spus, v. 9 vorbete de parousia celui Nelegiuit care are caracteristicile lui Satan astfel c i pentru venirea Nelegiuitului, este folosit acelai cuvant parousia. Dar care

venire va fi prima: a celui Nelegiuit, sau a lui Isus? Pare-se c acest Nelegiuit va contraface 242 venirea lui Isus. Dar lucrul acesta va avea loc inainte, sau dup venirea lui Isus? Textul e clar: venirea lui Isus are loc dup manifestarea celui Nelegiuit. Prin venirea Sa, Isus va nimici totul, atat pe cel Nelegiuit, cat i lucrarea lui de amgire, de inelare chiar cu privire la venirea lui Isus 2 Cor. 11:14-15. Aadar, Nelegiuitul se va manifesta primul, iar Domnul va distruge prin venirea Lui toat inelciunea pus la cale de el. Nu vi se pare incredibil? Cum ar fi dac intr-o zi, un vecin v-ar bate la u i v-ar spune: Ai, auzit? Iisus s-a intors pe pmant! Deschizi televizorul i Il vezi. Arat aa cum sunt imaginile cu Isus; poate ceva mai inalt, prul ondulat, barba scurt i vocea Lui care pare aa de melodioas i plcut. i cu buntate ii mustr pe conductorii pmantului c nu triesc in pace unii cu alii i va spune: Venii, haidei toi la Mine; haidei s fii unii, s ne iubim unii pe alii. i vecinul ar continua: Haidei s mergem! Ce ai spune? Nu! sigur e o ineltorie. Oare aa ai zice? i dac v-ar inteba de ce susinei asta ce i-ai rspunde? Pi cu mult timp in urm, am ascultat nite casete i cineva m-a avertizat cu privire la acesta. Va fi oare suficient c am ascultat ceva din Biblie, sau poate chiar am citit ceva din ea, sau poate chiar toat, pentru a fi ferii de inelciunile zilelor din urm? Din nefericire nu cred. Adevrul este c singura salvare din faa ineltoriei, este cunoaterea Cuvantului lui Dumnezeu. Singura modalitate de a evita marea inelciune final, de a evita convingerea c ceea ce vezi e real, ceea ce auzi este adevr i ceea ce pipi, atingi, sau experimentezi este viaa pe care te poi baza, este de a cunoate in profunzime Biblia. Dac nu vei ti Scripturile pentru tine insui, nu vei recunoate marea inelciune a zilleor finale; dac nu vei ti Scripturile pentru tine insui, Satana va gsi o cale s te inele cand va veni acea zi chiar s crezi c el este Isus Insui venind pe norii cerului.

2 Tes. 2:9 minuni, semne i puteri ce inseamn lucrul acesta? Fapte 2:22 Petru predic cu ocazia Cincizecimii ce inseamn c liderii iudei tiau deja despre Isus? ei tiau despre viaa Lui de pe pmant, despre lucrarea fcut in mijlocul lor, lucrare rezumat de Petru in trei cuvinte: miracole, minuni i semne. Dac ne intoarcem la 2 Tes. 2:9 observm c lucrarea celui nelegiuit se poate concentra in trei cuvinte: miracole, semne, minuni. La sfaritul timpului, Satana va contraface nu doar cea de a doua venire a lui Isus, ci i lucrarea pmanteasc a Domnului. Gandii-v, Satana va lucra, va vorbi, va arta ca Isus! Singura ans de a nu i te supune, este cunoaterea dinainte a Scripturilor cu privire la aceste vremuri. Cunoaterea Scripturilor va descoperi acele subtile deviaii de la adevr care nu vor fi observate de oameni in general. Inainte de revenirea lui Isus, va fi o puternic contrafacere a revenirii Sale i a lucrrii Sale pmanteti. Dar va fi ceva i mai subtil: Mat. 24:23-27 profei i hristoi fali ca in Apoc. 13 o mare contrafacere al lui Hristos i o mare contrafacere a marilor Si profei, fcand lucruri prin care vor incerca s inele chiar i pe cei alei chiar i oamenii credincioi lui Dumnezeu vor tremura in acel timp de mare incercare. i atunci ce avem de fcut? v. 25 secretul meninerii in tabra Lui, este cunoaterea a ceea ce El a spus mai dinainte. In Scripturi i in special in profeiile Bibliei, precum Daniel, sau Apocalipsa, vom gsi acele invturi care ne vor intri credina i ne vor pstra de partea lui Isus in acele timpuri de stramtorare. Prin ele, suntem avertizai inc de pe acum c vor veni vremuri tulburi, suntem avertizai inc de pe acum c nu trebuie s ne bazm pe simurile noastre v. 26. Interesant este c, chiar in cretintatea evenghelic sunt muli care inva c sunt dou veniri ale lui Isus, dar nu e nici o invtur explicit de forma aceasta in Biblie. Dar aceast invtur este scoas din Scripturi printr-o metod special de interpretare, aa c se consider

c va fi o venire spectaculoas pe norii cerului i una in secret, probabil cu circa apte ani inainte de cea mrea. Nu exist un astfel de concept in Biblie. Ea este produs de o astfel de metod 243 nebiblic de interpretare. i vrei s tii ceva? Asta m sperie de moarte! i tii de ce? Exist intr-adevr un singur text in Biblie care vorbete de dou veniri ale lui Isus 2 Tes. 2:8-9 aici, prima dintre veniri este o mare contrafacere, dar Isus ne avertizeaz clar in pasajul paralel din Mat. 24, c dac auzim c este aici, sau acolo, c vine in secret, s nu credem. Venirea Lui va fi precum fulgerul pe cer; venirea Lui va fi spectaculoas, cat se poate de vizibil, aa incat orice ochi s-L poat vedea. Nu va trebui s fie vzut la televizor. Nu trebuie s se mearg undeva anume pentru a-L intalni. Venirea lui Isus va fi public, orice ochi Il va vedea, iar evenimentul in sine va aduce sfaritul istoriei acestei lumi plin de pcat. Dar aceia care nu studiaz Cuvantul lui Dumnezeu in profunzime, aceia care nu sunt nelinitii pan nu ptrund insemntatea acestor profeii, vor fi inelai prin intermediul simurilor; vor fi inelai prin ceea ce experimenteaz la acest nivel, al simurilor. De aceea am accentuat puin mai devreme importana cunoaterii Scripturilor i cunoaterea profeiilor cum nu am mai fcut-o vreodat. Trebuie s ne rugm cum nu ne-am mai rugat vreodat. Trebuie s invm s nu mai credem ceea ce simurile noastre ne spun ceea ce vd ochii, sau aud urechile noastre...; s cerem lui Dumnezeu in mod insistent s ne ajute s fim ateni chiar i la ceea ce acum credem c este adevr, iar dac trebuie s corectm ceva s o facem pe baza Cuvantului i prin puterea Duhului Sfant. Dar poate c ne simim puin neconfortabil gandindu-ne la astfel de lucruri, stare din care se nate o intrebare: este corect ca Dumnezeu s lase s se intample o astfel de inelciune

pe msur ce ne apropiem de sfarit? Este corect s fie lsai oameni sinceri s cread c-L urmeaz pe El, s fie atrai i prini in aceast plas a vicleniei, a inelciunii incat nu poate fi distins de nici un ochi i nu poate fi detectat cu ajutorul vreunui sim? Este oare corect ca oameni care cred c-L urmeaz pe Isus i adevrul Scripturii s descopere atunci c de fapt merg pe un drum total greit? 2 Tes. 2:10-11 rspunde la aceast problem i totodat va fi i pasajul cu care vom incheia aceast prezentare iar ceea ce am fcut acum a fost un exemplu de adancire a inelegerii unui pasaj biblic, cum este cel din Apoc. 13 i modul in care vom studia mai departe profeia apocaliptic. 2 Tes. 2:10-11 Nu v vine s credei, nu-i aa? Este foarte interesant ce spune acest text! Cei ce vor pieri, o vor face ca urmare a propriei alegeri. Dumnezeu Insui trimite aceast inelciune puternic. El nu numai c permite o astfel de inelciune, ci Ii ia in mod personal responsabilitatea pentru ceea ce se intampl i care face parte din planul Lui. Care este scopul Lui cu aceast mare contrafacere? De ce trebuie ca oamenii s fie chinuii, torturai in fiina lor? De ce trebuie s faci ceva care s-i pun pe oameni in incurctur, in confuzie? Rspunsul este in v. 12 pentru ca toi cei ce n-au crezut adevrul, ci au gsit plcere in nelegiuire, s fie osandii. Care este scopul lui Dumnezeu in aceast mare inelciune de la sfaritul timpului? S-i deosebeasc pe cei care nu au crezut adevrul, s despart lumina de intuneric chiar in inimile acelora care se cred credincioi, s despart pe cei ri de cei credincioi. In lume astzi sunt trei grupe de oameni v. 10: ...celor care sunt pe calea pierzrii pentru c au refuzat s iubeasc adevrul i astfel s fie salvai! a cei care iubesc adevrul nu sunt prea muli b cei care ursc adevrul poate nu prea muli nici ei c cei care nici nu ursc i nici nu iubesc adevrul nehotraii, indiferenii, oamenii

care stau intre Dumnezeu i Satana i nu se hotrsc ei sunt majoritatea. Scopul inelciunii de la sfaritul timpului din perspectiva lui Dumnezeu, este s-i fac pe oameni s se decid de o parte sau alta; evenimentele de la timpul sfaritului vor fi de aa natur i conduse in aa fel de Dumnezeu, incat fiecare persoan va fi pus s fac o alegere de o 244 parte sau alta. Aceasta este marea tem pe care o vom gsi foarte clar schiat in cea de a doua parte a Apocalipsei. Evenimentele finale ale istoriei acestei lumi, vor determina pe fiecare om fie s iubeasc adevrul, fie la polul opus s-l urasc i s-l resping. Scopul acestei inelciuni, este de a descoperi fr nici un dubiu partea de care fiecare persoan a ales s stea. Toi aceia care nu iau in serios i nu iubesc Cuvantul Biblia, care nu sunt pe deplin consacrai lui Dumnezeu, se vor descoperi cu stupoare c nu doar c sunt inelai, dar c se vor bucura in aceast inelciune global, universal. Intrebarea este: Cum putem evita s fim de partea greit atunci cand ziua va veni? Cheia de a depi ineltoria este s iubeti adevrul. 2 Tes. 2:10 in gr. ei cei care vor fi inelai vor pieri pentru c au refuzat s iubeasc adevrul ca astfel s fie salvai. Din nou: cheia de a depi ineltoria este s iubeti adevrul. La prima vedere, aceasta sun ca o necesitate de a lua o decizie, de a hotra: Vreau s iubesc adevrul! Poate nu voi reui dintro dat, dar am nevoie de timp cateva luni, sau poate caiva ani dar voi face tot ce pot ca s ating aceast int s iubesc adevrul i s fiu de partea lui. Dar textul grecesc nu spune aa, ci el el subliniaz un aspect demn de reinut: ...pentru c ei n-au primit dragostea adevrului pentru a fi

salvai; acum sun mai mult ca o veste bun, nu-i aa? Iubirea adevrului nu e ceva de care s te apuci singur, sau pe care sa-l alegi s-l faci, ci ceea ce se poate primi ca un dar; este ceva ce poi ruga pe Dumnezeu pentru a primi; i cand te vei ruga penttru aceasta, vei descoperi c Dumnezeu rspunde i vei privi adevrul altfel i vei incepe s-l preuieti i s-l iubeti. Poate c ar trebui s incepem cu o rugciune ca aceasta: Doamne, a vrea s iubesc adevrul fr s conteze ce m va costa! Trebuie s fim sinceri: adevrul are un pre, el poate costa cava. Poate costa familia, slujba, sau poate chiar viaa. De-a lungul secolelor, oamenii au descoperit c acceptarea adevrului i urmarea lui a fost uneori foarte costisitor. Cat de mult conteaz adevrul pentru tine personal? Eti gata s plteti preul cunoaterii dragostei pentru adevr? Dac te vei ruga acea rugciune, atunci il vei primi cci este un dar. Da, adevrul va costa poate slujba, poate familia, poate chiar viaa important este ins ca adevrul s aib valoarea suprem pentru tine. Doamne, am simit chemarea Ta. Realizm in inimile noastre c de multe ori in via dragostea pentru adevr, iubirea pentru Cuvantul Tu s-au manifestat intr-o msur destul de mic. Simim in chemarea Ta dorina pentru o nou consacrare i o nou predare. Te rugm s pui in inimile noastre dragostea pentru Cuvantul adevrului Tu. Tanjim dup acea dragoste indiferent cat ar costa. Doamne, vrem s o primim pentru c doar ea ne va intri, ne va fortifica in lupta care ne st in fa. Indiferent ce s-ar intampla, ajut-ne s ne gsim de partea Ta azi i in zilele acelea. In Numele lui Isus, Amin! VIII. Fiara din Mare

In Apoc 5 ni se spune c Mielul, Isus Hristos a fost intronat peste cer i pmant. In Apoc 13 ni se spune c fiara a primit autoritatea peste aceeai oameni i aceleai teritorii. Cum pot Hristos i fiara s domneasc in acelai timp? In Apoc 12:17 am descoperit un pasaj aa numit duodirecional. Pe de o parte, pasajul ne duce la punctul culminant al istoriei pmantului, reprezentand sfaritul i punctul culminant al cap. 12 i pe de alt parte avem vizualizat esena a ceea ce urmeaz s fie desfurat in cap. 13 i 14, rzboiul care se continu aici intr-o nou faz a sa. In cap. 12 avem descrierea unui mare conflict care a izbucnit in cer i care apoi a fost continuat aici pe pmant. Apoc 12:17 ne comunic faptul c realitatea conflictului din cer devine realitate pentru pmantul nostru pan la 245 sfarit de istorie. Asfel, in Apoc 12:17 descoperim contextul btliei de la sfaritul timpului, prezentat pe larg in Apoc 13 i 14. Apoc 13 descrie rzboiul balaurului impotriva rmiei. Cap. 14 descrie rmia, mesajul lor i rezultatul final al conflictului in termeni generali. Btlia final este descris cu i mai multe amnunte in Apoc. 16-18. Aceste cinci capitole ne vor atrage atenia in mod special pe msur ce vom avansa in studiul nostru din cartea Apocalipsei cap 13-14 i 16-18. Pentru aceast prezentare vom analiza Apoc. 13, care descrie balaurul in btlia final impotriva rmiei poporului lui Dumnezeu. Pe msur ce vom inainta in studiul cap. 13, vom identifica o serie de personaje cheie care-i vor juca rolul lor la final de istorie, oponeni, sau impotrivitori clari ai lui Dumnezeu, ai lucrrii Sale i ai poporului Su. Tema noastr se va desprinde din studiul cap 13:1-10, unde avem descris fiara din mare un fel de antihrist oponentul crucial in criza de la sfaritul timpului.

S ne rugm: Doamne, in aceast prezentare vom privi rul drept in ochi; vom privi indeaproape rolul i planurile lui Satan in marele conflict final, aa cum ni l-ai descoperit Tu inainte ca el s se intample. Ajut-ne s nu ne descurajm din cauza puterii i vicleniei acestui complot, ci dimpotriv, s ne incurajm, datorit faptului c Tu cunoti totul dinainte i eti la carma tuturor evnimentelor. Ii mulumim pentru inelegerea acestor simboluri in Numele lui Isus, Amin! In Apocalipsa, personajele principale tind s fie prezentate intai, in detaliu, in imagini vizuale, apoi in termeni privitor la aciunile lor in general, ca rezultat al introducerii lor pe scena istoriei. Astfel, descoperi rolul major pe care-l va juca personajul respectiv in cartea Apocalipsei, de obicei avand o descriere a imaginii fizice, pentru ca apoi s i se prezinte aciunile. Vedem lucrul acesta in introducerea persoanei Domnului Isus in cartea Apocalipsei: Apoc 1:12-18, unde avem o descriere extensiv a imaginii Sale fizice, aa cum i s-a prezentat lui Ioan in viziunea cu privire la Domnul Isus intrupat. Dup aceast descriere a imaginii fizice, sunt prezentate inteniile i aciunile Sale, aa cum sunt schiate ele in cap 2 i 3. Astfel, mai intai Isus este introdus prin imagini vizuale, apoi I se descriu inteniile i aciunile in detaliu. Acelai lucru se intampl cu cei doi martori in cap 11. Mai intai sunt prezentate imaginile aspectelor fizice ale celor doi martori i apoi, intr-o descriere general, sunt prezentate aciunile i comportamentul lor. Astfel in vv. 1-6 avem descrierea fizic, iar in vv. 7-13 sunt prezentate aciunile importante ale acestor doi martori, aciuni specifice viziunii. Nu tot ceea ce e menionat despre cei doi martori se intampl la momentul crucial al viziunii. Tot ceea ce se intampl in Apoc. 11 are de-a face cu timpul celei de a asea trambie, cu ultima perioad a istoriei acestui pmant inainte de incheierea harului, sau incheierea timpului de prob acordat omenirii. Dar cei doi martori nu incep cu acest moment. Identificarea lor iniial ne vorbete

despre rolul lor de-a lungul intregei ere cretine. i numai apoi ne sunt prezentate aciunile i experienele lor in ultima parte a cap. 11. Este important s inem cont de aceast strategie literar atunci cand ajungem la Apoc. 13, deoarece sunt cateva lucruri spuse despre fiar care nu au neaprat de-a face cu sfaritul timpului. Ele vizeaz perioade anterioare ale experienei acestei fiare. Dar punctul central al Apoc. 13 este pus pe btlia final din istoria acestui pmant. Ca atare, aceast fiar este identificat, descris prin cateva amnunte, aciunile ei in general sunt de asemenea descrise, abia apoi Ioan descrie cum va aciona aceasta la sfaritul timpului. Pentru a avea o inelegere chiar de la inceput, descoperim c fiara din mare este descris cu ajutorul elementelor de identificare din vv. 1-7. Aici, fiara este descris prin elemente de identificare la modul general. In v. 8 i apoi in continuare in vv. 12-18 vedem cum aceast fiar acioneaz in criza final, a 246 crei focalizare principal se afl in cap. 13 i 14. Avand aceste cunotine generale in minte, s incepem studiul primelor 10 versete din Apoc. 13. S nu uitm de asemenea ceea ce am invat in prezentarea anterioar, anume c fiara aceasta care iese din mare, reprezint contrafacerea lucrrii pe care Isus a fcut-o pe pmant in timpul celor trei ani i jumtate. Apoc. 13:1-2 Balaurul este cel care, stand pe rm, cheam aceast fiar din mare. De notat este faptul c fiara este descris in ordinea in care apar diverse pri ale trupului ei ieind din ap. Este o descriere in micare a fiarei. Primele descrise sunt coarnele. Imaginai-v c privind de pe rm, la marea calm i linitit, vedei cum intr-un loc apele incep s se mite i apoi ceva apare la suprafa. Sunt coarne, pur i simplu i pot fi i numrate, sunt zece. Ce apare

dup coarne in mod obinuit? Capul, dar aici sunt apte capete; apoi apare trupul, apoi, cand iese complet la suprafa se vd picioarele. apte capete la un singur trup? o imagine infiortoare. De reinut faptul c ordinea in descrierea fiarei este funcie de cum apar prile trupului pe msur ce ea iese din apa mrii. Avem aadar o identificare a fiarei pe msur ce iese din mare, descrierea fizic este fcut mai intai. Cele zece coarne i cele apte capete ne amintesc de balaurul din Apoc. 12. Aceast fiar arat precum balaurul. De asemenea imaginea ne amintete de Daniel 7, unde avem un alt pasaj cu tot felul de fiare care reprezentau imperii sau mari naiuni ale lumii antice care au avut un impact asupra istoriei acestui pmant. Dac privim la pasajul din Daniel 7, vom descoperi c toate cele patru fiare la un loc aveau apte capete i zece coarne. Aceasta inseamn c Ioan vrea ca cititorul s aib in minte Daniel 7 atunci cand citete Apoc. 13; fiarele din Daniel reprezint imperii sau naiuni mari i puternice ale lumii antice; la randul ei fiara care iese din mare reprezint o naiune, sau o putere de un anume fel, cu o existen de lung durat i care va avea la sfaritul timpului un rol semnificativ. Sunt indicate zece coroane pe cele zece coarne. Deci fiara are apte capete, zece coarne i zece coroane pe coarnele ei. Aceasta ne reamintete de balaurul din Apoc. 12, dar cu o singur diferen: balaurul avea aici coroanele pe cap, nu pe coarne. Intr-adevr e ciudat. De ce aceast diferen? Diferena de asemenea cred c se bazeaz pe Daniel 7, unde avem o serie de patru fiare ieind din mare, exact cum i fiara din Apoc. 13 iese din mare: un leu, un urs, un leopard i

o fiar de nedescris, complet diferit de orice animal de pe pmant. O astfel de artare poi vedea fie prin desene animate, fie atunci cand eti sub influena alcoolului. Aceste patru fiare din Daniel 7, descriau o serie de patru puteri care urmau s conduc lumea antic: Babilonul, Persia, Grecia i Roma antic. Interesant de observat c fiara de nedescris are zece coarne simbolizand imprirea imperiului Roman in zece pri. Astfel, in Daniel 7 avem o profeie care ne indreapt atenia spre imaginea in bloc a istoriei antice. Dac ins coroanele din Apoc. 12 sunt pe cap, aceasta inseamn c aceast viziune este preluat din cea a lui Daniel i c balaurul a operat in timpul in care aceste patru fiare i-au avut puterea. i, de fapt, chiar aa s-a intamplat. Balaurul, am vzut c intr-un fel a reprezentat i imperiul roman care a fost implicat in cutarea de a-L ucide pe Isus, inc de la naterea Lui, prin Irod, reprezentantul Romei la acea dat. Deci, Satan, prin Roma pgan din sec. I, a cutat s-L distrug pe Fiul lui Dumnezeu i astfel coroanele sunt pe capul su, pentru c Roma pgan a fost una dintre cele patru fiare din viziunea lui Daniel, care impreun totalizau apte capete. Dar dup ce Roma antic va iei de pe scena istoriei, dup ce imperiul Roman se va prbui, asistm la o imprire a acestei puteri in zece coarne. Acestea reprezint timpul istoric care urmeaz dup cderea Romei pgane. A vrea s sugerez c dac Ioan a avut in minte acest pasaj din Daniel 7 i fr indoial c acesta a fost tabloul de fundal, o fiar ieind afar din mare, este o paralel sugestiv in acest sens i de asemenea vom descoperi c i alte elemente din 247 Apocalipsa au ca baz profeiile din Daniel 7. Este evident c Ioan a avut in minte acest text din Daniel, ceea ce inseamn c cele dou fiare sunt foarte asemntoare. Ioan vrea s spun c fiara

aceasta aprand din mare, este ceea ce urma s vin dup cderea imperiului roman. Va fi o nou putere care v pi pe scena istoriei dup cderea Romei. i de asemenea, cand ii vom cerceta caracteristicile i activitatea, vom descoperi c este o putere care se va ridica impotriva poporului lui Dumnezeu. Este in mod evident, c din perspectiv istoric, ii urmeaz balaurului. La finalul v. 1 descoperim c fiara aceasta are nume de hul este important de subliniat acest fapt, deoarece blasfemia are de-a face cu Dumnezeu; dac fiara aceasta este o putere blasfemiatoare, atunci inseamn c intr-un fel, ea este in direct opoziie cu El. Ca atare, dac aceast putere este politic, intr-un fel sau altul este i religioas. Dar religia practicat de ea nu este folosit pentru a-L proslvi pe Dumnezeu i a susine poporul Su, ci o religie care se opune atat lui Dumnezeu cat i poporului Su. Un nume de hul este un concept care ne amintete din nou de cea de a patra fiar din Daniel 7:8, 25, unde o descoperim in aceeai postur: deschizand gura i rostind vorbe de hul impotriva lui Dumnezeu. v. 2 dac nu a fost atat de clar pan acum, de data aceasta este mult mai clar c Daniel 7 a fost avut in vedere aici. S ne intoarcem la cartea lui Daniel 7:3-6 ce avem aici? O fiar ca un leu, una ca un urs i una ca un leopard. In Apoc 13:2 avem o fiar compozit are caracteristicile celor patru din Daniel 7. Ea arat ca un leu, ca un urs, ca un leopard i de asemenea are zece coarne precum cea de a patra fiar din Daniel 7. Fiecare dintre fiarele antice vine acum din nou la suprafaa istoriei materializandu-se toate in fiara ce iese din mare. Dac am folosi i o alt imagine, am putea spune c fiara din mare ii trage existena din acest arbore genealogic. Aceasta este familia ei ancestral. Fiara din Apoc. 13 reprezint toate puterile care au

fost inaintea ei. In v. 2 se spune c ea vine la via ca urmare a aciunii balaurului care sttea pe rm i ii atepta naterea. Apoi, ea a primit de la balaur puterea i autoritatea, balaur, care este pe de o parte Satana, iar pe de alt parte imperiul roman, care a fost inaintea ei i de la care de asemenea primete putere i autoritate. Ea vine dup balaur i primete de la el autoritatea. v. 3 textul spune c unul dintre cele apte capete ale fiarei care tocmai ieise din ap, era rnit de moarte. Dac aceste capete sunt inelese consecutiv, aceasta inseamn c este un timp cand aceast fiar nu a existat, un timp cand a fost moart; observai Apoc. 17:8, unde descoperim un lucru interesant. Aceast fiar a trecut printr-o perioad de timp in care ea a incetat s mai existe. Dar se spune c rana fatal, care i-a cauzat moartea s-a vindecat. Se spune c aceast fiar va avea o inviere parodie la moartea i invierea lui Isus. Inc odat descoperim contrafacerea: lucrrii, morii, i invierii lui Isus. S privim puin mai atent traducerea acestui pasaj: dar rana de moarte fusese vindecat nu este o traducere greit, dar s ne lum puin timp pentru a inelege mai bine pasajul. In gr. acest verb este numit aorist indicativ, practic, toat seciunea este la timpul aorist indicativ. Aoristul idicativ, practic indic un moment bine specificat din trecut (in gr. sunt mai multe forme prin care se poate vorbi despre timpul trecut trecut continuu, trecut complet, finalizat, sau un trecut care a fost finalizat inainte de trecut). Aici avem un moment in timpul trecut. Folosirea aoristului indicativ in acest pasaj, sugereaz faptul c Ioan a vizualizat istoria acestei fiare din perspectiva rzboiului de la sfaritul timpului conform cu Apoc 12:17. Pe msur ce Ioan descrie aceast fiar ieind din mare, el descrie caracteristicile ei, aciunile ei, evenimentele de aici, preced pe cele din Apoc. 12:17; ieirea din mare este un eveniment de la

sfaritul timpului, dar caracteristicile ei istorice sunt deja identificate de-a lungul timpului. Despre aceast fiar se spune c va face rzboi rmiei, dar caracteristicile ei i ale rzboiului sunt descrise inainte ca acest conflict final s aib loc. In realitate, rzboiul nu este descris in detalii pan in Apoc. 16 i 17. Nu avem aici rzboiul in sine prezentat, ci sunt introduse doar 248 personajele principale i trecutul lor. Se spune c intreaga lume va fi uimit. Motivul? Invierea acestei fiare. Aadar este un timp in existena acestei fiare cand ea moare i apoi un timp cand revine la via, inviaz i lumea intreag rmane uimit atat de moartea ei, cat i de revenirea ei la via. v. 4 aadar oamenii se inchin balaurului pentru c el este sursa puterii i autoritii fiarei i de asemenea se inchin fiarei pentru neateptata i senzaionala ei inviere. Apoi apare o intrebare: Cine este ca fiara? Aceast expresie merit atenia. Referirea anterioar la Isus, a fost prin termenul Mihael din Apoc. 12. In ebr. Mihael = cine este ca Dumnezeu? Fiara care iese din mare i despre care anterior am spus c este o contrafacere a lui Isus, demonstreaz acum clar c aceasta este, deoarece ea caut s fie ca Isus, s fie vzut, privit ca El in evenimentele finale ale istoriei; intreaga ei istorie este vzut ca o contrafacere a lui Isus, ea este practic antihristul. Cealalt intrebare: Cine se poate lupta mpotriva ei? La sfaritul timpului, in conflictul final, aceast fiar va prea invincibil. v. 5 aceast fiar rostete hule la adresa lui Dumnezeu. Pentru clarificare, s ne intoarcem iari la Daniel 7:8, 25 cornul cel mic din v. 8 vorbete cu trufie, rostind cuvinte ludroase, i blesfemii. Observm cum Apoc. 13:5 face aluzie la Daniel 7 i in mod particular la aciunile cornului cel mic care se ridic dup cea de a patra fiar. Ca atare se pare c avem

imaginea aceluiai moment din istorie. Aceast putere este inrudit cu Roma, se ridic din ea i o succede intr-un fel sau altul. Aceasta ne trimite din nou la Apoc. 12:17 i de aici inapoi la contextul istoric al lui Daniel 7. Aceast fiar va lucra timp de patruzeci i dou de luni. Lucrul acesta ne amintete din nou de Daniel 7:25 unde ni se spune c fiara va asupri poporul lui Dumnezeu o vreme, dou vremi i jumtate de vreme. Daniel ne ajut la identificarea fiarei din Apoc. 13. Cei 1260 de ani din Daniel 7 sunt prezeni in Apoc. 13 sub o alt exprimare. Ca atare, fiara aceasta care iese din mare, are o istorie a ei, o istorie de opresiune asupra poporului lui Dumnezeu i de impotrivire fa de Dumnezeu i chiar fa de Numele Su, pe o perioad care se intinde de-a lungul a 1260 de ani literali. Iar perioada menionat aici este Evul Mediu intunecat, iar asuprirea vine din partea unei puteri religioase care i-a avut existena in acea perioad de timp. S rezumm ideile primelor cinci versete din Apoc. 13: vv. 1 i 2 folosesc drept fundal textele din Daniel 7 cele patru fiare care stau la baza lui Apoc. 13; vv. 3 i 4 merg mai departe in istorie, descriind evenimentele care au loc inainte de atacul din Apoc. 12:17. Aadar, in vv. 1 i 2 se face o descriere general a acestei fiare, in termenii evenimentelor generale care au avut loc atunci, in lumea antic a lui Daniel. Abia apoi se vorbete despre moartea i invierea fiarei, eveniment care va uimi o lume intreag i care va avea loc chiar inainte de conflictul final; v. 5 se intoarce din nou in trecut, cu descrierea acestei fiare, dar nu cum au fcut-o primele dou versete. Acum accentul nu mai cade pe primele trei fiare din Daniel 7 i pe care primele dou versete le-au avut in vedere in mod exclusiv, ci accentul se pune acum in mod exclusiv pe a parta fiar din Daniel 7, accent care va continua in v. 7 din cap. 13. v. 6 aici avem o continuare a descrierii fiarei din mare; o descriere mult mai elaborat

a ideilor din vv. 1 i 5 i o descriere mai laborioas a declaraiilor din Daniel 7:25. Cine sunt aceia care locuiesc in cer? Aceasta pare s fie o metafor pentru sfini. Dar locuiesc sfinii lui Dumnezeu in cer acum? Nu intr-un sens literal. Dar NT vorbete despre locuirea inc de pe acum a celor credincioi in Hristos Efes 2:1-6. Astfel, acest concept al celor ce locuiesc in cer, se aplic poporului lui Dumnezeu. Este o expresie in opoziie cu locuitorii pmntului expresie intotdeauna asociat cu cei ri in cartea Apocalipsei i niciodat poporului lui Dumnezeu. Ca atare, aceast putere blasfemiaz pe sfinii lui Dumnezeu. 249 v. 7 ...i s-a dat putere... deci expresia ne amintete de v. 2, unde puterea acestei fiare este delegat de balaur cu un scop: ca s se lupte impotriva sfinilor. Daniel 7:25 vorbete despre opresiunea, asuprirea sfinilor. Fiara va avea autoritate peste orice seminie, peste orice norod, peste orice limb i peste orice neam. S mergem in Apoc. 14:6 i Apoc. 5:9-10 unde vom descoperi ceva interesant sunt exact aceleai grupe vizate ca in Apoc. 13:7. In Apoc. 13:7 locuitorii acestei lumi sunt descrii exact in acelai limbaj precum in Apoc. 14:6 i Apoc. 5:9-10. In ambele pasaje termenii sunt folosii pentru a descrie oamenii care sunt eroi ai evangheliei; oameni din mijlocul crora va fi scos noul Israel, poporul lui Dumnezeu. In Apoc. 13:7 descoperim c fiarei i s-a dat autoritate peste aceiai oameni. Acest fapt ne amintete de o tem mai extins a NT i anume conceptul numit acum, dar nu nc. Multe lucruri se intampl in NT intr-un anume sens, dar nu i in cellalt. De exemplu: 1. Suntem eliberai de Satana prin Isus i totui poporul lui Dumnezeu este inc persecutat de el. De atatea ori el ne atac in fel i chip, viaa insi devine dificil datorit presiunii la care suntem supui.

2. Satana a fost aruncat la pmant i totui, are inc mult putere ca s chinuie. 3. Fr indoial, Isus are autoritate universal i totui atat de muli oameni sunt lsai s nege, s calce aceast autoritate. Astfel, intre cruce i a doua venire, cretinii triesc intr-un timp de acum i totui nu nc. Pe de o parte ne aflm sub domnia i autoritatea deplin a lui Isus Hristos, de cealalt parte trim sub autoritatea diferitelor puteri care blasfemiaz Numele lui Dumnezeu i se lup impotriva impriei Sale. i aceast stare de lucruri va continua pan la sfaritul timpului, timp marcat de a doua venire a lui Isus, cand aceste puteri vor fi definitiv distruse i impria universal a lui Dumnezeu pe deplin restaurat. Astfel, vv. 6 i 7 se refer inc la perioada medieval a istoriei, de cand fiara din mare are autoritatea asupra pmantului, autoritate care va fi exercitat de ctre fiara din pmant in btlia final, aa cum vom vedea in studiul urmtor. Aceast fiar va primi inchinarea de la oriicine la sfarit, dar ea exercit putere civil asupra unora i religioas asupra altora. Acum, cand fiara are autoritate asupra oricrei seminii, norod, limb i neam, acesta este un timp anterior celui in care puterea va fi civil i va fi folosit la sfaritul timpului in btlia final aa cum vom descoperi mai tarziu in cartea Apocalipsei. v. 8 este o schimbare de timp verbal. Nu se spune c locuitorii pmantului au venerat fiara timpul trecut, precum in v. 4 unde se spune c oamenii s-au inchinat balaurului i de asemenea s-au inchinat fiarei, ci c vor venera timpul viitor. Acest text revine la imaginile i declaraiile vv. 3 i 4, dar aici avem o schimbare de la trecut, la viitor. Ajungem in contextul sfaritului. Pentru prima oar apare aici, intr-o singur propoziie, activitatea fiarei din mare in timpul crizei finale, a btliei finale. Tot pmantul se va inchina fiarei. Balaurul va instala

aceast fiar ca o contrafacere a lui Isus in sperana de a atrage toate naiunile s i se inchine, s primeasc aceast contrafacere, acest fals Isus. S citim i restul versetului: toi cei care n-au fost scrii in cartea vieii...! Cartea vieii, este cea in care sunt inscrise numele tuturor celor mantuii. Ea se afl in cer i toi cei care au avut o relaie cu Isus, care au incheiat un legmant de credincioie cu El sunt inscrii acolo. Ei sunt recunoscui de Dumnezeu ca aparinand Lui, sunt notai in ea. Dar ce spune textul? Cartea vieii care aparine Mielului care a fost junghiat de la intemeierea lumii. Din nou o schimbare radical de perspectiv avem pe cineva care observ aceste scene din perspectiva timpului sfaritului i i se spune: Privete scenele acelea...; i privind, se produce o resetare a timpului, o intoarcere brusc de la timpul viitor la cel mai indeprtat trecut al istoriei noastre timpul creaiunii. Este tipic pentru Apocalipsa de a face salturi largi peste timp, cercetand istoria, pentru a descoperi momente semnificative, care pot 250 avea o insemntate decisiv pentru noi i pentu toi cei care cred in Isus. Expresia Mielul care a fost junghiat de la ntemeierea lumii, ne las s inelegem c durerea crucii a fost de fapt anticipat in inima lui Dumnezeu inc de la inceputul creaiunii. Chiar dac Isus a murit la jumtatea timpului, s spunem intre VT i NT, fr indoial c durerea crucii fost acolo inc de la inceput. Dumnezeu a pltit un pre imens in incercarea de a soluiona problema pcatului in Univers prin cruce. i acel pre nu a fost pltit doar in timpul vieuirii Domnului Isus pe pmant, ci de-a lungul istoriei, inainte ca acest eveniment s aib loc pe Golgota. Dumnezeu a purtat intotdeauna durerea crucii in inima Lui. v. 9 Cine are urechi, s aud o alt schimbare de timp verbal de la aorist indicativ in trecut, la viitor i inapoi la trecut, timpul creaiunii, iar acum timpul prezent. Cine are

urechi, aceasta inseamn c este un avertizment universal. Oricine citete aceast carte, oriunde i oricand in istorie, trebuie s fie atent la ce se spune in ea. Dei Apoc. 13 se concentreaz asupra crizei finale a istoriei noastre, un astfel de avertizment universal este binevenit, din moment ce fiara se afl acolo dintotdeauna sub o form sau alta. Uneori tindem s lum situaii, imagini din Apocalipsa i s le aplicm doar unui singur moment, sau eveniment din istorie. Dar e clar c aceast fiar are o istorie indelungat i c a aprut intr-o multitudine de forme in trecut i intr-o mulime de locuri i momente. Scenariul de baz rmane acelai, dar juctorii se schimb de-a lungul istoriei. Ceea ce am invat aici in Apoc. 13 este c exist o mare putere politic i religioas aprut undeva in Evul Mediu, care a persecutat i dominat poporul credincios al lui Dumnezeu, fie c acetia au fost parte a corpului ei sau din afara ei. In momentele de final ale pmantului, acea putere religioas, acea autoritate cu caracter religios, va domina din nou. Ea va fi aceeai, chiar dac juctorii s-au schimbat de-a lungul istoriei. v. 10 avem o schimbare aici de la proz la poezie. Avem perechi de versuri, primul vorbete despre captivitate, al doilea despre ucidere. Este ins o continuare a timpului prezent, de asemenea parte a avertizrii universale din v. 9. Intemniarea i moartea vor fi consecine ale credincioiei fa de Dumnezeu de-a lungul intregei ere cretine. Nu este vorba doar de victimele acestei fiare din mare, ci de victimele oricrei puteri ca ea, care de-a lungul istoriei au acionat dup acelai model. Oriunde s-au aflat ei, copiii lui Dumnezeu au fost credincioi. i probabil c aici avem cantecul fiarei: Cine intemnieaz, va fi intemniat, cine ucide, va fi ucis... Ceea ce observm aici, este faptul c puterea opresoare care folosete fora impotriva poporului lui Dumnezeu, va folosi inchisoarea i moartea ca unelte ale activitii sale. Toat aceast

incrancenare este descris in Apocalipsa in termeni de rzboi, dar nu este neaprat o lupt militar, cat una individual. Activitile fiarei din mare, sunt mai degrab precum Aushwitz, Stalingrad, sau Normandia. Sunt aciuni individuale, artand spre credincioia i increderea poporului lui Dumnezeu, care sunt prini, aruncai in captivitate (temnie) i ucii in mod brutal datorit credinei lor in El. Sunt dou feluri in care putem citi acest text v. 10: 1. Dac cineva este s fie ucis de sabie, aa va fi ucis (trad NIV) accentul cade pe idea c Dumnezeu a insemnat anumii oameni pentru a fi intemniai i omorai. Sfinii trebuie s ineleag c chiar dac ar tebui s-i piard viaa pentru credina lor, n-ar trebui s fie ingrijorai, pentru c Dumnezeu deine controlul chiar i atunci. Astfel, un posibil mesaj al acestui text este c indiferent de criza prin care trec, fie c este inchisoare sau chiar moarte, copiii Si tiu c Dumnezeu deine controlul deplin. El tie cel mai bine de ce ingduie anumite dificulti in vieile noastre. El nu va permite ca cineva s fie incercat mai mult decat poate indura. 2. Dar este i un alt ineles al acestui text, oricare dintre ele este posibil in original: Dac cineva ucide cu sabia, de sabie va fi ucis dac privim aceast traducere cu interes, aceasta 251 inseamn c judecata lui Dumnezeu asupra fiarei va fi proporional cu lucrrile ei. i nu e nimic nou, acest concept, al retribuirii dup fapte, il gsim pretutindeni in Apocalipsa. Poporul lui Dumnezeu are Rbdare i credincioie citit din perspectiva primului ineles, aceast atitudine ar insemna: dac cineva te asuprete pentru credina ta, nu protesta, nu te lupta impotriv, indur, Dumnezeu deine controlul. Dac cea de a doua perspectiv este avut in vedere, inseamn c fiara ii va primi rsplata pentru atitudinea ei opresoare, aa c ai rbdare,

va veni ziua aceea. S recapitulm Apoc. 13:1-10: vv.1-7 se concentreaz asupra timpului i evenimentelor dinaintea timpului sfaritului. Ele ne dau o identificare a fiarei i o descriere a activitilor i caracterului ei. v. 8 momentul in care balaurul atac rmia din Apoc. 12:17. In acel timp, cei care nu-L urmeaz pe Hristos, am putea spune o lume intreag, vor venera fiara. In vv. 9 i 10 este dat o avertizare universal pentru sfinii din toate vremurile s rabde i s reziste. Lecii spirituale: 1. Cretinii sunt prini intre dou perioade, intre dou domnii consecutive: impria Mielului i impria fiarei. Dac Il urmm pe Hristos, vom cdea sub pedepsa Satanei i invers. 2. Crucea a fost in inima lui Dumnezeu inc de la inceputul Universului, inc de la declanarea complotului. 3. Suferina este ievitabil in aceast lume i uneori e greu de suportat, dar vestea bun este c nu va fi permanent, intr-o zi, puterea care o provoac va fi distrus. Doamne, ne trim vieile pe pmantul acesta i uneori trebuie s facem fa incercrilor i dificultilor ei; Te rugm s ne dai rbdarea i credina sfinilor pentru a indura de dragul lui Isus, Amin! IX. Fiara din Pm t Statele Unite sunt adesea descrise ca o naiune a destinului. Ele au de jucat un rol important i decisiv pe msur ce istoria se scrie sub ochii notri. Este rezonabil s te atepi ca Statele Unite s aib un asemenea rol in tabloul profetic cu privire la timpul sfaritului? In prezentarea anterioar am descoperit c Apoc. 12:17 reprezint contextul pentru evenimentele timpului sfaritului, al btliei finale, evenimente care sunt detaliate in cap. 13 i 14 i apoi de-a lungul ultimei jumti a crii Apocalipsa. Ne vom opri asupra Apoc. 13 care

ilustreaz rzboiul balaurului impotriva rmiei. Pentru a putea face fa, el cheam ajutoare, aliai: fiara din mare i fiara din pmant. Aceast prezentare se ocup de cea de a doua fiar, cea care apare din pmant. Doamne, pe msur ce continum s studiem despre evenimentele timpului sfaritului, Te rugm s ne asiguri de prezena Ta i s ne dai un simmant de aprobare atunci cand ne frmantm in faa unor pasaje mai dificile. Urmrete-ne in studiul nostru in Numele lui Isus, Amin! Aa cum am procedat cu identificarea fiarei care ieea din ape, la fel vom proceda i in pasajul de fa Apoc. 13:11-18, cutand elementele de identificare i apoi ne vom concentra asupra activitilor i implicaiilor pe care le are in cadrul tabloului referitor la timpul sfaritului. Identificarea pentru aceast fiar este mai scurt decat pentru fiara din mare. In mod clar este o putere diferit, care lucreaz intr-un mod diferit in timpul crizei finale. De fapt, in anumite privine este unic, nu numai printre fiarele din Apocalipsa, dar i printre cele din Daniel. Aceast putere, aceast fiar care vine din pmant este diferit ca entitate fa de toate cele care au fost inaintea ei. Dup cate se pare, ea apare pe scena istoriei chiar mai tarziu decat balaurul i 252 fiara din mare. Apoc. 13:11 aceast fiar este o alt fiar, este diferit de toate celelalte venind din mare, ea vine din pmant. Toate fiarele din Daniel 7 vin din mare, dar aceasta vine din pmant. Marea este un concept negativ in Apocalipsa: Apoc. 21:1 marea este ceva de care trebuie s te temi, ceva de care trebuie s scapi, este plin de slbticiuni i de ape furioase, separ pe cei iubii prin distan. Termenul pmnt, pe de alt parte, este mult mai ambiguu in cartea

Apocalipsei; cei care locuiesc pe pmant sunt intotdeauna vzui in sens negativ locuitorii pmntului Apoc 11:10; 13:8, 14; 14:6, etc. Dar pmantul insui nu este neaprat negativ. Este mai mult ambiguu. Pmantul este locul in care oamenii venereaz fiara: Apoc. 13:3, 12. Pe pmant se acioneaz intr-un fel sau altul: Apoc 14:3 i 15-19. Dar pmantul poate fi asociat i cu binele: Apoc 11:4, 12:16. Dac v mai aducei aminte de Apoc. 12, pmantul a fost acela care a ajutat femeia, care reprezint poporul lui Dumnezeu. In Apoc. 12:16 pmantul reprezint de fapt Palestina pmantul fgduinei. In gr. cuvantul pentru land i earth este acelai. Se spune deci c pmantul, atat land cat i earth au ajutat-o pe femeie. In pasajul din Apoc. 12:16 il descoperim pe balaur aruncand un rau prin care s o inece pe femeia din pustie. Aceasta reprezint scena Exodului cand Israelul antic a trecut prin apele Mrii Roii gsindu-i scparea in pustie i apoi refugiul in ara promis, Palestina. Urmrind aceast analogie, descoperim in Apoc. 12:16 femeia in pustie i atunci pmantul a ajutat-o, ea primete protecie din partea pmantului care inghite apele trimise de balaur. Astfel, fiara care se ridic din pmant ar putea fi o fiar care se ridic din Palestina spiritual. In cazul acesta, aceast fiar se ridic intr-un sens pozitiv. Cred c termenul pmnt din Apoc. 13:11, este unul pozitiv, pentru ca fiara din pmant este cea care va face ca pmantul i pmantenii s se inchine fiarei din mare. Dar lucrul acesta se va intampla ceva mai tarziu. Ca atare, aceast fiar este ceva care se ridic dintr-o conjunctur pozitiv. Are ceva de-a face cu Israelul adevrat. Originile ei vin din acele fore care s-au opus persecuiilor medievale spre sfaritul celor 1260 de ani. V aducei aminte atunci cand am vorbit despre Apoc. 12, cand pmantul a ajutat-o pe femeie. Aceste fore, Reformaiunea, Renaterea, Iluminismul, Revoluia American, au fost mijloacele care au ajutat poporul lui Dumnezeu s scape de opresiunea celor

1260 de ani. Aceast fiar este una mondial care se ridic in contextul acestor evenimente. Pare s fie o aprtoare a libertilor religioase. Care ar fi puterea din istorie care ar intruni toate aceste trsturi? Interpretarea care s-a dat cu circa 100 de ani in urm, imi pare destul de pertinent fiara este SUA este o putere care apare intr-un context pozitiv; a fost fondat de cretinii care fuseser persecutai in Europa i care au scpat fugind de persecuie intr-un nou pmant, pmant, care a devenit astfel leagnul libertilor religioase. Aceast putere a devenit astzi mondial i in acelai timp puterea dominant in lume. Nu exist astzi o alt naiune in lume care s domine precum America. Inc un punct de identificare, pe msur ce inaintm in acest proces al identificrii. In v. 11 se spune c fiara are dou coarne ca ale unui miel. In Apocalipsa cuvantul miel apare de 29 de ori. In 28 din acestea, se refer clar la Domnul Isus. Dar aici, mielul se refer la fiar, care in cele din urm va fi in opoziie fa de Dumnezeu i fa de poporul Su. Aadar este foarte clar c este ceva legat de aceast fiar care ne amintete de Isus. Aceast putere d un ton religios. La prima vedere, caracteristicile ei sunt cele ale unui miel. Istoria fiarei este una pozitiv, un aspect ar fi autoritatea cu care guverneaz a fost una bland, necunoscut inainte. Este foarte clar c in ceea ce privete identificarea acestei fiare, istoria ei este una pozitiv prin contrast cu precedenta fiar care ieea din mare. De regul, puterile persecutoare sunt de dou feluri: religioase i antireligioase. Am un prieten care scrie articole despre libertatea religioas i el folosete o 253 expresie tirania celor drepi. El sugereaz c cea mai mare opresiune tinde s vin de la oamenii care au inclinaii religioase. Ne putem gandi la Babilon in timpurile antice, la timpul

Evului Mediu intunecat, cand papalitatea, a dominat scena politico-religioas a Europei i care a persecutat fr mil pe cei cu o alt opiune religioas fa de religia majoritar i tradiional. Dar avem in istorie i puteri antireligioase, precum Frana in timpul Revoluiei, sau Rusia in timpul comunismului. Se pare c persecuia se ridic fie din imixtiunea religiei cu statul, precum in Babilonul antic, sau in timpul papalitii, unde legtura dintre religie i puterea statului era atat de puternic, incat atat de muli oameni au suferit de pe urma acestei imixtiuni, sau putem avea i o puternic ostilitate a statului vizavi de biseric. Naiunea reprezentat de aceast fiar care iese din pmant, pare a face o distincie clar intre biseric i stat, ba chiar o relaie prietenoas intre cele dou, in opoziie cu ceea ce vom vedea mai tarziu in acest capitol. Astfel, aceast naiune apare ca o putere generoas, ospitalier, fa de celelalte puteri dinaintea ei. Istoria ei se profileaz pe un fundal pozitiv. SUA, in ciuda defectelor ei, a fost admirat in primul rand pentru deschiderea ei ca societate i apoi pentru aceast libertate total in privina contiinei. De fapt muli atrag atenia c extraordinara violen i criminalitate in societatea american este din cauz c americanii le tolereaz, pentru c ei nu vor ca libertatea s le fie ameninat. Desigur, in Rusia criminalitatea este mai sczut, dar i libertate de micare mai mic. Este posibil s opreti crima, folosind ins o for mai mare decat fora ei de a se manifesta. Dar filosofia guvernului american a fost ca oamenii s aib libertate total, chiar i cu riscul unor elemente sociale care ar abuza de ea. Acesta este un alt tip de guvernare, mai degrab un tip de guvernmant mrinimos, fa de oricare alt tip de guvernmant din cate au existat in istoria lumii. Din nefericire, aceast putere, pe care o descoperim in Apoc.

13:11, cu dou corne ca ale unui miel, care iese din pmant, vorbete ca un balaur; deci, identificarea acestei fiare ne intoarce in ambiguitate, in nedumerire; atat earth, cat i land sunt pozitive, dar caracteristicile sunt de balaur; in final, in ciuda tuturor trsturilor pozitive, aceast putere ajunge in slujba balaurului. v. 12 aici descoperim aciunile acestei fiarei in criza final a istoriei acestui pmant aceast fiar exercit toat puterea fiarei dintai, iar aici, in gr. timpul e din nou la prezent. Suntem in timpul Apoc. 12:17, cand evenimentele finale ale istoriei acestui pmant se intampl, cand fiara mrinimoas i bland, exercit toat autoritatea celei dintai, in fiecare loc in care fiara dintai i-a exercitat puterea in dominarea lumii. Dominarea tiranic exercitat de papalitate in timpul Evului Mediu, este acum preluat i exercitat de aceast fiar in numele celei dintai. Fiara din mare inc este avut in vedere dar nu-i va mai exercita autoritatea in mod direct; fiara din pmant va fi fora dominatoare i Biblia spune c aceast fiar din pmant va face ca intreg pmantul i locuitorii lui s se inchine fiarei dintai. Cauza, actul determinant al inchinrii, este la timpul prezent, dar inchinarea propriu-zis in gr. este la timpul viitor. Acest fapt ne amintete de prima parte a capitolului. Inchinarea la fiar din v. 4, a fost parte din identificarea acesteia, dar v. 8, inchinarea la fiar, face referire la evenimentele de la sfaritul istoriei, in natura ei. Incercm s inelegem c pmantul din care se ridic fiara Apoc. 13:11 este unul pozitiv, care in sine nu vrea s se inchine fiarei, dar este forat s fac asta, de ctre fiara care se ridic din el. El va fi forat s se inchine fiarei din mare, a crei ran de moarte a fost vindecat. Rana vindecat, ne amintete de v. 3 al acestui capitol invierea fiarei din mare pare s fie o realitate inand deja de trecut, la momentul luptei finale, moment cand toi locuitorii acestei

planete vor fi forai s se inchine acestei fiare din mare, invierea ei a avut deja loc, rana, s-a vindecat deja. Este interesant de urmrit schimbarea timpurilor verbale in gr. de-a lungul cap. 13. Fiara din mare a avut o perioad de mare autoritate. Apoi, o pierde, devine nimic, ca i cum n-ar 254 fi, moare, apoi revine la via i ii unete puterile cu fiara din pmant pentru a face pe oameni s i se inchine. v. 13 aceste semne miraculoase sunt la timpul prezent; ele aparin timpului sfaritului, dar sunt inainte de momentul inchinrii. Momentul inchinrii apare la timpul viitor in v. 12, dar semnele miraculoase sunt la timpul prezent. Cand balaurul merge s fac rzboi seminei femeii conform cu Apoc. 12:17, esena atacului lui sunt semnele miraculoase. Scopul acestor semne miraculoase, scopul acestei inelciuni, este acela de a face ca intreaga lume s se inchine fiarei din mare. Care este cel mai mare dintre aceste semne miraculoase? Focul venind din cer pe pmant acesta ne amintete de dou mari evenimente din trecut: muntele Carmel i Cincizecimea. Aceast fiar folosete strategii asemntoare celor care au avut loc atat la muntele Carmel, cat i la Cincizecime. In ambele cazuri a fost o provocare pentru stabilirea adevratei autoriti. i in ambele cazuri, rspunsul la aceast provocare, a fost dat printr-un semn extraordinar de la Dumnezeu. Pe muntele Carmel provocarea pentru Israel a fost de a se demonstra cine este adevratul Dumnezeu. i acolo, in faa acelei mulimi Yahweh a demonstrat c El este adevratul Dumnezeu al lui Israel prin focul care a coborat i a mistuit jertfa. Cincizecimea a fost o provocare pentru cei care au apostaziat, dar, focul, semnul acela minunat de la Dumnezeu, multitudinea de limbi in care apostolii au vorbit, toate acestea au vorbit clar

despre adevratul Dumnezeu, care S-a manifestat acolo atat de clar. Astfel, in ambele cazuri, focul a fost mijlocul prin care Dumnezeu a demonstrat cine este El i unde se afla in ambele situaii. Dar aici, este diferit, un dumnezeu contrafcut aduce focul, un dumnezeu contrafcut este domonstrat prin aceste evenimente miraculoase. Sun puin ciudat nu-i aa? Dezamgirea final, va fi atat de mare, incat experiena Carmel se va repeta, lumea intreag de data aceasta va fi chemat i somat s-i dea atenie, fiecare va contientiza, ii va da seama clar de provocarea cu privirea la falsa i nesfanta trinitate, despre care am vorbit in prezentarea anterioar i adevrata trinitate, adevratul Isus Hristos. Oricat ins, am incerca s identificm aceast fiar care iese din pmant i am vzut c sunt multe trsturi care fac pertinent asocierea ei cu SUA, s nu uitm, c accentul pus de aceast fiar este pe dimensiunea spiritual ca i pe cea politic. Dac SUA este cu adevrat avut in vedere in acest pasaj, este pentru istoria ei spiritual, pentru autoritatea spiritual ca i penttru cea politic. Semnele miraculoase spirituale, sunt centrul puterii ei ca i tancurile, avioanele, sau FBI-lui. Criza final va aduce multe fore impreun, dar aici, in Apoc. 13, accentrul este pus in special pe autoritatea spiritual, pe inelciunea spiritual, pe inchinarea la fore demonice, la trinitatea demonic pe care balaurul, Satan o va promova. v. 14 datorit semnelor care i-au dat putere i autoritate s lucreze in numele primei fiare, aceasta din urm va inela pe locuitorii pmantului. Semnele de aici, sunt cele despre care s-a vorbit in primul verset, unde focul care a coboar din cer este elementul major. Este interesant de notat exptresia: I s-a dat putere s fac aceste semne in numele primei fiare. Atat pmantul cat i fiara din mare, primesc autoritate din alt parte; acest lucru este modelat dup relaia Isus Duhul Sfant care au primit autoritatea de la Dumnezeu Tatl in lucrarea pe care o

fac aici pe pmant. Fiara din pmant i fiara din mare, reprezint contrafacerea lucrrii i activitii Domnului Hristos i a Duhului Sfant pe acest pmant. Intr-un fel sau altul, fiara din pmant vrea s creeze o contrafacere a Cincizecimii. La sfaritul timpului o fals lucrare, o lucrare ce va prea a fi a Duhului Sfant se va manifesta pe pmant. Dar in spatele acestei lucrri nu va fi altcineva decat falsa trinitate. Fiara din pmant va face aceste lucruri in numele primei fiare. Interesant este faptul c pentru public, in faa oamenilor, fiara din mare va prea oarecum subordonat celei din pmant. Fiara din pmant este cea care iese in eviden, ea este cea care are 255 puterea persuasiv, (convingtoare: care urmrete, sau are darul s conving pe cineva s cread, s gandeasc, sau s fac un anumit lucru). Cu ajutorul semnelor i miracolelor, ea ineal, amgete pe locuitorii pmantului. Dei in traducerea noastr avem timpul trecut, in gr. aici avem timpul prezent. Atacul balaurului asupra rmiei femeii va fi sub forma acestor puternice miracole, pentru ca locuitorii pmantului s nu se mai inchine lui Isus, ci contrafacerii Lui fiara din mare readus la via de aceast fiar din pmant. Aceasta ne amintete de magia egiptenilor care, oridecateori vroia Moise s dovedeasc, s demonstreze c Dumnezeul adevrat il conducea, ei rspundeau cu o contrafacere pentru a-i dovedi Faraonului c aveau i ei aceeai putere divin. Deci, unealta folosit pentru a determina intreaga lume s se inchine fiarei din mare, va fi inelciunea i contrafacerea, puterea spiritual exercitat spre a inela, spre a amgi. Expresia Ea a zis... in gr. apare sub forma: Ea le-a zis... aceast spunere este paralel cu amgirea; cu ajutorul inelciunii va reui ea s determine pe locuitorii pmantului s fac,

sau s realizeze acea icoan, acea imagine a fiarei din mare. Icoana vine ca un nou juctor in scen. Ea nu este nici fiara din mare i nici cea din pmant. Dar cum arat? Seamn cu fiara din mare. Dac acest simbol mai apare in cartea Apocalipsei, este foarte probabil c acesta s se refere la fiara din cap. 17 aici avem o alt fiar cu apte capete i zece coarne i fiara aceasta arat ca fiara din mare din Apoc. 13 i totui in multe feluri este diferit; nu este una chiar religioas aa cum a fost fiara din mare. Astfel, avem aici un lucru foarte interesant: avem fiara din mare, avem fiara din pmant i avem o imagine a fiarei din mare, care se ridic sub forma unei puteri opresive. S notm cu atenie ce se intampl aici: nu doar amgirea are loc, dar Satan introduce o a doua uneal pentru a convinge pe oameni: v. 15 v mai amintii care sunt cele dou ci prin care Satan lucreaz? El fie folosete amgirea, convingerea, sau contrafacerea, fie fora, ameninarea, sau persecuia. Avem aici ambele metode: mai intai, oamenii, in majoritate, sunt inelai, amgii de miracole; acestea au o putere teribil asupra minilor lor, intreaga lume se pare c va accepta inchinarea la fiara din mare, datorit acestei metode, iar mijlocul prin care Satan o face este fiara din pmant. De cealalt parte, descoperim c nu toat lumea va accepta un astfel de mod de inchinare i descoperim astfel o alt grup, o rmi care nu se las intimidat. Aa c Satan pune in funciune cea de a doua metod: s fac s fie omori toi cei care nu se vor nchina icoanei fiarei. Imaginea acestei fiare care se ridic arat exact ca prima fiar, dar ea are i diferene semnificative. Imaginea fiarei este ridicat pentru a exercita puterea coercitiv, constrangtoare, persecutoare asupra rmiei. Ei i-a fost delegat aceast putere de ctre balaur, pentru a da suflare acelei imagini a fiarei. Puterea de a da suflare icoanei fiarei ne amintete de Gen 2:7,

atunci cand Dumnezeu a dat suflare de via lui Adam. Atat in gr., cat i in ebr., cuvantul suflare, i cuvantul spirit sunt impreun. Avem un spirit aici in Apoc. 13, o putere spiritual exercitat in numele balaurului. Din nou un motiv pentru a vedea contrafacerea trinitii, de a descoperi tema Apocalipsei: contrafacerea lucrrii Tatlui, Fiului i Duhului Sfant. In timpul crizei finale, va fi o puternic activitate in Numele Duhului Sfant. Doar simplul fapt c este o putere lucrand in aceste micri religioase, simplul fapt c oamenii par s se bucure, s se entuziasmeze in urma acestor manifestri, nu va insemna neaprat c aceasta este adevrata lucrare a Duhului Sfant al lui Dumnezeu. Imaginea acestei fiare, este pus in micare la dorina expres a fiarei din pmant. I se d suflare de via, devine o entitate vie, aa c ea poate s vorbeasc: I s-a dat putere s vorbesc imagine neobinuit pentru c in Biblie imaginile icoanele sunt caracterizate prin: incapacitatea de a vorbi: Hab 2:18-19 i lipsa suflrii de via: Ier 10:14; 51:17. Astfel, in VT imaginile sunt cele care nu sunt entiti: nu au suflare de via i nu pot vorbi. Ca atare, acesta nu este un idol obinuit, este unic, el poate s vorbeasc i cand 256 vorbete spune pe un ton amenintor: te inchini, sau mori. Aceasta ne amintete de alte decrete de moarte promulgate in diferite ocazii in VT. Ne amintim de Daniel 3, unde Nebucadnear, impratul Babilonului a inlat o statuie uria, imagine a chipului din visul su, ocazie cu care a ordonat ca toi s se plece i s se inchine in faa acelui chip, ori va fi ucis. Ne amintim de Estera 3: 8 i 9 unde se spune c legile iudeilor sunt diferite, nu este in avantajul impratului s-i mai tolereze. Ne gandim la Daniel ei nu au putut gsi nici o plangere impotriva lui. Daniel a fost gsit credincios in toate, ii pltea taxele, era loial guvernului rii, era in bune relaii cu semenii lui...; singura plangere a venit din domeniul spiritual: el avea o religie diferit; in cap. 6:5, Daniel este condamnat la moarte doar pentru c nu a acceptat religia impus de

guvernul timpului su i a continuat s se inchine Dumnezeului su. Ca atare, problematica cheie a sfaritului timpului este inchinarea. Te inchini Dumnezeului adevrat? Te inchini adevratei triniti? sau te inchini contrafacerii i unui fals dumnezeu pe care balaurul le-a ridicat in faa intregei omeniri? v. 16-17 nu doar unii oameni sunt ameninai cu moartea, dar acum, fiara din pmant oblig pe oriicine la purtarea unui semn; avem din nou timpul prezent i evenimentele de la timpul sfaritului sunt tot la timpul prezent. Acest semn este in contrast cu pecetea lui Dumnezeu din Apoc. 7, sau cu sigiliul din Ezech. 9. Aa dup cum poporul lui Dumnezeu este sigilat, pecetluit a fi protejat, ocrotit, tot aa Satan ii insemneaz pe ai lui ca s-i poat repera pe cei pe care caut s-i piard. In antichitate, legmintele erau sigilate i cand se vorbete aici despre un semn pe care oamenii il vor primi, aceasta ne amintete de legmintele din VT, de cele zece porunci scrise pe frunte sau pe man din Deut. 6. Poate c in Apoc. 13:16-17 avem o aluzie la faptul c poruncile lui Dumnezeu sunt avute in vedere in aceast lupt de la sfaritul timpului, deoarece ele fac parte din caracteristicile poporului lui Dumnezeu Apoc 14:12. Aici oamenii sunt forai s primeasc acest semn fie pe man, fie pe frunte. Oamenii care sunt supui fiarei din pmant, sau imaginii fiarei din mare, se impart in dou categorii: 1 cei insemnai pe man 2 cei insemnai pe frunte Unii oameni cred cu adevrat in contrafacere i o urmeaz din inim; acetia sunt cei insemnai pe frunte. Alii acioneaz conform cu decretele de teama de a nu pierde avantajele economice; acetia sunt cei insemnai pe man.

Probabil vor fi muli in timpul crizei finale care nu vor crede in inelciune, ins o vor urma doar cu mana, adic vor accepta situaia i vor aciona conform cu decretele in vigoare, numai de teama de a nu-i pierde poziiile, prestana, avantajele economico-sociale, sau chiar de teama de moarte. Pentru c cine nu devine parte integrant a evenimentelor, nu va putea cumpra sau vinde. Vor fi grele consecine economice pentru decizia de a fi in contra religiei impuse. Semnul, se spune c reprezint numele fiarei sau numrul numelui ei. In gr. avem o dubl afirmaie i fiecare trebuie luat in mod separat, deoarece semnul are dou caracteristici distincte: numele i numrul fiarei. Numele la evrei simboliza caracterul unei persoane. In consecin, cei care primesc numele fiarei, inseamn c au caracterul acesteia, ei au fost adui in acest sistem religios, ei cred in el i-l servesc cu toat mintea i inima lor. Ei servesc cu credincioie acest sistem, crezand in el cu mintea i cu inima. Dar alii, sunt insemnai doar pe man, se pare c sunt cei identificai prin numr, sunt cei manai doar de perspective practice. Care fiar este cea al crei nume este avut in vedere aici? Care fiar are acest numr, fiara din pmant, sau cea din mare? Se pare c fiara din mare este cea vizat. Ea este contrafacerea lui Isus, aspect care este centrul acestei descrieri. 257 v. 18 ce inseamn aceasta? Se spune c cine vrea s socoteasc, s calculeze acest numr. Cititorul Apocalipsei este invitat s calculeze acest numr pentu el insui. Acest numr trebuie s fi fost relevant pentru cititorii lui Ioan, pentru c Apoc. 1:3 ne spune: Nu sigila cuvintele acestei cri...; timpul este sosit, s fie lsat pentru inelegere pentru toi cei care vor s

ineleag. Astfel, cititorii contemporani lui Ioan trebuie c tiau cate ceva despre conotaia, inelesul acestui numr. Este un numr omenesc, sau un numr de om avut in vedere aici. Se spune c numrul acesta este 6, 6, 6, sau 666. Ce ar putea s insemne acest numr? Exist cateva posibiliti de interpretare care probabil c au fost avute in vedere de cititorii lui Ioan. 1 numrul 6 numrul Babilonului. Interesant, noi astzi folosim sistemul zecimal, sistemul metric, noi calculm banii de exemplu in numere de 10, 100, etc. In Babilon, numrul esenial era 6. Cineva ar putea spune: Sun cam ciudat, nu am auzit nicieri s se numere in esimi... Poate vom fi surprini, dar noi am calculat lucruri in esimi dintotdeauna. De exemplu ceasul timpul il socotim in esimi: 60 de secunde intr-un minut, 60 de minute intr-o or, 24 de ori intr-o zi. Noi socotim timpul potrivit sistemului babilonian, potrivit cu numrul 6. Astfel, numrul 6 era foarte mult folosit in Babilonul antic. Chiar i aici suntem chemai s socotim in esimi. Balaurul, fiara, i profetul mincinos din Apoc. 16 i 17, formeaz laolalt Babilonul, iar numrul Babilonului este numrul 6. Dar acesta a fost oare singurul lucru pe care oamenii l-au ineles din 666? Pe de alt parte, 6 este numrul care nu ajunge la 7, iar 7 este numrul esenial pozitiv in cartea Apocalipsei. 2 numrul 7 este numrul perfeciunii in Apocalipsa, numrul Mielului, al poporului lui Dumnezeu. Tot ce este bun se intampl in relaie cu numrul 7 in Apocalipsa, pe cand numrul 6 reprezint impefeciunea, neatingerea perfeciunii, a fi mai jos decat idealul lui Dumnezeu, numrul 7. 3 numrul 6, de asemenea, este jumtatea numrului 12 care in cartea Apocalipsei reprezint numrul lui Israel, numrul bisericii; numrul 6 este imperfeciunea, neatingerea statutului de popor al lui Dumnezeu. Este de asemenea interesant c in creaiunea originar, numrul 7 reflect sabatul Domnului, pe cand numrul 6 este ziua in care fiinele umane inclusiv

arpele au fost create. Astfel, o seam de imagini ne vin in minte atunci cand ne gandm la numrul 6. Atunci falsa trinitate inseamn de trei ori 6 = 666, reprezentand natura intreit a inelciunii de la sfaritul timpului falsa trinitate. A vrea acum s ne gandim i la o conexiune mai adanc a semnificaiei numrului 6. In Daniel 3 un idol a fost inlat cu scopul ca toat lumea s i se inchine, sau s fie omorat. Sunt cateva aspecte care trebuie luate in consideraie i care au fost i in atenia lui Ioan cu privire la acest pasaj VT. V amintii mrimea idolului? 60 de coi inlime, 6 coi lime i probabil 6 coi lrgime. Numrul 6, sau mai bine zis 666 pare s aib o legtur clar cu chipul din Daniel 3. Prin toate acestea, imaginea Babilonului plin de pcate este accentuat de acest numr, menionat in Apoc. 13:18. Dar mai este o legtur in VT care nu apare prea mult comentat. Numrul 666 apare i in 1 Imp. 10:14. El reprezint aici venitul lui Solomon in medie intr-un an: ...666 de talani de aur. In gandirea ebraic, uneori un numr, un nume, un loc, sau un cuvant, sunt date in NT ca un becule rou care ne trimite inapoi la VT. Lucrul acesta se intampl destul de frecvent de-a lungul NT i este posibil ca i aici s ne dea de gandit. Dac aceasta vrea Ioan s ne amintim, ce a vrut atunci s ne transmit? Aceat informaie 666 ne vine intre dou evenimente importante ale vieii lui Solomon: (1) intalnirea cu imprteasa din Seba, punctul cand el a fost cel mai credincios lui Dumnezeu, momentul cel mai inltor al mrturisirii sale in favoarea Dumnezeului lui Israel in faa unei regine pgane. Apoi se face anunul: 666 i imediat (2) este anunat cstoria lui Solomon cu prinesa egiptean, care, alturi de celelalte, 258 il vor indeprta de Dumnezeu. Cine a fost Solomon? Fiul lui David. i Domnul Isus de asemena este numit ca Fiul lui David. Deci 666 este o reprezentare a contrafacerii fiului lui David, iar

dac vorbim despre ultimele zile ale istoriei acestui pmant, avem o contrafacere a lui Isus Hristos, adevratul fiu al lui David. Numrul 666 ne spune clar c lucrarea lui Isus va fi contrafcut in timpul sfaritului aa cum am discutat in prezentarea anterioar. Probabil acest numr este inc plin de tain, dar potrivit inelegerii pe care o avem acum el se incadreaz in simbolistica acestui pasaj. Lecii spirituale: 1. Puterile in opoziie cu Dumnezeu tind s fie coercitive (fac uz de for, folosesc mijloace de constrangere) i opresive. Pe de alt parte, conducerea lui Dumnezeu este una deschis, permisiv. Biserica trebuie s se formeze dup modelul de guvernare al lui Dumnezeu, nu al lui Satan, dar in mod tragic, istoria ne arat c Biserica s-a modelat dup forma de guvernare a Satanei, devenind adesea opresiv. 2. A-i pune increderea in lucrurile acestei lumi, la sfaritul timpului este nebunie. Dac iubim banii i lucrurile pe care ei ni le pot aduce, ne vom afla pe un drum total periculos. Trebuie s fim chibzuii in ceea ce privete procurarea celor necesare pentru familie, chibzuii in modul in care le administrm i ne raportm la ele (soia lui Lot); viaa nu st in abundena de lucruri pe care le posedm. Dac timpul sfaritului ne va surprinde iubind bunurile pe care le posedm i lucrurile acestei viei, ne vom altura fr s tim contrafacerii i vom fi in opoziie direct cu adevratul Dumnezeu. Descoperim c Apocalipsa are avertizmente serioase cu privire la relaia noastr cu partea economic a vieii, cu lucrurile i posesiunile acestei viei. 3. Inelciunea se va baza pe cele cinci simuri ale noastre. In ultimile zile ale istoriei acestui pmant o mare demonstrare a puterii acestei triniti false va fi fcut, se va incerca demonstrarea faptului c acesta este chiar adevratul Dumnezeu. Singura ans de a spune NU!

acestei mari dezamgiri este o cunoatere temeinic a Cuvantului lui Dumnezeu i a mrturiei lui Isus. Doar prin cunoaterea Scripturilor putem contracara ceea ce ochii notri vor vedea i urechile noastre vor auzi in zilele care vor veni. Doamne, pe msur ce ne apropiem de finalul acestei istorii, Te rugm s ne ajui s reimprosptm minile noastre prin studiul Cuvantului Tu, s rmanem credincioi lui i credincioi ie pan la sfarit. In Numele lui Isus, Amin! X. Ultima Generaie a lui Dumnezeu Cand va reveni Isus, cum vor arta oamenii? Doamne, contemplm faptul c putem fi ultima generaie de pmanteni. Pe msur ce ne apropiem de timpul acela, avem nevoie de o imagine i inelegere clar cu privire la ce atepi Tu de la aceast generaie i cu prvire la caracterul acelor oameni. Noi singuri nu putem fi precum ar trebui s arate oamenii pe care Tu ii doreti atunci cand vei veni. Ii mulumim pentru Apoc. 14 care ne va ajuta in aceast direcie i pe msur ce-l vom studia, ajut-ne s inelegem corect voia Ta. In Numele lui Isus, Amin! Inainte ca s incepem cap. 14, vreau s ne reamintim de Apoc. 12:17, un pasaj fundamental pentru inelegerea a ceea ce urmeaz in Apoc. 13 i 14. Apoc. 12:17 (citit); ne ofer cadrul pentru Apoc. 14. Apoc. 12:17 ne spune c in timpul sfaritului balaurul va fi foarte maniat, furios pe femeie (biseric) i va face rzboi cu rmia seminei ei. Rolul balaurului in acest conflict final a fost studiat de noi in cap. 13. Am vzut cum cheam cele dou fiare, fiara 259 din mare i din pmant i le folosete ca s i se alture in aceeai lupt, pentru a forma o trinitate

care s contrafac dumnezeirea. Intenia lui este ca intreaga lume s fie inelat i toi oamenii s i se inchine, dorin pe care a avut-o inc de la inceput. Pentru a obine lucrul acesta, se folosete de instrumente pmanteti: cele dou fiare, pentru a contraface pe adevratul Dumnezeu care Singur este vrednic de inchinare i lucrarea Domnului Isus i a Duhului Sfant. Apoc. 14 ne ofer rspunsul rmiei la aceast parte a luptei. Aa cum am vzut pan acum, c prima parte a unei relatri este dedicat identificrii elementelor care vor intra in discuie, in studiu, la fel i aici, in primele cinci versete din Apoc. 14 rmia este identificat, sunt descrii cine sunt. Apoi, in Apoc. 14:6-13 este anunat mesajul lor; restul capitolului, Apoc. 14:14-20 i cap. 15 ne arat rezultatele finale ale misiunii rmiei. In aceast prezentare, vom analiza Apoc. 14:1-7 pentru a avea o imagine detaliat a ultimei generaii a lui Dumnezue pe acest pmant i apoi vom analiza mesajul central al rmiei, mesajul primului inger din vv. 6 i 7. S incepem cu identitatea rmiei vv.1-5. Cei 144.000 ne amintesc de cap. 7, unde pare c sunt descrii ca slujitori ai lui Dumnezeu de la sfaritul timpului, cei care sunt rspunsul la teribila intrebare: Cci a venit ziua cea mare a mniei Lui i cine poate sta n picioare? Apoc. 6:17. Astfel, cei 144.000 sunt descrii ca fiind poporul lui Dumnezeu de la timpul sfaritului. Dar sunt ei i rmia din Apoc. 12:17? S ne intoarcem in VT la cartea lui Ioel 2:32 din acest text reiese c in vremea sfaritului va fi o eliberare a celor din Ierusalim i din Sion, a celor care cheam Numele Domnului; o eliberare pentru supravieuitorii pe care El i-a chemat. Termenul supravieuitor este acelai termen care este folosit ca rmi in Apoc. 12:17, sau ce mai rmane din smana femeii. Ioel 2:32 este textul de referin pentru Apoc. 14:1. Avem aici un grup de oameni, stand pe Mt. Sionului, chemand Numele Domnului. In Ioel 2:32, acel grup este

numit: supravieuitorii, rmia. In Apoc. 14:1 acel grup este numit: cei 144.000. In mod clar, aluzia la Ioel 2:32 indic faptul c grupul menionat in Apoc. 14:1, cei 144.000, nu este altul decat rmia, poporul lui Dumnezeu de la sfaritul timpului din Apoc. 12:17. Inelegem acum c cei 144.000, reprezint poporul lui Dumnezeu de la sfaritul timpului, Israelul spiritual, rmia din Apoc. 11:13 i Apoc. 12:17. Se specific faptul c cei 144.000, rmia, aveau scris pe frunile lor Numele Mielului i Numele lui Dumnezeu Tatl. Aa cum era un semn pe frunile celor care slujeau fiarei, aa aici este un nume, caracterul lui Dumnezeu, scris pe frunile celor 144.000. Ca atare, sunt dou categorii de oameni la sfaritul timpului: 1. cei care-i slujesc fiarei, care slujesc balaurului, care dezvolt un caracter asemntor lui, de inelciune i opresiune i for constrangtoare i 2. cei 144.000, rmia, cei care au caracterul Mielului i al Tatlui scris pe frunte, adic in vieile lor. Numele scris pe frunte inseamn o total credincioie fa de Miel, nu doar urmai cu numele ai lui Isus. Fiara era urmat de oameni manai de interese economice i avantaje personale, dar de partea lui Dumnezeu sunt cei profund credincioi, ataai Lui. A fi ataat de Isus doar cu numele nu este suficient, noi trebuie s-I fim dedicai atat in via, cat i in caracter. vv. 2-3 avem aici cateva aluzii la Apoc. 4 i 5 avem cantarea, tronul, fpturile, btranii. i se spune c nimeni nu poate inva acea cantare cu excepia celor 144.000. Apoc. 15:3 este de asemenea o parte a acestui pasaj extins. Este cantarea lui Moise i a Mielului, este cantarea eliberrii din Egipt, din captivitatea fiarei in cazul acesta. Astfel avem o cantare special, cantat de cei care au fost eliberai de atacul fiarei. In Exod 15 cantarea lui Moise era cantarea experienei trecuser prin Marea

260 Roie, experimentaser atacul final al egiptenilor i se bucurau acum de eliberare. Este cantarea celor eliberai, care au trecut prin experiena Marea Roie, iar acum priviesc de dincolo, inspimantai inc, dar eliberai pentru totdeauna. Acest grup, cei 144.000, vor trece printr-o experien i printr-o eliberare ca nici un alt om din intreaga istorie de pan atunci. Este experiena final, eliberarea final, pe care nici un alt grup nu a experimentat-o i de aceea nimeni altcineva nu va putea canta cantarea aceea. Se spune de asemenea c ei, sunt cei mantuii de pe pmant. Din nou avem o localizare cereasc. Putem inelege in dou feluri textul: (1) este o scen care va avea loc dup a doua venire, cand cei mantuii vor fi literal in locurile cereti i (2) mult mai probabil in acest text, este o scen cu localizare spiritual. Am vzut c cei care locuiesc pe pmant, sunt intotdeauna asociai cu cei ri, iar cei care locuiesc in ceruri sunt cei drepi i foarte adesea in Apocalipsa, locuitorii cereti sunt de fapt pmantenii care Il urmeaz pe Isus. Practic ei, dei triesc inc pe acest pmant, aparin impriei lui Dumnezeu. Ei au alte valori, alte principii pe baza crora ii triesc existena vremelnic, in ateptarea implinirii fgduinei c, la revenirea Mantuitorului lor, vor deveni in mod literal ceteni ai impriei slavei. Cred c mult mai probabil pentru inelegerea pasajului din Apoc 14:1-5 este aceast a doua variant localizarea in cer este de fapt una prin anticipaie. In realitate acetia sunt cei care vor face fa marelui atac final, exact cum este redat situaia din Ioel 2:32, unde Israelul antic este localizat in Ierusalim, pe Mt. Sionului in ateptarea atacului final al celor ri. Cartea Apocalipsei ne aduce in fa aceste evenimente i le detaliaz. In Apoc. 13 am vzut marile pregtiri pentru acest atac final pe care cele dou fiare i icoana fiarei, le fac. Ca atare, aceti oameni ai lui Dumnezeu sunt clar identificai: inimile lor aparin lui Hristos i sunt in ceruri,

mintea i caracterul lor sunt ca ale lui Isus. v. 4 nu s-au ntinat cu femei, cci sunt verguri in original avem cuvantul virgin, mai degrab decat vergur, curat. In general, cuvantul virgin se refer la inelesul lui natural in NT, de exemplu, Matei 1:23, Luca 1:27, 37, unde termenul se aplic Mariei, mama lui Isus, Fapte 21:9 i 1 Cor. 7, unde termenul se refer la inelesul lui natural. Dar virginitatea poate s implice i aspecte spirituale cum ar fi statutul celor care Il vor intalni pe Isus la sfarit 2 Cor. 11:2-3 aici, virginitatea poate exprima ceva spiritual, exprim imaginea poporului lui Dumnezeu pregtindu-se in caracterul lor pentru intalnirea cu Isus i participarea la nunta Mielului Matei 25:1-13 acele fecioare care s-au pregtit pentu venirea Mirelui i intrarea la nunt doar a unora dintre ele de comparat. In VT Israelul estre descris ca o tanr fecioar, virgin, inchinat oferit Domnului; ea este chiar logodit cu Domnul: Ier 14:17 i 18:13 i altele. Termenul acesta nu inseamn i absolutizarea lui, cum c niciodat nu a existat necredincioie. Uneori, Israel a fost numit o virgin chiar i dup cderea lui, dar apoi, a avut loc revenirea la credincioie, sau oferirea celei de a doua virginiti. Aceast cea de a doua virginitate este important aici. In multe cri care trateaz problema educaiei sexuale, se vorbete adesea de cea de a doua virginitate; adic cei care s-au implicat in relaii nelegitime, fie inainte de cstorie, fie dup, cu un alt partener, este incurajat s se gandesc la a doua ans, devenind abstinent in ceea ce privete relaiile sexuale. i dac este necstorit, s se dedice unei singure persoane i dup cstorie s se angajeze i intim in relaia de familie, iar dac este cstorit s se dedice cu totul singurului partener de care s-a legat prin legmantul de cstorie. De multe ori in VT Israel este numit adulter, avand activiti promiscue, nefiind credincios lui Dumnezeu i legmantului incheiat cu El. Totui,

Dumnezeu cheam Israel virgin, dei nu a fost credincioas Lui, pentru a-i oferi o a doua ans, de a fi din nou credincioas Lui. Cred c in acest v. 4, virginitatea nu trebuie luat in sens literal, 261 ci implic faptul c acest grup este in totalitate loial lui Isus. Ei urmeaz pe Miel oriunde acesta merge. Ei sunt permanent cu El, sunt intr-o relaie neintrerupt cu El; ei sunt maturi pentru a-i pstra decizia de a fi credincioi Lui, fr s conteze preul. Ei au fost rscumprai dintre oameni i aa cum am descoperit in Apoc. 5 crucea a fost cea care a achitat vinovia noastr. Ei sunt de asemenea primele roade pentru Dumnezeu, aa dup cum sunt prezentai in ultima parte a cap. 14, dei nu sub forma numrului 144.000, ca seceri final. Mare parte a ultimei pri a cap. 14 prezint dou feluri de seceri: un seceri de grau i o recolt de struguri. Cei 144.000 sunt seceriul de grau, primele roade pentru Dumnezeu, in cazul acesta ei reprezint pe toi cei drepi care in de perioada sfaritului. v. 5 minciuna (1) este unul dintre motivele pentru care cineva este exclus din Noul Ierusalim Apoc 21:27; 22:15 i de asemenea (2) minciuna este caracteristica primordial a ineltorilor de la sfaritul timpului 2 Tes 2:9, 11. Vor fi semne mincinoase fcute prin lucrarea ineltoare a lui Satan. Toi cei care vor primi i accepta amgirea, vor crede astfel o minciun. Aceasta inseamn c ultima generaie, a slujit lui Dumnezeu ei nu vor fi inelai de contrafacerile din jurul lor; ei vor fi reali, autentici, experiena lor nu va fi una contrafcut, fals, ei nu se las ademenii de ineltorie, ci rman fermi i credincioi adevrului expresia sunt fr pat acesta este scopul existenei cretine Efes. 1:4; 5:27 i Fil. 2:15 neprihnirea este inta vieii de credin. Aceast stare, a fi fr pat, a fi neprihnit, este rezultatul crucii i al mijlocirii Domnului Isus Col. 1:22 i Iuda 24. Neprihnirea a fost caracteristica Domnului pe

pmant. El a fost numit Cel Neprihnit in Evrei 9:14 i 1 Petru 1:19. Urmandu-L pe Isus, poporul lui Dumnezeu din timpul sfaritului va deveni ca El compar cu 2 Cor. 3:18, unde se spune c privindu-L pe Isus, la fel cum ne uitm intr-o oglind, in mod constant i continuu, privindu-L, studiindu-L, studiindu-I viaa i caracterul, umbland cu El, fiind intr-o permanent relaie cu El, oamenii vor deveni din ce in ce mai aproape de chipul lui Isus, reflectand imaginea Lui in vieile lor. Ultima generaie a acestui pmant, vorbind de poporul lui Dumnezeu, va fi o generaie asemenea lui Isus, o generaie care privindu-L va cpta din ce in ce mai mult chipul Su. Cum va fi aceast ultim generaie, cum va arta rmia? Inainte de a descoperi mesajul acestei generaii, s sumarizm cele cateva caracteristici pe care le-am descoperit pan acum. In Apoc 12:17 gsim dou caracteristici ale ei: (1) ascult de poruncile lui Dumnezeu, sunt credincioi cerinelor Sale, i (2) au mrturia lui Isus, darul spiritual al profeiei, aa cum Ioan l-a avut. In Apoc. 14:1-5 descoperim alte caracteristici ale rmiei: 1 reflect caracterul lui Isus i sunt in intregime credincioi Lui. 2 sunt int-o continu relaie cu El 3 nu sunt inelai de contrafacerile de la sfaritul timpului 4 sunt autentici, relaiile lor sunt reale, nu sunt dar nite mti religioase purtate din cand in cand 5 seamn din ce in ce cu Isus, astfel c dac o persoan nu tie cum arta Isus atunci cand a fost aici pe pmant, va putea privi la generaia timpului sfaritului i va fi uimit cat de asemntori vor fi cu Isus. v. 6 aici descoperim mesajul final al rmiei i forma pe care o va avea evanghelia in ultimele zile. In ultimele zile ale istoriei acestui pmant, va fi o ultim proclamare mondial a Evangheliei venice. Aceasta ne avertizeaz c mesajul final va fi conceput in mod special

pentru acea situaie a sfaritului, un mesaj relevant pentru ceea ce se intampl. Nu va fi o nou Evanghelie, nu va fi diferit de evanghelia respins astzi a NT, ci va fi bazat pe Evanghelia NT, rdcinile ei sunt infipte adanc in invturile ei, date de Domnul Isus i de apostoli. Va fi o evanghelie despre tot ceea ce a fcut Isus aici pe pmant, despre viaa i slujirea Lui, moartea 262 Lui, invierea Lui, inlarea Lui, intronarea Lui in locurile cereti, mijlocirea din cer, judecata Lui i pan la a doua Lui venire. Evanghelia aceasta va scoate cu putere in fa marile acte ale salvrii omului din pcat i sperana pe care o putem avea prin ea in Isus Hristos. Acea evanghelie special, va fi destinat unei audiene a timpului sfaritului. Fundamental ea va fi aceeai, precum in timpurile NT. Proclamarea acestei evanghelii fiecrui neam, seminii, limbi i norod, ne amintete de Apoc. 10:11, unde Ioan ne spune: Tu trebuie s proroceti din nou. Ioan insui, personal i literal nu a predicat aceast evanghelie pentru c ea a fost destinat timpului sfaritului, in Apoc. 12:17. Dar cartea Apocalipsei va deveni centrul predicrii la timpul sfaritului. Va fi o iniiativ de predicare mondial: ...fiecrui neam, seminii, limbi i norod. Mat. 24:14 care este coninutul acestei Evanghelii? Acesta este rezumat in cateva afirmaii semnificative in Apoc. 14:7. Sunt patru componente de baz ale acestei Evanghelii: (1) temerea de Dumnezeu, (2) glorificarea Lui, (3) avertizarea c ziua judecii se apropie i (4) inchinarea la El, Creatorul. 1 temerea de Dumnezeu la ce se refer aceasta? Trebuie s fim speriai de moarte? S ne ascundem cand El apare? NU! Cuvantul mai degrab inseamn a avea reveren, sau in termeni actuali a-L lua in serios. Sintagma teme-te de Dumnezeu apare repetat in Psalmi i in Proverbe. Temerea inseamn: (a) a-L cunoate pe Dumnezeu in mod personal Prov 9:10; (b) a pzi poruncile Lui Psalmi 111:10; (c) a evita rul Prov. 3:7 i 16:6. Deci temerea de

Dumnezeu inseamn a trata cu suficient seriozitate problema, pentru a intra intr-o relaie personal cu El; a trata cu suficient seriozitate pzirea poruncilor Lui, in a asculta de avertizrile Lui i de a evita rul. Temerea de Dumnezeu inseamn s fii responsabil in faa lui Dumnezeu de ceea ce faci. S fii suficient de serios, incat in viaa de credin, fiecare clip a vieii i orice fapt s fie ale unui om care intr-o zi va da socoteal. O astfel de chemare serioas reprezint experiena fiecrui copil al lui Dumnezeu la final de istorie. 2 glorificarea Lui prin natura noastr, acest lucru este destul de dificil, prin natura noastr, ne glorificm pe noi inine, sau lucrurile pe care le posedm, sau aciunile noastre, atunci cand avem succes. Noi ne slvim pe noi inine intre oamenii pe care ii cunoatem, in relaiile noatre, intre prieteni. Este natural pentru fina omeneasc s se slveasc pe sine insi. Dar este o chemare serioas adresat ultimei generaii pentru a-L glorifica pe Dumnezeu. Dar cum s-L glorificm pe El? Il glorificm atunci cand punem evanghelia Lui mai presus de orice i cand le spunem oamenilor ceea ce a fcut El pentru noi. De fapt esena rugciunilor din VT era glorificarea Lui pentru toate lucrrile-I mree: creaiunea, salvarea din Egipt, etc. Lucrrile mree pentru NT i in acelai timp motive pentru glorificarea Lui, sunt: viaa lui Isus, sacrificiul Lui, inlarea, etc. Ii dm glorie lui Dumnezeu cand ii invm pe ceilali evanghelia cu putere i cu claritate. Ii dm glorie lui Dumnezeu cand avem un corp sntos 1 Cor. 6:19, 20 i 1 Cor. 10:31. Prin ce mancm, prin ce bem i prin viaa noastr Il preamrim pe Dumnezeu. Cand ne tratm pe noi inine ca persoane valoroase inaintea lui Dumnezeu, Il preamrim i-I mulumim. Evanghelia spune c Domnul Isus ar fi murit chiar i pentru un singur pctos. Iar atunci cand in mod real apreciem crucea, cand in mod real apreciem evanghelia, noi ne apreciem pe noi inine, ne apreciem trupurile noastre, ne apreciem sntatea noastr, apreciem tot ce putem face i

implini in via i aceasta inseamn glorificarea lui Dumnezeu. De asemenea, a-L glorifica pe Dumnezeu inseamn a-I mulumi, a-I aduce laude. Generaia sfaritului va fi generaia care-L va proslvi pe Dumnezeu. In alte cuvinte, chemarea de a-L glorifica pe Dumnezeu, inseamn chemarea de a ne concentra atenia in afara noastr, spre Dumnezeu i ceea ce a fcut El pentru noi, in loc de a ne concentra spre interior, adic spre noi inine i glorificarea prin egoism, prin performanele noastre, prin posesiunile noastre, realizrile noastre, etc. Aa vor arta oamenii lui 263 Dumnezeu din timpului sfaritului. 3 cci a venit ceasul judecii Lui ultima proclamare a evangheliei va include avertizarea c ziua judecii se apropie mesajul care va trebui dat, va fi dat strict la sfaritul timpului. In NT judecata poate fi aproape tot timpul la cruce cand Isus era atarnat pe cruce, El era judecat de Dumnezeu, cand este inviat din mori, este judecat de Dumnezeu, in tot timpul umanitii Lui este judecat de El. Exist de asemenea o judecat in NT in predicarea evangheliei; oriunde este predicat evanghelia, are loc i o judecat, oamenii sunt pui in faa lucrrilor mree ale lui Dumnezeu. Dar in NT avem o judecat i la sfirit. Dar in cartea Apocalipsei, accentul este pus pe aceast judecat: judecata de la timpul sfaritului. Cand vom ajunge la cap. 18 vom vedea c judecata aceasta incepe inainte de sfarit. Ceasul acestei judeci vine exact cand predicarea evangheliei are loc in zilele finale ale istoriei noastre. Acea judecat a venit deja. Judecata are loc inainte de a doua venire a lui Isus. Cand Isus va veni, rsplata va fi cu El, atat pentru cei sfini, cat i pentru cei ri, cei care nimicesc pmantul. In mod clar, o parte a judecii investigative, de cercetare, stabilirea cine este de o parte i cine de alta, este pe punctul de a se incheia, in momentul revenirii lui Isus. Astfel, in

Apocalipsa, aceast judecat a timpului sfaritului, poart numele de judecat preadvent, judecata care are loc inainte de sfarit. Contextul acestei judeci finale proclamarea mondial a evangheliei. In Apoc. 14 avem trei ingeri proclamand evanghelia, in cap 16 sunt trei broate, ceea ce inseamn contrafacerea demonic a acestor trei ingeri. Ele de asemenea vor proclama o evanghelie, o evanghelie a trinitii demonice. In timpul sfaritului va fi o mare demonstraie, identic cu demonstraia de pe Mt. Carmel in Israelul antic. Vor fi doi dumnezei, vor fi dou evanghelii, vor fi dou feluri de mesageri i lumea va trebui s judece i s aleag. Va fi un timp solemn i serios pe msur ce evanghelia va merge inainte in timpul sfaritului. Poate spui: Eu nu m vd atat de responsabil; responsabilitatea poate fi ceva negativ, care produce panic, spaim, ameninare chiar; uneori vrem s ne trim viaa fr s tim c intr-o zi vom da socoteal, dar realitatea este c nici un lucru bun nu este inplinit in via fr responsabilitate. Ai auzit vreodat de o realizare important fcut fr sim de rspundere? Vei fi in stare vreodat s realizezi ceva mre, fr a avea contiena faptului c cineva te privete? C cineva se uit peste umerii ti? Cineva care s spun: Cine a fcut asta? Astfel, acest timp al sfaritului este o chemare de a fi responsabil fa de Dumnezeu. Aceast avertizare, este in folosul nostru, s realizm c fiecare moment, fiecare zi, ne aflm de fapt sub privirea lui Dumnezeu. Judecata nu este doar ceva negativ, ci are i o parte pozitiv; judecata inseamn i bucurie intr-o zi se va termina cu toate relele din aceast lume, conflictele i rzboaiele vor inceta pentru totdeauna; nu vor mai fi asupritori i asuprii. Acea zi, va fi o zi a recompenselor pentru cei drepi i o zi cand rul va fi distrus. Mat. 10:40-42 spune c oricine a dat de but un pahar de ap, acel gest va fi amintit, acea aciune va avea o rsplat pe msur la timpul

sfaritului. Astfel, dei responsabilitatea pare ceva care sperie, produce panic, este totui bun i Dumnezeu cheam ultima generaie s fie responsabil fa de El. 4 ultima parte a mesajului evangheliei timpului sfaritului, este o chemare la inchinare: nchinai-v Celui care a creat totul mesaj de inchinare fa de Dumnezeu Creatorul acest verset ar putea fi un citat din cea de a patra porunc. Este singura referin pozitiv la inchinare din Apocalipsa. De opt ori este folosit cuvantul venerare, sau inchinare in cap. 13 i 14. apte dintre acestea sunt pentru inchinarea la fiar, doar o singur dat este o chemare pentru a-L venera pe Dumnezeu. Inchinarea este tema central a luptei dintre balaur i rmi. i dac inchinarea este elementul crucial in acea btlie, atunci aceast chemare de inchinare fa de 264 Dumnezeu Creatorul, reprezint afirmaia central a intregei seciuni. Odat cu aceast propoziie, am ajuns la elementul crucial al proclamrii finale a evangheliei. Ni se atrage atenia c in timpul proclamrii mondiale a evangheliei, se va pune acentul in mod special asupra poruncii a patra, dar cum tim c aici este o aluzie la aceast porunc? S mai citim odat Apoc. 14:7 Exod 20:11. Este clar c Apoc. 14:7 nu este o citare direct a pasajului din Exod 20:11, ci o aluzie. Aa cum am vzut din prezentrile anterioare, Apocalipsa niciodat nu citeaz in mod direct din VT, ci face doar aluzii la VT. Un cuvant aici, o propoziie acolo, o idee dincolo, un nume, un loc. Numai in cateva locuri din Apocalipsa gsim ceva mai mult decat doar un cuvant sau dou in comun Apocalipsa i VT. Numai in cateva locuri din Apocalipsa paralelele verbale intre 3, 4 i 5 cuvinte de aici i VT sunt evidente. Aici avem cinci asemenea paralele verbale; avem cea mai serioas folosire a limbajului VT in cartea Apocalipsei a fcut ceruri pmant mare i Dumnezeu. Cuvantul Dumnezeu nu apare aici, decat ca pronume:

nchinai-v Celui care a fcut cerurile i pmntul. Dup cum am studiat deja in primele prezentri, cu privire la metode, paralelele verbale de 4, 5, 6 cuvinte, este foarte probabil s fie intenionate de autorul Apocalipsei. Dar s cutm i alte dovezi. Este in mod clar porunca a patra in mintea autorului in acest pasaj? Sunt de asemenea paralele tematice la acest text atat in Exod 20 cat i in Apocalipsa 14, avem ca tem comun inchinarea inchinarea la Creator. In ambele cazuri se vorbete de Domnul care a fcut i de Cel care a fcut = creaiunea devine astfel tema comun in Apoc. 14 i Exod 20. Dar cele mai convingtoare paralele intre Apocalipsa i VT sunt intotdeauna cele structurale. Avem o intreag structur VT care st in spatele pasajului din Apocalipsa. Este clar c structura care se afl in spatele acestui pasaj, sunt poruncile lui Dumnezeu. In Apoc. 12:17 rmia este aceea care pzete poruncile. In Apoc. 14:12 rmia este aceea care ine poruncile. In Apoc. 13 fiara din nou i din nou contraface poruncile lui Dumnezeu. Prima porunc spune: S nu ai ali d-zei n afar de Mine Apoc. 13 ne arat pe cele dou fiare i pe balaur drept contrafaceri ale adevratului Dumnezeu, o contrafacere a trinitii. A doua porun: S nu-i faci chip cioplit dar in Apoc. 13 este fcut o icoan a fiarei. A treia porunc: Nu lua Numele Domnului n deert in Apoc. 13, fiara spune vorbe de hul. A patra porunc conine pecetea, sigiliul lui Dumnezeu pentru a I se recunoate persoana i teritoriul Lui. El este Cel care a fcut cerurile i pmantul. In Apoc. 13 avem un corespondent, un semn contrafcut pus pe frunile locuitorilor pmantului. Este clar c poruncile sunt subtextul care se afl dincolo de frunile locuitorilor pmantului din Apoc. 12, 13 i 14. Dac v reamintii cateva prezentri in urm, intregul fundal pentru aceast poriune din Apocalipsa, este cap. 11:19 imaginea chivotului din Sanctuarul ceresc in centrul lui cele zece porunci. Fr indoial, aa cum am

spus, subtextul acestui pasaj sunt cele zece porunci din VT, sublinierea czand in mod special pe primele patru, adic cele care au de-a face cu relaia dintre om i Dumnezeu, acele porunci care au de-a face cu inchinarea. Fr indoial c pentru Ioan, atunci cand a primit aceast vedenie, viziune i a scris-o, a fost foarte clar faptul c punctul central al mesajului poporului lui Dumnezeu de la sfaritul timpului, era o chemare la inchinare, o chemare la inchinare in contextul celei de a patra porunci a Decalogului; este o chemare la inchinare fa de Dumnezeu in ziua a aptea, Sabatul Domnului. Ce este venerarea? Este recunoaterea valorii in cellalt in mod personal; inseamn a deveni familiar cu ceea ce el a fcut. Venerarea cuiva inseamn i o recunoatere public de partea cui te afli i s crezi c el este vrednic de inchinarea ta. Este rmanerea de partea lui in orice condiii sun cam ciudat pentru evanghelia timpului sfaritului, nu-i aa? S fii chemat s-L venerezi pe Dumnezeu prin inerea Sabatului? Sunt cam legalist nu-i aa? Dar acesta este 265 exact rspunsul pe care trebuie s-l dm proclamrii evangheliei sfaritului. Sabatul este o chemare de la treburile noastre la odihn Evrei 4, aa cum i Dumnezeu a fcut la Creaiune? Nu acesta este oare lucrul pe care evanghelia ne cheam s-l facem? Nu inseamn oare s credem in lucrarea mantuitoare a Domnului Hristos i in moartea Sa ispitoare pe crucea Golgotei? Nu este oare lucrarea evangheliei aceea de a ne indemna s ne odihnim de activitile noastre i s ne lum timp pentru a cuta s pricepem, s inelegem ceea ce Hristos a fcut pentru noi? Aa cum Isus, la Creaiune a lucrat ase zile i apoi S-a odihnit in ziua de Sabat, tot aa a procedat i in noua creaiune, aa cum a demonstrat in activitile i in lucrrile Lui aici pe pmant i in mod special la sfaritul lucrrii Sale a murit vineri, iar prin cuvintele Sa

sfrit! anuna incheierea lucrrii de mantuire; apoi S-a odihnit de lucrarea Lui sambt i a inviat duminic dimineaa, pentru a prelua o alt activitate la dreapta Tatlui din cer. Aa dup cum Isus S-a odihnit de lucrarea Sa mrea intr-o zi de Sabat, Ioan cheam poporul lui Dumnezeu din zilele sfaritului s-i aminteasc lucrarea lui Isus pe cruce prin a ne odihni in cea de a aptea zi. Sabatul este un rspuns al credincioiei fa de evanghelie i un test al loialitii noastre fa de Dumnezeu. Toate celelalte porunci sunt destul de logice; de exemplu: dac ii iubeti vecinul, dac vrei s asculi de Dumnezeu, dac nu vrei s fii ucis, atunci nu vei merge s ucizi pe cineva, nu-i aa? Sun destul de logic, nu? Nu voi ucide, pentru c eu insumi vreau s triesc, nu voi fura, pentru c eu insumi am proprietate pe care vreau s o protejez i care vreau s-mi fie respectat. Astfel, multe dintre porunci sunt foarte logice, pentru c ele vizeaz relaiile noastre cu ali semeni ai notri. Dar dac Dumnezeu este ceea ce pretinde c este, atunci este o nebunie s te inchini altui dumnezeu, sau s huleti Numele Su. Concluzie: cele mai multe dintre porunci sunt logice: nu fac asta, pentru ca nici mie s nu mi se fac... i cei mai muli oameni respect aceste interrelaii sociale, aceste conveniene care fac posibil existena noastr; dar una dintre cele zece porunci, aparent nu are nici o logic. A patra porunc cheam fr vreun drept de apel la inchinarea fa de Dumnezeu in ziua randuit de El i nicicum intr-o alt zi a sptmanii. Nu pare o logic aici, dar este un test al loialitii fa de Dumnezeu. Porunca a patra este singura bazat pe alegerea lui Dumnezeu i nu a omului. Aceasta inseamn c nu o vom respecta pentru scopul nostru egoist (pentru a ne proteja, ca prin ascultarea de celelalte porunci ale Decalogului), ci doar pentru simplul fapt c El a spus aa. Problema mantuirii nu are la baz doar logica, raiunea: fac lucrul acesta, sau nu pentru c..., ci

este i o problem de suflet, de ataament total f de Acela Care att de mult ne-a iubit..., chiar i atunci cand nu inelegem totul prin logic, cand raiunea se impotmolete. Este o chestiune de credin i de dragoste Evr 11:1-6. In final, chemarea de a ine Sabatul zilei a aptea, este o chemare de a-L urma pe Isus i a tri aa cum a trit El. Isus niciodat nu a inut i nu S-a inchinat in zi de duminic; cat vreme a fost pe pmant El intotdeauna S-a inchinat in Sabat, numindu-Se chiar: Domn al Sabatului Marcu 2:28. inand sambta, ca zi sptmanal de odihn, Isus ne-a lsat exemplu de urmat, iar Biserica NT, Biserica pe care o descoperim in cartea Apocalipsei, a fost modelat dup chipul i exemplul lui Isus. Chiar i in momentele cele mai aspre ale crizei finale, poporul lui Dumnezeu, rmia, va mrturisi evanghelia NT, viaa i lucrrile Domnului Hristos cat a fost aici pe pmant i nimic altceva pe deasupra ei. Lecii spirituale: 1. Trstura esenial a rmiei este c vor avea caracterul ca cel al lui Isus. Nu este ceva ce se adaug din exteriorul lor, apartenena de o denominaiune, sau alta, felurite activiti religioase, dar fr s aib prezena Duhului Sfant in practicarea lor, ci acea autentic, real modelare dup chipul i caracterul lui Isus. 2. Rmia este contient c intr-o zi va da socoteal de absolut tot in faa lui 266 Dumnezeu. Rmia, reprezint pe acei oameni, care simt c au o responsabilitate inaintea lui Dumnezeu de felul in care ii triesc scurta existen pe acest pmant i c intr-o zi contiina lor va trece prin clipe teribile. 3. Judecata de la final va pune lucrurile in ordine i noi ateptm cu nerbdare acea zi. 4. inerea sabatului rspunsul perfect la proclamarea final a evangheliei. Pzirea

Sabatului poruncii a patra din Decalog, reprezint, sau demonstreaz testul final de loialitate al poporului lui Dumnezeu fa de Domnul Isus Hristos, de practicile i de exemplul Su suprem in materie de credin, chiar i in cele mai amare clipe ale istoriei acestui pmant. Doamne, prin descoperirea acestor adevruri cu privire la portretul, la imaginea poporului lui Dumnezeu de la sfaritul timpului, ne simim provocai; cine sunt ei, cum arat i care este mesajul pe care il dau. Te rugm s ne ajui s ne conformm minile noastre, inimile noastre i vieile noastre cu caracterul i mesajul rmiei Tale. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! XI. Consecinele Necredinei Ai ascultat vreodat vreo predic despre ploaie de foc i pucioas? V-a plcut? Cum vai simi dac ai descoperi una in cartea Apocalipsei? Studiul de astzi va cuprinde pasajul din Apoc. 14:8 15:4. De la descrierea rmiei i a mesajului atat de pozitiv al acesteia pentru timpul sfaritului, ne vom indrepta spre descrierea unora dintre consecinele neascultrii de acest mesaj i ale necredinei. Nu totul in aceast seciune este plcut de auzit, dar totul face parte dintr-un plan al lui Dumnezeu pentru cei care vor s fie credincioi in timpul sfaritului. Noi trebuie s inelegem aceste adevruri, noi trebuie s inelegem aceast carte, pentru a descoperi care este locul nostru in planul lui Dumnezeu in acest ceas tarziu al istoriei noastre. Doamne, de atatea ori ne simim neconfortabil inconjurai fiind de atatea imagini de violen, cataclisme, incendii, distrugeri de tot felul; Te rugm s ne ajui s-i inelegem planurile i scopurile Tale cu noi prin pasaje ca cel care st in faa noastr i Te rugm ca aceste scopuri s se implineasc in vieile noastre. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! S analizm astzi mesajele ingerilor al doilea i al treilea i vom incepe cu Apoc 14:8

avem aici prima menionare a cuvantului Babilon in Apocalipsa. In cap. 11:8 era menionat doar Cetatea cea mare, desigur cu referin la Babilon, dar in Apoc 14:8 numele cetii apare pentru prima dat cu adevrat menionat. Babilonul de la sfaritul timpului, pare s fie un compozit al triniii nesfinte i contrafcute: Babilonul, fiara i profetul mincinos. Vedem aceasta din Apoc 16:19. Babilonul este o unitate mondial de credine religioase dar puse nu in slujirea Dumnezeului adevrat, ci mai degrab in slujba trinitii contrafcute. Vestea ce bun in acest pasaj este c durabilitatea Babilonului este foarte limitat. Babilonul timpului sfaritului va fi doar un fenomen temporar, dar chiar dac doar temporar, puterea lui va fi mondial i pentru scurt timp el va catiga controlul intregii lumi moderne. Ea, adic femeia Babilon, va face pe locuitorii pmantului s bea din vinul ameitor al invturilor ei nesfinte. Acest aspect ne duce cu gandul la Apoc. 17:2, unde conceptul de a bea din vinul Babilonului, inseamn implicarea intr-o unire intre Babilon i fiar; fiara in cap. 17 pare in mod clar a fi puterile politice i seculare ale acestei lumi. Astfel, Babilonul, pentru o scurt perioad de timp, dirijeaz, orchestreaz, nu doar realizarea unei uniti a puterilor religioase ale acestei lumi, ci i pe cele politice in aceast unitate mondial, global. Vom studia aceste aspecte in detaliu in cap. 16 i 17. Dar este clar cci chiar inainte de a se intampla aceasta, rmia va avertiza lumea c va veni ziua cand religia nu267 L va mai servi pe adevratul Dumnezeu, ci o imagine fals a Lui i c pentru aceia care sunt obinuii s cread tot ceea ce li se spune, ce aud la biserica de care aparin, va veni un moment cand vor constata c sunt pe un drum total greit. Trim deja timpul cand copiii lui Dumnezeu sunt avertizai cu privire la timpul solemn pe care il trim. S ne ocupm de mesajul celui de al treilea inger care este i mai teribil Apoc. 14:9-11

 aici se continu tema din Apoc. 14:7 dac cineva se va inchina fiarei i chipului ei, cu alte cuvinte, toi cei care resping mesajul primului inger de a se inchina adevratului Dumnezeu, alegand din diferite motive s continue s se inchine fiarei, vor suporta consecinele (urmrile) maniei Lui. Aceasta este o confruntare mondial care are drept element central: INCHINAREA. In Apoc. 14:6-7 mesajul era pentru orice neam, seminie, limb i norod. In Apoc. 14:9, mesajul este individualizat. Fiecare individ este chemat acum ca in mod personal s decid pe cine va adora, cui se va inchina. Iar cine in mod personal i contient va alege s se inchine fiarei, va suporta consecinele inscrise in text. Mania Lui, ne amintete de Apoc. 11:18. In cap. 14:9-11 rspunsul lui Dumnezeu la mnia neamurilor, este sumarizat in form scurt. Vinul maniei lui Dumnezeu rspunde vinului curviei Babilonului. Aici descoperim ce inseamn cu adevrat mania lui Dumnezeu aa cum este ea descoperit in cap. 15:1 i de asemenea in urmtoarele prezentri din cap. 16 i 17. Este totala neplcere cu care Dumnezeu trateaz pcatul, dar de data aceasta i pe pctosul care a ales s rman lipit de el. Mila, harul lui Dumnezeu nu vor mai exista, precum astzi, ci toat mania lui Dumnezeu va fi turnat neamestecat, va fi acea form brut manifestat prin cele apte plgi care incetul cu incetul vor distruge aceast lume a pcatului, iar ce va mai rmane, va fi distrus de artarea venirii Lui 2 Tes. 2:8; Apoc. 6:14-17. Este rspunsul complet i final al lui Dumneezu la atactul balaurului asupra rmiei. Conceptul de cup a mniei Lui, pare s fie luat din Isaia 51:17-23 aici, cupa maniei lui Dumnezeu a fost turnat asupra Ierusalimului necredincios. Dar spre finalul pasajului descoperim c Dumnezeu face o inversare a situaiei: ia cupa maniei Sale din mana Ierusalimului i o toarn asupra capului celor care l-au asuprit pe Israel. Astfel, cupa maniei Lui, reprezint simbolul judecilor lui Dumnezeu, judeci care uneori pot fi turnate asupra poporului Su

necredincios, alteori, din diferite mortive asupra neamurilor, dar in Apoc. 14 avem imaginea folosirii pentru ultima dat in istoria omenirii a acestui concept, dar cu o simbolistic aparte: judecile Sale sunt revrsate peste cei care in mod contient i deliberat au ales, in ciuda ultimelor Sale apeluri, s se impotriveasc lui Dumnezeu i chemrii Sale la mantuire i care de asemenea sunt in mod clar impotriva poporului Su, poporului rmiei. Nu numai cupa mniei lui Dumnezeu, este elementul care va produce panic, tulburare i haos in lumea care a respins ultimele apeluri ale harului, ci i chinuirea cu foc i pucioas acest aspect ne duce cu gandul la Apoc. 19:20 unde acestea focul i pucioasa sunt rezervate fiarei i prorocului mincinos, ca mijloace de distrugere. Astfel, fiecare, ca individ, va scpa, sau, prin propria alegere, va imprti soarta fiarei i a prorocului mincinos departajarea se va face funcie de rspunsul personal, individual la mesajul evangheliei: au ales s se inchine lui Dumnezeu, Creatorul cerului i al pmantului, sau au ales s se inchine fiarei i icoanei, chipului ei. n prezena sfinilor ngeri i a Mielului amintete de Apoc. 20:11-15, deplina i finala distrugere a rului i a celor care l-au comis, eveniment care va avea loc la sfaritul mileniului. In v. 11 se spune c focul i pucioasa vor arde venic. Ce inseamn c acest foc va arde pentru totdeauna? Este acesta iadul cu foc arzand venic? Este un foc, sau un lac de foc arzand de-a lungul veniciei? Pentru a gsi rspuns la aceste intrebri, s ne intoarcem din nou in VT i s ne oprim asupra catorva texte din Isaia 34:8-10 se spune c fumul se va ridica venic de acolo i 268 c din generaie in generaie va rmane un loc gol, deert. Potrivit cu acest pasaj, fumul arderii se va nla n veci. Ce inseamn expresia nici ziua, nici naptea, n veci? Venic, nu inseamn c aciunea de a arde dureaz in veci. Am fost in Edomul cel vechi din Iordania actual i n-am

gsit nici un foc arzand. Sensul este de distrugere complet, fr urm, cu consecine venice. In ebraic, conceptul de n veci de veci, inseamn suficient de mult pentru ca scopul lui Dumnezeu s se realizeze. Focul arde, pan cand nu mai are nimic de ars. Fr indoial c Apoc. 14 este construit pe aceeai idee. Distrugerea pe care o aduce Dumnezeu este una complet, neintrerupt, nu exist nici zi nici noapte de odihn in acest proces al distrugerii, pan cind scopul ei este realizat. Dar aceasta nu sugereaz un iad arzand venic, in care rscumpraii au permanent in faa ochilor imaginea unui amalgam de smoal, foc i pucioas arzand fr incetare i s-i vad pe cei dragi ai lor, sau prieteni chinuii intr-un foc venic. Raiul ar fi atunci i pentru ei, iad, nu-i aa? Biblia ins este foarte clar in ceea ce privete soarta celor care-L vor respinge pe Dumnezeu i vor respinge evanghelia: va fi o distrugere final i complet i aceast ardere va dura atata timp cat tot ce a fost ru i vechi va fi distrus definitiv. La aceasta ne ajut Apoc. 21:1, care spune c dup ce lucrurile vechi vor fi consumate, Dumnezeu va face altele noi, iar pacea i armonia existente inainte de apariia pcatului vor fi restabilite pentru totdeauna in Universul lui Dumnezeu. v. 12 ca o concluzie la aceste aspecte dificile i dureroase, avem un mesaj pozitiv aici este rbdarea sfinilor care pzesc poruncile lui Dumnezeu i credina lui Isus amintete de Apoc. 13:9-10 este o chemare pentru rbdare i indurare a situaiei, pentru c Dumnezeu tie prin ceea ce urmeaz s treac copiii Lui. Sfinii vor fi ocrotii pan cand rul va fi pedepsit definitiv, pan cand dreptatea lui Dumnezeu va fi fcut intr-un mod public. In Apoc. 14:9-12 dreptatea lui Dumnezeu este ilustrat in mod deplin i din nou sfinii sunt chemai s rabde i s indure, pan cand aceasta va fi realizat in mod deplin i definitiv. V mai aducei aminte de

Apoc. 6:9-10: Pn cnd zboveti s ne rzbuni? Practic, restul crii Apocalipsa este un rspuns la aceast intrebare. Fii rbdtor, fii credincios, pan cand dreptatea lui Dumnezeu este realizat intr-un mod public, deplin i final. Rmanerea in cedincioie fa de Isus este caracteristica final a rmiei in prezentarea anterioar am vzut i alte aspecte caracteristice rmiei, dar aici rmia are credina LUI Isus. De fapt in gr. avem un subiect genitival. Cu alte cuvinte, ei nu au credin IN Isus, lucru pe care l-am descoperit in materialul anterior, ci credina LUI Isus, credina pe care a avut-o Isus cand a trit printre noi, credina care L-a trimis la cruce. Dac acesta este inelesul corect, atunci inseamn c rmia este acoperit cu neprihnirea lui Isus i c toat ascultarea lor, tot caracterul pe care i l-au format, au fost realizate nu prin meritelor lor, ci datorit meritelor neprihnirii Domnului Isus pe care ei au acceptat-o prin credin. Ei sunt salvai, mantuii, prin ceea ce s-a realizat la cruce. Aadar, care sunt insemnele, caracteristicile rmiei? Aceasta pentru a concluziona acest pasaj? (1) au acceptat evanghelia; (2) sunt acoperii de neprihnirea lui Isus; (3) sunt intr-o continu legtur cu El; (4) au darul profeiei Apoc 12:17; (5) ascult de poruncile lui Dumnezeu inclusiv de cea de a patra i (6) ajung s semene cu Isus, s umble cu El, s reflecte caracterul Lui Apoc. 14:1-5. Este o imagine atat de frumoas i luminoas a poporului rmiei, iar in v. 13 se mai adaug una. v. 13 aceasta este una dintre cele apte binecuvantri (fericiri) din Apocalipsa, fericire care sugereaz c va fi o inviere special pentru unii din oamenii lui Dumnezeu i anume pentru cei care au murit in timpul ultimei proclamri a evangheliei se spune c ei se vor odihni de ostenelile lor, cci faptele lor i urmeaz. Devine limpede faptul c vor fi martiri in timpul ultimei crize, dar ei primesc o binecuvantare special. Practic, moartea lor este de fapt o eliberare

269 din persecuie i mantuirea venic este asigurat. S-ar putea s fie o inviere special, chiar inainte de revenirea lui Isus, potrivit cu Daniel 12, cand unii dintre sfinii Si s fie inviai pentru a-I vedea revenirea? S fie ca privilegiai ai acestei invieri speciale cei, sau unii dintre cei care au indurat martiriul in timpul ultimelor evenimente ale istoriei pmantului i care vor fi inviai in mod special pentru a-L vedea pe Isus venind pe norii cerului, dei ei nu au trit pan la acea zi? Poate c deja trecem dincolo de ceea ce este totui destul de clar in acest text biblic i anume, ceea ce e clar, este faptul c vor fi dou grupuri printre oamenii lui Dumnezeu: (1) cei care vor supravieui evenimentelor finale marii inelciuni, persecuiilor, marilor tragedii de la sfarit i ei au desigur o binecuvantare special: in acea zi vor fi in via i vor vedea cu ochii lor venirea lui Isus i (2) cei care au murit inainte de acest eveniment sunt de asemenea binecuvantai; ei se odihnesc de truda lor, dar vor fi inviai i ei la apariia Domnului lor pe norii cerurilor. S trecem acum de la mesajul ingerului al treilea, la ultima parte a cap. 14, unde vom descoperi c intreaga lume va fi imprit in dou: vv. 14-20 o lume imprit in dou tabere (1) o tabr reprezentat de cei care sunt grau i (2) o tabr reprezentat de cei care sunt struguri. Este timpul seceriului pmantului i intreaga lume este imprit in aceste dou grupe: (1) cei pentru hambarul cerului i (2) cei pentru teascul maniei lui Dumnezeu. Aici este o paralel structural la cap. 14 luat in intregime. Este scena de la sfaritul timpului, vzut in Ioel 2:28-3:21 deja am fcut o paralel cu Ioel 2:32 in prima parte a acestui capitol rmia stand pe Mt. Sionului. In Ioel, Duhul Sfant este pentru prima dat turnat; apoi sunt semne cereti, apoi rmia este atacat de naiunile pmantului adunate in afara Ierusalimului, in Valea lui Iosafat, apoi Dumnezeu pronun judecata Sa de pe Mt. Sionului i ii zdrobete pe dumani. In Ioel 3:1-2

de asemenea este vorba despre o adunare dubl rmia este adunat din toate naiunile pe Mt. Sion i cei ri sunt adunai in Valea lui Iosafat, in afara Ierusalimului, unde vor fi pedepsii prin judecile lui Dumnezeu. Cartea Apocalipsei construiete pe imaginea aceasta din Ioel. In Apocalipsa, Duhul Sfant este revrsat in cap. 5:6; apoi sunt scenele cereti in Apoc. 6:12 7:3; apoi rmia este atacat de naiunile pmantului: Apoc. 13; aceste naiuni se strang in afara Ierusalimului, in Valea lui Iosafat: Apoc. 14:20. V aducei aminte cum erau clcai n picioare in afara Ierusalimului in Ioel 3:13-14? Ca atare, Apoc. 13 i 14 par s fie foarte clar construite pe imaginile din Ioel. Ierusalimul se ridic pe un varf de deal i e inconjurat de vi pe trei pri. In tabloul de aici, poporul lui Dumnezeu este vzut inluntrul fortreei, inconjurat din toate prile de forele dumane. Btlia final a istoriei noastre este ilustrat prin termeni locali i literali acolo, in cartea lui Ioel. V mai aducei poate aminte din prima serie de prezentri, atunci cand am studiat despre metode de interpretare i anume c evenimente locale i literale din istoria VT, in cartea Apocalipsei devin spiritualizate i au o aplicabilitate mondial, au valabilitate pentru lumea intreag. Israel adpostindu-se pe Mt. Sion, devine biserica din intreaga lume ascunzanduse de dumani. In Apocalipsa, aceast adunare la un loc, a fost spiritualizat este adunarea celor care au urmat mesajul celor trei ingeri, pe cand, dumanii sunt cei care au urmat mesajul celor trei broate. In cartea Apocalipsei, aceast btlie final este una spiritual i mondial. In 2 Cor. 10: 3-5, pentru cretini, rzboiul este unul spiritual; cretinul nu trebuie s se lupte cu dumani fizici, ci mai degrab s se lupte cu gandurile, cu ideile, cu teologia unei evanghelii care l-ar putea indeprta de Isus. Astfel, Apocalipsa 14, ilustreaz in cateva cuvinte, acea mare separare a lumii noastre in dou mari grupuri: (1) aceia care Il slujesc pe adevratul

Dumnezeu i (2) aceia care slujesc falsa trinitate. v. 14 reamintete de Daniel 7:13-14 unde Fiul Omului vine spre cel Imbtranit de zile, pe nor; este una dintre cele trei desemnrile ale lui Isus in Apoc. 12-14 Mihail: in cap. 12; 270 Mielul: in cap. 13 i Fiul Omului: in cap. 14. El poart o coroan de aur, ca in Apoc. 6 este o coroan de biruitor o medalie olimpic de aur ne aduce aminte imaginea clreului pe calul alb din primul sigiliu; ne amintete de asemenea de coroana biruitorului din Apoc. 2:10; 3:11. De asemenea, ne amintete de coroana femeii-biseric din Apoc. 12:1. Aceast coroan a biruinei este o imagine a biruinei spirituale, biruina in Hristos. El poart o secer ascuit, unealt a recoltrii semn c e vremea recoltatului sfaritul timpului i acum multe arii ale pmantului vor fi secerate. v. 15 avem o intreag serie de ingeri in Apoc. 14 cei trei ingeri principali ofer mesajul rmiei, in timpul crizei. Dar acum, in legtur cu cea de a doua venire efectiv, ali ingeri apar in scen pentu a servi scopurilor lui Dumnezeu. Aceast ieire din Templu, ne amintete de Apoc. 11:19 care ne ddea o imagine a Sfintei Sfintelor i a chivotului. Singura dat cand in aceast seciune a Apocalipsei este menionat locul Sfant este aici: Apoc. 14:15, 17. Aceasta ne arat c imaginea Templului din Apocalipsa 11:19 inc rmane ca un fundal. Ingerul anun c este vremea seceriului i citeaz Ioel 3:13, unde cei salvai, mantuii, erau in Ierusalimul literal, inconjurai de armatele vrmailor in vile din jur. i Dumnezeu d semnalul ca secera s fie pus in lan, pentru c seceriul este copt, iar strugurii s fie pui in teasc pentru a fi clcai in picioare. Ceea ce e literal i local in Ioel cap 3, in Apocalipsa devine valabil pentru intreaga lume, pentru intregul pmant. Seceriul nu se limiteaz acum la zona geografic numit

Valea lui Iosafat din Palestina, ci devine un seceri mondial. v. 16 seceriul pmantului, este probabil al primelor roade menionate in Apoc. 14:4 reprezentand pe cei drepi. Primul lucru pe care il va face Isus, la venirea Lui, va fi s-i salveze pe ai Si din marea stramtorare. Dar nu aceasta va fi tot ceea ce El va face: vv. 17, 18 pe lang recolta de grau, va fi i una de struguri. Probabil c aceasta va avea loc in momentul cand cei drepi sunt deja pregrtii s fie dui la cer, incheierea harului s-a sfarit pentru cei ri. Strigtul ingerului i cosorul arat c nu mai e timp de intoarcere, de pocin. Acum i strugurii trebuie adunai i pui in teasc pentru a fi clcai in picioare. In Palestina sunt dou feluri principale de recolte, deosebindu-se astfel de alte locuri de pe pmant graul este recoltat primvara, graul de iarna este cel mai folosit in Palestina, iar fructele toamna. Ca atare, cele dou anotimpuri de recoltare, sunt diferite. In pasajul acesta, strugurii repezint pe oponenii lui Dumnezeu. v. 19 anticipeaz cap. 15. De aici, este introdus incheierea timpul de prob i cele apte plgi care cad peste cei ri. v. 20 din nou in textul din Ioel 3, clcarea in picioare in afara cetii, a avut loc literal, dar aici, valea lui Iosafat, este intregul pmant. Mania Lui Dumnezeu care se revars peste cei ri, in relaie cu cea de a doua venire al lui Isus, este o manie care va cuprinde lumea intreag, este universal, cuprinzandu-i pe toi cei care L-au respins anticipeaz cele apte potire ale maniei lui Dumnezeu din cap. 16. Ce este cu cei 1600 de stadii? Sincer vorbind, nu am o certitudine, dar pare s se bazeze pe un multiplu de patru i zece; patru implic faptul c ceva este rspandit mondial, patru este numrul pmantului cele patru coluri ale pmantului din Apoc. 7:1, sunt cele patru puncte cardinale. Asta inseamn c judecata care cade asupra Ierusalimului aa cum a profetizat Ioel, este practic o judecat mondial. Ea acoper intregul

pmant. Astfel, la sfarit, lumea va fi imprit de dou feluri de proclamare, in dou grupe: una slujindu-L pe Dumnezeu, alta slujind Diavolului, sau trinitii contrafcute. Soarta lor, va fi de asemenea diferit total conform acestui pasaj. Apoc. 15:1-4: 271 v. 1 aceasta este prima scen cereasc explicit de la cap. 12 incoace. Apoc. 14:1 ar putea fi in ceruri, dar nu e foarte explicit. Termenul Mt. Sion, poate fi un simbol i pentru pmant. Apare aici un alt semn, amintindu-ne de limbajul din Apoc. 12:1-3, unde am vzut mari semne in cer, femeia i balaurul. Cu Apoc. 15:1 se inchide cercul deschis in Apoc. 12, sau mai exact cu viziunea din Apoc. 11:19. Prima parte a cap. 15, de fapt, aparine a ceea ce-l precede, decat a ceea ce-l urmeaz. Ca i in alte pri din Apocalipsa, acest verset este duodirecional. El introduce ultimele apte plgi amintindu-ne de plgile din Egipt, in special de ultimele. Odat cu aceste plgi, mania lui Dumnezeu este complet manifestat. Din nou ne amitete de Apoc. 11:18, unde naiunile sunt maniate i firesc ca i mania lui Dumezeu s vin ca rspuns. Apoc. 13 a portretizat mania neamurilor in ceea ce privete amgirea i in acelai timp fora. Pan acum, Dumnmezeu i-a amestecat judecata cu mila, dar de aici inainte va fi o judeat fr mil. Cei ri din cap. 15, 16 i mai departe, vor rmane fr Mijlocitor. Din fericire, rmia este descris ca fiind victorioas in Apoc. 15:2-4. v. 2 conceptul de mare de cristal apare de dou ori in Apocalipsa, aici i in Apoc. 4:6. Dar este o mic diferen intre ele in cap. 4 marea este pur ca i cristalul i se afl in faa

tronului lui Dumnezeu, cea din v. 2 este amestecat cu foc i nu are localizarea determinat. Textul de referin pentru aceasta, pare s fie Exod 15 unde israeliii stau pe malul mrii privind la distrugerea egiptenilor. Probabil amestecarea focului cu sticla, este o referire la sangele celor ri, care tocmai au fost distrui in Apoc. 14:20. V aducei aminte cum israeliii stteau pe malul mrii i priveau la trupurile moarte ale egiptenilor? Vrmaii lor de odinior nu mai au nici un fel de putere asupra lor. Aa dup cum israeliii odinioar priveau pe egiptenii mori in apele mrii, cei biruitori de aici sunt descrii ca stand pe o mare. Ei au fost biruitori asupra fiarei; ei sunt cei 144.000 cantand cantarea lui Moise i a Mielului cu referire din nou la Exod 15. vv. 3-4 aciunile lui Dumnezeu, in final, vor fi recunoscute ca drepte i astfel in total armonie in raport cu legmantul. Cantecul va fi cantat doar cand totul va fi terminat. Aceasta sugereaz c este cantecul din Apoc. 14:3 pe care nimeni altcineva nu-l poate canta, decat cei 144.000. Este cantarea experienei i a eliberrii, a convingerii c dreptatea a fost fcut i c toate cile Lui sunt corecte. Acest concept este inc pus sub semnul intrebrii in lumea de azi, dar Apocalipsa ne promite c modul lui Dumnezeu de a lucra va fi recunoscut ca fiind corect, drept i adevrat la timpul sfaritului. Apoc. 15:4 pare clar o aluzie la cap. 14:7. Mesajul care este nscut de rmi int-o aa mare stramtorare, suferin i necaz, intr-un timp al unei opoziii atat de mari, a dat roade in viaa atator oameni din toate naiunile pmantului care au ales s fie credincioi i loiali lui Dumnezeu, Creatorul cerului i al pmantului. Iar acum, laolalt, aceti oameni, mantuii ai lui Dumnezeu Ii aduc slav i glorie i se inchin inaintea Lui; de ce? Datorit aciunilor Sale corecte fa de ceea ce a insemnat istoria pcatului in acest Univers. Lecii spirituale:

1. Sunt dou tipuri de motivaii: (1) pozitive minunat dac am reaciona doar la ele, minunat dac intotdeauna le-am lua cu curaj i (2) negative i ele necesare uneori: de ce foc i pucioas? De ce descrierea aceasta a distrugerii pctoilor? Mai intai pentru c pcatul este atat de atractiv, atat de seductor; Dumnezeu a spus i care sunt consecinele neascultrii, ale necredinei, in detalii atat de clare i atat de dureroase, doar, doar cineva le va privi cu seriozitate. Astfel de declaraii nu sunt populare azi i nici plcute auzului i nu sunt atractive nici pentru noi, dar ele sunt aici ca o avertizare; o avertizare nu mai folosete dup ce este prea tarziu, dar cat vreme nu a trecut oportunitatea, ocazia pocinei, decizia de a-L primi pe Isus 272 Hristos, avertizarea este acolo pentru ca oridecate ori privim pcatul i spunem: Oau! Ce interesant, minunat...!, ea, avertizarea ne spune c noi putem evita amgirea dac vrem. Motivaiile negative sunt de folos atunci cand pcatul ne invit de a profita de plcere pe moment, dar care pot distruge sufletul pe termen lung. De ce foc i pucioas? De ce aceast descriere a celor ri? Pentru c pacatul poate aprea foarte atractiv, iar Dumnezeu a vrut s fac foarte clar inelese consecinele lui, tocmai pentru a fi luat in serios. 2. Viaa cretin, de la sfaritul timpului, va necesita o foarte mult rbdare pentru ca cineva s poat supravieui. Nu tiu cum se va asocia acest aspect cu conceptul biblic al timpul sfaritului, dar nu observai i d-tr cum ritmul vieii se accelereaz pe zi ce trece? Oamenii parc sunt din ce in ce mai grbii, mai obosii, mai tracasai, mai uzai? Pe msur ce ne apropiem de sfarit aceast stare de lucruri se va amplifica, devenind un semn tot mai vizibil i o avertizare din ce in ce mai clar c sfaritul este la ui. Este posibil ca la un moment dat doar rbdarea, acea

atitudine de calm va mai ajuta pe cineva s supravieuiasc in condiiile tot mai aspre i tot mai pline de agitaie. Potrivit ins cu Apocalipsa, rbdarea, calmul, sunt alimentate doar din Spiritul Sfant al lui Dumnezeu, din credina in Domnul Hristos i dintr-un simmant al unei atitudini corecte fa de El. 3. In final, intrebarea esenial in acest conflict, intorcandu-ne la Apoc. 12:7-9 este: Sunt cile lui Dumnezeu corecte?, Este Dumnezeu cinstit cu noi?, Spune El adevrul atunci cnd ne avertizeaz mpotriva pcatului?; i concluzia intregului conflict, declaraia care va sta pentru totdeauna in picioare va fi: Drepte i adevrate sunt cile Tale Doamne! Cand fiecare persoan care a trit vreodat pe acest pmant va face o astfel de declaraie i Dumnezeu va aduce acest conflict la final, intregul Univers va fi pe deplin vindecat, nu va mai exista nici o umbr de suspiciune la adresa lui Dumnezeu i a caracterului Su i toi vom inelege, ceea ce poate astzi nu putem inc pricepe i anume c modul in care Dumnezeu a abordat problema pcatului a fost cel mai inelept i corect mod. Doamne, dup am primit o scurt licrire cu privire la evenimentele care vor marca sfaritul istoriei acestui pmant, dup ce am ineles c lumea noastr va fi imprit in dou grupuri, Te rugm s ne ajui s privim lucrurile i viaa noastr cu i mai mare seriozitate; s nu lsm timpul s treac in defavoarea unor decizii mari de via pentru o dat cand va fi prea tarziu, ci mai degrab d-ne acea fermitate, acel curaj de a permite Duhului Tu cel Sfant s ne transforme in grau curat, prtai ai rmiei Tale, cei 144.000, pentru ca ziua aceea s ne surprind proclamand mesajul Tu lumii: Cine nu se va teme i nu-i va da slav i nu se va inchina Numelui Tu cel Sfant i minunat?, pentru c drepte i adevrate sunt cile Tale, Amin! XII. O Teologie a Celor apte Plgi

De obicei, privim, sau acceptm suferina considerand c are un scop; dar in Apoc. 16 ea vine dup ce e prea tarziu s mai existe un timp de pocin. Atunci, care-i este scopul? Apoc. 15:5-16:11: ajungem acum la o viziune cu totul nou in cartea Apocalipsei. Aceasta corespunde cu afirmaia din Apoc. 11:18 A venit mania Ta! Aceast viziune, care incepe in Apoc. 15:5 i se continu pan in cap. 18, descrie detaliat rspunsul lui Dumnezeu la mania neamurilor din cap. 12 i 13. Ca i viziunile anterioare, i aceasta incepe cu o scen introductiv a Sanctuarului, continu apoi cu viziunea celor apte potire, pasaj in mare parte paralel celor apte trambie pasaj pe care deja l-am studiat. Diferena este c trambiele afecteaz o treime din pmant, pe 273 cand potirele il afecteaz in intregime, singur poporul lui Dumnezeu fiind exceptat. In aceast prezentare final, vom analiza viziunea introductiv i primele cinci plgi din cap. 16. Ultimele dou plgi cer o atenie sporit, ele ne vor conduce pan la cap. 22, ocazie in care vom avea i o concluzie a intregului studiu din Apocalipsa. Doamne, am ajuns in faa celui mai sinistru i infricotor pasaj din cartea Apocalipsei. Te rugm iari s ne ajui s discernem scopul pe care il ai prin aceste evenimente, ajut-ne s desprindem leciile care sunt necesare pentru viaa noastr astzi in Numele lui Isus, Amin! Apoc. 15:5-8 aceasta este o scen introductiv precum Apoc. 4 i 5, Apoc. 8:2-6 i Apoc. 11:19. Dup aceea m-am uitat... acest gen de discurs, de obicei semnalizeaz o intrerupere major in text. De exemplu: Apoc. 4:1; 7:1, 9; 18:1, etc. Ioan s-a uitat spre cer de asemenea gsim aceast expresie in cap. 15:1-4. Totui aceasta este o nou scen i nu o continuare a scenei anterioare, datorit acestei intreruperi: Dup aceea m-am uitat...; scena anterioar, cea a mrii de cristal, este legat direct de Apoc. 11:19. Aceasta va fi o nou scen in

cer. Ioan, va vedea acum Templul din cer, chivotul mrturiei. Aici sunt combinate ambele imagini cea a chivotului mozaic i cea a Templului lui Solomon. Ne amintim c Sanctuarul in pustie era pur i simplu un cort, dar in timpul lui Solomon el a devenit un Templu o cldire permanent. Interesant c unele traduceri (ex. NIV), cuvantul Templu nu incepe cu liter mare, ci cu liter mic, ca orice cuvant obinuit. In cartea Apocalipsei, acest cuvant, apre ca referire special la locul numit Sfanta Sfintelor a Templului. Cu alte cuvinte, Tempul nu inseamn atat de mult intreaga cldire, ci acel loc special unde prezena lui Dumnezeu Se manifesta atat in cortul din pustie, cat i in cldirea lui Solomon mai tarziu. Cuvantul cort, nu este folosit in Apoc. 4 i 5, sau in cap. 8, unde locul numit Sfanta pare s fie avut in mod special in vedere. Se spune aici, c acest Templu a fost deschis, amintindu-ne de Apoc. 11:19, de cap. 4:1, unde sala Tronului ceresc era deschis. In Apoc. 19:11, cerul insui este deschis. Este o imagine foarte interesant cu privire la acest aspect acum cand suntem gat s studiem mai departe cap. 15. Ce se intampl in Templu? Rspunsul este in v. 6 din Templu, ies apte ingeri cu apte plgi. Potrivit acestui text, se pare c Templul ceresc reprezint sursa plgilor de pe pmant. Nu prea ne-am ateptat la aceasta aa-i? Aceasta este adevrat i pentru Apoc. 14:15-17 i Apoc. 16:1, 17. Probabil c nu numai potirele, dar i peceile i trambiele vin din Templu. Interesant este faptul c dei in general Templul este locul in care se gsete mila, harul lui Dumnezeu, este descoperit i ca loc de unde vin judecile Lui, odat cu respringerea harului. Plgile reprezint consecinele clcrii legmantului. Aa cum s-a intamplat in Apoc. 6, aceste plgi sunt blestemul clcrii legmantului cu Dumnezeu. Ele ies afar din Templu, sunt rezultatul ruperii relaiei dintre Dumnezeu i poporul Su. Textul continu: ...apte ingeri, cu cele apte plgi... din moment ce nu li s-au dat

inc potirele, probabil c aceti ingeri sunt trimiii insrcinai cu aducerea la indeplinire a blestemelor legmantului; probabil c sunt aceeai ingeri care au adus trambiele; acolo, trambia era un instrument al plgii. Aici ins, ei primesc potire ca instrumente ale urmtoarei insrcinri. Acest fapt ne amintete de cap. 15:1 unde sunt menionate ultimele apte plgi. Astfel, intr-un sens, vv. 2-4 funcioneaz ca un fel de interludiu intre prima menionare a celor apte plgi i imaginea Templului ceresc, unde din nou plgile devin tema central. Se spune c ingerii erau incini cu braie de aur aceast imagine ne amintete de Fiul Omului cap. 1:13. In cap. 1 este evideniat afectuoasa purtare de grij a lui Isus fa de Biseric, in timp ce in cap. 15 avem de-a face cu judeci care stau gata s fie vrsate, s aibe loc. Deosebita purtare de grij fa de biserici, din cap. 1 i aducerea judcilor din cap. 15, nu par in contradicie pentru Ioan; mila i 274 judecata sunt in egal msur caracteristicile caracterului lui Dumnezeu. Aceeai uniform este purtat pentru ambele aciuni. v. 7 una din cele patru fpturi vii ofer celor apte ingeri cele apte potire. Aceasta, este una dintre cele mai apropiate fpturi de la tron; ne amintete de cei patru clrei cand o fptur vie a fost de fa Apoc. 6:1, ocazie cu care intreaga umanitate fusese supus plgilor. Aici, in v. 7 doar cei ri devin inta plgilor, odat cu incheierea timpului de prob i de har. Cei apte ingeri au primit apte potire de aur... aceasta ne amintete de cupa maniei lui Dumnezeu artat in capitolul anterior; acelai cuvant este in Isa. 51 cupa, potirul maniei lui Dumnezeu manifestat de-a lungul istoriei fiind una dintre temele VT de asemenea. Interesant este c in traducerrea aramaic a lui Isaia, cuvantul pentru cup, este acelai ca in Apoc. 15. Probabil cuvantul din traducerea aramaic a fost imprumutat direct din greac. Aceasta inseamn

c aceste potire de manie, nu vor fi cu mult diferite de cele din cap. 14. Cuvantul potir este folosit frecvent in greaca VT pentru potirele din Templu i cu acelai sens funcioneaz i aici. Ele sunt potire de la Templu Exod 27:3; Num. 4:14; 1 Imp. 7:40, 45, 50; 2 Imp. 12:13 i 25:15. Dup cum observm, acest termen este folosit frecvent pentru potire in VT, dar intotdeauna ele sunt asociate cu Sanctuarul i Templul. In acest caz ins, in loc de potire pentru aducerea jertfei inaintea lui Dumnezeu, sunt potire pline cu manie, reprezentand faptul c harul s-a incheiet pentru toi aceia care sunt vizai de aceste plgi. v. 8 amintete de scena inaugurrii Templului Exod 40:34-35 aceasta este descrierea momentului inaugurrii Sanctuarului din pustie. Pasajul paralel se afl in 1 Imp. 8:1011 cand slava lui Dumnezeu a umplut Templul lui Solomon. In ambele ocazii slava prezenei lui Dumnezeu a fcut ca seviciile de inchinare s inceteze, oamenii nemaiputand intra in Templu din cauza splendorii manifestate cu ocazia inaugurrii. In Apoc. 15 se spune c nimeni nu putea s intre in Templu... va fi un timp cand nimeni nu va mai primi mijlocirea care in mod normal avea loc in Templu. In v. 8 este o incetare a mijlocirii, o incheiere a activitii in Templul ceresc, pan cand cele apte plgi se vor sfari. Este un alt fel de a descrie incheierea harului, sau timpul de prob am reinut deja din cap. 10:7 c in zilele in care ingerul al aptelea va suna din trimbia lui, se va sfari taina lui Dumnezeu astfel, aceste apte plgi, sunt paralele cu mania lui Dumnezeu care vine cu ocazia celor apte trambie. Cele apte plgi se vor manifesta in mod clar dup incheierea timpului de prob. Mila s-a incheiat, harul a luat sfarit, acum urmeaz consecinele naturale ale respingerii chemrii mantuirii. Cele apte plgi sunt consecinele neascultrii i neacceptrii harului lui Dumnezeu. Oamenii au rmas in afara harului i vor trebui s fac fa evenimentelor care vor avea loc in afara Templului un teren unde nu

se afl Dumnezeu i harul Su acolo se vor intalni cu plgile = consecinele propriei neascultrii. Apoc. 16:1 Vars pe pmant un limbaj care ne amintete de Levitic, unde sangele jertfelor aduse la Sanctuar era vrsat pe pmant. Este rspunsul lui Dumnezeu la mania neamurilor care au vrsat sangele poporului Su Apoc. 16:6 cuvantul vrsat este acelai cu cel din v. 1. Mania lui Dumnezeu ese vrsat, pentru c i neamurile au vrsat sangele poporului lui Dumnezeu. Este o coresponden intre cele dou. Ce s-a hotrat decretat in ceruri, este acum executat pe pmant. Potirele au fost inmanate in ceruri, iar acum sunt turnate pe pmant. v. 2 cuvantul pmant este acelai cu cel din Apoc. 8:7 unde se vorbete despre prima trambi. O ran rea i dureroas... apare pe trupurile oamenilor. In timp ce plgile primelor patru trambie cad peste lumea natural, cel puin privite prin prisma imaginilor profetice, primul i al patrulea potir afecteaz in mod direct umanitatea. Cuvantul gr. pentru ran rea i dureroas apare destul de frecvent in greaca VT i este folosit pentru: 275 a acelai fel de plag in Egipt Exod 9:8-12; aceast plag a czut numai peste egipteni, ea nu i-a afectat pe israelii. b in legtur cu lepra Lev. 13:18-27. c ca o pedeaps pentru pcat 2 Imp. 5:25-27; 2 Cron. 26:16-21. d pentru blestemul clcrii legmantului Deut. 28:27, 35 consecinele neascultrii de legmant. e experiena lui Iov 2:7 o astfel de ran i-a cuprins intregul trup. Aceast ran rea i dureroas trebuie luat literal? Este foarte posibil. Nu avem nici un ineles figurativ care s aib sens aici. Una dintre consecinele de a fi gsit printre cei ri, este

vizualizarea acestei atitudini i suferina fizic care-i urmeaz. Se subliniaz faptul c aceast ran va afecta pe cei cu semnul fiarei i care se inchin ei. Propoziia indic foarte clar c cei care vor fi afectai de aceast prim plag, sunt in mod clar opresorii din cap. 13:15-17. Acetia nu sunt oameni obinuii, care in urma neascultrii sufer acum consecinele pcatului, ci mai degrab Dumnezeu folosete aceast ran dureroas impotriva celor care au dat decretul de moarte, folosete aceast plag pentru ca s-i opreas pe persecutori de la a distruge poporul Su i pentru a pune capt persecuiei. Incepand cu aceast plag, Dumnezeu incepe s implineasc ceea ce a promis in Apoc. 14:9-11 cei care se inchin fiarei i au ceva de-a face cu semnul ei vor suferi consecinele respective. v. 3 paralel la a doua trambi Apoc. 8:8-9 unde iari, doar a treia parte din mare a fost tranformat in sange i doar a treia parte dintre vieuitoare au pierit; aici avem o intensificare i o finalizare a plgii. In plaga a doua totul este atins intreaga mare este prefcut in sange i tot ce are via in ea dispare. Acest potir, este intensificarea a ceea ce se intampl in trambie. Este o manifestare deplin i final a maniei lui Dumnezeu, manie care a fost cunoscut la un nivel mai mic anterior, care s-a manifestat la o scar redus, in parte, in veacurile istoriei noastre. v. 4 ne amintete de trambia a treia. In trambia a treia din nou doar o treime din ape s-au fcut amare, incat cei care beau din ele mureau. Dar aici toate apele se transform in sange i nu avem o referin la moarte. Urmeaz o cantare preamrind dreptatea, justeea aciunilor lui Dumnezeu: vv. 5-7 Dumnezeu intervine pentru sfinii Si, iar modul in care o face este potrivit cu pedeapsa pentru o

crim. Dumnezeu este ludat pentru indreptirea acestor sfini, care au fost gsii vinovai in tribunalele pmanteti doar pentru simplul motiv c au slujit adevratului Dumnezeu i au respis contrafacerea. Acum, Dumnezeu intoarce pronunarea acestor tribunale pmanteti exact impotriva acelora care in mod nedrept au acuzat pe copiii Si. Iar aceast nou pronunare se face in curile tribunalului ceresc. Cantarea, intr-un fel, este un ecou la cantarea din Apoc. 15:3 unde descoperim c lucrrile lui Dumnezeu sunt drepte i adevrate. v. 8 amintete de a patra trambi, unde din nou doar o treime din soare, lun i stele au fost afectate. Aici ins, nu mai e doar pentru o treime, ci pentru tot soarele. Dar spre deosebire de trambi, unde intensitatea luminii i strlucirii scade in timpul plgii, aici intensitatea lui e mrit. Durerea acestei plgi vine din chinul arsurilor i dogoririi intense a soarelui. v. 9 aceasta inseamn c ei au avut in trecut posibilitatea s se pociasc i au refuzato. Plgile nu i-au fcut s-i schime cile. Ei refuz s-L glorifice pe Dumnezeu. Ei au avut ocazia s se pociasc odat cu predicarea evangheliei de ctre primul inger din Apoc. 14:6-7, dar potrivit cu Apoc. 11:13, o mare parte din omenire a refuzat acest lucru. Acum, ei bleastm pe Dumnezeu care controleaz aceste plgi care le provoac atata suferin. Dumnezeu Ii asum rspunderea pentru aciunile Lui in legtur cu cei pierdui; v amintii 2 Tes. 2 unde El spune: 276 Eu voi trimite inelciunea, sau lucrarea de rtcire. In Apoc. 17:17, strangerea neamurilor impotriva poporului Su, face de asemenea parte din planul Su. Cei ri ins, incearc s-L invinoveasc pe Dumnezeu pentru consecinele propriilor lor fapte. Dac ins Dumneeu Ii asum responsabilitatea pentru actele Lui, cei ri nu fac acelai lucru cu faptele lor este o lege a pcatului: Ce ai fcut Adam? Nu eu...ea...! Nu

putem s nu observm in acest pasaj tensiunea dintre suveranitatea lui Dumnezeu pe de o parte Dumnezeu este in control, Dumnezeu este Cel care poruncete turnarea acestor plgi, El este Cel care determin aceste evenimente i de cealalt parte fiinele umane care sunt fcute responsabile pentru aciunile i faptele lor. Pentru noi este puin mai greu de ineles, dar pentru gandirea ebraic nu era un paradox, o contradicie intre idea ca Dumnezeu s fie complet in control asupra evenimentelor i pe de alt parte, idea ca omul s fie responsabil pentru propriile lui fapte i prin urmare in control asupra propriei viei. Astzi noi suferim din cauza extremelor acestei idei: pe de o parte sunt oameni care nu cred in existena lui Dumnezeu i prin urmare viaa in general este imposibil de gestionat, iar alii cred c Dumnezeu controleaz totul, domin totul, iar ei, lipsii de libertate, nu-i pot asuma responsabilitatea pentru faptele lor. Pentru evrei, conceptul paradoxului intre suveranitatea lui Dumnezeu pe de o parte i totala responsabilitate a oamenilor pentru faptele veilor lor, reprezint una dintre invturile care aduce o inelegere clar a acestui subiect. Aceast inelegere ne ajut pe de o parte s credem c tot ce se intampl in via bine sau ru se afl sub controlul lui Dumnezeu, de cealalt parte s facem tot ce putem pentru a participa in aceast lucrare a lui Dumnezeu. S ne lum c eva momente pentru a reflecta asupra acestor plgi pe care le-am analizat deja sunt aceste plgi din vv. 2-9 figurative, sau literale? Am mai ridicat aceast intrebare i in dreptul primei plgi cea cu rana rea i dureroas. Am vzut c in mod normal, o inelegere figurativ, este de preferat pentru cartea Apcoalipsei, in acest caz ins, este dificil de ineles ce ar insemna aceste plgi dac ele ar fi figurative. S ne amintim c in dreptul celor partru clrei, abordarea simbolic i figurativ a avut sens. Aici lipsete informaia specific pe

care o avem la pecei i trambie, pentru a ne indica o abordare figurativ. Dac plgile ar fi luate figurativ, atunci probabil c tot ce putem spune cu privire la ele, este c acestea reprezint diferite consecine care vor veni ca rezultat al pcatului blestemele legmantului. Atunci, probabil c buba rea i dureroas, ca i lepra pe vremuri, ar reprezenta pedeapsa pentru pcat. Apele transformate in sange, ar putea indica faptul c dei ri vor suferi ceva similar cu cei pe care i-au oprimat, i-au persecutat. Aceast abordare ar sugera c rzboiul universal, cu idea de lege i ordine va juca un rol in distrugerea celor ri. Va fi ca un rzboi in toat regula care va duce la transformarea apelor oceanelor in culoarea sangelui, iar soarele dogorind, ar putea reprezenta intensitatea Cuvantului lui Dumneezu, care arat spre pcatele care au cauzat judecile asupra oponenilor Lui. De cealalt parte, dac e s fie luate literal, plgile reprezint teribila experien a ultimei generaii a celor ri, care vor trebui s fac fa la ceva nemaiintalnit vreodat inainte boal, poluarea mediului, dezastre naturale. Personal, tind s vd aceste plgi mai degrab literal. Oricum, nu trebuie s fim dogmatici; specificaiile din text nu sunt atat de clare. O alt trebare vizavi de aceste plgi: dac aceste plgi vin dup cheierea harului, aa cum textul pare s indice, atunci care mai este scopul lor? De ce s mai fie chinuii cei ri dup incheierea timpului de prob? Dac tot nu mai este posibil pocina dup incheierea harului, Dumnezeu pare rzbuntor, sau chiar capricios in modul Lui de a-i trata pe aceti oameni. Rspunsul la intrebare se gsete in tema pasajului care este subliniat foarte clar: 277

dreptatea lui Dumnezeu pe care o manifest prin executarea judecii asupra celor nelegiuii. Este judecata pe care Dumnezeu trebuie s o indeplineasc pentru a face dreptate sfinilor. Acest fapt este clar lmurit in Apoc. 16:5-7 cei ri trebuie s primeasc ceea ce ei au fcut altora. Plgile sunt o pedeaps potrivit pentru crimele comise in dreptul celor sfini. Plgile sunt un rspuns pentru o acuzare ulterioar in dreptul lui Dumneezu i anume c El este arbitrar in relaiile Sale cu oamenii: pe unii ii salveaz, in timp ce altora nu le d nici mcar o mic ans. Se va intampla cumva ca unii dintre cei ri, cei care L-au respins s se intoarc la El ca urmare a unei cunoateri mai profunde? S-ar produce vreo schimbare dac cei ri ar avea aceleai posibiliti, oportuniti ca cei drepi? Plgile arat c indiferent de circumstane, cei ri continu s I se importiveasc; de fapt impotrivirea devine i mai clar. Plgile anterioare, au dus pe oameni la pocin. Aceast serie de calamiti nu mai intoarce pe nimeni. Cei care au respins pan acum invitaia salvatoare a lui Dumnezeu, nu mai pot s se intoarc, au trecut ei inii limita propriului har. O lsare in continuare a harului, este pentru ei inutil. Nici mcar suferinele celor credincioi nu vor mai smulge o decizie pentru Dumnezeu din inimile impietrite in pcat i neascultare. Aceasta este vremea cand cei drepi rman in continuare astfel, iar cei ri de asemenea. Inchiderea harului nu este un act arbitrar din partea lui Dumnezeu. Inchiderea harului va veni in momentul in care fiecare persoan a decis definitiv dac e pentru sau impotriva lui Dumnezeu practic aceasta i inseamn incheierea harului: a decide pentru totdeauna s fii in afara lui Dumnezeu. Acest lucru se intampl la nivel individual, in timpul vieii unui om, inainte ca el s inceteze din via, sau la nivel planetar, cand decizia omenirii acesteia va fi suma deciziilor indivizilor care o formeaz. Astfel, chiar dac aceste plgi vin dup incheierea

timpului de prob, ele slujesc scopului lui Dumnezeu. vv. 10-11 a cincea plag face ca tronul fiarei s fie acoperit de intuneric contextul ne spune c este o referin la Apoc. 13:2, unde se vorbete de autoritatea acelei fiare. In momentul ridicrii ei, fiara din mare primete putere i autoritate, iar mai tarziu incurajare din partea fiarei din pmant. Prin contrast, tronul lui Dumnezeu este menionat in Apoc. 12:5; 14:3 i 16:17 tronul localizeaz autoritatea; este locul din care oamenii recunosc c vine puterea i autoritatea, care poate s fie una delegat, sau una luat cu de la sine putere sunt oameni care cred c ei reprezint puterea i autoritatea. Indiferent cum ar fi, tronul este locul de unde vin autoritatea i puterea. Aceast a cincea plag sugereaz c puterea acestei fiare din mare va trebui s fac fa unei provocri directe, vizavi de autoritatea pe care i-o asum. Fie c va fi un intuneric fizic, literal, ori ceva care va determina pierderea devastatoare a poziiei pe care ea o are. Intunericul acesta va face ca fiara din mare s fie umilit in faa intregii lumii. Ceea ce odinioar a provocat ridicarea ei i uimirea oamenilor din toate naiunile pmantului conform cu Apoc. 13, s-a dus. Aceast schimbare de atitudine i de atmosfer, va duce in final la distrugerea trinitii satanice reprezentat de desfranata din Apoc. 17. Primele patru plgi sunt vrsate peste indivizi, oameni care incep s realizeze c ceva straniu, ciudat incepe s se intample in vieile lor. A cincea plag ins, este vrsat peste un sistem scaunul fiarei. Iar acesta este inceputul manifestrii depline i finale a lui Dumnezeu impotriva tuturor acelor puteri care s-au opus Lui i poporului Su. Se spune c ii mucau limbile de durere (agonie) aceasta sugereaz c intunericul nu va fi unul literal, pentru c intunericul in sine, nu provoac durere; doar dac nu cumva

durerea de aici, vine din teama, sau spaima de intuneric i de pericolele pe care intunericul le ascunde. Evident, intunericul reprezint ceva mult mai serios; intunericul probabil c va fi o umilire devastatoare. In v. 11 se spune c ei vor blestema pe Dumnezeu i vor refuza s se 278 pociasc. Mai puin conteaz cum va proceda Dumnezeu cu aceste plgi, ceea ce conteaz este c aceste plgi nu mai pot aduce pe nimeni la pocin i nici nu vor mai putea face ceva pentru nite mini care in mod deliberat au ales s se aeze in opoziie fa de Dumnezeul cerurilor. Lecii spirituale: 1. Persecuiile i ineltoria nu vor dura la nesfarit. Dumnezeu va aciona i o va face decisiv cand totul va fi gata. In cap. 16, marele contraatac al lui Dumnezeu impotriva Naiunilor pmantului, se afl inc in faz incipient, dar nimic nu-l va opri atunci cand timpul va sosi. Atunci durerea, suferinele de tot felul i moartea vor fi eliminate din Univers. Este o descriere a acelei extraordinare glorii pe care o vom urmri in urmtoarea serie. Doamne, Ii mulumim pentru aceast descoperire clar cu privire la evenimentele care vor marca sfaritul istoriei lumii noastre de pcat. tim c va fi o istorie marcat de inelciune, de lupte sufleteti, de amrciuni i suferine, dar i de minunata manifestare a proclamrii evangheliei venice. Cartea Apocalipsei este o carte care cere atenie atunci cand este citit, i trebuie ca din timp in timp s fim ceva mai ateni i mai serioi cu vieile noastre pentru a realiza ce decizii trebuie luate in aceste timpuri solemne. i privind inainte spre acele timpuri, ajut-ne s facem diferena intre ele i timpurile noastre, pentru ca astzi s lum hotrarile care tebuie luate pentru ca acele vremuri s ne gseasc de parte Ta. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin!

E. SF RITUL TUTUROR LUCRURILOR I. Secarea Eufratului Care ar fi cea mai periculoas arm nenuclear in zilele noastre? Bombardierul F15? Racheta Tomahack? Explozibil automat in aer? Vei fi uimii s tii c Biblia are un rspuns la aceast intrebare! Doamne, acum, la inceputul acestei noi serii de invturi din cartea Apocalipsei i pe msur ce ne apropiem de consumarea timpului istroiei acestei lumi, Te rugm fii cu noi i ajutne s inelegem insemntaea timpurilor pe care le trim. Deschide i ascute minile noastre, d-ne rbdare i inelepciune. Te rugm ca inelegerea evenimentele care vor fi schiate in acest nou serie de prezentri s fie binecuvantri speciale pentru viaa noastr de zi cu zi; i d-ne aceast motivaie de a tri cu Tine astzi pentru c tim ce va fi maine. Ii mulumim pentru prezena Ta cu noi, in Numele lui Isus, Amin! In aceast nou serie de prezentri, ne vom concentra atenia in mod special asupra evenimentelor care vor duce la incheierea istoriei acestui pmant, care se precipit odat cu apropierea de partea final a Apocalipsei. Vom cepe cu Apoc. 16:12 text pivotal in inelegerea evenimentului numit: btlia de la Armaghedon. Termenul Armaghedon este menionat doar odat in Scriptur in Apoc. 16:16, dar aceast btlie acoper mai mult decat cap. 16. Aadar vom incepe cu v. 12 i vom continua pan la sfaritul cap. 16 in aceast prezentare i in urmtoarea. Materialul din cap. 1719 este desfurarea ampl a btliei da la Armaghedon, prezentat destul de concis in cap. 16:12-21. Astfel, urmtoarele dou prezentri reprezint baza, sau fundamentul a ceea ce vom descoperi in cap. 17, 18 i 19. Scopul materialului descoperit in btlia de la Armaghedon este

acela de a arta cum puteri care se opun lui Dumnezeu i poporului Su in timpul sfaritului, vor sfari acolo zdrobite pentru venicie. Cap. 20 ne prezint misteriosul mileniu o perioad de 1000 de ani, pe care cercettorii inc mai au discuii i in final, cap. 21-22 cu prezentarea condiiilor venice in care vor tri cei mantuii. Astfel cartea Apocalipsei in finalul ei conine i 279 cateva avertizmente, dar i incurajri. In aceast serie de prezentri vom vedea in primul rand evenimentele finale de la sfaritul timpului, cele exact dinaintea venirii lui Isus, apoi vom vedea ce va fi dup aceea, cu cei credincioi i cu cei necredincioi. Va fi o parte in care toate crile Bibliei vor fi puse impreun, alctuind un tot unitar. Ca atare, nu numai cartea Apocalipseai va fi dezvluit cu totul, dar va fi o completitudine a studiului intregei Biblii. Ai putea spune: Da, dar acum a fost prima dat cand am studiat Biblia. tii, uneori, este mai bine s incepei cu cititul ultimului capitol al unei cri, pentru c doar tiind sfaritul, cartea respectiv incepe s aib sens. Eu cred c Biblia nu a fosr intenionat s fie citit fr cartea Apocalipsei. i dac nu avem un ineles al sfaritului, cel puin VT ne-ar lsa descurajai, deprimai i confuzi. Cand ins tim ce se va intampla la sfarit, putem face altfel fa unor situaii dificile din via. Aa c vom incepe chiar cu sfaritul in aceast serie de prezentri din cartea Apocalipsei. A vrea s incepem studiul din nou de la cap. 16:12 aa cum am spus este textul de baz a ceea ce va urma in cap. 17-19, astfel c vom zbovi mai mult asupra lui. Deja cred c vai familiarizat cu felul in care este scris Apocalipsa. La suprafa, majoritatea imaginilor ei par destul de simplu de ineles. Imaginile par destul de clare i dau de ineles c ceea ce ele transmit

poate fi ineles destul de uor. Problema Apocalipsei ins apare atunci cand se pune intrebarea ce a avut autorul in minte atunci cand a scris, ce vrea el s transmit, ce urmeaz in ansamblu s se intample in cartea Apocalipsei; aici apare dificultatea inelegerii imaginilor Apocalipsei i care le este sensul adevrat. Imaginile in sine sunt destul de clare, tablourile par c pot fi inelese relativ uor, dar insemntatea lor, profunzimea mesajului pe care il conin, dinamica spiritual pe care o comport, toate acestea fac dificil cartea Apocalipsei. Acelai lucru se intampl i in v. 12 la prima vedere, la suprafa, imaginea, tabloul, sunt clare, dar insemntatea lui i mesajul pe care-l transmite ne va lua destul de mult timp in cadrul studiului nostru. S pornim mai intii anlizand textul la suprafa: al aselea inger ne aducem aminte din studiul anterior c sunt apte ingeri care din potirele primite, fiecare va turna plaga-lichid pe pmant acesta este cel de al aselea inger din seria de apte, iar cel de-al aselea potir, pare c este o imagine a Sanctuarului din VT in Sanctuarul antic, cupa-potir puin adanc, era folosit pentru a aduce jertfa de butur pentru Dumnezeu i de asemenea era folosit de preot. Dar potirele din Apoc. 16 nu sunt folosite pentru a pstra o relaie cu Dumenezu, ci mai degrab sunt elemente ale distrugerii. In comparaie cu celelalte plgi dinaintea ei, cea de a asea plag pare s nu aib sens ca plag. Pur i simplu se vorbete despre secarea Eufratului. Dar sunt atatea mii de rauri in lume. Ce conteaz ce i se poate intampla acestuia? Adevrul este c Eufratul, este un rau

sezonier, cu posibilitatea s sece in anumite perioade ale anului. i atunci cum este aceasta o plag? Ceea ce pare simplu la suprafa, ascunde de fapt un sens mult mai adanc. In Apocalipsa, semnificaia acestui rau este intrinsec legat de entitatea pe care noi o numim Babilon. Am discutat deja despre el. Iniial, Babilonul a fost un ora antic, apoi capital a unui imperiu foarte puternic. Eufratul trecea exact prin mijlocul lui, fcand din Babilon un ora geamn, aflat pe ambele maluri ale raului. Aadar, Eufratul poate fi numit i raul Babilonului, iar acum putem deja s prindem i primele semnificaii ale simbolismului pe care il transmite. i mai apar i impraii din rsrit, sau regii de la soare-rsare. S incercm s avem o imagine de ansamblu: cel de al aselea inger, iese din Templu, cu potirul su in maini i-l toarn peste marele rau Eufrat; deodat apele raului seac, iar secarea apelor d semnalul apariiei imprailor de la rsrit cine sunt acetia vom vedea mai tarziu, dar 280 s adancim puin inelegerea. Mai intai, ce este cu acest rau Eufrat? Dei in mod foarte sumar am mai intalnit termenul in prezentrile anterioare, s ne ocupm cel mai mult de el acum: Apoc. 17:1, 5? Unul dintre cei apte ingeri insrcinai cu turnarea plgilor in cap. 16, incearc s lmureasc lui Ioan simbolismul aciunilor lui Dumnezeu. i astfel avem o explicaie a evenimentelor care marcheaz una dintre cele apte plgi. Care dintre ele? Chiar cea de a asea plag. Ingerul celei de a asea plgi este cel mai in msur s explice insemntatea aciunilor sale. La suprafa, aici avem imaginea unei femei desfranate, stand pe ape multe. Pare foarte clar c este o imagine luat din ansamblul celor din Apoc. 16:12. Deci ingerul care a venit s

vorbeasc cu Ioan in Apoc. 17, este cel care va turna plaga sa peste raul Eufrat. Astfel, cap. 17 nu este altceva decat detalierea, ptrunderea mai in profunzime i inelegerea mai clar a evenimentelor din cap. 16. Este capitolul care explic intr-un anume fel ceea ce s-a intamplat in a asea plag. In cazul in care cineva nu este inc convins de lucrul acesta, s mergem in VT, unde termenul multe ape nu este doar un termen general, ci este un mod de a vorbi despre raul Eufrat Ier. 51:13. In Orientul Mijlociu, ploaia este puin, sau aproape inexistent, raul fiind cel care transform totul in jur i menine viaa. Ne aducem aminte de Egipt, cu fluviul Nil, Babilonul cu raul Eufrat, etc. Motivul pentru care aceste rauri aduceau apele lor in zonele amintite, este pentru c raurile respective se alimentau din izvoarele nesecate ale munilor din care proveneau Africa i respectiv Turcia, zone in care plou des. Aadar, Babilonul este binecuvantat s stea pe apele raului Eufrat; devine clar in urma explicaiilor ingerului, c in Apoc. 17:1 ederea pe multe ape, insemna pentru Ioan aezarea pe raul Eufrat, iar prostituata respectiv era fr nici un dubiu cetatea Babilon. Apoc. 17:15 i ce este Eufratul in Apocalips? Puterile naionale ale lumii, formate din mulimi, neamuri, etnii, limbi, triburi, etc. adic puterile civile i seculare ale acestei lumi. Ca atare, nu este pur i simplu raul natural, Eufrat, ci un simbol, un simbol al multitudinii naiunilor lumii care vor susine Babilonul la sfaritul timpului. Inelegei? Babilonul antic, a fost un imperiu i un imperiu prin definiie, este o uniune de naiuni coalizate pentru un scop comun cum ar fi astzi NATO, aliana nord-atlantic, alian care cuprinde mai multe naiuni unite pentru un scop comun, iar afilierea la alian este

benevol. Ins in timpurile antice, formarea i meninerea unei uniuni, unei aliane se fcea prin for. Un imperiu era creat prin fora armelor i nu atat de mult prin acceptarea de bunvoie. In felul acesta, Babilonul a devenit un imperiu, iar fora lui dominatoare era cunoscut in acea vreme de toat lumea. Eufratul devine astfel simbolul tuturor acestor naiuni antice care erau supuse Babilonului i pe care el se sprijinea atat pentru creterea imperiului prin cotropirea i ataarea altor teritorii noi, cat i pentru propria sa existen Babilonul exista atata vreme cat se putea sprijini pe aceast uria unitate. Atunci ce inseamn uscarea Eufratului? Este clar c acest eveniment, oricum s-ar manifesta, va duce la cderea Babilonului lipsit de susinerea mondial a naiunilor lumii, Babilonul va inceta pur i simplu s mai existe. In zona relativ uscat, arid in care se gsea cetatea antic, lipsit de apele Eufratului care trecea chiar prin centrul ei, era condamnat la inexisten. Aplicand aceast simbolistic la timpurile moderne, in aceast zon arid a pcatului planetar in care se afl, Babilonul exist doar pentru c este alimentat din surse inepuizabile de pcat oameni care rman surzi la predicarea evangheliei mantuitoare; puteri i sisteme care se ridic in opoziie fa de Dumnezeu. Doar intervenia lui Dumnezeu va duce la secarea sursei pcatului iar aceast plag are tocmai scopul acesta. In VT gsim descrierea cderii Babilonului in trei locuri: Ier. 50-51; Isa. 44-47 i Dan. 5. In Apoc. 16, 17 i 18, avem multiple aluzii i referine la aceste texte. 281 1. Ier. 50:33-34 avem aici motivul numrul unu pentru care a czut Babilonul antic, acesta fiind dorina lui Dumnezeu de a-i elibera poporul su Israel. Babilonul urma s cad pentru c devenise un opresor, in special al poporului Israel i Dumnezeu a vrut s-i arate puterea in a-i apra poporul prin cucerirea Babilonului.

vv. 35-37 avem aici un atac asupra puterii Babilonului; un atac asupra lucrurilor i elementelor care fcuser din cetatea antic o for extraordinar i ne neinfrant. Este un atac asupra populaiei sale; asupra oficialilor i inelepilor si; asupra profeilor fali, rzboinicilor, echipamentului militar, sistemului i resurselor financiare. Dumnezeu va distruge Babilonul atacand tot ce i-a adus faima i puterea, sau ce i-a susinut scopurile i intele. v. 38 secarea Eufratului este mijlocul prin care totul va fi luat din Babilon popolaia, conductorii civili i religioi, rzboinicii, echipamentul militar, sistemul i resursele financiare, totul i toate vor fi distruse. Intr-un sens, toate aceste resurse vitale reprezint fora din care se alimenteaz Babilonul. Cand raul seac, Babilonul slbete. 2. Al doilea motiv pentru care a czut Babilonul, este idolatria. De altfel, Ier. 50 menioneaz cele dou motive pentru care Dumnezeu atac Babilonul: (1) mai intai, aa cum am vzut, pentru c El vrea s-i salveze poporul i (2) pentru c Dumnezeu vrea s pedepseasc idolatria Babilonului. A vrea s reinei aceste dou motive pentru c referirea lui Ioan, aluziile sale la secvene din VT, sunt tocmai ca noi s privim intru totul acel context. Dac am reinut cele dou motive principale pentru care Dumnezeu a vrut s pedepseasc Babilonul antic, atunci ne putem atepta ca Ioan s ne transmit idea c Dumnezeu va avea scopuri similare in pedepsirea Babilonului de la sfaritul timpului. Ier. 51:36-37 motivul este repetat i aici i anume aprarea cauzei Ierusalimului de ctre Dumnezeu. Secarea mrii Babilonului este aciunea lui Dumnezeu determinat de dorina Lui de a apra cetatea Ierusalimului capitala Israelului. Aceast declaraie devine i mai plin de ineles i mai clar in lumina mrturiei lui Isaia Isa. 44:24-28 sugestia pasajului este c distrugerea Babilonului are loc ca implinire a

profeiei. Dar nu numai aceast distrugere a Babilonului este profetizat aici, ci totodat i restaurarea Ierusalimului i a lui Iuda. Dumnezeu distruge Babilonul prin secarea apelor Eufratului; dar El nu numai c elibereaz poporul Su Israel, ci il conduce din nou acas, in Palestina, unde Ierusalimul va fi reconstruit. Agentul prin Dumnezeu va realiza toate acestea pentru Israel, va fi Cirus, regele Persiei. El este cel care va cuceri Babilonul prin secarea efectiv a raului Eufrat, el este cel prin care poporul Israel va fi eliberat, el este cel care va da decretul pentru rezidirea Ierusalimului i a Templului. Prin urmare, aici avem alte dou motive pentru cderea Babilonului (1) profeia trebuia s fie implinit i (2) Iuda, Ierusalimul i Templul trebuia s fie restaurate i reconstruite. La un loc, avem acum patru motive pe care VT ni le furnizeaz pentru care Babilonul va fi distrus: 1. Babilonul a devenit un asupritor feroce al poporului Israel, motiv pentru care Dumnezeu trebuie s intervin i s-i salveze poporul de la distrugere total. 2. Idolatria Babilonului tim c idolatria este o uraciune pentru Dumnezeu. 3. Implinirea profeiei. 4. Dorina lui Dumneezeu ca Ierusalimul s fie rezidit. Isa. 45:1 este o declaraie foarte interesant. Cirus, regele persan, pgan, care nu crede in Dumnezeul lui Israel i nu-L recunoate, este numit aici Mesia unsul. In VT, termenul este folosit intr-un sens special ca viitor eliberator de dou ori, (1) odat cu sensul de Mesia poporului Israel, pe care cretinii il consider a fi Isus din Nazaret Dan. 9 i (2) o dat in Isa. 45 282 cu referire la acelai rege pgan Cir. Evident, Dumnezeu este cu mult mai mare i mai insemnat decat Israel. In acest sens Mesia poate fi orice persoan pe care Dumneueu o folosete

ca s elibereze pe poporul Su. Interesant este c lui Cirus i se promite nu numai c Eufratul va fi secat, dar i c porile oraului nu vor fi inchise. Cucerirea Babilonului nu era asigurat numai prin secarea apelor Eufratului, din moment ce zidurile cetii se aflau de-a lungul albiei. i ar fi fost foarte dificil s ataci cetatea doar mergand pe albia secat a Eufratului. Dar Dumnezeu nu promite doar secarea raului, ci El spune i c porile cetii vor rmane deschise pe unde armatele lui Cirus vor putea intra efectiv in cetate. Astfel, chiar dac Cirus nu este un cunosctor i inchintor al Dumnezeului lui Israel, Dumnezeu uneori se folosete de persoane, care sunt mai puin vrednice am putea spune, pentru a-i implini scopurile. i oricum, este Dumnezeu. Isa. 45:4 nu este extraordinar? Dumnezeu ii acord lui Cirus unul dintre cele mai mari i onorifice titluri ale Lui Mesia cel uns, chiar dac Cirus nu-L recunoate pe Dumnezeul lui Israel. Implinirea acestei profeii din Isaia i Ieremia, a fost cat se poate de exact in timpurile VT. Cirus a venit din nord cu o mare armat, a asediat Babilonul, a vzut c zidurile erau prea inalte pentru a fi trecute i c rezervele de hran din cetate puteau ajunge i 20 de ani. Ca atarea, asediul era inutil, aa c a decis s sece Eufratul prin deviere. In noaptea in care au ptruns in cetate, babilonienii aveau un banchet Dan 5 iar strjile n-au dat importan porilor care au rmas deschise. Chiar in acea noapte Babilonul a czut. Urmarea a fost c la scurt timp Cirus a dat un decret prin care israeliii au fost eliberai ei se puteau intoarce in Palestina unde-i puteau reconstrui ara i cetatea. Dar ceea ce s-a intamplat istoric, cu Babilonul antic, trebuie luat in serios, deoarece tot acest scenariu se potrivete secvenial cu ceea ce este descris in Apocalipsa. In cartea Apocalipsei, Cirus de la sfaritul timpului Isus Hristos va cuceri Babilonul spiritual al

timpului sfaritului, secand apele Eufratului timpului sfaritului i eliberandu-i Israelul spiritual al timpului sfaritului. Iar in final, un nou Ierusalim va fi reconstruit. Aceast istorie a cderii Babilonului prin cucerirea lui de ctre Cirus, regele persan, devine fundalul pe care se scrie ultima istorie omeneasc i evenimentele care o compun. In concluzie, am explorat istoric i simbolic raul Eufrat i am ineles ce importan a avut el pentru Ioan, am explorat de asemenea istoricul i simbolismul secrii apelor raului Eufrat, de unde am ineles c se nate experiena lui Cirus, Israel i Babilon i relaia dintre aceste elemente in timpurile VT. Am ineles c aceast secare a fost cauza cderii Babilonului, dar in acelai timp, a fost ansa Israelului de a fi eliberat i a Ierusalimului de a fi reconstruit. Dar mai rm e o trebare care se ridic din ultima parte a v. 12 unde se vorbete despre praii rsritului. Cine sunt acetia? In unele traduceri avem termenul: est, in altele: rsrit, sau rsritul sorelui. In NT, termenul rsrit este folosit in dou moduri figurative: (1) in primul rand este o referire direcional in direcia est; dac o persoan vrea s mearg spre est, atunci va trebui s mearg spre rsrit spre direcia din care soarele rsare pe cer. (2) in al doilea rand, are un sens simbolic este folosit ca referire la Isus Hristos i la lucrarea pe care El a implinit-o Luca 1:78 Soarele rsrind In cantarea sa, prin care srbtorete naterea fiului su Ioan boteztorul, Zaharia vorbete despre fiul su ca cel care va pregti calea pentru Unul mai mare care va fi Soarele rsrind din ceruri. Termenul Soarele rsrind, este aici o referire clar la prima venire a lui Isus. Gsim o alt referin similar in Mat. 24:27, unde rsritul, este aplicat de data aceasta celei de a doua veniri a lui Isus. In Apoc. 7:2 avem un inger venind din rsrit, de la est acest inger este fie Isus, fie

un mesager trimis de El. Ca atare, Impraii din rsrit, se pare c sunt in legtur cu Isus, dar 283 de ce este folosit pluralul i nu singularul? De ce nu s-a spus: pregtind calea pentru mpratul de la rsrit est? Ar prea s aib mai mult sens aa, din moment ce in pasajul de fundal, Cirus din VT, era unul singur! Desigur ne va fi de ajutor s privim locul in care se detaliaz problema i anume in Apoc. 17:14 cine se spune c este Mielul? Impratul imprailor iat explicaia imprailor de la rsrit: Mielul ca Imprat i codomnitorii Si impraii. Cine sunt impraii acetia? ...cei chemai, alei i credincioi, loiali Lui v. 14 up. Ca atare, cei care se vor afla de partea lui Dumnezeu in conflictul de la sfaritul timpului, sunt numii impraii din rsrit!, aspect care poate fi interpretat prin faptul c btlia lui Dumnezeu va fi dus de Miel i de cei care sunt impreun cu El. Astfel, termenul impraii de la rsrit este clarificat in Apoc. 17:14, precum termenul Eufrat este clarificat in Apoc. 17:15. Regii le la rsrit sunt Isus i credincioii Si de pe pmant. Btlia, conflictul nu mai este in cer acum, ci aici, pe pmant, iar urmaii lui Hristos se afl prini in iureul acestui conflict, care se d in fiecare zi in vieile lor. Domnul Hristos ins le asigur aprare i prezen permanent. In cartea Apocalipsei, credincioii sunt denumii i cu alte nume: sunt veghetorii cap. 16:15; in alte pri ei sunt numii: rmia, cei 144.000 i marea mulime; astfel, regii de la rsrit, pare s fie o referin pentru poporul lui Dumnezeu de la sfaritul timpului aflat sub conducerea direct a lui Isus in marele conflic final. Dar cum poate poporul Lui s fie numit popor de imprai? Desigur, amintii-v de Apoc. 1:6; 5:9-10 Hristos Insui a chemat, a pus deoparte, a ales i adus la Sine oameni pe care i-a numit regi i preoi. Datorit marii minuni svarit de Isus, numit Crucea de pe Golgota, toi aceia care cred in El, devin in realitate regi i preoi. Deci, impraii de pe

pmant, descoper calea pregtit, biruina pregtit i asigurat prin secarea apelor Eufratului. S rezumm in criza final a acestui pmant, va fi o confederaie mondial a sfinilor. Sunt numii cu diverse nume, in diverse forme figurate, tocmai pentru a descrie activitatea lor variat in criza final. Toi cei care sunt cu Isus, pot fi numii regii de la rsrit, veghetorii, rmia, cei 144.00, marea gloat o varietate de denumiri prin care acetia sunt descrii. i toate acestea pentru a arta existena acestei confederaii mondiale a celor sfini. Oriunde vei merge pe pmant, vor fi oameni care vor crede in Isus, vor fi credincioi lui Isus i se vor alinia de partea Lui in criza final. Desigur, nu este esenial pentru Apocalipsa ca acetia s fie organizai intr-o form cu care suntem familiarizai, de pild: corporaia, sau intr-o denominaiune, dar e clar c ei sunt bine definii, bine specificai. In ultima parte a istoriei umane, in ciuda presiunilor care se fac pentru ca fiara s primeasc inchinarea general, vor fi unii care vor rmane credincioi lui Dumnezeu. Vor fi puini, dar vor fi pe toat faa pmantului din orice neam, limb, sau popor. Dup cum ai observat, intreaga prezentare s-a bazat pe aplicarea principiilor pe care leam invat la inceputul studiului nostru: (1) exegeza de baz a textului, (2) introducerea textului in context mai larg, (3) intoarcerea la referinele din VT, (4) inelegerea acestor referine in contextul NT. La incheiere a vrea s mai studiem inc un text. Poate cineva spune: Bine, deci va fi o lupt la Armaghedon, tre o armat din punct de vedere omenesc bine organizat a sfinilor, adunai tr-o confederaie mondial, condui de Isus nsui, i una sub conducerea Satanei. Dar despre ce fel de lupt este vorba? Cum arat i cum se va desfura acel conflict final despre care am vorbit? Este una cu armele acestei lumi? Cu F15-uri, submarine, tancuri, avioane, etc.?

Deschidei in 2 Cor. 10:3-5 este pasajul care clarific precum niciunde in NT care este exact natura acelui conflict in inelegere cretin. Este de asemenea cea mai clar descriere a btliei de la Armaghedon de oriunde din Scriptur. Armele lumii, sau armele firii pmanteti, in 284 gr. sunt numite arme carnale sarchicos arme care aparin acestei lumi, care nu sunt sub controlul Spiritului lui Dumnezeu, arme materiale. Este folosit acest termen, arme carnale, penru c ele distrug totul i prefac in buci. Aceasta fac armele convenionale: avioane, tancuri, gloane, etc. ele rup totul in buci, fac praf. Armele cretinului in schimb nu sunt cele care distrug carnea, ele au drept muniie puterea divin. Ele au de-a face cu principii spirituale i nu fizice; sunt puteri divine pentru a demola fortreele; ce sunt aceste fortree? v. 5 se spune c vor fi arme pentru zdrobirea argumentelor, arme intelectuale; arme pentru demolarea oricrei pretenii arme care expun neautenticul, falsul teologic; btlia cretinului este btlia pentru minte, btlia pentru autocontrol i disciplin de sine, btlia pentru atingerea prioritilor de baz ale vieii sunt arme care in psihicul sub control; iat ce inseamn btlia de la Armaghedon; va fi o btlie pentru minile oamenilor. Va fi o btlie pentru catigarea sentimentelor, emoiilor, a intelectului, va fi o btlie spiritual. Intr-un sens spiritual, btlia aceasta deja a inceput; noi toi ne luptm cu gandurile noastre, cu toii ne pregtim s facem parte din efectivele lui Dumnezeu pentru btlia final. Cu toii ne luptm de-acum s ne disciplinm minile, s ne controlm gandurile i s demascm falsitatea, mai intai in noi i apoi in alii. int a oricrui cretin care triete in perspectiva

marelui conflict al timpului sfaritului. Aceasta este cea mai mare Doamne, am primit provocarea de a ne autodisciplina, de a ne controla gandurile, provocarea de a fi de partea Ta in conflictul zilnic al vieii i in cel final. Te rugm ca in momentul in care suntem ispitii s facem ru, sau cand gandurile noastre colind aiurea, s suni in contiina noastr importana disciplinei spirituale. Te mai rugm s stpaneti Tu fiecare gand al minii noastre, pan cand vom fi cu adevrat cu totul ai Ti. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! II. Btlia de la Armaghedon Btlia de la Armaghedon este unul dintre cele mai cunoscute concepte din cartea Apocalipsei, dar inelegem noi cu adevrat despre ce este vorba? Doamne, din nou Te rugm pentru inelepciune in inelegerea mesajului de astzi. In Numele lui Isus, Amin! In prima prezentare a acestei serii, am descoperit c impraii de la rsrit, ii reprezint pe Hristos i sfinii Si in ultima criz i btlie din istoria noastr. Ei sunt denumii cu multe nume, sunt imprtiai peste tot pe pmant, dar in acelai timp ei reprezint un popor distinct, o entitate aparte care Il cunoate din experien pe Dumnezeu, i care sunt cunoscui ca cei care sunt impreun cu Mielul in btlia final. Ei sunt rmia care vegheaz, care ii pzete hainele, care sunt numii cei alei i credincioi. In aceast prezentare, vom vedea forele care se ridic impotriva lui Hristos i a poporului Su de la sfaritul timpului. Sunt larg prezentate in special in cap. 17-18, dar intreaga lupt este descris pe scurt in Apoc. 16:20-21. Aici ii descoperim pe marii actori in aceast btlie i incercm s inelegem miza acestui conflict.

Apoc. 16:12 aa cum am descoperit in tema precedent, raul Eufrat, care este interpretat in cap. 17 ca fiind oameni naiuni, popoare, limbi, etc. reprezint puterile politice secularizate, reunite la nivel mondial pentru a servi Babilonul de la sfaritul timpului. Dei Babilonul in sine nu este menionat in Apoc. 16:12, el ne este adus in atenie prin menionarea 285 raului Eufrat, rau care trecea prin mijlocul cetii antice desprind-o in dou. Inc nu este suficient de clar in acest moment cine este Babilonul; pe msur ce vom inainta ins, imaginea lui va deveni tot mai clar, inclusiv forele care i se altur i il sprijinesc. v. 13 se spune c sunt duhuri rele acest termen: ru, sau rele = necurat, sau spirite necurate termen important in aceast parte a Apocalipsei, prin care autorul incearc s delimiteze, s separe, s pun in contrast lucrurile lui Dumnezeu i cele ale Babilonului: Noul Ierusalim este pur, curat; Babilonul, necurat. Femeia, care este mireasa Mirelui, este curat; Femeia prostituat care reprezint Babilonul este necurat. Ingerii din ceruri curai; duhurile Babilonului necurate. Astfel, apariia termenului necurat, este un semnal c tot ceea ce urmeaz are legtur cu idea in sine i este o referire la Babilon, dei termenul ca atare nu a aprut inc. Se menioneaz faptul c aceste spirite necurate arat ca nite broate. Ce nevoie este de broate aici? Din nou revine imaginea Exodului care impregneaz pasajul, pasaj care menioneaz cele apte plgi ale sfaritului i care au ca model plgile care au czut peste Egiptul antic chiar inainte de Exod. Oamenii sunt lovii cu boli de tot felul, apele se prefac in sange, un intuneric dens i dureros acoper scaunul fiarei, acum apar broate. Toate aceste plgi sunt construite pe imaginea celor care au lovit Egiptul antic. Pentru noi, care citim Apocalipsa, este important s tim ce rol au jucat broatele in istoria Exodului. Citim in Exod 7:8-13 c Moise i

Aaron aveau cate un toiag ca mijloace pentru indeplinirea misiunii incredinat de Dumnezeu inaintea lui Faraon fr indoial erau toiege pe care oamenii in mod obinuit le foloseau pentru a se ajuta de ele in timpul cltoriilor zilnice. In acest pasaj, Aaron ii arunc toiagul in faa lui Faraon, toiag care se transform intr-un arpe; acest fapt a atras atenia lui Faraon, care ii cheam magicienii curii pentru a reproduce gestul i a crea spectacol. Ce se intampl acum? Textul spune c Faraon ii impietrete inima fa de somaia i argumentelor lui Moise i Aaron, din cauza semnelor miraculoase pe care oamenii lui le fac. Ceea ce fac ei, este s reproduc minunile pe care Moise i Aaron erau in msur s le fac i in consecin s blocheze impactul mrturiei lor in mintea lui Faraon. Mai departe, in capitol, vv. 14-24, apa Nilului este transformat in sange, minune realizat de asemenea i de vrjitorii lui Faraon. A treia plag a fost cea a broatelor: Exod 8:115. Moise i Aaron au umplut Egiptul cu aceste creaturi, pe care egiptenii, le venerau printre alte lucruri. Imi pare i o nuan comic aici. Mi-L imaginez pe Dumnezeu zicand: Cineva mi-a spus c v plac broatele; V trimit atunci cat s v sturai de ele. Dar i vrjitorii le-au produs pe ale lor pentru a-i demonstra capabilitile. In toate cazurile de pan acum, magicienii lui Faraon au fost in stare s reproduc semnele i minunile lui Moise i Aaron. Intervenia lor prin aceste semne ineltoare, a avut rolul de a anihila impactul pe care trebuia s-l aib semnele asupra minii lui Faraon, pentru ca acesta s refuze s fac ceea ce Dumnezeu ii cerea. Dac ei nar fi fost, probabil c Faraon capitula de la inceput. Ceea ce este ins interesant de observat, este faptul c dup minunea cu broatele, vrjitorilor nu li s-a mai ingduit s mai fac nimic in replic. Astfel, broatele reprezint ultima mare amgire pentru Egiptul antic. In Apocalipsa, broatele reprezint ultima inelciune in istoria pmantului; dup broate, Satan nu va mai putea

face nimic cu care s inele, iar lupta se va sfari. Din moment ce inelciunea este tema major ce strbate cartea Apocalipsei atunci cand se vorbete de timpul sfaritului, atunci imaginea aceasta a broatelor trebuie s fie privit ca reprezentand culmea ineltoriei i cea care prevestete finalul marii btlii in istoria lumii noastre. Ele vin din gura balaurului, fiarei i profetului mincinos; aceasta indic faptul c lucrarea lor, la fel ca a acelora din vechiul Egipt, este una care are putere de convingere sunt ageni a 286 cror misiune este aceea de a convinge, sau s inele, mai bine spus, pe oameni de a se intoarce de la mesajul lui Dumnezeu dat in criza final. Tot la fel precum minunile realizate de magicienii Egiptului antic au determinat impietrirea lui Faraon in faa minunilor lui Dumnezeu fcute de Moise i Aaron, tot la fel va fi i la sfaritul timpului, cand magicienii moderni vor intoarce inimile oamenilor de la adevrul Evangheliei venice, de la Evanghelia salvrii, mantuirii lor. Cele trei broate, devin astfel contrafacerea celor trei ingeri din Apoc. 14:6-12. Dar cine sunt balaurul, fiara i profetul mincinos? Cu siguran trinitatea demonic din Apoc. 13: (1) balaurul Satan, (2) fiara fiara din mare i (3) profetul mincinos sau fiara din pmant. In Apoc. 13 este avut in vedere numai gura fiarei din mare, dar aici, toate cele trei componente ale trinitii au o gur care lucreaz ceva. Din punct de vedre istoric, doar fiara din mare a fost cea prin care balaurul i-a aruncat blasfemiile, dar in btlia final toi cei trei membrii ai coaliiei rului sunt implicai in mod egal. Astfel, Babilonul devine intr-un anumit sens un imperiu religios; el nu va fi o entitate aici, una acolo, existand separat pe pmant, ci el va fi toate acestea la un loc, o unitate intre ele intr-un spirit, lucrand impreun pentru o scurt perioad de timp. Babilonul va fi o unitate a caracteristicilor acestor trei elemente aspect confirmat i de v. 19 pe care il vom aborda puin mai tarziu unde se menioneaz faptul c

atunci cand Babilonul va cdea, el se va impri in trei pri distincte. Inainte ins de aceast separare, Babilonul va fi o unitate produs de fuziunea acestor trei elemente pentru o scurt perioad de timp. Toate aceste trei tipuri de caractere au istoria lor separat. Dar pe msur ce timpul se apropie, ele se vor concentra asupra unui singur scop: prin inelciune sau constrangere, s determine impietrirea inimii a cator mai muli oameni. Toate trei la un loc, intro aciune concertat ii vor juca rolul lor diabolic de intoarcere a inimilor oamenilor de la chemarea iubitoare a evangheliei cerului. v. 14 aceste broate, sau mai bine zis spiritele acestea necurate, sunt definite aici ca duhuri ale demonilor. Ce inseamn acest termen: demon? Pentru grecii antici, demonii erau superiori oamenilor, dar inferiori zeilor. Ei aveau mai degrab rolul ingerilor potrivit inelesului ebraic. In iudaism, inainte de timpurile NT, demonii erau subordonaii lui Satana, servindu-i scopurile, precum ingerii lui Dumnezeu slujeau scopurile Sale. In NT, demonii sunt foarte bine clasificai ca fiind slujitorii rului. Termenii: demoni, necurat, duhuri rele, par interschimbabili in Evanghelie Marcu 3:7-30. Aa cum am spus, cele trei broate reprezint contrafacerea demonic a celor trei ingeri din Apoc. 14:6-12 ei sunt ingeri ri, care slujesc lui Satan, la fel cum cei trei ingeri slujesc lui Dumnezeu. Aici, cele trei duhuri nu au doar rolul de a convinge, dar i acela de a face semne i minuni extraordinare, nemaipomenite, nemaiauzite. Lucrul acesta ne amintete de Apoc. 13:13-14, unde aceast misiune, acest rol era limitat doar la fiara din pmant. In Apoc. 16 ins rolul se extinde ctre intreita putere care acioneaz sub influena demonilor. Ceea ce era rezervat doar fiarei din pmant in cap. 13, devine acum o caracteristic a tuturor celor trei: balaurul, fiara i profetul mincinos. Aceste semne miraculoase fac parte din arsenalul inelciunii timpului sfaritului i prin care locuitorii pmantului vor fi

determinai s aduc omagiul lor nesfintei triniti mai degrab decat adevratei triniti. Astfel avem dou entiti care cer inchinarea una divin i alta demonic i dou grupuri de mesageri care transmit mesajul. In acest verset concluzia este c aceste spirite demonice merg la toi impraii pmantului pentru a-i convinge s fac lucrul acesta. Expresia impraii pmantului devine astfel echivalentul pentru raul Eufrat aa cum descoperim in Apoc. 17:15. Trinitatea demonic de altfel cunoscut ca Babilon apare ca trei ingeri-demoni, care au un singur scop: acela de a convinge puterile seculare, civile i religioase ale intregii lumi s slujeasc scopurilor lor i nu adevratului Dumnezeu. Inelciunea folosit 287 aici, este metoda de convingere chiar prin for. Succesul acestei influene satanice este descoperit in actul adunrii laolalt a acestor imprai in btlia zilei celei mari a lui Dumnezeu. Dac aceast trinitate demonic balaurul, fiara i profetul mincinos reuete s adune pe toi aceti imprai sub conducerea ei impraii pmantului reprezint puterile civile, politice i secularizate ale lumii atunci, din perspectiva lor, prognoza luptei este foarte bun, cel puin din punctul lor de vedere. Cand puterile civile, politice i secularizate ale intregii lumi se vor lsa sub autoritatea trinitii demonice, scena este deja pregtit pentru lupta final. Cum se va intampla lucrul acesta? Este lucrarea broatelor, care reuesc la sfaritul timpului s uneasc cele dou mari fore: puterea religioas a Babilonului i puterea civil i politic a lumii, intr-o unitate mondial. Astfel, scopul acestei inelciuni din timpul sfaritului, este acela de a aduna laolalt, intr-o unitate mondial, pe toi cei care-l vor sluji pe Satan in marea confruntare indiferent care va fi orientarea: religioas sau politic i secular. v. 15 deodat lucrurile se schimb; autorul introduce pe neateptate o imagine cu totul

stranie pentru contextul pasajului in mijlocul intregei activiti a duhurilor rele i a btliei de la Armaghedon, ni se d i o licrire a poporului lui Dumnezeu i a rolului lui in lupta final. Textul este constituit dintr-un numr de aluzii interesante. Vegherea aluzie la predica Domnului Isus din Mat. 24, Marcu 13 i Luca 21, unde marea avertizare era cu privire la a veghea in marea criz final. Apostolul Pavel folosete acelai limbaj in epistola sa ctre Tesaloniceni; i de asemenea avem o aluzie la Laodiceea, la scrisoarea pe care Insui Domnul Isus o trimite Bisericii Sale pentru a o avertiza cu privire la timpul sfaritului. De asemenea, scrisoarea este trimis i pentru a le atrage atenia slujitorilor lui Dumnezeu c sfaritul se apropie. In acest verset, avem incapsulat intregul mesaj NT adresat poporului lui Dumnezeu care va tri in timpul sfaritului avem mesajul lui Isus din Matei, Marcu i Luca, avem scrierile apostolului Pavel i nu in ultimul rand mesajul Domnului Isus din cele apte scrisori de la inceputul Apocalipsei. Astfel, intr-un singur verset, Ioan adun laolalt intregul mesaj NT prin care Dumnezeu apeleaz ctre poporul Su de a veghea cu privire la timpul sfaritului care va fi unul marcat de inelciune. Indiferent dac-l privim prin prisma fundalului NT, sau in contextul cap. 16 din Apocalipsa, v. 15 reprezint ultimul mesaj al lui Dumnezeu pentru poporul Su, o chemare ca i ei s se adune laolalt intr-o unitate desvarit, pentru ca sub steagul Mielului s poat face fa asaltului final al trinitii demonice. Implicarea lor in btlia final nu este una de natur militar, dimpotriv, ei trebuie s fie contieni de natura spiritual a luptei pe care o au de dus, de nevoia de veghere asupra gandurilor lor, asupra atitudinii i comportamentului lor. Ei trebuie s rman

credincioi Mielului, indiferent de amplitudinea inelciunii din jur sau de persecuie. Astfel, discernmantul devine calitatea de baz care trebuie urmrit; acest discernmant, aceast clarviziune este intrit de cuvintele lui Isus din NT apocalipsa sinoptic i in special din cartea Apocalipsei, in scrisoarea ctre Laodiceea. Astfel, pe msur ce poporul lui Dumnezeu este tot mai mult confruntat cu inelciunea, discernmantul devine deosebit de important. v. 16 acest verset incepe unde s-a incheiat v. 14 cu alte cuvinte, cele trei duhuri necurate care semnau cu nite broate, au reuit s-i adune pe impraii pmantului pentru btlia final, iar acum este menionat i locul unde aceasta va avea loc Armaghedon in evreete. Interesant este faptul c in gr. este o schimbare de la ele au adunat, referindu-se la cele trei broate, la el. Motivul acestei schimbri nu este clar. Nu este o problem de manuscript aici. Este fr indoial o schimbare in mintea autorului. Cuvantul el, poate s insemne atat Dumnezeu, cat i Satana. Poate fi Satan care se afl in spatele tuturor micrilor celor trei broate, sau poate fi o prim subliniere, a ceea ce in cap. 17 va fi mult detaliat i anume 288 c in spatele inelciunii se afl Dumnezeu care continu s in sub control toate evenimentele. Aici, mai degrab, referirea este la Dumnezeu. Dar ce este acest Armaghedon? Este un termen ebraic pe care nu ar trebui s-l definim prin prisma limbajului grecesc in care noi il intalnim. Mai degrab este un echivalent grecesc pentru ceva ce vine din lb. ebraic. A dat mult btaie de cap cercettorilor pentru c este o apariie singular in toat literatura greac, cel puin pan la momentul acesta. Cuvantul Armaghedon, sau mai degrab Harmaghedon in greac, pentru c litera H poate fi omis la pronunarea cuvantului, apare doar o singur dat in literatura greac. Atunci ce inseamn? Cum

ii descoperim inelesul? Cercettorii au mai multe variante, care ins poate fi credibil? (Anchor Bible Dictionary). Cuvantul har in ebr. = munte aa c este foarte clar. Cuvantul maghedon are o origine incert; ins el este folosit de cateva ori in gr. VT pentru Meghido un ora bine cunoscut din nordul Israelului. Din nefericire pentru interprei, nu exist nici un munte in Meghido. Ar fi fost poate mult mai bine ca in imprejurimile oraului s se afle un munte spre care privind s se poat spune cu siguran: Aha, acesta este muntele la care se face referire in Apocalipsa; acesta este muntele pe care Ioan l-a avut in minte i care poate avea semnificaia aceasta sau cealalt. Nu este aa, dar totui, dac se st pe ruinele strvechiului ora, care practic este un deal, o ridictur care conine ruinele strvechii ceti, cu faa indreptat spre campia Izreelului, nu se vede nici un munte la inceput, dar la o intoarcere a privirii, se poate vedea unul Mt. Carmel. Aici a intalnit Ilie pe profeii lui Baal in marea provocare pentru a stabili cine este adevratul Dumnezeu. Am vzut deja c in Apoc. 13:13-14 am avut un ecou al experienei de pe Mt. Carmel fiara din pmant aduce foc din cer pe pmant pentru a-i convinge, determina pe locuitorii pmantului; n-ar trebui s ne surprind c din nou apare o aluzie la acest munte in cartea Apocalipsei. Cred c cea mai bun explicaie pentru Armaghedon, este referina simbolic la locul unde Dumnezeu i-a revelat puterea in faa baalilor in timpul VT. Batlia de la Armaghedon va fi o repunere in scen la timpul sfaritului a ceea ce s-a intamplat pe Carmel. i din nou va exista provocarea: Cine este adevratul Dumnezeu? Este cel reprezentat de falsa trinitate, sau Cel care apare descris ca fiind adevrata trinitate? Cel descris de cele trei broate, sau Cel descris de cei trei ingeri? Aa cum am subliniat i mai devreme, btlia de la Armaghedon nu va fi una

militar, ci una de natur spiritual. Pe Mt. Carmel, intervenia supranatural a lui Dumnezeu a pus capt pentru toi cei prezeni controversei cu privire la intrebarea: Cine este adevratul Dumnezeu! In cartea Apocalipsei descoperim acelai concept de baz: Cine este adevratul Dumnezeu? Este falsa i demonica trinitate, sau Cel descris de Scripturi? Cartea Apocalipsei are de-a face cu ultima i cea mai periculoas inelciune din istoria omeneasc. Totui, exist o mic i unic schimbare in Apocalipsa fa de original, fa de Carmel aici focul va cdea pe altarul cel fals. In timpul sfaritului, interesant, nu Dumnezeul cerurilor se va revela pe altarul Carmelului, ci contrafacerea Lui, falsa trinitate. In btlia de la Armaghedon, practic, poporului lui Dumnezeu i se va lua posibilitatea oricrei orientri dup cele cinci sinuri. Poporul lui Dumnezeu va rezista doar increzandu-se in Cuvantul Lui, in mod special in profeii. Este cu adevrat o btlie a minii, sau pentru minte. Observai cat de primejdios este s fii un cretin secularizat? Un cretin secularizat este acela care percepe i judec via pe baza celor cinci simuri i s fim cinstii, fiecare dintre noi tinde s se orienteze i s perceap viaa in felul acesta. Noi judecm funcie de ceea ce vedem, auzim, atingem, mirosim, sau gustm. Dar perceperea lucrurilor spirituale nu este suficient folosind doar cele cinci simuri. Cretinii secularizai vor fi inelai pentru c se bazeaz doar pe cele cinci simuri ale lor. Inelciunea de 289 la sfaritul timpului, va fi de aa natur, incat Satan va face ca folosirea celor cinci simuri s demonstreze c falsa trinitate este practic adevratul Dumnezeu. Doar aceia care in prealabil ii vor fortifica mintea prin cunoaterea adevrului Cuvantului lui Dumnezeu, vor putea face fa acestei teribile inelciuni. Un lucru care de asemenea trebuie subliniat i pe care il vom analiza i mai tarziu, este

acela c inelciunea de la timpul sfaritului va veni dup marea proclamare a evangheliei, amintit in Apoc. 14:7. Cu alte cuvinte, lumea va trebui mai intai s aud Evanghelia, pentru c apoi contrafacerea s devin cu adevrat relevant. Contrafacerea nu este evident decat in momentul in care este pus alturi de adevr. O bancnot de 100 de lei contrafcut arat exact ca una adevrat i nu poi nega faptul acesta decat in momentul in care una real este pus alturi de ea. Este esenial deci ca adevrul s fie acolo, pentru ca falsul s fie descoperit. Acest lucru imi sugereaz faptul c marea predicare a Evangheliei de la timpul sfaritului, urmat de marea inelciune, va arta exact ca imaginea de pe Mt. Carmel, unde inelciunea prea c are catig de cauz in zilele lui Ilie. Astfel, natura btliei de la Armaghedon devine clar pentru cercettorul atent al celei de a asea plagi. Btlia insi, nu ine de al aselea potir, ci de al aptelea. S citim deci: vv. 17-21 plaga aceasta, de asemenea vine din Templu imagine care este o introducere la viziunea aceasta care incepe in cap. 15. Ne mai aducem aminte de ultima prezentarea din seria anterioar unde Templul apare in cer intr-o splendoare orbitoare i nimeni nu mai poate intra sau iei pan ce plgile nu se vor sfari. Dar aici, avem o voce care se aude din Templu, direct de la tronul lui Dumnezeu. Interesant este faptul c in cartea Apocalipsei nu se mai face nici o distincie intre sala tronului lui Dumnezeu i Templul ceresc. Cand una este menionat, cealalt este intotdeauna in umbr in mintea autorului, dar aici, cele dou, in mod explicit sunt unite. Apoi vocea spune: S-a isprvit! Acesta este un indiciu clar c am ajuns la finalul aciunilor lui Dumnezeu de a rsturna activitatea trinitii demonice aa cum a fost ea prezentat in pasajul anterior. Astfel, in experiena ultimului Carmel al omenirii, trinitatea demonic va prea la un

moment dat c a catigat lupta, dar va fi o victorie de foarte scurt durat. Cea de a aptea plag indic faptul c Dumnezeu va aciona rapid pentru a distruge orice avantaj pe care Satana l-a catigat. v. 18 fulgere... limbaj intotdeauna asociat cu tronul ceresc in cartea Apocalipsei: Apoc. 4:5; 8:5; 11:19. Aceast imagine indic faptul c va fi un cutremur fr egal cu toate cele anterioare pe pmant. Btlia final a pmantului, este acompaniat de un cutremul de pmant devastator. v. 19 imprirea marii ceti referire clar la Babilon. Cele dou sunt asociate in Apoc. 17 i 18 (Apoc. 18:10). Babilonul modern, aceast cetate mare este imprit in trei pri: balaurul, fiara i profetul mincinos. Unitatea dintre aceste trei elemente care au format Babilonul, cetatea cea mare, este acum distrus. Dar nu numai cetatea cea mare va cdea, ci i cetile neamurilor de asemenea se prbuesc. Sugerez c acesta este un alt mod de a vorbi despre puterile civile, politice i seculare ale lumii. Ele se prbuesc in timpul, sau la foarte scurt timp dup prbuirea marii coaliii mondiale numit Babilon. Se spune c: Dumnezeu i-a adus aminte de Babilon, ceatea cea mare... este practic o anticipare a Apoc. 18:5: ...pcatele ei au ajuns pan la cer i Dumnezeu i-a adus aminte de crimele ei. De asemenea, in Apoc. 16:19 se spune c: ...Dumnezeu i-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca s-i dea potirul de vin al furiei maniei Lui. De asemenea Apoc. 18:6: Dai-i inapoi, sau rspltii-i cum v-a rspltit ea...; acest cuvant, potir, ne amintete de Apoc. 14:10 unde se spune c oricine va primi semnul 290 fiarei pe man sau pe frunte i i se va inchina, va bea i el din vinul care i se cuvine Babilonului. Aici putem vedea judecata final i executiv a lui Dumnezeu asupra Babilonului i a tuturor

acelor care au ales s se identifice cu el. Acest aspect a fost sugerat deja in cartea Apocalipsei i va fi subliniat din nou pan la sfarit, dar aici, in Apoc. 16:19 i contextul apropiat lui, ni se prezint in rezumat aciunile lui Dumnezeu in distrugerea tuturor acelor naiuni, sau puteri celor care I-au impiedicat lucrarea pe pmant. v. 20 acest limbaj ne amintete de Apoc. 6:14, a asea pecete. Atat pecetea a asea, cat i cel de al aselea potir, in situaia aceasta i cel de al aptelea potir, reprezint contextul evenimentelor finale care preced revenirea Domnului Isus, ele anticipeaz evenimentul urmtor. In ambele imagini avem cutremurul de pmant i imediat dup cutremur descoperim derularea ultimelor evenimente pe pmant. v. 21 grindina ne amintete de grindina din Iosua 10:11, folosit de Dumnezeu ca arm pentru a-i distruge pe canaaniii care ameninau poporul Su; de asemenea termenul este folosit i in Ezechiel 38:18-22 unde Dumnezeu distruge puterea lui Gog i Magog. Dac aceast grindin este mai degrab simbolic decat literal, aceasta sugereaz judecile lui Dumnezueu asupra vrmailor Si, iar in cartea Apocalipsei aceasta inseamn completitudinea judecilor lui Dumnezeu. Interesant este c efectele acestei grindine sunt blestemele celor peste care ea cade la adresa lui Dumnezeu. In Apocalipsa, blestemele sunt o tem recurent. In Apoc. 16 de exemplu, oridecate ori Dumnezeu judec pe cineva, primete din partea acestuia blesteme. Nu putem s nu subliniem faptul c cei care se opun lui Dumnezeu, in mod practic au trecut dincolo de posibilitatea de a se intoarce la El; ei nu se mai pot poci. Timpul de prob evident a trecut, s-a incheieat i Dumnezeu are tot dreptul s impart, s separe. Cu alte cuvinte, atunci cand Dumnezeu identific persoane ca fiind sfinii Si, acest lucru inseamn c lucrarea Lui in ei este

complet, nimic nu mai poate fi adugat pentru mantuirea lor. De cealalt parte, cei care se gsesc sub blestemul plgilor, arat in mod clar c indiferent ce ar face Dumnezeu pentru ei sau impotriva lor, ei nu rspund decat cu blasfemie. Blestemele acestea arat ca separarea celor credincioi Lui a fost una corect. Din plgile a asea i a aptea, putem vedea faptul c vor fi dou mari fore care se vor ridica potriva lui Dumnezeu i a sfinilor Si la timpul sf itului: pe de o parte sunt puterile civile, politice i seculare ale lumii care vor crea o alian i vor fi cunoscute termeni ca: r l Eufrat, praii tregului pm t, sau cetile neamurilor. De cealalt parte avem Babilonul o unitate a trinitii nesfinte formate din balaur, fiar i profetul mincinos. Aceast alian reprezint unitatea mondial a religiilor lumii opoziie cu unitatea credincioilor produs de adevrul Cuv tului lui Dumnezeu. Ambele fore oponente se unesc, form d o unitate mondial btlia de la Armaghedon. In urmtoarea prezentare din Apoc. 17, vom detalia mai mult imaginea acestei uniti format din aceste dou mari fore ale rului. De asemenea vom inva mai mult cum vor putea fi ele distruse i ordinea in care aceste aciuni ale lor se deruleaz in contextul timpului sfaritului. Lecii spirituale: 1. Potrivit v. 15, discernmantul este o prerogativ a poporului lui Dumnezeu in timpul sfaritului. Dac va fi o amgire la nivel mondial, global, este imperios necesar ca poporul lui Dumnezeu s fie oameni ai discernmantului. Aceasta inseamn c ei au nevoie de mini clare, care la randul lor sunt produsul unei snti fizice. Ca atare, copiii lui Dumnezeu trebuie s fie sntoi atat la trup, cat i in privina cunotinei. Cu alte cuvinte, pe lang sntatea fizic bazat pe legile sanitare date de Dumnezeu, ei trebuie s fie ateni i la hrana lor spiritual, la ceea ce hrnete minile lor. Dac

291 aa cum am ineles, singura cale de a sta impotriva furtunii marii inelciuni de la timpul sfaritului este de a cunoate Cuvantul lui Dumnezeu, sau un Aa zice Domnul, atunci devine clar c studiul Cuvantului trebuie s devin necesitatea de baz i preocuparea major a vieii fiecrui aspirant la imprie. Se poate recomanda studiul in grup, deoarece un grup de oameni este mai inteligent decat o singur persoan i ptrunderea Cuvantului este mai profund. i dac trebuie s fim oameni ai descernmantului in timpurile de pe urm, atunci inseamn c aceast cunoatere a Adevrului trebuie s depeasc orice cunoatere i inelegere de pan acum. 2. Cheia i in acelai timp problema major a sfaritului timpului este Cine este Dumnezeu i de care parte a baricadei Se va afla El in acest conflict final? In aceste dou intrebri se concentreaz toat experiena Mt. Carmel. Dac ne mai aducem aminte din prezentarea anterioar, acestei dileme rspundeau atat cele zece porunci cat i Sabatul. Ascultarea selectiv a poruncilor lui Dumnezeu pune in eviden pe cei care sunt numii vrmaii lui Dumnezeu; acesta este testul prin care ei vor putea fi deosebii de adevraii copii ai lui Dumnezeu. Devine deci imperios necesar cum Il putem gsi pe Dumnezeu i unde se va afla el in conflictul final. 3. Cea de a treia i poate esenial lecie este aceea de a nu ne increde cu nici un chip in simurile noastre, sau cu alte cuvinte s nu ne incredem in opiniile i prerile noastre proprii i nici in ale altcuiva (nici mcar in opinia mea). Este posibil ca uneori oamenii s pun chiar textele Bibliei unele lang altele in aa fel incat s fie inelai. Astfel, nu te increde in simurile tale naturale i nici in opiniile sau prerile tale. Mai degrab studiaz mai adanc Cuvantul lui Dumnezeu i reflecteaz asupra lui. Studiaz

pentru tine pentru a discerne tot mai clar care este voia lui Dumnezeu pentru viaa ta. Dac nu eti prea sigur cum s faci lucrul acesta, revino asupra metodelor de cercetare prezentate la inceputul acestei serii de studii. Acolo sunt prezentate in mod detaliat metode de cercetare sigur a Scripturii in general i a Apocalipsei in particular. Pe msur ce ne apropiem de zilele de final ale istoriei noastre, este necesar s ne ascuim mintea in cunoaterea Cuvantului lui Dumnezeu; s cunoatem metode corecte de interpretare i inelegere pentru a nu fi amgii de opiniile cuiva in interpretarea sa. Doamne, am descoperrit inc odat nevoia de studiere, de adancire a cunoaterii Cuvantului Tu, nevoia de a inva, de a crete, de a ne dezvolta i fortifica mintea cu adevrul Scripturii. Fii cu noi in zilele sfaritului. In Numele lui Isus, Amin! III. Prostituata Babilon i Fiara re viat Ar fi interesant s tim cu ce fel de opoziie va avea de-a face poporul lui Dumnezeu la sfaritul timpului, nu-i aa? Apoc. 17 a fost scris pentu a ne descoperi acele zile. Intrebarea este: Putem ptrunde textul biblic suficient de adanc pentru a-i inelege mesajul i a beneficia de descoperirile lui? In cap. 17 avem o viziune care detaliaz tema btliei de la Armaghedon care este introdus intr-o form concis in viziunea potirelor ase i apte din cap. 16:12-21. Viziunea in sine se afl in vv. 1-6 pp. In partea a doua a v. 6 ne este dat reacia profetului la aceast viziune, iar in vv. 7-18 Ioan discut interpretarea viziunii cu ingerul care-i ofer explicaii, care ins ar putea s ne lase mai confuzi decat la inceput. Sincer vorbind, acesta este unul dintre cele mai dificile pasaje din cartea Apocalipsei, de aceea avem nevoie de o rugciune special pentru 292

inelepciune de la Dumnezeu: Doamne, stm in faa unui material extrem de dificil de ineles i interpretat. tim c dea lungul anilor Tu ai descoperit cate puin din insemntatea lui, dar mai sunt destul de multe necunoscute, motiv pentru care Te rugm ca acest studiu s fac parte din acel proces al creterii in inelegerea Cuvantului Tu i in mod special al acestui capitol. Asigur-ne prezena Ta pan la sfarit. In Numele lui Isus, Amin! v. 1 aceast nou viziune, ne ofer mai departe informaii despre unul dintre cele apte potire, mai exact despre cel de al aselea. In viziunea precedent am vzut c raul Eufrat, simbolizat aici de apele cele multe, reprezint puterile civile i seculare ale lumii, unite impotriva adevratului Dumnezeu i impotriva poporului Lui in timpul crizei finale. Astfel, expresia ape mari din acest verset, reprezint unitatea politic mondial care va domina lumea la sfarit. De cealalt parte, Babilonul prostituat este alctuit din trinitatea demonic Apoc 16:19 i in acelai timp este o uniune religioas internaional ridicat impotriva adevratului Dumnezeu i a poporului Su. Astfel, de la inceput, viziunea pune in scen cele dou fore ale rului intr-o unitate perfect i opoziie in acelai timp fa de Dumnezeu i poporul Su. v. 2 impraii pmantului este un alt mod de a descrie aceast confederaie politic. Se specific faptul c aceti imprai ai pmantului au comis adulter cu Babilonul. Adulterul aici, fr indoial c nu are un sens literal, ci se refer la uniunea intre politic i religios care in ochii lui Dumnezeu este una ilicit. Adesea ne-am gandit la pacea dintre naiuni i fr indoial acesta este un lucru bun dar de multe ori poate fi realizat prin mijloace rele. De exemplu Tratatul de Pace semnat intre Stalin i Hitler cu teribile implicaii (repercursiuni) pentru Polonia pe de o parte i nu a fost decat o masc pentru rul pe care fiecare plnuia s-l infptuiasc in viitor.

Aadar aceasta este o uniune la nivel mondial intre puterile religioase i politice, ins natura lor este una ilicit, contrar voinei i planurilor lui Dumnezeu. In VT limbajul in termeni de pcat trupesc i adulter a fost deseori folosit pentru a descrie tratatele incheiate intre Israel i naiunile pgane, idolatre din jur. De exemplu, in Ezechiel 16, Ierusalimul este infiat ca o feti nou nscut abandonat pe camp; Dumnezeu o gsete, o ia, o spal, o hrnete, iar la vremea potrivit se cstorete cu ea; mai tarziu ea dispreuiete legmantul cstoriei i se duce dup ibovnici, se unete cu altcineva pe care-l gsete, iar acest altcineva, in cartea lui Ezechiel sunt naiunile pgane. Israel devine astfel o prostituat Ezech 16:33, 34 totui o prostituat total neobinuit Israel este in stare de orice ca s atrag atenia celorlalte naiuni i s intre in graia lor, s fie favorizat de celelalte naiuni. Apoc. 17:2 este bazat pe Ezech. 16. In Apoc. 17 adulterul este rsplata pentru impraii pmantului de a accepta conducerea Babilonului pentru o scurt perioad de timp. Prin acest adulter, prin aceast atenie pe care Babilonul o acord cu generozitate, a catigat controlul asupra imprailor pmantului. In Apoc. 18 plata este descris in termenii avantajelor economice i tot in acest capitol descoperim bocetul imprailor pmantului i regretul lor pentru cderea Babilonului, deoarece odat cu cderea lui el nu mai este in stare s ofere avantajele pe care ei se ateptau s le aib de la el aa cum s-a intamplat in trecut. Textul merge mai departe i spune c locuitorii pmantului nu conductorii, ci locuitorii sunt imbtai de vinul prostiturii ei avem aici o imagine paralel: impraii pmantului comit adulter cu Babilonul, iar locuitorii se imbat de vinul acestei prostituii. Intr-o oarecare msur

avem o imagine diferit i anume: avem imaginea desfraului pe de o parte, iar de cealalt parte beia. In Apoc. 14:8 avem aceeai imagine; ca atare, desfraul i beia descriu condiia locuitorilor pmantului atat conductori, cat i oameni in general. In mod clar, majoritatea oamenilor merg inainte intr-un spirit de turm. Dar este aceasta o decizie ineleapt? A fost ea bine gandit? A 293 vrea s spun c desfraul i beia au ceva in comun: sunt stri in care nu se gandete cu claritate i in care se iau decizii rele. V mai aducei aminte cand am vorbit despre btlia de la Armaghedon i am spus c este o btlie a minii, sau pentru minte? Aceasta inseamn c la sfaritul timpului marea majoritate a oamenilor nu vor fi in stare s gandeasc clar in domeniul spiritual, iar deciziile lor vor fi unele rele. Sincer vorbind, desfraul i beia sunt stri care nu dureaz mult. Ele pgubesc de posibilitatea de a lua decizii bune i odat trecute, de obicei, exist un mare regret pentru cele fcute. Ca atare, o uniune fcut pe aceste baze desfrau i beie nu e fcut s dureze. Astfel, naiunile se angajeaz in aceast uniune cu Babilonul, pentru c ele gandesc la o stare de bine pentru toat lumea, dar in realitate va fi o uniune a crei via va fi scurt i sortit eecului. Ferice ins va fi pentru poporul lui Dumnezeu i pentru planurile pe care El le are pentru ei in acele timpuri solemne. v. 3 ingerul de aici pare s fie acelai cu cel din v. 1. El il ia pe Ioan i il duce in pustie pentru a o vedea pe femeie. Interesant este faptul c in Apoc 12:14 avem un text paralel femeia ezand pe fiara cu apte capete se gsete in acelai loc in care se gsea femeia invemantat in soare s reinem acest aspect. Femeia din Apoc. 12 este urmrit de balaur, iar acest balaur are

apte capete i zece coarne. Femeia din Apoc. 17 st pe o fiar care este descris avand apte capete i zece coarne. Putem vorbi aici de o transformare? S-a transformat femeia in vre un fel? Nu e de mirare c Ioan a rmas uimit de viziune v. 6 up. Evident, diferitele confederaii, uniuni din cartea Apocalipsei, au diferite nume. i relaiile dintre ele sunt la fel in v. 1 avem o prostituat ezand pe multe ape raul Eufrat, in v. 2 avem prostituata in unire cu regii pmantului, iar in v. 3 avem o femeie ezand pe o fiar de culoare stacojie. Toate aceste trei perechi de imagini sunt paralele. In fiecare caz, simbolul pentru Babilon intotdeauna o femeie este asociat cu simbolul unei puteri politice sau seculare: o fiar, impraii pmantului, sau raul Eufrat. Simbolurile sunt explicate prin folosirea altor simboluri pentru aceleai lucruri. Ceea ce este clar este c avem aici imaginea unor confederaii ale rului, unite impreun cu scopul de a se opune lui Dumnezeu i poporului Su. Ceea ce inspimant in acest verset, este c dac lum pustiul, femeia i fiara in mod serios, v. 3 pare c implic faptul c intr-un anume fel, cel mai mare oponent al poporului lui Dumnezeu la sfaritul timpului va fi o putere care va prea foarte asemntoare cu poporul lui Dumnezeu, probabil ca o parte a intregei inelciuni. Va fi o putere care contraface adevrata biseric a lui Dumnezeu. V mai aducei aminte de faptul c fiara din mare este considerat ca fiind o contrafacere a lucrrii lui Isus la sfaritul timpului? In cap. 17 descoperim aceast contrafacere continuand. Fiara aceasta are nume de hul; lucrul acesta ne amintete de fiara din mare i totui nu este aceasta. Fiara din mare este parte din Babilon, aceast fiar ins reprezint Babilonul ca un intreg; are apte capete i zece coarne v. 3, precum cea din Apoc. 12:13, dar nu are coroane i se pare c este normal s fie aa, deoarece prostituata este aici avut in vedere; aceast putere politic a renunat de fapt la ea pentru o vreme pentru a fi condus de o alta.

vv. 4-5 rochia acestei prostituate pare a fi fcut dup imbrcmintea marelui preot din VT este imbrcat in purpur, stacojiu i aur. Efodul marelui preot avea stacojiu, pupur i fire de aur Exod 28:5-6. Prostituata poart pietre preioase; de asemenea i marele preot purta pe umeri i pe piept asemenea pietre preioase Exod 28:9-13; 17-21. Potirul din mana ei ar putea reprezenta jertfa de butur din Sanctuar Exod 29:40-41; 30:9; Lev 23:13, 18, 37. Are i ceva scris pe frunte care ne amintete de plcua de pe mitra marelui preot pe care erau inscripionate cuvintele: Inchinat Domnului Exod 28:36-38. Revenind la Apoc. 17:3, descoperim c Babilonul pare s simbolizeze la vremea sfaritului o contrafacere a poporului lui Dumnezeu. Contextul din Ezechiel 16 devine semnificativ aici. Un popor care odat a fost credincios lui 294 Dumnezeu, dar care acum a devenit impotrivitorul Su i al adevratului Su popor. De asemenea, Babilonul este numit mama prostituatelor sursa a tot ce se opune lui Dumnezeu. Intorcandu-ne la Geneza 11, ne amintim c toat apostazia a inceput odat cu turnul Babel. Babilonul este sursa tuturor apostaziilor, tuturor naiunilor care s-au opus, impotrivit lui Dumnezeu. Privind la scena aceea, descoperim originea diferitelor naiuni i limbi i de asemenea imprtierea lor pe faa pmantului pentru a deveni naiunile pe care noi le cunoatem din istoria antic i pan in zilele noastre. Vorbind din punct de vedere biblic, Babilonul este un termen potrivit pentru a descrie opoziia de la sfaritul timpului fa de poporul lui Dumnezeu, deoarece peste tot in VT, termenul Babilon a transmis in mod constant aceast idee. Babilonul a fost mereu in spatele a ceea ce a insemnat opoziie, sau impotrivire fa de poporul lui Dumnezeu. v. 6 dei aceast femeie seamn cu cea din Apoc. 12, se afl in pustie la fel ca i ea,

imbrcat asemntor marelui preot din VT, este totui o putere care se opune slujitorilor lui Dumnezeu. Omorarea sfinilor ne amintete de Apoc. 13:15-17, unde descoperim acel decret de moarte pentru cei care nu se inchin fiarei. Ea distruge pe toi aceia care depun mrturia lor pentru Isus. Babilonul este dumanul rmiei timpului sfaritului. Aici, la versetul acesta al capitolului, ajungem la sfaritul viziunii o viziune a unei femei stand pe o fiar de culoare stacojie o viziune care a fost mai degrab ca o fotografie decat o scen in micare. Este descrierea unei identiti. Ne amintim c in ocaziile de inceput ale studiului crii Apocalipsa, era introdus in scen pentru prima dat o nou putere era timpul descrierii acelei puteri, cate ceva din istoria ei pentru a putea inelege cum va aciona ea la timpul sfaritului, iar acum, in aceast viziune, o avem i descris in imaginea acestei femei ezand pe o fiar. Odat cu v. 7 ins, incepe o serie de interpretri ale acelei viziuni uneori accentuandune mai mult confuzia. Dac nu merg prea departe, a putea spune c urmtoarele cinci versete vv. 7-11 sunt probabil cele mai dificil de ineles din toat cartea Apocalipsei. v. 7 acelai inger care apare i in v. 1, iar ceea ce urmeaz este clar intenionat a avea de-a face cu viziunea din vv. 1-6. De asemenea nu trebuie s uitm faptul c detaliem plaga a asea, care includea meniunea cu privire la btlia de la Armaghedon. Femeia este clrete pe spatele acestei fiare potrivit cu v. 7. Este clar c se afl intr-o poziie de dominare. O persoan care clrete un cal de exemplu, controleaz calul in timpul mersului. Aceasta inseamn c religia va domina politicul pentru puin vreme la sfaritul timpului. Acest fapt ne amintete de alte dou situaii similare din istorie: (1) Daniel 3 unde Babilonul religios a dominat pentru o vreme Babilonul politic o chestiune religioas a fost luat drept test pentru a stabili dac oamenii meritau sau nu s mai triasc. Acelai lucru se afl de asemenea in Daniel 6, motiv

pentru care credem c Babilonul reprezint imaginea a ceea ce inseamn opoziia din timpul sfaritului fa de Dumnezeu i fa de poporul Lui, deoarece i in trecut Babilonul a fost o putere religioas care a folosit fora politicului pentru a-i impune preteniile. (2) Ne amintim de asemenea de perioada medieval in Europa cand papalitatea, dei o putere religioas, a folosit puterea politic pentru a-i impune propria agend religioas. Este exact ce observm in pasajul acesta, unde la sfaritul timpului se va reedita istoria: puterea religioas se va folosi de puterea politic pentru a-i impune ideile, de data aceasta la scar planetar. v. 8 in primul rand fiara pare a fi asociat cu impraii pmantului, cu locuitorii pmantului o unitate intre puterea secularizat i cea politic, deja descris anterior. Fiara, ca i cele din cazurile anterioare, este identificat cea care a fost, care nu mai este i care va veni. V amintete de vreo alt imagine asemntoare? In Apoc 1:4; 4:8 avem o descriere similar cu privire la Dumnezeu: Cel care era, este i va veni. Aici avem o identificare a caracteristicilor 295 generale ale fiarei. Se spune in acest verset c fiara era, acum nu mai este i c va veni. Cuvantul acum, este o adugire in NIV in traducerea de Cornilescu cuvantul nu exist. Aceast fiar pare s nu fi fost in zilele lui Ioan aa cum ar sugera cuvantul acum. Mai degrab, expresia era, nu este i totui este, adic va veni, aceast combinaie reprezint un mod de identificare, este o contrafacere a adevratului Dumnezeu. Fiara aceasta este o contrafacere a lui Dumnezeu i a guvernrii Lui pe pmant. O astfel de uniune politic mondial a mai fost in trecut Daniel 2 o serie de patru imprii secularizate sunt trecute in revist o uniune intre secular i politic; practic, una dintre

ele, Roma, era o realitate in zilele lui Ioan. In mod clar, o astfel de uniune politic mondial a incetat pentru o vreme, dar va fi refcut odat cu btlia de la Armaghedon. Pare c este suficient de clar, referindu-ne din nou la Daniel 2, avem desfurarea istoric a celor patru mari imprii mondiale, apoi avem perioada divizrii i apoi avem evenimentele timpului sfaritului. Perioada de neuniune reflect situaia lumii din ultimele cateva sute de ani ale istoriei noastre. Inc trim intr-un timp cand unitatea politic mondial nu e o realitate; privind ins cu atenie oriunde in jurul nostru pe planet, observm mugurii acestei uniti. Aceast fiar va reveni pe scena istoriei, va fi din nou o apariie a ei i o manifestare final a acestei uniuni politice mondiale. Cu puin timp inainte de distrugerea fiarei, aceast uniune va fi reinfiinat, apoi fiara va fi distrus, fapt ce ne amintete de Apoc. 19 i 20 cand toate fiarele Apocalipsei vor fi distruse in mod deplin i definitiv. De asemenea se spune c locuitorii pmantului vor fi uimii, la revederea acestei fiare. Ioan a fost uimit de prostituat pentru c el recunoate legtura ei cu imaginile anterioare din carte. Aici ins, locuitorii pmantului, nu cititorii crii, ci toi cei vii care triesc evenimentele reapariiei fiarei, vor fi uimii. La ora actual ce-i drept o astfel de uniune politic mondial pare de neconceput. Dac ceea ce spune Apocalipsa aici se va intampla in zilele noastre, vom fi cu totul uimii, deoarece chiar i Noua Ordine Mondial despre care i ex-preedintele Bush Sr. vorbea, pare mai mult o dezordine global. Fiecare naiune procedeaz cum crede de cuviin, iar cand o criz e rezolvat intr-o parte, alte crize izbucnesc in alte locuri i intr-un ritm ce depete capacitatea naiunilor de a le stopa i rezolva. v. 9 in alte traduceri, avem cuvantul dealuri, in loc de muni. Corect in lb. gr este muni. Probabil unii traductori au folosit cuvantul dealuri pentru c cineva ar considera c este o referin la dealurile pe care era aezat Roma antic i probabil c despre Roma ar fi vorba aici.

Pe de alt parte, cele apte capete i cei apte muni sunt consecutivi, dup cum vom vedea imediat, mai degrab decat in acelai timp, aa c este posibil ca nu Roma s fie in discuie aici. Cei apte muni sunt cei pe care st femeia. Limbajul sugereaz c munii sunt corespondentul apelor celor mari, fiarei i imprailor pmantului. Ei reprezint puteri seculare i politice in acelai timp. Cuvantul munte este adesea folosit ca simbol pentru imprie: Isaia 13:4, Ier. 51:2425 i Dan. 2:35, 44. Astfel, ca i in VT, in simbolismul Apocalipsei, munii par s semnifice mari puteri care o inconjoar pe femeie i-i dau puterea in zilele sfaritului. v. 10 impraii, munii, apele, fiara, etc, sunt puteri consecutive, nu contemporane unele cu altele. Acest fapt limpezete totul. Acestea reprezit o serie de puteri politice, mondiale de-a lungul istoriei. Intr-un fel, ceea ce avem aici, este genealogia, sau originea fiarei de la sfaritul timpului. Aa cum ne-a fost prezentat genealogia fiarei din mare, mergand la imaginea fiarelor i in acelai timp impriilor din Daniel 7, genealogia fiarei din pmant poate fi gsit in unele din imaginile din Apoc. 12. Din nou avem aici o genealogie a fiarei. Pot fi aceti apte imprai identificai? Problema crucial cred c este timpul acelui: acum este? Cinci au czut, unul este, iar cellalt nu a venit nc. Cand este cel ce este acum? Este in zilele lui Ioan, sau altdat? Cred 296 c trebuie s avem un principiu de baz in minte aici: Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde se afl ei. De regul o viziune poate s ne duc undeva in viitor i adesea o face, dar ori de cate ori unui profet i se d o explicaie, aceasta i se d in termenii timpului i locului su i nu in termenii viitorului su. Aadar mpratul care este pare a fi Roma din zilele lui Ioan. Atunci care sunt cei cinci? Se pare c cele cinci mari imperii menionate in VT: Egipt, Asiria, Babilon, Persia i Grecia. Cel care va veni este o manifestare viitoare a unei puteri politice mondiale o posibil

interpretare ar fi puterea papal care va aciona ca o autoritate secular, dominand lumea in timpul perioadei medievale. Motivul pentru care sugerez aceasta, este pentru c puterea de la sfaritul timpului nu este una dintre cele apte. Puterea de la sfaritul timpului va fi o a opta. v. 11 fiara din timpul crizei finale nu este dintre cele apte i totui este dintre cele apte. Fiecare dintre cele apte fiare i-a avut timpul ei specific in istorie, dar la sfarit se va ridica o a opta fiar care va fi una dintre cele apte. Fiara care a fost i acum nu mai este nu este una dintre cele apte i totui este care dintre cele apte? Este foarte dificil de a inelege! S-ar putea referi la Babilon? La Roma? Sau la papalitate? Ceea ce este foarte clar, este faptul c fiara final poart unele dintre caracteristicile celor apte dinaintea ei, in acelai timp este diferit de ele, cel puin intr-un anume moment istoric. Ce prere avei acum cu privire la vv. 7-11? Avem acum o inelegere mai clar decat inainte? Probabil c da, ins vreau s fiu cinstit i s spun c pe msur ce acordm o mai mare atenie textului grecesc, cu atat mai enigmatic devine i ne pune mai mult in incurctur. Mult mai de ajutor ar fi dac am privi acest pasaj ca pe unul de identificare primar, precum cele din Apoc. 13:1-7 pentru fiara din mare, Apoc. 13:11 pentru fiara din pmant i Apoc 11:3-6 pentru cei doi martori. Dac l-am privi in felul acesta, atunci nu va mai fi atat de dificil dac nu am reui s inelegem in detaliu semnificaia fiecrui element pasajul devine o genealogie, o descriere a originii acelei puteri politice mondiale care va aciona la sfaritul timpului foarte asemntor celor apte puteri dinaintea ei care au existat in istorie. Din perspectiva lui Ioan el tria in timpul celei de a asea puteri, privea inainte spre timpul celei de a aptea, iar la timpul sfaritului avea s se ridice o a opta putere, chiar inainte de revenirea lui Isus. Incepand cu v. 12 ne mutm intr-o zon mai rezonabil in ceea ce privete inelegerea i interpretatrea textului biblic.

v. 12 in studiul nostru am avut impraii rsritului, impraii intregului pmant, cei apte imprai i acum zece imprai care nu au primit inc impria. Care este locul lor in contextul general? Spre deosebire de cei apte, acetia nu sunt semnificativi pentru vremea lui Ioan. Ei apar undeva la vremea sfaritului i fr a avea o genealogie precum ceilali. Se spune c vor primi putere imprteasc pentru un ceas, cu alte cuvinte pentru o perioad decisiv a istoriei pmantului, adic la sfaritul timpului. Ei primesc stpanire alturi de fiar, ca atare timpul acestor zece coarne, timpul acestei fiare este timpul celui de al optulea cap. Insemntatea lor este prevzut pentru timpul sfaritului. v. 13 se pare c aceasta este micarea decisiv in crearea acelei uniuni politice mondiale oferirea puterii fiarei pentru a se crea puterea politic mondial. Aceti zece imprai reprezint un fel de subgup intre naiunile lumii; un grup special a crui supunere in faa acestei confederaii politice mondiale, marcheaz momentul decisiv al aducerii ei la existen. S fie aceasta UE? NATO? Grupul celor 7, sau 8? Sau alte grupuri? Timpul ne va spune. Dar este foarte clar c acea uniune politic mondial, indiferent dac se va face sub auspiciile Naiunilor Unite, sau ale altor organisme politice mondiale, va deveni o realitate doar in momentul in care cei zece imprai, indiferent cine sunt sau vor fi ei, vor ceda autoritatea lor fiarei i pentru un timp scurt se vor afla in supunere fa de ea. Aa c cei care vor 297 s studieze profeiile mai indeaproape, s urmreasc in paralel apariia unei importante subgrupe in tabloul naiunilor lumii care se indreapt spre crearea unei aliane politice universale. v. 14 ei cele zece coarne i fiara vor face rzboi Mielului; avem din nou o descriere

pe scurt a btliei finale care a inceput in Apoc. 12:17, continuat mai pe larg in Apoc. 16:12-21 i reluat aici de asemenea pe scurt. Se spune c: Mielul le va birui! Sfaritul nu e lsat nelmurit, Mielul va fi invingtorul i nu forele unite in infrangerea Lui i a urmailor Si. Interesant este faptul c rzboiul din Apoc. 17:14 este de fapt mai tarziu decat evenimentele din Apoc. 17:16 la care vom ajunge imediat. Apoc. 17:14 reprezint distrugerea acelei confederaii politice mondiale care este inc activ in v. 16. Iar acest aspect al btliei finale este reluat in detalii in Apoc. 19:11-21 care de asemenea descrie distrugerea puterilor politice unite ale lumii. v. 15 ingerul de aici este tot ingerul celui de al aselea potir, iar apele de aici sunt cele ale raului Eufrat definite ca naiuni ale pmantului. Descoperim din nou in simbolistica apelor raului Eufrat conceptul existenei acelor puteri politice i seculare ale lumii. Iar acum s privim spre aciunea decisiv prezentat in v. 16: v. 16 fiara impreun cu cele zece coarne reprezint uniunea acestor puteri politice; in mod evident are loc o schimbare a prerii. Pentru un timp ei ii ofer spatele pentru a fi clrii, dominai de aceast prostituat la inceput se intrezreau anumite beneficii, avantaje de pe urma comiterii acestui adulter cu ea, dar acum prerile se schimb. Apele raului Eufrat seac, iar aceste puteri politice vor distruge acum pe prostituat. Puterile politice, care in unitatea lor mondial au susinut puterea religioas, se vor ridica i vor distruge nu doar aliana dintre ele, dar i sistemul religios in sine pe care l-au susinut i promovat in faa ochilor uimii ai locuitorilor lumii. Aceasta ne amintete din nou de Ezech. 16:35-41 unde este descris Iuda in incercarea ei de a primi recunoaterea celorlalte naiuni. Rezultatul acestei atitudini ilicite va fi intoarcerea acestora impotriva ei i distrugerea ei definitiv. Este exact imaginea pe care se construiete acest pasaj din Apocalipsa. Tocmai puterile care au dat Babilonului susinerea lor

pentru un timp se retrag secarea apelor i se intorc impotriva lui cu furie pentru a-l nimici complet prin pedeapsa arderii cu foc. In general in VT prostituatele erau ucise cu pietre, dar o excepie era fcut in Lev. 21:9 dac prostituata era fiica unui preot era ars. Inc odat vedem c aceast femeie este una de factur cretin, una care pare c-L urmeaz pe Hristos cu credincioie, dar se dovedete clar c nu este aa. Intreaga imagine, scen din Apoc. 17, ne amintete de asemenea de psihologia desfraului; de cate ori dup o scen de viol, unde individul a fost manat doar de pofta carnal, descoperim c ajunge apoi s dispreuiasc i s resping mai mult ulterior. Ne putem aminti de scena din 2 Sam. 13:1-19 unde dup desfrau a urmat urarea femeii. v. 17 din nou descoperim adevrul uimitor c Dumnezeu deine intreg controlul, chiar i asupra amgirilor Satanei. Am vzut aceasta in 2 Tes. 2:11 i Apoc. 9:1-5. Unitatea temporar dintre cele dou mari puteri ale lumii religioas i politic indeplinete practic un scop al lui Dumnezeu, acela de a aduce in scen ultimele fore ale rului i un final al domniei rului i pcatului. v. 18 termenul Cetatea cea mare arat c Babilonul este mai mult decat Babilonul de la sfaritul timpului; intr-un fel simbolizeaz tot controlul Satanic de-a lungul intregii istorii. Folosind participiul prezent, Babilonul este cel care a dominat i stpanit in mod continuu peste impraii pmantului este una dintre cele mai clare exprimri de continuitate din limbajul grecesc. Aceast cetate mare, acest Babilon se afl in spatele oricrei puteri politice care s-a manifestat de-a lungul istoriei acestui pmant in spatele tuturor incercrilor de a fora contiinele oamenilor. Scopul cap. 17 este de a detalia tema secrii Eufratului in timpul celei de 298

a asea plgi. El ne spune cine este Eufratul, originea i genealogia acestor puteri i cum vor aciona ele in relaie cu prostituata Babilon in criza final de la sfaritul timpului. Apoc. 17:18 intrerupe i schimb direcia metaforei dinspre prostituat, spre cetatea cea mare. Babilonul prostituat i Cetatea Babilonului sunt unul i acelai lucru i anume: confederaie religioas care se va forma la sfaritul timpului. Dar figurile de stil sunt diferite. In Apoc. 18, distrugerea Babilonului este descris in termenii distrugerii unei ceti, o jefuire a cetii care s-a imbogit de pe urma schimburilor economice Lecii spirituale: 1. Indiferent ce se intampl, Dumnezeu controleaz totul. Este acelai mesaj ca in Daniel 7. Dumnezeu cunoate de la inceput ce se va intampla i toate lucrurile, toate alegerile pe care le fac naiunile sau indivizii servesc planurilor Sale. 2. Fii contient de atraciile rului Babilonul este descris in termenii miracolelor spectaculoase i obsesiilor pornografice. Acestea sunt foarte atrgtoare pentru minile pervertite de pcat. De asemenea societatea secularizat din zilele noastre are multe elemente atrgtoare: sunt multe idei i multe filosofii care par c aduc fericirea i binele omului. Realitatea este c pe cat de atrgtoare sunt aceste lucruri, pe atat de distructive sunt in urma consumrii lor. Este un adevr valabil atat pentru lumea aceasta la nivel global, cat i pentru viaa fiecrui individ in parte. Mulumim Doamne c ne-ai oferit o imagine a evenimentelor zilelor finale ale istoriei noastre. Mulumim i pentru motivarea in luarea celor mai bune decizii pentru vieile noastre i Te rugm s fii parte in determinarea noastr de a lua cele mai bune decizii. In Numele lui Isus, Amin! IV. Babilon Cderea unei Mari Ceti

In capitolul 18 cei ri sunt intristai de soarta Babilonului, dar cei drepi se bucur. Este vreodat corect s te bucuri de rul, de nefericirea cuiva? Doamne, Te rugm din nou pentru prezena Ta i pentru cluzire in studiul de fa. Ii mulumim in Numele Domnului Isus, Amin! In seciunea din Apocalipsa cuprins intre cap. 15 18 este descris mania lui Dumnezeu. Poate v aducei aminte din prezentarea anterioar, cap. 11:18 ne ofer un rezumat al micrilor cheie din a doua parte a crii i una dintre ele este descris ca fiind mania lui Dumnezeu, care nu este altceva decat rspunsul lui Dumnezeu la mania neamurilor i despre aceste lucruri ne vorbesc cap. 15 -18. In cap 18 cderea Babilonului, care este rezultatul final al maniei lui Dumnezeu, este descris acum pentru a treia oar in carte. In Apoc. 16 am invat despre cum a czut Babilonul. Cderea Babilonului a fost cauzat de secarea raului Eufrat. Aceasta simbolizeaz retragerea sprijinului care apare atunci cand puterile seculare i politice ale lumii ii dau seama c au fost inelate i se intorc impotriva conductorilor lor religioi cu furie. In Apoc. 17 cderea Babilonului este descris ca executarea unei desfranate, conform legii lui Moise. Printre altele, ea este ars cu foc. Acest lucru ne d mai multe informaii despre cum i cand a czut Babilonul. In cap. 18, distrugerea Babilonului este descris mai degrab in termeni de jefuire a cetii care s-a imbogit de pe urma schimburilor economice. Din nou gsim cateva detalii despre momentul cderii Babilonului. Arderea din cap. 17:16 este artat in detaliu in cap. 18. Apoc 18 este imprit in cinci pri: 1. vv. 1-3 starea Babilonului cu puin inainte de distrugere. Aici este pronunat 299

condamnarea asupra Babilonului, dar nu a fost inc executat sentina. 2. vv. 4-8 interludiu sentina asupra Babilonului. Descrie rezultatele investigaiei cereti i sunt pronunate consecinele care vor veni asupra Babilonului. De asemenea, in v. 4 este un apel, ca oricine este legat de Babilon s ias inainte de cderea cetii. 3. vv. 9-19 mijlocul seciunii: executarea de fapt a sentinei. De trei ori gsim cuvintele: ,,ntr-o clip i-a venit judecata, sau ntr-o clip a fost prefcut ntrun pustiu. Trei grupuri diferite sunt descrise ca plangand cderea Babilonului: 1 impraii pmantului, 2 negustorii i 3 transportatorii; in aceste versete este descris jefuirea marii ceti Babilon. 4. v. 20 interludiu precum cel din vv. 4-8 o celebrare poporul lui Dumnezeu srbtorete cderea Babilonului. 5. vv. 21-24 executarea Babilonului inc o dat, scoas in eviden i srbtorit. Astfel, acest capitol are cinci pri. Prile 2 i 4 sunt interludii in care se face referire la poporul lui Dumnezeu. Prima parte este exact inainte de condamnarea Babilonului. Partea a cincea este dup executarea sentinei. In partea a treia este prezentat distrugerea Babilonului. Vom studia capitolul verset cu verset i vom incepe cu prima seciune: I. Pronunarea condamnrii Babilonului: vv. 1-3: v. 1 Un alt nger ce fel de inger este acesta? Este tot unul aductor de plag precum cel din cap. 17:1? Sau unul proclamator, care vestete ceva ca in Apoc. 14: 6-12 i 10:1-7? Acesta se adreseaz lumii, dar cel din Apoc. 17 se adreseaz lui Ioan. Acest inger coboar din cer, ceea ce ne amintete de Apoc. 14. Se pare c ingerul din cap. 18 este mai degrab in linia celor din cap. 14, decat unul care interpreteaz evenimente, ca cel din cap. 17. Acest inger este

un inger care vestete i are o mare autoritate conceptul de autoritate, sau mare putere, este un concept major i implicit important in Apocalipsa. Toat autoritatea real vine de la Dumnezeu. Autoritatea poate fi folosit spre bine sau spre ru, dar autoritatea este intotdeauna sub controlul lui Dumnezeu. Acest inger folosete autoritatea lui spre bine i face lucrul acesta in numele lui Dumnezeu. Pmntul iluminat de slava lui aceasta este o pregustare a Noului Pmant i amintete de ceea ce va fi in Noul Ierusalim, care va fi iluminat direct de slava prezenei lui Dumnezeu Apoc. 21:23, 22:5. Domeniul Babilonului, aici in cap. 18 este invadat de o pregustare a Noului Ierusalim. Acest mesaj este pentru tot pmantul. Tot pmantul va fi afectat de acest mesaj. i este ultima ocazie pentru oameni s se intoarc de la cile lor rele i s se concentreze asupra promisiunilor i ameninrilor lui Dumnezeu. Deci aici avem ultima descriere a mesajului final al lui Dumnezeu pentru oamenii de pe pmant. v. 2 mesajul ingerului cderea Babilonului nu este una fizic aici aceasta va veni mai tarziu in capitol; la aceast dat, copiii lui Dumnezeu se afl inc in Babilon, conform cu v. 4. Cderea Babilonului este o referire la condiia spiritual a lui i este pentru a doua oar cand se face o astfel de declaraie. Este interesant c atunci cand pentru prima dat Babilonul era declarat czut, era in contextul mesajului primului inger in Apoc. 14:8, inger care avea sarcina proclamrii evangheliei mantuirii toturor oamenilor: oricrui neam, seminii, limbi i norod. Aici, din nou ingerul vestitor vine i lumineaz lumea cu splendoarea lui i in contextul unei astfel de proclamri avem din nou descrierea cderii Babilonului. Aa ca mesajul ingerului este practic un ultimatum, dincolo de el nu va mai fi nimic, nici un apel la mantuire. Este ultimul mesaj pozitiv ctre poporul lui Dumnezeu i este ultimul mesaj negativ

300 despre Babilon. Este mesajul care descrie ceea ce urmeaz s se intample dup ce harul se va incheia in lume. Motivul pentru care a czut, este faptul c a devenit slaul demonilor, spiritelor malefice, psrilor necurate. A putea spune c aceast condiie spiritual, o condiie demonic, nu este unic Babilonului in istoria lumii. Dar ceea ce cu siguran este surprinztor, uimitor chiar, este faptul c aceast condiie spiritual se gsete intr-o organizaie care proclam despre sine c este de partea lui Dumnezeu. Este o situaie cu totul diferit, practic un revers, fa de condiia originar a Babilonului. Aceasta indic faptul c exist o puternic component spiritualistic, mistic a Babilonului de la sfaritul timpului. Este mult putere acolo, dar este o putere de jos ne amintim de Apoc. 16:13-14, unde sunt descrise spirite necurate, precum broate, care nu sunt altceva decat spirite de demoni. v. 3 continuarea mesajului termenul au but este de fapt la un timp perfect, sugerand c evenimentul a avut loc intr-un trecut deprtat, fa de Apoc. 17:2 de exemplu, unde avem un trecut aporopiat. Apoc. 17:2 descrie felul in care naiunile au comis adulter cu femeia folosind timpul trecut, dar un trecut apropiat. Acum acest eveniment este mai mult un trecut deprtat. Acum suntem intr-un timp de unitate intre Babilon i puterile politice ale lumii, dar aceast unitate este pe cale s se destrame. Acesta este exact momentul dinaintea cderii. Mai este un element de notat aici. Dac Apoc. 17 accentueaz mai mult natura politic a uniunii dintre Babilon i fiar, aici este adugat i aspectul economic. Confederaiile seculare i politice ale lumii au i un element economic, drept liant al acelei uniti aparent indestructibile. Avem probabil o aluzie la autoritatea economic din Apoc. 13, unde se scotea in eviden acel boicot impotriva tuturor acelora care aveau s refuze primirea semnului fiarei pe man sau pe frunte i

nici nu au acceptat inchinarea la fiar sau la imaginea ei. Aa c la acest punct al istoriei Babilonului vedem c nu exist doar o motivaie religioas i politic pentru unitate ci i o motivaie economic. Negustorii pmantului s-au imbogit de pe urma relaiei cu Babilonul. II. Sentina asupra Babilonului: Aceasta ne aduce la a doua parte a capitolului, unde in vv. 4-8 avem un apel pentru poporul lui Dumnezeu, in contextul precizrii sentinei asupra Babilonului. Pentru c Dumnezeu a gsit Babilonul intr-o astfel de condiie moral josnic, poporul Lui, aflat inc in Babilon, este chemat s ias afar din el. v. 4 aceast a doua voce, al doilea glas, vorbete direct poporului lui Dumnezeu care este inc in Babilon. Este ultimul apel din partea lui Dumnezeu ca poporul Su s ias din Babilon. Este implinirea, punctul final al mesajului celor trei ingeri. Este ultimul apel pentru pmantenii care inc stau intre dou decizii, care sunt inc nehotrai, de a se decide s treac de partea lui Dumnezeu i a adevrului. Mesajul este clar: ieiti din ea ca s nu fii implicai n pacatele ei sau n plgile care vor cdea asupra ei. Acest mesaj reprezint adunarea final a tututror sfinilor. Oricine va mai intarzia, zbovi prin Babilon, va sfari prin a fi identificat cu aceast confederaie religioas pornit impotriva lui Dumnezeu. Aceasta ne amintete de istoria Sodomei, cand Lot fcea parte din cetate, chiar dac era un inchintor al adevratului Dumnezeu. Dar cand venise vremea ca cetatea s fie distrus, fusese imperativ necesar ca Lot s ias din ea, s prseasc imediat locul, altfel urma s fie identificat cu cetatea, ceea ce ar fi dus la distrugerea sa. Oricine intarzie in Babilon va face parte dintre oamenii care au semnul pe man. Ei nu cred neaprat in Babilon i totui vor fi identificai cu Babilonul in special pentru motive economice. Inimile lor poate nu sunt inelate dar le este fric de o pierdere a statutului social, le

este fric de o pierdere economic in cazul in care ar prsi Babilonul. In mod clar, Apoc. 18:4 arat c la acest punct incheierea harului este iminent. Aceast parte a capitolului este legat de 301 Babilonul dinaintea incheierii harului. A vrea s subliniez c in Apocalips este o micare continu, inainte i inapoi in timpul viziunii uneori scenele sunt imediat inainte de inchiderea harului, alteori dup, sau chiar cu mult inainte fr o meninere a ordinii cronologice. Evenimentele importante de la sfaritul timpului sunt privite astfel dintr-o mulime de unghiuri. De exemplu: in a asea plag in Apoc. 16, primul lucru prezentat este secarea Eufratului care vine de fapt dup descrierea din vv. 13-16 unde este prezentat adunarea naiunilor care vor pieri odat cu secarea Eufratului. i aici, dei am vzut multe evenimente care s-au intamplat dup incheierea harului i care se apropie de venirea lui Isus, in Apoc. 18:4 este o intoarcere inainte de incheierea perioadei de har, o intoarcere la Apoc. 11; 14; 6:12-17 i 7:1-4. Aparent, inainte de acest ultim apel din v. 4, legtura cu Babilonul nu condamn o persoan. Acest lucru trebuie inut minte. De multe ori poate suntem tentai s condamnm o persoan care aparine unei alte organizaii pe care noi o credem impotriva Scripturii i care nu implinete adevrata voie a lui Dumnezeu pentru viaa ei i totui, Dumnezeu nu judec pe cineva pe baza acelei legturi. Exist muli oameni sinceri i evlavioi in diferite organizaii religioase indiferent de credina aparent in Dumnezeu, dar vine un timp in istoria pmantului, chiar inainte de inchiderea harului, cand oricine este legat de Babilon, printr-o organizaie religioas, sau prin statutul social sau economic, va pierde locul in impria lui Dumnezeu i este nevoie de un avertizment serios, lucru care este fcut aici, in acest capitol. v. 5 ni se dau motivele pentru care este absolut necesar ca Babilonul s fie prsit

imediat: nelegiuirile Babilonului sunt nenumrate. Aici vedem sentina Babilonului. Aparent, Babilonul a fost deja judecat marea judecat a lumii este inainte de cea de a doua venire a lui Isus. Aici avem rezultatul acestei judeci. Inainte de cderea fizic a Babilonului, este pronunat sentina condamnrii, sunt pronunate acuzaiile aduse impotriva ei. v.6 tema de baz aici, pare a fi DREPTATEA pedepsirea Babilonului este in concordan cu nelegiuirile lui. Textul din VT pe care se bazeaz, pare a fi Deut. 19:16-19 ce se intampl cu martorul mincinos. Aici este sugerat faptul c dac un martor vine la un tribunal cand o presoan este acuzat i d informanii false, atunci el trebuie s fie pedepsit cu aceeai pedeaps pe care ar primi-o persoana acuzat dac ar fi gsit vinovat. Babilonul acuz sfinii in tribunalele pmanteti urmeaz ca atare s fie judecat la randul lui de tribunalul ceresc i s primeasc rsplata in raport cu inteniile lui. Aceasta nu este doar rzbunare, ci este o soluie legal i calculat. Este o problem de justiie. Babilonul trebuie s primeasc conform faptelor lui. Interesant este faptul c el trebuie s primeasc o pedeaps dubl pentru acuzaii duble. Pedeaps dubl este un altfel de a spune c va fi o pedepsire complet i final Ier. 16:18; 17:18. v. 7 faptul c luxul i risipa au venit din exploatarea celorlali, constituie un motiv serios pentru condamnarea i pedepsirea Babilonului. Babilonul se mandrete in inim cu faptele lui o sfidare la adresa Dumnezeului dreptii. El tie c faptele lui sunt criminale i totui il sfideaz pe Dumnezeu i incearc s indeprteze rezultatele faptelor. Textul amintete de Isaia 47:7-8. Ca i Laodiceea, Babilonul are credin nezdruncinat in propriile resurse i evident, o necredin pe msur in Dumnezeu. v. 8 ce inseamn ntr-o zi? inseamn aceasta un an profetic? Poate c da, poate c nu. Indiferent cat ar fi, inseamn un moment decisiv. Este un punct in istorie cand Babilonul va

primi rezultatele faptelor lui. Plgile menionate aici sunt clar plgile din cap. 16, ceea ce inseamn c in Apoc. 18 suntem inc inaintea timpului cand vin plgile din cap. 16. Aceasta inseamn c o mare parte din cap. 17 i 18 sunt un fundal care este inaintea revrsrii plgilor i este paralel cu cap. 13 i 14. In cap. 13 i 14 este prezentat mania neamurilor i incercarea lor de 302 a distruge poporul lui Dumnezeu. Aici, in cap. 17 i 18 vedem mana lui Dumnezeu cum lucreaz in aceeai perioad a istoriei, pentru a-i salva poporul i pentru a judeca Babilonul. In contrast cu mandria din v. 7, ea va primi moarte, tanguire i foamete i va fi ars de foc, lucru de asemenea menionat in cap. 17:16. Este o fraz interesant exact la finalul v. 8: ...pentru c Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare. Dumnezeu a judecat-o in gr. este un aorist participiu ceea ce inseamn c aciunea, sentina din partea lui Dumnezeu a avut loc inainte de acest moment, sentina fusese deja dat in trecut. Cu alte cuvinte, ceea ce avem in v. 8 i in cele dinaintea lui, este SENTINA; sentina a fost dat pe baza deliberrii curii de judecat. Au fost fcute toate investigaiile i toate dovezile au fost artate; este clar c Babilonul trebuie condamnat. Aici este sentina de la inchierea judecii, dar dinaintea execuiei. Dumnezeu care a judecat-o este puternic i va executa ceea ce a judecat. i pentru c Dumnezeu a judecat-o, plgile vor veni timpul viitor. III. Executarea sentinei: A treia seciune vv. 9-19 conine trei lamentaii vizavi de distrugerea Babilonului, fiecare incepe cu vai, vai, cetatea cea mare... i se termin cu o propoziie care incepe cu cuvintele ntr-un ceas, sau ntr-o clip. Din perspectiv temporal, v. 8 indic spre viitor cand va

avea loc executarea judecii. In vv. 9-19 avem rezultatele judecii. vv. 9 i 10 interesant este c liderii politici ai lumii, care au cauzat distrugerea Babilonului Apoc. 17:16, jelesc totui nimicirea lui. Acest lucru a fost fcut intr-un moment de manie i dup ce a fost fcut se vd rezultatele: pierderea puterii i bogiei. V aducei aminte de decizii luate din poft sau din beie, care de obicei sunt regretate? Aa este i cu ura. Cel manios neamurile se mniaser care-i pierde capul, cu siguran c va lua i decizii prosteti. Aa a fost i aici. Apoc. 11:17 i mai departe, gsim negustorii, comercianii lumii care plang. Ei sunt cei implicai in nego i profit de el. Aspectele economice ale confederaiei mondiale nu au fost subliniate in cap. 17, dar aici sunt accentuate. In acest pasaj, vv. 11-17, vedem o list impresionant a mrfurilor care erau transportate incoace i incolo sub controlul Babilonului i de asemenea pierderea imens simit de negustorii lumii in urma prbuirii Babilonului. vv.17-19 accentul este pus pe cei care transport aceste mrfuri care vor fi vandute cpitani de vase maritime comerciale i de asemenea zona, ruta de transport pe mare. Desigur, pe vremea lui Ioan nu se tia de avioane, trenuri i alte mijloace de transport moderne; idea este c pmantul intreg este impanzit de acest trafic aerian, terestru i maritim. Dac puin mai devreme s-a vorbit despre comercianii lumii, cei care cumpr i vand, acum sunt vizai cei care transport aceste bunuri. Bogia Babilonului, a fost motorul propriei lor imbogiri. Datorit bogiei Babilonului s-au imbogit negustorii i cpitanii de pe mare. Cand Babilonul cade, rezultatul este criz economic mondial i depresie. Este plangere mare in acel moment. A fost vreodat vreo cetate precum aceast mare cetate? v. 18 este prezentat plangerea: in gr. care cetate era ca cetatea cea mare? intrebarea amintete de fiar: Cine este ca fiara? i de Mihail, care in ebr. inseamn: Cine este ca

Dumnezeu? Babilonul a fost tratat ca un dumnezeu. Babilonul a fost tratat ca Hristos i totui a czut. Regii pmantului, comercianii, cpitanii de vase transportatorii, sunt uluii i disperai de soarta Babilonului. Dar in timp ce puterile lumii regret cderea cetii, sunt alii care se bucur: v 20. Acelai lucru care aduce jale pe pmant aduce bucurie sfinilor i de asemenea in ceruri. S-ar putea s v fac s v simii stanjenii crezand c acesta este un act de rzbunare, dar nu este aa. Fii ateni la ceea ce produce bucuria: Dumnezeu a judecat-o pentru felul in care i-a tratat pe sfini. Bucuria este dat de faptul c nedreptatea este intoars. Este bucuria simit de 303 cineva care este gsit nevinovat intr-un tribunal superior dup ce fusese condamnat intr-un tribunal inferior. In mod real, v. 18 este un revers al v. 6, cand Babilonul, in mod repetat arunc in inchisoare sau omoar oameni acuzai pe nedrept. Tribunale omeneti au dat sentine nedrepte i acum acele nedrepti sunt intoarse. Imi imaginez c oamenii din Ruanda se vor bucura mult cand va veni timpul cand nu va mai exista nedreptate, cand vor fi in siguran i vor fi protejai de orice nedreptate care a avut loc in acea ar. Acelai lucru se poate spune despre Bosnia sau alte locuri. Este bucuria normal care apare atunci cand un asupritor ii pierde puterea. Aceasta nu inseamn c nu ii mai pas de oameni care sufer, ca rezultat, ci este bucuria cderii unui sistem care a brutalizat oamenii. IV. Srbtoare asupra cderii Babilonului: v. 21 ne arat c aceast cdere este cderea final a Babilonului. Babilonul nu va mai fi gsit din nou; v. 21 pare s reflecte imaginile din Ier. 51:59-64. vv. 22-23 in aceast serie poetic, vedem c distrugera Babilonului va fi complet i definitiv. Nu mai exist muzic, meteug, nu se va mai produce mancare, nu vor mai fi lmpi,

sau modern electricitate, nu vor mai fi cstorii. Totul se va sfari. Babilonul, orice va insemna el, va ajunge la un sfarit i nu se va mai ridica niciodat. Aici gsim un indiciu al unui concept important i anume c pcatul, ca cel al Babilonului, nu va dura pentru totdeauna i cand Dumnezeu il distruge, conform crii Apocalipsei, acesta nu se mai ridic niciodat. Babilonul este vinovat pentru o intreag amgire a lumii care a precedat aceste evenimente. Cand ne referim la Babilon, ne referim la acei oameni care ineala lumea in Apoc. 13, 16, 17. Vrjitoria termenul din gr. folosit aici pharmachia, de unde modernul cuvant farmacie este unic in Apocalipsa dar este i asemntor cu cuvintele din cap. 9:21, 21:8 i 22:15. Vrjitoria este una dintre practicile care ii va impiedica pe oameni s aib parte de Noul Ierusalim. neltorie in gr. planao este folosit i in alte pasaje din Apocalipsa: in Apoc. 2:20 pentru invturile Isabelei; in Apoc. 12:9 este folosit pentru Satana; in 13:14 este folosit pentru aciunile fiarei din pmant; in 19:20 se aplic profetului mincinos; aceast ineltorie apare din nou la sfaritul mileniului, in cap. 20:3, 8 i 10. Aceste pasaje ofer o demonstraie c dac ne referim la Babilon, indiferent ce ar insemna, acesta include fiara din pmant, sau profetul mincinos. v. 24 capitolul se sfarete cu o list de frdelegi care au adus Babilonul in faa justiiei cereti, motive clare pentru care ulterior a fost condamnat. In cele din urm, motivul principal al distrugerii lui, este modul in care a tratat pe sfinii lui Dumnezeu. In mod clar acest pasaj escatologic nu conine nici fericiri, nici mici lecii spirituale, dar cred c exista trei lucruri pe care le-am putea aplica acestui capitol. Lecii spirituale: 1. Conceptul de tribunal superior toate tribunalele pmanteti, chiar i Curtea Suprem a Statelor Unite, vor fi trase la rspundere de un tribunal mai mare, adic

de cel al lui Dumnezeu, de la sfaritul timpului. Ni se spune c dreptatea se apropie, c dac ne gsim intr-o situaie cand nimic nu e corect, cand parc nu mai este dreptate i suntem tratai in mod jignitor, se apropie ziua cand se va face dreptate. Dumnezeu va indrepta tot ceea ce a fost fcut ru. 2. A doua lecie este c a te bucura de rsplata dat de Dumnezeu asupritorilor este un lucru bun, atunci cand acetia ii pierd puterea. S-ar putea s ne par ru pentru persoanele pedepsite, care fceau parte din sistemul asupritor, dar e normal s fie bucurie la cderea sistemului opresiv. Un exemplu este in Rusia unde exist inc foti comuniti, oameni care au inc simpatii pentru tendinele comuniste i totui 304 se bucur c sistemul care facea imposibil exprimarea liber, care fcea imposibil s fii o fiin uman, se bucur c acel sistem nu mai exist. Cand un astfel de sistem cade, chiar dac unii dintre oamenii implicai sunt inc in jurul nostru, noi putem totui s ne bucurm c sistemul a czut i c viei au fost cruate chiar i printe cei care odat au slujit sistemului. Cartea Apocalipsei arat bucuria care apare atunci cand un sistem a czut i nu o veselie sadic din cauza pedepsirii unor oameni. 3. O dat cu apropierea sfaritului timpului, trebuie s fim gata s renun la orice identificare cu vreun sistem care se opune lui Dumnezeu i poporului Su. Am vzut din Apocalipsa c oameni i sisteme se pot opune lui Dumnezeu chiar i in Numele Lui. Fiara din mare este o contrafacere a lucrrii lui Hristos, iar fiara din pmant este o contrafacere a lucrrii Duhului Sfant. Sunt sisteme care se pot numi cretine, sau care se bucur in Duhul Sfant dar care in realitate ii trag puterea din

adversarul Lui. Este imperativ s stabilim de ce parte ne situm fa de astfel de sisteme, avand drept cluz Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, sau Sfanta Scriptur. i s fim foarte ateni la chemarea lui Dumnezeu pe care ne-o face in mod personal astzi. i dac aceast chemare ne spune: Ieiti afar din el, poporul Meu..., atunci poporul s rspund chemrii. Doamne, ne-ai provocat din nou prin Cuvantul Tu i Te rugm s ne ajui s ne separm definitiv de orice sistem, sau legtur care ne-ar periclita propria mantuire acum, la sfarit de timp. Ajut-ne s avem un discernmant clar i s facem din Cuvantul Tu cluza noastr zilnic. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! V. O Schi a Timpului Sf itului Cred c tuturor ne-ar plcea s a avem o hart clar a evenimentelor i modul in care acestea se vor desfura la timpul sfaritului. Ne ofer cumva cartea Apocalipsei o asemenea hart, o asemenea schi? Incepand cu cap. 19, cartea Apocalipsei ne transport dincolo de timpul sfaritului. Dei elementele capitolului fac o meniune cu privire la caracterul i activitile legate de relatrile anterioare cu privire la evenimentele sfaritului Apoc. 13-18 acum observm o micare ctre o evaluare final, ctre o judecat funcie de rezultate. De asemenea avem o micare ctre ce va fi dincolo de punctul final al istoriei pcatului. Acest dincolo va deveni punctul central care va capta toat atenia in cap. 20-22. In aceast prezentare scopul meu este s prezint in rezumat principalele evenimente care vor avea loc chiar inaintea sfaritului intr-o ordine cat se poate de cronologic. Ca atare, vom face o pauz in modul obinuit de studiu capitol cu capitol; nu va mai fi un studiu verset cu

verset, va fi un rezumat din intreaga carte a Apocalipsei cu privire la ordinea evenimentelor de la sfarit. Ce se afl in viitorul nostru? Ce se va intampla chiar inainte de sfarit i in ce ordine se vor derula evenimente? De-a lungul anilor au fost create multe tabele (hri) speculative in privina aceasta. Din partea mea nu vei auzi decat ceea ce are o baz foarte solid i nu ceea ce poate ar vrea s aud unii dintre d-tr. Vom baza totul pe o solid exegez a textului biblic, ceea ce va constitui o baz pentru studiu ulterior. Doamne, in urma unui studiu extensiv tiu cat de greu este s fii absolut sigur cu privire la lucrurile pe care cartea Apocalipsei le prezint i la evenimentele pe care ea le inir unul dup altul in istoria pmantului nostru. Aparent Tu ne-ai lsat cu povara inelegerii lor luptandu-ne cu 305 necunoscute intr-o ecuaie, dar ajutandu-ne in urma efortului s inelegem puin cate puin. Acum, in incercarea de a sumariza evenimentele principale ale Apocalipsei i in special cele care privesc vremea sfaritului, Te rugm s fii cu noi i prezena Ta s se manifeste pe msur ce inaintm in studiu. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! Voi prezenta o serie de 12 evenimente care se vor intammpla intr-o ordine, zic eu, destul de sigur. Numrul in sine este pur intampltor. Nu mi-am planificat s gsesc atatea i nici nu cred c Apocalipsa a vrut neaprat s fie atatea. 1. Primul dintre ele este proclamarea (vestirea ) mondial a evangheliei. O gsim in Apoc. 14:6-7. Este evanghelia venic proclamat de rmia seminei femeii. Nu ni se spune c aceast evanghelie va fi radical diferit de cea a NT, nu va fi ceva cu totul nou. Aa cum o bucat de stof este la fel ca meterialul din care a fost tiat, tot aa i mesajul acestei evanghelii

proclamat de rmi la sfaritul timpului va fi in armonie cu mesajul evangheliei NT evanghelia vieii, morii i invierii Domnului Isus. Aceast evanghelie va avea ins un mesaj special pentru sfaritul timpului, ins in complet armonie cu prezentarea anterioar a ei. Mesajul va avea semnificaie mondial, va atrage atenia fiecrei naiuni, fiecrui individ in parte, va fi in contextul marii judecii preadvente. Dac v amintii, am rezumat aceast evanghelie in trei afirmaii: (a) Temerea de Dumnezeu adic a-L lua in serios i a-L face prioritate in via. (b) Slava dat cci I Se cuvine. El s fie primul in gandurile i aciunile noastre. (c) Inchinarea la El i nu la dumnezeii fali, ceea ce inseamn o ascultare total de poruncile Lui, Sabatul fiind in mod deosebit avut in vedere. Observm aadar o evanghelie care nu este altceva decat chemarea ca oamenii s-L ia pe Dumnezeu in serios in vieile lor, s-L fac pe El primul in vieile lor i sL asculte din toat inima lor. Sunt i alte paragrafe in Apocalipsa paralele cu acesta i care au acelai mesaj: Apoc. 3:17-22; 16:15 texte care sugereaz idea c mesajul ctre Laodiceea din Apoc. 3 are o aplicabilitate clar la viaa spiritual a poporului lui Dumnezeu la sfaritul timpului; vestitorii acestui mesaj final totui trebuie s demonstreze acea not de autenticitate inainte de orice. Acest fapt poate fi paralel cu curia, sau puritatea celor doi martori Apoc. 11:3-10 incercarea de aici poate fi vzut in paralel cu cea prin care trece Laodiceea. Apoc. 10 i 11 pot sugera faptul c vestirea final a evangheliei implic o lung perioad anterioar de pregtire, probabil incepand cu timpul de la incheierea profeiilor lui Daniel. Astfel, evanghelia va fi proclamat in perioada numit timpul sfaritului 1798 - ...; va fi o perioad de pregtire, iar vestirea final incepe cu mult inainte de timpul sfaritului. Dar la vremea sfaritului, poporul lui Dumnezeu se

va pregti intr-un mod special pe msur ce predicarea evangheliei se apropie de punctul culminant, viaa lor este marcat tot mai clar de semnul puritii credinei, iar propovduirea lor are semnul autenticitii. Vedem ceva similar in Apoc. 7:1-4 ceea ce indic faptul c evenimentele finale ale istoriei pmantului sunt reinute pan cand toi cei care vor s rspund chemrii evangheliei i s-i predea viaa conducerii lui Dumnezeu s o poate face. Limbajul de aici este cel al peceilor. Toi ce care au rspuns proclamrii evangheliei sunt sigilai i apoi vor avea loc evenimentele finale. Rspunsul la mesajul evangheliei va avea loc inainte ca vanturile s fie eliberate. In Apoc. 11:11-13 expunerea public a martorilor inviai corespunde vestirii finale a evangheliei prin primul inger demonstrat prin limbajul rspunsului lor folosit in v. 13. In final, aa cum am descoperit in prezentarea anterioar, Apoc. 18:4 reprezint ultima i irevocabila vestire a evangheliei exact inaintea incheierii timpului de har. Ca atare, acest concept, c evenimentele de la sfaritul timpului incep cu vestirea mondial a evangheliei, este bazat pe invtura lui Isus din Mat. 24:14 i Marcu 13:10 va fi o predicare mondial a evangheliei care va avea loc chiar inainte de final, iar aceast predicare va 306 precipita chiar evenimentele sfaritului. De asemenea, 2 Tesaloniceni 2 prezint aceeai tem, c marea amgire are loc in contextul unei mari vestiri mondiale a evengheliei. Rezultatul acestei vestiri, va fi o confederaie mondial a sfinilor descris sub multe nume in Apocalipsa: rmia Apoc. 12:17; cei 144.000 Apoc. 7:1-8; 14:1-5; marea gloat Apoc. 7:9-17 i 19:1; sunt cei alei i credincioi care-L urmeaz pe Miel Apoc. 17:14; cei care vegheaz Apoc. 16:15; cei care ii pstreaz hainele curate Apoc. 3:7-16 i Apoc. 19. Prin mai multe nume, purtand mai multe plrii probabil, poporul lui Dumnezeu strange randurile intr-o unitate mondial a celor credincioi.

Dar cum se va intampla aceasta intr-o lume care ignor atat de mult evanghelia dup cum vedem astzi? Cum va fi posibil ca sub proclamarea unei evanghelii autentice cineva s fie scos de sub povara covaritoare a mesajelor divergente i opozante in acelai timp evangheliei i s-i fie atras atenia? Cumva datorit vreunei schimbri in evanghelie? Apoc. 14 nu menioneaz vreo asemenea schimbare, modificare care s atrag atenia. Devine clar c cine accept susinerile NT cu privire la finalitatea evangheliei NT, inelege c punctul de cotitur in starnirea interesului oamenilor, va demonstra tocmai faptul c Dumnezeu are toate evenimentele sub control. El va face ca poporul Lui care va vesti evanghelia, s ajung in centrul ateniei lumii. Putem afirma c nu acesta este timpul despre care vorbete Biblia aici, dar c el va veni cu siguran. Cand va veni timpul hotrat de El, poporul Su va trebui s fie gata s transmit mesajul cu mare putere i claritate. Aadar nu trebuie s ne inchipuim c o altfel de evanghelie trebuie predicat la timpul sfaritului pentru a atrage atenia lumii intregi. Mai degrab, cand timpul acela va fi sosit, Dumnezeu Insui, prin mijloacele randuite de El, va aduce evnaghelia Sa in atenia oamenilor. Acest fapt ne aduce la a doua etap. 2. A doua etap va fi o contrafacere mondial a evangheliei. In contrast cu proclamarea adevratului Dumnezeu, la timpul sfaritului se vor ridica fali propovduitori, care vor contraface adevrata trinitate. Trinitatea demonic din spatele ei, este identificat in Apoc. 12 i 13, este specificat sau explicitat in Apoc. 16:13 balaurul, fiara, profetul mincinos. Trinitatea demonic trimite trei mesageri cele trei broate Apoc. 16:13-14 aceste spirite de demoni care merg in lume pentru a aduna pe impraii pmantului. La fel ca proclamarea adevratei evanghelii i aceast proclamaie are o preistorie: Apoc. 9:13-21 mesajul celei de a asea trambi. Acolo este contrafacerea pentru Apoc. 10-11 una dintre proclamrile din timpul

evengheliei. Cei patru ingeri din Apoc. 9 par de asemenea s fie contrapri la ingerii din Apoc. 7. Aici, cei patru ingeri vin de la Dumnezeu i acioneaz in cooperare cu El pentru a rspandi evanghelia. In Apoc. 9 ins, cei patru ingeri trimit fore ale rului pentru a contraface lucrarea evangheliei. Astfel, chiar inainte de sfarit, vor fi perechi de ingeri, contrastani la sfaritul timpului: patru ingeri pentru evanghelia adevrat i patru pentru cea contrafcut Apoc. 7 i 9. Trei ingeri pentru proclamarea final i trei pentru contrafacerea acesteia Apoc. 14 i 16. Astfel, pe msur ce ne apropiem de incheierea timpului, va fi mai intai o proclamare mondial a adevratei evanghelii i in contextul acesta va fi o proclamare global a evangheliei false. Va fi mai intai marea redeteptare urmat imediat de contrafacere. Pare c 2 Tes. 2:3-4 este textul paralel pentru acest mesaj al Apocalipsei; aici avem taina frdelegii care nu este altceva decat proclamarea mesajului satanic care continu de-a lungul intregei ere cretine. Tot timpul Satan a avut un mesaj contrafcut de-a lungul intregii istorii, dar potrivit pasajului din 2 Tes. acest mesaj satanic va fi pentru un timp restrans, puterea lui va fi reinut, aa cum se spune in Apoc. 7. Dar la sfaritul timpului, conform tot cu 2 Tes. 2 nu va mai fi nimic care s-i impiedice rspandirea mondial a amgirii. Puterea care l-a reinut va fi retras i vom asista la cea mai mare i inelare, o amgire final in ceea ce privete 307 adevrul evangheliei. Rezultatul proclamrii acestei false evanghelii, va fi o confederaie mondial de religii in opoziie cu adevratul Dumnezeu i de asemenea descris prin mai multe nume pe care le poart in Apocalipsa: trinitate nesfant Apoc. 16:13; Babilonul prostituat Apoc. 17:1-6; cetatea cea mare Babilon Apoc. 17:18; Apoc. 18:1-24; cetatea cea mare Apoc. 11:8; 16:19 i de mai multe ori in Apoc. 17 i 18. Ca atare, ordinea e clar: evanghelia cea

adevrat va fi prima vestit, iar contrafacerea are sens doar in contextul comparrii ei cu ceea ce este adevrat. Mai intai confederaia sfinilor, probabil nu atat de vizibil, urmat imediat de contrafacere, marea confederaie mondial, care este mult mai evident, public chiar. In paralel cu cele dou amintite, urmeaz a treia manifestare. 3. A treia etap o unitate mondial civil, secular i politic. In paralel cu micarea spre o unitate religioas, apare i se dezvolt o micare politic i civil mondial, care tinde s uneasc naiunile lumii intr-o confederaie global. Aceast confederaie de asemenea este anunat in Apocalipsa sub diverse nume: raul Eufrat Apoc. 16:12; 17:15; impraii pmantului Apoc. 16:14; apele cele mari Apoc. 17:1, 15; regii pmantului Apoc. 17:2; 18:3, 9; locuitorii pmantului un termen pe care il gsim de multe ori de-a lungul crii Apocalipsa; fiara Apoc. 17; cele 10 coarne Apoc. 17; cetile neamurilor Apoc. 16:19; cei apte muni Apoc. 17:9; apte imprai Apoc. 17:9. Printr-o varietate de termeni diferii este descris apariia i dezvoltarea acestei uniuni civile, politice i seculare. Dezvoltarea acestei confederaii nu este tot atat de amplu explicat ca cele dou anterioare, dar oricum este clar motenirea ei sunt imperiile mondiale anterioare Apoc. 17:10-11 originea i genealogia ei sunt marile imperii istorice: Babilon, Persia, Grecia, Roma. Aceast confederaie politic va deveni viabil abia cand un grup conductor semnificativ, numit cei zece imprai, decide s se alture acesteia vv. 12-13. Atunci cand acest grup semnificativ va ceda puterea lui fiarei, aceast confederaie va deveni funcional i ii va implini menirea pentru care a fost creat. Cine este de fapt acest grup? E foarte dificil de anticipat, dar important este s cunoatem trextul i cand va veni timpul implinirii lui, s recunoatem ce se

intampl. Muli s-au aventurat s caute o identitate acestui grup, doar pentru a descoperi c sau inelat. Dac cunoatem textul, cand adevrata implinire va veni, o vom recunoate cu siguran sub cluzirea Duhului Sfant. Potrivit celei de a treia etape, descoperim c aceast confederaie politic este parte din planul i aciunile lui Dumnezeu Apoc. 17:17. Dumnezeu este Cel care precipit lucrurile pentru a atrage atenia asupra proclamrii evangheliei Sale. El are controlul asupra tuturor evenimentelor. i atunci cand El va atrage atenia asupra evangheliei, se va ridica i contrafacerea ei i toate se fac sub atenta Sa grij. In 2 Tes. 2 Pavel are o abordare mai personal a acestui fapt el vorbete de oamenii care vor iubi adevrul, oameni care il vor ura i cei care stau in ateptare, nedeciii. Prin proclamarea final, vor rmane doar primele dou categorii. In Apocalipsa, avem o abordare universal: vor fi trei confederaii pe pmant: (1) adevraii credincioi, (2) religia contrafcut i (3) o confederaie politic i secular. Exist un conflict generat de aceast ultim confederaie. Aceast a treia uniune, le energizeaz pe primele dou grupul celor credincioi i cel al impotrivitorilor. Adevrul este c cea mai mare parte a oamenilor de-a lungul istoriei nici n-au urat i nici n-au iubit adevrul, au fost pur i simplu indifereni. Observm c aceste prime trei etape in istoria noastr duc la apariia i dezvoltarea acestor trei confederaii distincte pe scena timpului sfaritului. Nici una dintre ele nu funcioneaz in acest moment; toate aceste trei confederaii sunt in curs de formare in zilele noastre dar nu i-au ajuns inc implinirea. 4. Al patrulea pas valea deciziilor cei indifereni trebuie s ia o decizie. Puterile politice i civile ale lumii reprezint pe muli care in prim faz nu s-au afiliat in niciuna din cele 308

dou categorii religioase, de cei doi poli ai religiei. Cele dou confederaii religioase activeaz pentru a catiga atenia de la lumea secularizat. De partea celor credincioi se afl acea proclamare cu glas puternic, numit marea strigare din Apoc. 18:4 ieirea din Babilon, reprezint chemarea tuturor celor ce vor fi salvai, iar aceast proclamare final a evangheliei, acest mesaj al celor trei ingeri, va primi asisten direct din cer, care se va numi marea strigare, sau ploaia trzie. Puterea care va insoi aceast proclamare final va fi uria, chiar dac cei care transmit acest mesaj par s fie atat de neinsemnai i slabi in comparaie cu cele dou mari superputeri care se ridic impotriva lor. Este de asemenea clar, potrivit cu Apoc. 11:13, c muli oameni vor rspunde acestei proclamri, chiar i dintre aceia identificai cu fiara din Apoc. 11. Dar i trinitatea demonic caut s-i atrag pe cei nehotrai prin minciunile celor trei broate care vor aduce spiritul unitii intre naiunile pmantului. Va fi o reeditare spectaculoas a minunilor de pe muntele Carmel pentru a crea o contrafacere puternic a celei de a doua veniri a lui Isus. Pe msur ce aceast metod nu va catiga atenia total, se va dezvolta un sistem constrangtor, aa dup cum este menionat in Apoc. 13:15-17. Astfel, aceast trinitate nesfant are la dispoziie fore ce-i dau putere nelimitat. Pentru o vreme, lumea se va afla intre cei doi poli religioi i va trebui s aleag de o parte sau alta. Trei ingeri intampin lumea cu vestea cea bun a salvrii Apoc. 14:6-12 i toi cei care o accept se unesc cu sfinii Apoc. 17:14 ei devin urmaii Mielului. Dar i cele trei broate se adreseaz de asemenea lumii Apoc. 16:13, 14 cei care vor accepta minciunile lor se vor uni cu Babilonul; fie direct, fie indirect se vor altura fiarei. Babilonul va lua controlul intregii lumi fie direct prin religie, un control spiritual, fie prin politic sau economic. Muli vor aciona prin fapte, chiar dac in inim i in minte vor refuza aceast dominare. Amintii-v de Apoc. 13 semnul fiarei care e primit fie pe frunte, fie

pe man. Cei care se angajeaz cu mintea, reprezint direct Babilonul, dar aceia care se supun doar de dragul avantajelor economice, pmanteti, pentru un statut politic sau social, sunt cei care primesc semnul pe man. Ei se altur Babilonului, dar nu din convingere, ci din interes, team, sau alte motive pmanteti. 5. Confederaiile secularizate i religioase ale pmantului se unesc. Vor fi anumite elemente unificatoare ale forelor rului. Mai intai, broatele, care reprezint spirite ale demonilor i care adun pe impraii pmantului este sugerat idea c spiritismul, sau spiritualismul va fi un conector puternic in lumea noastr la timpul sfaritului aceasta imi amintete de micarea New Age, care prin doctrinele sale este capabil s uneasc religia oriental i mintea secularizat a civilizaiei vestice. Acest fapt este unul remarcabil, deoarece prin definiie, omul secularizat nu este interesat de nici o manifestare in domeniul religios, ins odat cu copiii din flori ai anilor 1960, manifestrile spiritualiste au devenit populare chiar i printre cei care se considerr pe ei inii secularizai. Aparent, Babilonul va merge pan acolo c va incerca alturarea in aceast lucrare chiar a puterilor supranaturale. Fie c va adopta metoda cmruelor ascunse, sau spectacolul muntelui Carmel, Babilonul va lucra cu mare putere prin forele spiritiste. Spiritul celor trei broate va fi pus la dispoziia sa. Primele patru plgi din Apoc. 16, dac ar fi s fie luate literal, sugereaz c sunt de asemenea, motive ecologice pentru care puterile politice ale lumii ar lucra impreun cu cele religioase. Dac lumea ar ajunge intr-un colaps ecologic, disperarea ar aduce cu sine msuri drastice determinand emiterea de legi stricte in domeniu. S-ar putea considera c starea de fapt ar fi urmarea judecilor lui Dumnezeu asupra omenirii, aa c cine se va ridica impotriva acestei confederraii mondiale ar fi considerat ca unul care distruge mediul. S nu uitm c micrile

ecologice devin tot mai puternice i pot la un moment dat s devin un liant intr-un moment de criz al omenirii. 309 Conceptul prostituiei, sau adulterului din Apoc. 17:2 este un alt simbol prin care este vzut aceast unire dintre politic i religios. Prostituarea inseamn acea mutual inelegere in ceea ce privete atingerea propriului interes. Oamenii prsesc relaiile legitime i se angajeaz in unele ilicite pentru c doresc in mod egoist s-i implineasc un interes. i chiar dac se dovedete c totul este iluzoriu, mcar la nivelul percepiei, a simurilor i tot merit implicarea in acest fel de relaii oamenii sunt in stare s caute beneficii chiar i numai la nivelul simurilor. Aceast atracie pasional, aceast implicare sexual ilicit, va determina atat Babilonul, cat i neamurile s se atepte s aib de catigat din aceast uniune vor fi avantaje economice, fr indoial politice i de alt natur. Probabil c va fi de asemenea un colaps mondial in ceea ce privete legea i ordinea, care va genera expansiuni i interese economice ce vor duce la uniuni nebnuite intre naiuni. Indiferent pe ce baz va fi, aceast uniune va avea loc. O serie de imagini sunt clare in privina aceasta: Babilonul i Eufratul, Prostituata i apele cele mari; femeia de pe spatele fiarei. Toate aceste uniuni demonstreaz c va veni un timp in istoria noastr cand puterile religioase se vor uni cu puterile politice i civile. Nu cunoatem in detaliu de ce i cum se vor uni, dar sigur o vor face, iar cei care vor s priveasc evenimentele viitoare prin prisma profeiei, vor trebui s urmreasc aceste micri in lume. 6. Sfinii sunt izolai pentru a fi distrui. Cand lumea va fi unit in slujirea uniunii contrafcute, cei care nu vor avea semnul fiarei, care nu se vor conforma uniunii, vor fi condamnai la moarte Apoc. 12:17 mania balaurului impotriva rmiei; Apoc. 13:15 decretul de moarte impotriva acelora care rman credincioi lui Dumnezeu i dispreuiesc legile

omeneti; Apoc. 13:16, 17 sanciuni economice sunt luate impotriva celor care nu se conform atitudinii generale fa de puterile in exerciiu; Apoc. 7:1-4 eliberarea celor patru vanturi ale pmantului. In alte cuvinte, va fi iadul pe pmant. Dac astzi mai este pace i o relativ inelegere intre oameni, este datorit restrangerii de ctre Dumnezeu a influenei acestor puteri. Odat declanat aceast etap, ajungem la urmtoarea care inseamn incheierea timpului de prob, sau de har. 7. Incheierea timpului de har este explicit in Apoc. 10:7 aceasta se va intampla cand va suna cea de a aptea trambi, iar trambia va suna dup proclamarea final a evangheliei, mai corect spus, cand timpul in care s-au luat deciziile eterne in urma predicrii evangheliei celei venice s-a incheiat. Oamenii s-au angajat pentru venicie de o parte sau de alta. S-ar putea spune c primul stadiu se continu de fapt de-a lungul primelor ase. Evanghelia continu s se fac auzit, in timp ce Babilonul ii adun forele impotriva ei. Evanghelia continu s se rspandeasc in timp ce intre Babilon i fiar se incheag relaii. Evanghelia continu s-i amplifice chemarea chiar i atunci cand se va da decretul de moarte impotriva celor care au ales mantuirea ca urmare a vetii aduse de aceast evanghelie. Dar vine un moment cand fiecare pmantean a luat o decizie i se spune in Apoc. 15:5-8 c Templul din cer va rmane gol. De asemenea in Apoc. 22:11 se spune c soarta venic a fiecrui om va fi decis funcie de alegerea fcut in urma proclamrii evangheliei. De la acest punct fiecare rmane aa cum a ales s fie din punct de vedere spiritual. Cei care au ales neprihnirea se vor apropia i mai mult de Dumnezeu i de caracterul Su, iar cei care au ales lumea aceasta vor deveni din ce in ce mai ri, mai

satanici. 8. Puterile unite vor cuta s-i distrug pe sfini vor cuta s execute decretul de moarte din Apoc. 13:15; se angajeaz in lupta de la Armaghedon pentru a face rzboi Mielului Apoc. 17:14. Acesta poate fi descris in termenii de ridicare a apelor Eufratului. Pan la urm, Eufratul va fi secat doar pentru a-i scpa pe sfinii lui Dumnezeu de pericolul i ameninarea din partea celor nelegiuii. Aceasta imi amintete de Isaia 8:5-8 apele Eufratului cresc continuu 310 punand intreaga Palestin in pericolul de a fi inundat; in cele din urm i munii cei mai inali pe care este zidit Ierusalimul sunt ameninai. Acesta este felul de ameninare creia poporul lui Dumnezeu ii va face fa la vremea sfaritului. Aceste puteri vor reui cel puin in parte s omoare pe unii dintre sfini Apoc. 18:5-8. Cred c in acele vremuri tulburi se vor pierde chiar viei omeneti, lucrul acesta s-a intamplat de atatea ori in trecut atunci cand Dumnezeu a permis puterilor rului s o fac, ins dup incheierea perioadei de har aa ceva nu se va mai intampla, pentru c urmeaz a noua etap, numit intervenia special a lui Dumnezeu in favoarea poporului Su. 9. Isus intervine s ii salveze pe sfinii Si Apoc. 17:14 Isus va infrange puterile care amenin pe sfini. Apoc. 16:12 Eufratul va seca, amgirea va fi dat pe fa. Apoc. 17:16 neamurile inelegand c au fost inelate, se ridic impotriva ineltorilor. Chiar la momentul istoric cand cele dou mari confederaii mondiale caut s distrug pe toi cei care se opun planurilor lor, Isus intervine in mod categoric in favoarea poporului Su ameninat. El va arta atunci cine este de partea Lui; amgirea se va incheia, iar neamurile, realizand cine sunt adevraii ineltori, ii vor schimba direcia atacului dinspre sfini spre ineltorii lor. 10. Neamurile se ridic impotriva celor care le-au inelat Apoc. 17:16 Babilonul va

fi distrus chiar de puterile de care depindea in susinerea planurilor i scopurilor sale. Dumnezeu este Cel care controleaz in contiuare totul. El va incuraja destrmarea Babilonului prin catastrofe ecologice Apoc. 16:19. Astfel, Babilonul este expus, descoperit in faa intregii lumi ca fiind marele ineltor. Aceleai naiuni care au distrus Babilonul, regret ceea ce au fcut Apoc. 18, pentru c prin aceasta toat lumea a avut de pierdut. Ceea ce urmeaz este acel plans amar i regret care are loc in urma realizrii faptului c fericirea in urma unirii pofticioase este o iluzie, iar goliciunea pe care o las in urm are un gust amar. A vrea s atrag atenia asupra unei cri deosebite a Ellenei White Tragedia Veacurilor. Evenimentele etapelor 7-10 i micrile de la incheierea perioadei de har pan la incercarea de a-i distruge pe sfini, intervenia lui Isus i intoarcerea maniei oamenilor spre ineltorii lor, sunt descrise intr-un mod personalizat la pg. 653-656. Ceea ce este prezentat in Apocalipsa din perspectiv global, este vzut intr-o manier individual in aceste pasaje inspirate. Autoarea vorbete de grupuri de sfini adpostindu-se prin muni de-a lungul intregului pmant. Ca atare, confederaia sfinilor nu va fi una organizat, orice sistem care-i legase pan atunci ii va inceta existena; dar poporul lui Dumneezu va cuta s rman credincios lui Dumnezeu, se vor descoperi unii pe alii i vor forma acea unitate mondial numit poporul sfinilor. Se pare c vor prsi chiar i ocupaiile obinuite in acel timp de criz cutand locuri cat mai sigure pentru supravieuire, contand pe ajutorul lui Dumnezeu i pe implinirea fgduinei revenirii lui Isus. Cand se va da acel decret de exterminare, cei ri se vor pregti pentru momentul respectiv; in timp ce forele de poliie ale acelui sistem mondial ii vor cuta, autoarea in mod plastic descrie refugiul sfinilor pe cele mai inalte locuri posibile. Pe msur ce aceste fore exterminatoare se apropie, in momentul in care se pare c nici o scpare nu mai exist, deodat, Dumnezeu intervine. Un curcubeu de lumin va incercui tabra sfinilor, o voce din cer

va spune: Acetia sunt copiii Mei preaiubii, nu le facei nici un ru i atunci toate aceste fore vor realiza c au fost inelate, puterile politice i seculare vor realiza inelciunea i atunci se vor intoarce impotriva liderilor religioi ai vremii. Acesta este exact scenariul la nivel individual, ca baz pentru inelegerea Apocalipsei la acest capitol. Va fi un timp cand intreaga lume va fi unit impotriva poporului lui Dumnezeu, impotriva poporului crii i oriunde in lumea aceasta s-ar afla ei, devin inta atacurilor furibunde. Deodat ins, Dumnezeu care are controlul tuturor lucrurilor, schimb direcia 311 atacului dinspre sfini spre ineltori. Dumnezeu merge pan acolo incat schimb sentimente i determin luarea altor decizii prin descoperirea i cunoaterea adevrului. Intr-un fel, El face ca pentru o clip adevrul s fie vzut aa cum este el, iar inelciunea in realitatea ei. In momentul in care oamenii devin contieni de aceast realitate, ei iau decizia pe care de altfel ar fi trebuit s o ia inainte ei se intorc spre adevr i in acelai timp impotriva inelciunii i implicit a ineltorilor dar e prea tarziu pentru pocin este doar timpul distrugerii: ineltorii sunt distrui, iar Babilonul se prbuete i se imparte, se divide in trei pri. 11. Isus finalizeaz distrugerea rului odat cu venirea Lui descris in plaga a aptea Apoc. 16:17-21 marele cutremur de pmant, cderea acelor pietre uriae i alte manifestri similare; Apoc. 17:14 o descriere in termenii unei btlii intre Hristos i poporul Su impotriva fiarei i a coarnelor ei; Apoc. 19:11-21 descrie revenirea lui Isus ca i o campanie militar menit s distrug forele rului. Astfel, ceea ce a mai rmas nedistrus de trinitatea nesfant i de alianele politice i seculare ale lumii, va fi distrus definitiv de revenirea lui Isus pe norii cerurilor. Acest fapt ne aduce in pragul ultimei etape.

12. Isus ii adun pe sfini ca s fie cu El Apoc. 14:14-16. Precum un agricultor ii strange recolta de pe camp, tot aa Isus Ii strange poporul de pe campul de btlie al acestui pmant blestemat din cauza pcatului. Acestea ar fi cele 12 etape majore in derularea istoriei in vremurile sfaritului. Nu facem din ele un adevr absolut. Cu siguran c poate fi i o alt perspectiv asupra unei astfel de liste; s-ar putea gsi doar 8, 10 sau chiar mai multe etape; poate ai alege o alt ordine, dar din punctul meu de vedere, aceasta este imaginea principal a crii Apocalipsa vizavi de sfaritul timpului. Unele interpretri ar putea fi ceva mai detaliat prezentate, altele puin mai speculative, ins ceea ce conteaz este s avem baza, un fundament biblic solid pentru interpretarea acestor evenimente care se afl inc in viitorul nostru. Ca popor al lui Dumnezeu trebuie s avem cunotin cu privire la esena lucrurilor care vor veni, lsand apoi timpul s ne arate micrile in desfurarea lor i locul nostru destinat in cadrul istoriei. Lecii spirituale: 1. Cea mai mare for care va precipita lumea la sfaritul timpului va fi evanghelia o evanghelie predicat clar i cu putere peste tot in lume. Dumnezeu este Cel care va pregti mediul pentru o rspandire rapid a ei, dar poporul Su va trebui s duc mesajul i intrebarea e: Cum ne putem pregti de acum pentru acea misiune? Cum putem pune in practic de acum, cum ne putem disciplina vieile i minile inc de acum pentru acel timp special din istoria noastr? In cartea sa Cum s fii un cretin molipsitor? Bill Hible consider c impactul maxim al evangheliei va fi in momentul cand poporul lui Dumnezeu va indeplini trei

caracteristici: (a) vor avea un potenial cretin ridicat, o experien autentic de via cretin; (b) vor fi foarte aproape de cei pierdui; nu conteaz cat de serioas ar fi atitudinea fa de lucrurile spirituale i cat de deosebit ar fi viaa religioas, dac nu va fi o orientare spre cei pierdui, spre cei care nu cunosc mesajul salvrrii, viaa lor nu va avea un impact social; (c) vor avea o comunicare clar, uor de ineles. Trebuie s invm cum s transmitem un mesaj care s nu fie sofisticat, greoi teologic, ci simplu i clar pentru o lume tot mai secularizat. Atunci cand acestea trei: un potenial cretin ridicat, o apropiere de cei pierrdui i capacitatea de a transmite evanghelia cu claritate i simplitate se vor uni, vor avea un impact maxim i acesta este felul de impact pe care Dumnezeu il va folosi la incheierea istoriei pmantului. 2 . Multe lucruri in via sunt neutre la origine mass-media, inregistrrile, TV, etc. Pot fi folosite pentru bine sau pentru ru. Dorina de a proteja mediul poate s fie un lucru bun i unul ru cand e folosit pentru lobbi politic. Pacea i unitatea intre naiuni de asemenea poate fi 312 o dorin bun sau rea in funcie de motivaie. Oameni ri pot folosi pacea pentru a distruge pe cei neprihnii. Chiar i interesul in lucrurile spirituale este neutru in sine poate fi folosit spre bine sau spre ru. Doamne, pe msur ce interesul nostru pentru cele spirituale se mrete cu fiecare studiu, fie ca acest interes s fie orientat direct spre Tine. In Numele lui Isus, Amin! VI. Un Rezumat al Evenimentelor Finale Ai avut vreodat dificulti in momentul in care ai intenionat s renunai la pcate, sau obiceiuri nutrite in inim, dorite i iubite? Fii pe aproape, Apoc. 19 ne ofer motive serioase pentru o trire corect.

Doamne Te cutm iar i in faa acestui nou capitol din Apocalipsa Ii cerem din nou prezena. Sunt i aici multe detalii dificil de ineles i interpretat, motiv pentru care dorim s ne deschizi inima i s pregteti mintea noastr pentru inelegerea mesajului i pentru a crete nu doar in cunotine, ci i in asemnare cu Domnul Isus in caracter. In Numele lui Isus, Amin! In prezentarea anterioar am incercat o schi cat de cat rezonabil referitoare la evenimentele finale, intr-o ordine succesiv i care preced revenirea Domnului Isus pe norii cerurilor. Potrivit primului eveniment, in atenia lumii vor fi aduse cele dou evanghelii cea din Apoc. 14:6-12 i cea fals, sau demonic. Rezultatul proclamrii acestor evanghelii va fi polarizarea lumii in trei confederaii: (1) o confederaie mondial a sfinilor; nu va fi un sistem organizat la data aceea, dar se va vedea clar o diferen. (2) o confederaie mondial a religiilor i (3) o confederaie mondial a lumii politice i seculare. In momentul in care religia i politicul se unesc, locuitorii pmantului vor fi forai s decid crei triniti vor sluji i in toat lumea oamenii se vor aeza deoparte sau alta a baricadei. Pe msur ce timpul de prob har se apropie de incheiere, cele dou confederaii reunite caut s distrug pe cei care au ales s fie de partea lui Dumnezeu, oriunde s-ar afla ei pe pmant. Intervenia prompt a lui Isus in favoarea sfinilor, pune capt acelei aliane i cei care au format-o se vor ridica unii impotriva altora distrugand astfel aliana religioas. Foarte curand, revenirea lui Isus va duce la distrugerea definitiv a rului i la salvarea pentru venicie a sfinilor. Exact la acest punct in timp ii face intrarea cap. 19. Cap. 19 este imprit in patru pri: a vv. 1-5 continu o tem din cap. 18 emoia celor drepi cand vd distrugerea dumanilor lor.

b vv. 6-10 descrierea celor drepi vzui ca mireasa lui Hristos. c vv. 11-16 descriere a armatei cereti venind s-i salveze pe cei drepi i s aduc la indeplinire distrugerea complet a celor ri. e vv. 17-21 accentul este pe armatele pmantului care se adun s se lupte cu Cel care clrea pe cal i cu cei drepi dar care ii gsesc in final distrugerea. Aadar, cap. 19 incepe exact din momentul cderii Babilonului i inainte de distrugerea final a rului i rscumprarea celor credincioi. Este capitolul care face trecerea perfect dinspre ultimele evenimente de pe pmant, spre ce se va intampla dup cea de a doua venire a lui Hristos. A incepe acum cu prima seciune sentimentele celor drepi la vederea distrugerii dumanilor lor vv. 1-5 par s uneasc multe teme ale Apocalipsei: lauda adus lui Dumnezeu pentru distrugerea adus Babilonului pe de o parte, i eliberarea marei gloate destinat distrugerii de ctre Babilon pe de alt parte. Acest pasaj confirm ideea c recapitularea este o unealt 313 obinuit in Apocalipsa, unde diferite pri ale crii sunt legate laolalt. De exemplu: a doua venire este descris de multe ori precum i alte evenimente de obicei din unghiuri diferite. Aici, in cap. 19 sunt unite intr-un mnunchi multe teme in legtur cu bucuria celor drepi ieii invingtori asupra celor ri. v. 1 este aceeai imagine ca in Apoc. 7:9 unde avem o alt imagine a marii gloate din ceruri acea mulime nenumrat ii reprezint pe cei care pot sta in faa lui Dumnezeu in ziua Lui cea infricoat menionat in Apoc. 6:17 Mantuirea Dumnezeului nostru este i tema capitolului 7:10-12. Deja observm c in Apoc. 19:1 avem o reluare a temei marii gloate din

Apoc. 7:9-17. v. 2 pp amintete de Apoc. 15:3-4 i Apoc. 16:5-7; v. 2 pd pedepsirea desfranatei amintete de Apoc. 17:1-6; v. 2 up rzbunarea sangelui celor drepi amintete de Apoc. 6:9-10 sufletele de sub altar care strig dup dreptate. Totodat avem i o descireree cu privire la ce se intampl in Apoc. 13. Este clar din cele dou versete c aceast seciune unete multe teme extrase din alte pri ale Apocalipsei. i acest fapt continup in urmtorul verset. v. 3 fumul care se ridic amintete de cap. 14:11. v. 4 limbajul de aici este reminiscen din Apoc. 4; v. 5 mici i mari inchinandu-se amintete de Apoc. 11:18; Aadar, ce se intampl aici? Este, aa cum am spus, un pasaj care adun laolalt multe teme din cartea Apocalipsei, iar bucuria exprimat in aceste pasaje are dou motivaii: (a) rezultatul unei extraordinare eliberri pentru cei drepi i (b) admiraia in faa lucrrilor supranaturale ale Dumnezeului Celui Atotputernic pentru a elibera. Observm cum cei mantuii sunt aa de fericii pentru c in final au fost eliberai din dificultile prin care trec, dar totodat sunt uimii de modul in care Dumnezeu a ales s realizeze aceast eliberare, folosind mijloace supranaturale in scopul acesta. Acest aspect aduce in memoria noastr evenimente din istoria VT cand Dumnezeu a infptuit minuni pentru eliberarea poporului Israel din situaii de neieit i apoi modul in care acetia i-au exprimat recunotina lor fa de Dumnezeu. Aici descoperim ultima btlie, ultima eliberare i bucuria final a celor mantuii. Incepand cu urmtoarea seciune a acestui capitol, avem o alt imagine a celor neprihnii. v. 6 gloata nenumrat ne aminntete din nou de Apoc. 7:1 i este acelai grup care

se bucur in vv. 1-5; in v. 6 ei continu s se bucure i s ii exprime lauda i mulumirea, dar in loc de a mai fi concentrai asupra vrmailor lui Dumnezeu i asupra credinei lor in Dumnezeul care a lucrat eliberarea i mantuirea lor, acum accentul cade pe neprihnii, iar bucuria i lauda sunt pentru ceea ce Domnul a fcut in vieile lor, pentru faptul c i-a rscumprat. v. 7 bucuria pentru nunta Mielului este momentul in istorie, cand are loc unirea intre Isus i Biseric, iar acest moment istoric se numete a doua venire. Aceast unire este descris in limbajul unei nuni. i pentru a inelege mai bine insemntatea acelui moment, a vrea s ne amintim puin in ce consta o ceremonie de nunt la evrei. Se incepea cu angajamentul, sau logodna care de obicei avea loc la casa miresei i care era in acelai timp proprietatea tatlui ei. Astfel, viitorul mire, impreun cu tatl su, veneau la casa miresei i a tatlui ei, unde avea loc o ceremonie in timpul creia se discutau detaliile acelui angajament. Dup ceremonie mirele se intorcea la casa tatlui lui unde pregtea locul in care urma s locuiasc mireasa sa. In acele timpuri, cand legturile de familie erau destul de stranse, de obicei, fiul construia casa pe proprietatea tatlui su, el putand s-i catige mijloacele de trai din cultivarea pmantului tatlui. Astfel se impreau responsabilitile in familie, fiul primind o parte din proprietatea tatlui pentru intemeierea propriei familii. Intre timp, mireasa rmanea in casa tatlui sau, 314 trebuind s se pregteasc pentru rmanerea definitiv alturi de mire atunci cand acesta urma s se intoarc. Al treilea pas era fcut prin plecarea mirelui din casa tatlui spre casa miresei, pentru a o lua i a o aduce in casa tatlui lui, unde avea loc i ceremonia in sine de nunt. Nu trebuie s ne surprind faptul c Isus a descris relaia Lui cu credincioii exact in aceeai termeni in care avea loc o nunt la evrei. Isus a prsit casa Tatlui Lui din ceruri, pentru

a Se logodi cu mireasa Lui, biserica de aici de pe pmant. Apoi S-a intors i spune Ioan 14 c aceasta este pentru a pregti un loc pentru mireasa care rmas aici pe pmant trebuie ea insi s se pregteasc, s fie gata pentru a fi o fecioar curat in ateptarea mirelui ei. La a doua venire, Isus, Mirele, Ii va aduce mireasa in casa Tatlui ceresc. Astfel, in tot acest timp, ambele pregtiri merg in paralel: atat a miresei, cat i a locului unde va fi dus. In v. 7 ins, accentul este pus pe pregtirea total a miresei mai degrab decat a locului unde trebuie s fie dus. v. 8 descrie hainele miresei inul subire apare frecvent in Apocalipsa fr neaprat o implicaie spiritual, ins, aici inul subire apare ca simbol al aciunilor i faptelor neprihnite ale sfinilor. Aceast mireas nu este imbrcat numai in neprihnirea lui Hristos, ci i in corespondentul acestei niprihniri, adic faptele ei proprii. Aceste haine sunt strlucitoare i curate. Haina acestei mirese se deosebete totui de hainele prostituatei Babilon, dei i aceasta este imbrcat in in subire Apoc. 18:16. Deosebirea const in faptul c haina miresei este strlucitoare i curat. Se pare c este o legtur special intre descrierea hainelor sfinilor i Noul Ierusalim infiat de asemenea ca strlucitor i curat. Astfel, cele dou concepte: hainele sfinilor i calitile Noului Ierusalim sunt strans legate intre ele. Intr-un anume sens mireasa lui Isus, sau sfinii i Noul Ierusalim sunt unul i acelai lucru. Conceptul de fapte neprihnite ale sfinilor se mai gsete doar odat in Apoc. 15:4 ele infieaz aciunile, sau faptele fcute in armonie cu legmantul. Nu se vorbete aici despre o indreptire juridic, sau despre neprihnirea legal de care vorbete Pavel in Rom. 5:18. Ce este deci neprihnirea?; ce este o fapt neprihnit? In concepia VT un act neprihnit este acela fcut in armonie cu legmantul, cu ceea ce se tie c ateapt Dumnezeu. Cu alte cuvinte,

atunci cand faci ceva ce tii c societatea ateapt de la tine, cand faci ceva ce tii c Dumnezeu ateapt de la tine, aceea este o fapt neprihnit este o fapt care este in armonie cu legile societii respective, sau in temeni biblici este in armonie cu legile lui Dumnezeu este un act neprihnit pentru c este in armonie cu legmantul. In Rom. 5:18 vedem c Isus a acionat neprihnit; El a fost Cel care a ascultat i implinit cu totul legea in raport cu legmantul i potrivit cu textul acesta, ascultarea lui perfect, neprihnirea Lui desvarit este acordat copiilor Si. In mod legal, pentru cei credincioi in El, faptele Lui devin ale lor; ascultarea Lui demonstrat in viaa pmanteasc, credina Lui devin ale lor. Dar aici, in Apoc. 19:8, nu se vorbete de neprihnirea lui Isus devenit a sfinilor in termeni teologici: neprihnire atribuit ci de actele neprihnite ale lor inile. Nu este o contradicie intre cele dou concepte, ci o legtur strans intre acestea o strans relaie intre credincioia lui Dumnezeu pe de o parte i credincioia sfinilor pe de alt parte. Intr-un fel, pregtirea miresei s-a implinit prin aciunile de credincioie ale ei. Credina pe care a avut-o Isus pe pmant este imitat de sfini aceasta inseamn ca sfinii s se pregteasc, Mireasa s se pregteasc pe intampinarea Mirelui cerresc. Devine foarte clar c toate faptele neprihnite ale Mantuitorului trebuie copiate in viaa i caracterul umailor Si. Cine este aceast mireas a lui Hristos? Cartea Apocalipsei ne ofer dou rspunsuri: (a) Biserica cei care implinesc aceste fapte neprihnite intre cruce i a doua venire, i (b) Apoc. 21 descrie mireasa ca fiind Noul Ierusalim insui, cetatea. Cum impcm aceste dou entiti, considerandu-le unul i acelai lucru? Pentru mine este foarte clar: suprapunerea lor nu-mi pare catui de puin contradictorie. Un ora fr populaie nu e un loc in 315 care s stai. Ceea ce imbrac Noul Ierusalim sunt sfinii i doar impreun, oraul i sfinii,

devin mireasa lui Hristos. Acum el este un ora populat, este mireasa Lui. v. 9 iari imaginea se schimb: cine sunt cei invitai la nunta Mielului? Par s fie aceiai sfini, care dealtfel sunt i mireasa Mielului. Ei sunt invitaii, cei care s fie aezai la mas, sau sunt invitai s fie mireasa? Va trebui s fim ateni s nu aplicm un limbaj alegoric, un ineles prea logic. Aplicarea logicii occidentale simbolismului ebraic, ne va duce la incurcturi. Se pare c scopul acestui capitol este s descrie experiena poporului lui Dumnezeu mantuit in timpul final, privit din cat mai multe unghiuri, perspective. Pe de o parte ei sunt mireasa, dar pe de alta i oaspeii de la nunt i ambele concepte se regsesc in parabolele lui Isus. v. 10 ne vorbete despre fraii care au inut mrturia lui Isus, fapt care ne amintete de Apoc. 12:17. Acest aspect reprezint o posesiune special a rmiei: mrturia lui Isus, sau spiritul profeiei. Expresia fraii, face referire fr indoial la confederaia sfinilor, un alt mod de a vorbi despre mireas, sau invitaii de la nunta Mielului. Mrturia lui Isus nu este altceva decat darul profetic. Asigurarea pe care Dumnezeu o d sfinilor de la sfaritul timpului este c vor avea darul profeiei in mijlocul lor. i acum s ne apropiem de cea de a treia seciune a capitolului: vv. 11-16. v. 11 din nou cerul este vzut deschis. Acelai cuvant in limba greac folosit aici, precum cel din Apoc. 4:1 unde Ioan a fost invitat ca s intre pe porile deschise ale cerurilor pentru a vedea ce se intampl acolo; aici ins, in v. 11, porile cerului sunt din nou deschise pentru ca Isus s ias pe ele, s prseasc cerul i s coboare spre pmant. Calul alb ne amintete de prima pecete, unde avem imaginea unui clre pornind cuceritor ca s cucereasc. Ambii clrei cel din acest verset i cel din Apoc. 6:2 reprezint unul i acelai personaj: ISUS HRISTOS. Conform acestui versert El este Cel credincios i Cel adevrat referire

clar la Apoc. 3:14 Isus judec i face rzboi cu dreptate; este exact ceea ce trebuie fcut pentru c pmantul este plin de silnicie i vrsare de sange, e un rzboi sfant; este executarea legmantului. Imaginea lui Isus care vine spre pmant, nu este atat de mult a unui comandant militar, ci mai degrab a Unuia care trebuie s implineasc ceea ce cere legea vizavi de toi aceia care asupresc poporul Su. v. 12 ochii strlucind ca para focului imagine care ne amintete de Apoc. 1:14, cu referire direct la Isus. In purtarea coroanelor celor multe, avem o imagine diferit a lui Isus fa de Apoc. 6:2. Aici, cuvantul grecesc este diademos, adic coroane regale, pe cand in cap. 6 cuvantul era stephanos, adic era o coroan de biruitor. Este foarte clar c in cap. 19 asistm la o avansare in cariera lui Isus acum I se d autoritatea s domneasc cu adevrat. Atata vreme cat a existat un vrma i opoziie fa de El in acest Univers, autoritatea Lui a fost o realitate, dar aceast autoritate a fost limitat din cauza opoziiei acestui vrma i a tuturor acelora care au refuzat invitaia de a fi cetenii noii imprii. In acest capitol, odat cu distrugrea celor ri, opoziia nu mai exist, iar domnia lui este restabilit pentru venicie. Coroanele Lui vin in contrast cu multele coroane ale Babilonului din cap. 12:3. Babilonul pretinsese autoritate asupra pmantului i se considerase pe sine indreptit s conduc pmantul, dar Isus demonstreaz falsitatea preteniilor lui la revenirea Sa. vv. 13-14 haina inmuiat in sange autoritatea Lui asupra pmantului este dat de Cruce. Datorit sangelui vrsat, El are acum dreptul s domneasc, datorit sangelui vrsat pot fi acum salvai, rscumprai cei drepi fr ca Dumnezeu s fie invinovit. i tot datorit sangelui

vrsat, Dumnezeu este indreptit s-i trateze pe cei necredincioi i pe Satan eliminandu-i pentru totdeauna din Univers. Isus este numit aici Cuvantul lui Dumnezeu este singurul loc in afar 316 de evanghelia lui Ioan unde este numit aa in gr. logos Ioan 1:1-3. Cuvantul spune c armatele cerului Il urmeaz. Aceasta ne amintete de Apoc. 17:14 poate aici, expresia armatele cereti reprezint un alt fel de a-i descrie pe sfini numii cei alei i credincioi insoindu-L pe Isus in aceast btlie final. N-ar fi singurul loc din Apoclipsa unde sfinii sunt descrii ca deja fiind in cer. i in alte locuri din NT apare imaginea aceasta Efes. 2:6 unde credincioii lui Dumnezeu sunt vzui ca locuind deja impreun in locurile cereti in Hristos. v. 15 sabia i toiagul de fier, ne amitesc de Apoc. 1:16, 2:27 i 12:5. In descrierea clreului de pe calul alb, autorul ne aduce in fa imagini anterioare din carte i le pune laolalt pentru a acentua faptul c acesta este acelai Isus descris in alte locuri ca fiind leul i mielul. Imaginea folosirii armelor pentru distrugerea celor ri, reprezint o intoarcere in timp de la momentul nunii, la timpul pedepsirii neamurilor la care se fcuse aluzie in Apoc. 14:17, 20 i 16:17-21. Babilonul a fost prezentat amplu in Apoc. 17 i 18, dar acum atenia este intoars spre ceea ce a rmas din acest unitate mondial a forelor rului. Imaginea de aici, completeaz scena intrerupt de descrierea sfinilor din Apoc. 19:1-10. Autorul i-a luat un timp pentru a srbtori cderea Babilonului i salvarea celor mantuii, apoi se intoarce la intrebarea cu privire la ce a rmas din forele rului unite pentru distrugerea celor credincioi. Teascul, din v. 15, este de asemenea o aluzie la cele intamplate in cap. 14 teascul maniei Lui este locul unde cei ri sunt distrui.

v. 16 expresia Impratul imprailor i Domnul domnilor ne amintete de Apoc. 17:14 singurul loc in care mai apare aceast sintagm. Aici, in cap. 19 Isus definitiveaz, finalizeaz ce a inceput in cap. 17. vv. 17-18 este momentul final, cand Isus distruge definitiv armatele rului. Expresia psrile zburand prin mijlocul cerului ne aminntesc de dou pasaje anterioare din cartea Apocalipsei: Apoc. 8:13 vulturii din acea imagine sunt vulturi amenintori acum vedem finalizarea a ceea ce acolo era doar o ameninare. Al doilea pasaj este Apoc. 14:6 un inger care zboar prin vzduh cu o evanghelie venic. Este imaginea lucrrii definitive a evangheliei salvarea final a sfinilor, distrugerea final a pctoilor, lucrare descris aici ca fiind marea cin dat de Dumnezeu vulturilor. O mare ironie nu-i aa? S fie oare aici adunarea poporului lui Dumnezeu i ridicarea lui la cer, pentru a participa la un mare banchet? Sau cei ri sunt parte a acestui mare festin? Aceasta este masa de dup rzboi a vulturilor, mai degab decat banchetul nunii Mielului. Apoc. 19:18 este o referire la timpul celui de al aselea sigiliu, timp in care impraii, generalii, oamenii mari i cu influen ai lumii strig ctre muni i stanci cerand s fie acoperii Apoc. 6. Intreag aceast conspiraie a rului este distrus de revenirea lui Isus. In acest moment ins nu este totul terminat. Apoc. 19:17-18 sunt inc parte a pregtirilor finale; acestea sunt inc etape din pregtirea pentru ceea ce urmeaz ca Dumnezeu s fac. i acum s privim lupta in sine: v. 19 observm cum aceast confederaie politic inc e in via Babilonul a fost distrus, a avut loc jelirea, bocetul din cap. 18, dar aceast confederaie politic are inc suficient energie pentru a ataca armatele cerului care se pregtesc s apar. Ei vor face rzboi clreului de pe calul alb. Limbajul din lb. greac este similar celui din Apoc. 17: 14, unde cei zece

imprai vor face rzboi Mielului celor care vor fi cu El. Aceasta este marea btlie final. Potrivit versetului urmtor, totul ins este in van, in zadar. v. 20 este o referire clar la evenimentele din Apoc. 13. Evident, elemente din Babilon inc rman ca s lupte alturi de forele politice impotriva lui Isus. Observm un fapt i anume c dei opoziia religioas a suferit un eec dezastruos, totui sunt inc in via elemente care rman 317 unite cu forele politice, avand suficient energie ca s considere c se pot inc angaja intr-o confruntare deschis cu forele cerului. Aceast uniune final va continua s fie o ameninare serioas la adresa existenei poporului lui Dumnezeu. Cu toate acestea ins, profetul mincinos, cel care a fcut imaginea, care a dat chip fiarei i fiara insi, sunt capturai i aruncai in iazul de foc. Nu este singurul loc din Apocalipsa unde apare iazul de foc. Apare de asemenea i in Apoc. 20. La sfaritul celor 1000 de ani, avem inaginea unui iaz de foc. Sunt cele dou iazuri Apoc. 19:20 i Apoc. 20; sunt ele unul i acelai i se petrec in acelai timp? Este mileniul inainte, sau dup cea de a doua venire? Dac mileniul este inainte de cea de a doua venire a lui Isus, inseamn c cele dou iazuri sunt unul i acelai. Voi lsa problema nerezolvat pentru moment, pentru c in urmtoarele prezentri voi detalia totul. v. 21 Cine ine sabia? Isus, Acelai care i-a exprimat toat dragostea murind pe cruce pentru om; tot El este i Cel care Ii ia responsabilitatea pentru distrugerea celor pctoi. Nu este un eveniment care are loc din intamplare i nici nu-l va rezolva prin delegare. El Insui Ii va asuma responsabilitatea pentru aceasta. Personal recunoate necesitatea de a pune capt pcatului i rului din Univers in acest fel dureros de altfel.

In cele din urm se spune c psrile s-au sturat la aceast festin. Chiar i forele naturale de distrugere: cutremure, foc, psri, pietre care se prbuesc, etc., joac un rol in distrugerea celor pctoi. Natura insi se ridic impotriva pcatului. Este un capitol destul de contradictoriu: avem imagini ale unei bucurii dus la extrem i in acelai timp imagini de groaz i de distrugeri cum pmantul acesta nu a mai vzut vreodat in istoria sa milenar. Lecii spirituale: 1 Cel mai bun motiv pentru un cretin ca s se bucure, trebuie s fie lucrrile extraordinare ale Dumnezeului Atotputernic. Dac ne intoarcem in VT i ne intrebm ce este inchinarea, vom descoperi c inchinarea nu este altceva decat rememorarea minunilor lui Dumnezeu in via i bucurarea pentru ceea ce El a fcut in viaa cuiva. Acesta este cel mai bun i sigur mod de a ne bucura, deoarece interveniile minunate ale lui Dumnezeu in viaa noastr, pot da garania credincioiei i dragostei pe care El ne-o poart pe calea vieii. Aceste lucrri extraordinare, care sunt drepte, adevrate i demne de incredere, ne vorbesc despre un Dumnezeu bun, adevrat i demn de incredre. Oriunde descoperim mana minunat a interveniei lui Dumnezeu in viaa noastr, se afl i un motiv de laud i bucurie. In VT acesta era motivul venerrii lui Dumnezeu. 2 Lucrarea noastr acum este s fim gata pentru nunt. Trebuie s ne modelm continuu viaa dup modelul vieii neprihnite a lui Isus. Trebuie s fim credincioi aa cum El Insui a fost credincios. Un motiv serios pentru a tri o via curat este acela de a ne indrgosti efectiv de Isus; de a petrece timp de calitate cu El in fiecare zi, contempland pe de o parte ceea ce a fcut El cand a fost aici pe pmant i de cealalt parte ce a fcut El in vieile noastre acest

fapt ne va da suficiente motive de bucurie i laud la adresa Lui. i privindu-L pe Isus tot mai mult, ca intr-o oglind, vom deveni din ce in ce mai asemenea Lui. A fi gata pentru revenirea Sa, cere aciuni practice, nu doar teoretice, cere a face pentru alii ceea ce El a fcut pentru noi. De regul nunile cer o mulime de pregtiri. A fi gata pentru cea mai mare nunt din Univers, presupune nu doar timp pentru pregtire, ci i o seriozitate anume in aspectele vieii spirituale. 3 Urgena absolut a zilelor noastre este aceea de a ne debarasa de pcatele din viaa noastr. De prea multe ori credem c nu suntem chiar aa de ri i tratm pcatul cu superficialitate. Citind mai cu atenie Apocalipsa, vom inelege c este o chestiune de via i de moarte faptul cum acionm i gandim. A fi loiali, credincioi legmantului incheiat cu 318 Dumnezeu este ceva atat de serios incat merit tratat cu toat atenia. Aceast loialitate este testat potrivit cu dorina noastr de a-L asculta i a primi invturile Cuvantului Su care s ne modeleze acest comportament de via. Observm c atunci cand stm fa in fa cu pcate pe care le nutrim in inim, pe care le indrgim i care impiedic acea cretere spiritual, descoperim c nu suntem in stare s ne opunem, s ne impotrivim, deoarece ne sunt atat de familiare, de atractive, de palpitante, de tulburtoare i care ating nevoi interioare atat de precise. i dac suntem cinstii cu noi inine, aceste pcate indrgite sunt atat de greu de eliminat. Probabil c cea mai bun cale de a renuna la pcate indrgite, este de a analiza consecinele alegerii. Oridecate ori suntem tentai s ne lsm in continuare purtai de aceleai pcate, s incercm s analizm: ce se va intampla dac aleg s fac voia lui Dumnezeu i s aleg ca El s m cluzeasc i ce se

va intampa dac aleg s fac ce vreau eu, ceea ce va fi in total contradicie cu voina Sa descoperit. S stm puin, s lum chiar i o foaie de hartie i pe dou coloane s analizm lucrurile pro i contra. S analizm avantajele continurii in pcat pentru satisfacerea firii, dar i consecinele eludrii voinei lui Dumnezeu in acelai timp. i cred c atunci cand analizm cu toat seriozitatea consecinele alegerii unei continuri in pcat, vom descoperi c acest analiz serioas este ea insi un puternic stimulent de a gandi mai bine inainte de a lua o decizie in privina aceasta. Atunci cand analizezi rezultatele consumului de alcool, sau abuzului sexual, al furtului, uciderii, cand te uii la vieile acelor oameni care au inclcat in mod flagrant legile lui Dumnezeu in toate domeniile vieii, descoperi c efectele sunt devastatoare, consecinele sunt teribile. Iar una dintre consecinele alegerii mai departe a cochetrii cu pcatul este undeva acolo, departe, in viitor, la revenirea lui Isus, ocazie cu care vedem cum oamenii, funcie de alegerile lor, vor primi sau pierde venicia. Unii vor merge acas, la nunta Mielului, iar alii vor fi ucii de sabia Lui i mancai de psrile cerului. Apocalipsa nu ne d imaginea viitorului, doar ca s ne satisfac curiozitatea, ci ca s ne motiveze aciunile. Iar aciunea cea mai important este aceea de a renuna la pcatele indrgite i a ne preda viaa pe de-a-ntregul lui Isus. Poate uneori vom reui singuri noi i Dumnezeu, dar poate alte ori avem nevoie de ajutorul semenilor notri in rugciuni struitoare ctre Dumnezeu pentru biruin. Indiferent cum ar fi, trebuie s renunm la ceea ce ne desparte de Dumnezeu i nu-i permite s fac minuni cu noi, in viaa noastr i prin noi pentru vieile altora in acest ceas solemn de istorie. Doamne Ii mulumim din nou pentru provocrile Cuvantului Tu. Ajut-ne Te rugm s eliminm din vieile noastre tot ceea ce aduce o separare, tot ceea ce ne desparte de Tine i ne

impiedic acea experien spiritual inltoare. Te rugm s ei tot mai mult asupra noastr acel strai al neprihnirii pe care Tu il dai sfinilor Ti. In Numele lui Isus, Amin! VII. Cei 1.000 de ani verset cu verset Mileniul, acea perioad de 1000 de ani inainte de distrugerea final a pcatului i a celor care l-au acceptat in viaa lor, care l-au iubit i practicat, este unul dintre cele mai controversate concepte din intreaga Scriptur. Ce spune Apocalipsa despre acest subiect? Odat cu incheierea cap. 19, am vzut c i istoria pmantului, aa cum o cunoatem noi, se incheie; diversele puteri ale pmantului au fost distruse i Isus a venit ca s-i salveze poporul. Dar ce urmeaz dup? O intrebare care nu-i gsete un rspuns mai clar nicieri in Scriptur. Apoc. 20 este in msur s ne ofere unele informaii care devin indinspensabile in aceast privin. Pe msur ce il vom parcurge ins, nu trebuie s uitm c acest capitol este unul dintre cele mai dezbtute i mai controversate pasaje din Apocalipsa. Nu este cel mai dificil pasaj de 319 ineles, multe din elementele lui pot fi relativ uopr de interpretat, ci ceea ce este dificil de lmurit, este unde in timp trebuie plasat aceast perioad de 1000 de ani. Este o perioad care se va desfura in timp dup cea de a doua venire a lui Isus, aa cum apare la prima vedere, sau este o parte recapitulativ a Apocalipsei, o perioad acoperit deja, anunat mai dinainte prin diferite simboluri care repet intr-un nou context ceea ce deja a avut loc? In studiul de fa vom analiza pasajul verset cu verset cutand s inelegem mesajul, iar in studiul urmtor vom reveni la intrebarea pus i vom cuta, pe baza inelegerii prezentului studiu, unde am putea plasa in timp

aceast perioad. Doamne, pentru c stm in faa unui pasaj destul de controversat, ofer-ne inelepciunea Duhului Tu pentru ca s inelegem cu claritate mesajul. Te rugm in Numele lui Isus, Amin! Ca i cap. 19, cap. 20 poate fi imprit in patru pri: 1 vv. 1-3 descriind soarta balaurului la cea de a doua venire. 2 vv. 4-6 este vzut soarta sfinilor la a doua venire. 3 vv. 7-10 soarta final a celor ri. 4 vv. 11-15 o revenire asupra temei numit: judecata final a pmantului. I. Seciunea t : vv. 1-3: soarta lui Satan la revenirea lui Isus: v. 1 ...i am vzut... termenul din gr. kaeidon, indic de obicei o pauz, o intrerupere important in succesiunea evenimentelor din carte. Suntem indreptai acum cu privirea intr-o cu totul alt direcie. Pe de o parte asistm la legarea balaurului ca urmare fireasc a aciunilor lui i a faptului c acoliii lui: fiara, i profetul cel fals au fost exterminai. Pe de alt parte, aceast legare a lui Satan, introduce ceva nou, de aceea avem aceast intrerupere a cursivitii prin introducerea expresiei: apoi am vzut.... Deci, ce a vzut? un inger venind din cer! Aici este folosit limbajul din Apoc. 18:1 i 9:1, unde o stea a czut din cer, iar steaua aceea inea cheia Adancului. In Apoc. 20:1 ingerul este cel care ine cheia Adancului. Dar este o diferen: in Apoc. 9, Adancul este deschis, iar in Apoc. 20 este pecetluit. Ce este cu acest Adanc? Cum am observat anterior, in Luca 8:31, Adancul este: a locul in care au fost aruncai demonii, fiindu-le restranse aciunile pe pmant, ca atare, sigilarea de aici ar insemna oprirea activitii demonice pe pmant. b un alt ineles al Aancului este in Gen. 1:2 adancul se refer la pmantul haotic

dinainte de creaiune, cand era fr form, acoperit cu ap i nelocuit in gr. se spune: intunericul invluia faa Adancului. c in Ier. 4:23-30, Adancul este folosit pentru Palestina golit de locuitorii ei dui in exil; referire aici la pmantul care nu va mai fi locuit. Probabil c toate aceste trei sensuri, sunt valabile pentru v. 1; dar ingerul nu are doar o cheie, ci aduce i un lan cu care se spune c va lega balaurul. v. 2 avem o puternic paralel cu Apoc. 12 unde apar termenii: Balaur, arpe, Diavol, Satana. Este clar c aceste pasaje sunt vzute ca fiind paralele. Asistm la un intreg proces de decdere: in cap. 12 balaurul este aruncat din cer pe pmant; in cap. 20 este legat in Adanc pentru cei 1000 de ani; ca atare, o decdere i mai mare. v. 3 aruncarea in Adanc, este reversul la Apoc. 9:1, unde se acordase permisiunea ieirii din Adanc. Atunci a ieit, acum este legat i inchis pentru o lung perioad de timp. Cuvantul pecetluit, sau sigilat, este acelai cu cel din Apoc. 6 i 7. De fapt, ne amintete de Mat. 27, unde mormantul lui Isus a fost sigilat. Acest Adanc sigilat, este de asemenea numit inchisoare in v. 7. Devine clar faptul c acest concept, de Adanc ca loc de inchidere, de legare, de izolare a demonilor este cel acceptat i potrivit aici. Avem imaginea lui Satan, cruia pentru o 320 perioad de timp i se ia orice posibilitate de a mai inela pe cineva, de a mai intra in relaie cu vreo fiin pentru a o seduce la pcat. De ce nu mai poate el s inele Neamurile? Pentru c nu mai sunt Neamuri deloc pe pmant, sau pentru c el se afl undeva unde nu exist Neamuri? In orice caz, tim c vor fi 1000 de ani fr inelciune. Dac comparm acest text cu ceea ce am discutat anterior, atunci aceast

limitare a aciunilor sale sugereaz faptul c inelciunea care a avut loc inainte de revenirea Domnului Isus va inceta pentru o perioad, numit aici 1000 de ani. Dar dup aceast mie de ani, Satan va fi eliberat pentru scurt vreme. Aceasta ne amintee de Apoc. 17:8 unde se spune c fiara era, nu mai este, dar are s se ridice din nou din Adanc. Dup 1000 de ani va fi reluare a procesului de inelare a fiinelor umane. II. Seciunea a doua: vv. 4-6: atenia se mut de la balaur la sfini: v. 4 unul dintre cele mai dificile texte din capitol din nou avem o intrerupere major aici acel kaeidon i am vzut; aadar, nu privea neaprat ceva ce se intampla pe pmant, ca in vv. 1-3, este o cu totul alt viziune i o alt direcie in care Ioan privete; acum sunt tronuri, pe ele sunt persoane crora li s-a dat autoritatea s judece. Intrebarea este: Sunt acetia de pe tronuri i care judec, aceeai cu cei care urmeaz in partea a doua a textului, adic sufletele de sub altar? Gramatica textului pare s sugereze existena a dou grupuri diferite: mai intai un grup care se afl pe tronuri i care sunt gata s judece; apoi, un alt grup, numit sufletele de sub altar. Cu siguran c dac primul grup ar fi diferit, ei nu ar fi menionai din nou. Personal, cred c sunt unul i acelai grup, dar vom lsa subiectul deschis pentru investigaii ulterioare. Menionarea faptului c sunt sufletele crora li se tiaser capetele din pricina mrturiei lui Isus i c nu se inchinaser fiarei, ne ofer o imagine a cretinilor martirizai de-a lungul secolelor. Limbajul de aici, este paralel celui din Apoc. 6:9 sufletele de sub altar, martirizai pentru mrturia credinei lor in Isus i in Cuvantul lui Dumnezeu i de asemenea paralel cu Apoc. 1:9, unde Ioan este prezentat ca un exilat pe insula Patmos din pricina mrturiei sale in Isus i a Cuvantului lui Dumnezeu. Menionarea fiarei, icoanei i semnului, par clar s fie o referire la sfinii de la sfaritul

timpului, comparand Apoc. 13 i 14. Impresia imediat pe care o las v. 4, este pe de o parte durerea cauzat de mrturia credinei in Dumnezeu, urmat de bucuria invierii i alturrii celor mantuii de pe pmant este experiena celor care au trecut prin evenimentele din Apoc. 13 i 14 oameni care au refuzat s se inchine fiarei i chipului ei, care au refuzat s primeasc semnul impriei lui Satan asupra vieii lor. Acetia sunt oamenii care vor invia i care vor domni impreun cu Hristos 1000 de ani. Timpul este unul continuu, un prezent continuu domnesc de-a lungul celor 1000 de ani aceasta ne amintete de Apoc. 7:15-17 imaginea acelei mari mulimi care vine din marea stramtorare. In acest capitol, sfinii sunt deja in cer; ei domnesc impreun cu Hristos. In Apoc. 20:4 nu este clar unde sunt sfinii inviai: pe pmant sau in cer, dar conform cu Apoc. 7, explicaia logic este c probabil tot in cer, domnind impreun cu Isus. Se spune c domnesc inseamn aceasta acelai lucru cu judecarea, sau sunt aspecte diferite? In VT cele dou aspecte merg impreun: Psalm 72:1-4. Astfel, una dintre funciile principale ale regalitii in vremurile VT, era aceea de a judeca, de a face dreptate. Cele dou: judecata i domnia, merg in paralel. Invierea celor credincioi survine in acelai moment cu inchiderea lui Satan in Adanc, ceea ce ne duce la concluzia c cele dou evenimente au o legtur intre ele. v. 5 invierea celor din v. 4, adic invierea martirilor, inseamn invierea tuturor cretinilor, sau doar a unui grup, atunci cand se spune c restul nu au inviat inc? Cine sunt cei care n-au inviat inc, doar cei ri, sau i o parte dintre cretini? Este clar c va fi o alt inviere la 321 sfaritul celor 1000 de ani, dar cine va invia atunci? Este evident c toi cei care nu sunt cuprini in primul grup. A numi aceast inviere, cea de dup cei 1000 de ani, a doua, chiar dac in text

nu este folosit exact acest limbaj, ci un alt limbaj: prima inviere. Este invierea din vv. 4 i 5 inainte, sau dup 1000 de ani? S analizm versetul urmtor: v. 6 ca atare, prima inviere are loc la inceputul celor 1000 de ani i este exclusiv a acelor care au fost de partea lui Dumnezeu adic cei care au fost martirizai pentru mrturia credinei lor, i cei care stau pe tron i judec. Ceea ce nu e clar, este dac vor fi cuprini toi sfinii aici, sau nu. Sunt date aici trei motive de binecuvantare: a a doua moarte nu are nici o putere asupra lor. Ce este aceast a doua moarte? Ea este asociat cu iazul de foc. In Apoc. 20:14-15 implic separarea venic de Dumnezeu i de planurile Lui pentru acest Univers. Toi cei ale cror nume nu se vor gsi in crile din ceruri, vor fi aruncai in iazul de foc, care nu este altceva dcat moartea a doua, aceast separare venic de Dumnezeu. Cei credincioi sunt in afara pericolului despririi de Dumnezeu, dar toi ceilali, indiferent de ceea ce au crezut sau nu au crezut, vor pieri venic. Cei credincioi nu doar c vor fi unii pentru totdeauna cu Dumnezeu, dar ei: b vor fi preoi ai lui Dumnezeu i ai lui Hristos. Aceasta ne amintete de Apoc. 1:6 i 5:10, unde se spune c adevraii urmai ai lui Isus vor preoi i regi. De asemenea ne amintete i de Exod 19 acea trimitere i insrcinare iniial dat de Dumnezeu lui Israel, care trebuia s fie o imprie de preoi, o naiune sfant care trebuia s aduc binecuvantarea lui Abraam asupra intregului pmant. Apoi se spune c cei care vor avea parte de prima inviere: c vor domni cu Hristos 1000 de ani probabil o aluzie la Geneza, la inceputuri, cand viaa oamenilor era cu puin mai scurt de 1000 de ani. Mileniul de aici, probabil c este o contraparte la capitolul de inceput al Genezei. Pare c

mileniul este contrapartea primelor capitole ale Bibliei, unde se spune c dup intrarea pcatului in lume, viaa se consuma in jurul varstei de 1000 de ani. Probabil in timpul acestui mileniu va avea loc in mod gradual inlturarea efectelor pcatului. A vrea s rezumm cele aflate pan acum: mai intai, inceputul mileniului implic ceea ce noi numim prima inviere. Aceasta include: ederea pe tronuri, autoritatea de a judeca, martirii, timpul fiarei i semnul ei; include sigurana salvrii venice, statutul de preot al Celui Prea Inalt i onoarea de a domni impreun cu Hristos pe tronul Universului. Toate acestea par s se refere la unul i acelai grup. Ei sunt impraii-preoi, care de asemenea au autoritatea de a judeca. Probabil acest pasaj este anticipat de Mat. 19:28 in cei 12 ucenici ai lui Isus sunt reprezentai toi credincioii de-a lungul veacuilor, acel nou Israel, sfinii crii Apocalipsa. Ei sunt preoii-regi crora li se d dreptul de a judeca. Ca atare, prima inviere este una selectiv, iar cea de a doua este universal. Dar prima moarte e universal i a doua este selectiv. III. Seciunea a treia: vv. 7-10: soarta final a celor ri: Evenimentele menionate aici au loc la sfaritul celor 1000 de ani i ii privesc pe cei care l-au respins pe Dumneezeu. v. 7 nu e folosit nici un limbaj special de tranziie aici. Se spune pur i simplu: cand cei 1000 de ani s-au sfarit. Aceasta inseamn trecerea la o nou perioad, la o nou direcie narativ sfaritul perioadei de 1000 de ani menionat mai sus. Pan acum, tim c la sfaritul celor 1000 de ani, ceilali mori trebuie s invieze. Satana este de asemenea eliberat din inchisoarea lui. Este din nou lsat s ispiteasc i s inele Neamurile. Lucrul acesta ne amintete de Apoc. 9:1, unde Adancul era prezentat ca fiind deschis i de unde puterile demonice ies pentru

a-i face teribila lucrare de amgire. 322 v. 8 din nou se ridic intrebarea: Erau Naiunile acolo, de-a lungul celor 1000 de ani, sau ele sunt alctuite acum din cei ri care au fost inviai la sfaritul celor 1000 de ani? Textul nu ne rspunde; el ii numete doar pe Gog i Magog. Ei ne amintesc de Ezechiel 38 i 39 unde Gog i Magog erau dumani ai Israelului antic. Conceptul de Neamuri in Apoc. 20, nu face referire la oameni in general un amestec de buni i ri, ci aceste naiuni sunt alctuite in totalitate din cei ri inviai. Satan adun laolalt aceste neamuri pentru o btlie, iar aceast adunare a Neamurilor pentru lupt nu este altceva, decat o reeditare a btliei de la Armaghedon Apoc. 16:14. Sunt atat de numeroi, precum nisipul de pe malul mrii. Pare s fie o parodie la smana lui Avraam din Gen. 22:17 numrul lor ca nisipul mrii pare a fi acolo toi oamenii care au trit vreodat pe pmant i care nu au vrut s tie de Dumnezeu. v. 9 in mod clar, aceste Neamuri sunt ostile lui Dumnezeu i poporul Su. Ei sunt gata s inconjoare cetatea prea iubit, Noul Ierusalim, care este descris in detaliu in urmtorul capitol. Practic, aceast scen face parte din acele micri scenice surprinztoare, pentru c ea are loc dup ce cetatea lui Dumnezeu se coboar pe pmant din cer Apoc. 21:2. De fapt, cap. 21:2, care descrie cetatea sfant coborand pe pmant, precede cap. 20:9 pentru c aici cetatea sfant e infiat ca fiind deja pe pmant i este supus acelui atac furibund al Neamurilor aaate de Satan. De remarcat este faptul c Apoc. 20:7-15 i Apoc. 21:1-8 sunt relatri paralele. Finalul versetului descrie pe scurt distrugerea final a celor ri foc din cer mistuindu-i imediat vom avea i alte descrieri ale acelui eveniment dureros. v. 10 intr-un final, Satan, numit anterior: balur, arpele cel vechi, va avea aceeai

soart precum fiara i profetul mincinos, aruncat fiind i el in iazul de foc. Inseamn c cei 1000 de ani au separat aceste dou evenimente: distrugerea fiarei i a profetului fals, de cea a balaurului? Aa pare! Dar in Apocalipsa nu trebuie s facem niciodat judeci pripite. Ceea ce uneori pare separat, la o cercetare amnunit, se dovedete a fi de fapt similar. Voi discuta aceast problem in prezentarea urmtoare. Limbajul folosit aici, este limbajul prezentand un foc arzand venic ei vor fi chinuii, torturai pentru totdeauna. Acest iaz de foc ne amintete de Apoc. 14:11, dar s nu uitm, c acest pasaj a fost bazat pe cderea Edomului din Isaia 34. In concepia ebraic venic, nu inseamn milioane de ani, ci venic inseamn atat cat s se implineasc un scop al lui Dumnezeu. IV. Seciunea a patra: vv. 11-15: judecata final a pm tului: v. 11 din nou avem o intrerupere major kaeidon apoi am vzut; de data aceasta, a vzut un tron mare i alb. Aceasta este o desciere unic in Apocalipsa ea nu se mai gsete in alt parte. Dispariia cerului i pmantului dinaintea acestui tron, pare s fie o referire la disoluia Universului acestuia aa cum il tim noi i pregtirea petru ceva cu totul nou. Este clar c cele dou entiti nu dispar dinaintea lui Dumnezeu, doar pentru a continua s existe in alt parte, din moment ce, potrivit Scripturii, Dumnezeu este peste tot; aceast dispariie ne amintete de Isaia 51:6 unde se spune c cerurile vor disprea ca un fum, iar pmantul va ajunge ca o zdrean; sau 2 Petru 3:10-12 unde se spune c cerurile i pmantul se vor topi i se vor dizolva pur i simplu. In acest verset, aceast fug a cerurilor i a pmantului dinaintea lui Dumnezeu, sugereaz distrugerea final i definitiv a acestei pri din Univers pe care s-a consumat drama pcatului. Dumnezeu va lua fiecare element care s-a constituit intr-un oponent, intr-un vrma al Lui i il va distruge pentru totdeauna.

v. 12 din nou o intrerupere: kaeidon i apoi am vzut dar coninutul viziunii pare foarte apropiat de ce vzuse anterior; sau poate aici nu este chiar o intrerupere normal, ci o continuare a aciunii precedente. Crile care au fost deschise, ne amintesc de Daniel 7 i se pare c sunt crile cu dovezile care decid soarta celor mori, potrivit cu partea a doua a textului. Aici 323 judecata este in raport cu faptele nu este o tem nou in NT: Rom. 2:6 i 1 Petru 1:17 ambele pasaje sugereaz judecata potrivit cu faptele fcute. Pe lang aceasta, a mai fost deschis o carte numit Cartea vieii v. 15: cine nu a fost gsit scris in aceast carte a fost aruncat in iazul de foc. Este clar c aceast Carte a vieii nu este altceva decat o inregistrare escatologic a celor drepi; acolo sunt numele tuturor celor care urmau s fie salvai. In timpurile antice se considera c in cartea vieii erau inregistrai cei care aparineau Israelului fizic, cei care meritau binecuvantrile legmantului. In Exod 32, pctoii urmau s fie teri din cartea vieii. In Psalm 69 cei drepi sunt scrii in ea, iar in contextul VT cei drepi erau cei care triau in acord cu cerinele legmantului incheiat intre Dumnezeu i poporul Israel. In Isaia 4, Cartea vieii conine numele celor care triesc in Ierusalim. Dan. 12:1 extinde conceptul acesta in termenii salvrii escatologice a celor drepi. Astfel, in VT avem descoperit in intregime acest concept al Crii vieii: ea conine numele toturor acelora care urmeaz s fie salvai, numele tuturor acelora care alctuiesc Israelul antic, dar i o viziune escatologic, salvarea celor drepi la sfaritul timpului. v. 13 marea, moartea i locuina morilor aceste elemente adaug imagini semnificative cu privire la universalitatea celei de a doua invieri. Aceast a doua inviere nu las pe nimeni pe dinafar. Cei neprihnii, sau cel puin unii dintre cei neprihnii au inviat cu 1000 de ani mai inainte, la cea dintai inviere, dar la cea de a doua inviere, marea, locuina morilor,

totul va inapoia ce a luat dintre oameni de-a lungul istoriei. Nimeni care nu a experimentat vreo inviere nu este omis. Fiecare, in mod individual este judecat conform cu faptele, deciziile i atitudinea fa de chemarea lui Dumnezeu la mantuire. vv. 14 i 15 se incheie pentru totdeauna istoria pcatului i a efectului su principal: moartea. Din aceste texte reiese faptul c iazul de foc este un concept figurativ. Nu descrie ceva literal, arzand venic; mai degrab este un loc al sfariturilor. Este locul unde balaurul, fiara i falsul profet sfaresc. Este locul unde cei ri sufer moartea a doua, adic acea desprire venic de Dumnezeu. Este locul unde chiar moartea, durerea i suferina sunt eliminate pentru totdeauna din Universul lui Dumnezeu. Astfel, limbajul pentru venic, nu este ceva care va continua in mod cronologic, ci mai degrab ca un loc a sfariturilor. Lacul de foc este locul unde tot ceea ce a fost ru, tot ceea ce a fost impotriva lui Dumnezeu i a afectat chiar i pe cei care s-au hotrat s fie cu El, vor sfari venic. Lacul, sau iazul de foc nu numai c este agentul morii tuturor elementelor distructive, dar este i agentul distrugerii morii insi. Pare a nu fi neaprat un foc literal, ci un simbol in cartea Apocalipsei a dispariiei finale i pentru totdeauna a pcatului pe care aceast planet l-a experimentat cateva milenii. Dup cum ai observat, capitolul 20 este destul de controversat; fa de alte capitole ale crii; au rmas multe intrebri fr rspuns in aceast prezentare. Nu v nelinitii. Aceasta va urma in prezentarea a opta. A vrea s rezum aceste intrebri: a ce inseamn c Satana nu mai poate inela Neamurile in timpul celor 1000 de ani? Vor exista inc oameni pe pmant in timpul acestei perioade, dar vor fi ferii de ispitele lui Satan, ori nu va mai fi nimeni pe pmant, iar Diavolul va fi frustrat din pricin c nu mai are pe cine s inele? Vom cuta rspunsul in urmtoarea prezentare.

b unde se afl cei drepi in cursul celor 1000 de ani? Apoc. 20 nu precizeaz unde sunt aezate acele tronuri de judecat, nici unde vor tri i domni impreun cu Hristos pentru 1000 de ani. Se vor afla in cer, sau pe pmant? De asemenea in urmtoarea prezentare. c cine sunt sufletele din v. 4: un grup special, sau reprezint pe toi cei drepi? d care este natura judecii din timpul celor 1000 de ani? Cine va fi judecat i de ce? e probabil cea mai important intrebare este: cand incep cei 1000 de ani? Dup cea de 324 a doua venire, sau inainte? f este iazul de foc ceva ce se intampl odat, de dou ori, sau de-a lungul celor 1000 de ani? In urmtoarea prezentare vom cuta rspunsuri la aceste intrebri importante. Doamne, am ajuns in faa unor intrebri destul de dificile din cartea Apocalipsei i care ne las uneori fr rspunsuri adecvate. Te rugm ca pe msur ce vom continua examinarea textului, in contextul invturii Apocalipsei i a intregii Scripturi, s ne ajui s descoperim rspunsuri care s aduc o binecuvantare spiritual pentru noi. D-ne inelepciunea Duhului Sfant, dorin de a cerceta mai departe i bucuria unei viziuni de ansamblu asupra evenimentelor finale ale istoriei acestui pmant. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! VIII. Diverse Opinii cu privire la Mileniu Ai avut vreodat sentimentul c viaa este ceva ce rmane pe fundul butoiului? Ca mereu rmanei cu partea scurt a bului? Afl cum te asigur Dumnezeu c ie nu i se va intampla luctrul acesta in venicie. Doamne, iari Ii implorm prezena i dorim s ne fii alturi pe parcursul acestui studiu. Te rugm in Numele lui Isus, Amin!

In ultima prezentare ne-am cocentrat asupra textelor biblice din Apoc. 20 legate de mileniu i am descpperit c ele au generat o mulime de intrebri. Studiul de astzi caut rspunsuri pentru acele intrebri. Vom incepe cu intrebrile de genul CAND? Cand vor avea loc cei 1000 de ani? Inainte, sau dup revenirea lui Isus? Sunt trei puncte de vedere vizavi de aceasta: amileniul, premileniul i postmileniul. 1 Postmileniul Din aceast perspectiv, Isus urmeaz s vin dup o perioad de 1000 de ani literali i in acest context, mileniul este vzut ca o perioad de progres, de bunstare, de perfectibilitate a tuturor lucrurilor. A fost o viziune popular, in special in sec. al 19-lea, bazat pe idea evoluiei, educaiei i progresului la mod atunci. Din nefericire, viziunea aceasta nu prea se potrivete cu realitatea pe care o tim astzi. Postmileniul, in cea mai mare parte a murit odat cu primul rzboi mondial i a evenimenteleor dezastruoase pentru idea de progres care s-au intamplat atunci. A urmat al doilea rzboi mondial care practic a spulberat acel vis, iar astzi muli oameni realizeaz c viaa nu merge spre mai bine, ci spre mai ru. Pe deasupra, viziunea aceasta nu se potrivete cu textul biblic; cand citim texte ca: 2 Tes. 2 sau Apoc. 13-19, pricepem c in vremea sfaritului omenirea va trece prin momente extrem de grele. Ca atare, viziunea aceasta a fost in cea mai mare parte abandonat. Dar mai sunt alte dou interpretri. 2 Amileniul potrivit acestui punct de vedere, mileniul nu exist cu adevrat ca o perioad de 1000 de ani literali. Este pur i simplu un alt mod de a descrie intreaga er cretin pentru adepii acestei interpretri, mileniul reprezint intreaga perioad cretin de la cruce pan la cea de a doua venire. 3 Premileniul prin contrast, poziia premilenianist, consider c mileniul este perioada de timp care urmeaz dup revenirea Domnului Isus o perioad de 1000 de ani

literali. Se vor petrece anumite evenimente la scar mondial, urmeaz revenirea Domnului Isus i apoi o perioad de 1000 de ani literali. S privim i s analizm puin lucrurile din perspectiva amilenialist: cineva ar putea deveni foarte incurcat, confuz chiar, dac nu este familiarizat cu aceste puncte de vedere privitoare la mileniu, cci automat se va ridica intrebarea: De ce oamenii cred acest lucru? De unde perspectiva amilenial? La prima vedere, potrivit crii Apocalipsa, mileniul este perioada de timp care urmeaz revenirii Domnului Isus pe pmant i reprezint aa cum se 325 aude 1000 de ani literali. Dar poziia amilenial merge mult mai adanc decat atat. Sunt trei argumente cheie pe care cei ce susin acest punct de vedere le aduc: a in alte pri ale NT judecata final are intotdeauna loc la a doua venire, niciodat la o anumit perioad dup. b Ioan 5:22-30 potrivit viziunii amilenialiste, acest pasaj descrie dou invieri: una este spiritual i are loc in contextul i timpul vieii pmanteti i lucrrii mesianice a lui Isus, iar cealalt este una literal, fizic, survenit odat cu sfaritul erei cretine i revenirea lui Isus. c in final, exist argumentul c o doctrin nu se poate baza doar pe un singur text dac Apoc. 20 este singurul loc care vorbete de evenimente care vor avea loc dup revenirea lui Isus, atunci ar putea fi ineles greit analizandu-l de pe acum, aa c mai bine ar fi s renunm i s ateptm ca timpul s-i dezlege adevrata semnificaie. S analizm impreun aceste puncte de vedere pe rand i s vedem dac pot rezista unei viziuni mai largi a Scripturii. a in alte pri ale NT judecata final are intotdeauna loc la a doua venire, niciodat la o anumit perioad dup. Ca s inelegem acest argument, trebuie s recitim Apoc. 20:7-15:

vv. 7-10 reinei c evenimentele din vv. 7-10 se intampl la sfaritul celor 1000 de ani. Din acest pasaj mai pot fi i alte puncte de reinut: dup aceast perioad de 1000 de ani, diavolului ii este oferit ocazia de a inela din nou lumea pentru o scurt perioad de timp; apoi, la sfaritul acestei perioade diavolul este distrus i astfel apare iazul de foc, care nu inseamn altceva decat pedeapsa venic pentru el i cei ri. v. 11 ca atare, pe tron se va sta la sfaritul celor 1000 de ani, iar motivul este pentru a se face o judecat. vv. 12-13 judecata aceasta, fcut potrivit cu faptele fiecruia, are loc la sfaritul celor 1000 de ani. v. 14 este introdus aici conceptul celei de a doua mori moartea venic. Ca atare, toate acestea au loc la sfaritul mileniului. S le recapitulm: 1. Satan ineal din nou lumea 2. distrugerea lui Satan 3. iazul de foc pedeapsa 4. tronul judecii 5. judecata potrivit cu faptele 6. moartea venic, sau a doua moarte. Acum urmeaz punctul crucial conform perspectivei amilenialiste: in intreg NT, judecata final este infiat ca avand loc la revenirea lui Isus i nu 1000 de ani mai tarziu ex. Iuda 14-15: deci odat cu revenirea lui Isus, are loc marea judecat final. Cu alte cuvinte, ceea ce Apocalipsa descrie ca intamplandu-se dup cei 1000 de ani, in alt parte a NT apare ca avand la a doua venire i atunci mileniul ar insemna c trebuie s fie ceva inainte de a doua venire, prin urmare este aplicat intregii perioade cretine.

S urmrim i alte pasaje din NT vizavi de acest interpretare: 2 Tes. 2:8-10 apare aici conceptul inelrii de ctre Diavol a intregei lumi i apoi distrugerea lui la cea de a doua venire de ctre Domnul Isus; potrivit acestei interpretri, cam aceasta vrea s spun i Apoc. 20: Satan ineal intreaga lume, apoi vine Isus i il judec. Acest concept al inelrii lumii intregi apare i in Apoc. 13:13-14. Dar cum rmane atunci cu iazul de foc Mat. 25:41? Cum rmane cu conceptul despre pedeaps, acea pedeaps venic? 2 Tes. 1:6-10? Observm cum in mod repetat in NT, in pasaje legate de cea de a doua venire, descoperim 326 intamplandu-se acele feluri de evenimente, despre care in Apoc. 20 ni se spune c ar avea loc abia la sfaritul mileniului. Ce putem spune cu privire la tronul judecii? Mat. 25:31, 46 sunt descrise aici, cu ocazia revenirii Domnului Isus, un tron de judecat, o judecat, o desprire a oamenilor chiar inaintea tronului lui Dumnezeu i o pedeap venic pentru cei ri; Mat. 16:27 imaginea rspltirii conform cu faptele fcute. Ca atare, in mod repetat, imaginile pe care le-am gsit in Apoc. 20 ca intamplandu-se la sfaritul mileniului, apar in alte locuri din NT ca avand loc la cea de a doua venire a lui Isus. In consecin, potrivit interpretrii amilenialiste, mileniul nu ar fi o perioad urmand imediat revenirii lui Isus, ci un alt fel de a vorbi i prezenta intreaga er cretin pan la a doua venire. Iar aceast perioad, se incheie cu acele evenimente pe care Apoc. 20 lear prezenta ca avand loc dup 1000 de ani de la revenirea lui Isus. Poziia amilenialist, plaseaz toate aceste evenimente pe Ioan 5:22-30 vedei, dac tot Ioan a scris i Apocalipsa, atunci explicaia a ceea ce a scris acolo poate fi cumva gsit in evanghelia sa.

b Ioan 5:22-30 potrivit viziuniii amilenialiste, acest pasaj descrie dou invieri: una este spiritual i are loc in contextul i timpul vieii pmanteti i lucrrii mesianice a lui Isus, iar cealalt este una literal, fizic, survenit odat cu sfaritul erei cretine i revenirea lui Isus. Atunci cum ar fi explicate cele dou invieri din Apoc. 20? Mai intai are loc invierea celor drepi i apoi a celor pctoi. Notai cu atenie v. 25 timpul a i venit era o realitate in timpul lui Isus. Observai de unde apare conceptul celor dou invieri, una spiritual i una fizic? Ca atare, aici in Ioan 5 sunt dou feluri de invieri: (a) una care are avea loc in contextul vieii i lucrrii lui Isus, o inviere spiritual, o via plin de sens i scop in contextul imediat al auzirii Cuvantului, ascultrii i credinei i (b) una care urma s fie in viitor, una fizic, literal, atat a celor drepi, cat i a celor ri. Dup concepia amilenialist, prima inviere din Apoc. 20 este cea spiritual, din Ioan 5:24-25, o inviere numai a celor drepi sau probabil doar a unei categorii de credincioi, cum ar fi martirii de exemplu; cea de a doua inviere din Apoc. 20, va fi una fizic i va avea loc la sfaritul celor 1000 de ani Ioan 5:28-29, adic la a doua venire a lui Isus i va fi o inviere atat a celor drepi cat i a celor pctoi. Astfel, cheia pentru inelegerea evenimentelor potrivit poziiei amilenialiste, este conceptul potrivit cruia legarea Satanei a avut loc la cruce; pentru c el este legat, poate s aibe loc invierea spiritual. Astfel de credincioi inviai, deja triesc cu Isus in locurile cereti, chiar dac inc mai locuiesc pe pmant. Apoi, la sfaritul istoriei, odat cu revenirea lui Isus, are loc invierea fizic, urmat de marea judecat i finalul, sau sfaritul tuturor lucrurilor i inceputul veniciei. Aceast perspectiv amilenialist este bazat pe dou mari argumente: (a) ceea ce spune Apoc. 20 c va avea loc la sfaritul mileniului, va avea loc de fapt la revenirea Domnului Isus conform altor paragrafe NT i (b) in Ioan 5 descoperim imaginea paralel pentru Apoc. 20. Puterea acestei perspective de inelegere a mileniului st in faptul c se bazeaz pe o serie intreag de texte din NT, poziie fidel conceptului c nu poi construi o

doctrin doar pe un singur text din Scriptur. i astfel ajungem la cel de al treilea argument adus pentru susinerea poziiei amilenialiste: c in final, exist argumentul c o doctrin nu se poate baza doar pe un singur text dac Apoc. 20 este singurul loc care vorbete de evenimente care vor avea loc dup revenirea lui Isus, atunci ar putea fi ineles greit analizandu-l de pe acum, aa c mai bine ar fi s renunm i s ateptm ca timpul s-i dezlege adevrata semnificaie. Dac este singura care vorbete de perioada de dup a doua venire, atunci s-ar putea s fie greit ineles. Rmane ins intrebarea: aceasta este oare perspectiva pe care Ioan, cel care a scris i cap. 5 din evanghelie, pe care el a intenionat s o transmit in Apoc. 20? Susine Ioan in Apocalipsa poziia amilenialist? A vrea s sugerez c dezbaterile pe marginea conceptului de 327 mileniu, sunt la fel ca dezbaterile pe marginea oricrei alte doctrine controversate din Scriptur, este o dezbatere intre ceea ce a numi exegez i teologie. Cu alte cuvinte, exist dou moduri de a interpreta corect un anume text sau pasaj biblic: (1) abordarea exegetic in gr. inseamn a scoate afar din text, sau a extrage din text; aceast abordare trateaz textul in contextul imediat lui i incearc s descopere care a fost intenia autorului atunci cand l-a scris pe el; (2) de cealalt parte, abordarea teologic inseamn compararea textului cu alte texte sau pasaje similare din Biblie, pentru a pune textul respectiv in contextul temei generale pe care o sugereaz, tem care devine mult mai bine ineleas cand este studiat in contextul mai larg al intregei Scripturi. Acum, la modul general vorbind, exegeza i teologia sunt in armonie in abordarea unui

text biblic, pentru c de regul poziia unui autor vizavi de un concept biblic este susinut de un alt autor, sau chiar de acelai autor in alt parte a Scripturii. Dar nu intotdeauna se intampl aa: uneori, cand un text este abordat exegetic, se poate intampla ca inelesul exegetic s par c difer de inelesul teologic. Cu ale cuvinte, termenii pe care un autor ii folosete pentru a transmite un mesaj intr-un text, pot avea un alt ineles atunci cand sunt folosii in alt context. Oridecate ori exist un astfel de conflict de inelegere intre exegez i teologie, inseamn c avei in fa un text problematic i sunt astfel de texte problematice in cartea Apocalipsei. Sugestia este, ca in astfel de cazuri de conflict intre exegez i teologie, exegeza ar trebui s aib prioritate pentru c autorul are dreptul s foloseasc termeni sau situaii cu alt ineles decat in alte pri ale Bibliei; el are dreptul de a defini termenii pe care ii folosete. Intrebarea care se pune este: Cum definete cartea Apocalipsei timpul numit mileniu? Este inainte, sau dup a doua venire? Este prima inviere o inviere spiritual, o venire la via spiritual vorbind, sau intenia este de a descrie invierea fizic a celor care au murit? Este foarte important s privim cu atenie textul in sine i s-l lsm pe autor s-i defineasc termenii, nu noi. Mai intai a vrea s argumentez c nu exist nici un semn de indoial cu privire la mileniul din Apoc. 20: acesta este un timp dup cea de a doua venire i nu inainte de aceasta, sau ceva egal cu era cretin. Lucrul acesta devine foarte clar dac privim cu atenia structura intregii cri Apocalipsa. Este adevrat ar putea argumenta cineva c sunt anumite pasaje care par a prezenta imagini ale celei de a doua veniri pe care le gsim in Apoc. 6, 11, 14, 19, dar in toate aceste ipostaze, ceea ce urmeaz dup aceste imagini care par c sunt evenimente dup a doua

venire, au loc fapt inainte de a doua venire. Acest principiu se numete principiul recapitulrii, care ins nu poate fi aplicat i in Apoc. 20. In Apoc. 12-19 apar o serie de evenimente importante, o serie de personaje care apar in scen i care sunt prezentate unul cate unul: balaurul, fiara, profetul mincinos i Babilonul; ele apar unul dup altul in Apoc. 12-14. Urmeaz apoi trecerea lor dincolo de scena istoriei i tot unul dup altul sunt distruse; distrugerea lor este una progresiv: intai Babilonul Apoc. 18, apoi fiara i profetul mincinos Apoc. 19 i in final balaurul Apoc. 20. Observm practic cum evenimentele din Apoc. 12-20 sunt prezentate consecutiv i in acelai timp trebuie vzute ca un tot unitar. Dac aceste personaje simbol i in acelai timp evenimente ale dramei din Apoc. 13-17 sunt prezentate de Apoc. 20:3 ca ieind din scena istoriei, atunci Apoc. 20:4 arat clar c evenimentele din cap. 13-17 au loc inainte de mileniu. Chiar dac acum nu este clar cine sunt aceti inviai, un lucru este clar: ei sunt oameni care au experimentat chemarea de a se inchina fiarei i de a primi semnul ei, dar au fost credincioi lui Dumnezeu in acea perioad de timp. Devine foarte clar c evenimentele din Apoc. 13 i 14 preced mileniul din Apoc. 20. Dac plasm mileniul inainte de a doua venire, atunci evenimentele din Apoc. 13 i 14 ar trebui s fie undeva inainte de cruce i nici un singur comentator al Apocalipsei nu ar putea susine aceast interpretare. Devine atat de clar faptul c o citire corect i sincer a Apocalipsei, determin inelegerea faptului c evenimentele din Apoc. 328 13, 14, 16 i 17 reprezint evenimente chiar inaintea de incheierea istoriei noastre, evenimente care ne conduc direct spre implinirea acelui eveniment glorios: revenirea Domnului Isus. Dac acesta este adevrul, atunci inseamn c prima inviere din Apoc. 20, care este invierea dinaintea mileniului, are loc dup cea de a doua venire, sau m rog, in contextul celei de a doua veniri, dar

in nici un caz nu poate fi vzut ca o inviere spiritual. In acest context nu putem susine teza amilenialist cu privire la o inviere spiritual, o inviere in timpul vieii din moartea spiritual, ca fiind cea menionat de Apoc. 20. Desigur, putem crede in invierea, sau venirea la o via spiritual nou in contextul crucii de pe Golgota, dar nu despre o astfel de experien vorbete pasajul din Apoc. 20. Cei care sunt inviai cu aceast ocazie, sunt cei care au fost decapitai i martirizai. Nicieri in Scriptur viaa de pcat nu este vzut ca o decapitare spiritual. Oamenii care au fost decapitai, au murit efectiv, i-au pierdut viaa in trupul i pe pmantul acesta. Venirea la via, sau invierea din Apoc. 20:4 este o inviere fizic. Nu numai atat, dar moartea lor a fost rezultatul mrturisirii evangheliei; astfel, moartea lor nu a fost in afara cunoaterii lui Dumnezeu, ci ca rezultat al credinei lor in Hristos. Ca atare, ei erau deja inviai spiritual inainte de a fi martirizai fizic. In Apoc. 20:5 termenul pentru inviere este folosit intotdeauna in NT cu sens literal gr. anastasis nicieri in NT nu exist un sens spiritual dat acestui cuvant. Ca atare, indiferent cat ar prea de atrgtoare aceast concepie milenialist, cat de interesant din punct de vedere teologic ar prea, ea nu se aplic nicicum pasajului din Apoc. 20 i atunci ajungem la dificila intrebare: putem baza o doctrin doar pe un text, sau chiar nu avem in fond decat un singur text in acest sens? Poate ne surprinde sau nu, dar existt cel puin alte dou locuri in Biblie care vorbesc despre evenimente care vor avea loc dup revenirea lui Isus. (a) in 1 Cor. 15:22-26 apostolul Pavel insui susine conceptul evenimentelor care vor avea loc dup revenirea lui Isus. In v. 22 el spune c aa cum toi mor in Adam, toi inviaz in Hristos: probabil c ii include pe toi cei pctoi de asemenea. Mesajul vv. 22-26 este c vor fi trei invieri: (a) invierea lui Hristos; apoi, (b) cand El vine are loc invierea acelora care aparin

Lui; in final, (c) vine sfaritul, cand cei ri vor fi inviai i totul va fi distrus, inclusiv moartea. Termenul apoi, in limba roman poate face referire la un eveniment care se poate intampla dup trecerea unei perioade de timp, sau se poate meniona o aciune in cadrul aceluiai eveniment. In lb. greac, termenul apoi, este unul foarte specific. Aici avem o paralel: mai intai vine Hristos, apoi, la venirea Sa sunt inviai cei care au crezut in El, apoi o alt perioad de timp precum cea dintre cruce i a doua venire vine sfaritul; este vorba despre o perioad nedefinit in mod specific; dup venirea lui Isus, vine sfaritul cand cei ri vor fi inviai, aa cum se specifica anterior, toi vor fi inviai in Hristos i la acel sfarit cei ri vor fi inviai, iar moartea impreun cu toate puterile rului va fi distrus definitiv. Imaginea aceasta paulin este similar cu imaginile referitoare la mileniul din Apocalipsa. Ea ne ajut s inelegem mai clar i o alt problem i anume c toi cei drepi vor invia la revenirea lui Isus i la inceputul mileniului, in timp ce cei ri vor invia la sfaritul mileniului. Dup cum observm apostolul Pavel nu are in vedere detalierea mileniului, el nu vorbete in mod explicit despre o perioad de 1000 de ani, inelegem foarte clar ins c el se refer la o perioad destul de extins care urmeaz celei de a doua veniri, inainte de invierea celor ri i inainte de consumarea evenimentelor finale in acest conflict cosmic. Isaia 24:1-6 sun ca descrierea celei de a doua veniri, nu-i aa? S analizm i vv. 1923. Observm acelai concept: toi cei ce se opun lui Dumnezeu vor fi adunai ca intr-o inchisoare i numai dup multe zile va fi aplicat pedeapsa total. Observai succesiunea? Pmantul e distrus primul, apoi prizonierii sunt adunai dar nu pedepsii in timpul perioadei de 329 pustiire, ci la final pedepsii dup multe zile. Aceast imagine este in mod direct paralel la cea

din Apoc. 20. A vrea s mergem mai departe i s rspundem i la celelalte intrebri: Unde stau sfinii in timpul mileniului, in cer, sau pe pmant? Amintii-v de ce v-am spus despre obiceiul oriental al cstoriei conform cu Apoc. 19, iar aceast analogie ne va ajuta din nou. S vedem ce spune Ioan in evanghelia sa, lucruri care vor clarifica aceast tem Ioan 14:1-3 obiceiul la nunile orientale, era ca mirele, dup ce mergea la casa miresei, s o ia i s o duc in casa lui, niciodat in alt parte. Prin analogie, cand Isus va veni nu v rmane aici pe pmant cu noi, ci ne va duce pe noi in cer cu El. Ca atare, in timpul mileniului sfinii nu vor fi pe pmant, ci in ceruri cu Isus, ceea ce inseamn c martirii din Apoc. 20:4 ii reprezint pe toi sfinii, indiferent de moartea de care au murit i nu doar cei care au fost chiar matirizai. Cea de a doua inviere, ii privete in totalitate doar pe cei ri. Atunici ce se intampl pe pmant in timpul celor 1000 de ani? Dac toi cei ri au fost distrui la venirea Lui, iar cei drepi sunt in cer, atunci inseamn c pmantul este gol! Aceasta explic de ce Satana nu mai are pe cine inela. El este inchis de imprejurri; nu mai este nimeni pe care s-l inele, pe care s-l seduc. Inchisoarea Satanei va fi pmantul pustiit. Ne revine in minte imaginea Adancului in care Satan va fi inchis, poate fi o imagine a intregului pmant Gen. 1:2; este imaginea unui pmant gol i pustiu Ier. 4:20 i 2327. Este imaginea zilei ispirii, cand apul pentru Azazel era trimis in pustie unde rmanea singur i eventual murea. Aceeai va fi i situaia lui Satan in timpul celor 1000 de ani: va rmane singur, pe un pmant pustiit, prizonier al imprejurrilor. Reamintim Apoc. 20:8, unde se spune c Neamurile, inviate la sfaritul mileniului sunt numite Gog i Magog, amintindu-ne de Ezechiel 38 marea confederaie a celor nelegiuii. Aceste Neamuri sunt cei ri inviai la sfaritul mileniului, ei nu au existat in acea perioad. Dar ce se intampl cu pmantul in aceti

1000 de ani? Nimic, cu excepia celui care va medita pe el la ceea ce a fcut impreun cu toi ingerii czui. Dar ce nevoie este de acest mileniu? Dac Satan rmane pe acest pmant pustiit, ce face Dumnezeu in tot acest timp? Biblia sugereaz c mileniul este un timp al judecii Apoc. 20:4; dar ce fel de judecat? In Mat. 19:28 Isus spune c cei 12 ucenici vor sta pe dousprezece tronuri judecand cele 12 triburi ale lui Israel; apostolul Pavel in 1 Cor. 6:2-3 spune c sfinii vor judeca lumea; iar Ioan in Apoc. 7:15-17 spune c sfinii vor domni cu Hristos in cer. Dar se ridic intrebarea: dac sfinii au fost deja salvai, cum mai sunt atunci judecai din nou? Ce motiv ar fi pentru o judecat suplimentar? Un posibil rspuns il gsim in Mat. 19:30 vorbind despre imprie, Isus spune c muli care preau cei dintai, vor fi cei din urm i muli care preau ultimii vor fi primii acolo. Descoperim c vor fi multe surprize in imprie. Vor fi muli oameni in imprie la care niciodat nu v-ai fi gandit i muli alii lsai afar, dei preau s fie demni de a fi inluntru. Nu doar c oamenii vor duce cu ei suferinele abuzurilor care trebuie vindecate, dar muli vor suferi pentru c cei iubii ai lor nu sunt cu ei acolo. Mileniul este necesar pentru c este nevoie de un timp de refacere, de rspuns la intrebri; sunt atat de multe intrebri fr rspuns in lumea noastr de astzi! Mileniul este timpul lmuririi tuturor necunoscutelor cu care ei s-au confruntat in timpul vieii pmanteti. De ce atata suferin pe pmant? De ce atata violen i moarte? Este foarte important pentru Dumnezeu ca fiecare fiin din Univers s ineleag c tot ceea ce a fcut a fost corect. C fiecare s fie liber s cante cantarea din Apoc. 15:3-4 Mari i minunate sunt lucrrile Tale...; i cei ri vor accepta pan la urm corectitudinea judecii lui Dumnezeu. Pentru rezolvarea acestor dileme universale, Dumnezeu a pus deoparte aceast perioad de timp, numit in Biblie: 1000 de ani. Se pot consulta crile cu

rapoarte i se poate vedea clar de ce cei iubii nu sunt acolo de exemplu; de ce acesta despre care 330 credeam c niciodat nu va vedea cerul este aici, sau alte i alte neclariti i semne de intrebare. Mileniul este ocazia lui Dumnezeu de a-i apra, indrepti Numele inaintea intregului Univers i chiar in faa celor ri. Este foarte important s se intample lucrul acesta inainte de distrugerea final a lui Satan i a tuturor celor care au fost de partea lui. Buntatea i dreptatea lui Dumnezeu trebuie scoase pentru totdeauna de sub acuzare. Astfel, in timpul celor 1000 de ani sfinii au posibilitatea s judece, adic s verifice motivele pentru care cei care au rmas in morminte sunt acolo i nu in cer. La sfaritul mileniului, pctoii inviai vor demonstra inc odat atitudinea lor ostil fa de Dumnezeu i faptul c inimile lor sunt pline de ur i de dorina de a distruge tot ceea ce Dumnezeu a fcut vreodat bun. i o ultim intrebare: ar prea c iazul de foc joac un rol important atat la inceputul mileniului, cat i la sfaritul lui; inseamn aceasta c el se afl pe pmant in tot timpul celor 1000 de ani? Apocalipsa nu rspunde la aceastt intrebare, dar cred c am putea rspunde cu Da! Este evident c la cea de a doua venire cei ri sunt distrui, iar cei drepi merg in cer. In timpul celor 1000 de ani Satan este legat pe acest pmant pustiit, in timp ce sfinii sunt preocupai cu lucrarea de judecat i cea de refacere in ceruri. La sfaritul celor 1000 de ani cetatea Noul Ierusalim se va cobora pe pmant. Cu aceast ocazie, sunt inviai cei ri, ceea ce va insemna eliberarea lui Satan din inchisoare. Dup invierea lor, el care va incerca s instige acea mulime imens s cucereasc cetatea sfant, Noul Ierusalim, dar vor fi in mod definitiv judecai

i distrui. Iazul de foc joac un rol in ambele distrugeri ale celor ri. Dac lum acest foc in mod literal, e clar c nu e necesar ca acest foc s dureze 1000 de ani el ar fi necesar la inceputul mileniului i la finalul lui. Mai degrab, focul e pur i simplu instrumentul prin care Dumnezeu va indeprta rul din Univers i va curi pmantul pentru a-l pregti pentru recreaiune. Biblia nu susine nicieri un foc arzand venic, ci mai degrab ca o unealt a distrugerii: Mat 10:28 scopul iazului de foc nu este de a chinui, ci de a distruge definitiv pcatul; este unealta lui Dumnezeu prin care va curi Universul de orice urm de pcat. Lecii spirituale: 1 Satan a fost intr-adevr legat la cruce i datorit acestui fapt demonii nu mai au putere peste Numele lui Isus. Invierea noastr spiritual este una real, chiar dac nu acesta este subiectul din Apoc. 20. 2 Lui Dumnezeu Ii pas de semntimentele noastre, chiar i in venicie. Pentru aceasta a lsat o perioasd de 1000 de ani, pentru a fi pe deplin lmurii de justeea actelor Sale i a situaiei noastre in impria Sa. 3 Dumnezeu este cu adevrat demn de increderre in ciuda multor lucruri pe care nu le inelegem uneori. El va deschide crile permiand oricui s-I verifice lucrrile. Inc un lucru legat de Apoc. 20 inainte de a incheia i poate cel mai important dintre toate: Cum poi avea numele scris in carte? Cum poi evita toate acele lucruri care duc la eliminarea numelui din Cartea vieii i la regsirea printre cei ri? Rspunsul crii Apocalipsa merge inapoi la inceputul ei i anume s fii biruitor. i cum poate cineva s biruiasc i s devin astfel biruitor? Va birui prin sangele Mielului i prin cuvantul mrturisirii lor. Calea de a primi viaa venic este de a accepta ceea ce Isus a fcut pentru noi jertfa Lui pe crucea de pe Golgota.

Ii mulumim Doamne pentru mesajul clar al mantuirii noastre. Te rugm s ne ajui pe toi s primim prin credin jertfa Domnului Isus. In Numele lui Isus, Amin! IX. Noul Ierusalim 331 Obinuii cu lucrurile lumii acesteia i avand in vedere timpurile pe care le trim, a vorbi despre Noul Ierusalim i cer pare atat de ciudat, iar imaginile par c aparin unor vremuri foarte indeprtate in viitor. i atunci, ce relevan, ce insemntate mai pot avea aceste lucuri pentru noi? Doamne, am ajuns la sfaritul acestor imagini zguduitoare, am vzut atata pcat i opresiune, fiare i aciuni violente, dar acum suntem gata s ne intoarcem privirile spre cea mai luminoas parte a Scripturii. Te rugm s pstrezi vie in mintea noastr imaginea acestor realiti cereti i s ne ajui s credem in existena i iminena lor i s trim viaa de zi cu zi in lumina inelegerii lor. Te rugm s ne motivezi nu doar s prsim pcatul in viaa noastr, dar i s participm in procesul de pregtire pentru intampinarea acestor lucruri atat de minunate pe care Tu le-ai pregtit pentru noi. Te rugm in Numele lui Isus, Amin! Odat cu sfaritul cap. 20, ajungem la terminarea conflictului de pe pmant care a inceput cu mult vreme in urm in grdina Edenului Gen 3. Acum, cercul se inchide. In Noul Ierusalim nu va mai fi suferin i moarte aa cum spun i minunatele cuvinte din Apoc 21:4. Cartea Apocalipsei inchide practic un cerc gigantic; se incepe cu un loc foarte frumos i plin de siguran, dar apoi ceva teribil se intampl. In Gen 3 apare pcatul, neascultarea de Dumnezeu i indoiala iau locul increderii i intreaga Biblie este povestea consecinelor care au decurs din neincrederea in Dumnezeu. In Apoc. 21 cercul se inchide din nou; ceea ce a fost vechi s-a dus,

rul a fost distrus i din nou e doar pace i fericire, siguran i incredere ca in Gen 1 i 2. Biblia este ca o imagine complet; ea nu ar fi intreag fr cartea Apocalipsei, iar Apocalipsa nici ea nar fi intreag fr aceste dou capitole finale. i intr-un anume sens, aceste dou capitole finale ale crii Apocalipsa sunt mai importante decat tot ce am discutat pan acum in aceast serie de prezentri. Aa c le vom da toat atenia cuvenit, acordandu-le patru ocazii de a ne intalni cu ele. A vrea s incep cu o intrebare: Este Noul Ierusalim un ora literal, aa cum sunt oraele din zilele noastre, sau este un simbol al unor realiti mult mai inalte care nu pot fi descrise in cuvinte i imagini? Probabil c rspunsul cel mai potrivit este DA i NU. Dei oraul va fi in viitor, el este descris in termenii trecutului, termeni familiari profetului. Ne intoarcem la acelai principiu de la inceput. Noul Ierusalim este astfel echivalentul Edenului, al Canaanului, sau al vechiului Ierusalim. S deschidem la Evrei 11. Cartea Evrei este o carte a NT, care se ocup in mod pregnant cu problema vechiului Sanctuar, dar care abordeaz i chestiunea conceptului cetii de la sfaritul timpului. In v. 10 se vorbete despre Avraam care atunci cand umbla pe pmant cutand ara promis, in realitate el nu privea la Palestina, sau Canaanul pmantesc, ci la acest Nou Ierusalim. Avraam a anticipat c va ajunge in ara pe care Dumnezeu i-o va arta i care va fi Edenul restaurat, ara de dup creaiune care a fost pierdut in Gen. 1 i 2. In v. 16 se spune c ei, patriarhii doreau o patrie mai bun, adic o patrie cereasc; este clar c Noul Ierusalim a fost menit s fie implinirea tuturor visurilor, speranelor, ndejdilor i cutrilor umanitii inc de la inceputul timpurilor. Noul Ierusalim era acea cetate spre care toi marii patriarhi ai VT priveau prin credin i o ateptau s vin. Noul Ierusalim este tot ceea ce toi sfinii considerau a fi Edenul refcut. Dar intrebarea rmane: Cum va arta acest cetate?

Ne vom ocupa de rspunsul la aceast intrebare i vom descoperi cum intreaga structur a crii Geneza demonstreaz c Avraam privea inainte, ateptand prin credin acel Eden restaurat, refcut. Noul Ierusalim din Apocalipsa va fi cminul tuturor sfinilor veacurilor care au trit in anticiparea restaurrii lui, de cand acesta a fost pierdut de ctre Adam i Eva. Oraul este real, dar este descris in termeni simbolici. El reprezint tot ceea ce poporul lui Dumnezeu a anticipat de la inceputul istoriei pcatului i pan la sfaritul ei. In acelai timp nu avem certitudinea c 332 trebuie s mergem prea departe cu interpretarea literal, dei pare c i aceasta se ia in calcul. A vrea s privim puin la structura viziunii lui Ioan a Noului Ierusalim. Mai intai, cred c ne mai aducem aminte de un principiu des intalnit in studiile noastre i anume principiul duodirecionalitii. Este principiu cu ajutorul cruia ne putem mica inapoi fa de un moment istoric anume spre ceea ce a fost, dar i inainte spre ceea ce urmeaz in istorie. Structura viziunii lui Ioan cu privire la Noul Ierusalim incepe cu Apoc. 21:1-8, care reprezint punctul culminant pentru ceea ce a fost viziunea mileniului din cap. 20; de exemplu, in v. 1 se vorbete de cer nou i pmant nou despre aceast dispariie a cerului i pmantului vechi se vorbete in cap. 20:11; in v. 2 descoprim cetatea Noul Ierusalim in cltoria ei ctre pmant, cetate care va deveni obiectul atacului final al lui Satan i al acoliilor lui, conform cu Apoc. 20:9. In v. 4 se spune c nu va mai fi moarte, durere, suferin, lacrimi, etc., iar cap. 20 ne-a ilustrat distrugerea pcatului in mod definitiv sursa tuturor bolilor, suferinelor i lacrimilor. In v. 8 se revine la imaginea iazului de foc i a celei de a doua mori Apoc. 20:10, 14, 15, iar punctul central al acestui verset este acela c Dumnezeu va fi cu poporul Su rscumprat in Noul Ierusalim, cetatea in

sfarit restaurat pentru venicie, in care nu va mai fi nici unul din elementele care au dus la toat aceast stricciune moral-spiritual. Astfel, Apoc. 21:1-8 reprezint implinirea final, sau punctul culminant al Apoc. 20. Totui, pasajul este mult mai legat de ceea ce urmeaz, decat de ceea ce a fost inaintea lui. Viziunea Noului Ierusalim este alctuit din trei viziuni paralele: (1) Apoc 21:1-8 (2) Apoc 21:9-27 (3) Apoc 22:1-21 Fiecare dintre aceste viziuni este introdus printr-o formul de vedere/privire: (a) vv. 1-2 am vzut cetatea sfnt cobornd; (b) v. 10 mi-a artat cetatea Sfnt, Ierusalimul; (c) 22:1-2 mi-a artat rul vieii De asemenea fiecare din cele trei viziuni se incheie cu o formul de excludere: (1) Apoc. 21: 8 oviala, laitatea i necredina sunt excluse din cer; (2) Apoc. 21:27 nimic necurat nu va intra acolo; (3) Apoc. 22:15 afar din cetate sunt vrjitoria, desfraul uciderea, etc. Toate cele trei viziuni incep cu ceea ce vede Ioan, ceea ce i se arat i se finalizeaz cu ceea ce va fi eliminat, ceea ce nu-i va gsi locul acolo unde privete Ioan, adic in cetate. In toate aceste trei viziuni este o progresie de la una la alta. Apoc 21:1-8 este o imagine general a noului pmant i a noului cer. Noul Ierusalim este doar anunat dar nu descris aici. Descrierea se face din perspectiva cuiva care se apropie tot mai mult pan ce ptrunde in centrul oraului, descriind din mers elementele semnificative care determin oraul s fie ceea ce este vv. 9-27. In cap. 21:1-8 cetatea este anunat; in vv. 9-27 oraul este descris in detaliu, iar in cap 22 sunt prezentate cele mai importante viziuni i imagini cu privire la cetate. Oraul Noul

Ierusalim este descris ca i cum Ioan s-ar apropia de el. Ca atare, oraul este in primul rand vzut de la distan, apoi pe msur ce se apropie de el, detaliile ies in mod progresiv in eviden. De exemplu, prima impresie despre ora este una de la distan Apoc 21:2, 10; pe msur ce Ioan se apropie de el, fundaia, porile, zidurile nu sunt numai observate, ci i descrise in detaliu 21:12-17; in continuare este descris materialul din care este construit i numrul intrrilor vv. 18-21; apoi Ioan ptrunde in cetate oferindu-ne o imagine a interiorului oraului vv. 21-22; apoi este descris sursa de lumin care face din cetate un loc strlucitor v. 23; apoi ii descrie pe locuitori (vv. 24-27), iar in final ajunge chiar in mijlocul oraului unde este tronul lui Dumnezeu (22:1-4). Este imaginea unui turist care se apropie de un ora pe care il vede mai intai de la distan, de pe autostrad, iar pe msur ce se apropie, detalii peste detalii ii fac 333 cunotin cu noul ora materialele din care sunt construite locuinele i cat de mari sunt, cat de largi sunt strzile, ce fel sunt locuitorii pan ce ajunge in centrul oraului, care conine cele mai importante cldiri i instituii ale sale. Tot acolo se afl autoritile oraului. Noul Ierusalim este un ora universal, chiar dac am vzut c unii sunt oprii de a intra in el. Porile lui sunt permanent deschise in cele patru direcii cardinale i niciodat nu vor fi inchise 21:25. In loc de popor Apoc. 21:3, se folosete pluralul popoare pentru a se vorbi despre locuitorii lui v.24; aceasta demonstreaz faptul c multe grupuri etnice sunt reprezentate in el, adic toate naiunile au contribuit cu fiine umane, au contribuit cu bogia, cu influena lor pentru a constitui populaia Noului Ierusalim. Oraul este deschis pentru oricine dorete s intre

in el, trebuie doar s indeplineasc condiiile de intrare; porile lui sunt i astzi deschise, se vor inchide doar pentru cei care nu vor implini condiiile de a intra. Dar nu vom putea inelege cu adevrat Noul Ierusalim, dac nu cunoatem cateva referine din trecutul istoriei. De ce aceast viziune a Noului Ierusalim a fost atat de important pentru trecut i ce relevan are ea pentru noi astzi? 1 Aa cum am menionat deja, Noul Ierusalim este o paralel a Edenului in care se afl viaa ideal originar Gen 1-2. In Gen 2:10 este un rau care curge prin mijlocul grdinii. In mod similar, un rau curge de la tronul lui Dumnezeu prin mijlocul Noului Ierusalim Apoc 22:1. In Eden era un pom al vieii in mijlocul grdinii Gen. 2:9; de asemenea avem unul in centrul Noului Ierusalim Apoc 22:2. In Gen 3 avem blestemul originar, in Apoc 22:3 nu mai exist blesteme de nici un fel, consecinele pcatului au fost inlturate mantuiii au acum acces liber in Edenul refcut. In Eden, Adam i Eva au trit fericii impreun; in Noul Ierusalim, Cel de al doilea Adam, Isus Hristos va locui fericit cu biserica Lui. Grdina Edenului a experimentat atat ziua cat i noaptea; Noul Ierusalim nu mai are noapte. Grdina Eden a fost grdina paradisului, Noul Ierusalim va fi grdina cetate. In Eden a fost un pom al testului; in cetate nu mai este nevoie de un test, pentru c el a fost trecut, a fost luat in marea lupt de pe pmant. Este clar c Noul Ierusalim este vzut ca o refacere a grdinii Edenului, ca o implinire a speranelor tuturor oamenilor credincioi de-a lungul timpului. Cum va arta cerul? Ca i grdina Edenului, iar minunata promisiune oferit pentru aici este ODIHNA. Au fost, sunt i vor mai fi muli oameni ingrijorai, stresai, apsai de problema pcatului in lumea aceasta. Noul Ierusalim este locul in care toi cei care caut o astfel de odihn, vor gsi pentru venicie pace, linite, protecie, siguran, pentru venicie. Aa cum am spus mai devreme, oameni din vechime,

patriarhii, au privit inainte spre timpul implinirii acestor promisiuni pentru ei, cetatea Noul Ierusalim era ceva ce Dumnezeu pstra pentru ei. Avraam atunci cand era in cutarea Canaanului, el privea anticipativ spre o alt patrie i spre o alt cetate, o cetate a viitorului, asemntoare cu Edenul pierdut din cauz pcatului; pentru el, Noul Ierusalim i cerul lui Dumnezeu erau ca o implinire a alergrii sale pe pmant. Lucrul acesta nu este clar doar pentru c scrie in NT, ci pentru c VT insui il face cunoscut. In Gen 3 sunt descrise trei mari blesteme: (1) pmantul va fi plin de spini i mrcini = munca va fi una obositoare pentru obinerea painii (vv. 17-19); (2) copiii vor fi nscui in durere = va fi suferin pentru perpetuarea naiei umane (v. 16); (3) alungarea din grdin = oamenii sunt impiedicai de la o comuniune deschis cu Dumnezeu vv. 22-24. In Gen 12:1-3 sunt trei mari promisiuni pe care Dumnezeu i le-a fcut lui Avraam i prin care el a intrezrit restabilirea grdinii Eden in viitor: (1) pmantul pe care i-l va da; (2) inmulirea neamului lui pan ce va ajunge o mare naiune; (3) binecuvantarea tuturor oamenilor in el. Este clar c aceste promisiuni reprezint reversul blestemului originar din Gen 3. (1) ca revers al blestemului asupra pmantului, lui Avraam Dumnezeu ii promite o ar, un pmant = 334 cel dinainte fusese luat i blestemat cu munc i sudoare; (2) ca revers al blestemului asupra naterii, Dumnezeu ii promite inmulirea neamului = va avea copii muli; (3) iar ca revers al blestemului excluderii din prezena lui Dumnezeu, toi oamenii vor fi binecuvantai in Avraam = binecuvantai prin cunoaterea de Dumnezeu prin el i urmaii si credincioi. Aceste promisiuni fcute lui Avraam depesc aspectul pur pmantesc, ele devin partea opus i blestemului pcatului i capt dimensiuni universale. Tocmai de aceea Avraam este

socotit printele credincioilor, pentru c prin credin el a ineles totul ca o restaurare a omenirii, nu doar a naiei lui i Canaanul adevrat era Edenul restaurat. Cartea ctre Evrei nu este o prezentare a mesajului VT, ci o descoperire a ceea ce cu adevrat s-a intamplat acolo. Avraam a avut un vis i in acel vis, grdina Edenului a fost aezat inaintea sa Gen 15:12; era acolo i el era gata s o primeasc, dar aa cum tim aceasta nu s-a implinit in experiena VT, dar datorit a aceea ce Isus Hristos a fcut prin viaa Sa, prin moartea Sa mantuitoare pe crucea Golgotei, prin invierea Sa i slujirea din cer ca Mare Preot pentru iertarea tuturor celor care vin la El in credin, toate aceste lucruri spre care Avraam a privit inainte prin credin se vor implini potrivit cu profeiile care le susin atunci cand pmantul cel nou va fi refcut. Noul Ierusalim este astfel o final i complet implinire a fgduinelor biblice, o restaurare a Edenului, o implinire a odihnei promise in sabatul originar la creaiune. Dar grdina Edenului nu este singurul fundal, referin, care este atat de important aici, mai sunt i alte paralele ale Noului Ierusalim in cartea lui Ezechiel. In cap 40:2 profetul vede Noul Ierusalimul de pe un munte inalt. Aceeai imagine in Apoc 21:9-10 unde Ioan are o viziune asemntoare i de asemenea tot de pe un munte inalt. In viziunea lui Ezechiel, Ierusalimul cel nou era unul literal care putea fi recldit in viitorul foarte apropiat lui. Dar dup cum am vzut, fgduinele lui Dumnezeu sunt condiionate de ascultarea i cooperarea omului. Din aceast cauz, viziunea lui Ezechiel nu a putut fi implinit in modul in care el a avut-o. De alt parte, viziunea din Apocalipsa reia imaginile lui Ezechiel i le prezint ca pe o implinire sigur indiferent de ascultarea sau cooperarea omului, cu singura meniune c

unii vor intra in cetate, in timp ce alii vor fi exclui din ea. In Ezech. 43:2-5 slava lui Dumnezeu este in cetate; in Apoc. 21:11 slava lui Dumnezeu este de asemenea in centrul oraului. In Ezech. 48:31-34 Ierusalimul urma s aib un zid cu 12 pori in fiecare din cele parte direcii cardinale cu trei pori pe fiecare direcie; Apoc, 21:12-13 portretizeaz aceeai imagine pentru Noul Ierusalim. In Ezech. 40, Noul Templu urma s fie recldit pe baza msurtorilor porilor i zidurilor sale; acelai principiu in Apoc. 21:15-17. In Ezech. 48:20 Ierusalim este descris de ctre profet ca avand o form ptrat/cubic, la fel ca Noul Ierusalim din Apoc. 21:16. In Ezech. 44 sunt descrise unele restricii pe care le aveau locuitorii oraului, similare in privina obinerii ceteniei Noului Ierusalim in Apoc. 21:8, 27. In final, in Ezech. 43:7 Dumnezeu locuiete pe tron impreun cu poporul Su, aceeai imagine in Apoc. 21:3, 5 i 22:1. Ca atare, Noul Ierusalim este o implinire a viziunii lui Ezechiel cu privire la Noul Ierusalim i care se centra pe Templul mre care urma s fie reconstruit. Ierusalimul este oraul ideal. Se pare c venicia devine mult mai bine ineleas prin prisma acestui ora. De regul oraele sunt fascinante. Intr-un ora sunt mult mai multe oportuniti/posibiliti, lucruri de realizat, obiective interesante de vizitat, prieteni de fcut; se pare c venicia nu poate fi atat de bine ineleas fr conceptul imaginii unui ora. Noul Ierusalim este implinirea speranelor 335 intr-un ora ideal. Dac vom urmri mai departe VT, vom descoperi reluat iar i iar acest concept, iar i iar oraul Ierusalim este centrul implinirilor escatologice i restaurarea

Ierusalimului este un semn c sfaritul vine, c lumea ideal, perfect, aa cum a conceput-o Dumnezeu iniial este acolo. Astfel, ca paralel la Ezechiel, Apoc. 21 i 22 ilustreaz imaginea unui ora ideal, care va oferi locuitorilor lui un mediu perfect de locuit i care va starni cercetarea i va stimula imaginaia. Mai este un aspect care trebuie menionat in legtur cu aceast imagine a Noului Ierusalim, aa cum am menionat i in cea de a 12-cea prezentare: in Ezechiel, punctul central in oraul reconstruit era Templul. Conceptul de Nou Ierusalim, ca Templu ideal al lui Dumnezeu Templul, este un alt aspect in Apoc. 21, 22. Aadar am descoperit in Apoc. 21 i 22 dou mari principii/fundamente ale VT cu privire la evenimentele escatologice: (1) primul concept este grdina Eden i finala ei restaurare i (2) conceptul Noului Ierusalim i restaurarea lui intr-o form final ideal, perfect. De asemenea sunt paralele structurale la Noul Ierusalim chiar in Apocalipsa: 1 Noul Ierusalim i cele apte biserici promisiunile fcute biruitorilor din Apoc. 2-3 i Apoc. 21-22: de exemplu, bisericii din Efes i se promite pomul vieii fgduina este realizat in Apoc. 22:2. Celei de a doua biserici, Smirna, i se promite c nu va fi atins de a doua moarte profeie implinit in Apoc. 21:7, 8. Bisericii din Pergam i se promite un nume nou: 2:17 il primete in Apoc. 22:4. Bisericii din Tiatira i se promite autoritatea lui Hristos: 2:26 in Apoc. 22:5 mantuiii vor domni prin Hristos. Bisericii din Sardes i se promit haine albe i numele pstrat in cartea vieii: 3:5 in Apoc. 21 i 22 ei primesc aceste robe i sunt asigurai c numele lor sunt scrise in cartea vieii. Bisericii din Filadelfia i se promite un loc in Templu i in Noul Ierusalim: 3:12 in Apoc. 21:3 se vorbete despre Templul lui Dumnezeu cu oamenii ca fiind Noul Ierusalim Apoc. 21:10. Bisericii Laodiceea i s-a promis un loc pe tronul lui Dumnezeu: 3:21 fgduin implinit in Apoc. 22:3, 5. Aadar Noul Ierusalim este locul unde ateptrile

spirituale promise in cele apte scrisori sunt implinite; este locul unde cetenii lui, care au experimentat viaa pmanteasc a istoriei zbuciumate a bisericii i au ieit biruitori ajung in sfarit acas. Noul Ierusalim nu este doar Edenul restaurat i cetatea restaurat ci i implinirea ateptrilor spirituale milenare ale lupttorilor credinei. Dac consideri c eti o persoan important pentru Dumnezeu i ai un loc special in lucrarea Sa, atunci Noul Ierusalim este locul final al tuturor ateptrilor tale. De aceea este atat de important i atractiv Noul Ierusalim, deoarece el este captul de drum, implinirea final a oricarei aspiraii nobile, a oricrui vis i oricrei sperane. 2 O alt paralel structural a Noului Ierusalim in cartea Apocalipsei i este una surprinztoare: exist o intreag serie de paralele intre viziunea Noului Ierusalim i cderea Babilonului din Apoc. 17-19. S imprtim cateva dintre ele. Ambele viziuni sunt introduse de unul dintre ingerii cu potire din Apoc. 16. Babilonul este introdus de inger in Apoc. 17: 1 i este cunoscut pentru destrblarea lui v. 2; Noul Ierusalim este introdus de inger in Apoc. 21:9 i este cunoscut pentru puritatea lui soia Mielului. In ambele cazuri, Ioan este purtat in Duhul pentru a vedea aceste viziuni: Apoc.17:3; 21:10. Sunt dou orae contrastante, dar ambele sunt decorate cu pietre preioase: Babilonul prostituat 17:4, iar cetatea in 21:11. Babilonul ridic o cup de nelegiuiri: 17:4, Noul Ierusalim ofer apa vieii: 22:1-2. Babilonul este locaul demonilor: 18:2, Noul Ierusalim este locuina lui Dumnezeu: 21:3. Babilonul este un loca a tot ce este necurat: 18:2, Noul Ierusalim exclude/elimin tot ce este necurat: 21:27. Ambele viziuni menioneaz Cartea vieii, vorbesc despre naiuni, popoare i imprai, despre faptul c s-a sfrit; in ambele apare moartea, plnsul i scrnirea dinilor, lmpi i 336 candele, etc. un numr impresionant de paralele intre Babilon i Ierusalim. Avem aici dou

tipuri diferite de relaie cu Dumnezeu: relaie de credincioie i necredincioie. Cele dou orae stau in contrast unul cu altul reprezentand o anumit relaie cu Dumnezeu. Interesant este i faptul c privind spre pasajele care menioneaz motivele excluderii din Noul Ierusalim, sunt folosii aproximativ aceiai termeni ca pentru locuitorii Babilonului, precum i pcatele de care este acuzat Babilonul in Apoc. 21:27 se spune c nimic necurat nu va intra in cetate; in Apoc. 18 se spune c Babilonul este locaul casa tuturor necuriilor. De asemenea nimic spurcat i necurat nu va intra acolo, in timp ce Apoc. 17:4-5 spune c Babilonul este cminul spurcciunilor pmantului. Criminalii, ucigaii vor fi exclui de acolo, in timp ce Babilonul este plin de ucideri Apoc. 17:6; 18:24. Desfranaii vor fi exclui, in timp ce curvia este emblema Babilonului Apoc. 17: 1, 2, 5, 15, 16; 18:3, 9. Vrjitorii, idolatrii, mincinoii sunt exclui toate aceste elemente le gsim in viziunile despre Babilon. Cei exclui din Noul Ierusalim, sunt descrii in aceiai termeni precum locuitorii Babilonului. Atunci, cine nu va fi in Noul Ierusalim? Toi locuitorii Babilonului. Cu alte cuvinte cele dou orae sunt total diferite ca mod de a gandi, difer in caracter, in alegerea valorilor, etc. Dar ce reprezint Babilonul? Intr-un sens real, Babilonul reprezint sperane lumeti, visuri i idealuri pmanteti. Aa cum am vzut in cap. 18 Babilonul este plans atunci cand cade, pentru c el reprezint tot ceea ce oamenii au gandit c ar putea obine, au sperat c vor putea avea, au visat c vor putea atinge. Babilonul este idealul, cea mai bun investiie pe care viaa o poate oferi. Distrugerea Babilonului i inlocuirea lui cu Noul Ierusalim, inseamn schimbare totat a modului de a gandi; Noul Ierusalim va lua locul Babilonului demonstrand zdrnicia iluziilor vieii acesteia. Viziunea Noului Ierusalim nu este doar o frumoas viziune a ceea ce vom fi, sau ce putem deveni in relaie cu Dumnezeu, viziunea Noului Ierusalim umbrete Babilonul, umbrete visurile i speranele oamenilor pentru lumea aceasta care are drept obiective: banii,

sexul, puterea, influena, etc.; iat ce ofer Babilonul, lumea aceasta. Noul Ierusalim arat c viaa adevrat nu se gsete in aceste elemente lumeti, ci intr-o relaie intim cu Dumnezeu. Astfel, viziunea Noului Ierusalim poate face o diferen enorm in viaa noastr astzi. Intrebarea de la inceput revine: ce relevan are aceast viziune pentru noi in acest veac sceptic i necredincios? Este adevrat, aceste imagini aparin timpului i locului autorului, dar tema central este clar i este aceeai: orice lucru pentru care omul lucreaz, sper, viseaz, nu este obinut prin eforturi umane, ci prin puterea minunat a lui Dumnezeu; nu prin lucrurile acestei lumi sau prin realizri i succese omeneti, ci prin lucrarea Mielului lui Dumnezeu. Orice altceva, va duce in final la dezamgire chiar in viaa aceasta; tot ceea ce conteaz este s ne aintim privirile, s ne punem speranele in aceast viziune a Noului Ierusalim i in Isus Hristos; aceast viziune ne ajut s inem inimile i minile noastre indreptate intr-o singur direcie, care in cele din urm va conta cel mai mult. Cu aceste lucruri in minte, putem spune c am fcut o incursiune destul de larg in viziunea despre Noul Ierusalim i ne va ajuta in urmtoarea prezentare cand vom aborda Apoc. 21 vestet cu verset pentru a spa ceva mai adanc in acest pasaj. Doamne, Ii mulumim pentru o alt inelegere a realitilor venice care pot face diferena in viaa noastr de zi cu zi. Ajut-ne s inelegem c Paradisul, ca sfarit al lucrurilor acestora i inceput al veniciei cu tine, nu este o insul exotic; ajut-ne s inelegem c Noul Ierusalim, cetatea ideal nu este ceva ca la Hollywood; ajut-ne s pricepem c visurile i speranele noastre nu trebuie puse in lumea i viaa aceasta, ci intr-o relaie cu Tine, care nu este altceva decat o pregustare a vieii venice i a lucrurilor care vor veni. Ajut-ne s trim pentru aceasta i s ne bucurm in perspectiva acestei realiti. Te rugm in Numele lui Isus, Amin!

337 X. Strlucirea Noii Realiti Cum este s trieti intr-un loc fr lacrimi, suferin, durere i moarte? Doamne, acum cand ne pregtim s aprofundm frumuseile viziunii despre Noul Ierusalim, Te rugm s pregteti minile noastre pentru acest spectacol spiritual, care s ne determine un alt mod de a ne tri viaa pe acest pmant. In Numele lui Isus, Amin! Aa cum am spus, tema prezent se va ocupa cu detalii privitoare la Apoc. 21, pornind de la imaginile generale din studiul trecut. Apoc. 21:1-8 reprezint o prezentare, o imagine general a noului pmant i a noului cer. Noul Ierusalim este anunat, dar nu descris aici. In vv. 9-27 avem descrierea Noului Ierusalim, fcut din perspectiva cuiva apropiindu-se din deprtare. Fiecare din aceste seciuni incepe cu o formul: am vzut, sau mi s-a artat i se incheie cu una de excludere, de descriere a oamenilor care nu vor fi primii in cetate. I. Prima viziune: vv. 1-8 inlocuirea vechiului cu noul: v. 1 care este inelesul acestor expresii: cer nou, pmant nou, Noul Ierusalim? In gr. cuvantul nou, folosit aici, are mai multe sensuri: (1) ceva inc nefolosit; este nou pentru c inc nu a fost folosit de exemplu Isus vorbea de burdufuri noi pentru vin nou. (2) ceva ce nu exista anterior, remarcabil, de necunoscut odat Isus a fost descris ca aducand invturi noi; dar acesta nu era un compliment, ci ceva care contrasta puternic cu mentalitatea vremii, cu inelegerea i realitile timpului respectiv, era ceva ciudat, nemaiauzit. (3) ceva in contrast cu ce a fost vechi dar fr a implica judecarea vechiului adic folosit doar ca i comparaie: acesta este vechi, acesta este nou. In sens negativ poate implica i sensul de ce e vechi e deja demodat i trebuie inlocuit dintre toate sensurile, acest ineles pare s fie cel din v. 1. Cerul nou, pmantul nou i Noul Ierusalim, nu sunt doar lucruri noi, ci ele sunt paralele celor care au

fost inainte de ele; mai mult ele sunt chiar superioare celor de dinanintea lor acestea s-au perimat, s-au uzat, precum o main veche care nu mai corespunde nevoilor i este abandonat pentru a fi inlocuit cu una nou. Dar cuvantul nou de aici, nu ne las s inelegem prea clar dac cerul i pmantul vechi au fost innoite, adic remodelate din ce a fost vechi, sau total distruse i fcute altele cu totul noi. In mod simplu, textul ne sugereaz idea c cerul nou i noul pmant sunt asemenea celor vechi, dar cu mult superioare acestora. Se spune aici c primul pmant i primul cer au trecut, sau pieriser. Sunt unii cercettori care au dezvoltat teoria ruinrii i restaurrii, sau reinnoirii. Aceasta ar insemna c Gen. 1 nu este chiar inceputul vieii pe pmant literal, textul spune c la inceput, cand Dumnezeu a creat pmantul, acesta era fr form i gol; consider c pustietatea i golul de la inceput de fapt au fost restaurate pe baza unei reinnoiri iniiale, ins e clar c Apocalipsa nu susine in nici un fel o astfel de teorie. Lumea pe care noi o tim e numit primul cer i primul pmant. Nici potopul nu e comparabil cu Apoc. 21. Potopul a fost mai degrab o remodelare prin comparaie cu acest pmant. Apoc. 21 vorbete depre ceva cu totul nou, un nou inceput, iar pe acest nou pmant nu va mai fi mare. Ce vrea s spun? Tuturor ne place marea, ne plac valurile, atingerea fin a nisipului! Nu uitai c Apocalipsa este o carte simbolic. Aceasta nu vrea s ne spun c nu vor mai fi locuri cu ap pe pmant, ci mai degrab nu va mai fi teama de ap care distruge, sau sepr. Inundaiile creaz panic i teroare atunci cand surprini, oamenii nu au vreo cale de scpare din calea puhoaielor. Adesea, in istoria omenirii, apa a provocat adevrate dezastre, separand oameni i teritorii. Apa a fost adesea calea pe care au fost transportate convoaiele de sclavi, separand uneori pentru totdeaun familii i oameni. A sugerea c absena apei din acest text, reprezint un simbol al absenei oricrui element care mai poate 338

provoca team, nelinite, nesiguran, orice care mai poate fi o potenial ameninare de orice natur. Apa a fost un concept negativ in Apocalipsa; a fost locul din care a venit fiara, locul numit Adanc, sau pmantul in starea haotic iniial Gen. 1. Absena apei sugereaz absena a tot ce poate fi ru. v. 2 Noul Ierusalim de aici, inlocuiete vechiul Ierusalim care fusese centrul speranelor din VT. Acest Nou Ierusalim este parte a noului cer i a noului pmant, imagine construit pe viziunea din Isaia 65. Dac studiem Isaia 65 vom descoperi c pmantul cel nou i cerurile cele noi au ca centru cetatea Ierusalim, iar Apocalipsa continu aici s construiasc pe textele VT precum acesta, sau cele din Gen. 1-3 i Ezechiel 42-48. Sunt foarte multe legturi minore intre Apoc. 21 i VT. NT vorbete i el de Ierusalimul ceresc Gal. 4:26; Evrei 12:22. Astfel, acest Ierusalim nu este ceva nou, un concept neintalnit in Biblie, ci este ceva ce a fost acolo, in locurile cereti, este locul despre care cretinii au tiut intotdeauna c li se pregtete, potrivit cu Ioan 14:1-3. La sfaritul mileniului el nu este decat actualizat i posibil de vzut. El va fi coborat pe pmant i pregtit ca o mireas imbrcat frumos pentru mirele ei. Dup cum am vzut in Apoc. 19, sunt dou mirese ale lui Hristos revelate de cartea Apocalipsei: una este Biserica, femeia Apoc. 19, cealalt Ierusalimul, cetatea 21:2 Apoc. 22. Interesant este cuvantul folosit pentru ambele i anume, c ele se pregtesc ca mirese, imbrcate foarte frumos. Imbrcarea Ierusalimului este vzut in Apoc. 21:11-21 este imbrcat cu tot felul de pietre preioase. Hainele miresei din cap. 19 sunt din in subire i curat. Aceste haine sunt in contrast cu cele ale Babilonului prostituat. v. 3 Dumnezeu s locuiasc cu oamenii vb. a locui, de fapt ar fi s stea in acelai cort cu umanitatea, fapt ce ne duce inapoi la limbajul Sanctuarului din VT. Aceasta amintete

de Exod 25:8 cortul din pustie avea s devin locul in care Dumnezeu avea s-i manifeste prezena i din el avea s-i fac locuina. Mai departe, in v. 3 se spune c Dumnezeu va fi cu ei, va fi Dumnezeul lor, etc. avem aici limbajul legmantului din VT. Ei vor fi poporul lui gr. popoarele Lui este folosit pluralul. Avem aici implinirea lui Deut. 28 Dac M asculi, vei prospera, vei fi binecuvantat. v. 4 curios este faptul c El va terge lacrimile dup trecerea mileniului. Dar cei mantuii au avut 1000 de ani la dispoziie s-i rscoleasc amintirile i eventual s plang. Au fost 1000 de ani de recuperare din ororile pcatului abuz, abandonarea de ctre cineva, etc. Dar acum la sfaritul celor 1000 de ani ce este cu aceast tergere a lacrimilor i de ctre Dumnezeu Insui. La sfaitul celor 1000 de ani, cand cei mantuii au procesat toate informaiile cu privire la pcat i pctoi, Dumnezeu este gata s aline orice suferin i s tearg orice lacrim. Amintirile pot rmane acolo intr-o forma sau alta, dar durerea a disprut. Dumnezeu a rezolvat cauza lacrimilor. Opresorii s-au dus, agresorii i cei care au folosit abuzul nu mai sunt. Desprirea a fost rezolvat, iar moartea alungat definitiv din Universul lui Dumnezeu. Vechea ordine a fost inlocuit cu una nou; rul a fost indeprtat definitiv din Univers. v. 5 cuvantul nou este acelai i cu acelai ineles din v. 1. Dumnezeu creeaz totul nou; El vrea ca totul s fie superior fa de ceea ce a fost inainte. Totodat se folosete un limbaj al certitudinii, al increderii: Dumnezeu vrea ca poporul Lui s fie absolut sigur c lucrurile promise in Apocalipsa se vor intampla. Nu sunt doar vise, ceva acolo in careu inalt; cuvintele acestea sunt adevrate i pot fi crezute, pentru c Cel care le spune este Adevrat i demn de incredere. v. 6 S-a sfarit in clipa in care aceste cuvinte sunt enunate, o schimbare dramatic

are loc totul s-a finalizat, istoria noastr a ajuns la capt. Prin acelai limbaj pe care l-a folosit la inceput, autorul ne reamintete c acelai Isus care a murit pentru noi pe cruce, care slujete 339 printre biserici, este Cel care a dus la indeplinire i implinirea fgduinelor Lui El este Alfa i Omega, inceputul i sfaritul. Invitaia de a bea din apa vieii, este o anticipare a cap. 22:1, 17, unde oamenii sunt invitai s bea apa vieii fr plat. Mantuirea este tot atat de fr plat, precum apa de izvor. v. 7 amintete de promisiunile fcute biruitorilor din cele apte biserici: pomul vieii, paradisul lui Dumnezeu, scparea de moartea a doua, locuirea in Noul Ierusalim; aceste dou viziuni sunt legate laolalt, aa cum am vzut in prezentarea anterioar, iar Ierusalimul va oferi implinirea tuturor promisiunilor fcute celor biruitori. Cei biruitori vor moteni toate fgduinele fcute in NT. Voi fi Dumnezeul lui i el va fi fiul Meu din nou se amintete de limbajul legmantului. Poate c nu inelegem indeajuns conceptul despre legmant, ins scopul principal al legmantului i al Legii din VT, a fost s dea siguran. Oamenii au nevoie s tie unde se afl in experiena vieii lor i cum va rspunde Dumnezeu comportrii lor. Practic conceptul este destul de clar: Dumnezeu se incapsuleaz pe sine in legmant, in aa fel incat fiecare om s tie cum s triasc indiferent de circumstanele in care se gsesc. Noul Ierusalim este parte din legmant acesta este motivul pentru care el confer siguran, certitudine, iar Dumnezeu promite, Se pune cheza pentru a garanta implinirea tuturor fgduinelor legate de el. v. 8 avem prima list de excluderi i este una destul de lung sunt cateva aspecte care cred c ne pot reine atenia: (1) mai intai, la o investigaie atent cu privire la viaa noastr, cred c putem spune c ceva din lista aceasta are ceva de spus i pentru noi; (2) in al doilea rand se

vorbete aici de laitate v-ai gandit dac ai fost vreodat la sau nu? Ai fugit vreoadat din faa unei situaii, in loc s stai pe loc i s o infruntai cu curaj? Dac suntei din fire o persoan timid, ar putea fi acesta un text ingrijortor? Trebuie s inelegem ins c acest termen de la, nu se refer la timiditatea natural, pentru c Dumnezeu ne-a creat aa; Dumnezeu a fcut ca unii oamenii s fie introvertii, iar alii extrovertii; unii oameni prefer singurtatea mai degrab decat aglomeraia. Laitatea de aici trebuie ineleas in relaie cu marea stramtorare de la sfaritul timpului, cand in condiiile dificile i periculoase de atunci, vor fi unii cretini care vor alege sigurana imediat in locul credincioiei fa de Dumnezeu. Cand apar ameninri in domeniul spiritual, Dumnezeu promite c preia toat responsabilitatea Ioan 12:42-43; Marcu 8:34; Matei 13:21 sunt texte care arat c Dumneeezu ii trage la rspundere pe oameni pentru laitate spiritual, timizi spiritual. Repet, nu vorbim despre timiditatea natural, ci de acele circumstane, acele imprejurri cand viaa sau moartea fac obiectul alegerii. Istoria confirm c au fost mii, poate milioane de timizi, dar care in faa alegerii morii de dragul lui Hristos, au ales-o, mai degrab decat s-L piard pe Hristos. Cartea Apocalipsei menioneaz c vor fi exclui din Ierusalim cei care in contextul marei stramtorri au acionat ca nite lai, temandu-se pentru viaa lor, pentru familiile lor, sau poate i mai ru pentru bunurile lor materiale. Expresia: necredincioii are acelai ineles sunt apostaii, cei care candva au crezut in Isus, care au fcut odat parte din poporul lui Dumnezeu, dar apoi au czut in faa marei incercri i-au pierdut acel zel iniial textul ne atrage atenia cu privire la cel fel de vremuri trebuie s ne

ateptm. Apocalipsa vrea s atrag atenia asupra balanei din mintea noastr ce conteaz mai mult: sigurana vieii acesteia i pierderea cerului, sau invers? Vei da viaa venic pe ceva ce trece odat cu lumea aceasta? Laii i necredincioii sunt oamenii care caut rspltiri imediate, renunand la cele venice. Un alt grup exclus din Noul Ierusalim este format din cei numii dezgusttorii (din engl. vile = stricat, ruinos, josnic, scarbos) in VT sunt denumii idolatri sunt cei care practic obiceiuri pe care Dumnezeu in mod special le detest. Idolatria, a fost substitutul, sau inlocuitorul lui Dumnezeu in timpurile antice. Toi cei care pun un substitut in 340 locul lui Dumnezeu, care dau prioritate i iubesc alte lucruri in viaa lor, sunt dezgusttori pentru Dumnezeu. Un alt grup sunt cei numii clctorii de Lege, care ii include pe ucigaii, desfranaii, mincinoii. In cele din urm sunt cei numii vrjitorii practicani de magie sunt cei care merg atat de departe, incat intr direct in relaie cu Satan. Incercm s ne dm seama cat de serioase sunt lucrurile i c nu ne putem juca nici cu Dumnezeu, nici cu Satan. Inainte ca aceast descriere s se incheie, se amintete din nou de iazul de foc i moartea a doua, ca o dovad sigur c ele vor fi eliminate pentru totdeauna din Universul lui Dumnezeu. Interesant este faptul c Noul Ierusalim este introdus in v. 2 i in urmtoarele ase versete avem o aa numit digresiune (abatere, indeprtare de la subiect); Noul Ierusalim apare in v. 2, apoi direcia se schimb brusc, accentuandu-se natura i caracterul celor care vor fi in Noul Ierusalim, pe noul pmant i in acelai timp necesitatea schimbrii vieii pentru a fi cetean al impriei lui Dumnezeu. Se subliniaz faptul c Dumnezeu va fi cu umanitatea, nu vor mai fi lacrimi, durere i moarte, schimbrile sunt absolut sigure i in final sunt prezentate elementele care vor exclude pe cineva din impria slavei lui Dumnezeu. Inainte de a fi dat descrierea

deteliat a oraului, de la v. 9 mai departe, au fost ase versete care au accentuat pe de o parte sigurana implinirii fgduinelor lui Dumnezeu cu privire la un final al istoriei pcatului, iar de cealalt parte necesitatea i seriozitatea unei pregtiri pentru a beneficia de ele. Odat cu v. 9 este o intoarcere la v. 2 pentru a continua descrierea in detaliu a Noului Ierusalim care se coboar din cer. v. 9 se amintete aici din nou de mireasa Mielului din cap. 19, acea femeie preaiubit, imbrcat in haina neprihnirii sfinilor; se spune despre ea c este mireasa Mielului, iar Mielul este prezentat in imaginea unui personaj care crete din ce in ce mai mult in importan. Numele de Miel, apare de 28 de ori, devenind proeminent in cap. 21-22. v. 10 este a patra oar in carte cand Ioan este dus in Duhul este practic intorducerea intr-o nou faz a strii vizionare in care se afla. Vede cetatea coborand din cer de la Dumnezeu, limbaj preluat din v. 2. i in timp ce cetatea coboar spre pmant, el incepe descrierea ei, iar primele elemente sunt cele din v. 11. v. 11 slava lui Dumnezeu este vzut in cetate. Practic, ceea ce d onoare i slav cetii este chiar prezena lui Dumnezeu in ea Isaia 60:1-3; Ezechiel 43:1-5 prezena lui Dumnezeu aduce slav escatologic ceii Noul Ierusalim. Oraul este strlucitor (briliant cuvant aprut doar de dou ori in Biblie odat aici i inc odat in Fil. 2:15 ins tii ce este extraordinar? Faptul c in Fil 2:15 expresia este folosit pentru descrierea Bisericii). Noul Ierusalim este strlucitor nu neaprat pentru c este fcut din pietre preioase, cat mai ales pentru c poporul lui Dumnezeu locuiete in el. i tii ceva? In 1 Petru 2 este o descriere a Templului pe care-l construiete Dumnezeu, iar in Templul acela pietrele lui sunt oameni, fiine umane, cretini adevrai, devotai lui Dumnezeu. Biserica este Templul, pietrele fiind credincioii la nivel individual, iar Dumnezeu Ii construiete acest Templu pentru slava Sa.

Pietrele preioase cu care este decorat cetatea Ierusalimului, sunt un simbol al slavei care vine de la Dumnezeu datorit oamenilor din ora. Se spune c este ca o piatr de iaspis in Apoc. 4:3 tronul lui Dumnezeu era comparat cu un iaspis. Noul Ierusalim este acum sala tronului cerul a coborat pe pmant centrul guvernrii Universului este acum in Noul Ierusalim, care se afl acum pe noul pmant. vv. 12-14 descrierea oraului se face dup modelul oraelor antice. Sunt ziduri imprejmuitoare pentru protecie i pori pentru a-i ine afar pe cei care nu aparin cetii respective. In acest caz, cele 12 pori reprezint cele 12 triburi, adic solidaritatea poporului lui Dumnezzeu atat din VT, cat i din NT. Temeliile aparin apostolilor, dar porile seminiilor. V 341 mai aducei aminte de simboluri anterioare, precum cei 24 de btrani, sau cei 144.000, combinand acest concept al numrului 12? Sunt i veghetori pe zidurile Noului Ierusalim Isa. 62:6-7 imagine a cetii ideale, cu veghetori, avand grij de securitatea ei; este o cetate care inspir siguran, nu ca o cetate a zilelor noastre. Ioan folosete limbajul trecutului, dar ii confer un nou ineles. Aa cum am amintit in ultima prezentare, aceast imagine este de asemenea construit pe Ezechiel 48:30-34, pasaj care descrie i el cetatea ca avand patru direcii, cate trei pori de fiecare parte, totalizand numrul 12. Ins aici exist o mic diferen: in Ezechiel, porile erau pentru ieire. Aceast cetate avea s aparin Palestinei refcute dup robia babilonean, cetatea avea s fie centrul spiritual al rii, iar magnificul Templu urma s fie dotat cu ziduri i pori. Oamenii care aveau s locuiasc in Ierusalim, urmau s se bucure de toate aceste faciliti, Templu era zilnic in faa ochilor lor, in acelai timp ei urmau s aibe loturi de

pmant in afara cetii pe care trebuia s le lucreze fiecare putea avea o grdin ideal in afara zidurilor cetii. Aadar, porile erau acolo pentru ca oamenii s poat iei afar. In Apocalipsa ins, cetatea in sine este inta. Porile sunt pentru ca cei neprihnii s poat intra pe ele, iar cei ri s fie oprii la pori i exclui din cetate. vv. 15-17 Ioan este invitat s msoare cetatea cu o trestie de aur pe care ingerul i-a dato aceasta ne amintete de Ezechiel 40-48 unte profetul este invitat s msoare noul Templu ce fusese construit; de asemenea ne amintete i de Apoc. 11:1-2, unde Templul lui Dumnezeu este msurat. Ca atare, Noul Ierusalim este atat un Templu, cat i o Biseric. Toate aceste trei imagini se leag impreun aici. Noul Ierusalim este atat locul in care poporul lui Dumnezeu locuiete, cat i marele Templu al lui Dumnezeu de la sfaritul timpului. Toate imaginle biblice se inmnunchiaz in Apocalipsa. Noul Ierusalim este ptrat, fiecare latur avand 12.000 de stadii (in timpurile antice un stadiu = 607 picioare = 185 metri 1400 mile pe fiecare latur). Oraul este imens i in form de cub un ora simetric. Interesant este c un cub are 12 muchii, fiecare muchie are 12.000 de stadii, inseamn c totalul msurtorii oraului duce la 144.000 de stadii. Msurtoarea zidurilor ne amintete inc odat de aceeai simbolistic Israelul ideal. Noul Ierusalim este inta final, cminul ideal al tuturor credincioilor lui Dumneezu de-a lungul veacurilor, atat din VT cat i din NT. Msurtoarea zidurilor de asemenea pstreaz simbolistica: zidurile au 144 coi grosime. De fapt in gr. nu e clar dac se refer la grosime sau la inlime un cot = . de yard, ceea ce arat c o astfel de msur este in afara proporiei generale. Aceasta ne arat c viziunea nu trebuie luat in totalitate literal. Cu siguran c o inelegere simbolic este in mare parte necesar aici.

Acum ne vom indrepta spre materialele din care cetatea este construit. vv. 18-21 zidul era din iaspis in general iaspisul este cunoscut ca o varietate de cuar de culoare roiatic, dar poate defini orice piatr preioas. Ne putem gandi la v. 11 unde fiecare piatr preioas strlucete in prezena slavei lui Dumnezeu. Iaspisul este asociat cu tronul lui Dumnezeu. Temelia este fcut de asemenea din pietre preioase. Lista pietrelor preioase de aici, in general corespunde cu pietrele de pe pieptarul marelui preot, ceea ce sugereaz c privilegiile oferite marelui preot din VT, sunt disponibile acum tuturor credincioilor mantuii. i tim c cel mai mare privilegiu de care marele preot din vechiul Israel se bucura, consta in faptul c era singurul care putea sta in prezena lui Dumnezeu dup timpul lui Moise. Astfel, prima temelie este din iaspis, ca i zidul, urmand apoi toate celelalte la rand. Cele 12 pori sunt descrise ca fiind 12 mari perle. Perlele aveau o foarte mare valoare in antichitate Matei 13 parabola perlei de mare pre. O perl era atat de valoroas, incat putea determina pe cineva s vand tot ce avea pentru a o obine. Aici avem o perl gigantic: o poart intreag de 144 de coi. Ce scoic ar produce o poart de 144 de coi? Strzile cetii sunt din aur atat de curat i strveziu, incat apare 342 ca sticla. In templul lui Solomon, podeaua Templului era fcut din aur 1 Imp. 6:30; s nu uitm c cei mantuii sunt preoi ai lui Dumnezeu Apoc. 1:6; 5:9-10. Astfel, aurul strzilor Noului Ierusalim nu este o imagine nou, ci ea ne amintete de VT, de natura vieii i activitii preoeti in Templul antic. v. 22 o imagine neateptat sunt atat de multe imagini legate de persoana i activitatea marelui preot, de Sanctuar, incat faptul c nu este vzut nici un Templu in cetate

trezete uimire. Unde este oare Templul? Amintii-v Apoc. 7:15 aceasta amintea de un Templu in cer. In acest pasaj, avem imaginea mantuiilor lui Dumnezeu, stand in faa tronului Su i slujindu-I in Templul Su. Dar in Apoc. 22 nu mai avem Templu. Sunt dou posibile explicaii: (1) Templul din Apoc. 7:15 este in timpul mileniului. Templul este locul unde este inut arhiva pentru ca cei mantuii s caute rspuns la intrebrile lor; este locul unde se face judecata. Dup mileniu nu mai e nevoie de Templu, pentru c lacrimile, durerea, i toate nedumeririle au trecut, i-au cptat rspuns. (2) Templul ar putea fi in afara oraului, cum ar reiei din imaginea lui Ezechiel. Totui textul insui d explicaia: Dumnezeu Insui este Templul mai degrab nu mai este nevoie de un Templu,, nu mai e nevoie de nici un simbol, Noul Ierusalim insui este un Templu. Forma cubic perfect a cetii ne reamintete de locul preasfant unde marele preot se intalnea cu Dumnezeu in sanctuarul pmantesc. Simbolul s-a intalnit acum cu realitatea, Dumnezeu Insui este prezent in mijlocul cetii. Templul in sine, nu este Dumnezeu, ci locul unde se manifest prezena lui Dumnezeu i acum, acel loc este Noul Ierusalim. v. 23 ne amintete de Isaia 60:19-20 Noul Ierusalim implinete toat simbolistica pmanteasc a realitilor venice. vv. 24-26 cine sunt aceti regi i aceste naii? Din nou acest pasaj este scris pe baza textelor din Isaia 60, dar asistm la o transformare a limbajului VT. Dar naiunile de aici trebuie s fie cei mantuii din capitolele 5, 7 i 9. Este imaginea acelei mantuiri universale. Din moment de cei ri au fost eliminai, rman reprezentanii mantuiilor din toate naiunile pmantului. Lor li se va permite s intre pe pori in cetate. Porile cetii nu se vor mai inchide pentru c nu mai este nevoie de siguran i protecie impotriva rului.

v. 27 o alt list de exclui nimic din punct de vedere ceremonial necurat nu va intra aici. De exemplu, in VT leproii nu aveau voie s intre in Templu. Se refer aici la oamenii care nu au acordat atenie cerinelor lui Dumnezeu. Astfel, dac uneori minimalizm importana cerinelor lui Dumnezeu in viaa noastr, observm aici consecinele acestei atitudini (ex. Dar ce este ru in asta? Dar de ce este pcat s mai bei cate un pahar de vin?). De asemenea tot ceea ce este ruinos, sau mincinos va fi exclus din impria lui Dumnezeu, iar aici avem forma adjectival a expresiilor scarboi i mincinoi din v. 8. Lecii spirituale: 1 fgduina prezenei lui Dumnezeu cu cei mantuii, biruitori vv. 3, 7, 11, 22, 23; fgduina unui final pentru suferin, durere i moarte v. 4; caracterul neindoielnic al implinirii fgduinei i sigurana unui viitor fericit v. 5; spectaculozitatea i slava ce insoesc aceste impliniri vv. 11-21; viitorul este lipsit de griji... v. 6; ...dar in acelai timp cu atatea activiti care in mintea ocupat vv. 8, 27, mantuirea este darul lui Dumnezeu pentru toi oamenii, pentru toate naiunile pmantului vv. 24.26. Doamne Ii mulumim pentru aceast glorioas viziune. Te rugm ajut-ne s ne dorim s fim acolo; atrage mintea noastr ctre adevratele lucruri care conteaz in viaa noastr de zi cu zi i ajut-ne s dm prioritate pregtirii noastre pentru patria de sus. In Numele lui Isus, Amin! 343 XI. Pomul i Apa Vieii Ai tanjit vreodat dup o relaie care s dea cu adevrat siguran, o relaie cu cineva care cunoate totul despre tine i care te iubete cu adevrat? Am veti bune pentru tine; acesta nu este doar un vis frumos!

Apropiindu-ne de sfaritul acestei lungi cltorii in cartea Apocalipsei, venim din nou la tine Doamne s Te rugm s fii cu noi. Pe msur ce ultimele imagini ne trec prin faa ochilor uimii, Te rugm pentru puterea i cluzirea Duhului cel Sfant in inelegerea lor. Ii mulumim pentru aceste viziuni in Numele lui Isus, Amin! Prima parte a cap. 22 continu s examineze Noul Ierusalim, apropiindu-ne din ce in ce mai mult de centrul oraului i de tronul Celui care locuiete acolo. Procesul acesta al descrierii a inceput in cap. 21 i atinge punctul culminant aici, la inceputul acestuia. Restul capitolului funcioneaz ca un fel de epilog la intreaga carte i unde vor fi reluate unele aspecte i idei subliniate la inceputul crii aducand totul la o concluzie logic. Mai intai, in vv. 1-5 avem o viziune asupra tronului lui Dumnezeu i a raului din mijlocul cetii: v. 1 dup cum am vzut, apa este folosit cu trei inelesuri in Biblie: (1) apa care cur, sens insoit de obicei de verbul a spla; acest ineles nu il gsim in Apocalipsa, deoarece rolul curitor al apei este luat aici de sange. Curirea se face prin i in sangele Mielului. (2) apa care amenin, care inund Apoc. 12, unde balaurul arunc ap din gura lui pentru a o ineca pe femeia care se ascundea in pustie. (3) apa care hrnete acesta este i sensul pe care il avem aici se intenioneaz ca apele raului s fie bute i in urma folosirii acelor ape oamenii au via. Acest sens, de ape dttoare de via, poate fi comparat i cu Apoc. 21:6 i Apoc. 22:17. Se spune c raul acesta este limpede ca i cristalul paralela la aceasta se gsete in Apoc. 4:6. Aici, marea de cristal putea fi asociat cu ligheanul de la Sanctuar unde preoii ii splau mainile i picioarele inainte de a sluji in Sanctuar. Este pentru prima dat cand se folosete expresia: Tronul de domnie al Mielului. Chiar dac in acest capitol avem o trimitere la

simbolul curitor al apei, totui in cap. 22:1 cel al hrnirii devine evident. Raul vine de la tronul lui Dumnezeu i al Mielului trebuie s ne oprim puin asupra acestei expresii, deoarece este pentru prima dat cand se vorbete despe tronul Mielului. Pan aici, Apocalipsa a vorbit doar despre Cel care edea pe scaunul de domnie i de Miel este pentru prima dat in carte cand gsim expresia tronul Mielului. O seam de comentatori au fost de acord c numai la distrugerea total i final a rului, Isus va avea conducerea deplin. Totui a remarca in Apoc. 3:21, c Mielul este artat ca stand pe scaunul de domnie este o aciune in trecut fa de cea din Apoc. 22:1. Probabil c aici se are in vedere acea onoare total ce I se acord lui Isus cu ocazia evenimentelor care marcheaz inaugurarea Noului Ierusalim. Raul curgand de la tron, amintete de raul din Eden Gen. 2:10 i de raul curgand de la Templul din Ezechiel 47 i Zah. 14. Astfel, imaginea din Apoc. 22, este una clasic din VT. v. 2 raul care curge de la tronul lui Dumnezeu, trece prin mijlocul pieei cetii va fi ca un fel de bulevard cu raul in mijloc i cu strzi pe ambele maluri. Este spus c pomul vieii va fi de ambele maluri ale raului, dar termenul pom este la singular, nu la plural un singur pom, dar pe ambele maluri. Sunt artiti care au sugerat imaginea unul copac cu dou trunchiuri pe cele dou maluri, care se unesc intr-unul singur, formand astfel un singur pom. A sugera totui c simbolul nu trebuie tratat strict literal. Imaginea este aceea a unui rau, mrginit pe malurile sale 344 de parcuri i cu un mare bulevard inainte. Acest pom rodete cate un fruct diferit in fiecare lun a anului, iar frunzele sunt pentru vindecarea neamurilor. Aceast imagine ii are rdcinile din nou

in VT Ezechiel 47:12 i Isa. 66:22-23 conceptul de fructe lunare, pare combinat cu cel de festival lunar in Noul Ierusalim. Pentru ce s-ar fi practicat acest lucruri atunci? Probabil pentru reinoirea relaiilor i pentru restaurarea vieii. Probabil c odat pe lun vom avea nevoie s fim fortificai prin unul din fructele pomului pentru a fi capabili s trim venic i a nu mai muri in acea lume nou pe care Dumnezeu o va crea. De ce frunze pentru insntoirea mantuiilor? Probabil acest concept este legat de inlturarea durerilor i lacrimilor Apoc. 21:4; 7:17. Aa cum am amintit in prezentrile anterioare, probabil va fi nevoie de o perioad de recuperare, de refacere in urma diferitelor lovituri suferite in viaa pmanteasc, iar pomul vieii pare a avea un rol in acest proces de vindecare. v. 3 blestemele din Gen. 3 se sfaresc definitiv acum. Cel mai apstor blestem a fost cel al alungrii din Eden i in special de la pomul vieii Gen. 3:22-24 acum este din nou acces liber la pomul vieii. Nu mai este nici pcat i nu mai sunt nici pctoi pentru a menine valabilitatea blestemului. Astfel, mantuiii vor avea posibilitatea s triasc venic atata timp cat vor veni mereu la sursa vieii, care se afl la tronul Su pomul i raul vieii adic la El. v. 4 partea cea mai bun a vieii venice, nu este nici mulimea lucrurilor strlucitoare, sau aurul i nici vieuirea in sine, ci relaia direct cu Creatorul. Uneori doar privind la faa unei persoane putem inelege foarte mult despre viaa acesteia. Cei mantuii vor vedea faa lui Dumnezeu, ei vor cunoate mai indeaproape caracterul Su; vor avea o relaie intim, apropiat cu El. In aceasta va consta cel mai frumos beneficiu al vieii venice. Numele Lui va fi pe fruntea lor Apoc. 14:1 astfel, caracterul celor rscumprai va reflecta caracterul lui Dumnezeu; feele lor vor arta ca faa lui Dumnezeu. Pentru antici, numele era o expresie a caracterului. Caracterul lui Dumnezeu va fi una cu cel al poporului Su. i astfel

ajungem la concluzia acestei prime pri: v. 5 imaginile din acest verset le-am vzut deja in cap. 21, ins aici avem un nou concept: se spune c ei vor domni in veci de veci se folosete limbajul din Exod 15:18, unde se spune c Yahweh este Cel care triete i domnete in veci de veci. De asemenea, in mod constant de-a lungul Apocalipsei se specific faptul acesta c Dumnezeu este Cel care domnete venic. In acest verset ins avem o adugire interesant: cei mantuii, toi aceia care vd necurmat faa lui Dumnezeu, domnesc in veci de veci ca regi i preoi (ne vom intoarce la acest concept intr-o prezentare viitoare, deoarece aici gsim lucruri atat de interesante, care merit detaliate i nu doar amintite ca un nou concept biblic). Din acest moment am ajuns la epilogul crii, unde aa cum am spus, sunt preluate temele din prolog. Ceea ce a fost introdus acolo, este concluzionat aici. v. 6 avem aici o repetiie a unor teme de la inceputul Apocalipsei i de asemenea o legtur cu alte teme ale crii cand se vorbete despre cuvinte care sunt demne de incredere i adevrate aceasta este aplicabil la Isus: Apoc. 3:14 i 19:11. De asemenea, aceasta este valabil pentru Cartea Apocalipsei Apoc. 21:6. Ni se spune c aceast carte a Apocalipsei este la fel de demn de incredere precum este Isus Insui. Intr-un anumit sens, epilogul certific, adeverete coninutul crii; este o ultim atestare c ceea ce am citit pan acum nu sunt fabule sau mituri, ci adevrul absolut revelat de Dumnezeu prin Ioan lumii din primul secol cretin i pan la cei care vor tri s-L vad cu ochii lor pe Isus revenind pe norii cerului; este adevrul marii lupte dintre bine i ru, dintre via i moarte. Termenul Dumnezeul duhurilor profeilor amintete de Apoc. 19:10 Spiritul profeiei dar este scris intr-o form uor schimbat. v. 7 incepand cu acest verset, accentul cade din nou pe a doua venire venirea pe

345 curand este o tem repetat frecvent in cartea Apocalipsei Apoc. 3:11; 22:12, 20. Aici ins nu este descris scena venirii Lui, aa cum a fost prezentat in alt parte a crii, ci mai degrab un apel: dac credei c Isus va veni curand, dac credei c aceste cuvinte pe care le-ai citit in aceast carte sunt demne de crezut i adevrate, atunci pzii-le i implinii cuvintele acestei profeii. Ne reamintim astfel Apoc. 1:3 unde avem prima fericire a crii. Sunt apte fericiri rostite pe paginile crii Apocalipsa, iar aceasta este prima: Ferice de cine ascult i pzete cuvintele acestei prorocii. Pregtirea esenial pentru revenirea lui Issus, este aceea de a da o atenie special cuvintelor crii Apocalipsa, urmat indeaproape de o trire din ce in ce mai apropiat de adevrurile revelate in ea. Traversand-o in intregime, ne putem da seama acum mai bine de ce aceast cerin. Cartea Apocalipsei este cartea care prin excelen are invturile necesare pentru a ne inva cum s ne pregtim pentru intampinarea evenimentelor finale ale istoriei noastre i implicit pentru revenirea glorioas a Domnului Isus. Fr o cunoatere indeaproape a cuvintelor i invturilor acestei cri, noi nu ne putem pregti pentru marea inelciune care a inceput deja s cuprind lumea i care va crete in intensitate pan la timpul sfaritului. Vor fi contrafaceri ale revenirii lui Isus, ale lucrrii Sale pmanteti, contrafaceri ale minunilor Sale. Doar cunoaterea clar a acestor evenimente, cunoatere pe care Apocalipsa o d, ne va pstra in siguran prin marile crize ale timpului care va veni. vv. 8-9 din nou se certific autenticitatea Apocalipsei: Eu Ioan, am auzit i am vzut lucrurile acestea. Aceast carte a aprut in urma viziunilor pe care Ioan le-a avut; in urma a ceea ce a auzit i vzut. i ce a vzut Ioan? El a vzut mrturia lui Isus. Acum ajungem la incheierea viziunilor iar Ioan amintete ce s-a intamplat dup aceasta. Ce face Ioan? Cade la picioarele

ingerului s I se inchine paralel verbal la Apoc. 19:10. Sensul ar fi c acest spirit al profeiei este darul deosebit pe care l-a primit Ioan, este darul unei inelegeri vizionare a realitilor cereti i este exact ceea ce el pune in cuvinte pentru ca viziunea sa s poat fi ineleas de cine o citete. v. 10 este o declaraie surprinztoare in direct contrast cu Dan. 12:4 mare parte din cartea lui Daniel, in special cap. 8-12 trebuiau sigilate, pentru c ele nu erau relevante pentru timpul in care a fost scris, ci pentru vremea sfaritului. Prin contrast, cartea Apocalipsei nu trebuia sigilat la vremea scrierii, deoarece ea avea relevan chiar in zilele in care se scria i pan la sfarit. De ce cartea Apocalipsei are semnificaie pentru cei care o citesc i nu a fost sigilat? Rspunsul este dat tot in text: pentru c vremea este aproape! In Marcu 13 Isus spusese c vremea nu era aproape, folosind exact acelai cuvant grecesc. El avea s fie aproape doar cand toate acele semne se vor fi intamplat. Dar aici in Apocalipsa, timpul este cu adevrat aproape. Ioan scria aceste cuvinte ctre sfaritul primului secol cretin i toate lucrurile pe care le spusese Isus avuseser loc de-a lungul lui, iar acum, Ioan putea spune cu adevrat c timpul era aproape. Astfel, cartea Apocalipsei este o fereastr deschis in mintea lui Dumnezeu prin care oricine vrea s ineleag cum se va scurge istoria acestei omeniri, s poat citi i inelege, inclusiv prima generaie pentru care ea a fost scris. vv. 11-12 contextul v. 11 este de intrerupere intre vremea este aproape i Eu vin curand! v. 11 vorbete despre incheierea timpului de har atat pentru cei drepi cat i pentru cei nedrepi. In contextul iminenei revenirii, ni se amintete c exact inaintea sfaritului, timpul de har se va incheia; c oportunitatea de a auzi evanghelia va inceta. In legtur cu acest text pot fi adugate cele din Apoc. 10:7 i Apoc. 15:5-8 pe care le-am examinat la timpul lor.

v. 12 cand Isus va reveni, va da fiecruia dup faptele lui. Aceasta ne amintete de Apoc. 20:12-13, unde judecata era in funcie de fapte. Aceasta este o tem comun in NT i carei pune in incurctur pe muli cretini: in NT se spune c suntem considerai neprihnii prin 346 credin i totui acelai NT spune c judecata este in funcie de aciuni, de fapte. Cum se poate aceasta? Cum poi fi in acelai timp salvat prin credin i totui judecat prin fapte? A vrea s spun c la judecat se va ine cont de dou lucruri: (1) mai intai aspectul fundamental de care se va ine cont la judecat nu va fi ceea ce am fcut, nu cat de bine am profesat credina i viaa religioas, ci baza va fi: ce am crezut despre Isus? Ce relaie am avut cu El? Ce experiene de-a lungul vieii? Vom fi intrebai dac am acceptat prin credin neprihnirea Lui; (2) al doilea aspect in cadrul judecii ine de dovezi. Toi pot s spun: Cred in Isus! dar cum se vede concret aceasta in viaa lor? A devenit El totul in viaa lor i este aceasta cu totul predat i consacrat Lui? Aceasta este intrebarea vital, iar dovada unei susineri cu gura, este demonstrat in comportament i atitudine. Demonstreaz viaa ta, faptele tale, eforturile tale c eti intr-o relaie mantuitoare cu Dumnezeu? La judecata final punctul de greutate va fi nu comportamentul nostru, ci dac L-am acceptat cu adevrat pe Isus sau nu. In aceeai judecat ins, faptele pe care le-am fcut dup ce am susinut apartenena noastr de El sunt dovezi pentru a se verifica adevrata noastr poziie. Astfel, in judecata final oamenii sunt inc indreptii prin credin, in acelai timp ins sunt judecai potrivit faptelor lor. v. 13 e clar c Isus vorbete aici. El are o serie de titulaturi titulaturi atat de atotcuprinztoare, care sugereaz c Isus este totul, este tot ceea ce conteaz, El este totul in i pentru acest Univers. El este inceputul i sfaritul, este realitatea atotcuprinztoare a tuturor

realitilor, iar relaia cu El este tot ceea ce conteaz. v. 14 este un text foarte dificil este un text important care vorbete despre cei care au dreptul s intre in cetate i cei care vor fi exclui din ea. Este un text foarte important pentru noi astzi, ins avem o problem textual aici. In traducerrea KJV se spune c dreptul de a intra in cetate il au cei care pzesc poruncile lui Dumnezeu. S fie o greeal la ali traductori, sau o greeal intenionat? Nu, problema nu este la traductori, ci este o problem textual, sau mai degrab una scribal, o eroare strecurat in manuscrisul copiat. Poate v mir faptul acesta, dar s ne lum puin timp pentru explicaie. In primul rand nu avem originalul grecesc al manuscrisului de pe Patmos i de asemenea ale scrierilor NT. Ceea ce avem sunt copii dup copii, dup copii. i sunt sute de astfel de copii pentru aproape toate textele NT. i atunci cand ai o multitudine de copii dup alte copii, eti mulumit oridecate ori ele se portivesc i consideri acest lucru o excepie mai degrab decat o regul. Poi pune chiar la indoial veridicitatea textului de exemplu jocul numit telefonul fr fir ce se spune la inceput i ce ajunge la ultima persoan. Copierea manuscriselor esta o treab foarte migloas i dificil in acelai timp i de multe ori se pot strecura greeli, de cele mai multe ori neintenionate, dar uneori chiar intenionate. Ne intrebm ins cum este posibil ca ceva att de diferit, de radical, s-a intamplat s apar in cartea Apocalipsei? Practic nu este deloc radical diferit. In gr. plunantes tas stolas inseamn splarea hainelor, iar poiontes tas entolas inseamn implinirea poruncilor. NIV i KJV. In gr. pentru cele dou sintagme este o diferen de doar dou litere. In primul caz este o inlocuire a unui s cu un e, iar in greaca folosit in timpul lui Ioan, cele dou erau similare i uor de siubstituit una alteia. Sunetul este foarte similar i era foarte uor pentru un scrib care auzea

pe altcineva recitand, s aud sunetul alterat i in loc de spal hainele s scrie s pzeasc poruncile. In limba roman diferena poate fi major, in limba greac original trecerea era fcut foarte uor. Acum, care dintre cele dou aparine cel mai probabil originalului? Numrul manuscriselor pare s fie mai mare pentru splarea hainelor. Cele mai vechi manuscrise sunt in favoarea acestei traduceri. Cele mai timpurii in general, au aceast traducere, iar cele de mai tarziu au adoptat i cea de a doua variant, de aceea ea apare ca o eroare scribal, o alterare a 347 ceea ce scribul a auzit sau a citit. Totui, in Apocalipsa un accent clar este pus pe inerea poruncilor, iar acest aspect devine esenial in experiena poporului lui Dumnezeu, in special in ultimul segment de timp al istoriei, in criza final a omenirii. Astfel, indiferent care ar fi problema in Apoc. 22:14, aceasta nu scade in importan aceast problem esenial: o descoperim in Apoc. 12:17; 14:12 unde pzirea poruncilor este o caracteristic a rmiei dinaintea venirii lui Isus; in Apoc. 22:9 in contextul imediat, unde este accentuat inerea, sau pzirea cuvintelor crii. Dar aici e problema oridecate ori Ioan vorbete despre porunci, el spune s fie inute (keeping them) i nu indeplinite (doing them). Conceptul fericirii in dreptul celui ce ndeplinete poruncile, este neobinuit pentru cartea Apocalipsei. Mai degrab avem de-a face cu sublinierea puternic i repetat a pzirii poruncilor. Probabil c inversarea din acest verset nu a fost in original. Splarea hainelor, este o expresie obinuit in cartea Apocalipsei. Noi suntem invingtori prin sangele Mielului in care aceste haine pot fi splate prin imersiune i nu prin inerea prin puterea noastr a poruncilor. Chiar i teologic, acest adevr poate fi susinut. Nu noi suntem intorii poruncilor, sau implinitorii lor, ci doar in Hristos putem pzi poruncile Sale. Credina in El devine fundamentul biruinei noastre Apoc. 12:11 biruina vine prin sangele Mielului i nu prin pzirea, sau inerea, sau indeplinirea cerinelor poruncilor.

Dar aceia care L-au primit pe Hristos, vor fi implinitori ai Legii, ca rspuns la dragostea Lui mantuitoare. Astfel, dac vom lua expresia spal hainele ca fiind cea original, prin aceasta nu subestimm alte teme ale Apocalipsei in vreun fel, deoarece in alt parte a ei se subliniaz pzirea poruncilor foarte accentuat i fr s lase loc la interpretri eronate. Mai mult, nimic nu este pierdut, dac nu tim exact cum aprea acest text atunci cand ieea de sub pana lui Ioan pe insula Patmos. Dac citim textul dup traducerea NIV, sau pentru noi, Cornilescu, splarea hainelor este o tem foarte comun in NT. Din punct de vedere teologic, peste tot ea apare sugerand c mantuirea are loc pe baza sangelui care a curs pe Golgota i pe performanele spirituale ale omului. Atat apostolul Pavel cat i apostolul Iacov susin adevrul c suntem mantuii prin credin, fr faptele legii, ins credina care salveaz este credina care lucreaz. Suntem mantuii doar prin credin, ins credina mantuitoare nu este niciodat singur, ea este totdeauna insoit de fapte, pentru c ea produce rezultate. v. 15 s fie oare un afront adus iubitorilor de animale? Nu vor fi oare caini in Noul Ierusalim? Da i nu! Este un alt pasaj al celor exclui din cetate i aspectul unic, neevideniat pan acum este cuvantul caini. Trebuie s inelegem c din punct de vedere simbolistic, cuvantul caine avea conotaie negativ in antichitate Deut. 23:17-18 caine era termenul pentru un brbat prostituat care de obicei era folosit in prostituia cultic, din templele pgane. In Matei 15:26,-27 expresia este folosit pentru pgani, pentru cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu, sau care Il resping. In Fil. 3:2 se folosete pentru oponenii iudaizani ai lui Pavel. Este clar c termenul caine, ca simbol, are o conotaie i o intrebuinare negativ in Biblie. Astfel de caini, sunt cei care Il resping pe Dumnezeu, care practic cu bun tiin lucruri pe care Dumnezeu le dezaprob; sunt cei care I se opun Lui i-I amenin poporul. Aceti oameni

vor fi exclui din impria Sa. v. 16 un text foarte important el ne spune c intreaga carte a Apocalipsei este o mrturie pentru Biseric i nu doar capitolele 1-3. Acum, la concluzia crii se menioneaz faptul c intreaga carte, toate acele profeii sunt pentru cele apte biserici. In v. 10 am citit c este nevoie s pstrm cuvintele acestei cri deoarece timpul este aproape. Apocalipsa nu este o carte care trebuie sigilat, ci o carte care are o relevan permanent. In plus la acest punct, avem o descriere al persoanei lui Isus in termenii din Apoc. 5. Isus este rdcina i vlstarul lui David i Luceafrul strlucitor ambele fiind simboluri ale mesianitii. Isus este Mesia iudaismului, este 348 Mesia tuturor speranelor NT. El este Cel care a separat timpul in cele dou ere. NT afirm c venirea lui Isus a fost inceputul unei noi ere i a acelei micri escatologice care se va finaliza in porile Noului Ierusalim. v. 17 Duhul i mireasa zic: Vino! atenia se schimb pentru moment de la Isus, spre mrturia Duhului prin Biseric i prin cetate. Istoria Apocalipsei cheam oameni la Isus, dar acum, in contextul timpului prezent, ceea ce cheam oameni la Isus este tocmai mrturia Duhului i a miresei Bisericii. Pe deasupra tuturor, cartea Apocalipsei, este o evanghelia in sine este cartea care continu mesajul intregului NT. Acum, la finalul ei, se face un apel serios atat din partea Duhului Sfant, cat i din partea bisericii de a se lua in serios aceast carte. Este apelul din partea lor de a lua in serios invitaia lui Isus prin descoperirea dat in Apocalipsa aceea de a bea cu indestulare din izvorul vieii i al mantuirii. Toi care aud i rspund, devin parte a acestei chemri ctre alii i aceasta se va intampla pan la sfarit. Aceasta este chemarea evangheliei: nu a face ceva, a pzi poruncile pentru a fi mantuit, ci acea chemare de a fi salvat fr fapte i

totui prin fapte pentru a deveni unul care lucreaz. Mantuirea este un dar. vv. 18-19 un final potrivit atat pentru intreaga Biblie, cat i pentru cartea Apocalipsei in sine dac Biblia este cu adevrat Cuvantul lui Dumnezeu, dac a fost destinat ca in detaliu s rspund nevoilor noastre pmantene in contextul pcatului, atunci cel mai ru lucru pe care il poate face cineva este s-i permit modificri interpretative ale ei. Acest fapt, va deveni baza pentru excluderea din cetate a oricui va incerca s distorsioneze Cuvantul lui Dumnezeu. Este un avertizment foarte serios pentru invtorii Cuvantului in general i pentru interpreii Apocalipsei in particular. La fiecare pas pe care il facem, avem nevoie de cluzirea Duhului Sfant. vv. 20-21 Vino Doamne Isuse! aici, limbajul venirii, devine limbajul rspunsului. Toi cei care au ajuns s citeasc, s parcurg cu interes cartea Apocalipsei pan la acest apogeu al ei, vor dori s tie ce va urma, vor dori ca aceste profeii s se implineasc i Isus s vin cat mai curand. Lumea nu mai are o aa atracie pentru ei, ci strigtul lor se va concentra pe evenimentul mult ateptat - revenirea pe nori a Domnului Isus Hristos. Iar ultima expresie a Apocalipsei este una a harului. In mijlocul tuturor plgilor i judecilor este intritor s tim c harul lui Dumnezeu inc este cu oricine citete aceast carte i ascult mesajul ei. Timpul de pregtire este inc la indeman, apelul inc poate fi auzit, plgile vor cdea doar peste cei care se vor impotrivi apelului lui Dumnezeu la mantuire. Toate mijloacele harului sunt inc la indemana noastr. Lecii spirituale: 1 va fi un timp cand blestemul asupra pmantului va inceta i de aceasta va trebui s fim convini. Lipsa blestemului pcatului inseamn lipsa consecinelor rului. i nu mai sunt

consecine, sau efecte ale rului pentru c nu mai sunt aciuni care s le determine. Cu toii tim c acum inc suportm consecinele propriilor greeli i lucruri rele fcute in via. Privim in urm i regretm multe din faptele noastre. Va veni ins ziua cand rul, cu tot ceea ce este el va disprea, iar Dumnezeu va indeprta amintirile acestea din mintea noastr. Va fi un nou start intr-o lume nou cu centrul ei in Noul Ierusalim. 2 cel mai bun lucru in cer este intalnirea cu Dumnezeu fa in fa; cu Cel care a cunoscut totul despre noi i ne-a iubit necondiionat in ciuda defectelor noastre; cu Cel cu care am fi dorit inc de pe pmant s avem o relaie bun dar nu am reuit intotdeauna. In acelai timp, chiar i pe pmantul acesta descoperim c tot ce poate fi bun pe pmantul acesta const tot in regsirea noastr in relaie cu Dumnezeu; o relaie cu Cineva care ne cunoate i ne iubete in acelai timp in mod necondiionat. Fiecare avem prieteni i apropiai i de multe ori ne reinem s imprtim toate simmintele de team c nu vom fi pe deplin inelei, dar Dumnezeu 349 cunoate totul despre noi i ne iubete in mod necondiionat. El este totdeauna acolo, disponibil; El niciodat nu moare. Dac ii doreti vreodat s intalneti o astfel de persoan, atunci acea persoan este Dumnezeu. Doamne, ajut-ne s facem din umblarea cu Tine prioritatea principal a vieii noastre. Te rugm in Numele lui Isus, Amin! XII. Epilog G duri de Final (Viaa venic din perspectiv biblic) Chiar conteaz cum va arta cerul? Va fi vreo diferen intre lumea noastr i cea din cer? Doamne, am ajuns la finalul prezentrilor din cartea Apocalipsei. Mulumim pentru

cluzirea Ta de-a lungul ei i cerem o binecuvantare special pentru cei care au probleme pe calea vieii. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Iat-ne ajuni la captul proiectului propus. Cinci serii de prezentri cu cate 12 serii fiecare. De-a lungul lor am examinat structura crii, metode de interpretare i inelegere a crii Apocalipsa in proprii ei termeni; am parcurs cartea verset cu verset, incepand cu imaginea apostolului singuratic izolat pe acea insul pustie. Am urmrit Biserica luptandu-se cu probleme din afara i din interiorul ei. Am vzut angajri in rzboaie i conflicte cosmice i triumful biruinei lui Dumnezeu in btlia final. Am vzut in final pacea i sigurana pe care cei mantuii le vor gsi in Noul Ierusalim, implinirea tuturor speranelor de milenii. Acum, cateva ganduri de final, pornind de la cateva intrebri: Cum va fi viaa venic? Are cu adevrat ce s ne atrag, sau va fi ceva plictisitor? Ne va provoca, sau vom pierde vremea an dup an mileniu dup mileniu? Cerul nu prea pare un loc de dorit pentru muli oameni. Lumea aceasta are atatea lucruri atrgtoare de oferit! Cerul pare parc limitat in oferte: harpe, coruri, grdiniYah! Realitatea este c aceasta este o imagine copilreasc cu privire la cer. Adulii au nevoie de altceva care s-i atrag. De aceea avem nevoie i de o inelegere matur a lucrurilor cereti. Sunt in Scriptur aluzii la cum va fi aceast via? Putem noi ti cu adevrat cate ceva despre ea? Cred c imediat ne vin in minte textele: Lucruri pe care ochiul nu le-a vzut 1 Cor. 2:9-10. Textul nu ne spune c nu tim nimic despre cer, ci c nu tim decat cu ajutorul Duhului Sfant, iar Duhul Sfant ne va descoperi ceea ce trebuie s tim despre viaa venic. Viaa noastr astzi este puternic influenat de felul de viziuni pe care le avem cu privire la viitor.

Dac viaa venic este ceva frumos i atrgtor pentru noi, atunci aceasta ne va inspira cu curaj i ne va da ndejde in situaii limit, de criz ale vieii. Ne vom pregti pentru viaa venic funcie de rspunsul i interesul pe care il acordm astzi acestei probleme. Modul cum ii tratm pe oameni astzi, va fi influenat de viziunea cu privire la statutul pe care il va avea omul in faa tronului lui Dumnezeu pentru eternitate. S aruncm o privire la dovezile biblice cu privire la viaa venic. Istorioar: Un pescar a murit i s-a trezit in ceea ce noi considerm a fi cerul. Un inger a venit la el i i-a spus: Am ineles c pescuitul a fost pasiunea ta pe pmant. El a rspuns: Da! Atunci, a continuat ingerul, i-ar plcea s pescuieti i aici? Desigur, a rspuns pescarul mantuit. Aa c ingerul l-a dus la cel mai minunat rau cu pstrvii cei mai frumoi. A inceput s prind pstrvi imeni, unul dup altul i nu-i mai incpea de bucurie; sttea acolo de ore intregi prinzand pstrvi i discutand cu ingerul. Dup vreun an, pescarul a zis: O! a fost minunat, putem s ne mutm la un alt rau? Ingerul ia spus: NU, nu are sens, acesta este cel mai bun rau 350 din intregul Univers i ai putea fi dezamgit Da?, a zis pescarul, cred c ai dreptate, atunci s rmanem aici. A continuat s prind pstrvi inc vreo 10 ani. Lang el se adunase o grmad de peste 30 de metri inlime de peti. La un moment dat, a pus undia deoparte i a zis. tii, totul e perfect, raul e bun, locul e bun, compania ta e bun, dar tot a vrea s incerc i altceva in afar de pescuit, chiar dac nu va mai fi tot atat de plcut ca pescuitul. Ingerul i-a zis din nou: tiu ce simi, dar chiar nu are sens nici s ne mutm in alt parte i nici s incerci i altceva; i practic asta ai vrut s faci aici in cer, i-aminteti? Da, a zis pescarul i a continuat s

pescuiasc inc vreo 90 de ani. Grmada de peti ajunsese la peste 200 de metri inlime; intrun final, dup 100 de ani, a azvarlit undia cat colo i a izbucnit: M-am sturat de toate astea. sta nu e rai, e iad; ingerul i-a zambit i i-a zis: i-a luat 100 de ani ca s-i dai seama de asta? Idea este c a tri venic nu este suficient, nici a face pentru totdeauna unul i acelai lucru an dup an, secol dup secol, miliarde de ani crora se adaug alte miliarde. Nimeni nu i-ar dori un asemenea loc. Atunci, cum arat viaa venic? A sugera potrivit Bibliei trei mari domenii in care mantuiii vor fi implicai in venicie i vom vedea c sunt cele mai de valoare: 1 viaa venic va fi o via de influen i de putere Luca 19:17 in parabol, slujitorul a fost gsit credincios in lucrurile mici incredinate lui in timpul vieii. Ca rspuns la credincioia lui, el primete responsabiliti mult mai mari: 10 ceti. Dac ar fi fost responsabil peste 10 ceti/orae mari in lumea aceasta, ce fel de responsabiliti ar fi primit acolo? O galaxie? 10 galaxii? Nu tiu, ins a fi credincios in lucrurile mici, inseamn a primi responsabiliti peste lucruri mult mai insemnate. Incredibil putere, incredibil autoritate i responsabilitate! V amintii de Apoc 3:21? Biruitorul va sta cu Isus pe tron? A sta cu Isus pe tron este un lucru de mic valoare pentru un neinsemnat ca mine? Dar Isus nu gandete impulsiv; El nu a spus asta intr-o doar, dar mai vedem noi acolo; Vom impri cu El pentru venicie, pe tron, unde nici mcar ingerii cei curai i sfini nu au acces Prini pentru venicie. O alt imagine: Apoc 7:15 Templul, tronul, acestea reprezint centrul de guvernare al Universului. Mantuiii devin membrii ai cabinetului lui Dumnezeu. Se spune c ei Ii slujesc zi i noapte in Templu. Numai acela care este gsit credincios in lucruri mici, poate fi demn de incredere pentru

a primi responsabiliti mai inalte. Iosif ca urmare a credincioiei sale in calitate de sclav, a fost avansat la rangul de prim ministru al celei mai insemnate imprii a vremii de atunci, ca o pild pentru toi oamenii a ceea ce inseamn rsplata lui Dumnezeu pentru credincioia in lucrurile mici incredinate pe pmant. Noi suntem destinai pentru o via de influen i putere intr-o aa msur, c nu ne putem imagina aici. i aceasta intr-un loc in care toate se vor schimba in continuu, cptand noi forme, noi motivaii pentru a-i plcea s trieti. Dumnezeu va descoperi noi planuri, noi inte, noi scopuri pentru Universul neatins de pcat. Multe dintre inteniile lui Dumnezeu sunt impiedicate de pcat acum, dar odat eliminat pcatul din Univers, puterea creatoare i inovatoare a lui Dumnezeu va fi cea despre care VT ne spune: Cci El zice i se face, poruncete Ps 33:9. In calitate de coregeni, mantuiii vor participa in rolul de coordonatori, probabil in multe dintre planurile necontenit puse de Dumnezeu in faa Universului. Dumnezeu a ascuns multe secrete in lumea aceasta ai vzut vreodat ce se intampl cu acele minerale numite franklinite aezate sub razele ultraviolete? Aceste minerale, ca nite pietre, se gsesc in cateva locuri pe planet i atunci cand sunt supuse razelor ultraviolete, lumineaz in culori diferite; aceste culori nu sunt vizibile cu ochiul liber i nici nu se intampl nimic la lumina natural, ci doar sub lumina ultraviolet. Dumnezeu a ascuns mici secrete chiar i in pietre. Biblia susine c cei mantuii vor fi regi pentru venicie trind viaa administrand cu 351 responsabilitate lucrurile incredinate lor de Dumnezeu in Univers, influenand totul in jurul lor i descoperind mereu noi sensuri i motive de a tri i sluji. Astfel, mintea se va dezvolta pe msur ce sub coordonarea lui Dumnezeu vor inva mereu lucruri noi i vor descoperi i

inelege noi secrete ale minii infinite a lui Dumnezeu. O venicie plin de influen, putere i semnificaie. 2 al doilea domeniu cu privire la viaa venic care va face diferena intre ce este acum i venicie: Preoi Apoc 5:9-10. Viaa presupune relaii: prieteni, familie, rude, cunotine, vecini, etc. Cu cat sunt mai apropiate/stranse relaiile, cu atat se dorete reducerea distanei geografice/fizice. Cat de bucuroi suntem cand suntem anunai c vine cineva iubit; ce pregtiri, ce intalnire, ce timp petrecut impreun, i cat de ru este cand ziua plecrii se apropie. Cel mai mult oamenii sufer din pricina lipsei de relaii, de comunicare. S-a constatat c atunci cand un copil simte atenie i se comunic cu el din primele zile ale vieii lui, va crete mult mai repede i mai sntos; invers se poate ajunge pan la moarte. Cerul estre locul unde relaiile, comunicarea se dezvolt i se perfecioneaz pe noi niveluri de intimitate. Vom avea un tip de relaie cu Isus Ioan 14:3. Cerul este mai mult decat un dar, este i un loc unde druieti. Aceasta presupune o relaie cu Dumnezeu. Vom vedea faa Lui; ne vom aduna impreun in fiecare lun la pomul vieii. De asemenea va fi un tip de relaie cu alii, cu marile figuri ale Bibliei, sau cu eroii necunoscui ai istoriei umane prea zbuciumate de durere i pcat. Va fi o relaie cu cei dragi familiile vor fi reunite pentru totdeauna. Nimic nu va mai amenina aceste relaii, pentru c nu va mai fi moarte, separare prin distane, sau prin relaii deteriorate. Vom avea timp nelimitat pentru a ne explora ideile unii altora, timp nelimitat pentru a depi toate barierele emoionale. Bariere emoionale? Da, va fi nevoie de refacere dup drama pcatului care a avut drept int principal distrugerea relaiilor intre oameni pe de o parte i intre oameni i Dumnezeu de cealalt parte.

Acum a vrea s sugerez un alt aspect in acest context: Apoc 5:9-10 cei mantuii vor fi preoi pentru venicie; de la statutul de pctoi care au nevoie de Marele Preot, la statutul de prini i preoi. Ce face un preot? Care este rolul su in venicie? Pe de o parte el conduce serviciul inchinrii; rolul de a vorbi, de a canta, de a incuraja, de a ajuta pe cineva s ajung aproape de Dumnezeu; un alt rol este cel de mediator. Biblia spune c Isus este Mediatorul/mijlocitorul dintre Dumnezeu i umanitate i pentru c El a fost i fiin uman, are o relaie special cu alte fiine umane. Dar i noi avem rolul de preoi, adic de mediatori in Univers intre Dumnezeu i alte fiine; ce inseamn aceasta? De ce Dumnezeu ar alege nite foti pctoi pentru acest rol preoesc? Cred c ar fi foarte important pentru Univers s ne imprtim istoria noastr de durere, suferin i pcat. Universul trebuie s-i rspund la intrebrile pe care probabil deja le are: Dac Dumnezeu este bun, de ce permite atata ru? Dac este indurtor, de ce las pcatul s mearg atat de departe? i dac in final Dumnezeu distruge pcatul, cum putem fi siguri c nu va izbucni a doua oar cu o i mai mare furie? Cred c rolul nostru preoesc este determinant aici. Prin noi, Dumnezeu d asigurarea c pcatul nu va mai aprea a doua oar. Prezena noastr, istoria i experiena noastr vor fi de folos lumilor create i totodat pentru alte lumi care vor fi create dup aceea i care vor trebui s aib mrturia noastr despre tragedia pcatului. Satan i pcatul ne-au invat lecii de neuitat. Nici un inger nu va inelege natura pcatului sau dragostea lui Dumnezeu ca un pctos salvat/mantuit. In cartea Educaie de Ellen White este o declaraie care spune: n planul de rscumprare, sunt nlimi i adncimi pe care eternitatea nsi nu le va putea epuiza, minuni la care ngerii doresc s priveasc. Dintre toate

fiinele create, numai cei rscumprai au cunoscut din propria lor experien conflictul efectiv cu pcatul; ei au lucrat mpreun cu Hristos i, lucru imposibil chiar i ngerilor, au fost prtai la suferinele Sale; s nu aib ei oare nici o mrturie legat de tiina rscumprrii nimic 352 care s le fie de folos fiinelor neczute? (p. 308). Fiecare dintre noi este unic, fiecare va sta mrturie pentru o faet a caracterului lui Dumnezeu (ne aducem aminte de mesajul ctre cele apte biserici? Nici una nu L-a primit pe Isus complet, pentru c nici nu se poate, ci fiecare a primit un Isus unic, funcie de personalitatea sa, de experiena sa i va sta mrturie pentru Isus funcie de darurile primite). In Efes 2:6-7 apostolul Pavel ne spune c in veacurile care vor veni, Hristos Ii va manifesta harul Su prin cei mantuii, prin noi; vom fi canale ale harului lui Dumnezeu, canale ale caracterului Su. Cum se va intampla aceasta? Nu tiu, dar ofer o sugestie: v-ai gandit c nu exist doi fulgi de zpad identici? Cu ochiul liber nu se poate observa, dar cu microscopul este clar; fiecare fulg de zpad este unic, diferit; dac aceasta este adevrat cu un simplu fulg de zpad, nu poate fi adevrat cu o fiin uman refcut dup chipul lui Dumnezeu? Fiecare suntem unici; in viaa noastr dm o mrturie unic, pe care nimeni in locul nostru nu o mai poate da, pentru c reprezentm o faet unic a caracterului lui Dumnezeu. Iat de ce este foarte important pentru Dumnezeu care dorete s impart tronul Su cu fiine umane, s implineasc acest lucru in noi acum, in viaa aceasta s mrturisim pentru El aici, pentru a mrturisi apoi de-a lungul veacurilor venice. Este foarte important pentru Dumnezeu s aib mrturii unice, nici mcar dou la fel, prin care de-a lungul veniciei s vorbeasc despre consecinele pcatului i c acesta nu se va mai repeta niciodat in Universul Su.

3 Al treilea domeniu de dezvoltare: Student interes nelimitat i cretere personal. Venicia va fi locul pentru o dezvoltare personal nesfarit. Nu ne-am dori s avem mai mult timp pentru noi pentru a investi in dezvoltarea capacitilor noastre? Avem timp, sau trebuie s ne facem timp pentru atatea alte lucruri aici, mai puin pentru noi! In cartea Educaie exist urmtorul paragraf: Cerul este o coal. Domeniul ei de studiu, este Universul, profesorul ei, Cel Infinit (p. 301). tiu c muli oameni ursc coala, probabil i tu, dar cred c noi nu am realizat c fiecare moment al vieii este o coal. In sensul acesta, coala nu inseamn ceea ce gandeti, ci ceea ce faci cu ea i practic asta conteaz in cele din urm. In definitiv, a face cercetare, inseamn a fi curios, interesat de lucrurile din jurul tu. Nu exist nimic s nu fie atins, nimic s nu fie ineles, va fi o continu abilitate in a cunoate, a crete, a ti a cunoate lucrurile din jurul nostru. Niciodat in istoria omenirii nu a existat un timp in care deschiderea spre cercetare, spre informare i spre cunoatere s fi fost mai mare ca acum, dar aceasta este doar o imagine slab a ceea ce va fi in venicie. O persoan cu abiliti i capacitatea de deschidere ctre cunoatere, la care se adaug o experien, va gsi mulumire i implinire chiar i in viaa aceasta. Fericirea are de-a face cu abilitatea noastr, capacitatea noastr combinat cu experiena. De cealalt parte, nu a fost timp in istorie in care s existe atatea abandonuri colare, atata lips de interes pentru studiu, atata desconsiderare a acelora care totui iau in serios domeniul invturii (tocilar). Ni se va cere socoteal ce am fcut cu abilitile noastre, cu capacitile incredinate, combinate cu experiena care se acumuleaz odat cu trecerea vieii, pentru c nimeni nu va ajunge in cer dac aici nu a fost interesat s-i dezvolte nici mcar puin capacitile intelectuale. Isus spunea

contemporanilor Si: Cercetai Scripturile dar voi n-ai vrut Ioan 5:39. Persoana care are o plcere s cunoasc, s tie, va fi persoana care va gsi implinire in via. Exemplu: multor oameni le place muzica clasic, multora nu le place. Muzica clasic este o muzic adanc, ea ajunge s fie ineleas odat cu interesul depus in a o cunoate. Exist atatea tipuri de muzic ce stau mai repede la indeman, dar care dup un timp ajung s plictiseasc, mintea ajunge la saturaie (ABBA, Beatles, HIP-HOP, 3Sud-Est, Link-in-Park). In ceea ce privete muzica clasic, cu cat este mai adanc, cu atat este mai puin plictisitoare i cu cat se depune interes in a o ptrunde cu atat se vor descoperi noi frumusei i semnificaii 353 neinelese pan atunci. Aa va fi cerul, un loc unde vom dezvolta capacitile noastre la infinit i in egal msur, bucuria i implinirea vor crete i ele. Viaa viitoare va fi considerat un timp de restaurare, de complet refacere Isaia 35:5-6. Primul lucru pe care il putem reine cu privire la coala din ceruri, este o complet restaurare: ochii notri, urechile noastre, simurile noastre vor fi aduse la ceea ce ar fi fost dac nu intervenea pcatul. Cum vom cerceta atunci? Imaginai-v cum va fi s vedem ceea ce astzi nu vedem decat cu microscopul sau cu telescopul? Urechi care s aud pe toate lungimile de und i frecvenele! Nici o suferin, nici mcar o durere de cap care s perturbe cercetarea noastr! Nici mcar nevoie de somn nu va mai fi. Cel puin o treime din viaa noastr o folosim pentru odihn, pentru refacere fizic i mental. Capacitatea noastr de cunoatere va crete considerabil. Ceea ce vom face nu va fi nicidecum plictisitor Ps 16:11; in cer fiecare putere a minii va fi dezvoltat, fiecare capacitate mrit. Aici oamenii ii dezvolt musculatura, pentru a lovi, pentru a domina, acolo se va pune accent in primul rand pe dezvoltarea capacitilor interioare ale fiinei. Cele mai mari dorine ale inimii noastre vor fi implinite atunci Ps 37:3-4; in venicie

vor fi implinite dorine i visuri nerealizate aici: dorina de construcie Isaia 65, de creaie, de cltorie (galaxii, nebuloase, frumusei nebnuite), etc. Cat despre art, vom fi studenii celui mai mare Artist, ai Aceluia care va regandi artistic chiar micul nostru Univers al celor nou stele, care va deveni reedina tronului Universului. Va fi o via social extraordinar, vom avea compania ingerilor; nu va fi minunat s descoperim cum arat un inger? Mai ales cel care a fost ingerul nostru? Sau s descoperim care va fi efectul venic al aciunilor i influenelor din aceast via? tii, uneori aciunile noastre sunt ca nite copaci cu multe ramuri. O fapt bun va ajuta pe cineva care la randu-i va fi de folos unei alte fiine; a incuraja pe cineva, va determina aceeai aciune ctre alta in lan; cine poate cunoate impactul real al faptelor i aciunilor noastre? Sau s studiem istoria acestui Univers care intrig i astzi pe oamenii de tiin! Acestea sunt doar mici indicii; Isus spunea ucenicilor c ar mai fi avut multe lucruri pe care s li le descopere, dar pe care ei nu le puteau inelege atunci Ioan 16:12. Ce inseamn toate acestea? S fii prin, preot i student pentru eternitate? Cum ar trebui s ne trim viaa pe pmantul acesta 50, 70, sau 80 de ani? Putem face ceva acum pentru a spera? Cum ar trebui s trim avand aceast viziune a viitorului? 1 Cum ne pregtim acum pentru a fi odat regi, acea poziie care implic putere i influen pentru venicie? a in primul rand ar trebui s dezvoltm aici talentele noastre, s ne urmrim curiozitatea in domeniile spre care suntem atrai. Putem s imbuntim sau s dezvoltm educaia noastr. Trim intr-un veac al consumului, adic consumm ceea ce alii ne ofer: hran, emisiuni TV, informaii de tot felul; oamenii devin din ce in ce mai puin interesai de o cunoatere personal; nu m refer la o viitoare carier in via, acest lucru este absolut normal,

dar acesta este determinat de o aezare viitoare in societate, ci a inva pur i simplu pentru c vreau s cunosc pentru mine acel domeniu; iar cel mai la indeman pentru noi este Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu. A studia Biblia nu pentru c vin cu lecia neinvat la biseric, sau c trebuie s predic, ci pentru c vreau eu s tiu mai multe despre Dumnezeul meu. Ca i muzica clasic i Biblia pare plictisitoare pentru cine nu-i adncete privirile n ea Ps. ?. Puini oameni o mai deschid; ca i orice muzic de proast calitate, tot la fel i aici, mai bine un ziar, o carte ieftin, decat ceva care s m solicite, s m pun pe ganduri. Numai o fiin cu o minte pregtit va putea fi rege in acest Univers. b al doilea lucru este credincioia in lucrurile incredinate. Credincioia in lucrurile mici incredinate acum, este testul pentru a primi responsabiliti mult mai mari in viaa 354 Universului refcut. Nimic din ce facem nu este fr importan, atunci cand il facem bine. c in al treilea rand i poate cea mai important calitate care ar trebui dezvoltat, este umilina. Promisiunea de a sta pe tron cu Isus este dat numai Laodiceei, cea mai avertizat i mandr biseric. De altfel, incercri speciale duc la o anumit utilitate, determin motivaii noi i raiunea de a tri. Conductorii Universului trebuie s fie umili. Nimic nu e mai infricotor decat calitatea de conductor incredinat unei persoane plin de sine, de mandrie, o persoan care folosete autoritatea incredinat, in scopuri personale. Cum s ne pregtim pentru acest insemnat rol? Conductorii Universului trebuie s fie doritori s serveasc nu s fie servii. Vrei s guvernai o galaxie? Acum este vremea s invm umilina. Cu cat sunt mai mari incercrile prin care trecem, cu atat va fi mai bun pregtirea pentru cer. Cu cat mai mare este increderea pe care El o are in noi acum, cu atat mai inalt

poziia din venicie. Cei care vor fi demni de incredere in a conduce in poziii inalte, vor fi aceia care au fost umilii in ran. Nu ingerilor li se va oferi aceast onoare; ei nu tiu ce inseamn s fii batjocorit, umilit, s ai rbdare in incercri, ei nu pot sluji in aceast poziie. 2 Dar despre rolul de preoi? Cum ne pregtim pentru acest rol? Un domeniu in care are loc aceast pregtire este domeniul relaiilor 2 Cor 4:17-18. Observm aici expresii ca: studiul, rugciunea, comuniune cu Isus; toate acestea sunt de o valoare inestimabil in vederea pregtirii noastre. Dac noi vom avea un timp serios de comunicare cu El in aceast via, cu mult mai adanc va fi aceast relaie atunci cand Il vom vedea fa in fa. Dezvoltarea unei relaii adanci cu Isus i cu semenii notri este modul cel mai eficient de a indeplini rolul de preoi in venicie. A sugera abandonarea lucrurilor neimportante i care fur timpul aa de preios. Apostolul Pavel spunea c acolo sunt lucruri pe care limba omeneasc nu le poate descrie in cuvinte 2 Cor 12:4. In comparaie cu Isus i cu lucrurile veniciei, ceea ce a revzut Pavel la intoarcere din cel de al treilea cer prea atat de nesemnificativ. Cand vom inelege mai bine cartea Apocalipsei, vom avea o mai bun viziune asupra veniciei i vom ajunge s dm bucuroi deoparte ofertele neimportante ale acestei lumi. 3 in al treilea rand, cum ne pregtim s fim studeni, cercettori pentru venicie i s nu ne plictisim de ea dup prima sut de ani precum pescarul mantuit? Putem face ceva acum pentru a conta atunci? Sau vom spune: A! i aa toi o vom lua de la inceput, nimeni nu va ti mai mult decat altul, ce dac tu tii mai multe aici! Exemplu: un profesor de pian primea adesea dup marile sale concerte oameni care veneau s-l felicite, iar unii ii spuneau: A fost minunat, abia atept s ajung in cer i acolo s fiu capabil s cant i eu ca tine. Dar profesorul rspundea:

Nu, niciodat nu vei putea. De ce? se mira interlocutorul. Pentru c atunci cand vei fi acolo i te vei apuca de cantat, eu voi avea deja 20, 30, 50 de ani inaintea ta. Vedei, abilitile pe care el le dezvolt acum, cunotinele pe care le acumuleaz, vor fi ale lui pentru venicie, el nu va fi un tabula-rasa, un om plecand de la zero. Lucrul acesta il descoperim in Luca 19 in parabola celor 10 poli. Conform acestei parabole, oamenii vor fi recompensai in funcie de cat au dezvoltat aici pe pmant v. 26. In cer problema nu va fi a talentelor, nici cerul al talentailor, ci totul se va msur in efortul depus inc din aceast via pentru a dezvolta ceea ce s-a incredinat. Ellen White ne ofer o imagine negativ a ceea ce se intampl dac neglijm s dezvoltm talentele noastre, inclinaiile noastre: Chiar dac nu ne vom pierde sufletele, ne vom da seama n venicie de rezultatul talentelor noastre nefolosite. Pentru c toat cunotina i abilitile pe care le-am fi putut ctiga aici i nu am fcut-o vor fi o pierdere venic (PDH 363). Un aspect de data aceasta din cartea Fundamentele Educaiei Cretine ofer o imagine 355 pozitiv: Aceia care au fcut un privilegiu pentru viaa lor din a atinge cele mai mari realizri, vor lua cu ei n viaa venic aceste nepreuite achiziii. Ei au cutat i au obinut ceea ce este nepieritor. Capacitatea de a aprecia mreia pe care nu au vzut-o, sau ceea ce la ureche nu a ajuns, va fi proporional cu efortul de a cultiva calitile n viaa aceasta (p. 49). Atitudinea noastr fa de viitor afecteaz comportarea noastr de acum. Dezvolt ceea ce simi c va avea valoare pentru venicie. Cultiv-i talentele, ascult muzic bun, privete mai mult lucruri care Il descoper pe Dumnezeu, citete mai mult Biblia. Fiecare moment astfel petrecut conteaz. Calitile dezvoltate aici ne vor sluji in venicie Evrei 11:24-26. Atitudinea noastr fa de viitor afecteaz comportarea noastr de acum. Dac

cunoatem ceva din lucrurile acestea vom privi inainte spre rspltire. Din nefericire, cel mai mult timp i energie le consumm pentru lucrurile pmanteti: ne hrnim, ingrijim copiii, ne facem o gospodrie, lucruri bune de altfel i fr de care nu se poarte concepe viaa; corpul nu trebuie neglijat, trebuie hrnit i pentru asta muncim de diminea pan seara, copii nu trebuie neglijai, ci ingrijii, educai pentru via, avem nevoie de o cas, poate chiar i o main, etc.; problema care se pune este c trebuie s vedem care sunt aspectele sufleteti care pot fi primejduite prin concentrarea prea mult pe lucrurile subliniate anterior. De cand nu am mai citit o carte bun? De cand nu am mai ieit cu soia, soul, familia, cu copilul la o plimbare, aa doar pentru noi? Dar ce avem timp? Desigur c nu, pentru acestea nu avem, doar s gsim noi reete de buctrie, noi moae de pus in prul copiilor noi igle pe cas; toate acestea i altele ca ele pot primejdui viziunea noastr cu privire la viitor i dragostea noastr pentru lumea care va veni. Probabil c a venit timpul s acordm lucrurilor adevrata prioritate. Viziunea Noului Ierusalim nu se deschide deodat, ci treptat, pe msura interesului depus. Concluzii: in Noul Ierusalim nu exist Templu, pentru c Dumnezeu i Mielul vor fi Templul. S explorm acest aspect in lumina intregii Biblii, acum la final. Dac ne intoarcem la Gen. 1 i 2 vom descoperi c Dumnezeu i umanitatea nou creat erau impreun in grdina Eden. Este o imagine ideal. Dup pcat ins, umanitatea a fost alungat din Grdin, iar Dumnezeu a rmas in ea. Este acum o barier intre Dumnezeu i fiinele omeneti. Aceast barier constituie subiectul intregii Biblii, care desparte pe Dumnezeul Creator de fiinele create i cum poate fi dramat. In Exod 25:8, Dumnezeu are o soluie temporar: un Sanctuar, un loc de intalnire dintre Dumnezeu i om. Pctoii nu-L puteau vedea pe Dumnezeu fa in fa, ci prin

intermediul sistemului preoiei se fcea medierea. Ei veneau pan in curtea Sanctuarului unde ii aduceau jertfele i erau reprezentai in interior prin mijlocirea preotului. In NT, avem evenimentul Golgota. Prin Crucea jertfei, umanitatea a fost inlat, acceptat in Hristos i reprezentat prin El in locurile cereti. Vedem lucrul acesta din prima viziune a crii Apocalipsa care Il prezint pe Isus printre sfenice; bisericile Il au in mijlocul lor pe Dumnezeul cel viu prin Isus Hristos. Astfel, prin Isus, biserica, prin imaginea sfenicului, este reprezentat in locurile sfinte ale cerului, iar noi avem acces la Dumnezeu prin Isus Hristos. Dar Noul Ierusalim este un cub perfect, o reprezentare a Locului Prea Sfant, singurul cub din Sanctuarul ceresc. Iar in NT cerul vine pe pmant, Dumnezeu i oamenii vor fi impreun din nou. Edenul va fi restaurat, nu va mai fi nevoie de Templu pentru c acum Dumnezeu i mantuiii vor fi reunii pentru venicie. Cea mai important experien a veniciei este relaia cu Dumnezeu i despre aceasta vorbete Biblia oriunde intre paginile ei. Relaia cu Dumnezeu a fost intrerupt prin pcat, dar prin Isus acest lucru a devenit din nou o posibilitate, iar in venicie Il vom vedea fa in fa. Cartea Apocalipsei se incheie cu o minunat i glorioas imagine a tot ceea ce este frumos pe de o parte i cu absena rului pentru totdeauna de cealalt parte. Satana, ispite, suferine, ingrijorri, moartea, au fost pentru totdeauna eliminate. Totul s-a dus. Iar acum fiecare potenial, fiecare 356 energie se va desctua intr-o venic dezvoltare. Pregtete-te s m intalneti acolo, vom avea multe de discutat! Doamne, ajuni la sfarit, Ii mulumim pentru fiecare pictur de inelepciune de la Duhul Tu, pentru fiecare pas fcut in inelegerea acestei cri minunate. Privim cu curaj i

incredere in viitor, la ziua care va despri pentru totdeauna rul de bine i cand intr-o nou lume vom putea fi cu Tine fa in fa pentru totdeauna. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 357__