Sunteți pe pagina 1din 755

Apocalipsa

Jon Paulien I. CHEI DE DESCIFRARE A CODULUI 1. Introducere i privire general 2. Principiile de interpretare ale (Tiparul) Profeiei Biblice partea I 3. Principiile de interpretare ale (Tiparul) Profeiei Biblice partea II 4. Profei mori Lecii vii 5. Protecii pentru cercettorii Scripturilor 6. Lumea Crii Apocalipsa 7. Exegeza fundamental a Crii Apocalipsa 8. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea I 9. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea II 10. Aluziile Vechiului Testament i Semnificaia lor 11. Isus vzut in Vechiul Testament partea I 12. Isus vzut in Vechiul Testament partea II II. CELE APTE BISERICI I O VIZIUNE CEREASC 1. Prologul Crii Apocalipsa 2. Isus printre Sfenice 3. apte Scrisori ctre apte Biserici 4. Efes i Smirna 5. Pergam i Tiatira 6. Sardes i Filadelfia 7. Laodiceea 8. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea I

9. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea II 10. Cand Mielul ia Cartea 11. Leul, Mielul i Cartea 12. Cele apte Sigilii i Experiena Bisericii III. PECEILE I TRMBIELE 1. Fundalul VT i NT pentru Apocalipsa 6 2. Prima i a Doua Pecete 3. A Treia i a Patra Pecete 4. A Cincea, a asea i a aptea Pecete 5. Cei 144. 000 i Marea Gloat 6. Rolul Trambielor in Scriptur 7. Timpul cand Trambiele incep 8. Natura Trambielor 9. Prima i a Doua Trambi 10. A Treia i a Patra Trambi 11. A Cincea Trambi 1 12. A asea i a aptea Trambi IV. AVANSND CTRE CRIZA FINAL 1. Cele apte Tunete i Finalul Evangheliei 2. Sulul i Templul 3. Identitatea Celor doi Martori 4. Moartea i Invierea Celor doi Martori

5. Introducere in a doua jumtate a Apocalipsei 6. Rzboi in Cer i pe Pmant 7. Ultima Inelciune din Istoria Pmantului 8. Fiara din Mare 9. Fiara din Pmant 10. Ultima Generaie a lui Dumnezeu 11. Consecinele Necredinei 12. O Teologie a Celor apte Plgi V. SFRITUL TUTUROR LUCRURILOR 1. Secarea Eufratului 2. Btlia de la Armaghedon 3. Prostituata Babilon i Fiara reinviat 4. Babilon Cderea unei Mari Ceti 5. O Schi a Timpului Sfaritului 6. Un Rezumat al Evenimentelor Finale 7. Cei 1.000 de ani verset cu verset 8. Diverse Opinii cu privire la Mileniu 9. Noul Ierusalim 10. Strlucirea Noii Realiti 11. Pomul i Apa Vieii 12. Epilog Ganduri de Final

Apocalipsa
Jon Paulien

A. CHEI DE DESCIFRARE A CODULUI I. Introducere i privire general Se spune c puin cunoatere este un lucru periculos. Credei c acest lucru este valabil i in privina Apocalipsei? Bun venit la aceast serie de cercetare biblic intitulat Chei de descifrare a codului. Cum s studiem cartea Apocalipsei fr s ne pierdem mintea? Cartea Apocalipsei ce ganduri ii vin in minte? Ce asociem de obicei cu cartea 2 Apocalipsei? Numrul mistic 666, cei patru clrei, btlia de la Armaghedon, Noul Ierusalim? Cu siguran, cartea Apocalipsei a intrigat oamenii de peste 2000 de ani; in sensul acesta s-a scris: Este o carte ambigu, bizar, ciudat, provocatoare i puini s-au implicat s o studieze pentru mult timp. Se tie c oamenii i-au format preri foarte puternice in privina Apocalipsei i de asemenea se tie c nu au czut cu toii de acord in privina lor. Cineva sugera c dac intrebi 12 cretini despre cartea Apocalipsei, vei primi 13 preri, sau opinii diferite. Se pare c este o carte plin de un limbaj complicat de idei care ne pun mult in incurctur. Se spune c dac vrei s te apuci de studierea Apocalipsei, trebuie s fii nebun. i dac nu eti, dup ce te apuci, vei deveni cat de curand. Se spune, de asemenea de oameni mari ca Luther, au afirmat c aceast carte este atat de complicat, de enigmatic i de provocatoare, c ar fi mai bine ca oamenii de rand s nu incerce s o ineleag. Cunosc un cercettor contemporan care vede in aceast carte o expunere a eecului in dragoste, ea subordoneaz dragostea justiiei, autorul avand o plcere deosebit in a infrunta pe cei care nu erau de acord cu el. Prin urmare, cartea nu e un bun exemplu cu privire la modul in care trebuie s se comporte cretinii in lumea de astzi. Ca profesor de NT i ca cercettor

implicat in discuii revelatoare, in privina crii Apocalipsei, am realizat c aceasta este o carte foarte dificil de predat. Am observat c de obicei studenii vin la astfel de cursuri cu un bagaj de cunotine deja acumulate, cu alte cuvinte ei au deja opinii in privina crii. Ei au studiat cartea inainte de a-i forma idei clare cu privire la ea, au deja preri foarte bine formate chiar dac nu au petrecut prea mult timp cu studierea ei. Am ineles c trebuie s petrec un timp aproape egal cu cel al cursului pentru a-i inva s se dezvee, s se descotoroseasc de ceea ce studiaser mai inainte i s invee ce vrea s spun Cartea despre ea insi. Evident, pentru c Apocalipsa pretinde c ne inva despre viitor, ea exercit atracie pentru majoritatea dintre noi, pentru c suntem curioi s tim ceea ce va urma. Am vrea s tim ce se va intampla cu vieile noastre, cu lumea, cu propria ar. Dar problema este c viitorul reprezint ceea ce noi nu tim. i uneori, chiar intr-o carte ca Apocalipsa, care vine de la Dumnezeu pentru a ne revela viitorul, vedem manifestat aceast curiozitate a noastr de a descoperi in Carte viitorul aa cum ne-am inchipui noi c va arta. i astfel, oamenii au dezvoltat tot felul de idei vizavi de viitorul prezentat in Apocalipsa. Dar este o problem: a studia Apocalipsa fr dorina sincer de afla adevrul, este un lucru foarte periculos. Foarte muli oameni de-a lungul istoriei au studiat Apocalipsa i au emis idei pe baza ei, care i-au condus pe nite ci extrem de periculoase. M gandesc la grupul de Munster din Germania, de exemplu in 1534. Poate nu ai auzit de ei, dar ei au fost la inceput un grup de oameni care au inceput sa studieze Apocalipsa, dezvoltand o idee conform creia oraul Munster era Noul Ierusalim, oraul lui Dumnezeu, era locul in care Dumnezeu urma s aduc sfaritul lumii i recompensa pentru cei credincioi. Astfel c oraul lansa o provocare lumii: Noi suntem Noul Ierusalim, noi vom face lucrurile aa cum tim noi i voi nu mai putei face nimic in privina aceasta. S-au dus lupte

teribile in jurul oraului. Muli oameni au pierit de foame in timpul asediului, in timp ce ideile acestea nebuneti erau vanturate incoace i in colo. A fost un dezastru absolut i o mare tragedie. Dar nu trebuie s mergem inapoi cu 450 de ani pentru a inelege c interpretarea incorect a Apocalipsei este periculoas. Este suficient s ne intoarcem doar cu caiva ani in urm i s lum de exemplu oraul Wacco din Texas; un grup de oameni oneti s-au apucat s studieze cu sinceritate Apocalipsa, dar formandu-i propriile preri in privina ei, au provocat guvernul federal al SUA s intervin i s se lupte cu ei, sfaritul fiind o distrugere total. Aproape toi au murit; brbai, femei, chiar i copii mici sacrificai pe altarul interpretrii proprii a crii Apocalipsa. 3 Poate c gandeti acum: dac aa stau lucrurile, mai bine s ne inem departe de aceast carte. Se pare c ne poate cauza o mulime de probleme, e periculoas. Dar nici aceasta nu este atitudinea corect, pentru c a ignora Apocalipsa, a nu-i gsi interpretarea corect i sntoas pe care cartea este deschis s o ofere, ea va rmane atunci deschis pentru tot felul de lucruri ciudate, ca cele intamplate in Munster i Wacco. Dar a fost nevoie de asemenea situaii ca oamenii s fie foarte ateni la abordarea pe care i-o asum. Ca atare, a studia aceast carte este periculos, dar a nu o studia este la fel de periculos. Aa c ce vom face? Cel mai bun lucru ar fi s studiem, dar s i invm cum s o citim. In felul acesta devenind familiarizai cu ea, evitm superficialiti periculoase in care pot aluneca fanaticii, sau nepsarea i indiferena in care s-au complcut i se complac majoritatea cretinilor, chiar i slujitori ferveni cum a fost Luther. Pentru mine, este o mare incurajare c putem face propriile pregtiri pentru studierea acestei cri. O autoare pe care o apreciez foarte mult de ani de zile,

Ellen White, a scris aproximativ cu o sut de ani in urm cateva ganduri despre carte. Dei nu a fcut studii detaliate pe marginea ei, i-a ineles valoarea, aa c a vrea s v imprtesc cateva din aceste idei care m-au incurajat in cercetarea Apocalipsei. Ea spune: Noi nu nelegem lumea aa cum ar trebui. Cartea Apocalipsei se deschide cu invitaia de a nelege ceea ce ea conine. Dar noi nu nelegem pe deplin leciile pe care le conine n ciuda imperativei date de a o studia. Dar chiar dac au fost sute de ani de studiu, noi tot nu o nelegem aa cum ar trebui. Fiind o
carte dificil i provocatoare, trebuie s fim foarte serioi i consacrai, dndu-i cea mai mare

atenie. Dar exist i un al doilea tip de comentariu pe care ea il face in Mrturii ctre Predicatori p. 112-114. La pag. 113 ea spune: Cnd noi ca i cretini vom nelege ceea ce are aceast carte de revelat pentru noi, va fi o mare redeteptare; nelegerea corect a acestei cri aduce n viaa noastr o revigorare a experienei noastre cretine; i continu: Cnd credincioii vor avea o deplin nelegere a crilor Daniel i Apocalipsa, experiena lor religioas va fi total schimbat, vor avea atunci licriri din cetatea cereasc ale crei pori li se vor deschide. Mintea i inima vor fi schimbate, caracterul se va transforma i vor avea binecuvntarea ca recompens pentru o inim curat. Se pare c aceast carte bizar poate s ne dea o idee a ceea ce se afl n cer, a ceea ce este realitate universal i despre care nu putem afla nicieri din alt parte. Ne las s ntrevedem licriri dintr-un Univers dincolo de ceea ce putem vedea noi prin telescop. Ne poate da o impresie despre cum urmeaz s trim n adevrata realitate. Una dintre cele mai dificile i nesigure probleme a lumii noastre este c nu tim de unde vine, unde se duce, de ce este aici i sunt mii de oameni care caut s gseasc sensul vieii. Apocalipsa pretinde c este cartea care poate oferi exact acest gen de informaii. Foarte muli oameni care au studiat cartea Apocalipsei, au descoperit ceea ce Ellen White sugera, c atunci

cand intri cu adevrat in aceast carte, cand incepi s inelegi viziunea ei asupra lui Isus, asupra realitilor ceresti, asupra lumii care va veni i-au schimbat atitudinea i inelegerea, felul lor de a tri. Dar s nu uitm c dei putem beneficia de promisiunea lui Dumnezeu de a ne schimba vieile in urma studierii acestei cri, au fost muli care in urma studiului Apocalipsei au dezvoltat acele idei bizare care au adus atata dezastru in vieile lor i ale altora. Tot Ellen White spune c Dumnezeu va binecuvanta pe toi cei care vor cuta cu inima umil i smerit s ineleag ceea ce este revelat. Ea spune c dac vom ajunge s inelegem aceast carte, acest fapt nu va avea loc in urma unor studii intampltoare sau arogante eu tiu, eu sunt mult mai inteligent decat..., pot dovedi, am i studii in domeniu..., etc. sau ca urmare a increderii noastre in mintea noastr extraordinar i a puterii noastre de a dovedi altora c suntem mai tari. A fi smerit cu inima cand o studiezi, acesta este un lucru foarte greu. De cele mai multe 4 ori, cu cat s-a investit mai mult in educaie, cu atat omul avea impresia c poate stpani aproape totul. Dar aceasta nu este educaia adevrat. O persoan cu adevrat educat este aceea care realizeaz cat de puin tie de fapt; este cea care vede extraordinara varietate de opiuni care i se ofer in procesul invrii i inelegerii. O persoan cu adevrat educat este aceea care este umil i smerit cu privire la cunotinele ei i care recunoate cat de multe mai are de invat. Cartea Apocalipsei ne descoper de fapt cat de mult avem de invat. Sunt o mulime de cri care pretind c au inelegerea total, c pot s ne de informaii detaliate pentru urmtorii 3,

4, 5, 10 ani de istorie, bazai pe modul propriu de inelegere a crtii Apocalipsei. Dar arogana nu va face s fie de ineles aceast carte. Doar rugciunea ne va ajuta s fim deschii i gata s invm de la Dumnezeu ce are El s reveleze. i inainte ca El s ne descopere ceva, trebuie s avem acea dorin de a inva. A vrea s ne rugm impreun inainte de a ptrunde in studiul acestei cri extraordinare; va fi o lung i fascinant cltorie; s rugm pe Tatl s ne dea o inim deschis, un sprit smerit i dispus spre invare, pentru ca atunci cand vom deschide cartea s descoperim in ea ceea ce Dumnezeu vrea s ne spun, indiferent cat i ce ar costa. Scumpul nostru Printe, aceast carte a Apocalipsei este o mare provocare pentru noi. Te rog s ne deschizi mintea pentru a o inelege, iar mie s-mi revigorezi mintea ca s-i conduc pe asculttori prin acest studiu pas cu pas. D-ne fiecruia dintre noi un spirit de invare i ajutne s vrem adevrul mai mult decat orice. Vrem s tim adevrul indiferent cat ar costa acesta. Te-am rugat in numele Domnului Isus, Amin! S recapitulm ceea ce tim pan acum despre Apocalipsa: 1. este o carte dificil, provocatoare i periculos de interpretat. 2. necesit cea mai mare atenie i cea mai smerit inim in a fi abordat. 3. oricum, nu putem alge s o ignorm nu exist siguran in ignorarea Apocalipsei; trebuie s ne apropiem de ea, s-i inelegem mesajul i s-l aplicm zilelor in care noi trim. A vrea acum s vorbesc puin despre cateva informaii de baz: cine a scris cartea i cand a fost scris? i pentru c aceasta s-a petrecut cu 2000 de ani in urm, adesea nu putem fi cu certitudine siguri de fiecare detaliu. Potrivit Apocalipsei, scriitorul ei este un anume Ioan i acesta, oricine ar fi el, reiese c tia bisericile din Asia Mic, in special partea de vest, zona pe

care noi o numim astzi Turcia, o ar frumoas i cu oameni extrem de prietenoi i primitori. Dar acum 2000 de ani regiunea era o provincie roman din Asia. Ioan cunotea aceste apte biserici, era cunoscut de ele i in acelai timp era o figur autoritar pentru ele. Le scrie ca un conductor, ca o persoan respectat de ele, ca o persoan care caut s ajute, s ineleag mai mult cum s se raporteze la lumea in care tiau. Dar mai este o particularitate a acestei cri: faptul c limba in care este scris, greaca, are o gramatic stricat; vi se pare ciudat c Biblia poate s conin aa ceva? Dar aceasta este realitatea. Cei care au studiat greaca Apocalipsei au gsit unele dintre cele mai ciudate construcii. Voi detalia mai tarziu, ins acestea ridic unele intrebri cu privire la persoana care a scris cartea i de ce a fost scris in felul acesta. Unul dintre motivele posibile, ar fi c persoana care a scris-o nu era de origine greac. i intr-adevr sunt multe dovezi in carte c aceast persoana nu era grec i c de fapt venea din Palestina, avea rdcini iudaice. i probabil c motivul acestei gramatici ciudate este c acest evreu s-a mutat intr-o provincie roman din Asia, unde oamenii vorbeau greaca. Probabil c el insui nu tia greaca foarte bine, dar a fcut tot posibilul s scrie in aceast limb. In afara acestei cri mai sunt persoane in lumea veche care au scris despre Apocalipsa i care ne-au spus cine a fost acest Ioan i opinia lor despre el. i in general ei spun c acest Ioan a 5 fost un ucenic al lui Isus care cu aproximativ 60 de ani inainte de aceast carte fusese unul dintre cei 12 care a umblat cu El. Era fiul lui Zebedei i fratele lui Iacob. A inceput ca pescar pe Marea

Galielii, ucenicul tuntor, potrivit chiar spuselor lui Isus, dar care a devenit ucenicul iubit, avand un caracter bland, iubitor. Acest Ioan a stat in Ierusalim pentru caiva ani, pentru ca apoi s plece in Asia Mic unde s-a apucat s scrie aceast carte. Totui muli cercettori actuali ii pun intrebarea dac el ar putea fi intr-adevr autorul Apocalipsei. De obicei el este asociat cu Ioan care a scris una din evanghelii, dar aceasta este o carte foarte diferit de Apocalipsa. Gramatica de aici este simpl i frumoas i este expus istoria lui Isus intr-un mod extrem de literar. Pe de alt parte, Apocalipsa este o carte cu imagini terifiante, cu fiare bizare i simboluri ciudate, astfel c cele dou cri sunt intr-adevr diferite i muli cercettori nu pot trece peste aceast diferen. Dar sunt i alii care gsesc in aceste dou cri o mulime de puncte comune i atunci nu mai presupunem c autorii lor ar fi persoane diferite. Pentru un anumit motiv, Apocalipsa este plin de apte; evanghelia dup Ioan nu folosete acest numr, dei el se subinelege de multe ori. In evanghelia lui, in dreptul lui Isus, Ioan consemneaz doar apte miracole, nici mai mult nici mai puin. De multe ori apare o perioad de apte zile in slujirea lui Isus, ceea ce presupune c autorul este ataat de acest numr. Ambele cri folosesc din plin cuvantul mrturie i martor a fi martor, a da mrturie pentru Isus este un lucru important. In ambele se face referire la Isus ca la Cuvntul lui Dumnezeu nu-l mai gsim in alt carte a Bibliei Logosul este un termen unic pentru Ioan in Evanghelia sa i in Apocalipsa. Tot in ambele apare evident contrastul dintre lumin i intuneric. Aadar sunt foarte multe teme i concepte in comun in cele dou cri, astfel c nu e imposibil ca autorul s fie acelai pentru ambele. i totui, nu pot fi atat de diferite scrise de acelai autor? Una din explicaiile pentru gramatica stricat ar fi c Ioan, fiind evreu, a gandit in ebraic i a scris in greac, care nu era limba lui nativ.

Un cercettor american, Stephen Thompson, care a petrecut muli ani din cariera sa in Australia i Anglia, a scris o carte in care demonstreaz c greaca folosit in Apocalipsa are o influen ebraic, sau oricum semitic i c aceasta este cauza gramaticii incorecte. O a doua explicaie care este destul de plauzibil, este c Apocalipsa nu a fost scris in Efes, sau Smirna, sau in oricare alt biseric din Asia Mic, ci pe insula Patmos care este la vest de coasta Asiei Mici. Nu tim prea sigur de ce era el pe aceast insul, dar in general se presupune c era acolo ca prizonier, c fusese capturat de forele imperiului roman care era ostil cretinilor. Era un prizonier exilat. Fiind singur aici, a trebuit s scrie cartea in cei mai buni termeni pe care ii avea. Dac i-a scris evanghelia in Efes unde erau ajutoare i editori in jur care s-i ajusteze limbajul i s-i dea frumuseea pe care o simim astzi, pentru cartea Apocalipsei nu a mai avut nici un ajutor secretarial sau editorial. tim c apostolul Pavel a avut multe ajutoare la vremea cand nu mai putea s scrie aa cum o fcea la tineree. Tot ce-i mai rmanea de fcut lui Pavel era s semneze ceea ce dictase scriitorului pan atunci. In orice caz, potrivit tuturor atestrilor antice, ar trebui s acceptm faptul c Ioan, autorul crii Apocalipsa, a fost unul dintre ucenicii Domnului Isus. Cand a fost scris Apocalipsa? La inceputul, sau la sfaritul carierei sale? Cand anume in timp a fost scris cartea? Sunt in general dou opinii emise de cei care au studiat-o: (1) in timpul lui Nero, 65 AD, (2) in timpul lui Domiian, 90-95 AD. Care dintre aceste date ar fi corect? Au fost selectai cei doi imprai, pentru c ambii au fost persecutori ai cretinilor. Studiind Apocalipsa, reies cele dou teme ale uciderii i persecuiei urmailor lui Hristos. Aceasta duce uor la presupunerea c Apocalipsa a fost scris in timpul persecuiei, sau cel puin avand

6 atingere cu ea. Irineu, un scriitor cretin (175-200 AD), a fost cel care a susinut c Domiian a fost cel care domnea pe vremea scrierii Apocalipsei. Inainte de Domiian, imperiul roman nu era impotriva cretinilor. Dac de exemplu ne amintim de cartea Faptele Apostolilor, romanii il salvaser pe Pavel din mainile dumanilor lui: l-au salvat din mainile gloatei, din rzmerie, deci nu-i erau ostili i nici celorlali cretini. Nero intr-adevr a persecutat cretinii, dar actele lui par a fi mai mult personale, din cauza nebuniei, a depresiei accentuate de care suferea; astfel, actele lui nu erau actele intregului imperiu. Dar Domiian a fost cel care a hrnit i cerut venerarea pentru el insui. Una din ideile prin care impraii romani credeau c ii pot ine pe oameni loiali, era s se auto proclame zei i in multe pri ale imperiului ridicau temple pentru venerarea impratului. Dar majoritatea imprailor nu ineau neaprat s fie venerai. Se pare c primul care a inut s se instituie in mod real aceast venerare, a fost Domiian (85-95 AD) i din cauza acestei venerri impuse, cretinii au intrat in conflict cu imperiul. Venerarea impratului aducea laolalt religia i statul. Dac-l venerai era o problem religioas, dac nu-l venerai devenea o problema politic. Dac nu-l venerai, insemna c nu erai un cetean loial. Ca s demonstreze contrariul, fiecare persoan trebuia s se plece in faa statuii impratului i s aduc sacrificii in templele lui. Cretinii au intrat in mod evident in conflict cu aceast cerin de inchinare, pentru c ei practic refuzau o astfel de venerare. Ca atare, idea c Apocalipsa a fost scris pe vremea lui Domiin, pare cea mai pertinent. Irineu, care a scris in 180 AD, era unul dintre prietenii lui Policarp care a murit in jurul lui 156 AD i care era destul de btran ca s fi fost doar un adolescent pe vremea scrierii

Apocalipsei de ctre Ioan. Irineu i-a bazat susinerea c Ioan este autorul Apocalipsei, scris in jurul lui 90-95 in Efes, pe spusele lui Policarp. Aadar, vom accepta pe spusele acestui martor c Apocalipsa n-a fost scris mai devreme de aceast dat a primului secol, ci spre sfaritul secolului, cand imperiul roman a inceput s practice venerarea imprailor. A vrea s aduc i un martor biblic cum c Apocalipsa a fost scris destul de tarziu. Este vorba de dovada adus de Isus in predica lui de pe Muntele Mslinilor din Marcu 13. Dac avei o Biblie la indeman, v-a invita s o deschidei la acest capitol, la vv. 28-29: nvai aceasta de la smochin; aici, Isus descopere ucenicilor viitorul, descriindu-le ce va fi intre timpul cand El le spunea acele lucruri i cel al venirii Sale in glorie. Ucenicii L-au intrebat: Cnd se vor ntmpla aceste lucruri? Ucenicii, cu siguran n-ar fi vrut ca El s intarzie prea mult; ei Il iubeau, ii bucura faptul de a fi cu El i vroiau ca El s se intoarc cat mai repede posibil. La intrebarea lor, Isus le-a adus o serie de semne care vor fi mai intai: le-a vorbit despre hristoi fali, despre rzboaie i veti de rzboaie, despre foamete i ciumi, despre cutremure i semne cereti, despre incercrile i dificultile prin care vor trece, despre persecuii, profei mincinoi i despre Evanghelia care trebuia s ajung pan la marginile pmantului, inainte ca El s revin; le-a vorbit despre grozava incercare, mai mare decat orice a fost mai inainte i prin care vor trece cei din urm. i apoi, Isus a zis: Cnd vei vedea toate aceste lucruri ntmplndu-se, atunci s tii c este aproape. Venirea lui va fi aproape; va fi chiar la ui. Ce vrea s spun Isus aici? Vroia s spun c in momentul in care El vorbea cu ucenicii, venirea Lui nu era aproape. De fiecare dat cand a spus: Cnd vedei, atunci va fi aproape. Deci cand Domnul vorbea ucenicilor, timpul nu era aproape. O serie de evenimente trebuia s se intample inainte ca El s revin. i cand aceste evenimente aveau s se intample, atunci urma s fie aproape. S mergem

impreun la v. 33: Fii treji i vegheai, cci nu tii cnd va fi acea zi. Care zi? A venirii Lui. Nu tii cand va veni, dar tii v. 29 cand va fi aproape i anume, cand vei vedea toate aceste lucruri intamplandu-se. 7 S mergem la Apoc. 22:10, pentru c este cel mai interesant pasaj in lumina cap. 13:29, 33 din Marcu; avem aceeai expresie in gr., dar este aici o diferen: Nu pecetlui cuvintele acestei proorocii, pentru c timpul este aproape. Dar in Marcu 13 Isus spusese c timpul nu este aproape; atunci cand anumite lucruri se vor intampla, atunci vei ti c timpul este aproape. Aa c in 31 AD cand vorbea Isus, timpul nu era aproape. Unele evenimente trebuia s aib loc dup inlarea Sa. Dar in Apocalipsa, timpul mrturiei lui Ioan, timpul era aproape. Este o paralel verbal perfect in greac. Sunt singurele dou locuri in NT unde gsim aceste cuvinte: Timpul este aproape. Isus a spus c nu va fi aproape pan cand aceste lucruri aveau s se intample. Ioan spune: (acum) este aproape. Care este diferena dintre cele dou? Ea const in toate aceste lucruri... despre care Domnul Isus vorbea in Marcu 13:29; intre timpul cand a spus Isus AD 31 i timpul cand a scris Ioan AD 95, ucenicii vzuser toate acele lucruri intamplandu-se. Aa c Ioan scria in mod cinstit c vremea este aproape. Dar ai putea intreba: Cum puteau s se intample toate aceste lucruri doar in primul secol i care a fost marele eveniment care a avut loc in primul secol i care a adus toate aceste lucruri impreun? A vrea s prezint puin din istoria primului secol. Erau pe atunci hristoi fali? profei mincinoi? Da erau. In Fapte 8 este descris o astfel de imagine: Simon Magul, vrjitorul, care vroia s fie Mesia, conductorul poporului evreu. In cap. 5 sunt prezeni toi potenialii mesia. Iosif Flaviu de asemenea spune c erau foarte muli oameni care pretindeau a fi Mesia, in special

prin 60 AD. Erau rzboaie i veti de rzboaie? In 31 AD era pace in imperiul roman, dar nu i in 60 AD. In multe pri ale imperiului erau rscoale i in special in Palestina, in preajma Ierusalimului. Iudeii se revoltaser in 66 AD impotriva imperiului i timp de 4 ani au dus un rzboi teribil impotriva romanilor. De fapt, unele grupri de rezisten s-au meninut pan in 73 AD. i cred c in acest rzboi intre 66-73 AD, ucenicii au vzut implinirea cuvintelor lui Isus. Rzboaiele i vetile de rzboaie erau o realitate crud in Palestina in jurul anilor 60-70 AD. Dar despre foamete? In Fapte 11:28 este descris o foamete teribil in Palestina in jurul anului 46 AD. Dar ciumi? In timpul lui Nero 36.000 de oameni au murit intr-un singur anotimp in Roma toamna, din cauz unei ciumi bubonice. Dar despre cutremure? In anul 60 AD oraul Laodiceea a fost distrus de un cutremur. i astzi se mai vd in vechiul ora urmele cutremurului. In 63 AD cutremurul din Pompei, in 68 AD Roma insi a fost zguduit. Astfel, cutremurele au devenit ceva comun pe la jumtatea sec. I in zona Mediteranei. Dar semne cereti? O apariie teribil pe cer a fost inregistrat de ctre istoricul Iosif Flavius in timpul rzboiului dintre evrei i romani. In timpul asediului Ierusalimului, el a consemnat apariia pe cer a unui semn inspimanttor care le arta clar iudeilor c revolta lor va fi infrant i c Ierusalimul era condamnat. Dar despre persecuii? Faptele Apostolilor arat c intr-adevr cretinii erau persecutai. In multe locuri imperiul roman era favorabil cretinilor, dar cretinii au suferit foarte mult de la oamenii din jurul lor. Profei fali in biseric? In NT avem scrisorile ctre Galateni, Coloseni, 2 i 3 Ioan, care vorbesc despre teribilele erezii crora trebuia s le fac fa Biserica inc de timpuriu. De asemenea epistola lui Iuda, sau 2 Petru, vorbesc despre intenia unora de a-i indeprta pe cretini de invturile Scriturilor. Dar Isus spusese c evanghelia va ajunge la toat

lumea inainte ca El s vin. In Col. 1:23, Pavel spune: evanghelia care a fost propovduit oricrei fpturi de sub cer; el avea convingerea c evanghelia fusese predicat la toat lumea in acel prim secol; de asemenea in Rom. 1:8, 16-26. In privina marii stramtorri? Ellen White in cap. Distrugerea Ierusalimului din Tragedia Veacurilor, spune, pe baza multor mrturii istorice din primul secol, c la asediul Ierusalimului, locuitorii lui au trecut prin cele mai grozave chinuri care fuseser suferite pan atunci. 8 Astfel, Ioan, trind in acel secol intai cu toate semnele lui, a observat faptul c avea suficiente motive s cread c vremea era aproape, potrivit spuselor lui Isus care le anticipase. Aceasta ne indic faptul c aceast carte nu a fost scris pe vremea lui Nero, cand semnele erau in plin desfurare. Ea trebuie s fi fost scris dup distrugerea Ierusalimului (70 AD), cand cretinii au fost i mai convini de cuvintele lui Isus din Marcu 13. Totui au trecut 2000 de ani de atunci, iar intrebarea mea acum este: Cum a putut Ioan s vad timpul ca aproape? Cu siguran c nu era aproape din perspectiva noastr uman, pentru c inc 2000 de ani au mai trecut. Dar cu siguran ar fi putut fi aproape din perspectiva lui Dumnezeu care dorea ca orice persoan s fie gata in fiecare epoc. i dac Isus este sau nu mai aproape in viaa ta, aceasta conteaz, pentru c nu tim dac aceasta nu este poate ultima noastr zi pe acest pmant. i cu siguran c pentru fiecare persoan care Il ateapt pe Isus, timpul acesta este aproape i pentru noi cei de acum. Pe msur ce vom studia cartea Apocalipsei, vom descoperi c ne apropiem de un eveniment crucial in istoria acestei omeniri: revenirea pe nori a Domnului Isus, astfel c, in sensul cel mai real i pentru noi timpul este aproape. S ne rugm: Doamne bun, pe msur ce am inaintat in studiul Apocalipsei, am ajuns la un punct de

rscruce in jurul anilor 90 AD venirea Ta prea foarte aproape i au trecut atatea generaii in care oamenii Te-au ateptat. Te rog s ne susii s continum studiul acestei cri. Te rugm s ne dai inelepciune i putere de inelegere in privina pasajelor mai dificile, s ne deschizi mintea pentru fiecare cuvant al Tu i pentru a face voia Ta. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! II. Principiile de interpretare ale Profeiei Biblice (Tiparul) partea I Este Dumnezeu consecvent? Este El creativ? Probabil c este uor s spunem Da la ambele intrebri. Dar numai puin! Creaia in sine, nu face ca lucrurile s se schimbe? Atunci cum inelegem un Dumnezeu care nu se schimb cu un Dumnezeu Creator care se schimb? S ne rugm la inceput: Doamne bun, vom incepe s explorm profeiile i principiile corecte de interpretare ale lor, care neglijate au dus adesea la o inelegere greit, eronat a acestor profeii. i cred c parcurgand profeiile i principiile impreun, vom descoperi cateva din cile prin care Tu lucrezi cu oamenii; cateva modaliti prin care Tu ni Te descoperi, aa cum Te-ai descoperit lui Ioan in Apocalipsa. Cat timp vom studia impreun, d-ne Te rog inelegere pentru a pricepe aceast carte mult mai clar. Ii mulumesc in Numele lui Isus, Amin! Cand deschidem pentru prima dat aceast carte, constatm c scriitorul este cineva cu numele Ioan i c acesta este numit profet Apoc. 22:8-9 i c aceast carte este numit profeie Apoc. 1:3; 22:10. Aadar, Apocalipsa este o profeie venind de la un profet. Aceasta ne amintete de VT in care avem muli profei care au lsat in urma lor scrieri profetice. M gandesc la Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel, Zaharia, Maleahi, ca modele de ceea ce este un profet i de ceea ce este o profeie. Profeia are de-a face cu aciunile lui Dumnezeu din trecut, prezent i viitor. i adesea Dumnezeu acioneaz prin oameni sau pe cont propriu. Aceasta inseamn c uneori profeiile sunt condiionate. El zice: Se va intampla aceasta, sau aceea, dac tu vei face

asta i asta. Dar uneori El spune: Aa voi face i nu conteaz rspunsul vostru la ceea ce am de gand s fac. Intrebarea care revoluioneaz pe cretini astzi, privind la cartea Apocalipsei este: Cum putem inelege nite profeii care n-au fost implinite? Cum putem inelege nite lucruri care vorbesc despre viitor cand ele nu au avut inc loc? Singura modalitate sigur este aceea de a urmri cum s-au implinit profeiile in trecut. Biblia ne d multe exemple de profeii date la un 9 anumit moment din istorie i implinite dup aceea, intr-un alt timp al istoriei. Studiindu-le pe acestea, vom avea indicii care ne vor ajuta cum s-l inelegem pe profetul Ioan i profeiile pe care el le-a scris in Apocalipsa. S aruncm o privire la modul biblic de profeie. La aceste punct ne intereseaz cum lucreaz profeia la nivel general, prin toat Biblia i nu inc in mod special pentru cartea Apocalipsei, ci pentru a pune bazele in mintea noastr despre modul in care funcioneaz profeia in Biblie. Am vzut la inceput c aceast carte poate fi ineleas i in mod distructiv, aadar avem nevoie de calea cea mai corect de a o aborda, modul corect in care Dumnezeu vrea ca noi s o inelegem. Aadar trebuie s privim la toate mrturiile VT cu privire la modul constant in care Dumnezeu a lucrat prin profeie pentru a inelege profeiile Apocalipsei. Totul in VT se bazeaz pe patru acte majore ale lui Dumnezeu i toate profeiile sunt legate intr-un fel sau altul de acestea i anume: Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul ducerea in i intoarcerea din exilul Babilonian. Ultimul a fost un mare eveniment, chiar dac a fost nevoie de 70 de ani pentru a se implini. Aceste patru evenimente din VT Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul, reprezint cele patru mari acte ale lui Dumnezeu in VT. Poate spunei: Cum se leag

profeia de evenimente trecute, precum Creaiunea, Potopul, Exodul i Exilul, cand noi credeam c profeia are de-a face doar cu prezicerea viitorului? Noi legm in general profeia de viitor i lucrul acesta este adevrat, dar profeia mai inseamn i interpretarea unor acte, unor evenimente pe care Dumnezeu le-a declanat s se intample, sau a unora pe care le va aduce. Aadar profeia nu este limitat la evenimente de viitor, ci poate s aib de a face cu evenimente trecute. Profeia este explicarea de ctre Dumnezeu a propriilor acte, chiar i a celor care au avut loc i au devenit deja istorie. S examinm aceste evenimente din Biblie i cum sunt raportate profeiile la ele. S incepem cu Creaiunea i cu Potopul. Un lucru uimitor pe care cercettorii l-au observat studiind ebraica crii Genesa, a fost acela c istoria potopului, conform scrierii ebraice, era o descriere opus istoriei creaiunii. Altfel spus, istoria potopului nu este spus in alte cuvinte, ci sunt folosite aceleai cuvinte de la creaiune. Potopul apare in Geneza 6-9, iar creaiunea in Geneza 1-2. Dac vom compara cele dou istorii, vom descoperi c istoria potopului este descris ca o desfacere a actului creator, potopul este povestit ca o re-creaiune, o repunere a elementelor creaiei impreun dup potop. S v dau cateva exemple: in ambele naraiuni, apele acoper pmantul; in ambele se vorbete despre vieuitoare, despre apte zile, despre suflarea de via. Sunt foarte muli termeni paraleli in nararea celor dou evenimente. La creaiune Dumnezeu urmeaz un proces de separare, de distincie: El separ apele de pmant, pmantul de atmosfer apele de jos de apele de sus; separare i distincie. S urmrim impreun in Gen. 1 procesul creaiei i cum este descris acesta. Vom descoperi principiul dup care funcioneaz profeia biblic i aceasta in relaie cu cartea

Apocalipsei de care ne vom ocupa in mod special. Vom vedea c Dumnezeu are o metod pentru noi, singura de altfel de a inelege cuvintele Lui: Gen. 1:4, 7, 9, 14 Dumnezeu separ: lumina de intuneric, aa incepe descrierea procesului creaiunii; apa de deasupra de cea de jos i ziua de noapte. Aadar, in creaie este un proces de separare i de distingere, individualizare. S urmrim acum istoria potopului: Gen 7:11 aici are loc reversul separrii; apele de jos se unesc din nou cu apele de deasupra. Ceea ce fusese pan aici distinct, este reunificat, ce fusese odat separat, acum este pus din nou laolalt. Gen. 7:20 la creaiune, apele erau separate de uscat, la potop apele acoper din nou uscatul, aducand din nou pmantul in condiiile de dinaintea creaiunii. Astfel, la potop descoperim o distrugere a procesului creaiei, o ruinare pas cu pas a ceea ce Dumnezeu a creat iniial ca separat i distinct. Au fost de asemenea uniuni perfecte la creaiune in ceea ce privete relaiile de 10 exemplu intre Dumnezeu i omul Adam, intre Adam i Eva, intre Adam i mediul inconjurtor in care tria. La potop aceste legturi divine, aceste uniuni au fost distruse. Adam este separat de Dumnezeu, relaiile dintre oameni sunt de asemenea distruse pentru c deveniser ticloi in istoria potopului i incepuser s se urasc unii pe alii, s se ucid unii pe alii rasa uman fiind astfel distrus. Mediul inconjurtor este separat de rasa uman care nu-l mai respect i astfel abilitatea omului de a controla mediul inconjurtor este distrus. Astfel, in istoria potopului, ceea ce a fost separat in actul creaiunii, se reunete la potop i ceea ce fusese unit la creaiune, se separ, se destram la potop. Cel mai important de reinut este faptul c autorul folosete acelai limbaj pentru potop ca i pentru creaiune, potopul fiind descris in aceiai termeni ca i creaiunea. Apoi, dup potop, avem recreaiunea in Gen. 8-9. In timpul potopului, pmantul se

reintorsese la starea de haos de dinainte de creaiune, atunci cand pmantul era acoperit complet de ape Gen. 1:2. In Gen. 1 pmantul era acoperit cu totul de ape. In Gen. 7:24 i 8:1 avem descris starea pmantului aa cum era inainte de creaiune. In Gen. 8:9 avem de-a face cu o refacere, o remodelare a pmantului in limbajul creaiunii; inc odat uscatul este adus la existen v. 13, inc odat are loc o reinnoire a sezoanelor v. 22 i chiar o reamintire a faptului c omul a fost creat dup chipul lui Dumnezeu 9:6. Dumnezeu va face chiar legmant cu oamenii c aceast restaurare, separare din nou, va dura v. 11. Prin imaginea curcubeului, Dumnezeu garanta c va menine de atunci in colo separarea, distincia: anotimpurile vor fi pstrate, ziua i noaptea vor fi separate...; in cap. 10 rasa uman se inmulete i umple din nou pmantul aa cum fusese poruncit iniial, la creaiune. Limbajul pentru Potop, cel de al doilea mare act al lui Dumnezeu, este paralel cu limbajul primului mare act al Su, Creaiunea. In istoria potopului creaiunea se destram pies cu pies, aa cum un copil destram un LEGO i apoi, dup potop, din nou pies cu pies, in acelai limbaj al creaiunii totul este refcut, reconstruit. Mai mult, in Creaiunea iniial fusese un Adam, iar Noe, figura central a Potopului, este cel de al doilea Adam (a nu fi confundat cu Isus). La creaiune animalele fuseser aduse la Adam pentru a le numi i a domni peste ele. De asemenea ele sunt aduse la Noe in Gen. 7:15. Animalele au venit la Noe, la arc, exact cum au venit la Adam la creaiune. In ebraic sunt folosii aceiai termeni pentru ambele aciuni. Atat Noe cat i Adam au primit un legmant de la Dumnezeu; in Gen. 1:28-30 avem legmantul incheiat cu Adam: ...Cretei, nmulii-v; Adam urma s guverneze pmantul, acesta era legmantul cu el. De asemenea, Adam a primit drept hran legume i fructe. La fel i cu Noe in cap. 9:1-3, unde vom gsi un limbaj similar ...L-a binecuvntat;

din nou similitudine in limbaj. Noe este un al doilea Adam, un nou Adam, care primete binecuvantarea inmulirii, primete dieta de la Dumnezeu, astfel limbajul Creaiunii se repet in concluzia Potopului. Dar dac primul Adam a avut o cdere, pctuind i cel de al doilea, Noe are una, pctuind i el. La primul, cauza a fost un fruct, la fel i la cel de-al doilea. Cele dou evenimente sunt paralele. De fapt, in ebraic similitudinea este in ambele. In ebraic, Adam inseamn pmnt, sau sol, iar Noe era un om al pmantului, adic lucra pmantul i va cdea din cauza fructului Gen. 9:20-21, 24. Cuvantul ebraic pentru pmant aici este adamah om al pmantului, lucrtor al solului; Noe era un om al pmantului. A fost i Adam un om al pmantului? Gen. 2:7 Adam a fost format din rana pmantului. Ca i la Adam, dup ce a trecut ameeala produs de fructul oprit a vzut unde a ajuns i Noe cand s-a trezit din beie i a deschis ochii a descoperit cat de mult se indeprtase de statutul de om neprihnit. Dac citim descrierea din Gen. 9 descoperim c Noe s-a imbtat cu vinul de la via recreat prin plantare dup potop. Dup pctuire, lui Adam i s-au deschis ochii i a descoperit 11 nenorocirea; cand Noe s-a trezit din beie i a deschis ochii a realizat ce inseamn s te joci cu pcatul. Scopul pentru care am fcut aceast incursiune este acela de a descoperi c este o paralel incredibil intre cele dou evenimente. Este clar c cele dou istorii au un tipar comun i un limbaj comun. Creaiunea ofer limbajul pentru descrierea potopului. Amandoi Adamii au fost fcui dup chipul lui Dumnezeu, amandoi au adormit i amandoi au czut din pricina unui fruct. Dar sunt i diferene intre cele dou evenimente. La potop nu este nici un arpe, nici un pom al vieii, nici un test i nici o femeie menionat ca avand un rol esenial. Aadar sunt i elemente distincte, nu toate elementele de la creaiune sunt menionate cu ocazia potopului, dar

in principiu limbajul creaiunii este folosit pentru a descrie potopul. S mergem mai departe, la un alt eveniment din istoria VT pentru a demonstra c acelai principiu se aplic oriunde in Biblie. Am vorbit despre Creaiune i despre Potop, acum ne indreptm spre cel de al treilea mare act al lui Dumnezeu in istorie: Exodul. Iari o situaie haotic dar puin diferit aici. In loc ca apa s acopere tot pmantul, ea acoper pmantul doar pe unde oamenii lui Dumnezeu trebuie s mearg; ea se interpune intre copiii lui Dumnezeu i locul in care ei trebuia s ajung conform poruncii Sale. Este povestea trecerii Mrii Roii. Copiii lui Israel erau impiedicai de aceast mare barier s-i continue drumul aproximativ 2.000.000 de oameni fr nici o barc. Dei apele din istoria Exodului nu sunt apele de la creaiune, totui, in ebraic, limbajul povestirii Exodului, al Mrii Roii, este acelai ca la Creaiune i la Potop. Apele care acopereau atunci pmantul intreg, sunt puse in paralel cu apele care acoper drumul poporului Su: Marea Roie: Exod 14:21-22 Domnul a mprit apele; v spune ceva limbajul acesta despre actul creaiei originare? Moise ridic mainile sale deasupra apelor i toat noaptea aceea Domnul a folosit un vant pentru a despri apele mrii. La inceput Gen. 1:2, peste pmantul acoperit de ape era un vant (in original cuv. este la fel cu spirit, duh), care apare din nou in potop la uscarea pmantului. La fel pentru Marea Roie acelai cuvant vant. Apele sunt desprite cu ajutorul acelui vant, acelai cuvant ca la Gen. 1 i israeliii trec Marea Roie pe pmant uscat, la fel ca in Gen. 1. Se puteau alege mai multe expresii pentru pmant uscat, dar este folosit acelai cuvant ca in Gen. 1 atunci cand se vorbete despre pmantul uscat desprit, separat de ape. Exodul israelit prin trecerea Mrii Roii, urmeaz acelai tipar in ceea ce privete limbajul, ca la Creaiune.

Un alt exemplu: Exod 4:22 Israel Primul Meu nscut... fiul Meu Cine a fost fiul lui Dumnezeu, cel intai nscut, in termenii rasei umane?: Adam. Acum, Israel devine ntiul nscut. i aa cum primul fiu, Adam, avea motenirea asupra lui, asupra intregului pmant, aa i poporul Israel trebuia s intre in motenirea Canaanului Deut. 11:22-25. Aa cum Dumnezeu crease pe Eva, la inceput de creaie, aa creeaz acum un popor: poporul Israel. Dac la creaiune exista pomul vieii, ca un dar de la Dumnezeu pentru a manca i a tri, la fel, in istoria Exodului exist un pom al vieii, tii care este?: mana, care cdea din cer zi de zi, painea miraculoas de la Dumnezeu pentru a-i ine in via de-a lungul cltoriei lor prin pustie. i aa cum la creaiune Adam a fost testat printr-un fruct, aa a fost testat i poporul lui Dumnezeu in pustie. In Deut. 8:1-3 Moise ne arat cum a testat Dumnezeu credincioia poporului. Dac la creaiune a fost un arpe Gen. 3, au fost i pentru poporul evreu erpii veninoi din Numeri 21. i aa cum la inceput a fost un legmant intre Dumnezeu i Adam, tot la fel avem i un legmant cu poporul evreu in Exod 19. Dar i aici sunt diferene: in Exod sunt multe spiritualizri ale evenimentelor cu paralelism in Creaiune i Potop. De exemplu haosul apelor in jurul pmantului este vzut ca o paralel nu numai pentru Marea Roie, dar i pentru condiia de sclavie in care se gseau israeliii. Erau intr-o situaie in care aveau nevoie de puterile creatoare ale lui 12 Dumnezeu pentru a fi eliberai din puterea egiptenilor. i din nou sunt folosite aceleai cuvinte ca la Creaiune pentru a-i descrie pe israelii atunci cand prseau Egiptul pentru a se intoarce in Palestina. Adam il reprezint pe Israel i Adam i Eva devin un fel de tip, un simbol in istoria

Exodului cu privire la ceea ce Dumnezeu realiza acolo, iar grdina Edenului este acum Canaanul din Palestina, ara in care urma s curg lapte i miere, un inut bine udat de ape, un pmant care avea s se asemene cu grdina Edenului. Aadar, in istoria Exodului se pstreaz aceleai paralele de la Creaiune, dar nu mai avem atatea detalii pe care le vom observa mai tarziu in Apocalipsa. Moise, copil fiind, scap din incercarea faraonului de a-l ucide. Este salvat odat cu poporul Israel prin sangele pascal i vor fi 40 de ani de incercare in pustie i Israel insui trece prin apele desprite. Nu avem un Adam i Eva trecand prin ape. In Exod sunt de fapt dou despriri de ape: (1) cand israeliii trec prin marea Roie, (2) cand trec Iordanul. Aadar, In Exod se gsesc similariti i diferene fascinante cu Creaiunea i Potopul. Poate c a fost puin cam obositoare aceast incursiune, dar a fost necesar i ne incurajeaz s ne apucm de un studiu serios al acestor dou cri: Geneza i Exodul din perspectiva artat. Aadar, avem de invat de aici c nu este de nici un folos s acumulm amnunte biblice doar pentru propriul nostru amuzament. i ce putem inelege din aceste evenimente Creaiune, Potop i Exod? Cumva felul in care Dumnezeu ii folosete pe proroci ca s se explice pe El Insui i cum ne putem folosi noi de ele pentru a inelege Apocalipsa i a o aborda corect? Cred c putem extrage cinci lucruri pe care putem s le invm din aceast serie de paralelisme: 1. In primul rand Dumnezeu este consecvent. Aciunile Lui trecute sunt tipar pentru cele ce urmeaz. Ceea ce a fcut la Potop este tipar pentru ceea ce a fcut la Marea Roie. Cele dou evenimente sunt aa de diferite i totui acelai Dumnezeu intervine in ambele situaii, acelai Dumnezeu este consecvent. Ce face El acum, este similar cu ceea ce a fcut El atunci i aceasta devine un model pentru ce va face

maine. El este credincios propriilor promisiuni. Acesta cred c este cel mai incurajator mesaj pe care il putem lua cu noi. Felul in care acioneaz Dumnezeu astzi, este cel in care a acionat intotdeauna i felul in care va aciona maine, este cel in care acioneaz astzi. Avem nevoie s tim c Dumnezeu este statornic in viaa noastr. i cand trecem prin momente grele, cand credem c El ne-a uitat, s ne aducem aminte c dac El a fost acolo in trecut, credincios promisiunilor Sale, El este i in prezent i maine va fi la fel de credincios i consecvent fgduinelor fcute. i aa cum avem evenimente pe care le putem contabiliza, tot aa in viaa noastr vom descoperi momente in care evident a fost mana lui Dumnezeu care ne-a cluzit. 2. Dumnezeu nu este previzibil pare s fie o contradicie intre cele dou: consecvent dar imprevizibil. Felul in care Dumnezeu abordeaz lucrurile i fiinele umane este intotdeauna nou. Consecvena Lui se manifest prin faptul c El intotdeauna intervine in viaa oamenilor sau a naiunilor, dar Ii rezerv dreptul s intervin in modul in care dorete i potrivit situaiei. Cu alte cuvinte, este acolo i tiparul anterior dar nu in totalitate. Nu este nici un pom al vieii in ceea ce-l privete pe Noe i nici in Exod. El nu se simte legat s pstreze toate detaliile modelului, tiparului iniial. Uneori oamenii se apropie de Biblie cu un hiper-literalism, cutand ca fiecare amnunt anterior s fie exact i pentru viitor i astfel interpreteaz profeiile neimplinite ca pe ceva ce Dumnezeu urmeaz s fac precum spusese mai inainte. 13 Dar nu trebuie s uitm c Dumnezeu trebuie lsat s fie Dumnezeu i s nu fie previzibil in totalitate. Trebuie s-I lsm libertatea s fac lucruri noi din cand in cand, libertatea de a trece dincolo de tiparul anterior. Ca atare, activitatea Lui

ulterioar va avea mult din tipar dar nu totul. 3. Dumnezeu este creativ exist dezvoltare in aciunile Lui, imboginduse, amplificandu-se dac putem spune aa. Cu alte cuvinte, El aduce cretere i dezvoltare oamenilor Lui. Dumnezeu transcende ce a fcut mai inainte. El este consecvent in aciunile Sale, dar El poate imbogi, infrumusea, prin capacitatea Sa creatoare, aciunile Sale ulterioare. Faptul aceasta este incurajator pentru mine, deoarece Biblia spune c oamenii mantuii sunt cei care vor tri pentru totdeauna cu Dumnezeu. A tri o venicie sun extraordinar la prima vedere, dar privit mai atent te cam inspimant. Chiar ai vrea s trieti o venicie exact aa ca acum? Cu toate incercrile i problemele i dificultile, incertitudinile, durerea i respingerea de aici? S trim venic ca aici? Nu doar c ne-am plictisi, dar ne-ar durea enorm i aceast durere va fi amplificat cu fiecare mileniu care s-ar scurge in venicii. Cat de incurajator este s tim c Dumnezeu este creativ. In venicie El va veni mereu cu idei noi, cu planuri noi, cu strategii noi i ne va implica in aceste lucruri. Cu siguran, lucrurile nu vor mai fi ca inainte, ele vor fi intr-o continu dezvoltare i schimbare. Il descoperim pe acelai Dumnezeu creator in profeia biblic, profeie care Ii permite s acioneze de fiecare dat in mod creativ, pstrand consecvena trecutului, dar avand libertatea s adauge mereu ceva nou. Ceea ce s-a intamplat odat in trecutul vieii noastre, se poate repeta in prezent, sau viitor, dar intr-un mod cu totul nou, in concordan cu consecvena caracterului lui Dumnezeu dar i cu libertatea de a aciona in calitate de Creator. 4. Dumnezeu ntlnete oamenii acolo unde ei se afl Biblia descrie activitatea lui Dumnezeu in experiena scriitorilor ei, printr-un limbaj asociat cu

aciuni ale Sale din trecut. Cand El vorbete unui profet, o face in limba acestuia, in limba cu care acesta este familiarizat, in limba trecutului profetului; i sincer vorbind, ar putea un profet s ineleag mesajul altfel? Ar putea un profet s ineleag un mesaj de la Dumnezeu care ii este dat intr-un limbaj cu totul de neineles, cu care nu este deloc familiarizat? Nu prea cred! La urma urmei, limbajul pe care noi il folosim, reprezint tot ceea ce aparine trecutului nostru, nu-i aa? Singurul limbaj pe care il tim este cel invat din pruncie. Aadar, limba pe care o vorbim, este o limb a trecutului nostru. Cand Dumnezeu vorbete unui profet, scriitor biblic, El o face in limbajul propriu, cunoscut profetului. Cel mai sigur mod de a inelege Biblia este s ne raportm la cum a ineles propriul ei scriitor mesajul, care era limbajul pe care il inelegea profetul i care aparinea nu viitorului lui, ci trecutului su. Profeiile neimplinite trebuie inelese in acelai context al limbajului i al timpului celui care lea scris iniial. Aadar, cel mai sigur mod de ptrundere in studiul Apocalipsei, este de a inelege mai intai limbajul timpului lui Ioan, al anilor 95 AD. A studia i aplica Apocalipsa prin limbajul i conceptele zilelor noastre, nu este potrivit pentru o carte antic, luand in considerare faptul c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt i intr-un timp definit al istoriei. Mesajul Apocalipsei va fi ineles atunci cand o vom studia in contextul circumstanelor i limbajului primului secol cretin, pentru c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde ei se afl la data interveniei Sale. 5. Spiritualizarea odat cu Exodul, are loc o spiritualizare a 14 evenimentelor, o micare de la literal la spiritual i figurativ. Cu alte cuvinte, Dumnezeu poate folosi limbajul literal al trecutului pentru unele acte: Creaiunea,

Potopul, dar de la scenariul de baz se trece la spiritualizarea actelor Sale in alte situaii i cand ajungem la experiena Exodului, observm c acelai limbaj este totui foarte diferit cu privire la natura celor intamplate in primele dou evenimente. Limbajul trecutului este respectat, scenariul de baz este pstrat, dar Dumnezeu folosete acum acel limbaj intr-o form figurat, spiritualizat. De exemplu trecerea de la Adam la Israel, sau de la Eden la Palestina, sunt folosite aceleai cuvinte, dar sensul lor e mult lrgit. Dac inelegem aceste puncte, vom inelege cum ii folosete Dumnezeu pe profei pentru a-i transmite mesajele i in felul acesta vom fi mai bine pregtii pentru a inelege cartea Apocalipsei. In urmtoarea intalnire ne vom ocupa de inelegerea profeiilor cu privire la exilul Babilonian din vremea profeilor Isaia, Daniel i Maleahi i apoi vom merge in NT la cartea Apocalipsei s vedem cum continu aceste revelaii, cum tiparele din VT vor fi utilizate i de Ioan. S ne rugm la sfaritul acestui studiu: Doamne bun, Ii mulumim pentru consecvena Ta, pentru c putem avea incredere in modul in care ai acionat in trecut in vieile noastre i pentru c tim c vei rmane credincios promisiunilor Tale. In acelai timp suntem incantai c nu eti previzibil, c eti creativ, c in ciuda dificultilor din trecutul nostru Tu poi s faci mult mai mult i s ne pregteti lucruri mree. Ii mulumim c Tu ii intalneti pe oameni acolo unde sunt, c Te putem inelege in propriile noastre cuvinte, in propria noastr limb. Te-am rugat in Numele Domnului Isus, Amin! III. Principiile de interpretare ale Profeiei Biblice (Tiparul) partea II

V-ai mirat vreodat de ce atata diferen de opinii in privina Apocalipsei? Este vreo posibilitate de a citi aceast carte in propriul nostru limbaj? S ne rugm: Doamne bun, Ii mulumim pentru posibilitatea de a deschide din nou Cuvantul Tu i pentru c astzi vom studia profeii din VT i in special material greu de ineles i stpanit, scris cu mii de ani in urm, Te rugm s fii cu prezena Ta in inimile noastre i in minile noastre ca s fim gata s inelegem; in numele Domnului Isus, Amin! V amintii c in ultima prezentare am vorbit despre Creaiune, Potop i Exod i am observat cum a fost folosit acelai limbaj in toate aceste trei evenimente aa cum le descrie Biblia? Am descoperit c exist un tipar, un model in aciunile lui Dumnezeu, iar in aceast parte, vreau s revedem acest tipar de baz i s-l extindem asupra unor profei din VT, cum ar fi Isaia, Daniel i Maleahi i s analizm implicaiile i impactul acestuia asupra Apocalipsei. S recapitulm pe scurt principiile de baz studiate in cea de a doua prezentare unde am descoperit c Dumnezeu este: 1. Consecvent lucrurile fcute in trecut, intr-un fel sau altul vor fi reluate in prezent sau in viitor. 2. Imprevizibil este liber s fac lucruri noi. 3. Creativ nu va aciona exact ca in trecut. 15 4. Ii intalnete pe oameni acolo unde sunt cand vorbete cu cineva o face in acord cu timpul, locul cultura, limba i imprejurrile date. 5. Spiritualizarea incepand cu Exodul evenimentele date in forma istoric, literal, concret, mai tarziu vor fi folosite tipologic, cu sens, cu ineles spiritual

haosul produs de apele care acopereau pmantul la potop i-ar putea gsi corespondentul in sclavia israeliilor in Egipt. Practic cele dou evenimente nu inseamn acelai lucru, dar conform principiului similaritii, poporul lui Dumnezeu este foarte departe de locul in care El il va duce in urma marelui Su act eliberator. S vedem aadar cum acioneaz acest principiu la profei. Tema major a profeilor, incepand cu Isaia pan la Maleahi, este exilul in Babilon i intoarcerea pe care o va determina Dumnezeu. Dac conform tiparului aciunilor lui Dumnezeu pentru primele trei acte limbajul a fost clar, care va fi limbajul pe Dumnezeu il va folosi pentru Exil i intoarcerea in Palestina? Limbajul Exodului actul anterior important, in care israeliii sunt dui in Egipt i apoi eliberai din sclavia Egiptului. Acum, acelai Dumnezeu lucreaz in favoarea poporului Su, dus in sclavia Babilonului i apoi eliberat din aceast sclavie, aa cum ia eliberat din sclavia Egiptului. Atunci cand profeii vorbesc de captivitatea in Babilon i intoarcerea din Exil ei o prezint ca pe un nou Exod. Dumnezeu urma s repete Exodul, ca atare este consecvent. S incepem cu primul dintre aceti profei Osea. Acesta a profetizat in jurul anului 760 BC, aproximativ 2750 de ani in urm. Un alt profet care va scrie in acelai timp este Amos. In acest timp, Israel i Iuda, cele dou pri ale ceea ce fusese candva Israel, sunt in culmea puterii i prosperitii lor. In Osea 2:8-15, profetul descrie ceea ce Dumnezeu va face. Ea adic Israel regatul de Nord cruia se adresa Osea, era in culmea expansiunii i puterii politice, in culmea prosperitii economice. Lucrurile mergeau intr-adevr bine pentru Israel. Ieroboam II era rege i dintre toi regii israelii, el era probabil cel mai puternic i cel mai plin de succes. i lucru interesant este c ori de cate ori oamenii devin prosperi, ei tind s uite c aceasta este o binecuvantare de la Domnul; aceasta s-a intamplat i cu Israel. S recitim vv. 8-15.

Ceea ce reiese evident de aici, este descrierea viitorului exil pe care il va experimenta Israel. Acesta este vzut in termeni de luare inapoi de ctre Dumnezeu a graului, vinului, uleiului, imbrcmintei, produselor, tehnologiei, tot ceea ce insemna mijloace de existen; profetul merge mai departe i spune c le vor fi luate chiar i srbtorile religioase, templele i locurile de inchinare, toate acestea le vor fi luate inapoi. Din cauza uitrii lor de Dumnezeu, El va rspunde prin a-i trimite in exil, pentru a inva o lecie. Ceea ce este important de evideniat aici, este faptul c Dumnezeu ii trimite in exil nu ca s-i resping, s-i lepede, nu ca s le spun: Voi nu mai suntei poporul Meu!; nu, ci El ii trimite in exil ca s-i aduc inapoi. In v. 14, El spune c o va ademeni n pustie. Aici Dumnezeu vorbete de o relaie cu Israel, ca intre un tanr i o tanra, care sunt implicai intr-o relaie impreun. El spune: O voi ademeni n pustie i i voi vorbi pe placul inimii ei...; Despre ce pustie vorbete? In v.15 se vorbete despre zilele tinereii ei cand ieise din Egipt. Consilierii familiali, ne spun c ori de cate ori un mariaj ajunge in criz, cel mai bun lucru pe care trebuie s-l fac, este s-i intoarc atenia la zilele tinereii, s se intoarc la aciunile, conversaiile, la relaia care dduse natere la dragostea lor. i dac reinnoiesc atenia lor, dragostea, de cele mai multe ori, se reintoarce. i aici Dumnezeu descrie relaia Lui cu Israel ca una dintre un brbat i o femeie, so i soie i vorbete in termenii Exodului din Egipt, cand Dumnezeu se indrgostise de Israel i invers. Dar Israel se intoarce acum de la El, rupe relaia, uit de cstoria lui i Dumnezeu are de gand 16 s permit divorul, s-i permit s plece, dar dorete apoi s o ia de la capt, s o recurteze ca atunci cand s-au intalnit pentru prima dat. O va aduce in locul unde ei s-au indrgostit prima dat, in pustie, la ieirea din Egipt. Aadar, descrierea fcut aici cu privire la exilul babilonian, este o ilustraie a

experienei Exodului. Israel este soia lui Dumnezeu; acum Ii este necredincioas i divorul devine necesar, dar acesta nu va fi pentru totdeauna. Domnul o va aduce inapoi, va reinnoi curtenia i aceasta printr-un nou Exod, printr-o nou experien in pustie. Astfel, atunci cand profeii descriu plecarea israeliilor in exilul babilonian i intoarcerea din acest exil, ei vorbesc in termenii, in limbajul Exodului, la fel cum Exodul a fost descris in limbajul Creaiunii i Potopului. S privim i la ali profei. Un contemporan al lui Osea, care vorbete regatului lui Iuda, a fost Mica. In Mica 7:15-20 gsim un mesaj pentru Iuda vorbind despre Exil i el folosete tot analogia Exodului din Egipt. Expresia de baz in acest pasaj este: Iari...; Iari din nou reiese dorina de uitare i iertare pentru Iuda. Dumnezeu va avea mil iari, la fel ca prima dat, la primul Exod din Egipt. Dar incepei s observai spiritualizarea? Acest Exod va fi mai mult unul spiritual decat unul literal. Scopul acestui nou Exod este de a-i ierta, de a le intoarce inimile spre Dumnezeu, de a le ierta pcatul, de a le uita nelegiuirile, de a avea mil de ei, de a pune pcatul lor sub picioarele Lui, de a le arunca toate frdelegile in marea uitrii. Aadar, Dumnezeu este interesat acum de o legtur relaie spiritual cu poporul Su. El nu este interesat s aib o simpl naiune cu statut politic intre celelalte naiuni ale lumii, cu putere economic i un sistem social, avand o legtur doar cu numele de Dumnezeu, ci un popor intors nu doar fizic din Exil, ci intors cu toat inima spre El. Aadar intoarcerea din Exil este prezentat ca un nou Exod. Aici, in loc de Marea Roie, avem adancimea mrii in care au fost aruncate pcatele lor. Nu va fi necesar s se mai treac printr-o alt experien a Mrii Roii in aceast intoarcere a lor din Exil. Dar marea va fi locul in care ii vor lsa ei pcatele; Babilonul va fi locul unde ei ii vor lsa i ingropa trecutul pctos,

cu tot ceea ce a dus la desprirea lor de Dumnezeu. Vor porni acum intr-o nou via, intr-o nou experien cu Dumnezeu, o experien a credincioiei totale fa de El. Mai gsim undeva aceast experien? Da, in chemarea lui Avraam de a prsi Babilonul. S mergem acum la Isaia. El a profetizat la doar caiva ani dup Osea i Mica. S deschidem la Isaia 11. Ceea ce voi face acum, este s aleg doar nite texte eantion. Dac am avea timp v-a citi sute de alte texte asemenea celor pe care le parcurgem astzi. Scopul nostru este de a arta c profeii sunt plini de aceste aluzii la Exodul din Egipt. Exodul din trecut, este baza discuiei pentru Exilul i intoarcerea in viitor din Babilon. Un grup de studeni, au vrut s verifice pe profesorul lor din acest punct de vedere, citind textele din Isaia pan la Maleahi, s vad dac ceea ce li s-a spus era intr-adevr aa. i fiecare pe rand s-a intors i a spus: Intradevr acesta este singurul mod de a-i citi pe profei. Este foarte clar c profeii vorbesc despre Exil i intoarcere in aceiai termeni ca pentru Exod. Isaia 11:15-16 dup cum observm, raul Eufrat de aici este o paralel la Golful Egiptului, o paralel la Marea Roie, experien pe care ei au avut-o anterior. Va fi iari o crare pentru poporul lui Dumnezeu, vor trece din nou Eufratul, vor pleca intr-o zi din Mesopotamia (Siria, Babilon) i se vor intoarce acas in Palestina. Avem aici acelai eveniment: Israel care pleac in captivitatea babilonian, apoi se intoarce din aceast captivitate printr-o nou experien a Mrii Roii, trecand prin raul Eufrat. V mai aducei aminte de principiile de interpretare, de care am vorbit mai devreme? C Dumnezeu este consecvent? C Exodul este modelul pentru Exil i ofer limbajul pentru acesta? Dar de asemenea tim c Dumnezeu nu este 17 legat de tipar in totalitatea lui. Gandindu-ne la ieirea din Babilon, a trecut Israel cu adevrat prin

Eufratul pe care s-l fi uscat? Rspunsul e NU, pentru c nu era nevoie de aceasta. Erau poduri peste Eufrat, chiar in incinta oraului Babilon; poduri pe care se trecea de o parte i alta a oraului; dar a fost vreodat Eufratul secat ca i Marea Roie? Da, a fost. Experiena a avut loc in vremea lui Cyrus, regele Persiei, care a inconjurat Babilonul i a vzut c zidurile erau prea inalte ca s fie luate prin asediu, aa c a inceput s se gandeasc la o soluie pentru a invinge aprarea babilonian. i a fcut aceasta schimband direcia Eufratului i astfel soldaii au mrluit pe sub zidurile Babilonului inluntru. In principiu, Exodul are loc din nou in cucerirea Babilonului, dar in amnunt multe detalii sunt diferite. Dumnezeu este consecvent, dar este de asemenea creativ, nu este legat de fiecare detaliu al evenimentului original. Isaia 4:2-6 v amintete aceasta de ceva? Unde in istoria VT avem un nor de fum ziua i un stalp de foc noaptea, oferind adpost de cldura zilei i cldur in rcoarea nopii? Din nou experiena exodic, nu-i aa? Mai este vreo alt atestare biblic, c stalpul de nor i de foc erau peste Ierusalim, in timpul intoarcerii din Exil? Nu avem nici o relatare in privina aceasta; dar este folosit acelai limbaj pentru descrierea Exilului ca in Exod. Ce este descris aici? prezena vie a lui Dumnezeu alturi de poporul Lui. Cand Dumnezeu uit i iart greelile copiilor Si, cand ii intampin pe israelii acas, ca pe copiii Si, iertai i curii, cu trecutul lsat in urm, in Babilon, El este prezent, este acolo, in Ierusalim, cu poporul Lui. Prezena Lui este tot atat de real i tangibil, ca i atunci in pustie, cand erau umbrii de nor i inclzii de stalpul de foc noaptea, dup cum reiese din acelai limbaj folosit in ambele tablouri. Limbajul Exodului, ofer limbajul prin care profetul descrie experiena Exilului care va veni. Isaia 43:16-19 acest pasaj va aduga cel de al aselea principiu, la cele discutate anterior. Vom vedea din nou cum limbajul Exodului va fi folosit pentru a descrie evenimentul Exilului: un Dumnezeu care face o crare prin mijlocul apelor, care distruge carele i clreii

care erau impotriva lui Israel pentru a-i elibera din opresiune, dar aici este un nou limbaj v.18 ... uitai ce a fost mai nainte... Exodul inc este modelul, dar intoarcerea din Exil este un lucru nou. Aceasta va transcende Exodul. Dumnezeu este creativ, El nu este legat de fiecare detaliu din experienele trecute. Trecutul doar ofer limbajul pentru viitor, dar Dumnezeu este liber s adauge elemente noi, sau s scoat ceva. In ocazia trecut am observat c Exodul a fost scris in limbajul i termenii Creaiunii i Potopului, dar Exodul era i el o experien trecut la data cand a fost scris cartea Exodului i avem astfel o retrospectiv. Acum, cand aceti profei ai ultimei pri a VT scriu, ei vorbesc despre ceva ce se va intampla in viitor, evenimente care inc nu au avut loc Exilul i intoarcerea. Astfel putem vorbi acum despre cel de al aselea principiu: 6 Trecutul ofer limbajul pentru ceea ce urmeaz. Cand Dumnezeu Se reveleaz in trecut i in prezent, El folosete limbajul trecutului. Dar al aselea principiu spune c atunci cand Dumnezeu vorbete despre evenimente viitoare, cand El este gata s ne spun ce se va intampla dincolo de prezentul nostru, lucruri pe care plnuiete s le fac in viitor, El folosete tot limbajul trecutului. Aceasta este foarte important de ineles i explic de ce am folosit acest timp pentru a prezenta tot acest material din VT. Foarte muli oameni citesc profeiile ca i cum ar fi fost scrise in vremea lor, citesc Apocalipsa ca i cum ar fi fost scris in secolul XXI; fcand aa, distorsioneaz inelesul pentru c chiar Dumnezeu, vorbind despre viitor nu folosete un limbaj al viitorului, ci al trecutului profeilor, a ceea ce a fost deja, a ceea ce este deja cunoscut. Nu poi subestima sub nici o form importana acestui principiu i de fapt, nu ar putea fi altfel. Ar putea un profet s ineleag profeia i s se apuce s

scrie, dac limbajul nu ar fi inteligibil, cunoscut lui intr-un fel sau altul? Aadar, studiind profeiile, vom descoperi totdeauna acest principiu: trecutul ofer limbajul pentru viitor. Pentru 18 profeiile referitoare la evenimente viitoare, limbajul va fi cel al trecutului profeilor, iar coninutul va cel al viitorului profeilor. Apocalipsa nu face excepie de la aceast regul: limbajul este cel al trecutului lui Ioan, dar coninutul va cuprinde evenimente viitoare profetului. Doar un singur pasaj mai lum in discuie, pentru c mai avem nevoie s mai tim un lucru inainte de a merge mai departe. Isaia 65:17-19 majoritatea oamenilor sunt obinuii s vad in acest text o descriere a viitorului nostru, Noul Pmant, aa cum este descris in Apocalipsa i la drept vorbind, Apocalipsa folosete acest text pentru a vorbi despre Noul Ierusalim, despre viitoarea imprie cereasc pe care Dumnezeu o pregtete pentru copiii Lui i pe care o va aduce pe pmant la sfaritul mileniului. Dar aici, in Isaia, se vorbete despre Exil i intoarcere; din nou limbajul acesta va fi de folos mai tarziu cand Ioan va scrie Apocalipsa; dac citim capitolul in acest context, vom observa c aici este vorba doar despre Exil i intoarcere in Palestina dup cei 70 de ani de robie babilonian. Nu se vorbete aici despre viaa venic, despre cer, ci despre oameni care vor tri mai mult v. 20. Gandindu-se la toate lucrurile mree pe care Dumnezeu urma s le fac in viitor, profetul devine aa de entuziasmat c se intoarce din nou la creaiune, folosind limbajul ei pentru a descrie evenimentele din viitor refacerea de dup Exil. V aducei aminte de principiul spiritualizrii tipului? Folosirea limbajului Creaiunii nu cere neaprat s-l aplicm doar pentru evenimente care se vor intampla la sfaritul istoriei lumii

noastre; limbajul creaiunii a fost folosit pentru timpul Exodului, descriind trecerea Mrii Roii, iar in acest context, acelai limbaj al Creaiunii este folosit pentru descrierea Exilului i intoarcerii din Babilon, acelai limbaj ca pentru Exod. Dar aciunile lui Dumnezeu sunt aa de mree, c nu este suficient nici mcar limbajul folosit in Exod. Trebuie s se intoarc mult mai mult in trecut, la Creaiune, pentru a descrie acest fericit eveniment. Cineva ar putea spune: Foarte bine! Am ineles din similaritatea textelor acestor profei Osea, Mica, Isaia, c putem aplica principiul limbajului; dar nu e cartea Apocalipsa mai mult decat o carte a revelaiei, nu este ea mai mult asemenea crii lui Daniel i cu siguran c in aceste cri, profeii vorbesc direct despre viitor? Ei nu vorbesc despre timpul i spaiul lor, ci despre timpul i evenimentele finale, din vremea noastr, a sfaritului. N-ar trebui ele citite diferit de cum citim profeii? Este o intrebare bun. S mergem la cartea lui Daniel. Scris in mijlocul profeilor pe care deja i-am avut in vedere, s deschidem la Daniel 7. V voi arta c dei este o carte apocaliptic, limbajul trecutului este tot acelai, folosit i pentru descrierea viitorului. Aadar, Daniel 7:2 unde am mai avut genul acesta de limbaj mai inainte? Vanturi sufland peste apele mrii? Geneza 1:2. Este limbajul creaiunii; in vv. 3-7 este o serie de animale care apar apoi in vv. 13-14. V amintete limbajul aceasta de ceva? In ultima prezentare, spuneam c Adam a fost creat s stpaneasc peste animale, peti, peste tot ceea ce se mic pe pmant. i in aceste versete vedem acelai limbaj al creaiunii la profei apocaliptici. Avem vanturi sufland peste mare, animale care apar, avem descrierea Fiul Omului care este cel de al doilea Adam i Lui I se d stpanirea peste fiarele descrise, aa dup cum i lui Adam i se dduse la creaiune. Aadar, imaginea pe care o avem aici este cea a istoriei viitoare a pmantului, ca o nou creaiune. Prin urmare, cand Dumnezeu ii d lui Daniel imaginile apocaliptice, cu fiarele

reprezentand naiunile stpanitoare incepand cu timpul lui Daniel i pan la sfaritul lumii, ce limbaj este folosit? Limbajul Creaiunii, al trecutului, care ne ofer limbajul pentru viitor. Ceea ce m bucur este faptul c profeia are sens, capt ineles pentru timpul cand a fost scris cartea lui Daniel. i acum intrebarea: Care era situaia profeilor in acel timp? Ei scriau in timpul exilului. Daniel insui era exilat in Babilon. Cine erau atunci animalele din Daniel 7? Erau 19 naiunile care oprimau poporul lui Dumnezeu. Erau animale crude i nemiloase care stpaneau poporul lui Dumnezeu. i care este mesajul dat lui Daniel i poporului lui? Acesta era c aa cum Adam avea stpanire peste fiarele campului, tot aa acest Fiu al Omului, acest al doilea Adam are stpanire peste aceste fiare/naiuni care oprimau poporul Lui. Cu alte cuvinte, Dumnezeu continu s aib controlul. Lumea pare s fie scpat de sub control; naiunile fac o mulime de frdelegi i aduc suferin poporului lui Dumnezeu, dar acetia n-ar trebui s fie descurajai, Dumnezeu continu s fie la carm. Amintii-v de principiul: Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt. Se vede aceasta foarte clar aici in Daniel 7; Dumnezeu ii d un mesaj lui Daniel despre viitorul lumii. Dar care este scopul? Scopul a fost ca s-l asigure pe Daniel c El deinea in continuare controlul in acele imprejurri. A vrea s v reamintesc i de Daniel 2, in care Nebucadnear, impratul Babilonului, are un vis, sau o viziune foarte asemntoare cu celelalte viziuni ale lui Daniel; interpretarea este aceeai, dar sunt i diferene majore. In visul lui Nebucadnear, naiunile dominatoare sunt simbolizate printr-un idol; nu pare s aib sens, nu-i aa? Dar Nebucadnear era un rege pgan i in timp ce se uita la naiunile lumii, el vedea imperii glorioase care erau exemple ale zeilor pe care ele ii venerau. Erau glorioase, erau ceva ce merita s fie venerat, ceva

care starnea admiraia. Dar pentru Daniel, aceste naiuni erau pctoase, nemiloase ca i fiarele care rneau, distrugeau poporul Lui. Aadar, Dumnezeu a dat acelai mesaj atat lui Nebucadnear, cat i mai tarziu lui Daniel. Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt! Regelui pgan i-a dat un vis care avea sens, semnificaie pentru el, lui Daniel, evreul, acelai mesaj i s-a dat in imaginile i limbajul care pentru el aveau semnificaie. Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt i cand El ii descoper cuiva un mesaj despre viitor, El folosete limbajul trecutului acelei persoane. Prin urmare nu trebuie s uitm c Dumnezeu inspir revelaiile potrivit cu limbajul, timpul, cultura i locul celui care le primete. A folosit Dumnezeu i ali termeni? De exemplu, L-a intrupat pe Isus, evreu in Palestina primului secol Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde ei sunt. Ce s-a intamplat de fapt cand Israel s-a intors din Babilon? Comparand aceste texte prin care am trecut, a fost de fapt ceva dezamgitor, foarte muli oameni au comparat intoarcerea cu Exodul i au zis: Nu este prea bine, nu este tocmai ceea ce ne-am ateptat; v amintii principiul al doilea? Dumnezeu nu este previzibil. Sunt sigur c au fost foarte muli care citiser textele din Osea, Mica, Isaia i concluzionaser cum urma Dumnezeu s lucreze. Ei bine, El a lucrat, dar nu exact aa cum s-au ateptat ei. Este ceva de care trebuie s inem cont atunci cand ne apropiem de Apocalipsa, de profeiile inc neimplinite. Sunt muli prezictori care culeg informaii despre viitor din profeii, pe care probabil c Dumnezeu nu va inteniona s le urmeze. S nu uitm c pe lang consecven, Dumnezeu Ii pstreaz dreptul s fie imprevizibil. Parcurgand profeiile despre intoarcerea poporului din Babilon, devine forte clar c Dumnezeu nu arta aceasta ca fiind actul final din istoria lor, c mai era ceva de urmat. Atenia trebuia s fie mutat pe o aciune i mai extraordinar i aceasta era venirea lui Mesia. S ne intoarcem aadar

la profeiile mesianice, pentru c muli oameni privesc la acestea i zic: Uite, aici avem exemple concludente de profeii in care Dumnezeu folosete un limbaj al viitorului pentru a descrie cava. Este oare chiar aa? Au fost intr-adevr aceste profeii mai specifice, mai directe decat cele privitoare la Exil? Vom vedea c aa cum profeiile lui Daniel au urmat acelai principiu, folosirea limbajului trecutului Creaiunea, i acestea profeiile mesianice sunt date tot in termenii specifici zilelor profetului. Ieremia 23:5-6 avem o profeie: Mesia urma s vin i trebuia s fie din spia lui David. Vedei legtura cu trecutul? Mesia va fi un rege ca i David, dar e ceva chiar mai interesant in 20 acest text. In zilele Lui, Iuda va fi salvat, Israel va tri in siguran, va fi numit Domnul neprihnirea noastr. Era un rege in Iuda in timpul cand Ieremia a fcut aceast profeie, Zedechia in ebr = Domnul este neprihnirea mea. Mesia cand va veni, va fi un rege ca Zedechia, nu va face greelile lui Zedechia, El va fi un Om dup inima lui Dumnezeu, aa cum de fapt Zedechia nu prea era. Dar Zedechia era inc un model, pentru ca minile oamenilor s poat inelege cum va fi Mesia. Va fi un rege puternic, iar Mesia, care va veni ca un rege, va fi ca Zedechia. S lum un alt exemplu Isaia 7:10-16 prin limbajul trecutului este dat contextul mesajului pentru viitor. Despre ce vorbete aici profeia? Un rege Ahaz i un profet Isaia. Isaia ii d regelui Ahaz un semn de la Dumnezeu cu privire la soarta impriei sale. Ahaz este ingrijorat cu privire la evenimentele din regatul su. Este ingrijorat din cauza a dou naiuni care erau pe punctul s-i invadeze ara. Este plin de team i nu tie ce s fac. Atunci Dumnezeu ii trimite un mesaj O tnr fecioar va rmne nsrcinat i nainte ca biatul nscut s ajung la vrsta s deosebeasc binele de ru, cele dou naiuni vor fi distruse. Prin extensie,

aceasta este o profeie mesianic, dar vine dintr-o situaie cu aplicare imediat. Tanra este soia lui Isaia; copilul este copilul lui. Mesia va elibera poporul Lui aa cum a fcut-o in zilele lui Ahaz. Zaharia 9:9-10 vedem aici limbajul lui Efraim, al Ierusalimului, al marelui rau Eufrat. In acest limbaj al oamenilor din timpurile i locurile lor, este oferit descrierea lui Mesia care va veni. A avea o intrebare: Cine ar fi putut prezice cursul exact al vieii lui Isus? Ai fi putut s iei profeii ca acestea i s prezici in detalii exacte cursul vieii lui Isus? Intr-un fel, este de ineles de ce muli Il ateptau pe Mesia ca un conductor puternic, care urma s domine economic i politic vremea lui. Nu e surprinztor c privindu-L pe Isus muli se intrebau: Este El cu adevrat? Chiar propriii Si ucenic au euat in a-I inelege mesianitatea pan la coborarea Duhului Sfant la Cincizecime. Repet intrebarea: Ar fi putut cineva s prevad in amnunte viaa lui Isus? Rspunsul este NU! Dar cunoscandu-L pe Isus, mergand cu El, primind inelegere prin Duhul Sfant, puteau oamenii s vad c Isus era implinirea acestor profeii? Rspunsul este DA! S mergem la Ioan 14:29 unde avem un principiu foarte important al profeiei biblice. A spus cumva Isus: Fii ateni, v voi preciza dinainte ce va fi i v putei face o hart cu toate evenimentele care vor veni ca s tii exact la ce moment al istoriei v aflai!? Aceasta a spus El? Nu, nu aceasta a spus Isus, El a spus c i-a avertizat dinainte ca atunci cand se vor intampla anumite lucruri, ei s recunoasc ceea ce li se spusese. Doar cand se intampl evenimentul, implinirea va fi lmurit. A fost clar c Isus a fost implinirea profeiilor mesianice odat cu trirea vieii Lui, dar nu putea fi prevzut cursul exact al vieii Lui dinainte, in avans, pe baza profeiilor mesianice Dumnezeu nu este previzibil. Este necesar mare atenie in privina unei profeii neimplinite. Lipsa ateniei l-a dus pe David Koresh la distrugere. El a crezut c tie exact ceea ce Dumnezeu urma s fac, credea c

tie exact cum se vor desfura evenimentele in viitor pe baza interpretrilor sale date profeiilor neimplinite, dar s-a inelat. Cand ajungem in faa unei profeii neimplinite, ceea ce conteaz este s inelegem profeia, dar s pstrm atenia s-I lsm lui Dumnezeu libertatea s fie Dumnezeu. Acelai lucru se intampl i cu Apocalipsa. Cand Ioan a scris cartea, din perspectiva lui, aproape totul era viitor. Cu toate acestea, ce limbaj a fost folosit? Acela al trecutului pe care Ioan il tia deja, limbajul lui propriu i limbajul VT. Apocalipsa este dealtfel plin de limbajul VT. De exemplu Apoc. 13:13-18 vom gsi aici cateva elemente de baz din VT. In v.13 avem semne mari care este scopul lor?: v.14 ...semne mari ca s nele; Semne mari ca s inele? V amintete aceasta de ceva din VT? Mie imi amintete de vrjitoriile din Egipt, din vremea 21 Exodului. Magicienii au incercat s-l amgeasc pe faraon, folosind arta magic. In Apocalipsa, magia va fi folosit pentru a aduce foc din cer pe pmant. De ce v amintete aceasta? Mie miamintete de Muntele Carmel cand Ilie a adus foc din cer pentru a dovedi care este Dumnezeul adevrat. Imi amintete de coborarea Duhului Sfant ca limbi de foc din cer peste oameni. Este aadar limbajul trecutului profetului, al amintirilor, limbajul Scripturilor VT, folosit pentru a descrie evenimentele viitoare. v.15 de ce v aduce aminte imaginea fiarei? Mie mi-amintete de Daniel 3 cand Nebucadnear a inlat acea statuie uria i a cerut oricui s se inchin in faa statuii, iar cine ar fi indrznit s refuze urma s fie omorat. v.16 faimosul semn al fiarei? Semn care va fi primit pe man sau pe frunte! Dar acesta a mai fost in istorie. Conform cu Deut 6, cele 10 porunci ce trebuia scrise pe frunte i pe man de

ctre poporul lui Dumnezeu. Acest semn va fi intr-un fel o contrafacere a celor 10 porunci. i dac vrei s inelegei semnul fiarei, trebuie s inelegei textele de referin din VT, s inelegem limbajul trecutului lui Ioan pe care el il foloseste pentru descrierea evenimentelor viitoare. In v.18, numrul 666 face referire la chipul din Daniel care avea 60 de coi inlime, 6 coi lrgime i 6 coi grosime. Nu uitai, Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt, El le d profeilor lecii despre viitor in limbajul trecutului. Cartea Apocalipsei respect aceast regul. S rezumm cele spuse pan acum: 1. Uneori suntem prea siguri de ceea ce credem c Dumnezeu intenioneaz s ne spun inainte ca El s acioneze. Probabil c aceasta este ispita uman, ca omul s se pune in locul lui Dumnezeu, cand de fapt doar El singur tie viitorul. Dar istoria interpretrilor Apocalipsei ar trebui s fie un avertisment pentru noi. Trebuie s acceptm c implinirea profeiilor este pe deplin ineleas numai dup ce a avut loc i nu mai inainte. 2. Tindem s citim Apocalipsa in termenii timpului nostru i aceasta duce inevitabil la o imagine distorsionat a textului. Nu trebuie s uitm c limbajul este cel al trecutului lui Ioan. 3. Scopul primordial al profeiei nu este cunoaterea viitorului, ci incurajarea i instruirea oamenilor in viaa lor de zi cu zi in timpul in care le-a fost dat. Dac de exemplu vom incerca s studiem profeia din Daniel 7 fr s inelegem scopul pentru care Dumnezeu i-a dat-o in felul acela, vom face greeli in interpretare. Mulumim Doamne c ai fost cu noi. Te rog s ajui ca mesajul Tu s fie clar pentru fiecare dintre noi. In Numele lui Isus, Amin!

IV. Profei mori Lecii vii A venit vreodat cineva la tine cu Biblia deschis s-i spun: Uite ce am gsit? Ai fost impresionat? Sau textul i s-a prut total diferit de cum i se prea lui? S ne rugm: Venim din nou in faa Ta, Doamne i din nou cerem s ne dai deschidere spre a inva ceea Tu ai pregtit. Fii cu noi de dragul lui Isus, Amin! In prezentrile a doua i a treia, am vzut cat este de important s lum in calcul timpul, locul i imprejurrile cand a scris autorul biblic pentru a inelege profeiile. In aceast prezentare vreau s rspundem la o intrebare legat de cele anterioare: Cum putem s facem textul biblic s fie relevant pentru zilele noastre? Cum putem avea informaii relevante de la Dumnezeu cu privire la profeiile date de cineva dintr-un timp trecut, dintr-un loc diferit, cu o cultur diferit, 22 cu idei i limbaj diferit? A vrea s v imprtesc cateva principii de baz de cum trebuie cineva s abordeze Biblia, avand aceste concepte in minte. Sunt trei feluri diferite de a aborda Biblia i acestea sunt numite: 1. Exegez biblic 2. Teologie biblic 3. Teologie sistematic S le lum pe rand: 1. Exegeza biblic inseamn s incerci s afli, s descoperi ce a incercat autorul s spun. Exegeza incearc s determine intenia acelui autor, atunci cand el a scris. 2. Teologia biblic incearc s afle ce a crezut respectivul autor; ce se intampla

in mintea lui Ioan de exemplu, atunci cand a scris Apocalipsa. Ce l-a determinat s scrie aa cum a fcut-o: in vremea lui, in imprejurrile respective? Ce credea Ioan despre Dumnezeu? Ce credea el despre sfaritul lumii? Ce credea el despre felul in care te puteai raporta corect sau nu la Dumnezeu? Care era perspectiva lui asupra lumii teologice, aspect ce l-a determinat s scrie ceea ce a scris? 3. Teologia sistematic incearc s rspund la intrebarea: Ce ar trebui s cred eu? Care este voia lui Dumnezeu pentru mine? Ce este adevrul? Observai c fiecare dintre cele trei va duce la o abordare puin diferit a Bibliei. I. Exegeza sau ce a incercat autorul s spun cand vrei s faci exegez in general, sau exegeza Apocalipsei, trebuie s pui intrebri timpului in care a fost scris pasajul, sau respectiv secolului I AD. Ca atare, ce era un autor in primul secol? Sau: Ce a vrut scriitorul Ioan s spun?; Se pun intrebri biblice...; cu alte cuvinte: Ce limbaj a folosit el? Ce terminologie a abordat? Pentru a rspunde la astfel de intrebri, trebuie folosit limbajul lui Ioan, pe cat posibil, pentru a explica Apocalipsa. Inc un aspect pe care trebuie s-l reinem este acela c exegeza nu se schimb; textul pe care noi l-am primit nu se schimb. Ca atare, avem o baz neschimbat pentru a incerca s determinm ce avea Ioan s spun. Exegeza este de asemenea orientat spre pasaj; cu alte cuvinte, trebuie mers verset cu verset, text cu text. Este modalitatea in care vom lucra i noi de-a lungul acestei serii de prezentri. Incercm s inelegem cuvant cu cuvant ceea ce la randul lui, autorul a incercat s transmit. Exegeza este comprehensiv; cu alte cuvinte, exegeza este ceea ce poi face cu orice text, adic orice tip de text scris este posibil s fie supus exegezei; pentru c, in mod simplu,

exegeza este procesul prin care incerci s inelegi intenia cuiva care a scris. Realitatea este c toi avem dificulti in domeniul comunicrii uneori. Simim lupta care se d atunci cand trebuie s explicm ceva. Comprehensiv, inseamn c orice text scris poate fi supus exegezei. Exegeza este un proces descriptiv cu alte cuvinte, este procesul de descriere in cel mai bun mod cu putin, a ceea ce autorul biblic a incercat s spun. Este un proces uman. Priveti la intenia uman a autorului, care chiar dac a fost inspirat, primind viziuni de la Dumnezeu, a fost totui o fiin uman. A fost un om care a avut o familie i prieteni, care a cltorit prin diferite locuri, a citit diferite ziare, a intalnit diveri oameni i diverse situaii, a cumprat i a vandut lucruri, un om care a mancat i a but i care a vizitat ali semeni. Profeii au fost fiine umane cu propriile lor viei intr-o lume cat se poate de real. Aadar, intrebarea este una cat se poate de uman: Ce a vrut cu adevrat acest om s spun? Ioan a scris celor apte biserici. Ce a vrut el 23 ca s primeasc aceste biserici? Ce a vrut el s le spun? Care a vrut el s fie scopul acestei cri pe care o scria? II. Teologia biblic pune a doua intrebare: Care au fost crezurile autorului? Este ca atare o intrebare puin diferit. Este tot primul secol, ine tot de Biblie, este tot neschimbtoare; de ce ar trebui s fie aa? Ei bine, nu cred c Ioan a mai avut o gandire nou in ultimii 2000 de ani, ce credei? Din moment ce el a murit, nici n-a mai scris, nici n-a mai gandit, nici n-a mai fcut teologie. Ceea ce Ioan a gandit, este unic pentru secolul I i aici, in teologia biblic, avem o baz solid, neschimbat, ca surs de informaie despre Dumnezeu. Avem cartea pe care Ioan a scris-o, o carte care nu se schimb i pe care Ioan nu o mai poate schimba. A fost scris. Dar sunt i diferene intre exegez i teologia biblic. In loc de a se studia pasaje, aici se

studiaz teme, idei. Dac de exemplu intrebm: Ce crede Ioan despre sfaritul lumii?, aceasta este o intrebare tematic. i dac avem de-a face cu teme, atunci devenim selectivi. Dac de exemplu pui intrebarea: Care a fost punctul de vedere al lui Ioan in privina salvrii, mantuirii?, poi cuta rspunsul doar in unele pasaje, pe cand pe altele le poi omite. Nu se mai caut rspuns in toate pasajele in mod egal, pentru c tema ta este mantuirea. Pasajele care nu au de-a face cu mantuirea nu sunt interesante in studiul pe care il faci. Dac de exemplu ai intreba: Care este punctul de vedere al lui Ieremia in privina sntii?, vei gsi probabil foarte puin in cartea lui despre aceast tem, ca atare, intrebrile tematice ce a crezut autorul despre..., cer rspunsuri selective, iar studiul in sine devine foarte selectiv. Teologia biblic este de asemenea un proces descriptiv se descrie ceea ce autorul crede. Este in parte un proces uman, pentru c autorul este o fiin uman care a avut nite crezuri. Dar este mai mult decat atat i vom discuta imediat despre acest aspect. Ins vreau s m intorc mai intai la teologia sistematic. III. Teologia sistematic aici totul pare c se schimb. Cand pui intrebarea: Ce ar trebui s cred eu?, Care este voia lui Dumnezeu pentru mine? Care este adevrul?, trebuie s te intorci la primul secol i s ajungi apoi la sec. XXI. i deodat, pui propriile tale intrebri i ca atare foloseti propriul tu limbaj i in loc s ajungem s folosim o terminologie biblic, intrm in domeniul filosofic. Cum adic filosofic? Adic fiecare persoan are o filosofie proprie. Toi oamenii au o filosofie. Unii sunt contieni de aceasta, alii nu. Dar o filosofie este pur i simplu un punct de vedere asupra lumii. Este ceea ce crezi tu despre cum sunt aranjate lucrurile, despre inceputul nostru, despre unde vom ajunge, spre ce ne indreptm, de ce suntem aici, etc.

Aadar, oricine are o anume filosofie de via. Cand pui intrebri filosofice, inseamn c pui acele intrebri care se nasc in inim i cer un rspuns. Aceste intrebri s-ar putea s fie dintre acelea de care Ioan s nu fi auzit, sau dintre cele care nu se adreseaz Bibliei. S v dau un exemplu: Ar trebui un cretin s fumeze? Vorbete Biblia cu privire la aceast chestiune? Cu siguran nu. Nicieri in Biblie nu apare vreo aluzie la problema fumatului. i atunci, cum tim? Tabacul nu fusese descoperit in vremea cand profeii ii scriau crile i nici mcar de europeni, pan in sec. XVI. El a fost gsit in Lumea Nou i destul de recent adus pe continent. Acesta este motivul pentru care Biblia nu vorbete nimic despre tabac. Aa c trebuie s intrebm ce poate fi in Biblie, sau in sistemul de gandire i de credine al lui Ioan, sau al lui Pavel, care ne poate ajuta s gsim un rspuns la intrebarea pe care ne-o punem despre fumat. Dar poi gsi rspuns la aceast intrebare numai din Biblie? Putem spune clar: NU! De fapt motivul pentru care atat de muli oameni resping fumatul, nu este unul biblic, ci unul tiinific. Faptul c in cretinism se interzice fumatul, nu are la baz o porunc biblic expres, ci mai degrab un motiv tiinific. Desigur, este un principiu biblic, iar principiul spune c noi 24 trebuie s fim supraveghetorii (administratorii) propriilor noastre corpuri, trebuie s avem grij ca totul s rman cum ne-a fost dat, s le meninem sntoase, funcionale, gata s-i servim pe alii i pe Dumnezeu. Acesta este principiul de baz. Dar de ce n-ar trebui s fumeze un cretin? Pentru c de fapt dovezile tiinifice sunt copleitoare c fumatul este duntor pentru fiinele umane, produce pagube iremediabile. Deci este o decizie luat pe baze tiinifice vizavi de fumat, pentru c au ineles c fumatul duneaz grav sntii. Sau poate c este o renunare

dup o experimentare, cand ajung s strnute, s tueasc, atunci cand vd c ceilali sufer cand sunt in prezena lor atunci cand fumeaz. Ca atare, teologia sistematic nu este intotdeauna dependent de Biblie pentru a afla rspunsurile. Atunci cand pui intrebarea: Ce ar trebui s cred?, sau Care este voia lui Dumnezeu pentru mine?, rspunsul nu este limitat doar la Biblie, ca in cazul exegezei i teologiei biblice. Exist ins aici i un pericol: acela c te poi indeprta destul de mult. Ce zicei de psihologie? Poi afla voia Domnului prin ea? Desigur. De ce? Biblia spune c toi am fost creai dup chipul lui Dumnezeu. i dac e aa, studiind legile minii, poi inva despre Dumnezeu care a creat mintea omului. Sociologia ne poate inva cum se pot raporta oamenii unii la alii. Istoria ne poate inva despre succesele i eecurile fiinelor umane, incercand sau nu s descopere voia lui Dumnezeu, sau mai bine zis nu prea incercand s afle voia lui Dumnezeu. Istoria, experiena, psihologia, sociologia, tiina, toate acestea sunt diverse moduri prin care Dumnezeu ne poate vorbi. Darurile spirituale, darul invrii (predrii), darul profeiei, al predicrii, al conducerii, sunt ci de aflare a voinei Sale. Teologia sistematic pune intrebri deschise: Ce este adevrul?, Care este voia lui Dumnezeu pentru mine?, de aceea ea nu este limitat la Biblie. Ceea ce vom incerca in prezentrile acestea, este s urmrim metoda exegetic, s inelegem ce a incercat Ioan s ne spun atunci cand a scris Apocalipsa; s incercm s inelegem sensul pe care cuvintele lui il aveau in timpul acela i in locul acela, s incercm s-L inelegem pe Dumnezeul care ii intalnete pe oameni acolo unde acetia se afl. Dar nu ne vom opri acolo. Vom ridica de asemenea cateva intrebri privind teologia lui Ioan, despre ce se petrecea in mintea lui atunci cand primea acele viziuni i cand le scria, despre temele i ideile de baz care-i

stpaneau mintea. i in final, vom incerca s vedem ce intrebri pot fi adresate astzi, ce poate s ne spun nou Apocalipsa astzi. Dar scopul principal al acestei serii de prezentri, este s ne ajute s mergem cu studiul pas cu pas, verset cu verset, seciune dup seciune prin Apocalipsa i s cptm o inelegere clar a inteniei ei originare, aa incat dac vom vrea s aplicm inelesurile ei propriilor viei, s o facem in mod inteligent, fr greeli, potenial majore, aa cum au fcut unii oameni in trecut. Aadar, teologia sistematic, ce pune intrebrile sec. XXI, este mai degrab filosofic prin natura ei decat biblic. A vrea s v mai dau inc un exemplu in privina aceasta: imi amintesc de un student care a venit intr-o zi la mine i vroia s fac o dizertaie, iar subiectul sugerat era Sanctificarea sfinirea in cartea Apocalipsei. I-am spus c nu puteam s fac aceasta i el m-a intrebat cum adic nu. I-am spus c el vroia s fac teologie biblic, vrand s studieze ce a vrut Ioan s spun prin sfinire, dar problema era c de fapt Ioan niciodat nu a folosit acest cuvant. Tu vrei s amesteci mere cu portocale, i-am spus. Dac vrei s afli ce a spus Ioan despre dezvoltarea caracterului, despre viaa cretin, despre dezvoltarea vieii de credin, nu vei descoperi nimic cercetand cuvantul sfinire, pentru c pur i simplu Ioan niciodat nu l-a folosit. In schimb, i-am sugerat s fac o dizeraie despre lucrrile bune, faptele bune, pentru c in Apocalipsa de multe ori apar aceste elemente, deoarece Ioan este interesat de comportamentul oamenilor dup ce ei devin cretini. Deci i-am sugerat studentului s foloseasc 25 limbajul, terminologia folosit de Ioan ceea ce a i fcut i a realizat o lucrare bun. Aadar, dac punem intrebri de teologie sistematic trebuie s fim ateni s nu

amestecm limbajul Bibliei cu al nostru. Ca atare, dac vrei s pui intrebarea: Care este punctul de vedere al Bibliei in privina sanctificrii, sfinirii, atunci trebuie s lsm Biblia i scriitorii ei s ne rspund in proprii lor termeni i nu s presupunem noi c termenul acesta ar insemna altceva. Luther a folosit termenul sanctificare intr-un fel in care apostolul Pavel nu l-a folosit i dac folosim definiia lui Luther pentru a-l studia pe Pavel, il distorsionm pe Pavel. Dac folosim definiiile noastre contemporane pentru a explica termenii Apocalipsei, este posibil s o distorsionm. Ea nu a fost scris in sec. XXI, ci in 95 AD i in acel timp i loc trebuie s mergem ca s-l inelegem pe Ioan i inteniile lui din modul in care a scris cartea. Dar s continum discuia noastr despre teologia sistematic. Este un termen al sec. XX i categoria ei terminologic este filosofic. Este schimbtoare. De ce? Pentru c intrebrile pe care continum s ni le punem sunt schimbtoare. Noi punem intrebri care n-au mai fost ridicate pan acum. Ca de pild: Ar trebui ca femeile s fie acceptate ca preoi? Ar trebui cretinii s fumeze? i aa mai departe. Punem intrebri despre scriitorii Bibliei neadresate pan acum i la care nu s-a rspuns pan acum. i dac intrebrile se schimb mereu i rspunsurile trebuie s fie mereu amplificate, lrgite, pentru a face fa unor astfel de intrebri. Astfel, putem spune c in acet proces circumstanele se schimb i prin urmare i Dumnezeu Ii schimb voia pentru a ne ajuta s inelegem i s ne putem desfura in aceste circumstane i vremuri schimbtoare. Aceasta nu inseamn c Dumnezeu se schimb, ci doar c El ii intalnete pe oameni acolo unde sunt, un principiu pe care il intalnim mereu i mereu in Scriptur. Acest lucru inseamn c circumstanele, imprejurrile noastre schimbtoare, cer rspunsuri care se schimb. Dumnezeu este gata s se potriveasc i s comunice in toate acele imprejurri ce se modific mereu, oferind oamenilor o soluie viabil pentru a tri, care este real, funcional i in acord cu voina

Sa. Mai departe vedem c teologia sistematic, ca i cea biblic este tematic i selectiv. Dac suntem interesai de o tem, atunci trebuie s fim selectivi, s selectm sursele de cunoatere. De pild, dac vrem s rspundem la intrebarea: Ar trebui cretinii s fumeze?, pentru aceast tem selectm rspunsul in acord cu ea i vom gsi in Biblie principiul de baz, cum c oamenii lui Dumnezeu trebuie s aib grij de corpurile lor, iar detaliile specifice le vom gsi in tiin. Avem doi termeni la care ne vom referi: normativ i divin. Teologia sistematic are de-a face cu adevruri normative, cu reguli pentru via. Acesta este modul in care oamenii trebuie s triasc. O intebare ca cea anterioar, Ar trebui cretinii s fumeze? este una normativ. Te intrebi: Care este voia lui Dumnezeu cu mine? Ce este bine i ce este ru in aceast problem pentru mine? Rspunsul la o astfel de intrebare devine o lege pentru tine, nu-i aa? Aadar este normativ, i-a trasat o norm, este modul in care se ateapt ca tu s trieti. De cealalt parte este i divin. Cu alte cuvinte, tu Ii ceri lui Dumnezeu s te cluzeasc in acest studiu. In teologia sistematic Ii ceri lui Dumnezeu s-i spun cum ar vrea El ca tu s trieti, care este mai exact planul Lui cu tine. Rspunsul este atat normativ, cat i divin. Teologia biblic este de asemenea atat descriptiv, cat i normativ. Descriptiv, in sensul c incerci s descrii ceea ce Ioan sau Pavel au crezut. Normativ in sensul c intrebi ce au crezut ei ca profei inspirai; este o regul pentru viaa ta, dac imprejurrile sunt similare. Cu alte cuvinte, dac imprejurrile sunt similare, ceea ce e adevr pentru una, va rmane perfect valabil i pentru cealalt imprejurare. Imprejurrile se schimb, dar extinderea lor in timpul nostru este paralel cu timpul in care profetul a scris. i ceea ce a scris profetul atunci, 26

devine normativ pentru noi astzi, aa cum a fost pentru el i contemporanii lui atunci. S lum un exemplu: s presupunem c profetul ar fi spus ceva despre sntate sau despre stilul de via care este intotdeauna bun. Un astfel de principiu, nu s-ar schimba dac corpurile noastre rman la fel cu cele ale celor de acum 2000 de ani. Imprejurrile se schimb, dar unde imprejurrile sunt similare, ele au aceeai for ca atunci cand au fost promulgate de Dumnezeu pentru prima dat. Teologia biblic este atat uman, cat i divin. Uman, in sensul c scriitorul este o fin uman i divin pentru c mesajele au fost primite direct de la Dumnezeu. Aadar, acestea sunt cele trei moduri de a aborda Scriptura. i una din problemele majore cred c este tendina noastr de a le amesteca sau combina. Spunem de exemplu c Biserica noastr urmeaz invturile Bibliei. Aceasta poate fi adevrat. Dar cand spunem c Biserica ii inva pe oameni s nu fumeze, mai inseamn aceasta c urmm strict numai Biblia. Aceasta inseamn c, urmm de asemenea i tiina, cel puin in parte, in incercarea de a afla voia lui Dumnezeu? Deci, vrem s rspundem la intrebarea dac femeile trebuie s fie hirotonite; facem apel la psihologie, sociologie, istorie, experien, pentru a pune in eviden pasajele biblice. Aadar, atunci cand spunem c Biserica noastr are o teologie sut la sut biblic, nu suntem de fapt absolut exaci in privina aceasta atunci cand ne gandim la definiiile sugerate mai sus. Adevratul sistem de crezuri al unei Biserici este de obicei o teologie sistematic. Este ceea ce Biserica aceea ar vrea s tie unde ar vrea Dumnezeu s fie ea in timpul, locul i imprejurrile date ei s triasc. Prin urmare, cand ne apropiem de Apocalipsa, deseori punem intrebri care nu au fost niciodat intenionate s primeasc vreun rspuns. Dac avem de gand s intrebm Apocalipsa: Ce va face Sadam Hussein in Irak anul viitor, rspunsul foarte

clar este c Biblia nu va rspunde la o astfel de intrebare. i dac Biblia nu rspunde la o astfel de intrebare i totui incerci s afli un rspuns in ea, o vei fora i vei distorsiona astfel mesajul ei. Aadar, in aceste prezentri, vrem s stabilim baza discuiilor exegetice, ce putem extrage din inteniile originare ale scriitorului biblic. S discutm aadar despre implicarea practic a celor trei descrieri. In primul rand a vrea s fie bine ineles faptul c profeii nu au nevoie s fac exegez. Pentru c muli oameni vin la mine i-mi spun: Dar Pavel, nu a fcut exegez pe Isaia, Mica, etc! De ce ar trebui s facem noi? Dai-mi voie s v spun c este o problem de autoritate. Problema aici este cum vor ti fiinele umane ce este bine i ce este ru. De unde vine aceast autoritate? Ne gandim la autoritate ca i guvern, poliie, etc. Dar de unde vine autoritatea cretinilor? Autoritatea lor vine de la Dumnezeu i numai de la El. Cineva poart autoritate spiritual numai dac El vorbete i este mandatat de Dumnezeu. De exemplu, dac v-a spune c am avut un vis noaptea trecut i c in acel vis Dumnezeu a venit la mine i mi-a zis c trebuie s vindei tot ce avei i s v mutai in Africa ai crede? i dac ai crede c acest vis ar veni de la Dumnezeu a fi i eu considerat profet? Dar, dei nu sunt profet, iar acel vis ar veni intr-adevr de la Dumnezeu, cum ai rspunde? Dac ar veni de la Dumnezeu, cu siguran ar avea putere, for normativ pentru voi. Dar, dac n-ai crede, acesta n-ar avea nici o putere, dacat ca un sfat venind de la mine, prietenul vostru, aceasta fiind doar opinia mea. Deci spiritual vorbind, o persoan are autoritate doar dac vorbete mandatat de Dumnezeu. Ca atare, calitatea exegezei profeilor, nu e pe baza autoritii lor. Autoritatea lor vine din faptul c vorbesc in numele lui Dumnezeu. Profeii au vise i viziuni, profeii primesc mesajele lor de la Dumnezeu i cand ei le transmit poporului, e ca i cum Dumnezeu Insui ar

vorbi. Dar noi suntem diferii, noi avem nevoie s facem exegez. De ce? Pentru c singura fereastr spre a recepta ce ne-a transmis Dumnezeu ca nonprofei ce suntem, este de a inelege corect Cuvantul Lui. Aceasta este singura metod demn de incredere pe care o putem avea. 27 tiina ne poate ajuta, psihologia i sociologia de asemenea, darurile spirituale i ele, dar in cele din urm, cea mai sigur cale de a inelege ce a avut Dumnezeu in plan s ne spun este exegeza serioas a cuvintelor inspiraiei. Pavel nu a avut nevoie s fac exegeza VT i cu siguan c nu a fcut-o in sensul cel mai dorit, aa cum am prezentat-o mai inainte. Dar folosete cuvintele profeilor (Isaia i alii) ca ilustraii, uneori introduce cuvintele lor in textul lui, uneori aplic textele lor imprejurrilor din timpul lui despre care profeii n-ar fi tiut. i aceasta este absolut corect, atata timp cat Pavel lucreaz sub directa cluzire a Duhului lui Dumnezeu. Dumnezeu este Cel care il ajut pe Pavel s foloseasc acest material anterior pentru a deveni un mesaj de la Dumnezeu pentru timpul i imprejurrile sale. Autoritatea care deriv este cea a lui Dumnezeu. Dar eu nu am aceast autoritate. El a fost inspirat, concluziile lui conin autoritate. Dar concluziile mele poart doar autoritatea derivat din reflectarea corect a coninutului biblic. Trebuie s fim cinstii cu noi: aceasta nu este o treab uoar. Am petrecut mult timp comparand text cu text, incercand s inelegem diveri profei, diverse cri biblice i de aici am extras principiile de baz. Dar am insistat pentru acest mod de a inelege Cuvantul lui Dumnezeu, pentru c eu nu am nici o autoritate ca s v inv din partea lui Dumnezeu, decat prin a interpreta corect textele pe care El ni le-a dat. Concluziile mele au autoritate atata timp cat reflect exact ceea ce scrie in textul biblic. i motivul pentru aceasta este cel cu care fiecare

generaie se confrunt: problema profeilor mori. V amintii titlul acestei serii de prelegeri: Lecii vii, Profei mori. Noi avem nevoie de lecii vii, dar ca s le avem pe ele, trebuie s mergem la profeii mori. Revelaiile lui Dumnezeu au fost date in contextul altor vremuri; al altor locuri i altor imprejurri. i totui, noi avem nevoie disperat s auzim un Cuvant al Domnului pentru noi astzi. Dar cum s facem aceasta fr s citim textul biblic, avand propriile prejudeci, propriile idei? Sunt sigur c ai avut aceast experien intr-un fel sau altul. Uneori vine cate o persoan i v spune: Uite ce am gsit in Biblie! i v citete textul, v spune ce inseamn. V uitai le text i ii spunei: Nu-mi pare s aib nici un sens. Ceea ce persoana v spune i ceea ce zice textul, par s fie dou lucruri total diferite. E foarte uor ca oamenii s citeasc din Biblie i s gseasc ceea ce vor ei s gseasc in ea. Dar cum s citim Biblia astzi in aa fel incat s-i respectm intenia i in acelai timp s gsim in acei profei mori o lecie vie pentru noi astzi? A vrea s v sugerez cele trei metode descrise la inceputul acestei prelegeri. Toate sunt valabile: (1) exegeza, (2) teologia biblic i (3) teologia sistematic. Dac vrem o lecie vie pentru astzi, care s aib susinerea autoritii lui Dumnezeu, trebuie s fim pregtii s facem munca de exegez. Trebuie s fim pregtii pentru a inelege timpul i locul in care a scris Ioan, intenia lui, filosofia lui de via, teologia lui, pentru a o aplica pentru astzi i apoi trebuie s punem intrebri necesare pentru zilele noastre. Numai dup ce am ineles c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde se afl, putem pune intrebri pentru zilele noastre. Teologia sistematic este necesar pentru c imprejurrile se schimb i intenia lui Dumnezeu vizavi de Scriptur nu este limitat la inelegerea i intenia autorului, ci doar exprimat prin ea. Aceast teologie va compara text cu text i va vedea lucruri pe care scriitorul nu le-a intenionat vreodat. Istoria ulterioar, revelaiile ulterioare cum ar fi Matei citand din

Isaia, sau Pavel i Ioan citand profeii VT, expun sensuri lrgite care erau prezente in intenia lui Dumnezeu dar nu in intenia autorilor umani. Dar poate fi fcut acest lucru de oricine se apropie de Biblie? Poate cineva s spun: tiu c Ioan nu a ineles, dar eu pot s extrag sensul extins al acestui text? Aadar cum tim c sensul lrgit al unui text este valabil? Cum tim c acesta are autoritatea lui Dumnezeu? Singurul fel prin care tim este dac acest sens este o extensie natural 28 a sensului iniial, al textului iniial. Poi avea incredere in sensurile extinse numai dup ce tii sensul inial, cand cunoti intenia textului. Aadar, teologia sistmatic este foarte important. Dar este sigur doar dup ce ne-am fcut tema, dup ce am fcut exegeza. Probabil c prin acest punct, m-am indeprtat puin. S-ar putea ca unii dintre d-tr s spun: Chiar trebuie s fac intotdeauna exegez? Rspunsul meu este: NU! De multe ori Dumnezeu atrage inima noastr cu un sens care este potrivit pentru noi in mod individual i nu este nici o problem in aceasta, dar ceea ce vreau s spun aici, privete pe cretinii care vor s-i instruiasc pe alii. Cum ineleg Cuvantul lui Dumnezeu? Cum abordeaz Biblia un grup de oameni cutand inelegerea aceleiai pagini? Dac fiecare din grup aduce propriile idei, propriile sentimente, propriile impresii depre text i insist c acelea sunt Cuvantul lui Dumnezeu, atunci nu va mai fi unitate in acel grup i nu se va mai gsi nici intenia iniial a lui Dumnezeu in acel text. Ca i noi, Dumnezeu poate s ocoleasc sensul exegetic al unui text pentru a ne inva. Am avut propria mea experien. De multe ori, stteam i citeam textul biblic i deodat ceva mi se trezea in minte i tiam c nu e parte dintr-un sens exegetic, dar tiam c Dumnezeu imi spusese ceva pentru acea zi. Poate ceva despre cum s-mi tratez soia, copiii, ceva ce nu avea

nimic a face cu sensul exegetic. i aceasta era absolut in regul pentru mine; dac ins a fi ieit i a fi spus: Ia uitai ce mi-a artat Domnul astzi prin acest text, deci toi trebuie s facei la fel, atunci lucrurile ar fi complet schimbate. Aceasta este o problem de autoritate, de aceea atat ce e bine i ce e ru pentru un grup de oameni cat i autoritatea, se gsesc numai in sensul original al acelui text, cand toi citesc aceeai pagin. Din punct de vedere istoric sunt dou feluri prin care textul biblic s-a incercat s fie fcut relevant pentru astzi i cele dou moduri au fost asociate cu dou orae antice: Alexandria i Antiohia. Fiecruia dintre cele dou orae i s-a atribuit o metod anume de a studia Biblia. 1 Metoda abordat in Alexandria este numit alegorie. Aceasta merge inapoi pan la Platon, filosoful pgan, Filo, filosoful iudeu din primul secol i Origene filosoful cretin din sec. III. Fiecare dintre ei, a dezvoltat i lrgit idea alegoriei. Totul a inceput cu Platon, in sensul c el a crescut ca orice grec antic cu istorisirile despre zei care erau ca toate fiinele umane dar cu putere absolut. Uitandu-se la toi acetia a zis: Nu, Dumnezeu nu poate fi aa. Dumnezeu este mult mai mre decat acetia. Dar mai este o problem. Platon a vzut clar o imagine mai bun a lui Dumnezeu, dar proprii lui profesori au murit pentru aceast imagine. Platon nu vroia s moar i ce a fcut a fost s alegorizeze, a fanteziat (fabulat) pe baza scrierilor sacre ale anticilor greci pan cand Homer l-a invat pe Platon. Homer scrisese cu 500 de ani mai inainte. Scrierile sale deveniser biblia grecilor antici. Dar Platon a dat o alt dimensiune lui Homer prin alegorie. Aa c acum, Homer inva ceea ce Platon vroia s fac cunoscut. Aseasta a salvat viaa lui Platon. Lucruri similare s-au intamplat de-a lungul anilor cand oamenii au cutat in Biblie

mesaje care erau relevante pentru ei. Alegoria este foarte edificatoare. De fapt predic tot timpul, oamenii vd nevoile, ingrijorrile, problemele bisericii lor i incontient le impun contextului originar al Bibliei. De fapt a merge mai departe s spun c alegoria este modul natural de a citi Biblia. A vrea s v dau un exemplu de ceea ce inseamn o alegorie. Il voi lua din Origne care a scris: Parabola bunului samaritean. Pentru Origene, victima in aceast povestire este Adam. Ierusalimul reprezint cerul, iar Ierihonul lumea. Aadar, acest cltor este Adam mergand din Paradis in lume. Talharii sunt ingerii cei ri. Preotul reprezint Legea, levitul reprezint profeii, Samariteanul, Isus, mgruul, trupul lui Hristos care-l car pe Adam cel czut. Hanul reprezint Biserica, cele dou monezi date hangiului reprezint pe Tatl i pe Fiul; promisiunea de a da ce 29 mai trebuie in viitor, reprezint promisiunea lui Isus de a se intoarce la a doua Lui venire. Este aceasta o poveste frumoas? Este intr-adevr o poveste foarte interesant i fr indoial c Origene a extras o invtur foarte important. Dar este aceasta ceea ce Isus a intenionat cand a spus parabola? Are aceast interpretare de-a face cu sensul originar? Nu prea. Origene a alegorizat povestirea. A introdus in ea idei, concepte din timpul i vremea lui. A folosit povestirea ca s realizeze ceva complet diferit. i sincer vorbind acesta este felul firesc in care se citete Biblia. Majoritatea dintre noi cand citim Biblia o facem avand propriile noastre idei, nevoi i dand propriile noastre rspunsuri. 2 Antioh are o abordare exegetic a descrierii. Aici se insist pe faptul c textul insui trebuie s guverneze coninutul a ceea ce oamenii vd in textul biblic. Prima form trebuie luat in considerare. Numai dup ce inelegi sensul de baz se poate face o aplicare la timpul i locul

modern. Aceasta este metoda lui Antioh i perioada reformaiunii lui Luter i Calvin a fost o perioad de revigorare a metodei lui Antioh. Acesta fusese oarecum pierdut in perioada medieval i in aceast perioad Biblia servea numai pentru a oferi idei pentru instituiile timpului. Biblia nu era un martor independent pentru autoritatea lui Dumnezeu, ci aceasta era administrat direct prin Biseric. Faptul acesta i-a condus pe oameni departe de Scriptur i de voia lui Dumnezeu care era infiat in ea. Dar din Alexandria rmane ceva ce inc folosim i astzi. Aa cum am spus, muli predicatori folosesc alegoria in predicile lor, in ilustraii i aceasta nu este neaprat periculos dac interpretarea teologic este sntoas, dar problema este c se aeaz o ilegitimitate pe alegorie. Este introdus propriul timp, loc i imprejurri in citirea Bibliei. Aadar sugerez foarte clar aici c dac vrem s inelegem cartea Apocalipsei trebuie s inelegem cum citim aceas carte: o citim exegetic, teologic, alegoric, cutand pur i simplu in ea rspusuri la propriile noastre imaginri. In urmtoarele prezentri de la 7-12 voi arta in detaliu ce inseamn exegeza textual a Apocalipsei. Apoi, m voi ocupa de abordarea exegetic a celor 22 de capitole ale Apocalipsei cutand s art ceea ce este valabil i pentru zilele noastre. Cu alte cuvinte, bazandu-m pe ceea ce este de fapt in text, vom cuta de asemenea s rspundem la intrebrile lumii noastre, atat cat este posibil. In urmtoarea prezentare voi oferi cateva indicaii, cateva protecii pentru pastori i laici care s-ar putea s nu aib astfel de unelte scolastice, dar ar dori s studieze i s predea Apocalipsa intr-un mod sigur i sistematic. Cea de a cincea prezentare va fi un tur practic prin oraul Antiohia.

S ne rugm: Mulumim Doamne c ai fost cu noi in aceast prezentare. Mulumim c am vzut cum trebuie s inelegem Cuvantul Tu i cum trebuie s-l comentm in cel mai rspunztor fel. D-ne inelepciune ca s putem continua studiul impreun. In Numele lui Isus Te-am rugat, Amin! V. Protecii pentru cercettorii Scripturilor Ai vreo problem atunci cand predicatorul citeaz din greac? S incepem cu o rugciune: Domnul nostru bun, este important s inelegem Cuvantul Tu, dar este de asemenea important s ne inelegem pe noi inine. Te rog s ne dai inelegere din Cuvantul Tu. Ii mulumim in Numele Domnului Isus, Amin! A vrea s vorbim astzi despre modul practic in care trebuie s abordm Biblia. Cum pot oameni care nu sunt familiarizai cu toate detaliile de inelegere a Scripturilor, care nu cunosc limbile vechi, greaca sau ebraica, sau nu au cunotine vaste despre istorie i alte aspecte, s se foloseasc de Biblie pentru a obine inelegere? Pot oameni obinuii, care triesc in diferitele 30 pri ale pmantului, fiecare in cultura lui proprie s foloseasc i s ineleag Biblia? Pot oamenii obinuii s se foloseasc de Biblie pentru a crete in viaa lor spiritual? Vreau s v spun c este o problem major cu care ne confruntm cu toii, indiferent dac persoana este una instruit sau nu, mai mult, sau mai puin cunosctoare a Sfintelor Sacripturi i anume, aceea a autoinelrii. Ieremia 17:9 este o descriere care privete aceast problem. Propria noastr inim ne ineal i ce e mai ru este c nici mcar nu tim cat de mult ne ineal. V amintii din prezentarea anterioar in care spuneam c Alexandrinul i alegoria este o form fireasc de a citi Biblia. E uor pentru noi s citim propriile noastre idei, concepii, nevoi in Biblie. Este mai uor

pentru noi s ne transformm Biblia intr-o carte care s arate ca noi inine. Avem tendine s impunem propriile noastre presupuneri asupra materialului biblic. Cel mai bun remediu pentru o asemenea problem este exegeza, pentru c aceasta ocolete mecanismul de aprare care ne face s interpretm greit Biblia. A vrea s v explic i mai clar ceea ce vreau s spun. Dup cum am artat, din cele trei metode de abordare a Bibliei subliniate in studiul trecut, am observat cum exegeza ne ofer o abordare descriptiv a Bibliei. i aceasta este foarte, foarte important pentru c vedei, cand fac teologie sistematic, cand pun intrebri de genul: Ce este adevrul pentru mine?, propriul mecanism de aprare devine implicat in aceasta. i aa cum au artat psihologii, prin acest mecanism de aprare fiinele umane au diverse ci de a se autoimpiedica de la a cunoate adevrul, in anumite imprejurri pentru c nu vor s fie rnii, nu vor s sufere dureri. Deci fiinele umane in mod firesc, de cele mai multe ori incontient, tind s evite situaiile, ideile care ar fi dureroase pentru ele. Aadar, ori de cate ori fa in fa cu Biblia, tiind c ceea ce cutm este adevrul, este o tendin a mecanismului nostru de pcat, s ne indeprteze. Dac vom vedea ceva in Biblie care ne va atrage atenia c suntem greii, pctoi, vom vrea s evitm aceasta cat de mult posibil. i este firesc s citim Biblia in felul acesta i s evitm astfel, pe cat mai mult posibil s invm lucruri noi. Am dezvoltat o definiie a exegezei care este chiar amuzant: Exegeza este arta de a inva cum s citeti Biblia in aa fel incat s lai deschis posibilitatea de a inva ceva. Pentru c am descoperit c de cele mai multe ori studiem Biblia i de fapt nu invm nimic i motivul este c prin natura noastr nu vrem s invm nimic nou din Biblie, nu vrem s invm ceea ce

este ru, nu vrem s tim c va trebuie s ne schimbm i ca atare este firesc pentru noi conform Ieremia 17:9 de a evita adevrul. Este firesc pentru noi s ne autoinelam, chiar dac studiem Biblia. Ca atare, trebuie s ne punem o intrebare: Cum putem s invm s facem exegez, cum putem dezvolta un proces prin care s ocolim acest mecanism de autoaprare, pentru a vedea cat mai real posibil ce vrea s ne transmit Cuvantul lui Dumnezeu? Exegeza ne va ajuta in aceast privin pentru c a aborda descriptiv Biblia, inseamn a neutraliza presiunea acestui mecanism de autoinelare. Dac descriu ceea ce Ioan spunea bisericilor din Asia Mic din primul secol, nu mai simt nici un fel de presiune apsandu-m, pentru c nu sunt un membru al acelor biserici i nu triesc in primul secol. Ceea ce Ioan le-a spus, pot descrie fr ca aceasta s m afecteze neaprat pe mine. Deci, exegeza inseamn descriere, ceea ce nu oblig neaprat o implicare personal in textul biblic. Nefiind sub presiunea implicrii, vom fi mai sinceri vizavi de text, ceea ce altfel nu s-ar fi intamplat. i mai este o particularitate in privina unui astfel de text: nu-l voi mai citi niciodat din nou in acest fel. Acest text nu mai poate fi evitat cum fusese pan atunci, in mod incontient. Exegeza deschide calea pentru a lsa Biblia s ne atrag inimile cu ceea ce trebuie s tim i s inelegem. Prin urmare, cea mai bun aprare impotriva autoinelrii este exegeza bazat pe limbajul originar. Pentru a evita pe cat se poate de mult acest mecanism de autoinelare, este de mare ajutor ca Biblia s fie 31 studiat in limba original in care a fost scris greac i ebraic, in acord cu timpul scrierii, cu imprejurrile i cultura momentului in care spre exemplu Apocalipsa a fost scris. A vrea s v explic de ce. Motivul este pur i simplu acesta: cum ne invm limba? Noi toi am invat limba in acelai fel: cand eram copii, am auzit-o folosit in cminul nostru, in

jurul nostru, am auzit aceleai cuvinte repetate de nenumrate ori; pe parcurs am invat sensul acelor cuvinte in contextul vieii de fiecare zi in propriile noastre case. Rezultatul este c fiecare cuvant vine intr-un context, contextul unui anumit timp, loc, sau imprejurri din propriul trecut. Problema este c atunci cand noi citim Biblia in roman (englez) de exemplu, noi o citim in contextul propriului nostru timp, loc i imprejurri. Fiecare cuvant din Biblie atrage asocierea cu propriul trecut. Prin acele cuvinte i expresii sunt evocate evenimente, contexte i oameni, contactate in trecutul tu personal; iar Biblia este ineleas prin inelesul pe care acele cuvinte, sau expresii le are pentru tine. Este aproape imposibil cand citeti Biblia in propria limb, s nu aduci propriile idei in textul citit. Este firesc, este singurul mod prin care o persoan poate citi Biblia dac nu este contient c are nevoie de o cale mai bun. A inva NT in greac, d posibilitatea ruperii de propria experin trecut i deschide drumul pentru a experimenta textul aa cum a fost numit s fie experimentat atunci cand a fost scris. Unii oameni spun: O, in cazul acesta, nu sunt grecii mai avantajai in studierea Bibliei? i rspundul este: Nu! Pentru c cei de astzi nu vorbesc greaca din primul secol. Ei inva propria limb in acelai fel cum noi invm propriile noastre limbi acolo unde ne natem. Aa c i ei ar gsi foarte dificil s ineleag NT sau chiar mult mai dificil decat noi. Ca cercettor, o persoan este nevoit s invee greaca in contextul ei originar. Lucrezi cu lexicoane i dicionare pentru a inelege sensul cuvintelor aa cum erau in primul secol. Studiind Biblia in contextul culturii sec. I se pot descoperi legturi i conexiuni care nu pot fi niciodat fcute in limba in care eu citesc Biblia limba mea natal. Dar nu voi continua prea mult cu acest aspect, pentru c tiu c cei mai muli dintre asculttori nici nu vor avea oportunitatea s invee greaca, ori de a deveni specialiti in timpurile, locurile i imprejurrile antice.

Aadar, cum putem tu i eu s abordm Biblia in propria noastr limb, in propriul nostru timp, loc i imprejurri pentru a incepe s facem o exegez serioas i corect? Vom analiza cinci mijloace de siguran pentru a studia i interpreta corect Biblia. Dac vom pstra aceste cinci mijloace de siguran in timpul studierii crii Apocalipsa, ele ne vor ajuta s nu ne indeprtm pe ci nefireti in privina studierii ei. Dac David Koresh ar fi urmat aceste direcii ar fi inc in via astzi; el nu ar fi apucat niciodat pe ci greite in interpretarea Apocalipsei. Mai intai s ne ocupm de aceste cinci principii inainte de a ne ocupa ce cartea Apocalipsei, aa cum vom face in studiul urmtor. 1. Primul principiu: cand deschizi Biblia, f-o cu mult rugciune i consacrare. Dac inimile noastre sunt extrem de ticloase i dac ne ineal, atunci este absolut necesar ca ori de cate ori deschidem Biblia s o facem cu mult rugaciune i consacrare (lips de incredere in noi inine), recunoscand c noi suntem cele mai mari bariere in inelegerea Cuvantului lui Dumnezeu. Cea mai mare barier in inelegerea Cuvantului, este lipsa unui spirit de invcel. Este important s tii greaca, strategii exegetice, dar fr un astfel de spirit, fr dorina de a-L lsa pe Dumnezeu s-i deschid Biblia, s-i ating viaa, nu vei inva nimic. Adevrata cunoatere de Dumnezeu nu vine doar din percepia intelectual, din studiile academice, ci din dorina de a primi adevrul indiferent de pre 1 Cor. 2:14, 2 Tes. 2:10, Iacov 1:5, sunt texte 32 care subliniaz acest principiu. Darurile lui Dumnezeu sunt gratis (free) pentru oricine, dar te pot costa. Cunoaterea lui a Cuvantului adevrului te

poate costa viaa, familia, prietenii, reputaia. Dac eti gata s tii adevrul indiferent de cost, il vei gsi. Dac vei plti preul, acela de a te lsa invat, Dumnezeu va fi binevoitor s i-l descopere. Ca atare, ceea ce trebuie fcut este s-i incepi studiul (Bibliei sau Apocalipsei), cu o rugciune autentic, aceasta insemnand o rugciune pentru a primi un spirit care se las invat, pentru a infrange mecanismul inelciunii propriei inimi i a o deschide pentru ca El s poat intra. Sugerez o rugciune de felul acesta: Doamne, vreau adevrul despre Apocalipsa, indiferent cat m costa aceasta! E greu s faci o astfel de rugciune, dar doar in felul acesta incepi s primeti adevrul lui Dumnezeu, pentru c eti gata s plteti preul. La incheierea acestei prezentri, te voi invita s faci o rugciune impreun cu mine. 2. Dac nu ai acces la greac i ebraic, limbile originale ale Bibliei, atunci devine imperativ s foloseti o cat mai mare diversitate de traduceri. S nu te limitezi doar la o traducere, pentru c fiecare traductor al Bibliei, are limite i slbiciuni. Fiecare traductor, intr-un grad mai mare sau mai mic, reflect tendinele (sau inclinaiile) traductorului. Acolo unde majoritatea traductorilor, au acelai punct de vedere, inseamn c textul original a fost redat destul de corect, dar acolo unde sunt destul de multe nepotriviri intre traductori inseamn c originalul e ambiguu, sau poate traductorii n-au ineles textul original. Autoritatea unei traduceri vizavi de un anume text va depinde de cat de aproape este redat forma din original. Folosirea de traduceri variate ajut la evitarea citirii numai a traducerii preferate a textului. Toi avem anumite texte preferate pe care tindem s le citim intr-un anumit

fel, avand un anumit ineles pentru noi i de multe ori cand lum o nou Biblie mergem la aceste texte s vedem cum au fost traduse i de multe ori nu ne place acea Biblie. Credei c Biblia aceea nu are tradus corect ceea ce textul tii c spune, sau ce credei c ar trebui s spun? De multe ori ajumgem s distorsionm acel text pe baza traducerii preferate. Din cauza citirii doar a traducerii preferate, putem s rmanem fr inelesul real al textului. Aadar, v sugerez s folosii o cat mai mare varietate de traduceri. Este una dintre cele mai bune ci pentru a avea textul cat mai fidel redat. Comparai traducerile preferate cu altele i vedei dac n-ar fi timpul s acceptai i alte mijloce de exprimare a textului original. 3. Al treilea principiu extrem de important: dac vrei s fii loial Scripturii, dac vrei s o lai s vorbeasc pentru ea insi, trebuie s petreci majoritatea timpului cu acele seciuni care sunt suficient de clare. Sunt multe pri ale Bibliei fa de care exist puine dezacorduri intre cretini. Dar sunt i pri ale Bibliei foarte dificil de ineles fa de care intrepreii sunt in mod constant in contradicie, luptandu-se pentru o anumit expresie presupus a fi fost scris intr-un anumit fel. Aadar, o alt msur de siguran este aceea de a pertece majoritatea timpului de studiu cu acele texte care sunt suficient de clare. Aceste texte il menin pe cititor pe fundamentul comun al Bibliei. Textele clare il pzesc pe interpret de folosirea ridicol a textelor care sunt mai ambigue. Foarte multor oameni le place s graviteze in jurul textelor 33 ambigue ale Bibliei, ale celor care nu sunt atat de sigure, ducand

interprtetarea fie intr-o direcie, fie intr-alta. Una din tacticile majore ale celor care folosesc incorect Biblia, este s ia un text ambiguu i s-l foloseasc ca text de baz pentru teologia lor. i urmarea este c oamenii petrec majoritatea timpului cu texte dificile ceea ce va duce la distorsionarea textelor clare pentru c mesajul acestora nu se potrivete cu teologia pe care ei au dezvoltat-o pe baza textului dificil. Unul dintre motivele prevalenei citirii textelor complicate din Apocalips, este c Apocalipsa pare s atrag oamenii crora le place s interpreteze scrierile de grani ale Bibliei. Sunt oameni care au nevoie s-i aduc contribuia i acesta ar fi un lucru bun, dar rezultatul poate fi distorsionat. Uneori, oamenii au nevoie s descopere ceva nou, incitant, proaspt pe care s-l aduc in faa celorlali i ei s spun: Da, da, intr-adevr tu inelegi Biblia, intr-adevr, ne poi ajuta s inelegem aceste texte dificile. Dar vreau s v spun ceva din propria-mi experian: dac petreci majoritatea timpului studiind pasaje ca Daniel 11, peceile, trambiele din Apocalips, vei innebuni probabil in final in mod spiritual, nu psihologic. Cand dai peste o persoan ca David Koresh te intrebi dac nu sunt amandou laturile implicate. i aceasta pentru c texte ca cele privind peceile i trambiele sunt extrem e dificile i e foarte uor s preiei mesajul i s-l alterezi fcandu-l s semnifice ceva ce niciodat nu a fost in intenia autorului. Dar dac petreci majoritatea timpului cu texte clare, aceasta te va pzi de o folosire greit a acestor simboluri. Aadar, petrecand cea mai mare parte din timp cu astfel de texte limpede de ineles, vom fi ferii de tentaia de a interpreta textele mai puin transparente intr-un mod care ar contrazice

Biblia. Iat de ce principiul al treilea este extrem de important in inelegerea i interpretarea Bibliei. In legtur cu acesta este principiu al patrulea: 4. Acesta implic compararea rezultatelor studiului biblic cu citirea mult mai general a Scripturii, astfel ca obsesia detaliului s nu ne indeprteze de sensul principal al Bibliei. De foarte multe ori oamenii studiaz Biblia intr-un mod foarte fragmentat, compar un text cu multe altele preluate din concordan i uneori concordana devine adevrata Biblie. Este luat un cuvant decupat din trei patru sute de texte i folosit intr-un ansamblu pentru a susiune ceea ce tu vrei ca acesta s insemne. La drept vorbind, uneori predicatorii fac lucrul acesta in noaptea dinaintea unei predici atunci cand realizand c este 11 pm, ei nu au nici un mesaj s aduc a doua zi la predic. i atunci se aeaz i se intreab: Ce o s spun adunrii ca s fie de valoare i s-i incurajeze, s se intreasc? i este probabil deja 12 pm. i cateva randuri incep s se inchege, unele ilustraii apar in minte i predicatorul simte c ceva deja se dezvolt i atunci apeleaz la Concordan. In ce scop? Pentru a gsi cateva texte biblice care par s spun ceea ce predicatorul tocmai a schiat. Ce face acest predicator? El ia autoritatea textului biblic i o introduce ici colo intr-un text care aparine in totalitate propriei lui gandiri. O astfel de predic nu a fost fcut pe baza Bibliei. Nu pornete de la exegeza corect a unui text. Este o predic format din texte disparate, adunate laolalt incercand s spun ceea ce predicatorul ar vrea ca ele s spun, incercand s sune a tem biblic i s aib autoritate biblic. Cea mai bun protecie 34

impotriva acestui gen de studiu, dac nu tii nici greac nici ebraic, este studiul (citirea) mult mai general a Scripturii. Dac ii petreci majoritatea timpului citind Biblia mai degrab decat s o studiezi, eti pe un teren mai sigur. Aceasta nu inseamn c nu trebuie s folosei niciodat o Concordan. Nu inseamn s nu compari niciodat o carte a Bibliei cu alta i o s vedei c in derularea studiului nostru despre Apocalipsa, vom folosi foarte mult compararea acestora, adesea vom merge din VT in NT, uneori deplasandu-ne cte materiale din afarea Bibliei, cutand informaiile care ne vor ajuta s inelegem care a fost intenia iniial a lui Ioan cu privire la acel text. Dar nu e sigur s ne petrecem tot timpul doar comparand text cu text, pentru c atunci cand facem asta, am putea pierde sensul intregului s-ar putea s nu mai vedem pdurea din cauza copacilor. In general, citirea desfurat a Bibliei, ne ajut s devenim sensibili la contextul mai larg al Scripturii. V-a recomanda cand citii Biblia, s folosii o traducere modern care e mai uor de urmrit versiunea King James, de exemplu, poate fi foarte bun pentru studiu, dar pentru o citire de ansamblu, capitol cu capitol, ridic multe dificulti in inelegere. Aadar, citirea ca intreg, ajut la punerea impreun a textelor izolate intr-un context i astfel inelesul lor s devin clar. Folosind Concordana, textele devin izolate, luate din context; este ca i cum ai fi luat o foarfec i ai fi tiat 50 de versete din Biblie, le-ai fi amestecat i le-ai fi extras punandu-le intr-o ordine i spunand: Acesta este Cuvantul de la Domnul. Este o tehnic foarte periculoas i devine i mai periculos cand este fcut pe computer aa cum, sunt sigur, muli o fac. Computerele au

programe minunate, poi extrage un cuvant, dou sau trei, toate textele biblice care au combinaia de cuvinte dorit. Am chiar eu un astfel de program i am gsit c este extrem de util, dar i periculos. De fapt, foarte foarte periculos pentru c petreci prea mult timp jucandu-te pe calculator pe marginea Bibliei i in mod real nu citeti niciodat Biblia insi i sensurile pe care le extragi din textele de pe computer s-ar putea s nu aib nimic de-a face cu intenia iniial. Citirea in ansamblu a Bibliei, ii ajut pe intrerprei s-i formeze tabloul general al acesteia i aceasta ajut la evitarea interpretrilor anormale ale textelor luarte separat, lucru atat de obinuit in privina Apocalipsei. Citirea in ansamblu te pune sub controlul autorului acelui text. Autorul este acela care a ales s pun textele in ordinea in care se gsesc in carte. El este acela care d direcia apropierii de text exact in forma permis de el. Aadar, la citirea in ansamblu, autorul este acela care controleaz procesul, pe cand intr-o compilaie, cititorul sau altcineva aranjeaz lucrurile impreun urmrind propriul lor scop. Citirea in ansamblu te ajut s-i dezvoli spiritul de a te lsa invat de text, de a-l recepta aa cum a fost intenionat s fie citit. Nu s-a intenionat ca Biblia s invee de la noi, ci noi din ea. Prin urmare, principiul acesta, unul dintre cele mai importante principii, accentuiaz citirea Bibliei in majoritatea timpului, mai degrab decat studiul ei detaliat. 5. Principiul al cincelea mare atenie acordat criticilor, in principal, ale celor care nu sunt de acord i care au inzestrarea i mijloacele de a face exegez. Dup cum am spus anterior, probabil c cea mai mare problem in a inelege Biblia, este c fiecare dintre noi are o inclinaie natural spre autoinelare

35 Ier. 17:9. Aceast autoinelare este aa de adanc, incat uneori, chiar dac este folosit textul original i te rogi, chiar dac este folosit o varietate de traduceri, chiar dac faci o mulime de citire in ansamblu a Bibliei, chiar dac petreci majoritatea timpului cu textele clare toate aceste principii sunt extrem de importante poi ajunge in interpretri bizare. i aceasta deoarece, mecanismul de autoinelare este atat de adanc inrdcinat, incat oamenii pot fi pe dinafar in ceea ce privete adevrata inelegere a textului biblic i a inteniei originale a autorului Scripturii. Ce este de fcut? Cel mai bun mijloc de prevenire a autoinelrii este subordonarea propriei inelegeri, in mod constant, criticii celorlai care in mod egal au fcut eforturi riguroase pentru a inelege acel text. Imi amintete de sinonimele alcoolicului i procesul este numit intervenie. Cand ajunge la alcool, autoinelarea este implicat foarte mult. Ultima persoan care va ti c sunt un alcoolic voi fi tocmai eu. Ultima persoan care va ti c are probleme cu drogurile va fi chiar cea care le consum; pentru c aceste substane exacerbeaz procesul autoinelrii. Astfel c adeseori este sugerat intervenia prin care un grup intreg de oameni este implicat familia, prietenii, cunotinele, i acestea vor spune: Da eti un alcoolic pentru c te-am vzut fcand asta i asta... i o astfel de persoan este confruntat din nou i din nou cu concretul situaiei. i este o posibilitate ca in cele din urm acea persoan s asculte i s ineleag c intr-adevr are o problem i implicit nevoie de ajutor. A vrea s sugerez c intervenia este adesea necesar i atunci cand se are in vedere exegeza Bibliei. Avem

nevoie de criticile celorlai. Avem nevoie de oameni care s vin i s ne spun: Uite, ai zis c din acest text se inelege asta, eu nu vd deloc aa. Uneori poate fi dureros s asculi astfel de critici; in mod special aceste critici sunt valoroase cand vin de la oameni cu care noi nu suntem de acord, pentru c nimeni nu va avea o abordare mai creativ a textului decat persoana care nu este de acord cu noi. inand cont de propriu lor mod de a vedea textul, exist posibilitatea ca Domnul s m ajute s vd unde eu, poate, am interpretat greit textul. Nu sugerez c trebuie s fim de acord cu oricine a citit vreodat acel text. Nici pe departe. Uneori poi s asculi la toate criticile i s spui: Nu, acesta este singurul fel de a fi ineles, dar dac vrem sincer s primim de la ceilali propria lor inelegere a textului, vom avea mult de invat din aceasta, pentru c ceilali oameni vor vedea in text ceea ce niciodat nu am fi vzut din cauza propriului nostru mecanism de aprare. Cellat poate avea un sistem de autoaprare diferit i prin urmare poate vedea in text lucruri peste care eu am trecut. i eu la randul meu pot gsi ceea ce altcineva omite, impreun putem vedea mult mai clar decat separat. Toate cele cinci principii sunt foarte importante, dar acesta din urm, cred c este cel mai important pentru c dup ce am fcut totul, este nevoie s invm s ascultm la ceilali. Pot fi oameni chiar din denominaiuni diferite, pot avea personaliti diferite, poate o total alt abordare a Bibliei, dar tocmai de aceea pot vedea lucruri pe care noi le-am omis, fiind blocai de propriul nostru mecanism de autoaprare. Repetm cele cinci principii: 1 rugciune sincer, 2 folosirea mai multor traduceri ale textului, 3 petrecerea celui mai mult timp cu textele clare ale Bibliei, 4 citirea general a

36 Scripturii i 5 a asculta criticile altora. Ceea ce am incercat prin aceste principii a fost s v ofer caiva pai practici in abordarea exegetic a unui text, pai pe care oricine ii poate face. Nu avei nevoie de diplome in teologie, nu avei nevoie de o educaie special de cum s citii Biblia pentru a folosi aceste principii. Aplicandu-le vei fi ferii de greeli precum ale celor din Mnster sau din Wacoo Texas. Aceste principii nu sunt mai puin valabile pentru cercettorii profesioniti ai Bibliei i la drept vorbind sunt cercettori ai Bibliei care tiu greaca sau ebraica dar nu se roag, care nu urmresc principiul citirii in ansamblu, care nu ascult la ceilali i oricat ar fi putut inva din propriile studii, se afl totui in mare pericol dac continu s ignore aceste principii. Ceea ce va urma in special de la a aptea prezentare, va fi aplicarea acestor principii exegetice. Vom trece de la teoretic la practic. Dar inainte de aceasta, in urmtoarea ocazie, a vrea s v prezint amnunit cum era viaa in bisericile din Asia Mic pe vremea cand Apocalipsa a fost scris. Voi vorbi despre circumstane, despre viaa cultural a Bisericii, ce insemna s fii cretin in Asia Mic, ce impact a avut Apocalipsa asupra acestor biserici. Cu alte cuvinte, vom studia lumea crii Apocalipsei. Acum a vrea s v unii cu mine in rugciune a vrea s-L rog pe Dumnezeu s fie in continuare cu noi, s ne dea un spirit care s se lase invat, s ne deschid inima in aa fel incat s fim gata s acceptm adevrul indiferent de pre. Doamne bun, Ii mulumim pentrru ceea ce ne-ai ajutat pan acum. Ii mulumim pentru c nu ne-ai lsat fr principii pentru a inelege Cuvantul Tu, dar principiile nu sunt suficiente, ele trebuie s fie aplicate. Tehnicile nu sunt suficiente, ele trebuie s fie invate prin practic i pentru c vom incepe s studiem Cartea Apocalipsei, pentru c vom incepe s aplicm practic

aceste principii, pentru a inelege sensurile adanci ale Cuvantului Tu, Te rugm s fii cu noi intr-un mod deosebit. Doamne, vrem s tim adevrul cu privire la Cartea Apocalipsei; ajut-ne s fim doritori s acceptm adevrul cu orice pre. tiu c vrei s ne dai adevrul fr plat, dar adevrul in sine are propriul lui pre. Ajut-ne s vrem adevrul, d-ne dragoste pentru el, d-ne dorina s Te servim indiferent de direcia pe care o alegi. Te rugm pentru o inzestrare supranatural pentru c aceasta nu este ceva firesc pentru noi. In adancurile sufletelor noastre dorim adevrul, dar inima noastr pctoas ne determin s-l compromitem. D-ne dragoste pentru Cuvant i ajut-ne s pltim orice pre pentru aceasta. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! VI. Lumea Crii Apocalipsa Cartea Apocalipsei a avut un puternic impact asupra bisericilor care au primit-o. Intrebarea este: Cum s inelegem mesajul ei pentru astzi? S ne rugm la inceput: Doamne bun, de fiecare dat am venit la Tine dorind s primim dragoste pentru adevr i Te rog s lucrezi in continare la inimile noastre. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! In aceast prezentare a vrea s vorbim despre lumea crii Apocalipsei; acea lume in care triau bisericile Asiei Mici. La vremea aceea Biserica intra in categoria a ceea ce noi numim astzi o asociaie, sau club. In lumea antic, cele mai multe dintre nevoi erau rezolvate fie de familie, acas pe de o parte, fie de puterea guvernatoare de cealalt parte. Aceste asociaii veneau in intampinarea unor nevoi adiionale, nevoi care nu puteau fi rezolvate printr-una din cile amintite. Aceste biserici-asociaii funcionau ca un fel de familii extinse i erau acceptate din punct de vedere social in societatea roman.

37 De exemplu evreii erau recunoscui ca una dintre aceste asociaii. Deci aveau un statut special intre viaa individual, cea de familie i cea social. Atunci cand guvernul era puternic nu se ingrijorau prea mult cu privire la aceste cluburi, sau asociaii, dar cand guvernul era slab i se temea chiar pentru propria lui existen, ajungea i s se team c o posibil dezordine putea fi declanat de astfel de asociaii. i astfel, Biserica, vizavi de guvernul existent, adesea a ineles c unele din scopurile, dintre intele ei veneau in conflict cu cele ale societii mari in ansamblu. i rezultatul este c pe vremea cand Apocalipsa a fost scris, Biserica se confrunta cu un numr crescand de probleme pe care vreau s vi le imprtesc pe scurt: 1. In primul rand, Biserica suferea din cauza conflictelor cu iudeii. Aceasta era intradevr o ameninare pentru Biseric, pentru c evreii erau recunoscui ca o asociaie, iar religia lor era considerat una legal religio licita. Romanii recunoteau c evreii aveau anumite privilegii prin aceast religie. Ei aveau nevoie de Sabat ca zi de inchinare, ca atare nu puteau lucra in acea zi. Nu acceptau inchinarea la imprat, etc. i dup cateva mari btlii, ca cea din 70 AD, imperiul roman a ineles c trebuie s fie atent la sensibilitatea evreilor, dac vrea s evite problemele i dificultile ce ar fi putut aprea in societate. Odat cu inceputul cretinismului, acesta a inceput s fie vzut ca o ramificaie a iudaismului. Astfel c primii cretini erau adesea tratai de ctre autoriti ca i cum ar fi fost evrei. In realitate, desigur muli dintre ei erau aa, adic evrei convertii la cretinism, dar autoritatea roman n-a vzut diferena marcant dintre iudaism i cretinism. I-au vzut ca tendine ale aceluiai ansamblu. Dar este clar din cartea Apocalipsei cap. 2:9-10; 3:7-9, c Biserica venea in conflict cu evreii. Se pare c dup 70 AD evreii au observat c cretinii au fost singurii dintre iudei care nu s-au luptat pentru independena lor fa de Roma. Astfel c cretinii

au devenit din ce in ce mai mult un element strin chiar i in sinagogi. Prin urmare, dup 70 AD iudeii au dezvoltat o a 18-cea rugciune, binecuvantare (benediction). La inceput, in sinagog erau 17 binecuvantri care erau citite la finalul liturghiei in cadrul serviciilor religioase de la sinagog. Undeva intre 80-90 AD aceast a 18-cea binecuvantare cunoscut sub denumirea shemonee israe in ebraic este numrul pentru 18, a fost adugat in serviciul de la Sinagog i in principal era un blestem impotriva lui Hristos i a cretinilor. Astfel c dac un cretin s-ar fi aflat in sinagog in timp ce se citeau cele 17 binecuvantri, iar el le-ar fi recitat impreun cu ceilali, la exprimarea acestei a 18-a binecuvantri, prin care el trebuia s-L blesteme pe Hristos i pe cretini, el nu putea decat s tac i astfel ar fi fost dezvluit prin tcerea lui i exclus din comunitate. Aadar, cand Apocalipsa a fost scris, cretinii aveau probleme crescande cu aceia dintre care ieiser; incepuser s fie exclui din sinagogi i s-i piard statutul legal din societate. Aa c nu puteau decat s se ingrijoreze din cauza acestei situaii i s se intrebe ce le mai pregtea viitorul in acea societate roman. 2. O a doua problem erau acuzaiile venite de la Neamuri, pentru c acetia incepuser s disting clar diferena dintre cretini i iudei. Acetia au inceput s se intereseze din ce in ce mai mult de cretinism, ins inteniile lor erau unele ostile i incepand cu secolul al II-lea avem o mulime de mrturii privind acuzaiile venite de la Neamuri impotriva cretinilor, acuzaii pgane ca de exemplu: cretinii erau numii dumanii omenirii. De ce erau cretinii numii dumani? Pentru c erau vzui ca exclusiviti; nu participau in societate aa cum fceau majoritatea oamenilor; rmaneau deoparte fa de srbtori pentru c nu vroiau s-i compromit credina. Primul i al doilea secol a fost o perioad sincretistic cu alte cuvinte o epoc in care

oamenii se simeau liberi s culeag i s aleag dintre diversele idei pe cele care le conveneau cel mai mult i oamenii nu-i opreau pe cei care susineau: Eu am adevrul i numai ideile mele 38 sunt cele corecte, toi ceilali greesc. Seamn puin cu astzi, nu-i aa? Ne vom intoarce la aceasta. Dar in acele timpuri, acest gen de exclusivism nu era apreciat. De aceea cretinii erau considerai dumanii societii, ai omenirii chiar, pentru c ei nu se asociau cu cei care nu erau de acord cu credina lor, in special cu pganii. In al doilea rand, cretinii erau acuzai de ateism. Ne sun ciudat nou, nu? Dar oamenii din acel timp nu credeau c exist doar un Dumnezeu pe care lumea ar trebui s-L venereze. Erau muli zei, iar problema consta in faptul c ei, cretinii, nu se inchinau nici unuia dintre acetia, ci unuia al lor, propriu. Astfel c au fost acuzai de ateism pentru c nu acceptau zeii impriei Romei. Urai de societate, cretinii au ajuns s fie acuzai de asemenea de canibalism. Te-ai putea intreba cum de s-a putut ajunge la asta? Ei bine, aceasta avea de-a face cu Cina Domnului. Cretinii mancau trupul i beau sangele Domnului (zeului) lor la serviciile lor religioase. Desigur, noi tim semnificaia, dar aparent vecinii lor pgani din Roma, nu o tiau. Mai tarziu problema s-a amplificat: despre cretini se credea c ii sacrificau deja copiii i c oameni erau mancai la astfel de cine ale Domnului. 3. O a treia problem serioas erau tirile importante vizavi de lumea din jurul lor in care evenimentele deosebite aveau loc provocand ingrijorare. De exemplu: (a) distrugerea Ierusalimului. Dei inta era naiunea iudaic, fapt care nu i-a afectat pe cretini in mod direct, dar o intrebare fireasc se ridicase: Dac o religie legal fusese intampinat intr-o manier aa de brutal de ctre autoritile romane, ce se va intampla cand

cretinii vor fi in acelai raport cu Roma? (b) Alt tire dramatic a fost cu siguran cea privind persecuiile lui Nero. Chiar dac au fost pentru puin timp i chiar dac au fost aciunile unui om nebun, intr-un fel sau altul ele au artat cat de fragil era statutul cretinilor in imperiul vremii lor. Nu erau msuri de protecie pentru minoriti in imperiul roman. Astzi, oamenii care sunt vzui puin diferit, cei care sunt in minoritate au cateva msuri de protecie sigure prin care este impiedicat majoritatea de a-i abuza. Dar atunci nu era aa. O hotrare a impratului putea schimba oricand situaia unei minoriti din imperiu. (c) O alt situaie ingrijortoare, a treia, era dezvoltarea cultului impratului, a venerrii lui. In aceasta Biserica vedea o ameninare real, pentru c prin posibila forare a cretinilor de a se inchina impratului, devenea din ce in ce mai dificil ca oamenii s rman buni ceteni i buni cretini in acelai timp. Atata timp cat statul i biserica sunt separate, un cetean nu e legat prin cetenie de un anumit punct de vedere religios. Dar cand biserica i statul devin una i religia ta nu este religia statului, devine din ce in ce mai greu s fii un cetean bun i un cretin bun in acelai timp. Aadar apariia cultului venerrii impratului in societatea roman a primului secol, crea team i nesiguran intre graniele imperiului i printre cretini. i aceasta in timp ce cartea Apocalipsei se scria pe Patmos. In Apocalipsa de asemenea se menioneaz moartea unui personaj numit Antipa in cap. 2. El a fost ucis pentru credina lui. Indiferent de motiv, el a fost gsit demn de moarte de ctre autoritile locale din Pergam. Poate, la instigaiile evreilor, poate

nu, dar realitatea era c dac o persoan a putut s fie omorat pentru credina ei in Asia Mic, ce urma s se intample curand i cu ceilali? (d) i nu in ultimul rand era vestea exilului lui Ioan, iubitul patriarh al bisericilor din Asia Mic, exilat pe insula Patmos din cauza Cuvantului lui Dumnezeu i a mrturiei lui Isus. Aceste veti, au creat cu siguran o stare de nesiguran, incertitudine in Biseric, astfel incat oamenii au ajuns s se ingrijoreze in privina viitorului. i cartea Apocalipsei este scris pentru aceti oameni aflai intr-o stare de insecuritate, nesiguran. 4. Dar este i o a patra problem. Primele trei sunt externe, sunt acuzaii, aciuni fcute 39 de oameni din afara Bisericii i a credinei cretine. Dar a patra problem vine din interior. Apocalipsa este clar in privina faptului c in casa cretin erau divizri, c bisericile erau divizate, c erau separri serioase printre cretinii din Asia Mic. Vedem aceasta foarte concludent parcurgand scrisorile ctre cele apte biserici din cap. 2 i 3. S deschidem Biblia la Apoc. 2:14 aadar, in Biserica din Pergam erau caiva oameni care mergeau intr-o alt direcie, care urmau, aa cum scrie aici invturile lui Balaam. Ceea ce este adevrat pentru Pergam este adevrat i pentru primele dou biserici. Pare clar c majoritatea dintre aceste biserici erau credincioase lui Dumnezeu. Majoritatea din Efes, Smirna i Pergam erau oameni consacrai, erau de partea lui Ioan, dar erau i caiva, in fiecare biseric, mergand intr-o alt direcie. Este clar c sunt separri, puncte de vedere diferite in biseric, dar cel puin in aceste trei biserici majoritatea sunt cretini autentici. Cand mergem la Tiatira, a parta biseric, pare c procentul este aproape de jumtatejumtate;

mai mult, chiar i unii dintre conductorii Bisericii erau pe o cale greit. Ioan recunoate foarte clar aceast divizare in biserica din Tiatira i de asemenea acest procentaj: o parte sunt credincioi, o alt parte necredincioi. Cand ajungem ins la ultimele trei biserici Sardes, Filadelfia, Laodiceea, majoritatea nu mai sunt de partea lui Ioan. Observai Apoc. 3:4 in Sardes, credincioii sunt cei puini, cei de partea lui Ioan sunt cei puini. In Filadelfia adevrata biseric are puin putere, ea nu mai are putere, iar cand ajungem la Laodiceea, impresia este c biserica nu-L mai are deloc pe Isus; Isus pare s fi rmas de tot afar pentru Laodiceea. Nu e nimic bun in Laodiceea, nimic nu e credincios in Laodiceea. Deci aceasta este situaia celor apte biserici din Asia Mic: primele trei majoritate pentru Ioan i o minoritate in dezacord; in Tiatira, jumtate-jumtate, iar in ultimele trei, cei care sunt de acord cu Ioan sunt o minoritate. Ca atare este o familie destul de grav divizat. Bisericile din Asia Mic nu cad de comun acord cu privire la modul in care s relaioneze cu societatea i cum s fac fa problemelor care ii confrunt tot mai serios i peste aceste biserici va veni o perioad grea. Scopul Apocalipsei este s aduc imbrbtare acestor biserici in lupta lor de a se menine neamestecai cu cei din afar. Dar Ioan nu scrie doar ca s-i imbrbteze, ci i ca s-i confrunte cu ei inii, pentru c erau dezbinri in biseric i erau oameni care nu apreciau mesajele care veneau de la Ioan. Dac acest Ioan este acelai cu cel care a scris evanghelia i cele trei epistole (scrisori), atunci vom vedea in acele scrisori problema unei mari divizri in Biseric (biserici locale). Ioan nu este apreciat in fiecare biseric. Se ridic astfel cateva intrebri: De ce sunt cretinii imprii? Care este baza divizrii lor? Ce-i ine pe cretini separai unii de alii? Cine sunt oponenii lui Ioan i ce cred ei? Vom gsi destul informaie in aceast privin citind Apoc. 2:14-15, 20. Oponenii lui Ioan

sunt descrii prin trei termeni diferii: nicolaii, Balaam i Izabela deci cretinii care erau in dezacord cu Ioan i urmau aceste direcii, puteau fi numii: nicolaii, balaamii i izabelii. Aparent, cei trei termeni se refer la acelai grup pentru c toate aceste nume au aceleai probleme.Cele dou probleme majore: mancarea oferit idolilor i imoralitatea (sexual). Cred c unitatea intre acestea poate de asemenea fi vzut dac urmrim limbajul original, pentru c Nicolaus este termenul grecesc insemnand cel care cucerete poporul, Balaam ebr. cel care inghite (distruge) poporul. Aadar cei doi termeni: Nicolaus i Balaam, inseamn acelai lucru, sunt dou moduri de a spune acelai lucru, unul in greac, cellalt in ebraic. Aadar cei trei termeni vorbesc despre aceeai situaie, despre aceleai direcii greite in cretinismul timpuriu: mancarea jertfit idolilor i imoralitatea sexual. Dac mergem la scrierile sec. II, vom vedea c se intampl acelai lucru sunt elemente 40 in interiorul cretinismului care au de-a face cu mancarea jertfit idolilor i cu imoralitatea. De ce este aceasta o problem a cretinilor? De ce sunt cretinii divizai in aceste dou chestiuni? Pentru c acestea dou sunt cele care in mod deosebit au de-a face cu modul in care cretinii se raportau la Stat. Toi neiudeii i necretinii din imperiu participau la serviciile religiei civile romane; nu conta ce religie avea fiecare, de unde venea; dac era cetean al Romei, trebuia s participe la ceea ce era considerat religia civil a Romei. Era un fel de parad de 01 dec. exceptand faptul c astzi este mai puin amenintor pentru credina religioas a cuiva, dar atunci erau ceremonii, evenimente publice la care fiecare cetean roman era ateptat s participe, aa cum am spus fr a conta de unde eti, sau ce religie ai; participarea la astfel de parade, era o datorie ceteneasc i era obligatorie. Aceia care refuzau s fie implicai in

ceremoniile civile, ii pierdeau facilitile economice nu mai primeau slujbe mai bune; ii pierdeau facilitile politice posibilitatea de a influena dezvoltarea societii in care triau; i pierdeau i pe cele sociale. Astfel, oamenii care omiteau, nu se implicau in aceste ceremonii civilo-religioase srceau, erau lipsii de orice posibilitate de a influena societatea i erau considerai proscriii societii. Aadar, cretinii aveau probleme cu religia civil pentru c erau dou elemente ale ei care compromiteau credina lor: (1) festinurile idolatre oamenii veneau impreun la templele pgane, srbtoreau impreun i mancau hrana oferit idolilor. Apostolul Pavel vorbete despre aceast problem in 1 Cor. 8:4. El spune: tii c un idol nu e nimic, un idol nu conteaz, nu poate vorbi, auzi, simi, aa c oferind ceva unui idol, nu se intampl de fapt nimic. Deci, in principiu, nu ar trebui s existe nici o problem aici, dar cand srbtorile idoleti sunt modaliti de onorare a statului, intrun sens religios, aceasta a ridicat probleme cretinilor, cum s se raporteze la ele; de multe ori, dac un cretin vroia s devin membru al unei asociaii meteugreti, trebuia s se asocieze cu oameni care aveau aceeai activitate social; era o asociaie, sau o breasl a oamenilor care practicau aceeai meserie; i ca s rman in acea asociaie, trebuia s ia parte la srbtorile idoleti ale breslei respective. Erau parte a activitii societii de atunci. (2) cealalt problem o constituia prostituia public, sau civil. Multe dintre religiile pgane ale lumii antice aveau prostituia ca ritual de cult. Era idea c dac actul sexual avea loc in templu intre preoii i preotesele templului pe de o parte i intre cetenii oraului pe de alt parte, intr-un fel, aceast fertilizare va da natere la ploaie, la bogia recoltei, copii in familii, etc. Actul sexual fcea parte natural i integrant din religiile pgane. i devenea practic

obligatoriu ca cel puin intr-o ocazie, un cetean loial s frecventeze un astfel de templu, pur i simplu pentru acest scop, de a face ca zeii s dea ploaie, recolte bogate, etc. Sun foarte ciudat pentru noi, dar aa aveau loc lucrurile in acele timpuri i cretinii aveau o problem dac vroiau s fie parte din societate i s aib faciliti economice, politice i sociale, dac vroiau s-i catige existena, sau s capete influen in societate, trebuia s participe la astfel de srbtori, interrelaionri sociale; s participe i s se implice efectiv in aceste evenimente cultice: s ofere hran idolilor i s aib relaii sexuale in incinta templelor pgane. i erau unii cretini care cantreau aceast situaie i ziceau: De ce nu? Ce easte ru in asta?; i unora ca ei se adreseaz Ioan in Apocalipsa. Ai putea spune? Cum ar putea cineva s fac aa ceva? Cum ar putea un cretin s participe in prostituia cultic tiind ce spun poruncile: S nu comii adulter? A vrea s v spun c aceti cretini au gsit o justificare teologic pentru astfel de activiti in scrierile lui Pavel. Ai putea spune din nou. Cum e posibil? Haidei s vedem: Rom. 13:1-7 aducand ca baz textul care spune c trebuie s ne supunem autoritii, cci altfel ne-am rscula impotriva lui Dumnezeu, era firesc s fac tot ceea ce spunea autoritatea; in v. 3 se continu idea c dac faci 41 binele, autoritatea nu are nimic cu tine. Apoi, in v. 7 se spune c Statul trebuie onorat nu putea spune un nicolait c el onora Statul, pe baza acestor prescripii civile? S ne intoarcem la 1 Tim. 2:1-3 cand ne rugm pentru autoriti, cand ascultm, respectm i onorm instituia statului, Dumnezeu primete ca bun lucrul acesta. 1 Cor. 8:1-13 pentru apostolul Pavel problema hranei jertfit idolilor nu reprezint o problem serioas totui situaia lui Pavel era diferit de cea a lui Ioan. Aa cum am invat anterior, circumstanele,

imprejurrile modific, schimb situaia. Cu siguran apostolul Pavel nu ar fi fost de acord niciodat cu prostituia public. Textele, aa cum le-a scris el cu 40 de ani inainte de Ioan, preau s aib sens pentru unii cretini care puneau intrebarea dac chiar trebuie s-i piard orice facilitate public: economic, politic, social, doar pentru c participau ocazional la unele aciuni sociale neinsemnate. i aveau loc discuii pro i contra, pan acolo c Biserica din Asia Mic era divizat serios in aceste probleme, uneori jumtate-jumtate. La aceast stare de lucruri vine cartea Apocalipsei cu soluia. Rspunsul lui Ioan este fr loc de interpretare: nici un compromis; imi pare ru frailor, dar nu este loc pentru discuii aici idolii pot s nu insemne nimic, dar in spatele lor e Satan i atunci, dac onorezi idoli, ii vei pierde locul in cer. Aadar era o alegere de baz ii pierdeai locul acum, sau apoi, in cer. Sugestia lui Ioan era o retragere total din viaa social: economic, politic, social, dac aceasta era necesar pentru a pstra credina cretin. Ioan traseaz o linie clar acolo unde pentru Pavel aceasta nu era necesar in zilele sale, deoarece acum imprejurrile in care se gsea Biserica se schimbaser. Ce a fcut Ioan ca s-i conving? In primul rand in Apocalipsa a fost creat un univers simbolic. In Apocalipsa Ioan vorbete despre o imprie care transcende imperiul roman. Aceast realitate nu este totul. Acest imperiu in care ei triesc, nu este totul. Banii, puterea, facilitile sociale, nu sunt totul. Ioan sugereaz c ei, cretinii din Asia Mic au nevoie de o perspectiv mai larg, ei sunt imprai i preoi i au mare demnitate; ei au autoritate politic i religioas care transcende demnitatea i puterea imperiului roman. Nu numai c Isus urma s vin curand, dar trebuia s fie de partea Lui atunci cand El urma s vin i Ioan merge mai departe spunand c situaia aceasta in care se gseau ei (cretinii), era in planul lui Dumnezeu.

Lipsa lor de putere (ca for social), srcia lor, nu avea s fie pentru venicie; nu vor rmane pentru totdeauna fr acces la aur, nu vor fi totdeauna fr putere. Intr-o zi chiar vor clca pe aur. Cretinii urma s aib o privire dinluntru a crii Apocalipsa. Nu era nevoie s fac vreun compromis cu societatea pentru c Apocalipsa face clar faptul c ei erau de partea Cuiva mai mare decat Roma. Dac spuneau Da Romei, aceasta insemna un Nu lui Dumnezeu i se aezau astfel sub judecata lui Dumnezeu. Roma putea amenina cu persecuia, cu confiscarea averii lumeti, sau cu uciderea, dar mania lui Dumnezeu era mai teribil. Crei manii era mai bine s i se fac fa: cea a Romei, sau cea a lui Dumnezeu? Nici un compromis acesta este mesajul fr abatere al Apocalipsei pentru cretinii din Asia Mic. Aadar este clar c Apocalipsa a avut un mesaj foarte bine precizat pentru timpul i vremea cand a fost scris i evident c a avut un puternic impact i a creat discuii aprinse in toate bisericile din Asia Mic. Intrebarea este: Ce avem noi de fcut astzi? Este Apocalipsa o carte care a vorbit doar timpului ei, sau in aceeai msur vorbete i timpului nostru? In mod tradiional, au fost patru coli de interpretare, vizavi de aplicabilitatea Apcocalipsei la vremea noastr. Sunt numite: 1 preterist, 2 futurist, 3 istoric i 4 idealist. 1 coala preterist susine c Apocalipsa a fost scris in principal pentru timpul lui Ioan, dar nu este o descriere a viitorului, nu transmite viziuni profetice, ci este doar un mesaj al lui Ioan ctre bisericile din Asia Mic i atat. Dar dup cum ai vzut din aceste prezentri, este o mulime de material in ea. Cartea are cu siguran un impact puternic. i atunci s fie doar o 42 carte antic i atat? Fr aplicabilitate pentru orice timp i fr aspectul profetic ce o caracterizeaz? 2 coala futurist consider c Apocalipsa, aproape in intregime privete doar

evenimentele viitoare, c aproape in totalitate privete doar generaia din vremea sfaritului. Problema este: cine este ultima generaie i cum tim aceasta? 3 coala istoric susine c Apocalipsa este o portretizare a erei cretine incepand cu bisericile din vremea lui Ioan i terminand cu a doua venire. Se bazeaz in special pe Daniel in care se gsesc asemenea succesiuni. Porblema acestei interpretri este: in ce msur mai gsim relevan in Apocalipsa pentru vremea noastr? Dac referirile din ea sunt doar la momente istorice trecute, ce atingere mai are pentru noi astzi, decat eventual s vedem unde ne situm noi in acest lan de evenimente. Este deci o interpretare foarte arid, lsand oamenii insetai dup un ineles mai adanc al crii. 4 coala idealist sugereaz c inelesul Apocalipsei nu este in principal istoric, sau futurist i nici doar un mesaj al lui Ioan pentru bisericile din vremea sa, ci un adevr atemporal intr-o form simbolic, principii care se aplic in orice timp i loc. Cu siguran c aceasta este adevrat, dar problema acestei interpretri este c ignor indicaiile clare care sunt mai mult decat abordare idealist. Ce avem de fcut cu toatre aceste coli de interpretare? In primul rand este clar c interpretrile colii futuriste i colii istorice sunt singurele posibile dac Apocalipsa este intradevr inspirat. Dac Ioan nu a fost inspirat direct de Dumnezeu, atunci inseamn c nu putea s descrie evenimente viitoare in detaliu aa cum susine interpretarea istoric i nici evenimente din ultimele zile aa cum sugereaz interpretarea futurist. Dac nu credem c Biblia este o carte inspirat, atunci nu putem lua in considerare aceste dou interpretri; dar dac credem in

inspiraie, toate aceste coli au o anumit valabilitate. Cu siguran c Apocalipsa a vorbit cu putere publicului ei contemporan. In al doilea rand, cartea cu siguran descrie i evenimene care sunt pentru viitor acum a doua venire i chiar dup ea...; i cu siguran evenimente ce preced cea de a doua venire, ca atare mult din ceea ce e in Apocalipsa ine de viitor. In al treilea rand, cartea descrie evenimente din viitor din perspectiva lui Ioan, ceea ce include toat era cretin. Ioan scria la inceputul ei, ceea ce include esenial intreaga perioad cretin. Ca atare, interpretarea istoric ne d destul de multe informaii importante. i nu in cele din urm, Apocalipsa conine multe teme care au aplicabilitate in orice timp i cu siguran va spune: Cine are urechi, s asculte ce zice bisericilor Duhul. Ceea ce doresc eu este s nu rmanem legai doar de o anumit coal dintre acestea. Prea adesea cretinii au venit din una din aceste patru coli i au susinut doar acel punct de vedere i apoi au incercat s citeasc Biblia in aa fel incat s se potriveasc doar cu viziunea lor. A vrea s v spun c aceasta nu este cea mai sntoas abordare. Cel mai bine este s parcurgem text cu text i s ne punem intrebarea: Care este cea mai bun interpretare pentru acest pasaj? Trebuie acest pasaj abordat preterist, istoricist, futurist, sau idealist? Ca in abordarea din Antiohia, artat in prezentarea anterioar, trebuie s lsm textul biblic s guverneze ceea ce vedem in text. Deci trebuie s lsm Apocalipsa s ne guverneze cu privire la modul in care trebuie ineleas. In incheiere s-ar putea pune intrebarea: Conflictul lui Ioan cu nicolaiii, ne poate oferi o lecie astzi? Cum am observat, societatea noastr este foarte asemntoare cu cea din vremea lui Ioan. Este o societate in care exclusivismul nu este apreciat, in care oamenii care susin eu

am adevrul, eu aparin bisericii adevrate, nu sunt apreciai. Filosofia actual este c fiecare manuiete intr-un fel sau altul adevrul i c nimeni nu are intregul adevr. Pot accepta aceasta 43 ca principiu esenial, tu nu? Nu este adevrat c toi mai avem o mulime de invat? Nu este adevrat c toi au mcar o licrire de adevr? Trim deci intr-un timp cand este natural, firesc s fim inclusiviti, cand standardele par s fie dramate in majoritatea bisericilor i muli oameni recunosc c cretinii trebuie s se implice mai mult in lumea real. Cretinii au din ce in ce mai puin influen in societatea secularizat decat ar trebui s aib. i exclusivismul i triumfalismul nu sunt privite bine in astfel de circumstane. Dac ne uitm in Biblie, ii vom gsi pe Isus i pe Pavel ca modele de abordare inclusivist. Au vorbit celor marginalizai, au botezat Neamurile, prostituatele i multe alte categorii de oameni paria pentru societatea lor din cauza pcatelor svarite. i totui, prin iertare i prin mesajul Evangheliei, Isus i Pavel au ajuns i la aceti oameni. Aadar, cu siguran c nicolaiii aveau un motiv atunci cand gandeau: Dac vrem s fim bogai in societatea roman, dac vrem s fim o parte din ea, trebuie s facem anumii pai pentru a ne acomoda ei. Dar Ioan ne-a avertizat c sunt limite vizavi de aceast incluziune. Nu trebuie s facem lucruri care s compromit loialitatea noastr fa de Dumnezeu 1 Cor. 9:19-23. Chiar dac vrem s ajungem la ceilali oameni, chiar dac vrem s fim deschii adevrului, indiferent de unde ar veni, vine o vreme cand singurul rspuns cinstit din partea unui cretin, este: NU! Ioan vrea s ne spun c compromisul trebuie evitat in astfel de timpuri, chiar dac viaa ar fi in primejdie. Potrivit cu Eclesiastul este un timp pentru a fi inclusiviti, dar i unul cand s spunem NU! i Ioan in Apocalipsa, a spus tocmai acest lucru celor apte biserici era vremea ca ele s zic NU!

S ne rugm: Doamne, in timp ce am cercetat Apocalipsa, am descoperit mesajul Tu pentru acel timp i de asemenea un mesaj pentru noi, c este nevoie de un echilibru intre un moment cand s intindem oamenilor mana i cand s spunem NU, pentru c incluziunea ar veni in conflict cu Tine. D-ne inelepciune s deosebim aceste momente in lumea noastr de astzi. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! VII. Exegeza fundamental a Crii Apocalipsa Nu este dificil de priceput ce se intampl in Apocalipsa. Intrebarea este: Ce semnificaie are fiecare moment? S ne rugm: Doamne Ii mulumim din nou pentru oportunitatea de a deschide Cuvantul Tu i pentru c acum vom merge direct la Cuvantul revelaiei. Te rugm s fii cu noi i s guvernezi ceea ce noi vom inelege din text. Te-am rugat in Numele lui Isus, Amin! 1 Putem inva foarte mult despre Apocalipsa, chiar din primele patru versete. S deschidem Biblia la Apoc. 1:1-4 aceste patru versete ne spun foarte mult despre cartea Apocalipsei i cum autorul insui dorete s ne invee s facem exegeza. A vrea s v reamintesc c exegeza implic cateva lucruri: (1) s incercm s inelegem ceea ce autorul a vrut s transmit i (2) s fim deschii la posibilitatea de a inva ceva nou din text textul insui ne va direciona spre ceea ce s inelegem din el. Ce ne spune acest pasaj cu privire la o exegaz corect a crii Apocalipsa? Inc de la inceputul ei, (v. 1), inelegem c Apocalipsa este o carte cretin, o carte scris din perspectiva lui Isus, o descoperire a lui Isus pentru urmaii Lui. Ca atare, nu va trebui s lum in considerare nici o interpretare care este departe de cretinism i nici material, sau informaii care sunt strine cretinismului. V aducei aminte c am studiat despre principiile de baz ale unei exegeze corecte, am invat despre realitatea in baza creia putem aborda un text

biblic i anume c textul biblic trebuie abordat din perspectiva larg a cretinismului. Ca atare, in cartea Apocalipsei nu trebuie gsite interpretri bizare care s vin in 44 contradicie cu ceea ce este scris oriunde in alt parte a Bibliei. Cartea Apocalipsei trebuie s fie in armonie cu intreaga teologie a NT, chiar dac limbajul este atat de diferit. De exemplu, in Apoc. 9:2-6 vom gsi o descriere ciudat a unor lcuste i scorpioni chinuind oamenii timp de cinci luni. Ce ar putea insemna acest pasaj? Dar dac il comparm cu Luca 10 vom descoperi acelai mesaj Dumnezeu care are grij de cei care sunt ai Lui atunci cand trebuie s se confrunte cu forele demonice. Deci chiar dac limbajul este total diferit, teologia este in armonie cu cea a NT. Este o descoperire a lui Isus i nu o serie de detalii bizare ale istoriei. 2 Al doilea lucru pe care il putem inva din aceste versete 1-4, este c aceasta este o revelaie divin. Cand facem exegeza Apocalipsei, trebuie s inem cont c alturi de intenia uman, este impicat i intenia divin. Dumnezeu este Cel care d viziunile, care ofer simbolurile. Ca atare, este mult mai mult decat intenia unui autor uman; in spatele lui avem un autor divin, iar cuvintele sunt cuvintele lui Dumnezeu. 3 Al treilea lucru: cartea este scris in Asia Mic i evident faptul acesta nu surprinde pe nimeni, pentru c aa cum am discutat, se are in vedere auditoriul din acel timp, pentru c v. 3 spune: ...binecuvntai sunt cei ce aud...; este nevoie s scoatem in eviden un aspect important al Apocalipsei i anume c mesajul era intenionat s fie ineles de ctre cei crora le era adresat. Intr-un fel, Apocalipsa este deosebit de Daniel, unde autorul uneori nu a ineles mesajul, multe lucruri rmanand pecetluite, neinelese atat pentru autor, cat i pentru cei din vremea lui Dan.

8:27; 12:4; acestea au rmas sigilate pentru alte timpuri. Dar nu acelai lucru se intampl cu Apocalipsa aici e legat o binecuvantare de cel ce aude i implinete. In greac, verbul a auzi, are dou aplicaii: (a) poi s auzi i s nu inelegi i (b) poi s auzi i s inelegi; este acelai cuvant avand cele dou sensuri, depinzand de contextul in care se gsete. Nu vreau s v plictisesc cu amnunte filologice, dar din contextul cercetrii am vzut c reiese clar c Apocalipsa a fost intenionat s fie auzit i ineleas. Nu este o carte sigilat pentru un timp din viitor; Dumnezeu l-a intalnit pe Ioan acolo unde acesta era i a folosit simboluri fireti vremii lui. Cartea este scris in Asia Mic i are sens pentru cei de acolo chiar in primul secol. A vrea s v dau nite exemple de ceea ce inseamn un simbol viu. La sfaritul cap. 1 gsim o descriere a lui Isus. Este o imagine glorioas a Lui. Este Cel care are cheile, este inceputul i sfaritul, trimite ingeri care s-l ghideze pe Ioan, etc. Ceea ce este interesant este c o zei din lumea antic, numit Hecata, avea unele din aceste caracteristici, era foarte popular in regiunea de sud-vest a Asiei Mici pe vremea cand a fost scris Apocalipsa. Era cunoscut ca zeia Universului, avand cheile raiului i ale iadului. Universul era vzut ca o cldire cu trei etaje. Raiul era sus de tot, iadul pe palierul de jos, iar la mijloc era pmantul cu locuitorii lui. Aceast zei avea cheile celor trei compartimente i putea cltori liber prin aceste spaii raportand pmantenilor ce se intampla in cer i celor din cer ce se intampla pe pmant. Ea era numit Inceputul i Sfaritul i se folosea de inger pentru a-i intermedia mesajele. Nu sunt evidente paralelele dintre Hecata i Isus? Prin urmare, Ioan, scriind sub inspiraie, a folosit termeni care s fie inelei. Este de asemenea adevrat c lumea antic era mult mai familiarizat cu profeiile. Nu erau numai iudeii

i cretinii care aveau profei, erau multe tipuri de profei, poate v amintii de oracolul din Delphi pe care oamenii il puteau consulta in privina viitorului i al lucrurilor care urmau s se intample in vieile lor. i in Apoc. 1:17, cand Isus il deleag pe Ioan s fie profet, El Ii pune mainile pe umerii lui i ii spune: Nu te teme, totul va fi bine! Aceasta era cunoscut in lumea antic ca o asigurare dat de oracol. Era foarte popular delegarea de profei in vremea lui Ioan, atat in lumea pgan, cat i in lumea iudeo-cretin; era un tipar in privina aceasta Dumnezeu spunea: Nu te teme i apoi ddea un motiv de ce profetului n-ar trebui s-i fie fric. i aici 45 Apocalipsa spune: Nu te teme Ioan, Sunt Cel pururea viu, care a fost mort i a inviat, Sunt Cel care are cheile cerului i iadului. Aadar, sunt tipare in aceast carte care reflect ce se intampla in lumea real a Asiei Mici din vremea lui Ioan. Apocalipsa nu e izolat de lumea din jur, ci folosete limbajul acelui timp i loc. Ai putea s intrebai: De ce scriitorii inspirai foloseau concepte pgane? Am putea oferi dou motive pentru aceasta: (1) in primul rand, conceptele pgane erau folosite pentru a comunica. Dac un autor vroia s comunice cu oamenii timpului su, trind intr-o cultur pgan, atunci trebuia s foloseasc termeni care s aib sens pentru acei oameni. (2) un al doilea motiv, ar fi lupta impotriva teologiei pgane. Dac se dorea o opoziie la acea ideologie, trebuiau folosii termeni in care aceasta era formulat. Prin urmare, in cartea Apocalipsei, Ioan dialogheaz cu lumea antic criticandu-i religia in acelai timp cu transmiterea Cuvantului lui Dumnezeu care-i fusese dat spre a fi ineles. Ca atare, el le-a scris celor apte biserici din perspectiva timpului lor. 4 Al patrulea punct ce trebuie luat in considerare din aceste prime versete este c

Apocalipsa folosete o gramatic greac deficitar, lucru deja menionat in prelegerile anterioare. In v. 4 se spune c salutrile vin de la Cineva care a fost, este i va fi. Este o traducere frumoas, dar nu reflect cu adevrat gramatica textului original. Dac ar fi s examinai textul in greac, ai descoperi c autorul spune ceva de genul acesta: Salutri de la Cel fiinnd, Cel fiind deja i venind. Aceasta nu este o gramatic tocmai corect i cu siguran era o gramatic greac greu de ineles i aceasta chiar de la inceputul crii ceea ce ar fi fcut pe un cunosctor al acestei limbi s se opreasc i s spun: Stai puin, ce se intampl aici? E un autor needucat; traduce in greac dintr-o alt limb? De pild din ebraic? E acesta un protest impotriva limbii greceti i a culturii ei, sau poate c acesta este limbajul cerului? Cine poate ti ce se intampl aici? Am analizat aceast situaie in primele prelegeri i v amintii cea mai bun explicaie era aceea c probabil Ioan nu avea o formaie cultural greac. Fiind pe Patmos, el nu a avut ajutor editorial specializat pentru a-i retua greelile. De multe ori, de-a lungul crii, greaca folosit de el apare ca una invat din tabele, aa cum un copil inva la coal. Dumnezeu a folosit un om care nu era expert in limba timpului lui; El l-a folosit chiar dac Ioan utiliza aceast limb intr-un mod foarte deosebit. Continuand s examinm Apocalipsa, dincolo de primele patru versete, vom observa i alte lucruri care trebuie luate in considerare atunci cand facem exegeza, incercand s aflm care a fost intenia original a autorului. Dintr-un anumit motiv Ioan folosete un limbaj apocaliptic. Este un limbaj plin de simboluri, uneori foarte bizare animale care nu seamn cu nici unele vzute de noi in pduri sau in preerie; tot felul de simboluri i concepte care sunt strine vieuirii

obinuite; de exemplu fiara cu apte capete i zece coarne, cu tot felul de nume scrise pe ele, cu picioare ca de urs i cu trupul de leopard; cu gura ca de leu, etc. Un astfel de animal nu exist in lumea real, dar in lumea Apocalipsei sunt o mulime de concepte ca acesta. Din fericire, dac studiem lumea antic, vom observa c acest gen nu este unic catui de puin doar crii Apocalipsa. Este de fapt, destul de comun in lumea antic. De exemplu este o carte ebraic numit Primul Enoh, care avea apte arhangheli inchizandu-i pe Gabriel i pe Mihail. Arhangheli se afl i in Apocalipsa i de obicei in numr de apte. Sunt 12 pori ale cerului oraul ceresc are 12 pori, cate trei pe fiecare dintre cele patru pri. Aceste imagini de asemenea se gsesc in Primul Enoh. Intr-o alt carte, numit Apocalipsa lui efania, o carte ebraic, cel mai probabil a primului secol, avem urmtoarea descriere (dup citirea celei din Apocalipsa lui Ioan, vei vedea cat de similare sunt scenele) Apoi m-am ridicat i am vzut un inger mre stand in faa mea, cu faa strlucindu-i ca razele soarelui, cu pieptul incins cu brau de aur; picioarele lui erau ca arama topit in foc i cand l-am 46 vzut m-am bucurat. Am crezut c Domnul Cel Atotputernic a venit s m viziteze. Am czut cu faa la pmant i m-am inchinat. E mi-a spus: S nu faci asta, nu mi te inchina, nu sunt Domnul cel atotputernic, dar sunt marele inger, Ieremia, care domnete peste Abis i Hades, cel in care toate sufletele sunt inchise de la potop incoace. V sun familiar? Sunt cateva elemente pe care le gsim i in Apocalipsa. Genul apocaliptic, era un gen literar bine cunoscut i mult folosit in lumea antic. Era un mod de a comunica foarte clar oamenilor acelor zile. Deci chiar dac limba folosit era bizar, deficitar, cititorul avea un context in care s-o interpreteze. Un alt punct major care ne atrage atenia atunci cand studiem cartea Apocalipsei, este

importana VT. Pentru a-l cita pe Miligane, un alt comentator al crii: Apocalipsa este absolut legat de VT prin amintirile, incidentele, gandurile i limbajele bisericii din trecut. Nici mcar printr-o singur trstur nu se deprteaz de linia VT. Probabil circa 2000 de cuvinte, idei, concepte, au o referire atingere clar la VT intr-un mod sau altul. i acestea devin chei de decodare. Dac nu tii VT este puin probabil s inelegi Apocalipsa. V aducei aminte rapida trecere in revist a Apoc. 13 din ultima prezentare? Acolo am observat cat de mult Apocalipsa este fondat pe VT. Dar este o problem cu VT in cartea Apocalipsei i anume: VT nu este niciodat citat in Apocalipsa, numai se face aluzie la el ici i colo, un cuvant aici, o expresie dincolo i din cauza aceasta avem nevoie s examinm foarte atent cum s cutm VT in ea. Trebuie s gsim acele pasaje unde Ioan face referire la el i nu s fabricm noi aluziile, devenind asfel necesar o cercetare exegetic a Apocalipsei; de asemenea trebuie s dm o atenie serioas modului in care hotram unde sunt aluziile la VT. i eu voi face aceasta in prezentrile ulterioare. Un alt lucru de remarcat este c Apocalipsa are o structur repetitiv: sunt apte biserici, apte sigilii, apte trambie, apte potire ale maniei lui Dumnezeu (plgi). Comparand trambiele i potirele vom gsi nite paralele uimitoare intre ele. Parte cu parte, trambiele i potirele vor aprea pentru pri similare ale pmantului. Dac vei privi la inceputul i la sfaritul Apocalipsei, vei vedea c sunt paralele deliberate intre ele, in ceea ce privete inceputul i sfaritul i vom gsi i mai multe pe msur ce vom examina structural textul. Un alt lucru care ne impresioneaz intr-adevr este contextul inchinrii. Apocalipsa consider in mod serios inchinarea ca o parte major a ei. Observai Apoc. 5:8-14. Este aproape imposibil s citeti cartea fr s observi cat de important este inchinarea. Avem aici un pasaj extraordinar, glorios al inchinrii in cer. Apocalipsa este plin de aluzii, de imagini ale Sanctuarului, plin de scene ale

inchinrii. Ce trebuie s inelegem din aceste observaii? Acestea ne ajut s inelegem cum s facem exegeza crii. S inelegem care a fost intenia exact a autorului. Se poate face aceasta in mod practic? A vrea s v sugerez c primul pas important in abordarea Apocalipsei este de a face o exegez de baz a crii, o examinare de baz a textului pentru a inelege cat mai mult posibil ce a intenionat autorul scriind-o. Cum vom face aceasta? V-a sugera o strategie: 1 in primul rand examinand un pasaj din Apocalipsa, cutai cuvintele cheie din acel pasaj. Pe msur ce inaintai intrebai-v care sunt cuvintele cruciale care m vor ajuta s ineleg? Ce cuvinte sunt hotratoare in inelegerea sensului acestui text? Dac nu am o definiie a acestui termen, voi inelege cu siguran greit textul. Ca atare, cutai cuvintele cheie, acesta este lucrul principal in orice exegez. Putei s le cutai intr-un dicionar i muli cercettori care nu cunosc greaca, folosesc lexiconul pentru greaca veche pentru a afla sensul pe care acestea le aveau in contextul original. De asemenea, de mare folos pot fi concordanele pentru a afla cum este folosit un cuvant cheie in alte contexte ale Bibliei. Probabil c trebuie s fie o utilizare frecvent a acelui termen, putand determina inelesul lui in contextul in care a fost scris, aa cum 47 noi invm cuvintele in contextul vieii de zi cu zi. Citind Biblia zi de zi, este o modalitate de a inva limbajul Biblic, de a inelege cuvintele in context. S v dau un exemplu scris in primul verset al Apocalipsei: se face aici o afirmaie interesant; s citim impreun inc odat...; avem aici un cuvant important care subliniaz intregul text: Isus a fcut cunoscut (signified gr. a anuna, a insemna, a avea importan), a dat o semnificaie. Dac il cutm in alte contexte din NT, observm c are un

ineles foarte special Fapte 11:28; Ioan 12:33; 18:32 i 21:19; in toate aceste texte cuvantul pentru signified, in original, are un ineles deosebit, inseamn: un cuvant, o aciune criptic, ceva ascuns ce arat spre un eveniment din viitor. Ne spune astfel c Apocalipsa este o signified carte, o carte cu ineles criptic, artand spre viitor, o carte plin de expuneri criptice i de aciuni criptice, ascunse, dar artand spre viitor fa de zilele lui Ioan. Acest singur cuvant, definete tot ceea ce Ioan vrea s transmit; ca atare, regula in Apocalipsa este s nu lum coninului ei literal; natura ei este figurativ. Dar in NIV, acest cuvant are cu totul alt ineles, de aceea este necesar folosirea a cat mai multor traduceri, sau revenirea la originalul grecesc pentru a afla exact ce se afl in spatele textului (englez, romanesc, etc.). Dac nu se inelege sensul exact, foarte muli oameni ineleg literal ceea ce era menit s fie figurativ. Apocalipsa este o carte de ineles, in cea mai mare parte, simbolic, figurativ i nu literal. Ca atare, primul pas important este gsirea cuvantului, sau cuvintelor cheie i gsirea sensului de baz, original, pentru c uneori, inelesul trebuie cutat dincolo de suprafaa textului scris. 2 cel de al doilea pas este ceea ce cercettorii ar numi sintaxa, adic in ce msur cuvintele ii afecteaz sensul unul altuia (desigur nu este vorba de prostituie sau folosirea alcoolului). Dac pui dou cuvinte unul lang altul, adesea se schimb sensul amandurora. S v dau un exemplu: Revelaia lui Isus inseamn aceasta c descoperirea vine de la Isus?, sau c descoperireea este despre Isus? Aceasta este o intrebare sintactic; este nevoie s ne punem astfel de intrebri de-a lungul Apocalipsei. Ca atare, este o mrturie dat de Isus cuiva, sau a cuiva despre Isus. De multe ori cand dou cuvinte relaioneaz unul cu cellalt, sunt puse impreun, sau trei sau patru cuvinte sunt alturate pentru a forma o propoziie, sau mai multe pentru a

forma o fraz, intrebarea este cum afecteaz aceast combinare a lor inelesul frazei respective? Descoperirea vine de la Isus?, sau descoperirea este despre Isus? Poate nu ne gandim s ne punem astfel de intrebri i totui adevrate comori de ineles se afl in spatele acestor simple intrebri. Deci, odat identificate cuvintele cheie, trebuie vzut relaia dintre ele i semnificaia acestora i de cele mai multe ori, relaia dintre cuvinte, semnificaia ei, este foarte clar in context. Este astfel clar c mrturia vine de la Isus, i nu este neaprat despre El. Dar sunt i situaii in care nu este clar deloc cum ar trebui s citim pasajul i poate c autorul a lsat inelegerea deschis ca cititorul s ineleag in mai multe direcii. 3 cel de al treilea pas in exegez este gramatica cum relaioneaz intre ele grupurile de cuvinte, in propoziii, fraze i paragrafe. Gramatica are de-a face cu micro-structura, incercand s gseasc indicii subtile in text care s demonstreze c autorul urmrete o logic, urmrete dezvoltarea unor inelesuri anume in interiorul paragrafului. Gramatica poate fi dificil pentru foarte muli oameni, dar toi ar trebui s invm s inelegem gramatica. Dar cel mai greu de ineles in Apocalipsa, in special pentru persoanele neantrenate, este fundalul epocii crii Apocalipsa cadrul general i viaa oamenilor din Asia Mic a primului secol; simbolurile care aveau ineles pentru oamenii din primul secol din Asia Mic, precum cultul lui Hecata, sau limbajul apocaliptic, etc. Folosii o Enciclopedie pentru a afla tot ce se poate despre imperiul roman din perioada aceea, despre antica Asie Mic, un 48 Dicionar biblic, Comentarii critice, etc. Nu trebuie s luai comentariile critice ca vocea lui Dumnezeu, dar v vor ajuta in a inelege contextul epocii, v vor ajuta s facei judeci inelepte

in ceea ce privete textul. Procedura expus este de fapt valabil pentru abordarea oricrei alte cri a Bibliei. Dac nu inelegei ce vrea un autor s transmit, atunci folosim aceast procedur: privim la cuvinte, relaia dintre ele, privim la structura lrgit a propoziiilor sau paragrafelor pasajului, sau crii i punandu-ne intrebri cu privire la fundalul crii, cadrul timpului, pentru a inelege cadrul textului biblic. In general vorbind, dac inelegei de exemplu epistola ctre Romani, ce incearc s spun Pavel, deja v-ai fcut o imagine despre el. O exegez produce un imens beneficiu intr-o carte precum Romani. Dar in Apocalipsa este o problem aici nu e dificil s inelegi ce a vrut autorul s spun, ci ce inseamn ceea ce transmite el. De exemplu Apoc. 8:7 prima trambi este o imagine incredibil de bizar primul inger sun din trambi i deodat vine grindin, foc amestecat cu sange i au fost aruncate asupra pmantului i o treime din pmant, din copaci i toat iarba verde au fost arse. Ce incearc Ioan s spun aici? Imaginea e clar, dar ce vrea s transmit ea? Ca atare, pentru a inelege Apocalipsa, avem nevoie de o inelegere mai larg, de o abordare teologic a textului; nu putem folosi aceleai metode ca cele pentru Romani de pild. Avem nevoie de o metod care s fie potrivit crii Apocalipsei i aceasta include trei pai pe care-i vom descrie ulterior. Avem nevoie de mare atenie in privina structurii crii, a fundalului relaionat la VT. Trebuie s inelegem cum evanghelia transform toate imaginile VT in lumina pe care Isus a intenionat-o. S incheiem acum cu o rugciune: Ii mulumim Doamne in Numele lui Isus pentru c ai inceput s ne descoperi din tainele Apocalipsei i recunoatem c avem disperat nevoie de Tine in continuare pentru a o inelege. Ii mulumim pentru c ai venit nu pentru c noi am meritat, ci pentru c suntem acceptai in Numele lui Isus, Amin!

VIII. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea I Sigur c ar fi interesant ca autorul Apocalipsei s ne explice clar ce a vrut s transmit prin imaginile acelor simboluri ciudate, dar dac ar fi fcut-o, le-am fi recunoscut atunci cand leam fi intalnit? S ne rugm la inceput: Doamne, a fost un drum lung in a examina principiile dup care funcioneaz i se poate inelege Cuvantul Tu. Acum ne vom axa mult mai direct i mai specific pe cartea Apocalipsei. Avem nevoie de indrumarea Ta in msur indoit, de spirite deschise spre a inva. Credem c vei fi cu noi, in Numele Domnului Isus, Amin! In majoritatea crilor NT structura este cursiv de la inceput i pan la sfarit. Contextul primar al oricrui pasaj este materialul de dinainte i cel imediat dup el. Dar in Apocalipsa este altfel. Complexitatea structurii Apocalipsei, determin uneori contextul primar al unui pasaj s fie oarecum diferit de cel al crii. Alteori, contextul primar poate fi citit ca intreg al crii. Interpreii pot s fie indrumai de imagini, cuvinte paralele in alte paragrafe, sau structuri in interiorul crii. S-ar putea ca ceea ce este inaintea paragrafului in discuie, sau dup, s nu constituie contextul in care acesta s fie ineles. S-ar putea ca rspunsul la un text s-l descoperim exact la finalul crii. Astfel, in studierea Apocalipsei, avem nevoie de cateva strategii noi pentru a da structurii crii o inelegere mai clar. In aceast prezentare i in urmtoarea vor fi analizate trsturile specifice ale structurii Apocalipsei. Ne vom ocupa acum de trei dintre ele: 1 structurile repetitive, 2 duo-direcionalitatea i 3 structura chiastic, sau paralele 49 chiastice. Prin folosirea lor, putem descoperi inelesuri adanci ale Apocalipsei, inelesuri pe care autorul a vrut s le transmit. Dup cum am menionat in prezentrile anterioare, existe multe

structuri repetitive in Apocalipsa de exemplu grupurile de apte biserici, sigilii, trambie, potire. Este important s se urmreasc dac exist o paralel, sau un contrast in desfurarea acestor pasaje sau in coninutul lor teologic. Dac comparand dou structuri care par similare, vom descoperi c una este mai clar decat cealalt i mergem pe abordarea: clar i mai puin clar, aceast abordare ne va fi de mare ajutor cand vom avea de-a face cu pasaje mai greu de ineles. Dar s lum un exemplu trambiele i potirele Apoc. 8:7 i 16:2 observm c imaginile sunt paralele. Prima trambi sun i sunt aruncate pe pmant grindin i foc i tot pe pmant este trimis i buba rea; cele dou pasaje sunt paralele; cuvantul folosit in original este acelai plag. In Apoc. 8:8-9 a doua trambi sun i un munte in flcri este aruncat in mare. Comparai cu Apoc. 16:3 in ambele cazuri apa este transformat in sange. Am putea continua comparaia i la nivelul celorlalte cinci. A treia trambi i plaga a treia cad peste izvoarele apelor; a patra cade peste ceruri; a cincea creeaz intuneric; a asea afecteaz raul Eufrat, iar a aptea anun finalul tuturor lucrurilor. Trambiele i potirele sunt prezentate in mod deliberat in paralel in aceiai termeni i acelai coninut i aceasta ne poate fi de mare ajutor. Muli cercettori consider c inelegerea potirelor este oarecum mai uoar decat cea a trambielor. In acest caz, inelegerea din studierea potirelor, poate fi aplicat pasajului trambielor. Astfel, studiind pasaje desprite intre ele de apte sau chiar opt capitole, descoperim informaii intr-unul care sunt valabile pentru ambele pasaje. Este o structur repetitiv al unui indiciu, unei soluii, pentru o inelegerea mai profund a ceea ce autorul a transmis in carte. 2 a doua structur duo-direcionalitatea este un termen lung i mai greu de

intrezrit semnificaia lui aceasta inseamn c sunt pasaje selectate in Apocalipsa care pot fi vzute in dou direcii: inainte i inapoi. Acestea sunt pasaje care intr-un anumit sens rezum ce a fost inainte dar in acelai timp arat spre ceea ce urmeaz. S v explic altfel: in majoritatea crilor, citim un capitol i tragem o concluzie. Apoi, la inceputul altui capitol, scriem o introducere; este tipic pentru majoritatea crilor; dar in Apocalipsa este altfel; aici introducerea este de fapt inclus in concluzia a ceea ce precede i dac se ignor acest principiu, se pierde exact singura direcie pe care autorul a intenionat s o urmm. S v ilustrez cu cateva situaii: s incepem cu Apoc. 1:19 este un rezumat a ceea ce i se spune lui Ioan s fac in cap. 1. Ceea ce Ioan a vzut, este cel mai bine rezumat in dou lumi: ceea ce e acum i ceea ce va avea loc mai tarziu. Aadar, Apocalipsa este alctuit din dou tipuri de coninut lucruri care sunt i lucruri care se vor intampla dup aceea. S comparm acum cu cap. 4:1 in greaca original, aceste dou pasaje sunt clar paralele. In primul caz i s-a spus: scrie despre lucruri care sunt i care vor veni dup ele cap. 1:19; apoi, in cap. 4:1 Ioan este invitat s vad lucruri care se vor intampla dup aceste lucruri. Care sunt lucrurile de acum? Foarte clar, soliile ctre cele apte biserici din cap. 2 i 3. Reiese c cele apte biserici au o influen evident asupra timpului prezent din perspectiva lui Ioan. Cand vom ajunge la cele apte biserici, vom descoperi elemente importante in privina aceasta. Apoc. 3:21 un alt exemplu de duo-direcionalitate. Dac urmrim solia ctre fiecare biseric, vom vedea c fiecare are cate o fgduin pentru biruitori, o promisiune c cel care va invinge va obine o anumit recompens. Aceasta este a aptea dintre fgduine, i de fapt cu punctul culminant, concluzia fgduinelor fcute biruitorilor. Ca parte a celei de a aptea biseric, ea vine ca o concluzie i punct culminant al celor apte biserici. Dar lucrul interesant vizavi de pasaj este c el concluzioneaz nu numai ceea ce a fost inainte, dar face i o

50 introducere la sigiliile care urmeaz chiar la inelesul peceilor. Gandii-v inc odat la text. Unde este in Apocalipsa tronul Tatlui? In cap. 4. Unde, in Apocalipsa, Isus este pe acelai tron cu Tatl? In cap. 5. Unde vor sta rscumpraii impreun cu Isus pe tron? In cap. 7. Gsim aici, in cap. 3:21 esena a ceea ce va urma in celelalte capitole: 4, 5 i 7. i ai putea intreba: Unde este istoria mantuiilor biruitori? In cap. 6 cei patru cai i peceile care se deschid una dup alta. Ce putem inva din pecei? Care este esena peceilor? Inima, sau esena peceilor ne indreapt atenia ctre oamenii lui Dumnezeu de aici de pe pmant i procesul biruinei lor aici pe pmant. Aadar, inelegand acest proces al duo-direcionalitii, putand privi materialul din seciunea precedent care ar putea avea impact asupra celei care urmeaz, putem inelege mai clar aspectul peceilor i mesajul pe care ele vor s il transmit. Ele vorbesc despre poporul lui Dumnezeu de pe pmant care se lupt s catige biruina asupra forelor celui ru. Un alt exemplu: Apoc. 6: 9-10 a cincea pecete pe de o parte avem aici un rezumat al celor care s-au intamplat pan acum i contextul apariiei celor patru clrei, va veni un timp al unei mari persecuii; vedem aici o culme a suferinei oamenilor lui Dumnezeu, a celor patru cai prezentai anterior Apoc. 6:9-10. Rspunsul la intrebarea lor poate fi gsit in Apoc 8:13. Avem aici o afirmaie: locuitorii pmantului unde mai apare? In Apoc 6:10. Aparent formula locuitorii pmantului este folosit pentru a-i desemna pe cei ri, care persecut i distrug pe oamenii lui Dumnezeu. Strigtul din gura martirilor se aude: Cat timp vei mai permite Doamne ca aceste persecuii s continue...? Rspunsul vine in cap. 8:13 in timpul trambielor, Dumnezeu ii judec pe cei care persecut pe sfinii Si. In sensul acesta gsim confirmri ulterioare: in Apoc. 8:3-4 e o introducere la trambia a aptea. Vedem in Apoc. 6:9-10

rugciunile sfinilor ridicandu-se de sub altar, strigand: Cat va mai dura Doamne? Rugciunile acestea se ridic de pe pmant i se regsesc sub altar in cap. 8:3. i care este rspunsul? Este cel din v. 5 Dumnezeu anun judecile care vor fi aduse peste pmant. Vedem astfel din acele paragrafe paralele cum prin principiul duo-direcionalitii se inelege mult mai clar mesajul trambielor i al peceilor. Inelegem c sigiliile au de-a face cu experiena oamenilor lui Dumnezeu aici pe pmant, care sufer persecuii i dureri, pe cand trambiele sunt rspunsurile la rugciunile cretinilor pentru a li se face dreptate. Ca atare, rspunsul lui Dumnezeu il reprezint judecile venite peste cei ri i care sunt cele apte trambie. 3 al treilea principiu paralele chiastice Apocalipsa pare s fie structurat intr-un chiasm. Cuvantul vine de la litera greceasc X care este chi i descrie un mod de gandire tipic pentru evrei, dar strin nou astzi. De exemplu: astzi dac facem un plan, noi avem ordinea aceasta: a, b, c deci a este urmat de b, b este urmat de c deci urmm un plan. In planul chiastic, este diferit de la a se merge la b i din nou la a. Cu alte cuvinte, in loc de a merge inainte i a trage o concluzie care poate fi total diferit de punctul de la inceput, se face un cerc i o reintoarcere la punctul de inceput. Este o logic diferit, o modalitate de gandire diferit aba. i X este un mod de a ilustra aceasta exist micarea dinspre a spre centru i apoi inapoi spre punctul de inceput. Cum funcioneaz aceasta in practic? Intr-un chiasm, materialul de la inceput este paralel cu al doilea dinaintea ultimului. Al treilea de la inceput, cu al treilea din faa ultimului, .a.m.d., pan se ajunge la mijloc i centrul devine punctul culminant. In logica greac, de A, B, C punctul culminant vine la C, la sfarit, deci in logica greac punctul culminant, concluzia, este la sfarit. In logica ebraic A, B, A, punctul culminant

devine B, in centru discursului, apoi reia ceea ce explicase la inceput. Intr-un fel acesta este un ajutor foarte bun pentru memorie, pentru c autorul repet ceea ce a vrut s transmit, apoi la centru trage concluzia. Acum, cum vom vedea cum se aplic aceasta Apocalipsei, cum 51 funcionaeaz chiasmul aici? Vei observa c sunt multe texte paralele la inceputul i la sfaritul crii. A vrea s ne uitm la trei dintre ele: mai intai cuvintele din prolog i epilog Apoc. 1:1, 22:6 aceleai cuvinte in ambele i acest mod chiastic se repet fecvent in Apocalipsa. Apoi, Apoc. 1:3 22:7 ai observat paralela?: binecuvntat cel ce pzete...! Uitai-v i la 22:10 aceasta este o paralel la cap. 1:3. Aadar materialul din cap. 1 este paralel cu materialul din cap. 22 A-A. De asemenea elementele celor apte biserici ii gsesc paralela la Noul Ierusalim, adic al doilea tablou de la sfaritul crii Apocalipsei imaginea celor apte biserici este paralel cu penultima Noul Ierusalim B-B. A treia parte, sigiliile cap. 4, 5 i 6, au paralele in cap. 19 C-C. Doctorul Keneth Strand profesor la Universitatea Andrews a fost primul care a observat aceste paralele chiastice in Apocalipsa i de asemenea a observat c materialul din prima parte (jumtate) a Apocalipsei partea A a chiasmului se refer la partea istoric a istoriei noastre din vremea lui Ioan pan la cea de a doua venire. A doua parte (jumtate) a Apocalipsei, partea A, B, A, sau cum am numit-o: partea C din logica greac, are de-a face cu timpul sfaritului, evenimentele finale ale sfaritului. Aadar, chiastic vorbind, prima parte A, vede istoria ca un intreg, partea a doua, A, se ocup de istoria final, iar la mijloc, B Apoc. 12-14, este punctul culminant btlia dintre balaur, fiar i profeii fali pe de o parte i oamenii lui Dumnezeu i cei trei ingeri pe de alt parte. Ca atare, cartea Apocalipsei arat ca un mare chiasm. Cartea este

imprit in apte pri majore, cu un epilog i un prolog. Partea central o reprezint cap. 1214, unde se afl mesajul celor trei ingeri i alte aspecte legate de acesta. A vrea s v art acum funcionalitatea chiasmului in interpretarea Apoocalipsei a vrea s comparm impreun sigiliile din cap. 4-7, cu cele din cap. 19, contrapartea chiastic a sigiliilor. Vei observa c cele din cap. 4, 5 i cele din cap. 19 sunt destul de asemntoare, ca scene ale inchinrii; de fapt singurul loc in Apocalipsa unde avem impreun btranii, cele patru fpturi vii, tronul i scenele de laud i venerare sunt in aceste trei capitole: sigiliile i cap. 19. A vrea s observai ceva interesant: de ce este Dumnezeu ludat in cap. 4 i 5? Citind cu atenie, vei vedea c in cap. 4 este preamrit ca fiind Creatorul, in cap. 5 este preamrit pentru jertfa lui Isus pe cruce. Ca atare, creaia i Crucea sunt motivele adorrii in cap. 4 i 5. Dar care este motivul de laud in cap. 19? Aici motivul este cucerirea Babilonului de la sfaritul timpului. Ce ne spune aceast paralel despre cap. 4 i 5? C ele nu celebreaz sfaritul timpului (aa cum unii au incercat s sugereze), ci c este un pasaj care stabilete tonul pentru intreaga carte a Apocalipsei, artand c fundaia teologic a cretinismului este aezat pe cele dou mari evenimente: creaiunea i crucea; este un pasaj care celebreaz inceputul erei cretine: moartea lui Isus pe cruce i consecinele acelei mori. Cap. 19 glorific terminarea evenimentelor finale i completa distrugere a Babilonului. S lum un alt exemplu cap. 6:2 un clre pe cal alb, purtand coroan i fiind pornit s cucereasc. Observai acum cap. 19 avem aici un text paralel vv. 11 i 12 acelai clre apare, de data aceasta cu mai multe coroane. Cuvantul grecesc pentru aceste coroane este altul decat in cap. 6, unde stephanos nu este o coroan regeasc, ci medalia de aur olimpic ceea ce

primea catigtorul intr-o competiie atletic, sau pentru o victorie in lupt. In cap. 19 cuvantul este diadema coroan regeasc. Deci, in cap. 6 clreul poart o coroan de biruitor, celebrand o victorie; care? biruina din cap. 5 cea de pe Cruce. Hristos este invingtor prin Cruce, dar inc nu este rege al intregului pmant are ins dreptul de a fi cci El a fost incoronat in ceruri, in cap. 5 ca rege al pmantului dar pmantul nu-L recunoate inc. Recunoaterea ii are punctul culminant la concluzie, la finalul istoriei, cand va fi incoronat cu coroana regeasc i va domni cu poporul Su pe pmant, aa cum vom vedea in cap. 21-22. Vom vedea cum materialul 52 de la inceputul chiasmului poate fi comparat cu materialul de la final, care scoate in eviden similariti extraordinare, dar i diferene majore Il vom descoperi pe Isus mai intai ca Lupttor, iar apoi ca Invingtor i Rege incoronat. Continuand s cutm paralele intre cap. 4-6 i cap 19, vom observa c sunt mult mai multe de acest gen, dar vom vorbi mai mult despre ele cand vom ajunge la cap. 6 i 19. Vrem s rmanem cu inelegerea c in Apocalipsa sunt nite structuri specifice, care dac sunt examinate cu atenie, ofer nite informaii excepionale vizavi de coninutul crii. Noi am urmrit in aceast prezentare cele trei tipuri de abordare a textului: structura paralelelor repetitive, a duodirecionalitii i a paralelelor chiastice. In urmtoarea prezentare, vom continua cu acest subiect, dar vom accentua cum Sanctuarul, cel din VT, capt noi inelesuri in Apocalipsa. S ne rugm: Doamne Ii mulumim din nou c ai fost cu noi in acest studiu. Ii mulumim c Te descoperi din ce in ce mai mult minii noastre, din ce in ce mai mult vedem c ne infiezi aspectele deosebite ale ceea ce ai vrut s ne prezini prin textul Tu. Te rugm s ne deschizi in continuare inima spre inelegere. In Numele lui Isus, Amin!

IX. Exegeza i Structura Crii Apocalipsa partea II In Apocalipsa, Isus este Mielul injunghiat. Cartea este plin de referine la Templu i altar. De unde vine acest limbaj? In prima parte am studiat trei tipuri de abordare a textului: structura paralelelor repetitive, a duo-direcionalitii i a paralelelor chiastice. In aceast parte vom arunca o privire asupra Sanctuarului VT: serviciile, srbtorile i mobilierul su. Ii mulumim Doamne pentru asistena pe care ne-o acorzi pe msur ce studiem cartea Apocalipsei. Dorim ca i in aceast prezentare s Ii simim prezena. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Cartea se imparte in apte seciuni principale i la inceputul fiecreia este o introducere a sanctuarului material introductiv care ne ofer informaii cu privire la inelegerea sanctuarului. Sunt patru serii de apte: apte biserici, apte pecei, apte trambie, apte potire i fiecare este precedat de o imagine a sanctuarului. Apoc. 1: 12-20 imaginea lui Isus printre sfenice este introducerea la cele apte biserici; cap. 4 i 5 imaginea sanctuarului ceresc, sau scene care au loc in sanctuarul ceresc, introducand cele apte pecei; scenele din cap. 8 cu ingerul din faa altarului tmaierii, ca introducere la cele apte trambie, etc. Ca atare, cartea Apocalipsei insi, stabilete un model in care fiecare din cele apte diviziuni sunt precedate de un aspect din sanctuar. Cele apte impriri importante sunt: 1 bisericile 2 peceile 3 trambiele 4 materialul din cap. 12-14 marea criz

5 potirele 6 materialul asociat cu mileniul i 7 Noul Pmant (pe lang prolog i epilog) Fiecare dintre aceste apte mari seciuni este precedat de o imagine a sanctuarului. Primele trei au fost deja prezentate la inceputul prezentrii. Cea de a patra seciune este precedat de cap. 11:19 viziunea chivotului in Templul (sanctuarul) ceresc; seciunea a cincea este precedat de viziunea Templului gol, plin ins de slava lui Dumnezeu nimeni nu mai poate 53 intra acolo i nici o lucrare nu mai are loc cap. 15:8. In cap. 19:1-10 o scen de mare adorare care precede mileniul; in final, seciunea despre Noul Pmant cap. 21:1-8, este precedat de imaginea sanctuarului Noului Ierusalim. Prile 1, 2, 3 i 4 sunt reluate i accentuate de 5, 6 i 7 ilustrand structura chiastic a Apocalipsei. Am descoperit apte pasaje introductive cu privire la sanctuar. S ne oprim puin la fiecare dintre ele: 1 Apoc. 1:12-20 imaginea Domnului Isus printre sfenice amintete de templul lui Solomon in care erau 10 sfenice. Imbrcmintea Lui este tipic Marelui Preot. Este ins acesta sactuarul ceresc, sau cel de pe pmant? Cu siguran c acesta nu este cel ceresc, ci este o imagine a sanctuarului pmantesc. Hristos nu este in ceruri, ci pe Patmos. Ioan tie c a auzit o voce in spatele lui i aceasta suna ca o trambi; intorcandu-se, a vzut viziunea cu Isus. Este o viziune a pmantului i nu a cerului. Abia in cap. 4:1 Ioan este dus in viziuni cereti. Sfenicele reprezint bisericile pe pmant. Ca atare, prima imagine a sanctuarului nu este una a celui ceresc, ci doar una folosit dup modelul celei pmanteti pentru a descrie ce face Isus pe pmant printre

biserici. Se ridic intrebarea: Este imaginea sanctuarului ceresc potrivit pentru a descrie biserica de pe pmant? M-a referi la Mat. 18:20 Isus spunea c: unde sunt doi sau trei adunai in Numele Meu, Sunt i Eu cu ei. Oamenii nu ineleseser c Isus parafrazase ceea ce spuneau rabinii: Unde sunt doi sau trei oameni, adunai s studieze Tora, slava Shechinei lui Dumnezeu este cu ei. Dar Isus a adugat o alt dimensiune El era Shechina acesta este mesajul primei imagini de sanctuar: Eu Shechina Sunt printre Bisericile Mele. 2 In cap. 4 i 5 avem imaginea sanctuarului ceresc Ioan a fost chemat printr-o u deschis in camera cereasc a tronului. O abunden de imagini ale sanctuarului apar aici sunt cele mai multe imagini aici, mai multe chiar decat in toat Apocalipsa la un loc cele trei pietre menionate in descrierea tronului lui Dumnezeu, sunt cele pe care le gsim pe pieptarul Marelui Preot care oficia in sanctuarul pmantesc. Cei 24 de btrani ne amintesc c erau 24 de schimburi de preoi in sanctuarul VT; sfenicele ne amintesc de cap. 1; marea de cristal ar corespunde ligheanului in care preotul ii spla mainile i picioarele inainte de a intra in Templu; cele patru fpturi vii amintesc de Templul lui Solomon erau doi ingeri pe chivot i ali doi acoperind chivotul, fiecare fptur avand imaginea unui bou amintirea sacrificiilor; avem mielul de jertf. Sunt amintite apoi trambiele, fumul care se ridic, etc. Este o imixtiune cu imaginile sanctuarului pmantesc in cap. 4 i 5. Acest fapt ridic o intrebare: Ce aspect al serviciului de la sanctuarul din vechime este avut in vedere in aceste dou capitole? Avem imagini de peste tot din sanctuar. Cu dou ocazii, sanctuarul pmantesc a fost implicat in intregime: prima dat la inaugurare fiecare articol de mobil i fiecare detaliu al su a fost implicat intr-un fel sau altul.

Cealalt ocazie era Ziua Ispirii, cand fiecare parte a sanctuarului era implicat in ceremonie. Care dintre acestea este avut in vedere aici? Vedem aici inaugurarea sanctuarului ceresc, sau ceva amintind de Ziua Ispirii? A sugera c imaginea inaugurrii este o alegere corect, deoarece in a doua jumtate a Apocalipsei, imaginea ispirii este foarte clar, dar practic lipsete aici. De exemplu: in Ziua Ispirii, animalul de sacrificat era apul i erau doi. Dar in cap. 5 nu este nici un ap, ins este un miel i mielul era potrivit inaugurrii; ca atare este mult mai potrivit s vedem scena ca o inaugurare a sanctuarului ceresc. De asemenea, in acest pasaj, avem o imagine a crucii, cci odat cu crucea, sanctuarul a fost inaugurat sacrificiul trebuia fcut inainte. De asemenea, pasajul nu este unul al judecii, cum ar fi fost pentru ziua ispirii, este mai degrab o mijlocire avem tmaia in sanctuarul ceresc v. 8 potrivit acestui scop. 54 3 Apocalips 8:3-5 cea de-a treia imagine a sanctuarului. Trei imagini ale sanctuarului sunt prezentate aici: cdelnia de aur, tmaie i ingerul; imaginea este una a mijlocirii avem tema mijlocirii: Dumnezeu mijlocete pentru oamenii Lui. 4 Apoc. 11:19 a patra imagine a sanctuarului dac in introducrerea precedent aveam imagini din Sfanta a Sanctuarului, aici avem o imagine din Sfanta Sfintelor in care era chivotul legmantului. Termenul pentru acesta templu folosit in greac, este naos este clar c avem o focalizare pe Sfanta Sfintelor, pe chivot, iar in v. 18 avem o meniune a judecii naiunile erau maniate, timpul judecrii celor mori venise i toi: mari i mici erau adui in faa scaunului de judecat cei drepi pentru recompens i pentru distrugere pentru cei ce distrugeau pmantul. Apoc. 11:18 este pentru prima dat cand apare in Apocalipsa imaginea judecii ca o realitate ce va avea loc. Iar in contextul judecii este prezentat chivotul in Sfanta Sfintelor. A concluziona c Apoc. 11:19 are tema judecii, aa cum cap. 8 are tema mijlocirii.

5 A cincea scen de sanctuar Apoc. 15: 5-8 abandonarea sanctuarului sunt din nou multe imagini de sanctuar: naosul, sau Sfanta Sfintelor din Templu, hainele brodate cu aur, purtate de ingeri, amintindu-ne de preoi, este tabernacolul legmantului; de asmenea sunt multe imagini ce amintesc de un eveniment inaugural din Exod 40 i 1 Regi 8. Dar este i o diferen de data aceasta templul este golit pentru a nu mai fi folosit din nou niciodat templul este abandonat nu se mai face o mijlocire acesta pare s fie mesajul central al pasajului din Apoc. 15:5-8. 6 A asea imagine de sanctuar Apoc. 19:1-10 este paralel clar cu Apoc. 5 menioneaz tronul, pe cei care venereaz pe Dumnezeu, Mielul, pe cei 24 de btrani, etc. Totui, ce este interesant, este c nu apare nici o imagine de sanctuar, toate lipsesc; mobilierul din sanctuar precum i alte imagini, aa cum au fost prezentate in cap. 4 i 5 lipsesc. In Apoc. 19 sanctuarul este absent. Aceasta ne conduce la cea de a aptea scen introductiv a sanctuarului. 7 A aptea imagine de sanctuar Apoc. 21:3 cel mai interesant pasaj in original gr. tabernacolul lui Dumnezeu, va locui cu oamenii; deci sanctuarul ceresc se va intoarce pe pmant; ca atare i in imaginea de inceput i in cea de final, avem un sanctuar pmantesc. In scenele 2-6, scenele de la mijlocul crii, sanctuarul este in ceruri i toate sunt in legtur cu sanctuarul ceresc. Dar in cap. 21 i 22 sanctuarul este in Noul Ierusalim, care devine el insui sanctuar. Este in form de cub, este aezat pe fundaii din aceleai pietre care se gseau pe pieptarul marelui preot. Noul Ierusalim devine in esen Sfanta Sfintelor. Dumnezeu i Mielul devin Templul oraului. In cap. 22:3 ni se spune despre serviciile sacrificiale. In gr. cuvantul a servi, a sluji, nu se refer la slujire ca aspect general, ci inseamn a sluji la sanctuar; ei (cei mantuii), Ii vor sluji in ora Noul Ierusalim in Templul escatologic. Este aadar un arc

complet de la templul pmantesc din cap. 1 pan la cel pmantesc din cap. 21-22. Tiparul este: pmant, cer, pmant. In prile 2-6 se pare c avem o istorie a sanctuarului ceresc. Incepe cu o inaugurare, se continu cu o mijlocire, apoi cu o judecat, apoi cu o abandonare, iar de aici o absen. In era cretin, sanctuarul este infiinat, trece prin mijlocire, judecat, se apropie de sfaritul lucrrii i nu va mai fi nevoie de el in Noul Ierusalim. Descoperim astfel in introducerile despre Sanctuar o frumoas imagine a rolului sanctuarului ceresc de-a lungul erei cretine, din istoria noastr. Dar aceasta nu este singura imagine de sanctuar din Apocalipsa. Se pare c Apocalipsa se bazeaz i pe un model zi-an. Prima parte a crii este bazat pe un serviciu zilnic in sanctuar; cea de a doua, pe un serviciu anual. Probabil c v amintii c in fiecare zi se sacrifica un miel ca jertf necurmat, dar in seviciul anual se fcea ispire pentru intregul sanctuar era numit Ziua Ispirii. Un studiu fcut arat c intr-adevr prima parte a Apocalipsei a fost modelat dup 55 servciul zilnic la sanctuar i chiar in templul din primul secol. S vedem impreun ce se intampl in serviciu zilnic la Templul din Ierusalim (al acelui Templu in care i Isus a intrat), de dou ori pe zi aveau loc urmtoarele servicii: primul lucru pe care preotul il fcea cand intra in Sfantul Loca, era s aprind luminile: se apropia de sfenicul cu apte brae i dac unele din potire nu mai ardeau, le cura cu atenie, le umplea din nou cu ulei i le aprindea avea grij ca sfenicul s ard la intreaga sa capacitate i s ard permanent. Dup aceea, preotul deschidea larg uile templului. Cum era in Apocalipsa? Isus era printre sfenice in cap. 1, apoi in cap. 4:1 uile din cer se deschid. Urmtorul pas jertfirea mielului in Apoc. 5. Apoi, dup jertfirea mielului se aduna sangele intr-un vas i se turna la

baza altarului in cap. 6 sunt sufletele de sub altar al cror sange a fost sacrificat in timpul prsecuiilor. Urmtorul pas era s fie pus tmaie. De pe altarul din curte, se luau crbuni aprini, se punea tmaie pe ei i preotul ducea aceast mixtur de crbuni aprini i tmaie in Sfanta pe altarul tmaierii. Preotul era acela care o ardea pe altarul de aur. Apoi, in timp ce preotul slujea tmiia pe altarul de aur, mulimea adunat afar fcea linite complet pentru o scurt perioad de timp, probabil o jumtate de or. La final, cand preotul ieea afar i acest serviciu era incheiat, trambiele incepeau s sune, ca o concluzie a serviciului lui. apte preoi cu apte trambie sunau in Templu ca semn c serviciul religios s-a incheiat. Ca atare, secvenele din Apocalipsa, pstreaz aceeai ordine a serviciilor zilnice din vechiul Templu. Este o progresie a evenimentelor i serviciilor din Sanctuar. In a doua jumtate a Apocalipsei descoperim tot mai mult imagini ale Zilei Ispirii; imagini ale msurrii Templului, altarului i a inchintorilor cap. 11:1-2; imagini ale chivotului i judecii 11:18-19 i mai departe accente pe judecat cap. 12-20. Ca atare, Apocalipsa este dependent de imaginile de la vechiul sanctuar incepe cu imaginea serviciilor zilnice i continu in a doua parte cu imagini ale serviciilor anuale de la Sanctuar. Mai mult, Sanctuarul i serviciile lui ajut la structurarea crii Apocalipsa, avand astfel posibilitatea prin analizarea lor s avem o inelegere mai clar a Apocalipsei. Mai exist un domeniu in privina structurii la care vreau s fii ateni srbtorile anuale in cartea Apocalipsei. Apocalipsa pare s fie structurat i din perspectiva aceasta. In fiecare an, iudeii participau la o serie de srbtori care implicau intalnirea la Templu pentru a-L venera pe Dumnezeu i a implini anumite atribuiuni religioase. Sunt cinci asemenea srbtori stabilite chiar de Moise pe Sinai: 1 Patele (primvara in a 15-cea zi a lunii intai a anului

religios iudaic respectiv lunile martie sau aprilie pentru noi); 2 apte sptmani mai tarziu, Cincizecimea (ultima parte a lui mai, sau inceputul lui iunie); 3 srbtoarea trambielor (in prima zi a lunii a aptea sept. sau oct.); 4 apoi, Ziua Ispirii (a zecea zi a lunii a aptea) i 5 Srbtoarea corturilor (cinci zile mai tarziu). Ce legtur este intre aceste srbtori i Apocalipsa? A vrea s incep in primul rind cu Patele pare s aib o paralel cu cele apte biserici nicieri in Apocalipsa nu se mai pune atat de mult accent pe moartea i invierea Domnului Isus, ca in Apoc. 1-3. Patele a fost singura srbtoare implinit de Isus pe pmant. In Ioan 19:35-37, Isus indeplinise serviciul de Pate cand a murit pe cruce, dar aceasta a fost singura dintre srbtori celebrat de Isus pe pmant. De aceea este portivit ca Isus cel pmantesc din Apoc. 1 s fie pus in paralel cu srbtoarea Patelui. De Pate, casele iudeilor erau pline de activiti oamenii cutau prin case s gseasc aluat pentru c Patele era asociat cu painea nedospit, iar ei nu trebuia s mnance decat astfel de paine. Ei scotoceau casele ca s fie siguri c nu mai exist pe undeva vreo rmi de aluat; casele trebuia s fie curate atunci cand Patele era serbat. O astfel de cutare se afl i in scrisorile ctre cele apte biserici. Isus este Cel care 56 examineaz sfenicele cele apte biserici; El este Cel in msur s spun dac ele erau intradevr demne de a fi adevrate biserici. Cincizecimea se potrivete cu cap. 4-7 cele apte pecei inaugurarea sanctuarului ceresc avusese loc in aceast zi: Cincizecimea. Dac citim Exod 19, vom descoperi c poporul Israel a ajuns la muntele Sinai in prima zi a lunii a treia de la ieirea lor din Egipt; aici Dumnezeu le-a dat porunca s se pregteasc trei zile pentru un eveniment special. Apoi, in a 15-a zi a lunii

a treia, Dumnezeu Insui a aprut pe muntele Sinai, ocazie cu care a dat poporului legea, a dat lui Moise cele 10 porunci. Inaugurarea sanctuarului ceresc s-a fcut la cincizecime, pentru c atunci Isus i-a trimis Duhul Sfant peste pmant paralel intre Cincizecime i Apoc. 5. Deci aa cum prima Cincizecime a fost darea Legii pe Sinai, marea Cincizecime a fost trimiterea, sau oferirea Spiritului care ne ajut s inem Legea. Inaugurarea lui Israel se gsete in Exod 19 i interesant este faptul c Exod 19 este unul dintre pasajele majore care se afl in spatele textului din Apoc. 4 i 5. Alt pasaj important este Ezechiel 1 in Sinagoga iudaic a primului secol, se fceau dou citiri la fiecare serviciu religios prima era din legea lui Moise, cea de a doua din Profei cele dou pasaje VT care marcheaz puternic cap. 4 i 5 din Apocalipsa. tii ce citeau ei la ziua Cincizecimii? Exod 19 din Lege i Ezechiel 1 din profei. Avem o abunden de paralele intre pecei cap. 4-7 i Cincizecime. Srbtoarea trambielor are o legtur clar cu trambiele din Apocalipsa, aa c nu mai sunt prea multe de spus despre aceasta. De asemenea, am vzut c Ziua Ispirii este cea la care se face aluzie in cap. 11, 12 i urmtoarele avem astfel o micare in Apocalipsa de la Pate, la Cincizecime, apoi la trambie, la Ziua Ispirii, iar in final, cand ajungem la Noul Ierusalim ajungem la imaginea srbtorii corturilor. Cele dou mari simboluri ale acestei srbtori, erau apa i lumina. Ajungand in Noul Ierusalim, vedem c aici nu mai este nevoie de lumin, pentru c Dumnezeu i Mielul sunt lumina i de asemenea este un rau care izvorte din tronul Lui i ud copacul vieii i toat vegetaia din ora. Ca atare, srbtoarea corturilor este paralela Noului Ierusalim i oamenii de acolo sunt descrii ca participani la o astfel de srbtoare. De fapt, atunci cand in Apoc. 21:3 se

spune c Dumnezeu Ii aeaz cortul impreun cu oamenii, cuvantul ebraic pentru cort este sucha cuvant care face referire direct la srbtoarea corturilor Sucot cu aceast ocazie, iudeii trebuia s-i prseasc casele i s campeze pentru o sptman in amintirea celor 40 de ani prin pustie cand au locuit in corturi. Astfel iudeii rememorau acel timp intorcandu-se anual la corturi. Adunau ramuri de palmier, cu care ii acopereau colibele ridicate pe acoperiuri, in curtea din spate, sau in porticuri. i acolo ei celebrau aceast srbtoare. Lucrul interesant este c se incepe cu srbtoarea de primvar in partea istoric a Apocalipsei i se continu cu srbtoarea de toamn in a doua parte. Prin urmare, vedem din nou, c prima parte accentuiaz in mod special perioada istoric a cretinismului, concentrandu-se in special pe srbtorile care au constituit evenimente in primul secol Patele i Cincizecimea, iar cea de a doua jumtate a Apocalipsei accentuiaz evenimentele finale ale istoriei noastre i in mod special ziua ispirii i srbtoarea corturilor, srbtori care se pliaz pe evenimentele sfaritului. Imaginile sanctuarului au foarte atent alese i plasate de ctre autor, avand un rol determinant in interpretarea crii. Ele nu sunt alese, sau puse la intamplare in carte, ci prin plasarea lor atent de ctre autor, ele joac un rol important in interpretarea crii. In urmtoarea prezentare, ne vom deplasa de la studiul structural al crii Apocalipsa spre fundalul din VT. La inceputul acestei prezentri am amintit c sunt trei abordri majore ale crii Apocalipsa adiionale unei exegeze de baz. 1 este necesar abordarea structural a crii, 57 ceea ce am incercat s facem in tema de fa i cea anterioar; 2 este necesar s analizm

fundalul, sau contextul VT, ceea ce vom face in prezentarea urmtoare, i in final, 3 vom incerca s descoperim cum Apocalipsa este o carte cretin, cum Hristos umple cartea cu prezena Sa i cum scrierile NT sunt paralele cu cartea. In ultimele dou prezentri vom descoperi Evanghelia in cartea Apocalipsei. Doamne, Ii mulumim c ai fost cu noi pe parcursul acestei prezentri. Ii mulumim pentru paralelele dintre Sanctuar i viaa, lucrarea i moartea lui Isus. Ii mulumim c in cartea Apocalipsei Sanctuarul i serviciile lui sunt prezentate in detaliu, aspecte care ne dau o clar inelegere a lucrrii Tale i planurile pe care le ai cu noi astzi. Ii mulumim in Numle lui Isus, Amin! X. Aluziile Vechiului Testament i Semnificaia lor tiai c Apocalipsa niciodat nu citeaz din VT? i cu toate acestea, inelegerea VT este vital pentru descifrarea codului in care cartea a fost scris. Atunci, cum s-ar putea face? Doamne, cu mii de ani in urm Te-ai descoperit diferiilor oameni pe care i-ai ales. Apoi, Te-ai descoperit lui Ioan, punandu-i in inim toatea aceste descoperiri anterioare. i pe msur ce incercm s inelegem unele dintre ele, Te rugm s fii alturi de noi intr-un mod special. Ofer-ne inimi deschise i un spirit gata de a inva. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Am observat deja importana VT in inelegerea Apocalipsei. Pentru William Milligan, deja citat la inceputul prelegerilor i care a trit acum cateva sute de ani, nu se poate inelege Apocalipsa fr o cunoatere amnunit a VT i a semnificaiei serviciilor de la Sanctuar. Fiecare cuvant, idee, verset ii gsete sursa undeva in VT. Heinrich Kraft, un comentator contemporan german, care a scris un comentariu deosebit al Apocalipsei acum 25 de ani in urm spunea: Putem spune la modul general, c fr o cunoatere amnunit i clar a surselor

profeiilor apocaliptice, nu putem interpreta corect nici un pasaj. Devine deja foarte clar c dac nu cunoatem VT, nu vom putea inelege nici Apocalipsa. Este extrem de important s examinm procesul prin care pasaje din VT au de a face cu cartea Apocalipsei i s cutm s inelegem semnificaia acelor pasaje, ca parte in inelegerea mesajului carii. Aa cum am mai spus, sunt aproximativ 2000 de referiri de un fel sau altul la VT. Poate fi un cuvant, sau o expresie, uneori un nume de ora, sau nume de persoan, etc. Le-a numi, Cheile codului. Fr ele i modul in care se face legtura dintre VT i Apocalipsa, nu s-ar putea inelege i n-ar avea sens multe din imaginile Apocalipsei. Sunt sute de simboluri in cartea Apocalipsei i dup estimarea mea, aproximativ 80-85% din simbolurile din Apocalipsa se gsesc in VT. Dar cum poate fi folosit VT in scrierile NT? Sunt trei modaliti importante de a folosi VT in inelegerea NT: 1 prima metod citatul. Aceasta se face cand o persoan citeaz un fragment dintr-o scriere anterioar, citeaz suficient de mult i apoi indic cu exactitate sursa e un fel de scriere modern cu note de subsol citezi ceva i apoi dai referinele, ca toi s tie de unde este fragmentul. Citatul este cea mai uoar metod cu referire la scrieri anterioare, deoarece cititorul este trimis exact la autorul citat. 2 a doua metod citarea citarea este asemntoare cu ciatatul in sensul c este amintit suficient material din sursa citat, chiar dac nu se indic exact sursa citat; exist suficiente cuvinte pentru a da o imagine de unde sunt luate de fapt cuvintele, chiar dac autorul nu ne indic sursa dar se face referire la ceva cunoscut. De exemplu cantecelul: Trei iezi 58 cucuiei... toat lumea tie c acesta este un cantecel pentru copii. Dac este citat o mic

parte din el, oamenii vor ti imediat c este un fragment citat dintr-un cantec. 2 a treia metod aluzia este mult mai misterioas a face aluzie la..., nu inseamn s citezi i s dai referina i nici s foloseti cateva cuvinte dintr-un material foarte cunoscut i oamenii s ineleag imediat despre ce este vorba; aluzia poate folosi doar un cuvant sau o expresie, sau o idee, fcand referire la ceva ce deja persoana cunotea anterior. E ca i cum cineva i-ar conecta mintea la ceva ce tiai, ce cunoteai mai inainte. Aluziile sunt foarte problematice i uneori poate fi foarte dificil pentru cititor s realizeze ceea ce a vrut autorul s transmit cu atat de mult timp in urm. Cu siguran c cititorilor din vremea lui Ioan, le era mult mai uor s ineleag aluziile din Apocalipsa care le aminteau de imagini familiare lor, dar dup 1900 de ani, intr-o societate in care VT este in mare parte necunoscut, aceste aluzii, pot trece foarte uor neobservate i neinelese. In felul acesta, mesajul crii este distorsionat. In Apocalipsa sunt dou feluri de aluzii. Apocalipsa este unic in felul ei in NT; ea niciodat nu citeaz i nici nu face referire la ceva cunoscut din VT; dac ar fi fcut, atunci ar fi fost mai uor de ineles; ea face aluzii doar la VT, sugerri ici i colo. Exist un fragment in Apocalipsa care pare s fie un citat: Apoc. 15 cantarea lui Moise. Se tie c aceasta se gsete in Exod 15, atunci cand israeliii au cantat eliberarea lor din Egipt i trecerea prin Marea Roie. Comprand ins cele dou pasaje Exod 15 i Apoc. 15, descoperim c aceast cantare a lui Moise nu este citat in Apoc. 15 oamenii din Apoc. 15 cant cantarea lui Moise, practic ei nu o cant pe aceea din Exod 15, ci ei cant un colaj de idei adunate de-a lungul a 8 sau 9 pasaje diferite din VT, dar niciuna din Exod 15. Deci chiar i acolo unde prea s fie vorba de o citare, de fapt nu este. Cartea Apocalipsei nu citeaz i nici nu evideniaz ceva clar din VT, ci doar face aluzie, o sugestie ici, o sugestie colo; motiv pentru care cititorul trebuie s-i formeze un bagaj de cunotine serioase despre VT dac vrea s ineleag Apocalipsa.

Cartea Apocalipsei nu face aluzii doar intr-un singur fel la VT. Sunt dou modaliti clare, separate, prin care aurorul face aluzie la VT: 1 aluzii directe cand autorul in mod deliberat indreapt atenia spre un pasaj sau o situaie din VT. Este intenia lui ca cititorul s recunoasc legtura cu referina vechi testamentar. El dorete ca s aduc in mintea sa fundalul VT i s il fac s ineleag mesajul. Aluzia direct este o referire contient la un anume pasaj din VT spre care autorul intenioneaz s te indrepte i s te ajute s pricepi ce vrea el s spun. 2 ecoul nu este o intenie contient din partea autorului. In ecou, poate fi folosit un limbaj bazat pe VT, dar nu folosit in mod contient pentru a transmite legtura cu sursa de unde este preluat. Foarte uor era de prins aluzia, ecoul, aceasta se fcea din zbor pentru cel crescut intr-o societate iudaic, frecventand regulat sinagoga unde asculta mereu i mereu citindu-se din Scripturile VT. Oamenii fceau la un moment dat glume folosind limbajul VT. Crescand i fiind expus permanent la acest limbaj, devenea natural s se foloseasc expresii care veneau din VT, nici nu trebuia s se mai ingrijoreze dac ele aparin sau nu VT odat ce era aa de familiarizat cu ele. S v dau un exemplu in privina aceasta, sau cum funcioneaz ecoul: tii ce este o lmaie? Nu m refer la fruct; ce este o lmaie astzi in societate? Majoritatea tiu c ne referim nu la fructul citric, ci la o main. Care main? O main care nu funcioneaz prea bine; o main care poate fi chiar nou, dar nu funcioneaz ca atare, o lmaie este o main proast. Probabil c oamenii nu sunt contieni de unde vine termenul. Are o lung istorie in lb. englez. Ca atare, dac o astfel de expresie ar fi inserat intr-o carte american, toi ar ti despre ce este

vorba, dar ce s-ar intampla dac, s ne imaginm, acea carte ar fi uitat, civilizaia aceea trecut 59 i 2000 de ani inregistrai peste? i cineva ar descoperi din nou cartea, poate undeva sub nite ruine antice din Egipt. Ce ar putea crede ei citind in ea despre lmaie? Probabil c s-ar gandi c autorul vorbete despre fructele citrice numite aa i nu despre o main proast. Ca s afle semnificaia real, ar trebui s caute foarte mult. Pentru Ioan, era in firea lucrurilor s fac aluzie sau ecouri la scene i idei din VT fr s-i treac prin gand s citeze sursa. Dar sensul pe care el l-a folosit se gsete inc in VT. Dar dup 1900 de ani de la scrierea crii, noi trebuie s ne intoarcem la VT, noi trebuie s spm adanc in inelesul lui pentru a inelege cea ce Ioan a vrut s transmit. In concluzie, sunt dou moduri prin care Ioan face referire la VT: 1 aluzii directe Ioan in mod contient transmite o idee i-l direcioneaz pe cititor spre un anumit pasaj VT; 2 al doilea, este ecoul Ioan nu se refer la un anume pasaj VT, ci folosete limbaj din VT, iar mesajul nu poate fi ineles decat dac se studiaz intens VT. Avand aceste lucruri in minte s vedem acum care este procesul prin care o persoan care vrea s ineleag mesajul carii Apocalipsa, trebuie s-l parcurg pentru a-i inelege fundalul VT. S incepem cu aluziile directe, iar apoi vom vorbi ceva mai mult i despre ecou. Cum vom ti c Ioan a fcut o astfel de aluzie direct la VT? Cum vom ti c Ioan in mod contient a vrut s-l trimit pe cititor la o imagine din VT pe care el intenionat a adus-o in discuie? Nu vom ti intotdeauna; ca s fim cinstii cu noi inine de la inceput, procesul de a descoperi aluzii directe este un proces prin care descoperim probabiliti. Singurul mod de a fi 100% siguri, ar fi fost s-l intrebm direct pe Ioan ce a avut el in minte cand a scris. Dar neputand face asta, ne rmane s

strangem toate dovezile care sunt in text. Nemaiputand avea acces direct la mintea lui Ioan el este mort de acum 1900 de ani tot ce ne-a rmas, sunt scrierile lui. V voi oferi acum o metod, pe care v-a ruga nu numai s o citii, ci i s o experimentai cat mai des cu putin. Nu va avea nici un efect in inelegerea d-tr a Apocalipsei, dac nu o punei in practic ori de cate ori studiai aceast carte. Am lucrat astfel cu studenii mei i dac doar ascultau ce spuneam nu avea nici un efect asupra lor; dar dac le ddeam s fac o lucrare de cercetare, prin care erau obligai s sape adanc in pasajul biblic din Apocalipsa i s-i determin s sesizeze ei unde erau aluzii verbale i s examineze dovezile, dup 20-30-40 de ore de cutri asidue, veneau plini de fericire i imi spuneau c intr-adevr metoda funcioneaz. Doar prin practic i studiu serios se poate ajunge la rezultate extraordinare. Deci in ce const metoda? 1 paralele verbale in primul rand, trebuie s cutai paralelele verbale de exemplu, luai Apoc. 6 i vi se pare c este bazat pe Daniel 6; ceea ce este de fcut este s fie luate cele dou pasaje unul lang altul, eventual xeroxai cele dou fragmente pentru a le avea cat mai la indeman. Insemnai de fiecare dat, cuvintele cheie descoperite in ambele pasaje ar trebui s fie cel puin dou cuvinte cheie in comun pentru a avea o paralel verbal. S v dau un exemplu: Gen. 19:28 Avraam mijlocete pentru Sodoma, fr succes ins pentru c a doua zi, trezindu-se, vede fumul ridicandu-se ca dintr-un cuptor. Dac mergem la Apoc. 9:2, vom gsi aici aceeai expresie ca fumul ridicandu-se dintr-un cuptor aprins. Inseamn aceasta c Ioan fcea referire la Gen. 19:28? Nu neaprat. Trebuie s adunm mai departe dovezi. Pe lang paralelele verbale, care pot fi dovezi puternice in favoarea aluziilor directe, trebuie cutate in continuare cuvinte comune in pasajele luate spre comparare. De fapt, dac sunt de la 15-20 de cuvinte comune in sus, deja este un citat, nu numai o aluzie. Desigur, c nu vor fi considerate

comune cuvinte ca: i, in, dar, a, etc. 2 paralele tematice al doilea lucru de cutat prin comparaie sunt paralelele tematice. Nu este nevoie ca s existe neaprat aici i paralele verbale, pot s fie cuvinte diferite, 60 dar tema celor dou pasaje s fie comun. Adugandu-se i paralela tematic, posibilitatea ca aluzia s fie una direct, este mult mai mare. Oricum paralelele tematice in ele insele sunt slabe, insuficiente, pentru c atunci cand un autor in mod contient are un anumit pasaj in minte, mesajul va deveni un ecou atat al limbajului, cat i al temei. Dar exist i situaii cand o paralel tematic in sine poate implica o aluzie direct. Oricum, dac paralelelor tematice li se adaug i un limbaj similar, este cu atat mai mare posibilitatea ca cele dou pasaje s fie paralele. S lum un exemplu de paralel tematic: Ezechiel 9:4 apropiata distrugere a Ierusalimului sunt ase persoane cu arme de distrugere in mainile lor, iar a aptea, care are o climar la brau, merge din loc in loc s pun un semn pe fruntea unora dintre locuitorii care vor fi astfel protejai de distrugerile pe care le vor aduce peste ceilali locuitori cei ase oameni cu armele lor. Astfel, in Ezechiel, tema este punerea semnului protector fa de judecata care avea s cad in mod iminent. Apoc. 9:4 aceeai imagine oamenii insemnai pe frunte, protejai de scorpionii adui de Dumnezeu ca judecat la trambia a cincea. Dar in Ezechiel 9 este un cuvant diferit pentru semn fa de cel din Apoc. 9, unde se foloete cuvantul pecete Ezechiel il folosete pe cel de semn, o liter, care va fi scris pe fruntea celor protejai. Deci nu este neaprat o paralel verbal. Singurul cuvant in comun, este frunile. Un singur cuvant nu duce la o paralel verbal. Ar fi nevoie de cel puin dou cuvinte in comun pentru a putea vorbi de o paralel verbal. Dar aici avem o paralel tematic i inc una foarte puternic; idea sigilrii celor care sunt copii ai lui Dumnezeu in faa judecilor care aveau s vin este o puternic,

semnificativ i interesant paralel. Este foarte posibil ca Ioan s fi avut pasajul lui Ezechiel in minte, dar nu putem judeca acest pasaj doar dup paralela tematic. Paralela tematic este parte a dovezilor c autorul a avut in minte o scriere anterioar atunci cand i-a scris cartea. 3 paralelele structurale avem o mulime de paralele structurale la VT in cartea Apocalipsei intr-o paralel structural, avem o intreag serie de idei in comun intre cele dou pasaje. Paralelele structurale pot acoperi seciuni largi din Apocalipsa de exemplu: trambia a cincea Apoc. 9:1-11 paralel structural cu Ioel 2:1-11 sunet de trambi, intuneric, lcuste, vegetaie, cai, care, spaim i un conductor. Aceeai ordine se gsete i in Apoc. 9. Se pare c Ioan, atunci cand scria Apocalipsa, a avut pe Ioel in minte imagine cu imagine, punct cu punct. Este un numr semnificativ de paralele structurale in Apocalipsa. De exemplu, Apoc. 4 i 5 paralel cu Ezechiel 1. In greac, foarte multe cuvinte sunt paralele in aceste pasaje. Aproape o treime din cuvintele din Apocalipsa 4 au fost luate din Ezechiel 1 este clar c avem o paralel structural intre cele dou pasaje. Alte exemple de paralel structural: Daniel 7 paralel cu Apoc. 13 i 17; Ezechiel 26 i 27 paralel cu Apoc. 18; Ezechiel 42-48 paralel cu Apoc. 21 i 22 Noul Ierualim i Templul, etc. Dar o structur paralel nu se refer i nici nu se limiteaz neaprat doar la un text din VT, ci poate s fac referire i la o idee. De exemplu, trambiele din Apocalipsa, par clar o referire la plgile din Exod in ambele cazuri, apa se transform in sange. Apar grindin i foc czand din cer. Apare intunericul, oameni i animale murind, etc. Devine clar c trambiele au la baz plgile dinaintea exodului din Egipt i nu doar o simpl referire la cartea Exodului Exodul din Egipt este o tem larg dezbtut in VT, in mod special in Psalmi i profei. Trambiele, ca paralel structural se bazeaz pe tema Exodului, specific pe plgile Exodului in VT. Astfel,

oridecateori se pare c avem o paralel verbal la VT legat de Exod, dac acel pasaj apare in trambie, posibilitatea ca s fie o aluzie direct la acel pasaj crete. Paralelele structurale sunt dovezi foarte puternice in favoarea unei aluzii directe, pentru c ele implic multiple aluzii verbale i tematice. In general ele sunt cele mai sigure. Dar i multiplele cuvinte comune, sunt extrem de semnificative. Dac exist o paralel verbal de 6, 7, 61 8 cuvinte, toate fiind in comun cu un text anterior, este foarte posibil s fie o aluzie direct. V-a sugera s ordonai presupusele aluzii gsite in VT in cinci categorii de probabilitate: 1 sigure 2 probabile 3 posibile 4 nesigure 5 nici o aluzie. De exemplu: Daniel 6 i Apocalipsa 6 nu avem paralel verbal, nici tematic, nici structural rezult c nu este nici o aluzie. Apoc. 4 i Ezech. 1 gsim paralele verbale, paralele tematice i paralele structurale inseamn c avem o aluzie sigur, sau cel puin probabil. Aluziile sigure i cele probabile, sunt cele care trebuie folosite foarte atent in interpretarea Apocalipsei. Dac nu exist decat o posibilitate ca Ioan s fi avut respectivul text din VT in minte, acesta nu poate fi folosit ca o dovad principal, ci eventual colateral alteia in a interpreta pasajul respectiv din Apocalipsa. Trebuie s vorbim puin i despre cum pot fi gsite textele de comparat. In general inceputul se face prin folosirea trimiterilor; de asemenea se pot folosi Comentarii vizavi de

Apocalipsa nu pentru a citi interpretrile date, pentru c, pentru inceput, acestea ar putea perturba propria cutare i interpretare; vor fi folosite doar pentru referinele textuale din VT pe care respectivii comentatori le consider relevante pentru inelegerea Apocalipsei. Repet, nu citii comentariul in sine, pentru c v vei bloca propria cutare. Majoritatea celor care citesc comentariile, nu citesc Biblia pentru a o inelege ei inii. De asemenea, putei folosi Concordanele, sau putei folosi un computer pentru a face treaba aceasta. Luai perechi de cuvinte cheie i cutai prin computer toate posibilele lor gsiri in VT. Inainte de a trece la ecouri, a vrea s mai lum un exemplu de aluzie: Exod 20:11 i Apoc. 14:7 observai cateva paralele verbale intre Apoc. 14 i porunca a patra: in ambele, Dumnezeu este implicat in Creaie: El a fcut cerurile, pmantul i marea avem aici puternice paralele verbale cinci cuvinte importante in comun; de asemenea avem o important paralel tematic: Dumnezeu a fcut...; expresia nu apare exact in acelai fel in ambele pasaje, dar avem o paralel tematic foarte clar: tema Creaiei sunt multe cuvinte care ne arat c Ioan a avut cele 10 porunci in minte atunci cand a scris acest pasaj. Dar este cu adevrat aa? i in Ps. 146:6 pare s se fac referire la ele; de ce n-ar fi fcut Ioan referire la acest psalm? i totui nu! Este o deosebire major intre ele. Dac ne uitm la contextul din Apoc. 14:7, de la cap. 12 pan la 14, Ioan vorbete despre caracteristicile oamenilor ultimelor zile care in poruncile lui Dumnezeu. O paralel structural se afl in spatele pasajului din Apoc. 12-14 i anume: poruncile lui Dumnezeu. Sunt referine repetate la prima tabl a Legii. Datorit puternicelor paralele structurale, atunci cand descoperi multiple paralele verbale i tematice legate de cea de a patra porunc in Apoc. 14:7, posibilitatea de a avea o aluzie direct este cu siguran clar. Vedei cum merge? V uitai dup paralele verbale, notai paralele tematice i apoi intrebai:

Vizavi de pasajul acesta, este cartea Apocalipsei bazat pe acest pasaj, sau idee din VT? i dac toate aceste piese i dovezi au legturi puternice i vizibile intre ele, atunci avei o aluzie direct la VT. Ps. 146 ii lipsete paralela structural cu Apoc. 14:7. Astfel, o persoan antic, care cunotea gandirea VT cu privire la Creaie i contextul poruncilor, citind Apoc. 14, recunotea in v. 7 cea de a patra porunc, Sabatul, din Exod 20. In final, cateva cuvinte despre ecouri: unul dintre ele este conceptul de vegetaie, ca simbol al oamenilor lui Dumnezeu. Se gsete in mod repetat in Apocalipsa i nu este in mod 62 special definit. Mult folosit i explicat a fost in VT i Ioan il ia de acolo i il folosete. De asemenea, conceptul de trambie sunand este un ecou al ideilor din VT de 144 de ori apar in VT trambiele sunand. Ele erau folosite la serviciul de inchinare, in btlii, la incoronri i in multe alte ocazii. Dar ca s inelegem trambiele din Apocalipsa, este necesar s inelegem semnificaia lor in VT i rolul lor acolo. Dar cheia cea mai important prin care trebuie ineleas Apocalipsa este Hristos. In prezentarea urmtoare, ne vom indrepta spre aceast cea mai imporant cheie dintre toate cele folosite in inelegerea Apocalipsei. Am vorbit despre cunoaterea fundalului VT ca fiind o cheie de descifrare a Apocalipsei, dar cunoaterea fundalului VT in sine, inc nu va rspunde la intrebarea: Cum este folosit materialul din VT in Apocalipsa insi? Ioan este un scriitor cretin i el interpreteaz VT avandu-L pe Hristos in centru. El este centrul i substana a toate. Evanghelia transform imaginile VT intr-o teologie cretin. Folosind fundalul VT, Evanghelia face o mare diferen in modul in care citeti Apocalipsa, sau chiar NT ca intreg. Aceast Evanghelie, in cartea Apocalipsei va fi esena pe care o vom urmri i asupra creia ne vom concentra in urmtoarele dou i ultime prezentri din aceast serie.

Mulumim Doamne pentru toat inelepciunea Ta i inelegerea pe care ne-o dai din Cuvant. In Numele lui Isus, Amin! XI. Isus vzut n Vechiul Testament partea I Ii aduci aminte cum Isus a umplut o barc cu pete? El pare c a acionat in acea imprejurare exact ca Dumnezeu, nu-i aa? Practic ins, nu a acionat ca Dumnezeu. El a acionat exact ca Adam. Cum pot face i eu la fel? Doamne, am ajuns la partea cea mai preioas a crii Apocalipsa, aceea de a-L vedea pe Isus, Fiul Tu in toat slava i slpendoarea Sa. Te rugm s ne oferi o imagine cat mai clar a Persoanei Sale. De asemenea Te rugm s ne oferi o inelegerea a semnificaiei VT pentru noi astzi. Te rugm s ne deschizi inimile i minile de dragul lui Isus, Amin! In aceast prezentare, vom urmri cum simbolurile din VT au fost transformate in NT datorit a ceea ce a fcut Isus datorit vieii Lui pmanteti, a morii i invierii Lui, a lucrrii Lui de Mare Preot in sanctuarul ceresc. Toate acestea sunt construite pe temele i imaginile VT. Datorit a ceea ce a fcut Isus, aceste teme VT au fost schimbate, au fost dezvoltate, transformate intr-un mod special i revigorator pentru a crea inelesul pe care il au in Hristos. Deoarece Apocalipsa aparine canonului NT, ea insi preia aceste teme VT cu privire la Isus. De la inceputul ei, cartea Apocalipsei ni se recomand ca o carte cretin; ea nu este descoperirea lui Moise, Daniel, etc., ci a lui Isus Hristos. Datorit acestui fapt, Apocalipsa, preia temele, limbajul i teologia altor cri ale NT. In Apocalipsa, Isus Se gsete aproape pretutindeni, fie explicit, fie artat prin simboluri sau denumiri ca: Fiul Omului, Mielul, copilul femeii, etc. Se gsesc de asemenea referine la Biseric i la cruce: cap. 1, 5, 11, 12, etc. Este evident c Apocalipsa este o carte cretin i atunci devine clar c vrea s ne invee despre Isus, despre viaa in biseric i despre sensul crucii. Datorit

acestui fapt trebuie s recunoatem cat de straniu poate deveni uneori limbajul Apocalipsei, ins ea rmane in armonie cu cuvintele, ideile, temele NT. Unii comentatori precum Milligan, Sweet, sau Halver, alctuiresc liste intregi cu paralele intre NT i Apocalipsa. Mai mult, NT devine crucial in inelegerea Apocalipsei. Acest al patrulea pas in interpretarea Apocalipsei, este probabil cel mai important. Am inceput cu exegeza, am continuat cu structura crii, cu examinarea fundalului vechitestamentar 63 i acum am ajuns la punctul culminant: Cum Il gsim pe Isus Hristos ca centrul i esena crii? Cum poate transforma Isus Hristos simbolurile i ideile pe care le lum din VT? Aceasta ne d o inelegere interioar a lucrurilor pe care trebuie s le pstrm in minte. In NT Isus este vzut ca Unul care a indeplinit toat experiena oamenilor lui Dumnezeu din VT. In viaa, moartea i invierea lui Isus Hristos, avem implinit intreaga experien a copiilor lui Dumnezeu din VT. In alegerea limbajului, autorul Apocalipsei ne indreapt in mod constant atenia spre Hristosul NT descris in limbajul VT. Isus a fost descris in limbajul VT, fiind vzut astfel ca implinire a lui. S v dau un exemplu: Apoc. 3:14 a vrea s accentum denumirea: inceputul, sau domnitorul intregei creaii a lui Dumnezeu. Care este problema? De ce la punctul acesta nu toi traductorii au fost de acord? Deoarece cuvantul grecesc folosit este unul ambiguu, unul care poate implini ambele sensuri: arche Isus este arche al creaiei lui Dumnezeu. Poate insemna inceputul, primul; de exemplu cuvantul arheologie arche-logos tiina lucrurilor de demult, de la inceputuri de la origini; deci arche = inceputuri, origini. Dar poate de asemenea insemna i conductor; el este primul intr-o imprie, sursa puterii i autoritii. De exemplu

partiarh condus de tatl; monarhie condus de o singur persoan. Avem aadar dou cuvinte cruciale: arche = inceputuri, sau conductor i creaie. Dac lum un VT in greac i deschidem la Geneza, descoperim c primul cuvant in Biblie este en arche la inceput; ca atare, Apoc. 3:14, este o aluzie la Gen. 1:1; este o aluzie la acest text. De ce avem aceast referin aici? De ce e numit Isus Domnul, sau Inceputul creaiei lui Dumnezeu? Este evident c Isus i creaia sunt o combinaie foarte important pentru autorul Apocalipsei i aceast combinaie este foarte important de-a lungul intregului NT. De exemplu nu numai Gen. 1:1, dar i Ioan 1:1 incepe la fel: en arche. Dac in Geneza ni se spune c la inceput Dumnezeu a creat, in Ioan se spune c La inceput a fost Cuvantul, iar acel Cuvant care a fost la inceput, care a fost Dumnezeul creaiei a fost Isus i El S-a intrupat i a locuit printre noi i aceasta era o recunoatere extraordinar o fiin uman vedea pe Creatorul pmantului intr-o alt fiin, care pentru trei ani i jumtate a fcut lucruri uimitoare. Acea Fiin care a murit i a inviat este recunoscut ca fiind Cea care a format pmantul la creaiune; aceeai care a spus: S fie lumin!; a fost cea care a creat viaa, care l-a format pe Adam din rana pmantului. In Luca 1:35, vom vedea c din nou apare tema: Isus Creatorul. Citit in original, in greac, cuvantul: acoperit, umbrit, este acelai ca in Gen. 1:2 Duhul acoperea apele. i care a fost rezultatul Duhului acoperind apele? creaia iniial. Duhul era agentul activ care indeplinea poruncile lui Dumnezeu i proiectele (planurile) lui Isus. Ce s-a intamplat cand Duhul a acoperit-o pe Maria? A avut loc o nou creaie concepia lui Isus. El a fost conceput in pantecul Mariei prin aciunea Duhului Sfant, apoi S-a dezvoltat, S-a nscut ca o fiin uman i este Cel despre care toate cele patru evanghelii amintesc.

Ca atare, Isus este vzut aici Luca 1:35 ca o nou creaie. Pmantul era creaia cea veche, iar Isus creaia cea nou. De aceea nu trebuie s ne surprind c Isus a fost vzut ca al doilea Adam in NT in Rom. 5 i 1 Cor 15 Isus este noul Adam i astfel poate fi numit Chipul lui Dumnezeu. De exemplu, in 2 Cor 4:4, Col 1:15, Evrei 1:3, Isus apare ca fiind chipul lui Dumnezeu. Cine era iniial chipul, sau imaginea lui Dumnezeu pe pmant? Adam! Dar in noua creaiune, Isus il inlocuiete pe Adam. El devine al doilea Adam. El a devenit ceea ce Adam era intenionat s devin dac ar fi fost asculttor. Dar care este in definitiv imaginea lui Dumnezeu? Gen. 1:26-28 in aceste trei texte avem esena a ceea ce inseamn chipul lui Dumnezeu; el se gsete in trei relaii de baz: primul 64 Adam avea trei relaii de baz: (1) una cu Dumnezeu, in care el era subordonat, creat dup imagine, deci modelul era superior. Dumnezeu este invtorul, Creatorul, Adam este creatura. (2) una cu Eva relaie i cu ceilali oameni care urmau s apar, de data aceasta una de egalitate. i cum spune o scriitoare de-a mea preferat, Ellen White, dac Dumnezeu ar fi vrut ca Adam s o domine pe Eva, ar fi fcut-o pe aceasta din talpa lui; dac ar fi vrut ca Eva s il domine pe Adam, ar fi fcut-o dintr-un os al capului lui, dar Dumnezeu a fcut-o dintr-un os din coastele lui, indicand astfel c ea urma s stea lang el din perspectiv egal, ca un companion i sprijin. (3) relaie cu pmantul (mediul) Adam urma s conduc pmantul, vieuitoarele i natura de pe el. Aa cum a fost el destinat, Adam trebuia s aib stpanire peste tot pmantul i peste vieuitoarele care-l populau: pe pmant, in aer i in apele mrii. Isus este al doilea Adam aa cum fusese acesta intenionat s fie; i ceea ce a experimentat Isus este descris in termenii in care a experimentat Adam. Amintii-v de principiul

discutat la inceput Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde sunt pe profei in timpul, locul i imprejurrile vremurilor lor. Atunci cand este descris apariia lui Isus pe pmantul nostru, viaa Sa, este descris in limbajul Adamului original. Dar a avut Isus o relaie cu Dumnezeu care a fost perfect? Noi tim c cea a lui Adam cu Dumnezeu a fost intrerupt la pctuire i aa s-a intamplat i cu relaia cu Eva i cu mediul, cu animalele. Dac relaiile lui Adam au fost toate distorsionate dup pctuire, cele ale lui Isus au fost perfecte pentru c El a venit ca s le restaureze. Ioan 14:28 Isus nu Ii neag divinitatea i nici nu arat inferioritatea Sa in natura divin fa de Tatl, ci El Ii accept inferioritatea in faa Tatlui, aa cum ar fi trebuit s fac Adam. El nu i-a negat prin aceasta natura Lui divin; Isus a spus de repetate ori: Fac doar ceea ce Tatl Imi spune s fac, pentru a arta ce trebuia s fac primul Adam Ioan 8:28-29. Isus i-a subordonat dorinele i voina fa de Tatl in toat viaa i activitatea Sa pmanteasc. El a dezvoltat o relaie cu Tatl aa cum ar fi ajuns s fie relaia lui Adam cu Dumnezeu. Dar a avut Isus o relaie perfect i cu ceilali? Da! Marcu 10:45 Am venit nu ca s Mi Se slujeasc, ci ca s slujesc. In viaa de slujire, El a demonstrat cum trebuie s fie relaia intre fiinele umane Fil. 2:5-7. In slujirea altor fiine, Isus a demonstrat o relaie perfect intre fiinele umane. Dac fiecare ar dori s slujeasc celuilalt, n-ar mai fi controverse, conflicte, rzboaie, etc. Aceast relaie este bine ilustrat prin serviciul splrii picioarelor, unde Isus, care tia cine este, care tia c vine din venicie, nu a inut seama de nimic i S-a aplecat s-i spele pe ucenici, indeplinind in felul acesta slujba unui sclav. De aceea Pavel spunea: s avei in voi gandul acesta... gand de slujire, gand de smerenie, de umilin. Dar El a avut o relaie perfect i cu mediul. El a trit cum ar fi trebuit s triasc Adam. Practic, istorisirile NT legate de mediu, au relevan numai dac le privim in contextul retririi

de ctre Isus a experienei lui Adam. De exemplu, Isus este cu ucenicii pe mare in aceeai barc, pe Marea Galileii Matei 8:23-27. Este o vreme frumoas, dar dintr-o dat, incepe o furtun. Ucenicii ingrozii Il trezesc cerandu-I s-i scape. El Ii ridic mainile i linitete apele; valurile i vantul Il ascult. Aceasta inseamn stpanire peste creaiune (mediu). Aa a fost intenionat s fac i Adam la inceputuri. Adam ar fi trebuit s supun pmantul, vremea, etc. Adam ar fi trebuit s domneasc i peste peti. Ioan 21 i Luca 5 ucenicii nu prind nimic dup o noapte intreag pe mare de ce noaptea i nu la lumina zilei? Sunt dou tipuri de pescuit: unul cu plasa i altul cu undia momeal. In cel cu plasa, trebuie s surprinzi petele i aceasta nu se poate face decat noaptea, cand petele nu o poate vedea. In pescuitul cu undia, este necesar s fie zi, ca petele s fie atras de o momeal pe care s o vad. Ucenicii pescuiau cu plasa, ca atare, trebuia s fac aceasta noaptea. Dar vine 65 dimineaa, soarele deja rsare i v gandii s mai facei o nou incercare? Unde ai arunca plasa? In partea insorit, sau in partea umbrit a brcii? Evident c ai alege-o pe cea umbrit. Petele se retrage spre partea umbrit a brcii i nevzand plasa, e prins. i ucenicii se pregtesc pentru o ultim incercare. Pe rm, sttea Cel care predica foarte frumos, dar ce putea s tie El despre pescuit? i deodat ucenicii Il aud strigand s arunce plasa in cealalt parte, in partea insorit a brcii. Ucenicii probabil au gandit c e un gest puin neinelept, dar au fcut totui aa i tii ce s-a intamplat? Au intrat in plas ataia peti, c aproape se rupea plasa. Isus nu avea nevoie s stpaneasc meteugul pescuitului, el avea conducerea acelor peti i era suficient doar s-i cheme i petii s asculte. Isus era Adam care ar fi trebuit s fie. Cu alt ocazie, Petru se intreba: cum vor putea ei s plteasc taxele? Matei 17:24-

27 i Isus i-a ordonat unui pete nu numai s inghit o moned, dar s se i duc spre carligul undiei lui Petru ca s fie prins. Isus avea stpanirea asupra petilor, ca de altfel asupra oricrei creaturi. V amintii intrarea in Ierusalim? Matei 21 Isus sttea pe un mgru, neinclecat pan atunci nu v-a sftui s incercai i d-tr aceasta, decat dac suntei Isus = al doilea Adam. Cand Isus S-a urcat pe acel mgru, acesta imediat a ascultat de El, L-a recunoscut de stpan i I s-a supus, fr s-L mai fi vzut pe Isus inainte. Motivul pentru care acel mgru neinclecat pan atunci L-a recunoscut pe Isus ca stpan, a fost pentru c Isus era Adam aa cum ar fi trebuit s fie Adam. Ca al doilea Adam, experiena lui Isus a fost modelat pe experiena primului Adam. Exact ca i primul Adam Isus a fost adormit. i o coast a Sa a fost deschis iar pe acea deschiztur a anit esena: sange i ap din care Dumnezeu a creat Biserica. Dac citim 1 Cor. 11:2, 3, sau Efes. 5, descoperim c pentru acest al doilea Adam, biserica a devenit a doua Eva, Mireasa lui Isus. i aa cum Adam i Eva erau in grdin, tot la fel Isus devine soul Bisericii Lui. Isus este noul Adam creat de Dumnezeu. Dar Adam a fost ispitit nu-i aa? i a czut! A fost ispitit de pofta crnii, a ochilor i de mandrie. i Isus a fost ispitit cu aceleai lucruri. A experimentat ceea ce Adam a experimentat. El a umblat pe urmele lui Adam. A fost ispitit de pofta crnii s transforme pietrele in paini; a fost ispitit de pofta ochilor I-au fost artate toate impriile lumii, ca ochii Lui s gseasc plcere in ele; a fost ispitit de mandrie s se arunce de pe Templu aa incat toi ochii s-L admire i s spun c a aprut din cer, fiind mult ateptatul Mesia. Spre deosebire de Adam, Isus a rezistat tuturor acestor ispite. Isus a spus NU lui Satan. Ca urmare, Isus a rscumprat

pmantul. Acesta este unul dintre cele mai puternice mesaje ale salvrii NT-ale. Isus, ca al doilea Adam, a experimentat ceea ce noi toi experimentm; toi avem o istorie ca a lui Adam, o istorie a eecului, a dezastrului...; i cand privim asupra propriei istorii simim ispita de a renuna. Propria istorie tinde s ne defineasc suntem ceea ce am devenit in timp. Am devenit ceea ce suntem i simim c niciodat nu ne putem desprinde de acest cerc vicios. Dar istoria Celui de al doilea Adam ne spune c Isus a trecut pe unde am fost i noi i a invins. Prin El putem deveni din ce in ce mai mult ca Cel al doilea Adam i din ce in ce mai puin ca primul. Dar e mai mult decat atat, mai mult decat aceast tipologie nu numai c Isus a mers pe unde a umblat Adam i a reuit acolo unde Adam a euat, dar Isus a anulat i consecinele cderii lui Adam. Dac v amintii in Gen. 3, dup ce Adam a pctuit, Dumnezeu a blestemat pmantul s dea spini i fruntea sudoare; de asemenea blestemul a dus la goliciune i la moarte. Experiena lui Isus in Ghetsemani i pe cruce ne aduce in fa coroana de spini, sudoarea de sange, chinul, durerea, goliciunea pe cruce. V mirai c am spus: gol? (naked) Un alt scop al crucii era umilirea celui de pe ea, in faa familiei i prietenilor, nu numai durerea fizic. Era 66 expus gol in faa tuturor celor adunai pentru ca apsarea psihologic s se adauge chinurilor fizice. i in final, Isus a suferit blestemul morii. Spini, sudoare, goliciune, moarte Isus le-a suferit, dar El a anulat consecinele acelui blestem in primul Adam. In Isus noi putem umbla intro via nou. Aceast tem a Celui de al doilea Adam, st la baza Apoc. 3:14 Isus, Cel care Se ofer pe Sine bisericii din Laodiceea, este Isus ca al doilea Adam. El este Cel care vrea s ne rscumpere din ameeala Laodiceei.

In prezentarea urmtoare vom vedea cum i VT se inelege prin prisma lui Isus viaa oamenilor lui Dumnezeu, refcut in viaa lui Isus. Pe msur ce vom inva s-L vedem pe Isus in VT, cand vom inva s-L vedem chiar i in sunetul trambielor, vom vedea i inelege cartea Apocalipsei cum nu am ineles-o niciodat mai inainte i poate va incepe acea redeteptare despre care vorbete Ellen White atunci cand cartea Apocalipsei este studiat i ineleas. Doamne, mulumim cu bucurie pentru Cel de al doilea Adam; descoperim cum VT in sine poate fi transformat i umplut cu o nou via i o nou insemntate in Hristos. Te rugm, pe msur ce inelegem tot mai mult cartea Apocalipsei, raze din aceste descoperiri s strluceasc peste inelegerea noastr limitat. Pe msur ce Il descoperim pe Isus din cartea Apocalipsei, atinge-ne Doamne cu capacitatea de a copia pri din caracterul Su, pan ce vom fi demni s motenim impria Ta la sfaritul acestei istorii de pcat. In Numele lui Isus, Amin! XII. Isus vzut n Vechiul Testament partea II Muli oameni cred c Apocalipsa este o descriere a unor evenimente care au avut loc in Orientul Mijlociu. S fie oare aa? Acolo este locul unde Il vom gsi pe Isus in zilele de final ale istoriei noastre? In prezentarea anterioar am vorbit despre un concept foarte, foarte important in inelegerea crii Apocalipsa. Conceptul este c in NT, Isus este vzut ca o implinite a experienei oamenilor lui Dumnezeu din VT. Cand scriitorii, sau vorbitorii NT vorbesc despre evanghelie, ei vorbesc despre aceasta in limbajul oamenilor VT; in limbajul experienei i timpului lor istoric. Am vzut in ultima prezentare c atunci cand Apocalipsa vorbete despre Isus ca inceputul creaiei lui Dumnezeu, aceasta este o puternic aluzie la intreaga succesiune de idei pe care cineva, studiind cu atenie NT in contextul su original, observ apariia ideii in mod

constant de-a lungul NT: Isus Hristos este cel de al doilea Adam; El este noua creaie a lui Dumnezeu, oferind astfel copiilor Si toate posibilitile s recupereze ceea ce primul Adam a pierdut prin neascultare. Doamne, odat cu scrierea NT descoperim cum Isus, Fiul Tu, poate intampina fiecare nevoie omeneasc; i deoarece El devine atat de important pentru vieile lor, ei incep s-L vad in toate evenimentele. Ei Il descoper in istorie, in VT i in experiena vechiului Israel. Te rugm Doamne, pe msur ce studiem cartea Apocalipsei, s ne ajui s-L vedem pe Isus pe fiecare pagin a sa, in fiecare text i pasaj. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! S mai lum un exemplu de cum a implinit Isus intreaga experien a VT: Apoc. 5:9-10 un cor de aclamaii cand Mielul ia cartea s-i rup peceile Pentru c Tu i-ai fcut s fie o imprie i peoi i ei vor domni peste pmant. Acest comentariu este luat din VT Exod 19:46. Avem aici un fel de document fondator pentru naiunea lui Israel; caracterul esenial al naiunii trebuie s fie acela de imprie de preoi i de naiune sfant. Intenia lui Dumnezeu era ca Israel, ca naiune, s preoeasc pentru El, pentru intreaga lume. Ca preoi trebuia s fie mediatori intre Dumnezeu i celelalte naiuni. Trebuia s ajute naiunile s-L gseasc pe Dumnezeu. Astfel, insrcinarea esenial a poporului Israel ca naiune, era s fie o imprie de 67 preoi. In Apoc. 5.9-10 este reluat acelai limbaj, dar este cu referire la experiena oamenilor lui Dumnezeu. Acest cantec din Apoc. 4 i 5 este cantat de cei 24 de btrani. Numrul ne amintete de cele 24 de schimburi de preoi din VT care slujeau la Templu. Un alt motiv ar fi c 24 reprezint 12 + 12 in Apoc. 21, Noul Ierusalim aduce in discuie cele 12 triburi ale lui Israel i cei 12 apostoli ai Mielului. Un lucru este foarte clar i anume c in cartea Apocalipsei i in

special in Apoc. 4, 5 i 21 Israel este vzut ca o unitate complet: aceasta include atat Israelul naional din VT, cat i cel spiritual din NT; atat triburile cat i apostolii ii gsesc relaionarea in Isus Hristos. In NT, conceptul unui nou Israel, care este Biserica, guverneaz intregul text i aceasta pentru c scriitorii NT au vzut in Isus implinirea complet a experienei lui Israel. Ca al doilea Adam, Isus a trit experienele primului Adam, a fost confruntat cu ispitele sale, a murit din cauza blestemului pcatului lui Adam, a biruit i l-a rscumprat pe primul Adam. De asemenea, Isus este vzut i ca Noul Israel El a experimentat ceea ce Israel a experimentat, El a triumfat acolo unde Israel a euat i a anulat consecinele pcatelor i eecurilor lui Israel. Ca identificare cu Israel, Isus reuete acolo unde acesta a euat, distrugand consecinele cderii lui Israel. Deschidei in Luca 9:30-31 Moise i Ilie I-au vorbit despre plecarea spre Ierusalim. Cuvantul grecesc pentru acesta este exodus referirea este clar la experiena crucii. Cand Isus a murit pe cruce, a trit experiena prin care a trecut i Israel moartea lui Isus a insemnat exodul pentru noul Israel. Deut. 18:15 comparat cu Fapte 3:22-24 ce zile fuseser profetizate? Ale vieii, morii i invierii lui Isus. Intreaga experien a lui Isus a fost modelat pe ceea ce trise deja vechiul Israel. S vedem cum s-a realizat aceasta: Cand Isus a fost nscut, regele Irod a vrut s-I ia viaa i in incercarea de a-L ucide, a ucis toi copiii din Betleem de la doi ani in jos. V amintii de naterea lui Moise? De asemenea fusese un rege (faraon) dornic s ia viaa copiilor evrei de parte brbteasc i a reuit s fac aceasta cu excepia lui Moise. Ca atare, experienele lui Moise i ale lui Isus sunt paralele. In felul acesta am putea spune c Isus nu este doar un nou Israel, ci i un nou Moise. In Exod 33, Moise este singurul personaj din VT care a vzut faa lui Dumnezeu i aa a fost i cu Isus Ioan 1 i alte locuri. Moise a postit 40 de zile pe varful muntelui i apoi a adus Legea pentru popor in pustie. Isus a fcut la fel a postit 40 de zile in pustie i apoi a urcat pe munte unde a transmis

oamenilor fericirile Mat. 5-7. Moise a numit 70 de btrani s judece poporul, Isus a trimis 70 de ucenici in lucrare Luca 10:1. Moise a fost glorificat pe munte, tot la fel Isus cu ocazia schimbrii la fa. Moise a hrnit mulimea in pustie cu man i cu prepelie, Isus de asemenea, a hrnit mii din doar cateva paini i caiva petiori. Moise a adus ap din stanc lovind-o, Isus Insui S-a numit pe Sine apa vieii i a spus c oricine inseteaz s vin la El i s bea. Aa cum Moise a inlat un arpe in pustie, aa a fost inlat i Fiul omului pe cruce Ioan 3. In Matei, invturile lui Isus sunt grupate in cinci blocuri mari, aa cum au fost crile lui Moise. In Evanghelia lui Ioan, cele apte minuni ale lui Isus, dubleaz apte din plgile Egiptului Moise transformase apa in sange, Isus apa in vin, etc. Isus este vzut de scriitorii NT ca un nou Moise, un nou dttor de Lege, un nou Invtor pentru un nou Israel. De asemenea Isus este vzut ca un nou Israel in cartea lui Matei. Este primul nscut al Mariei. Israel fusese numit primul nscut al lui Dumnezeu Exod 4:22-23. Isus este adus afar (inapoi) din Egipt ca s arate c Israel insui fusese scos de acolo. Trece prin apa botezului, aa cum Israel a trecut prin Marea Roie. A petrecut apoi 40 de zile in pustie, aa cum i Israel fcuse dup trecerea Mrii Roii, petrecand 40 de ani, .a.m.d.; nu avem timp s vedem fiecare detaliu i fiecare paralel. Deci limbajul folosit in redarea experienelor lui Isus este acelai din VT folosit la descrierea vieii lui Moise i a Israelului i aceasta conform 68 principiului de la inceput: cand Dumnezeu vorbete oamenilor, folosete un limbaj cunoscut limbajul trecutului lor. Dac vrei s inelegi ceea ce Dumnezeu ii transmite la un moment dat unui profet al Su, trebuie s inelegi modul in care limbajul il afecteaz pe profet in timpul su este limbajul trecutului profetului respectiv. Limbajul NT este limbajul VT, limbajul vechiului

Israel. Astfel, in descrierea vieii i lucrrii Domnului Isus descoperim o relaionare intre El i experiena lui Israel din VT, Isus este noul Israel. Interesant este faptul c Isus nu doar c retriete experiena vechiului Israel, nu doar c El triumf i ascult ca slujitor al lui Dumnezeu acolo unde Israel a euat, a fost neasculttor, dar El sufer i consecinele cderii i eecurilor lui Israel. El anuleaz blestemul care a insoit ruperea legmantului de ctre Israel Deut. 28:15-20 locul din VT unde sunt descrise consecinele ruperii legmantului cu alte cuvinte, dac Israel nu ascult de Dumnezeu, exist anumite consecine care au loc blestemul pentru neascultare aduce srcie pe toate planurile i in toate domeniile. Toate blestemele aruncate peste naiune din cauza neascultrii au czut peste Isus i El distruge consecinele pcatului lui Israel Mat. 8:20 Isus a devenit srac precum Israel a fost srac din pricina neascultrii. In Deut. 28:25, invingerea de ctre vrmai o alt consecin a neascultrii Isus pe cruce a fost invins de dumani. Deut. 28:29 intunericul Mat. 27:45 Isus a fost inconjurat de intuneric pe cruce. Deut. 28:37 Israel insemnat pentru eec Isus a fost de asemenea insemnat pe cruce Marcu 14:19-31. Deut. 28:48 foame, sete, goliciune, alte consecine ale neascultrii; pe cruce, Isus a eliberat Israelul de consecinele neascultrii. Lui Isus I-a fost foame Mat. 4:2; a insetat Ioan 19:28; goliciune Mat. 27:35; pe cruce, Isus retriete consecinele eecurilor i neascultrii lui Israel. Deut. 28:65 inim ingrozit vezi experienele din Ghetsemani. Isus nu este vzut doar ca mergand pe urmele Israelului istoric, dar El este Cel care a anulat consecinele cderilor, eecurilor i neimplinirilor lui Israel. El este vzut ca un nou Moise i un nou Israel. Scriitorii NT ineleg c intreaga experien a vieii lui Isus a fost o retrire a experienei lui Israel. El a retrit acea istorie. El a pltit pedeapsa pentru clcarea legmantului.

Toat istoria i experiena VT este revzut in viaa, moartea, invierea i lucrarea cereasc a lui Isus Hristos. Isus este vzut in NT i ca un nou Isaac, Moise, Iosua, David, Israel, Solomon, Ilie, etc., chiar i ca un nou Cirus. El va retri experiena regelui persan, aspect pe care il vom sublinia in a doua parte a Apocalipsei. Acesta este felul de gandire al scriitorilor NT. Este foarte important s inelegem acest fel de gandire dac vrem s le inelegem scrierile i mai ales dac vrem s-l inelegem pe Ioan din Apocalipsa. Aceasta deoarece cartea Apocalipsei este suficient de dificil i nu o vom putea pricepe fr aceast cheie impotant. In Apoc. 5:9-10 faptul c limbajul pentru Israel este aplicat i Bisericii, este de ineles pentru c Isus este noul Israel. Cine este vechiul Israel? Vechiul Israel a fost Iacov. El a primit un nume spiritual special atunci cand a intrat in legmant cu Dumnezeu i acel nume a fost Israel. Deci vechiul (originalul) Israel a fost Iacov i el a avut 12 fii care au devenit cpeteniile celor 12 triburi ale lui Israel. Ca atare, Israelul cel vechi, a inceput cu o familie care avea 12 biei. Isus, ca noul Israel, de asemenea i-a format o familie de 12 discipoli i cred c a ales 12 ucenici tocmai pentru c reexperimenta inceputurile Israelului i modelul pentru ceea ce avea s fie i s fac Isus era vechiul Israel. Aadar, precum Isus a reexperimentat istoria vechiului Israel i experiena Bisericii este modelat dup aceeai istorie. Prin astfel de transferuri de limbaj, cand vorbim despre Biseric in limbajul lui Israel, putem s vorbim ca de cei 144.000, din cele 12 triburi ale lui Israel, deoarece Biserica in Apocalipsa, ca de altfel de-a lungul intregului NT este modelat pe experiena vechiului Israel care vine spre noi prin Hristos. Deci Biserica are dou modele pentru comportamentul ei: (1) este odat modelat pe 69 experiena vechiului Israel i o vedem in Apocalipsa luptandu-se cu Sodoma, Egipt i Babilon, aa cum Israelul VT a trebuit s se lupte cu acele naiuni. Experiena Bisericii este descris in

limbajul VT, dar (2) este i in limbajul VT aa cum este ineles in Isus, pentru c Isus a trecut prin toate aceste experiene ale vechiului Israel i Biserica trece prin experiene similare, pentru c Biserica este de asemenea modelat pe Isus Hristos Ioan 12:26. Viaa, activitatea, moartea i invierea lui Isus devin astfel modele pentru viaa, experiena i comportamentul Bisericii. Vedem acest lucru fascinant in cartea Apocalipsei: Biserica este persecutat in pustie aa cum fusese Isus; este dat la moarte aa cum Isus fusese; este trdat de frai fali, urat de toi, sufer amrciune, dar este alctuit din preoi i regi. Este testat in privina Sabatului; slujete timp de 1260 de zile imbrcat in sac, aa cum Isus a slujit 3 ani i jumtate. Biserica face minuni in ceea ce privete harul i judecata, este ucis i oamenii se bucur de moartea ei, dar prin cutremure Biserica este reinviat i este ridicat la ceruri, iar oamenii experimenteaz teroarea acestor evenimente. Dar dac vorbim de Biseric ca noul Israel, in ce sens poate fi ea numit Israel? Este un Israel etnic? Vechiul Israel incepuse prin relaie de sange cele 12 triburi ale lui Israel, erau descendente din cei 12 fii ai lui Iacov; deci, dac am vorbi in termeni de Israel etnic, am vorbi de o singur ras, o singur naionalitate; are Biserica un caracter etnic? este evident c nu din punctul acesta de vedere; ea este Biserica noului Israel Apoc. 5:9-10 oameni din fiecare seminie, naiune, luai s fie preoi i regi. Limbajul lui Israel in Apocalipsa, se aplic tuturor oamenilor de pe pmant care-L accept pe Isus Hristos. Oricine este in legtur cu Isus, este Israel, pentru c Isus este noul Iacov, El este noul Israel. Nu mai putem vorbi despre un Israel etnic, fizic. Deoarece acum Isus este noul Israel, nu conteaz de unde eti, sau ce naionalitate ai,

conteaz s ai legtur cu Isus. Aceasta inseamn adopie in familia noului Iacov, a noului Israel. Dar din punct de vedere geografic? Israelul VT avea granie geografice clare; graniele se mai schimb din cand in cand, dar o naiune este clar definit de aceste granie. Erau o ar pe harta lumii, erau o naiune intre alte naiuni. Oriunde se aflau israelii rspandii pe pmant, era dorina tuturor s revin, sau s revad mcar locurile natale, s fac cltorii acas, in special cu ocazia marilor srbtori naionale cand vizitau oraul sfant Ierusalimul. Putem vorbi despre Israelul dintre graniele de demult? Desigur c nici acest aspect nu este avut in vedere. Prin Duhul Sfant, orice loc de pe pmant are acces egal la Dumnezeu. Cand vorbim despre Biseric cu referire la un nou Israel, o facem pentru c Biserica este legat de Isus Hristos, iar aceast relaie nu are la baz nici descendena etnic i nici vreo locaie geografic. Datorit acestui concept teologic fundamental, chiar dac in cartea Apocalipsei se face referire in mod constant la nite dumani ai vechiului Israel, din vechile granie, inelesul lor nu mai este unul geografic i nici etnic. Babilonl nu mai este o referire la poporul de peste raul Eufrat, Egiptul nu mai este poporul trind de-a lungul Nilului; Israel i Ierusalim nu mai sunt locuri geografice; acesta este limbajul Apocalipsei, dar inelesul lor este unul spiritual i global. Israel nu mai este localizat int-un anumit loc geografic i nu mai este alctuit dintr-o anumit populaie etnic, ci oricine are o relaie cu Isus, oriunde s-ar afla pe acest pmant poate deveni parte a acestei noi entiti: noul Israel, Biserica lui Hristos. Acest concept are o puternic implicaie asupra interptretrii Apocalipsei. Dac interpreii Apocalipsei nu in cont de acest lucru, toat interpretarea este un eec. Dar de unde tim noi c Apocalipsa nu a fost scris pentru evrei, neavand nimic de a face cu Biserica? Chiar preia Apocalipsa lucrurile i locaiie din VT in mod literal pentru a le da

apoi un ineles spiritual i global? S vedem: Apoc. 16:12 avem aici un loc geografic uor de localizat raul Eufrat. Ce inseamn el? Dac ar fi s lum Apocalipsa literal, Eufratul ar trebui 70 s fie luat ca raul aflat in Irakul de astzi. Dar oare acesta este sensul real? Pentru a inelege, avem dou posibiliti: (1) s primim o idee de la cineva pe care s o considerm corect fr a mai studia, sau (2) s cercetm mai indeaproape cartea Apocalipsei pentru a-i descoperi sensurile i inelesurile. Cu siguran c autorul este cel care ne poate spune cel mai sigur ce a intenionat s ne transmit. Ce inseamn deci raul Eufrat in cartea Apocalipsei? Apoc. 17:1 unul din cele apte potire ii este explicat lui Ioan aici al aselea potir avea de-a face cu apele Eufratului. Apoc. 17:5 cine e femeia? Ce era Babilonul? Un ora antic aezat pe raul Eufrat. Aa c atunci cand vorbim despre o femeie stand pe multe ape i numele femeii este Babilon, tim c anticii inelegeau c acele ape erau raul Eufrat. Deci, ingerul care vine la Ioan in cap. 17 este al aselea inger al celui de al aselea potir, venit s-i explice lui Ioan ceva despre raul Eufrat in v. 15. Apele Eufratului sunt apele raului in sine? Apele sunt simbolul naiunii irakiene? v. 15 d rspunsul: oameni, naiuni, limbi i popoare. Atunci pentru ce este Eufratul un simbol? Pentru multe popoare, simbolul intregii puteri politice, economice i seculare a acestei lumi. Eufratul in VT a fost un rau fizic i localizat geografic, dar in Apocalipsa el este simbolul unui concept spiritual mondial, global. Fiecare fiin uman, care este cetean al vreuneia dintre aceste naiuni, va fi implicat in conceptul de raul Eufrat. Astfel, vedem cum Apocalipsa ia aspecte fizice i geografice din VT i le aplic intr-un sens global in NT. A vrea s v mai dau inc trei exemple: comparai Apoc. 1:7 cu Zaharia 12:10 descrierea Ierusalimului din Zaharia este folosit in Apocalipsa intr-un sens mult mai larg, global; ceea ce vor face israeliii locuitori ai Ierusalimului in Zaharia, va face lumea intreag

in Apocalips. Comparai Apoc. 14:10-11 cu Isaia 34:8-10 ceea ce se aplic lui Edom o mic naiune din timpurile VT, este aplicat in Apocalipsa lumii intregi. i Apoc. 14:14-20 cu Ioel 3:12-13 valea lui Iosafat devenit simbol a lumii intregi in opoziie cu Dumnezeu. Israel, lucruri legate de Israel i vecinii lui Israel sunt luate i aplicate intr-un sens spiritual global in Apocalipsa. Dar Babilonul? In Apocalipsa este de asemenea o putere spiritual mondial. Sunt toi oamenii din lume care au o religie in opoziie cu Dumnezeu la sfaritul timpului. Dac Israel are un ineles spiritual, atunci i Babilonul este ineles in felul acesta. Dac cineva caut in cartea Apocalipsei lucruri, denumiri literale, sau zone geografice din VT, va inelege greit tot scopul pe care cartea i l-a propus i va fi imposibil s-L descoperim pe Isus in carte aa cum se anuna prin titlul ei descoperirea lui Isus Hristos. Dac acest principiu al spiritualizrii denumirilor in Apocalipsa nu este ineles, orice interpretare este sortit eecului. Nu uitai, Apocalipsa nu este o descoperire a Orientului Mijlociu, a unei crize a pertolului, a Israelului modern, ci o carte despre Isus i despre oamenii care sunt in relaie cu El. i dac vreo metod de interpretare nu-L aduce pe Isus in centrul ei, sau viaa spiritual, inseamn c nu e cea corect. In Apocalipsa toate celelalte cri ale Bibliei se intalnesc i se termin. Vei gsi aici VT, NT, evangheliile. In cartea Apocalipsei, lucrurile VT sunt luate, botezate in Isus Hristos i apoi aplicate Bisericii care triete ultimele zile ale istoriei pcatului. Apocalipsa face ca evenimentele VT s invieze pentru poporul lui Dumnezeu astzi. La finalul acestor prime prezentri despre cartea Apocalipsei, descoperim ce sarcin important este interpretarea corect a Apocalipsei, dar in acelai timp cat de bogat rspltit este aceast cercetare.

Doamne Ii mulumim pentru claritatea pe care ne-ai dat-o pentru a vedea ce fel de carte este Apocalipsa. Pe msur ce ne vom apropia de ea, text cu text, fie prezena Ta cu noi dea lungul acestei cltorii spirituale. In Numle lui Isus, Amin! 71 B. CELE APTE BISERICI I O VIZIUNE CEREASC I. Prologul Crii Apocalipsa Ce face ca o persoan s fie profet? Autorul Apocalipsei este numit profet. Cum a devenit el profet? In aceast serie, vom explora cap. 1-5 care includ scrisorile lui Isus ctre cele apte biserici. Vom incepe studiul verset cu verset i capitol cu capitol. In aceast prezentare vom studia prologul crii Apocalipsa primele opt versete. Ceea ce este interesant vizavi de acest prolog, este c limbajul este destul de normal pentru Biblie. Este un limbaj pe care il putem gsi oriunde in NT i prin care ne pregtim s inelegem pasajele dificile ale crii. Doamne, incepem aceast fascinant cltorie, o cltorie plin de necunoscut, o cltorie provocatoare, plin de emoii, dar una fascinant, o cltorie care ne va oferi o imagine clar a lui Isus. Te rugm s fii cu noi in fiecare lucru pe care il vom face i d-ne foame pentru adevr. S-l dorim i s-l cutm indiferent care ar fi preul pe care trebuie s-l pltim. In Numele lui Isus, Amin! A vrea s incepem studiul deschizand la cap. 1:1-3. Vedem cum chiar primele cuvinte incep cu descoperirea lui Isus Hristos. In original, este cuvantul Apocalipsis care tradus ar insemna: a da acopermntul la o parte, a lua vlul de pe ceva. In cazul nostru este revelarea lui

Isus. Dar are Isus nevoie s fie descoperit? Da, are! Cand a fost aici pe pmant, a fost o fiin uman in carne i oase, a folosit un limbaj omenesc, S-a imbrcat ca oamenii din jurul Lui, a trit in cultura specific timpului. Ar fi uor s ne uitm la Acel Isus i s spunem: Da, a fost un mare invtor, un mare om, un mare profet, dar cu siguran c n-are cum s fie Impratul Universului. Dar ceea ce face Apocalipsa este s ia vlul de pe Isus din Nazaret. Isus nu mai este doar din Nazaret, ci este Cel care st pe tron in sala tronului ceresc, este Cel care are domnia intregului Univers. Dac n-am avea Apocalipsa, n-am putea aprecia corect cine este Isus. Sunt oferite aici imagini ale lui Isus pe care nu le gsim in alt parte atat de bine ilustrate. Se spune mai departe in v. 1 c trebuie s se intample curand. De ce trebuie s se intample? De ce aceste lucruri prezentate in cartea Apocalipsei trebuie s aib loc, s se intample? Rspunsul simplu este: ele (lucrurile) trebuie s se intample pentru c fac parte din planul lui Dumnezeu. De multe ori se amintete in evanghelii c Isus trebuia s sufere la cruce; faptul acesta nu era o chestiune de ar fi bine s..., ci era o cerin, o necesitate imperioas, era planul lui Dumnezeu. Dac Isus n-ar fi murit pe cruce, planul lui Dumnezeu nu s-ar fi realizat. Ca atare, lucrurile portretizate in Apocalipsa trebuie, este necesar s se intample, pentru c este singura modalitate ca planul lui Dumnezeu s fie adus la indeplinire. Dumnezeu are in plan s adune intregul Univers impreun Efeseni 1:3-14 avem aici planul universal al lui Dumnezeu. Este acel plan care trebuie s se relizeze aici pe pmantul nostru. Dar i mai interesant este: de ce tebuie s se intample curnd? Ce inseamn curnd? Cu siguran c 2000 de ani nu inseamn curand pentru noi. Inelegem atunci c acest curand este din perspectiva lui Dumnezeu i nu

din a noastr. In 2 Petru 3:8 se spune c o zi la Dumnezeu este ca 1000 de ani; desigur, revenirea lui Isus a fost intotdeauna un eveniment curnd privit dintr-o perspectiv, in sensul c pentru Dumnezeu o astfel de perioad reprezint doar o pictur din timp. Dar i din perspectiva noastr poate s fie la fel. Noi nu tim cand va veni Isus, dar cu siguran c acest moment vine pentru fiecare om odat cu incheierea vieii. Noi tim c in fiecare moment ni se cere s fim pregtii 72 pentru venirea Lui; s fim pregtii acum i nu in viitor. Deci revenirea lui Isus este un eveniment curand, pentru c oamenii au nevoie s aud acest mesaj in timpul vieii lor. Este foarte important s inelegem c venirea Lui este posibil oricand pentru fiecare in parte. Chiar i in zilele lui Ioan era considerat curand. A fcut-o cunoscut de fapt este i-a dat semnificaie deci nu doar Ioan a ales simbolurile, ci Isus Insui. Ioan doar a primit aceast viziune i tot ceea ce a fcut el a fost s scrie ceea ce a vzut, tot ceea ce Dumnezeu i-a artat, i-a descoprit. v. 2 Ioan este cel care mrturisete ai observat c introducerea spune: descoperirea lui Isus Hristos iar aceast descoperire a lui Isus este ceva ce Dumnezeu Tatl I-a dat. Dar acum, acestei descoperi a lui Isus i se d semnificaie, insemntate deosebit i ce se intampl? Ea devine mrturia lui Isus Hristos. Lucrurile pe care Ioan le-a vzut i le mrturisete, sunt Cuvantul lui Dumnezeu i mrturia lui Isus. La inceput aveam descoperirea lui Isus, acum avem mrturia lui Isus. Este foarte important s inelegem aceste cuvinte. Care este mrturia lui Isus?: v. 2 up. ...i a spus tot ce a vzut sunt lucrurile pe care Ioan le-a vzut; el mrturisete despre tot ce a vzut, tot ce i s-a artat i anume: Cuvantul lui Dumnezeu i mrturia lui Isus aceste dou lucruri sunt practic Apocalipsa in sine. El nu pretinde in nici un fel c ideile i

simbolurile din Apocalipsa i-ar aparine in vreun fel, nici teologia crii nu-i aparine. El primete acele lucruri in viziuni; le primete de la Isus Hristos. Astfel, autoritatea lui de profet este aceeai cu a oricrui profet din VT, iar Apocalipsa este egal cu orice profeie care a fost dat in VT i are aceeai autoritate. O observm in v. 3: ferice de cine citete i de cei ce ascult cuvintele acestei prorocii pentru Ioan, cartea nu este una obinuit, nu este cartea lui, ci o carte care a aparut in urma viziunior pe care le-a primit de la Dumnezeu Insui. v. 3 ferice (binecuvantat) cel ce citete i cei care aud de ce o singur persoan citete i mai muli ascult? Aceasta penru c iniial Apocalipsa a fost intenionat s fie citit in biserici. N-a fost gandit iniial s fie studiat individual, ci citit in biserici in timpul serviciilor religioase, cand o persoan sttea in picioare i citea, iar ceilali erau aezai i ascultau. Unii interprei au considerat c cea mai bun cale de a inelege apocalipsa era printr-o citire dramatic. i atunci cand citirea se face dramatic, impactul este cu mult mai mare. Am avut aceast ecxperien cu cateva luni in urm, cand am mers in Turcia unde am vizitat cele apte biserici. Am avut in grupul nostru o tanr care a pregtit cate un grup care s interpreteze fiecare din aceste biserici. Aveam cate o reprezentare de citire dramatic, exact pe locul unde fuseser cele apte biserici. A fost diferit fa de o citire de suprafa i fr transpunerea in situae. V mai amintii c intr-o prezentare anterioar, spuneam c pentru expresia cei ce ascult, in greac, verbul folosit inseamn a auzi i a inelege, nu doar a trece pe la ureche i atat. Apocalipsa nu a fost o carte sigilat ca Daniel; ea a fost scris ca s fie ineleas i urmat de ctre cititorii iniiali; ea a fost scris pentru un timp special. V mai aminti c pe vremea lui Isus timpul nu era aproape, dar cand Apocalipsa a fost scris, timpul sosise, revenirea lui Isus era aproape, pentru c semnele iniiale descrise de Isus ucenicilor Si se impliniser in timpul

vieii lor. Acum, Apocalipsa declara c timpul revenirii lui Isus era aproape, aspect care avea s fie valabil pentru fiecare generaie de la Ioan incoace. Deci principalul ineles al primelor trei versete, este lanul revelaiei: a inceput de la Dumnezeu, apoi a trecut la Isus, apoi printr-un inger a ajuns la Ioan i de la Ioan a ajuns la slujitorii Lui. Exist trei pri ale acestui proces de descoperire: 1 Isus este Cel cruia Dumnezeu comunic descoperirea Sa. 2 Mrturia lui Isus, este Isus care il determin pe Ioan s ineleag descoperirea lui Dumnezeu prin solul ceresc. 3 Ioan scrie Cuvantul lui Dumnezeu i 73 mrturia lui Isus ctre biserici, care o primesc ca pe cuvantul profeiei. Avem aadar trei pai in aceast revelaie: 1 descoperirea lui Isus Hristos, 2 mrturia lui Isus i 3 Cuvantul profeiei Sale. Ce este descoperirea lui Isus Hristos? Ceea ce Dumnezeu a dat v. 1. Ce este mrturia lui Isus? ceea ce Ioan a vzut v. 2. Ce este cuvantul acestei profeii? Ceea ce Ioan a scris v. 3. Un extraordinar lan al revelaiei. Mai intai revelaia se afl in locurile cereti i pus in paza lui Isus. In al doilea rand, revelaia este pregtit sub form de viziune i oferit lui Ioan; in al treilea rand aceasta apare in form scris pentru a fi oferit oamenilor. A vrea s ne oprim puin mai mult asupra conceptului de marturia lui Isus Hristos. Muli au sugerat c mrturia Lui este Apocalipsa insi, dar eu a sugera c NU. Dac urmrim acest lan al descoperirii, mrturia lui Isus nu este ceea ce Ioan a scris, ci ceea ce el a vzut. Mrturia lui Isus a fost darul profetic al lui Ioan. i acest lucru devine foarte interesant i anume, conceptul: mrturia lui Isus, ne descoper cu adevrat rolul profetului NT Efeseni 3:2-6 au fost profei in timpul VT acetia au primit cuvintele lui Dumnezeu i le-au administrat pentru vechiul Israel. Dar avem profei i in timpurile NT, iar Efes. 3:2-6 este un pasaj foarte clar c

aceti profei NT erau agenii descoperirii lui Dumnezeu; i care era principala descoperire, revelaie a lui Dumnezeu? Descoperirea lucrrii lui Isus, care in Efeseni este numit: taina lui Hristos. Astfel, acest pasaj ne spune c in timpul NT Dumnezeu are de asemenea profei i ei urmeaz s dezvluie mistere i taine despre Isus. Ei ajut la interpretarea semnificaiei vieii lui Isus, morii i invierii Sale, lucrrii cereti i revenirii Sale pe norii cerurilor la sfaritul timpului. Este lucrarea profeilor NT de a aduce aceast mrturie despre Isus. Ioan pretinde in Apocalipsa c este unul dintre aceti profei ca i profeii VT, sau cei ai NT, Ioan a primit descoperiri speciale de la Dumnezeu. In Apoc. 19:10 descoperim noi inelesuri cu privire la conceptul privitor la profeia NT. Reiese foarte clar din acest text c mrturia lui Isus nu este cartea Apocalipsei, ci este spiritul profetic. Profeii NT erau purttorii revelaiei lui Dumnezeu. Ioan nu a fost singurul profet al NT. Au fost muli. Pavel a fost de asemenea un purttor al descoperirii lui Dumnezeu. Exist un motiv pentru care ne ocupm de aceast problem i anume pentru c in cartea Apocalipsei descoperim un mesaj extraordinar: Apoc. 12:17 ni se spune c la sfaritul istoriei pmantului va fi o rmi de oameni ai lui Dumnezeu, oameni care vor avea dou caracteristici: 1 in poruncile lui Dumnezeu i 2 in mrturia lui Isus. Ce este mrturia lui Isus? darul profeiei, sau duhul prorociei. In original, nu se spune c ei in mrturia lui Isus traducerea in original este de fapt: ei au mrturia lui Isus. O traducere incorect poate anula tot ce am discutat pan acum i tot mesajul primelor trei versete ale Apocalipsei. Mrturia lui Isus nu este cartea Apocalipsei in sine, ci ceea ce Ioan a vzut in viziuni cereti. i pentru c sunt muli care consider c Apocalipsa este mrturia lui Isus, ei vd o rmi la sfarit care va ine cartea Apocalipsei; vor asculta de cartea Apocalipsei i de lucrurile scrise in ea. Dar textul nu spune aa, el spune c rmia va avea mrturia lui Isus, ei o vor avea in interiorul darului

profetic. Darul profeiei nu urma s moar odat cu primul secol, ci urma s se continue in Biseric pan in ultimele zile ale istoriei pmantului. El urma s se manifeste inc odat la sfaritul timpului; Biserica avea s aibe din nou darul profetic aa cum l-a avut Ioan. Rmia poporului lui Dumnezeu din timpul zilelor sfaritului va avea darul profetic la fel ca i Ioan. Este un lucru extraordinar c in clipele cele mai terifiante care vor urma, Dumnezeu nu ne va lsa fr oameni care s aib spiritul profeiei. Ioan inelesese c nu urma s fie ultimul profet al NT, ci la sfaritul timpului, cand rmia ii va intra in rol, darul profetic pe care l-a avut Ioan se va manifesta din nou. Biserica va fi indrumat prin darul spiritului propetic. O s mergem mai departe: vv. 4-6 este o continuare a introducerii crii Apocalipsa 74 felul in care se adreseaz Ioan, ne amintete de scrisorile lui Pavel: Pavel ctre biserica din Galatia, Roma, etc. Deci Apocalipsa nu este introdus ca o apocalips (ceva teribil, inspimanttor), nici ca o profeie, ci este introdus de fapt ca o scrisoare; in definitiv, ce este? Muli cercettori nu sunt de acord cu aceasta. Unii spun: este o apocalips. Alii spun: este o profeie. Alii o numesc o scrisoare. Ceea ce este interesant este c Apocalipsa nu se conformeaz unui anumit stil; este o mixtur de imagini apocaliptice, profeie i scrisoare. Este foarte clar c Apocalipsa, dei este o apocalips, dei este i o profeie, este in acelai timp i o scrisoare. Fiind i o scrisoare, ea este adresat unor oameni reali, din locuri reale, nu atat de departe de Ioan; Apocalipsa nu este o carte abstract, ea este subordonat locului, timpului i imprejurrilor din vremea lui Ioan, aa cum fiecare profeie a fost subordonat la randul ei timpului in care a fost dat. I. Trinitate de persoane: Ni se spune: Har i pace vou, o form de salut pe care Pavel o folosete frecvent la

inceputul scrisorilor lui. Har, era de fapt un salut in greac cand un grec se intalnea cu altul pe strad, spunea: karos har. In Israel astzi, forma de salut este Shalom pace. Ioan a combinat cele dou forme familiare de salut grec i ebraic: har i pace. i acest har i pace vine de la Cel ce este, era i va fi, adic Dumnezeu Tatl, de la cele apte duhuri care stau inaintea tronului Su referire la Duhul sfant i de la Isus Hristos. Aceast salutare vine de la cele trei Persoane divine trinitatea dumnezeiasc. Vom descoperi c exista o mare aplecare spre cifra trei in Apocalipsa i aceasta pentru c trei este numrul persoanelor divine trinitatea. Cuvantul trinitate nu apare ca atare, dar poate fi subineles din multe pasaje ale NT care fac referire la Tatl, Fiul i Duhul Sfant. II. Trinitate de caliti: Dar nu numai atat. Textul ne vorbete mai departe despre o trinitate de caliti Isus martorul credincios, Cel intai nscut dintre mori i Domnul imprailor pmantului v. 5. Aceste trei caliti, sau caracteristici ale lui Isus, Il fac s fie ceea ce este. El este martorul credincios in gr. Cuvantul pentru martor este i cel pentru martir, referin la cruce. De asemenea este primul nscut din moarte referire la invierea Sa. i este Domnul imprailor pmantului referire la domnia Sa cereasc din momentul ridicrii la cer. Aceste trei caliti se potrivesc lucrrii unice pe care Isus o realizeaz in cartea Apocalipsei. De ce descrie Apocalipsa ceea ce a fcut Isus? pentru a vedea cine este El cu adevrat i ce fel de caliti are. Datorit acestor trei aspecte: cruce, inviere i mijlocire, Isus este totul pentru noi; aceste caliti sunt ascunse lumii. Puterea extraordinar a lui Isus nu este remarcat de prea muli in lumea aceasta, dar in Apocalipsa este descoperit in mod deschis i public. III. Trinitatea de aciuni:

Dup trinitatea de persoane i trinitatea de caliti, urmeaz acum o a treia trinitate: trinitate de aciuni vv. 5-6 trei aciuni ale lui Isus, iar aceste aciuni sunt indreptate toate spre poporul Su; acestea sunt lucrurile pe care Isus le poate face pentru tine i aceasta datorit calitilor enumerate mai sus. 1 Isus ne iubete in gr. este prezent continuu, verbul exprim continuitatea, nu un singur moment izolat. 2 ne-a eliberat de pcate prin sangele Su timpul se schimb verbul este la trecut; in gr. este un aorist, iar aoristul reprezint un moment in timp, fa de dragostea lui Isus care este prezent i continu, eliberarea de pcat la care se face referire aici, este un timp anumit in trecut. Unde s-a intamplat s ne iubeasc i s ne spele de pcatele noastre cu sangele Su? La cruce. 3 ne-a fcut o imprie de preoi din nou in gr. este un aorist un moment bine definit in trecut. Acesta este statutul pe care il au oamenii lui Dumnezeu prin Isus Hristos. Datorit dragostei continue pe care ne-o poart, datorit eliberrii noastre din 75 pcat prin sangele crucii, noi avem acum un nou statut in faa lui Dumnezeu: preoi i regi in Isus Hristos. Ce simmant de incurajatoare i incredere sugereaz aceste imagini! tiu c sunt multe zile in care v simii ca un nimic, suntem descurajai, nimeni nu se mai uit la noi, toat lumea este impotriva noastr, viaa nu mai merit trit, etc.; dar nu uitai c Isus ne-a ridicat la un statut care este foarte real in El: regi i preoi. tim c regii in vechime aveau toat puterea i statutul social cel mai inalt; in domeniul politic ei erau cei spre care tot poporul privea erau oamenii cei mai puternici; preoii aveau i ei toat puterea i funcia cea mai inalt in domeniul religiei deci Isus ne-a oferit statutul cel mai inalt. Da, poate pe acest pmant nu ne simim ca

nite prini, sau preoi, dar pe msur ce studiem cartea Apocalipsei i incepem s inelegem ceea ce a fcut Isus pentru noi, inelegand noul nostru statut in El, c noi suntem cu adevrat, potrivit NT, impreun cu El in locurile cereti. i datorit acestor trei factori: 1 dragostea imprtit in mod continuu cu noi, 2 eliberarea de pcat i 3 noul statul in Hristos, putem s-l ludm cu toat fiina noastr. Aceasta inseamn cu adevrat lauda este un cantec la adresa calitilor i aciunilor lui Isus. A vrea, ca studiind Apocalipsa, s realizai cu adevrat acest nou statut pe care-l avem acum prin El. i pentru toate acestea, tot ce putem face, este s-I oferim adorarea noastr. Aceasta este ceea ce rmia face: Apoc. 14:7 temei-v de Dumnezeu i dai-I slav. A-L glorifica pe Dumnezeu, a-I aduce laude i mulumiri, iat raiunea de a exista. Acest imn de laud este intrerupt de trei recitaluri care amintesc ceea ce El a fcut, aciuni care-L fac demn de laud. Avem aici ceea ce se numete doxologie nu sunt doar simple cuvinte, ci un imn de slav la adresa divinitii: 1 a Lui, a Celui care ne iubete, 2 care ne-a splat de pcatele noastre i 3 ne-a fcut prini i regi pentru Dumnezeu, s fie slava i puterea in vecii vecilor. Era stilul de imn de laud in timpurile antice. i acest imn se intrerupe: A Lui s fie slava intrerupere care ne arat motivul pentru care trebuie ca El s primeasc lauda ne iubete, nea splat de pcatele noastre i ne-a oferit un statut nesperat de inalt: ne-a fcut prini i regi pentru Dumnezeu. Ce inceput extraordinar de inltor al Apocalipsei. Apocalipsa nu este doar o descoperire a cine este Isus Hristos, dar i a ceea ce noi putem deveni cand ne unim cu El. Noi suntem participani la statutul proslvit al lui Isus, dac alegem s ne unim vieile cu El. Pe

deasupra tuturor, Apocalipsa este o carte a unui mare apel al lui Dumnezeu ctre oameni s nui mai concentreze atat de mult privirile ctre lucrurile acestui pmant, s nu mai rman blocai de necazurile i suprrile pe care aceast lume de pcat le produce, ci s-i ridice ochii i s-L vad pe Isus in locurile cereti, s vad unde suntem i noi, inlai impreun cu El acolo este locuina noastr. i cand vom inelege ce statut avem noi in Hristos, atunci buzele noastre vor aduce prinosul laudei, mai presus de dificultile vieii cu care ne confruntm zi de zi i vom fi atat de bucuroi ca s-I slujim aici pe pmant. vv. 7-8 ceea ce avem in primele opt versete ale Apocalipsei, este o declaraie clar cu privire la suma i substana acestei cri. Cartea se invartete in jurul a dou mari teme: 1 prima mare tem este Isus Hristos cine este i ce face El. In special tema se concentreaz asupra crucii; 2 dar a doua mare tem a Apocalipsei este escatologie lucruri care trebuie s se intample in curand revenirea pe nori Omega. Marele Alfa al lucrrii lui Isus au fost intruparea, crucificarea, invierea, ridicarea la cer. Marele Omega al lucrrii lui Isus sunt evenimentele finale ale istoriei pmantului i a doua venire. Cartea Apocalipsei se plaseaz intre aceti doi poli: polul numit Isus i polul numit escatologia. Astfel, prologul Apocalipsei ne ofer cadrul de baz pentru simbolismul acestei cri. Cand vom ajunge s studiem simboluri, lucruri ciudate in Apocalipsa, s nu uitm de unde am plecat. S nu uitm de-a lungul seriei noastre c Apocalipsa este in primul descoperirea despre 76 Isus i in al doilea rand despre evenimentele finale. Mai mult, este descoperirea lui Isus in timpul evenimentelor finale. Este escatologie combinat cu crucea. Apocalipsa este cartea despre Isus, despre mantuire, despre sfarit. De ce a fost dat Apocalipsa? Ca noi s rspundem (vezi v. 3).

Scopul pentru care a fost dat Apocalipsa este pentru noi. Profeia nu a fost dat pentru a satisface curiozitatea in privina viitorului, ci a fost dat pentru a stimula la trirea unei viei in concordan cu voina lui Dumnezeu. Ii mulumim Doamne c Apocalipsa nu este doar intunecime, tristee, osand, judecat de apoi, sau imagini terifiante, apocaliptice, ci este descoperirea care aduce bucurie in suflet; descoperirea Celui care ne iubete, care ne curete de pcat i care ne ofer un statut ravnit de orice fiin creat vreodat. Te rugm s ne ajui s-L apreciem cum se cuvine pe Isus, Fiul Tu, mai mult decat oricand inainte. Ii mulumim in numele lui Isus, Amin! II. Isus printre Sfenice In cartea Apocalipsei Il vedem pe Isus apropiindu-se de iudei, Neamuri i muli alii dealungul istoriei. Este clar, c diversitatea este o parte din a fi ca Isus, ins exist limite pentru diversitate? Intr-un anume fel, viziunea introductiv din cap. 1:9-20 se aplic la intreaga carte a Apocalipsei, la fel cum primele opt versete au fcut-o in prezentarea anterioar. 1 Apocalipsa i Daniel Apocalips 1:9-20 Eu Ioan este o form de exprimare unic pentru NT dar nu i pentru VT, unde o gsim in cartea lui Daniel 7-12 Eu Daniel am vzut; Eu Daniel am avut o vedenie, etc. Aceasta sugereaz c ar putea fi o legtur special intre cartea lui Daniel i Apocalipsa. i pe msur ce vom aborda vv. 9-20 vom vedea mult mai clar aceast legtur. Viziunea lui Isus din Apoc. 1:12-17 este paralel celei din Dan. 10; ultima viziune pe care a avut-o Daniel, este o ilustraie a ceea ce noi observm aici in Apoc. 1. Este foarte clar c viziunea lui Isus din Apoc. 1 este in relaie cu cea a lui Daniel din cap. 10, in special, dei intr-o msur mai mic cu Daniel 7. Acolo unde se oprete Daniel cu viziunile sale, incepe Ioan in Apoclipsa. Intr-un fel, Daniel i Apocalipsa sunt ca dou volume adiionale.

Figura lui Isus exact la inceputul Apocalipsei, ne amintete de cea din cartea lui Daniel. Se vorbete despre Unul care vine pe nori; este numit Fiul Omului; prul Lui este ca zpada. Imaginea lui Isus din introducerea Apocalipsei ne amintete de aceeai imagine prezentat in cartea lui Daniel. i pe msur ce vom parcurge cartea Apocalipsei, s nu uitm aceast strans legtur cu cartea lui Daniel din VT. 2 Isus i Biserica s mai notm ceva din v. 9 Ioan este prta suferinelor, la imprie, la rbdare...; experiena lui Ioan este similar experienei lui Isus. Ioan imprtete cu Biserica: prtia in suferine, prtia la imprie i prtia la rbdarea necazurilor. Nu a fost oare aceasta i experiena lui Isus? El a suferit imediat ce i-a proclamat impria i pan la sfarit cand i-a dat viaa; El a suferit totul cu o rezisten rbdtoare. Experiena Bisericii este o extensie a experienei lui Isus. Conine aceasta o aplicaie practic pentru mine i pentru d-tr? V-ai intrebat vreodat cum e mai bine s trii? Care este lucrul cel mai bun de fcut? Ce ar fi fcut Isus dac era in locul d-tr? Cel mai sigur curs al lucrurilor este cand ne modelm viaa in raport cu Isus, cand incercm s facem ceea ce El a fcut i s fim ceea ce El a fost. Viaa lui Isus trebuie s fie ca o lege pentru cretin. Ceea ce El a fost trebuie s fie ceea ce noi trebuie s devenim. Experiena Bisericii (a mea) trebuie s fie o extensie a experienei lui Isus. Astfel, al doilea punct important pe care il descoperim in studiul vv. 9-20 este c propria experien a Bisericii este modelat dup experiena lui Isus. 77 Doamne, la acest punct simim o provocare special. Ne dm seama cum adeseori, zi dup zi am acionat fr s lum in calcul acest principiu a Te intreba ce ai fi fcut dac ai fi fost in locul nostru; cum ai fi intampinat tu provocrile pe care noi le-am intampinat. Te rugm

ca viaa pe care a trit-o Isus s devin propriul model de via pentru noi; s urmm acest model i s trim acel mod de via pe care Tu ne-ai pregtit-o. Ii mulumim pentru Isus modelul vieii noastre. In Numele Su, Amin! v. 10 ziua Domnului sunt luate in considerare patru posibiliti: 1 sambt, a aptea zi a sptmanii in calendarul ebraic. In Isaia 58, adesea sambt este numit Ziua domnului. In Marcu 2:27,28 se spune despre Isus c este Domn al Sabatului. 2 duminic exist cri scrise de cretini in cel de al doilea secol 35-40 de ani de la scrierea Apocalipsei, unde expresia Ziua Domnului reprezint o referire clar la duminic, iar motivul este pentru c Isus a inviat in aceast zi i noi ar trebui s ne amintim de ea. 3 Patele (Easter i nu Passover) care era intr-o zi de duminic i uneori suprapus cu Patele ebraic era srbtorit odat pe an de ctre cretini. Conform dovezilor istorice din cel de al doilea secol, cretinii in Asia Mic, srbtoresc anual Patele in acelai timp cu cel iudaic. De fapt, a fost chiar o controvers intre cretinii acelui timp: ar trebui Patele s fie celebrat in ziua Patelui iudaic, sau ar trebui celebrat intr-un moment specific cretinismului, in afara Patelui iudaic? Dar in Asia Mic cretinii srbtoreau Patele in ziua Patelui iudaic. O posibilitate pentru Ziua Domnului, ziua cand Isus a inviat ar fi trebuit s fie o zi anual, in alte cuvinte ziua Patelui (Easter), ziua in care Ioana a primit viziunea sa pe Patmos, trebuia s fie contient c era exact timpul din an cand Isus a murit i a inviat dintre cei mori timpul anual al Patelui lunile martie-aprilie. 4 ziua Domnului in sensul dat de VT ar fi sfaritul istoriei noastre; ziua cand Domnul va cobora pe pmant s schimbe totul. Poate c Ioan s-a referit la o viziune escatologic eram in Duhul Zilei Domnului poate c, privind la viziunile din faa sa era contient c sfaritul tuturor lucrurilor era aproape.

Care dintre aceste patru interpretri este corect? Este dificil de spus, dar cea mai puin probabil este c aceasta ar fi fost duminica, deoarece nu exist o dovad biblic cum c Ziua Domnului s-ar fi referit vreodat la o zi de duminic. Astfel c Ioan nu ar fi putut s se refere la ea in aceti termeni. Exist in schimb multe dovezi pentru sambt ca zi a Domnului in Marcu 2 i Isaia 58; dar i a patra posibilitate ar fi real ziua escatologic, ziua judecii finale a istoriei acestui pmant. A vrea s las deschis aceast intrebare, dar cel mai probabil este fie Sabatul iar Ioan era un iudeu cretin care inea Sabatul ca zi de odihn, sau ziua escatologic a Domnului. Exist i o a cincea interpretare oamenii timpului, numeau ziua venerrii impratului, ziua domnului. Probabil c Ioan, spunand astfel, vroia s contrasteze ziua lui Isus, cu cea a impratului i vroia s atrag atenia c Isus era Acela care trebuia venerat i nu impratul. Putem specula mult in direcia aceasta, ins ceea ce tim cu siguran, este faptul c pentru Ioan, acea zi era o zi special, era ziua in care el primea acea viziune extraordinar: viziunea lui Isus umbland printre sfenice Apoc. 1:12-13. 3 Dumnezeu i legmantul in aceast viziune, Isus este vzut umbland printre sfenice. El este vzut ca Cel care slujete bisericile Apocalipsei. Cadrul, fundalul VT pentru acest pasaj este Lev. 26:12 Isus implinete aici promisiunea legmantului: Eu voi fi Dumnezeul tu i tu poporul Meu. In VT Dumnezeu a fcut un legmant cu poporul Israel: Eu voi fi Dumnezeul vostru i voi vei fi poporul Meu. Pentru c ne vom intalni cu acest termen pe msur ce vom studia Apocalipsa, a vrea s ne oprim puin asupra lui; ce inseamn un legmant un contract intre Dumnezeu i Israel. Dumnezeu Se angaja s se comporte intr-un anumit fel cu Israel, s ii trateze intr-un anumit mod, iar ei, la randul lor, trebuia s rspund pe 78

msur. Acest concept-legmant, nu este atat de bine cunoscut printre cei mai muli cretini astzi, dar fiind un concept biblic foarte important, este necesar s ne lum timp s inelegem leciile care deriv din cunoaterea lui. In primul rand, faptul c Dumnezeu se angajeaz intr-un legmant cu poporul Su inseamn c El intotdeauna ne lmurete foarte clar in privina a ceea ce ateapt de la noi. Nu suntem lsai s bajbaim, netiind ce-o fi in mintea lui Dumnezeu; la ce ne mai putem atepta de la El; ce trebuie s facem noi pentru a fi bine i corect fa de El; nu trebuie s ghicim, s presupunem ce ar fi bine i ce nu. Dumnezeu clarific in detalii ateptrile Sale. Descoperim ins ceva ce fascineaz mintea vizavi de acest legmant i anume Dumnezeu Insui se leag in acest contract de noi, oferindu-ne astfel siguran c doar in relaie strans cu El i cu ajutorul Su vom putea implini cerinele legmantului. Dumnezeu nu este unul arbitrar, aspect subliniat atat de des in VT; El nu era ca zeii pgani care erau foarte capricioi Baal de pild care putea s fie plecat in vacan; sau care puteau dormi atunci cand te rugai i nu te putea auzi. Ei erau cu adevrat infricotori; nu se putea avea incredere in ei, nu tiai ce vor in urmtorul moment i intr-o astfel de vreme Dumnezeul evreilor vine i spune: Eu sunt Dumnezeul legmantului. Eu ii voi spune exact cine i cum sunt, cum m comport i cum rspund diferitelor situaii i imprejurri. De dragul oamenilor, Dumnezeu Insui S-a limitat pe Sine la inelegerea oamenilor. Dumnezeu a spus: M voi supune personal legii de care ii spun ie omule s asculi i s i te supui. Voi foarte clar in a explica cine sunt, ce fac i cum m raportez la diferite imprejurri de via. Dumnezeul lui Israel este atat de binevoitor s Se limiteze de dragul poporului Su. In definitiv Dumnezeu nu are nevoie s se limiteze. Dumnezeu este Dumnezeu, dar cu buntate El este gata s Se coboare i s se supun legii i unor anumite circumstane, pentru ca Israel s tie exact cum va aciona Dumnezeu in diferite imprejurri. Rezultatul era c Israel urma s aib siguran in relaia sa cu Dumnezeu, spre deosebire de

celelalte naiuni pgane ai cror zei erau capricioi i arbitrari. Acesta este mesajul pe care ni-l transmite imaginea Domnului Isus umbland printre sfenice. El este Dumnezeul legmantului aa cum a fost cu Israel, urmeaz s fie i cu noul Su popor. Cat de incurajator e s tii c acelai Dumnezeu care a fost ieri este i azi la fel. In acest Dumnezeu al legmantului descoperim siguran, incredere, confidenialitate. Uneori ne temem de ceea ce ine de Lege tribunal, avocai, etc., dar scopul acestui limbaj in Scriptur, pe vremea cand Ioan a scris Apocalipsa, era acela de a oferi oamenilor sigurana c Dumnezeu nu se schimb. Muli cretini se simt in nesiguran netiind dac au fcut destul, dac sunt in ordine cu Dumnezeu, nu au sigurana mantuirii, nu au certitudinea dac au primit Duhul Sfant sau nu. Dar Isus a spus: Sunt aici, printre voi umblu printre sfenice. Erau cele apte biserici perfecte? Fceau ele tot ce trebuia, conform legmantului? Cu siguran c nu. Este clar c fac greeli, uneori par chiar c intorc spatele lui Isus, i totui El continu s rman lang ele. El este credincios legmantului i este acolo printre oameni pentru a-i mustra, avertiza, corecta i ridica din nou. Idea de Isus Dumnezeul legmantului ne conduce spre urmtoarea imagine din acest pasaj in studiu: Isus portretizat ca Dumnezeul VT v. 17 Eu Sunt inceputul i sfaritul expresie luat din VT Isa. 44:6 i 48:12-13 cine este El? Potrivit v. 13 este Cel care a intemeiat pmantul, este Creatorul, Domnul, Yahweh, Dumnezeul VT. In VT Yahweh vine cu aceast susinere: Eu sunt inceputul i sfaritul. Expresia accentuiaz inexistena unui alt Dumnezeu asemntor. In Apoc. 1:17 Isus este Cel care face afirmaie despre Sine Insui. Isus este Dumnezeul VT. Aceasta este o mrturie extraordinar, incredibil, o luare la o parte a vlului, o descoperire a lui Isus Hristos. Aceasta este ceea ce dezvluie Apocalipsa. Da, Isus a

fost intr-adevr o fiin uman, a umblat i a mancat alturi de noi, a fost obosit i a dormit, da, a 79 murit pe cruce, dar a i inviat i acum st la dreapta maiestii lui Dumnezeu pe tronul Universului. Isus este identificat cu nimeni altcineva decat cu Dumnezeul VT in Apoc. 1:17. Acest aspect nu este unic crii Apocalipsa. Mereu i mereu Isus este vzut in lumina lucrurilor i evenimentelor legate de Yahweh al VT. Parcurgand NT descoperim afirmaii referitoare la Isus care sunt rezervate doar Dumnezeului VT. Isus este vzut in NT ca Dumnezeul VT. Aceasta este foarte important pentru c sunt muli oameni care nu cred c Isus este cu adevrat egal cu Dumnezeu Tatl. Exist referine biblice pe care ei le iau in discuie, precum: Tatl este mai mare decat Mine Ioan 14:28 dei e clar c textul se refer la Isus in statutul su uman, de al doilea Adam i nu la cel de persoan divin. Este extraordinar faptul c scriitorilor NT nu le este ruine s-L numeasc pe Isus Dumnezeu i s-I atribuie diferii termeni care nu erau atribuii decat lui Dumnezeu, Yahweh din VT termeni precum: Eu sunt Inceputul i sfaritul. Descoperim astfel in Apoc. 1 o special inlare, proslvire a lui Isus Hristos. El este mai mult decat o fiin uman, mai mult decat un profet, este Insui Dumnezeu. In Isus, fiecare persoan a dumnezeirii S-a coborat spre fiina uman czut in pcat. 4 Isus i Biserica vv. 17-18 am vzut deja intr-o prezentare anterioar c ori de cate ori un profet intalnea pe Dumneezeu intr-o form sau alta, sau chiar un inger, cdea la picioarele Lui ingrozit. Dar El Ii punea mainile Sale peste el, i-l indemna s nu se team. Il vedem aici pe Isus slujindu-l pe Ioan, inelegandu-i temerile i nevoile. Cine era Ioan? Singurul conductor al bisericilor rmas in via. i totui el, conductorul, cade cu faa la pmant ingrozit i are nevoie de asigurarea lui Isus. i Isus Ii ia timp pentru el, il atinge i-i ofer asigurarea c cererile lui vor

fi implinite Isus l-a intalnit pe Ioan acolo unde era. Astfel face i cu bisericile. Fiecare este intalnit acolo unde este. Apoc. 1:12-18 se gsesc o serie de caracteristici ale lui Isus: Cel care umbl printre sfenice, Cel imbrcat in mantie lung, cu prul alb ca lana, cu picioarele ca arama arztoare, Cel care a fost mort i acum a inviat. Vom vedea c fiecare dintre scrisorile ctre cele apte biserici, cuprinde cate o parte din ele, dar niciuna nu le cuprinde pe toate. Fiecare biseric primete o parte din aceste caracteristici. Aa cum Isus s-a apropiat de Ioan i i-a satisfcut nevoile i problemele cu care se confrunta el, va proceda cu fiecare biseric fiecare trebuie abordat i tratat diferit, motiv pentru care fiecare biseric se va confrunta cu faete diferite ale lucrrii lui Isus. Pentru biserici, Isus S-a prezentat sub forma diferitelor caracteristici. Pentru evrei, El este prezentat ca Yahweh al VT. Dar cum este pentru neamuri? Cum le este lor prezentat Isus? V aducei aminte c intr-o alt prezentare vorbeam de Hekata, zeia greac a Asiei Mici i de paralelele intre cum a fost prezentat Isus i cum era vzut ea de ctre pgani. Aa cum apare Isus aici, este pentru neamuri ce le transmite El? C tot ceea ce cutai la Hekata vei gsi in Mine. Cutai adevrul? Cutai Viaa? Nu mai mergei le ea, ci venii la Mine. Isus era tot ceea ce pganii aveau nevoie. Pentru iudei, apelul Lui este: tot ceea ce cutai in Sinagogile voastre, tot ce ai cutat in VT, tot ce cutai la Yahweh, tot ce cutai in serviciile de la Sanctuar i in jertfele de la Templu, vei gsi in Isus. Intorcandu-Se ctre biserici, apelul este acelai: tot ce cutai, rspunsuri la toate nevoile voastre vei gsi in Isus. Este aici o lecie i pentru noi? Cum putem s-L urmm pe acest Isus care se prezint atat de incanttor pentru orice gen de persoan? Pganilor Se prezint ca Hekata, evreilor ca fiind Yahweh, cretinilor in diferite caracteristici prezentate lui Ioan in viziune. Dac

vrem s-L urmm pe Isus in lucrarea noastr misionar, cum vom face? Trebuie s invm s facem la fel cand vrem s ne adresm oamenilor, s-i intalnim acolo unde sunt. S vedem de unde vin in ceea ce privete crezul lor. In 1 Cor. 9 Pavel vorbete despre aceste lucruri: ...cu cel slab am devenit slab, cu iudeul m-am fcut iudeu...; acesta este modelul lui Isus, acesta este felul in care Isus a venit la noi. Ii aduci aminte de prima zi cand L-ai intalnit pe Isus? Ii 80 aminteti unde erai i in ce stare? Cum a fost? Poi reflecta o clip la acel moment? Isus este in msur s se apropie de oameni indiferint unde s-ar afla, pentru c El vine acolo unde ei se afl. Imi amintesc povestea unui tanr din Arizona care nu tia c de fapt Il cuta pe Isus. Intr-o zi, sttea pe o canapea, era drogat i asculta Rolling-Stones. Era clar c nu Il cuta pe Dumnezeu. i cum sttea acolo, ascultand muzica aceea, deodat, a auzit o voce care i-a spus c avea nevoie s-i predea viaa lui Isus. Povestirea nu las impresia c lui Isus ii plac drogurile i muzica rock. Ceea ce e de ineles din aceasta, este c Isus ii intalnete pe oameni acolo unde ei se afl, i El este in stare s se coboare pan intr-o camer infestat de alcool, droguri, muzic satanic, prostituie pentru a gsi pe cineva i a-l aduce la Sine. i noi trebuie s-L prezentm pe Isus intr-un fel care s aib sens in lumea oamenilor cu care vorbim. Sunt totui limite in aceast diversitate? Desigur; dup cum am vzut in partea a asea din prima serie, Ioan recunoate c sunt limite in aceast diversitate. Sunt situaii in care cretinul nu poate s fac compromisuri, sunt situaii cand un cretin trebuie s spun un NU hotrat. Isus a ilustrat de asemenea i aceasta, mergand pan la moarte, penttru c a refuzat compromisul. Dar Acelai Isus a intrat in legtur cu tot felul de oameni, din diferite clase sociale, i naiuni diferite intalnindu-i unde se aflau. Care sunt limitele diversitii? Care sunt limitele cand trebuie s devii totul pentru toi?

Limitele, inseamn s nu facem nimic care in mod clar vine in contradicie cu Scriptura. Dac Scriptura ne spune c acolo nu trebuie s mergem, trebuie s ascultm fr ovire (Balaam i Balac insistena). i totui sunt foarte multe lucruri care nu sunt interzise de Biblie. Mergand pe cursul lor, putem ajunge la oameni care pot s fie salvai pentru Dumnezeu. Primul capitol al Apocalipsei Il prezint pe Isus care prezint soluii diferite pentru oameni diferii. 5 Biserica i sfenicul un ultim aspect vizavi de aceast viziune introductiv cu privire la cele apte biserici. Biserica prezentat ca un sfenic este o imagine preluat din Templul VT. Sfenicul cu apte brae se gsea in interiorul Sanctuarului, in locul Sfant i era singura surs de lumin din Sanctuar. Singura lumin pe care preotul o avea in momentul in care ii fcea lucrarea in Sanctuar, era lumina care venea de la sfenicul cu apte brae. Tot aa Biserica este lumina lumii. Biserica astzi este lumina prin care lumea Il poate vedea pe Isus. Lumea secularizat nu prea rspunde la argumente sau versete biblice i nici cand se argumenteaz puternic cu Scripturile; dar aceti opameni se intorc la Dumnezeu vzandu-L in ali oameni. Ei devin interesai atunci cand Il vd pe Dumnezeu in mod real in viaa altor oameni. Nu sunt interesai de Biseric pan cand nu vd in acea Biseric spiritul lucrtor al lui Dumnezeu. Din nefericire sunt foarte multe biserici in care viaa spiritual aproape a disprut; in care au loc ceremonii sptmanale fcute din generaie in generaie; in care rezolvarea se caut prin schimbarea ceremonialului, dar nici o schimbare a omului nu se afl dincolo de ele. In general, oamenii postmoderni nu sunt interesai de aspecte ceremoniale; ei au lucruri mult mai importante de fcut decat s mearg i s stea nemicai timp de cateva ceasuri pe scaunul unei biserici. Dar cand ei Il descoper pe Dumnezeu, viu i real in viaa altor oameni, cand vd o biseric in care Dumnezeu este viu, oameni secularizai sunt atrai de Dumnezeu.

Sfenicul era singura lumin in Sanctuar, tot aa cum in lumea secularizat a zilelor noastre, Biseica este singura surs de lumin pe care oamenii trebuie s o descopere; Biserica este chiar Isus pe care oamenii caut s Il intalneasc. Doamne, Ii mulumim pentru varietatea de metode pe care le ai la indeman pentru a-i intalni pe oameni acolo unde ei se afl in cltoria vieii lor. Ii mulumim c Tu te apropii de cele mai adanci nevoi ale fiinei umane, aa cum ai fcut cu Ioan. Ajut-ne s Te cutm i s Te gsim in studiul crii Apocalipsei. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 81 III. apte Scrisori ctre apte Biserici Iar i iar, Isus spune bisericilor: tiu faptele tale... Dac Isus ne cunoate atat de bine, de ce este atat de greu s ne mrturisim pcatele? Doamne, acum c suntem gata s studiem cap. 2 i 3 invitm din nou prezena Ta cu noi. Ii mulumim pentru ajutorul pe care ni-l oferi in studiul Cuvantului Tu, nu pentru c meritm, ci pentru c in Hristos, Tu ne doreti. Ii mulumim in Numele Su, Amin! In aceast prezentare voi vorbi la modul general despre scrisorile ctre cele apte biserici Apoc. 2-3. In primul rand, a vrea s notm cateva caracteristici ale acestor scrisori care ne vor fi de ajutor in interpretarea lor: 1 mai intai, scrisorile par s aib o structur chiastic prima i ultima din serie sunt paralele, a doua cu a asea, a treia cu a cincea i a patra este punctul culminant. De exemplu, doar dou dintre biserici nu sunt mustrate: Smirna i Filadelfia (a 2-a i a 6-a), ele sunt doar binecuvantate de Isus. Alte dou biserici Pergam i Sardes (a 3-a i a 5-a), nu prea au nimic bun sunt biserici cu multe eecuri i cderi i care i-au cam pierdut direcia. Efes i Laodiceea (1-a i a 7-a) sunt de asemenea paralele. Tiatira, cea din mijloc (a 4-a), are dou faze i ceea ce se

scrie despre aceasta este de dou ori mai lung decat pentru orice alt biseric. Dac ne uitm cu atenie, avem imaginea unui sfenic cu apte brae. Efes i Laodiceea sunt in prile opuse ale sfenicului i care se intalnesc pe stalpul central al lui la nivelul de jos; ele sunt paralele in afeciune i legalism. La nivelul urmtor avem Pergam i Sardes paralele in declin spiritual, in decdere; ultimul nivel il ocup Smirna i Filadelfia paralele in credincioie, amandurora opunanduli-se aa numiii iudei in textul biblic. Importana structurii chiastice este c ceea ce se descoper la unul dintre elementele paralele, este valabil in inelegerea celuilalt. Dac vrem s inelegem de exemplu mai bine biserica Laodiceea, trebuie s o privim i prin prisma Efesului. 2 al doilea aspect bisericile sunt enumerate intr-o anumit ordine geografic. Micarea de la una la alta este intr-un fel de semicerc, sau ca un fel de coroan. i mai interesant, dac ar trebui s suprapunem un sfenic cu apte brae peste Asia Mic, localizrile acestor biserici ar veni in locurile in care ar cdea lumina lui. Poziionarea ar fi ca o potcoav. Unii au sugerat c aezarea geografic ar corespunde modului in care s-ar deplasa un potalion. Acesta merge in cerc, deplasandu-se de la un ora la altul, las corespondena destinat unui ora i duce mai departe pentru cellalt. Este foarte clar c exist o relaie geografic intre aceste locaii. Astzi, distana dintre aceste orae se poate acoperi in trei zile mergand cu autocarul. 3 toate au un format comun, cu excepia celei de a 3-a i a 4-a (1) o adresare ctre Ingerul bisericii; (2) o descriere a lui Isus prezentarea anumitor caracteristici ale lui Isus; (3) lauda i incurajarea tiu faptele tale; tiu unde locuieti; (4) sanciunile sau atenionarea; (5) incurajarea ca biserica respectiv s-i schimbe felul de a fi; (6) o pomisiune invingtorului; (7) un apel pentru receptarea mesajului, de a-L asculta pe Duhul Sfant.

Aa cum am spus, cu excepia bisericilor 3 i 4 Sardes i Tiatira toate au acest format comun. Bisericile 2 i 6 Smirna i Filadelfia fr sanciuni, fr ameninri, nici mcar nu sunt chemate la pocin toate celelalte sunt chemate s se pociasc. Aceste dou biserrici au suferit foarte mult i se pare c Isus are o afinitate special pentru cei care au trecut prin suferine grele, tolerand unele lucruri pe care in alte circumstane nu le-ar tolera. Dac aceste dou biserici nu primesc nici o sanciune, in schimb, cea de a 7-a Laodiceea nu primete nici o laud nu primete nici incurajare pentru ceva bun ce ar face; cel mai mare pcat al ei este falsitatea, neautenticitatea. Se pare c nu este pcat mai mare decat de a incerca s fii ceea ce de fapt nu eti 82 ipocrizia. Uneori, punctele 6 i 7 sunt inversate in primele trei scrisori mai intai se face un apel la acceptarea Duhului, apoi vine promisiunea pentru invingtor. In ultimele patru scrisori promisiunea pentru biruitor precede apelului la ascultare. In general, cele apte scrisori sunt alctuite dup formatul amintit, cu mici modificri funcie de mesaj de la o scrisoare la alta. 4 Isus cunoate bine aceste biserici. Cuvintele Eu tiu, apar in fiecare scrisoare. Isus cunoate totul despre biserici. Atotcunoaterea lui Isus este un concept important pe care de asemenea il gsim i in Evanghelia lui Ioan aici, cunoaterea lui Isus este descoperit doar la nivel individual: El tia totul despre Natanael, despre Nicodim, despre Samariteanc, etc. Oamenii pot s se ascund de Isus, ei pot fi ipocrii, dar El tie totul despre ei. In Apocalipsa ins, descoperim c Isus cunoate totul despre biseric. Dac biserica ar vrea s se schimbe, s imbunteasc ceva in viaa ei spiritual, nu ar avea nevoie decat s

asculte sfatul lui Isus, El este Cel care cunoate tot. Este aici i o lecie pentru noi? Ne sperie puin gandul c cineva tie absolut totul despre noi? Ne pare puin faptul c El tie totul despre noi? N-ar trebui! De fapt acesta este un mesaj de incurajare. Faptul c El tie totul ne scutete pe noi s ne mai ascundem. Tendina de ascundere este o caracteristic a pcatului Adame, unde eti? Adame, tiu unde eti, dar vreau ca tu s tii c nu trebuie s te mai ascunzi de Mine! Gen 3:9. Avei tendina de a v ascunde de ceilali? De a v ascunde de cel care suntei cu adevrat? De ce uneori avem tendina de a ascunde omul care este cu adevrat in noi? Pentru c ne este team de a nu fi descoperii de ceilali in realitatea exact in care ne aflm. Ne este team c nu vom mai fi acceptai, iubii, respectai, dorii; dac ar afla ceva dezgusttor in viaa noastr, ne e team c vom fi respini i nu vor dori s mai aib de a face cu noi. Dar toate acestea cad in faa lui Isus; nu trebuie s ne fie team de Isus, s ascundem ceea ce El tie deja. i tocmai aceasta este mrturisirea pe care o ateapt El, recunoaterea a cine suntem noi cu adevrat. Nu are nici un sens s nu ne mrturisim pcatele inaintea Lui, pentru c oricum El deja le tie. Mrturisirea nu este pentru El, pentru c oricum El tie, ci pentru noi. Este deschiderea fa de noi inine, pentru ca s inelegem cine suntem cu adevrat. In felul acesta, pe msur ce devenim cinstii cu Isus, incepem s devenim oneti, cinstii i cu semenii. Indiferent de ceea ce I-am mrturisi, nu-L poate dezgusta, nimic nu-L va indeprta de lang noi. El este Pstorul Cel bun care Ii cunoate oile pe nume Ioan 10:14. 5 diferitele caracteristici ale lui Isus din prima viziune, se regsesc in parte la fiecare dintre biserici: in Apoc 2:1, Isus este Cel ce ine cele 7 stele i este printre cele 7 sfenice, de asemenea, ine

7 stele in cap. 1:16, 20 i este printre sfenice 1:13. Biserica din Efes este pstorit de Isus, Cel care ine cele apte stele in man i umbl prin mijlocul sfenicului. pentru biserica din Smirna, cap. 2:8, Isus este primul i ultimul, Cel care a murit i a inviat; aceast caracteristic se afl in cap. 1:17-18. pentru Pergam, cap. 2:12, Isus are o sabie cu dou tiuri ieindu-I din gur cap. 1:16. pentru Tiatira, cap. 2:18, Isus este Fiul lui Dumnezeu 1:6, cu ochii ca para focului 1:14 i picioarele ca arama incins 1:15. pentru Sardes, cap. 3:1, Isus este Cel care ine cele apte duhuri ale lui Dumnezeu 1:4 i cele apte stele 1:16,20. pentru Filadelfia, cap 3:7, Isus este Cel Adevrat singura caracteristic neregsit in cap. 1; probabil c este o referire la cap. 6:10, unde rugciunile sfinilor se ridic ctre Cel Sfant i Adevrat dar oricum este una dintre caracteristicile lui Isus pe care o regsim in NT i Cel care ine cheile 1:18. 83 pentru Laodiceea, cap. 3:14, Isus este Martorul credincios i Adevrat 1:5, Domnitorul, primul nscut al intregii creaii a lui Dumnezeu, primul nscut din mori 1:5. Dup cum observm, nici o biseric nu-L primete pe Isus in totalitatea caracteristicilor Sale, dar fiecare primete un Isus unic. Nu exist dou biserici care s primeasc exact acelai Isus. Dar nu sunt 4 evanghelii? patru imagini unice, diferite ale vieii lui Isus pe pmant? De ce erau necesare patru, cand de fapt este o singur Evanghelie? Pentru c sunt foarte multe tipuri de oameni i Dumnezeu ii ntlnete acolo unde sunt. Dumnezeu nu este limitat la o singur imagine a lui Isus. El poate fi creionat diferit pentru fiecare persoan in parte, aa cum a fost i pentru cele apte biserici. Exist ataia oameni care consider c este doar o singur modalitate

de a gandi, de a aciona, sau aborda o problem sau o persoan. Exist un singur fel in care o biseric se poate manifesta atunci cand se adun in actul inchinrii. Acest pasaj ins dram un astfel de mod ingust de a gandi i ofer o incurajare: Isus nu este la fel cu fiecare biseric, dar fiecare biseric primete acea faet unic a caracteristicilor lui Isus, funcie de situaia, sa, de de nevoile ei i problemele cu care se confrunt. In felul acesta fiecare biseric are ocazia s fie martor pentru acea unic caracteristic a lui Isus; s ofere lumii acea parte din Isus pe care nimeni altcineva nu o poate face mai bine. Care este imaginea lui Isus redat de biserica ta? Care este caracteristica Lui pe care o ia cel mai mult in considerare i pentru care poate fi martor unic? In biserica mea, familia este punctul forte. Biserica este o extensie a familiei mici. Oamenilor le place s petreac mult timp impreun, s discute despre problemele i bucuriile avute, despre creterea copiilor este o biseric prietenoas, oamenii se simt ca acas, simindu-se parte a familiei. Dar gandii-v c aceasta este doar o faet, doar un mod de a transmite valorile cretinismului i nu trebuie ca dou biserici s fie la fel. Fiecare biseric trebuie s-i descopere nevoia i caracteristica lui Isus care se pliaz cel mai bine pe aceast nevoie. Se pare c dac o biseric nu las s strluceasc adevrul, va face cat de curand mai atractive secularismul i ateismul. Urmrii in lumea noastr actual de obicei, ateii, sunt cei care au intalnit in viaa lor cretini care nu i-au trit credina; care au susinut idei ciudate i nerelevante pentru lumea in care trim astzi. Fiecare persoan este unic i Isus i se descoper funcie de caracteristica ei. a - fiecare biseric este unic i Isus Se apropie de ea funcie de nevoile i problemele ei. b - fiecare biseric aduce o mrturie aparte despre Isus; care este caracteristica Lui pe care o ia cel mai mult in considerare la mine, la familia mea, la biserica noastr?

Aceste scrisori demonstreaz c Isus se apropie de fiecare biseric intr-un mod unic i funcie de nevoile ei i de caracteristica prin care ea Il poate reprezenta mai bine pe El. 1 - Efes avea probleme cu doctrinele false ale nicolaiilor, acetia nu invau adevrul; Isus, Cel care umbl printre sfenice aici, vine ca adevrata lumin de care biserica avea nevoie impotriva ameninrii luminii false avem tema luminii. 2 - Smirna trebuie s fac fa persecuiilor i morii Isus ii apare ca Cel ce a murit i inviat, El vine cu promisiunea invierii. 3 - Pergam, de asemenea este plin de doctrine false; Isus, este judectorul cu sabia cu dou tiuri pentru a despri adevrul de minciun. 4 - Tiatira, are o regin fals Izabela Isus vine ca adevratul conductor. 5 - Sardes, este o biseric adormit, Isus vine cu spiritul revigorator al lui Dumnezeu. 6 - Filadelfia, are foarte puin putere lor, Isus le prezint o u deschis. El nici mcar nu le cere lor s se ridice i s deschid ua oportunitiilor, ci ea este deja deschis; Isus ine cont de slbiciunea lor. 7 - Laodiceea este biserica cldu, incropit, biserica despre care Isus nu are nimic bun 84 de spus Isus ii ofer un spirit de discernmint i puterea Lui creativ. Laodiceea este biserica cu nimic bun. Singura ei speran se afl puterea creatoare a lui Isus s creeze ceva din nimic; prin puterea Lui, Isus poate s fac ceva din nimicul pe care il prezint ea. Astfel, fiecare biseric primete acea caracteristic a lui Isus de care are ea nevoie. De aceea nu trebuie s ne surprind diferenele de la una la alta. Experiena fiecrei biserici este diferit, de aceea i intalnirea cu Isus este diferit.

6 - o alt caracteristic a acestor scrisori, este c micarea de baz in aceste biserici este aceea de decdere, de degenerare. In primele trei biserici, rmia sunt oameni ri, eretici, caracteristica general este credincioia, dar sunt unii oameni care nu sunt cu Hristos. De la 4 la 6 rmia sunt cei care aparin lui Dumnezeu i sunt puini, cei care sunt in dezacord cu Isus constituie majoritatea. Ajungand la Laodiceea, nu mai este nici un cuvant bun de spus. Observm un declin spiritual de la Efes la Laodiceea. Rul este cresctor. Efes i-a pierdut dragostea iniial, dar este inc credincioas lui Dumnezeu, dei nu exact ceea ce Dumnezeu ar fi dorit; cat despre Laodiceea, acesteia nici mcar nu-i mai pas catui de puin. A devenit cu totul apatic. Ca rspuns la acest ru crescand, este i o severitate crescand din partea lui Isus. La inceput spune: Voi veni i voi lua sfenicul din locul lui, pentru ca Laodiceei s-i spun: Am s te vrs din gur Te voi respinge definitiv ca biseric. Pe de alt parte, aspectul pozitiv este c promisiunile, grija i interesul lui Dumnezeu pentru biserica Sa sunt i ele crescande. Pe msur ce bisericile decad, fgduinele se imbogesc Rom 5:20. 1 - pentru Efes 2:7, biruitorului i se promite (1) pomul vieii; 2 - pentru Smirna 2:10,11, sunt dou promisiuni: (1) cununa vieii i (2) scparea de a doua moarte; 3 - pentru Pergam 2:17, se fac trei promisiuni: (1) mana ascuns, (2) piatra alb i (3) noul nume; 4 - pentru Tiatira 2:26-28, sunt patru promisiuni: (1) autoritate peste neamuri, ( 2 ) le va guverna cu un toiag de fier, (3) le va zdrobi i (4) va primi Luceafrul de diminea; 5 - pentru Sardes 3:4, 5, sunt cinci fgduine: (1) vor umbla cu Isus, (2) vor fi imbrcai in alb, (3) nu le va fi ters numele din Cartea vieii, (4) le va fi recunoscut numele in

faa Tatlui i (5) vor fi recunoscui in faa ingerilor; 6 - pentru Filadelfia 3:12, sunt ase binecuvantri: (1) vor fi pzii in ceasul incercrii, (2) vor fi un stalp in Templu, (3) nu-l vor prsi niciodat, (4) numele lui Dumnezeu va fi scris pe ei, (5) numele oraului lui Dumnezeu i (6) propriul nume nou al lui Dumnezeu. 7 - probabil ne ateptm ca Laodiceea s primeasc apte promisiuni. Laodiceea primete de fapt numai una singur 3:21, dar care de fapt le include pe toate celelalte 21 de fgduine pe care cele ase biserici dinainte le-au primit la un loc; promisiunea de (1) a sta cu Isus pe tronul Lui, nu inseamn oare totul? Ultimul punct inainte de finalul acestei prezentri este legat de rspunsul la o intrebare: Cum ar trebui inelese aceste apte biserici? V aducei aminte de colile de interpretare de la inceput? Prin urmare, Apocalipsa ar trebui ineleas din perspectiv preterist, cum c Apocalipsa a fost scris doar pentru cele apte biserici, sau poate ca o carte futurist, care s descrie doar ultimele zile ale istoriei noastre? Sau e o carte istoricist, oferindu-ne o linie istoric, incepand cu vremea lui Isus i pan la vremea sfaritului? Sau trebuie citit ca o carte idealist, ca o colecie de adevruri atemporale care n-au nimic de-a face cu istoria? Prin urmare, ce perioad abordeaz ele? Primul secol cretin, timpul sfaritului, sau perioada istoric dintre aceastea dou? 85 Cartea Apocalipsei statueaz explicit c este un mesaj special ctre cele apte biserici din Asia Mic i mai intai ele trebuie citite pentru a afla care a fost mesajul special transmis fiecreia dintre cele apte biserici locale din Asia Mic a secolului I. Dar in acelai timp putem gsi in ea i adevruri valabile pentru toate timpurile; se spune: Cine are urechi de auzit ca atare,

scrisorile acestea trebuie citite in contextul istoric original, precum i ca adevruri adresate oricui, in orice timp, motiv pentru care in fiecare gsim ceva pentru zilele noastre. In Apoc. 1:19 se vorbete de lucruri care sunt i care vor veni dup ele; se refer la linia istoric. De la cap. 4:1, ceea ce vede Ioan urma s se intample in viitor fa de timpul lui. Ca atare, putem percepe Apocalipsa i ca pe o carte istoric. Astfel, scopul primar al srierii Apocalipsei, nu a fost descrierea evenimentelor viitoare lui Ioan, nici istoria bisericii cretine prezentat in avans, ci in primul rand a fost un mesaj pentru biserici reale, locale, din timpul vieii lui Ioan, masaj care se putea adresa apoi oricui avea s-l citeasc. Intrebare: De ce au fost alese doar aceste 7 biserici? Mai erau biserici in Asia Mic Colose, Troa; de ce doar acestea? In cartea Apocalipsei, numrul 7 este un numr plin de semnificaie, este numrul perfeciunii, completitudinii in Biblie. Cele apte biserici reprezint intr-un fel toate bisericile din Asia Mic i de-a lungul timpurilor. Marele istoric bisericesc, Filip Shaff, imparte istoria cretin in apte perioade de baz: 1 perioada apostolic; 2 perioada de persecuie; 3 perioada de unire cu statul, de compromis a multora dintre principiile bisericii; 4 perioada medieval - Evul Mediu intunecat; 5 perioada Reformaiunii; 6 perioada ortodoxiei protestante, cand doctrina a devenit mai important decat practica i 7 perioada de infidelitate i misiune universal. Conform teoriei lui Shaff, in acest ultim segment al ei, Biserica, dei are o activitate misionar mondial, se prbuete tot mai mult in infidelitate fa de Dumnezeu. Trim intr-o societat tot mai secularizat, in care moralitatea scade vertiginos, legile nu mai sunt respectate, etc. Un ultim gand scrisorile sunt reprezentative pentru cursul istoriei bisericii. Apoc 3.1718 potrivit limbajului folosit pentru biserica din Laodiceea, ne dm seama c trim in ultimul

segment al istoriei planetei acesteia; limbajul din 3:17-18, este paralel cu cel din 16:15 capitol in care se vorbete despre criza final, o imagine de conflict Armaghedonul i in acelai timp o chemare, un apel pe care Dumnezeu il face poporului Su chiar in timpul cel mai primejdios al istoriei omenirii. Avertizarea dat generaiei din urm, poporul lui Dumnezeu, Biserica Sa din 16:15, folosete aceeai combinaie de cuvinte, acelai limbaj ca pentru Laodiceea: haine, goliciune, ruine ca in 3:17-18. Ioan folosete limbajul Laodiceei pentru a da ultima avertizare poporului lui Dumnezeu de la sfaritul istoriei. Acest fapt sugereaz c ultima perioad a Bisericii este perioada numit Laodiceea. Sunt suficiente dovezi c noi trim perioada Laodiceea c suntem ultima generaie, iar venirea lui Isus trebuie s fie foarte aproape. Doamne, Ii mulumim pentru prezena Ta in aceast prezentare. Mulumim pentru c eti un bun asculttor i c te apropii de noi funciee de nevoile noastre specifice ca indivizi i ca Biseric. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! IV. Efes i Smirna Efes De ce te temi cel mai mult? Uneori, cel mai mult ne temem de acele lucruri pe care nu le cunoatem. Cum putem invinge teama? Doamne, acum cand incepem studiul despre cele apte scrisori adresate celor apte biserici, mesaj de la Isus pentru oamenii pe care El ii iubea, pe msur ce incepem s inelegem 86 acest mesaj pentru zilele acelea, ajut-ne s inelegem i insemntatea, aplicaia lui pentru zilele noaste. In Numele lui Isus, Amin! S incepem cu bierica din Efes Apoc. 2:1-7. La inceputul scrisorii, observm caracteristicile lui Isus: El ine cele apte stele in gr. = El are controlul asupra celor apte

stele definite ca cele apte biserici in versetul anterior 1:20; acest lucru sugereaz controlul total pe care Il deine Dumnezeu; bisericile nu au de ce s se team, s se ingrijoreze, El vrea s le asigure de aceasta. In analiza pe care o face Isus acestei prime biserici, sunt cateva lucruri demne de luat in seam: este o biseric energic v. 2 este o biseric rbdtoare v. 2 este o biseric bazat pe doctrine corecte vv. 2, 6, o biseric foarte pozitiv; care caut adevrul i are grij s nu ptrund invturi false. Dar este totui o problem i-a pierdut dragostea dinti v. 4. Una dintre dificultile de a tri o via cretin este paradoxul care apare in ea. Pe de o parte exist energie, corectitudine, rbdare, iar pe de alta o scdere a dragostei. i deseori ni se intampl s punem accentul pe doctrina corect pe care trebuie s o aib cineva, i s uitm s iubim mai intai. Dorina dup a doctrin corect i aciuni decisive, adesea duce la pierderea iubirii mutuale, sincere, care este semnul distinctiv al uceniciei. Isus spunea: V dau o porunc nou: s v iubii unii pe alii prin aceasta vor cunoate toi c suntei ucenicii Mei Ioan 13:34, 35. Efes este o biseric foarte puternic din punct de vedere doctrinar i a aciunilor decisive, dar lipsit de afeciune intre membrii ei. Dac cineva ar vrea s aleag intre cele dou, ce ar alege? (dei Scriptura nu incurajeaz alegerea), dar dac ar fi s se poat alege, prioritatea ar fi dragostea 1 Cor 13 o foarte bun descriere pentru biserica din Efes Pavel concluzioneaz c fr dragoste nimic nu valoreaz. Eti mult mai in siguran s faci o greeal in zona dragostei, a milei decat in cealalt. Prin natura noastr, tindem s fim severi cu ceilali i ingduitori cu noi inine. Isus

ne cere viceversa. Ceea ce vedem in biserica din Efes, este o retrire a experienei lui Israel inainte de exil; era intr-o condiie asemntoare cu a bisericii din Efes Ier. 2:2, 13, 21. Osea 2 avea pasaje similare: Dumnezeu privea in urm la inceputul experienei cu Israel, la devoiunea de la inceput a israeliilor in pustie; a fost un timp al devoiunii i credincioiei, chiar dac a fost relativ. In vv. 13, 21 este descris o situaie similar bisericii din Efes. Este descris credincioia iniial, apoi pierderea legturii de dragoste cu Dumnezeu i automat i intre membrii ei. In ceea ce privete faptele, este o biseric concentrat asupra faptelor, dar fr un echilibru, pentru c lipsete dragostea. Aceast situaie imi amintete de o ilustraie pe care Martin Luther obinuia s o spun: Majoritatea cretinilor, pentru Luther, erau ca nite oameni bei urcai pe cal. Ce se intampl cu un om beat urcat in aua unui cal? Se intampl dou lucruri: unul pe care il tim, sau intuim i unul pe care nu il tim i anume: in primul rand tim, sau intuim c acel om va cdea aproape sigur de pe cal, pentru c el nu poate s-i in echilibrul, dar lucrul pe care nu il tim este c nu putem anticipa pe care parte va cdea: pe stanga calului, sau pe dreapta lui. Tot aa este i cu majoritatea cretinilor. Treaba noastr este s ii punem in a i acolo trebuie s-i menin echilibrul intre dragoste i lege evanghelia, acceptarea prin har, i credincioia, ascultarea, pzirea poruncilor. Luther avea simmantul c atunci cand predic, parc audiena sa ar fi compus din oameni bei. Muli ajung s aparin unei biserici unei confesiuni sau alteia, dar oriunde exist un echilibrul precar intre dragoste i ascultare, intre acceptare i supunere, intre credincioie i pzirea Legii. tiu, spunea mai departe Luther, c 87 oamenii vor cdea deoparte sau de alta, dar nu tiu niciodat de care. Tendina este c dac

predic Evanghelia, s uite s o asculte (respecte), iar dac predic ascultarea (de Lege), s-ar putea s uite evanghelia dragostei. Sun familiar pentru zilele noastre ne luptm cu acelai tendine ale naturii umane pervertite de pcat: cand subliniem dragostea, adic evanghelia, ascultarea parc n-ar mai fi atat de important; cand concentrarea cade pe ascultare, observm cum ne ptrunde un simmant de vinovie i parc pierdem legtura cu ceea ce a fcut Isus pentru noi pe cruce acea acceptare total prin har. Poate c ar trebui s fie o incurajare pentru noi, s vedem c i cretinii de la inceput au avut de luptat cu aceleai situaii ca i noi chiar dac i-au avut pe apostoli cu ei, chiar dac aveau amintirea umblrii alturi de Isus. Efesenii au fcut alegerea pentru doctrin, fapte deosebite decizii de altfel bune dar puse in detrimentul dragostei. Efes este o biseric activ, implicat in propovduire i cu standarde inalte, dar lucrarea pentru Dumnezeu nu este un substitut al dragostei. Pentru public, aceasta poate fi o biseric plin de succes, dar pentru Isus, este o biseric czut v.5. Ce o sftuiete Isus? 1 in primul rand s-i aminteasc in gr. este un imperativ prezent, ceea ce inseamn nu c au uitat; nu se spune: Incepei s v amintii ei sunt contieni de problema lor, ar vrea s fac ceea ce este bine; ei nu dorm cu privire la scop, ci se spune: Privete spre int, fixeaz-o i pstreaz-o naintea ochilor ti; Reamintete-i de unde vii; rennoiete-i n minte lucrurile pe care deja le tii, ar vrea s spun Isus i mplinete-le. 2 al doilea sfat este s se pociasc dar aceasta, in gr., nu mai este un imperativ prezent, o aciune continu s-i aminteasc incontinuu ci este un imperativ aorist, adic un moment inceput in trecut pe care trebuie s-l rezolve. Avem aici o porunc de a incepe ceva.

Pocina nu era ceva ce efesenii erau obinuii s fac. Traducerea ar fi: Incepe s te pocieti; incepe s-i aduci faptele in rand cu inteniile. Isus incearc s-i ocheze pe efeseni, apoi le cere s fac ceea ce au fcut la inceput. El le spune: Nu este timpul s dormii, ci s trecei la hotrari decisive. Pocii-v. i avem din nou un aorist: F din nou lucrurile pe care le fceai la inceput acele mici atenii care au fcut ca dragostea s infloreasc; pune dragoste in aciunile tale pentru a pstra echilibrul atat de necesar supravieuirii unei biserici. 3 un alt sfat: Ascut Duhul. Toi cei din biserica din Efes care au urechi s fac asta. Dac ai invitat Duhul Sfant in viaa ta, atunci ascult-L. Intoarce-i inima ctre El. Las-L pe Duhul Sfant s-i vorbeasc i apoi urmeaz-L. El este Cel care toarn dragoste in inimile noastre Rom. 5:5. 4 ultimul sfat este acela de a-i ine ochii aintii pe Paradis. Cei care vor invinge, vor putea privi pomul vieii, vor fi in Edenul restaurat de Dumnezeu pentru omul salvat. Orice sacrificiu este demn de aceast provocare. Orice pocin, orice jertf vor fi recompensate. In Apoc 22 este implinirea acestei promisiuni a lui Isus. Rscumpraii sunt in Noul Ierusalim, mancand din pomul vieii. Ce putem inva pentru astzi din mesajul ctre biserica din Efes? A sugera patru lucruri care ne-ar fi de folos: 1 uit-te spre locul unde ai vzut pentru ultima dat lumina. Dac simi c aluneci din faa lui Dumnezeu, dac simi c nu eti acolo unde ar trebui s fii in viaa ta de cretin, foarte important este s te intorci i s faci lucrurile pe care le fceai la inceput este ca i cu un mariaj care scaraie psihologii spun c pentru revitalizarea unei astfel de legturi, cei doi trebuie s fac acele lucruri, gesturi care au contribuit i dus iniial la acea relaie: ochii se intalnesc,

mainile se ating, caut timp pentru discuii, pentru a fi impreun; sunt pai i etape in procesul 88 indrgostirii i devenirii unui cuplu. La fel este i in relaia spiritual. Domnul sugereaz reintoarcerea la momentele care au marcat primii pai spre El. Intoarce-te la timpul, locul(rile) i momentele care-i dau simmantul c Dumnezeu a fost prezent atunci i acolo. Vezi unde i cand inima a vibrat mai mult in relaia ta cu Dumnezeu. 2 nu conteaz neaprat ce i cat facem, ci din ce motiv; dac nu suntem motivai de dragoste, nu avem aprobarea lui Dumnezeu. Efesenii fceau o mulime de lucruri dar nemotivate de dragostea lui Dumnezeu i astfel ne avand aprobarea lui Dumnezeu, pe care de altfel o doreau, o cutau. Uneori motivul este mai important decat rezultatul final. Aciuni, greeli in aciuni care in mod sincer au fost motivate de dragoste dar s-au dovedit greite, sunt mai de acceptat decat impliniri care nu au avut la baz iubirea (ex. Un so cumpr flori de 8 Martie, dar cand intr in cas le scap i se rup; sunt mai de apreciat cateva flori fr codie, decat s nu aduc nimic). 3 dac nu suntei siguri de motivul pentru care cineva a fcut o greeal, nu acuzai; nu acuzai, nu umilii pe cel pe care-l vedei c face rul, ci tratai-l cu dragoste i respect. Rugaiv doar ca Duhul Sfant s fie Cel care s-i mustre cugetul. Uneori suntem gata s demonstrm atottiina noastr in ceea ce privete motivele pentru care oamenii acioneaz intr-un fel sau altul; suntem gat s mustrm i s artm cu degetul cauza rului i poate uneori chiar tim cu adevrat, dar ceea ce conteaz cel mai mult este ca uneori s artm c tim i totui s nu confruntm persoana in mod dur, s nu umilim, s n-o facem s se simt ru, ci doar s tratm cu

dragoste i respect. Apoi Duhul Sfant va face lucrarea de convingere care este numai i numai a Lui. Dac ar trebui s facem o greeal, atunci s-o facem de partea dragostei i a milei. 4 Evanghelia iubirii trebuie s primeze. Nimeni nu are capacitatea de a iubi dac nu a fost mai intai iubit. Noi Il iubim pe Dumnezeu pentru c El ne-a iubit mai intai Ioan 3:16; 1 Ioan 4:10; Evanghelia este plin cu mesajul dragostei turnat peste o omenire czut. Atunci cand o biseric pierde centralitatea evangheliei dragostei, atunci acea biseric va incepe s rneasc oameni, chiar dac este motivat de credincioie; cand doctrina este pe primul loc, acea biseric va incepe s rneasc pe oameni chiar dac strlucete in domeniul doctrinei. Primul aspect pe care Dumnezeu il sugereaz bisericii sale, este echilibrul intre dragoste i doctrin. Dac am privi bisericile din perspectiv istoric, biserica Efes s-ar incadra in perioada apostolic, pan la Ioan 31-100 AD prima generaie de cretini. Biserica are un inceput glorios; dar ctre sfaritul primului secol, dup implinirea atator semne, au inceput totui s apar problemele, necazurile i dificultile. Efes o biserric cu un inceput magnific, o reputaie extraordinar, o biseric care acum este in incurctur, pentru c a pierdut elementele care au dus la relaia de dragoste iniial cu Dumnezeu. Smirna Dac Efes este biserica ce-i pierde dragostea, Smirna este biserica in suferin. In analiza pe care o face Isus acestei biserici, descoperim cateva caractristici: 1 o biseric care sufer Apoc. 2:8-10 Isus incepe prin a-i aminti c El Insui a suferit moartea, dar apoi a inviat. 2 o biseric sub presiune v. 9. Este o biseric aflat sub stres i presiune tiu

necazul tu...; cuvantul necaz vine din gr. filipsis, o rdcin a cuvantului presiune. Este ceva ce vine asupr-i din cauza imprejurrilor, circumstanelor. Aadar, aceast biseric sufer nu din cauza nefuncionalitii interioare, sau pentru c nu poate face fa problemelor de zi cu zi, ci 89 datorit presiunii care vine din exteriorul ei. Acest stres totui nu este de natur psihologic in lexiconul grecesc. Confruntarea cu presiunea care vine din exteriorul ei, determin in aceast biseric sentimente de team, de panic chiar. Credincioia ei totui, este ceea ce-L va determina pe Domnul Isus s-i ofere acele sfaturi pe care le vedem aici. 3 o biseric in mare srcie biserica din Smirna nu se confrunt numai cu presiunea din afar ci i cu srcia material. Cuvantul srcie, nu inseamn neaprat c oamenii fac parte din clasele de jos; cuv. gr. este pentru srcie crunt, lipsuri materiale o persoan in acest fel de srcie, inseamn c nu tie dac la urmtoarea mas mai are ce manca biserica nu posed nimic: 2 Cor. 8:9. O biseric care a experimentat ceea ce Isus experimentase, ins ei erau bogai dintr-un alt punct de vedere. Erau bogai in lucrurile pe care Isus venise s le aduc. In contrast cu Smirna, Laodiceea era bogat in lucruri materiale, dar in ochii lui Dumnezeu ea era extrem de srac. 4 o biseric persecutat vorbit de ru pe nedrept v. 9 pd. cuvantul batjocor calomnie, defimare inseamn in gr. a strica, a jigni, a rni reputaia cuiva. Ei nu meritau descrierea care li se fcea i cu toate acestea o primeau. Dar din nou se asemnau cu Isus El nu meritase vorbirile de ru, cu toate acestea El suferise abuzurile din partea oamenilor. v. 10 nu se aflau doar sub presiune, nici numai in srcie lucie, nu erau doar vorbii de

ru, dar de asemenea trebuia s fac fa ameninrii cu persecuia zilele care veneau aveau s fie i mai rele decat cele prezente. Nu era o problem dac, ci cand aveau s se intample acele lucruri. O biseric aflat sub presiune, care avea s sufere i mai mult in viitor. Ea avea s sufere intemniarea, iar durata avea s fie de zece zile, fapt care ne amintete de Daniel 1 Daniel este primul volum al revelaiei lui Dumnezeu 10 zile de incercare o perioad scurt, dar extrem de agresiv. Isus experimentase aceeasta; ei trebuia s fac fa morii. Smirna este o biseric despre care se pot meniona doar foarte puine aspecte negative. In aceast privin am putea meniona doar teama ei, ingrijorarea pentru prezent i viitor. Dac ar trebui ca Isus s-i atenioneze totui in privina a ceva, aceasta este pentru c sunt puin cam ingrijorai i temtori fa de ce va urma, dar oare noi, am fi altfel? Dac am fi supui presiunii din exterior, dac am fi sraci lipii, dac am fi subiectul continuu al vorbirilor de ru, jignirilor i calomniilor, dac am fi intemniai pe nedrept i ameninai cu i mai mari pericole in viitor ne-am ingijora vreun pic, sau am fi destini, lipsii de orice frmantare? Aceasta era condiia in care se gsea biserica din Smirna. Ce sfat ii d Isus? 1 s inceteze s se mai ingrijoreze. In gr. este un imperativ prezent: Stop, oprete-te s te mai ingrijorezi Eu tiu c eti stresat, ameninat din afar, dar nu mai adug i stresul din interior. Eu sunt inc in control. i Domnul a trecut pe acolo i tie ce inseamn i de aceeea, pot s aib deplin incredere in El. 2 s continuie s fie credincioas chiar pan la moarte. Aceast biseric este deja credincioas, iar Isus ii spune: Continu ceea ce faci; f i mai mult. 3 s asculte de Duhul Sfant s-L lase s le calmeze inima i s le indeprteze teama. 4 s-i in ochii aintii spre recompens; care este recompensa? 1 cununa vieii da,

sunt puteri in lumea aceasta care ii pot lua chiar viaa aceasta pmanteasc, dar nu pot lua viaa venic. Este o cunun a vieii oferit pentru fiecare credincios din Smirna. 2 i nu vor gusta moartea a doua. Pare c moartea era motivul principal al temerilor bisericii din Smirna; i este de ineles: moartea este intr-adevr un lucru inspimanttor. Orice om triete cu teama morii. Dar Duhul Sfant poate atenua i elimina aceast temere i practic aceasta este ceea ce conteaz cel mai mult. Moartea aceasta pmanteasc, potrivit Bibliei, este un somn; moartea a doua este cea de care intr-adevr ar trebui s ne temem i despre aceast moarte le vorbea Isus. El le spunea s 90 nu se team de moartea de care ei se temeau, pentru c nu aceasta este adevrata temere, ci moartea a doua. i noi suntem adesea plini de team, chiar i in momentele de cea mai mare credincioie. Sunt atatea lucruri i oameni in via pe care nu-i putem controla, sunt atatea lucuri despre care nu tim nimic i care ar putea s ne rneasc. Ne e team de ce ar putea crede ceilali, de ce ar putea spune, de posibila lor opoziie, dar avem un mesaj in Scriptur pentru toate acestea: Stop, nu te mai teme, spune Domnul Isus celor din Smirna. Dar cum s facem asta? Rspunsul este in 1 Ioan 4:18-19 iubirea alung teama; aceia care se tem de Dumnezeu nu se mai tem de nimeni altcineva; i-au pus viaa sub controlul lui Dumnezeu; au invat s aib incredere in El in orice imprejurare i El n-ar permite nimic ru s-i ating, ci doar ceea ce este spre binele lor Rom 8:28. Nu va permite nimic pentru care nu ne-a dat i puterea de izband, desigur, nu trebuie s ne

comportm prostete i s mergem in locuri in care nu avem ce cuta. Nu este o experien mai fericit, decat s-i lai viaa total controlat de Dumnezeu. El indeprteaz stresul, presiunea i aduce bucuria tririi fiecrui moment, aa cum nu i-ai imaginat niciodat inainte. Dac lucrurile merg prost, El m-ajut s le depesc; iar cand timpul sosete timpul prsirii pmantului acestuia fii credincios pan la moarte i vei primi cununa vieii. Isus a trecut pe acolo in grdina Ghetsemani El i-a pus toat increderea in Tatl ...fac-se voia Ta! Mesajul central ctre biserica din Smirna este c dragostea desvarit alung teama. Cand realizezi cat de mult te-a iubit Dumnezeu, c El a murit pentru tine, aceasta alung teama. Din punct de vedere istoric, Smirna se incadreaz in perioada persecuiei 100-330 AD. Punctul culminant a fost o perioad de exact 10 ani pe vremea lui Diocleian 303-313 AD. Posibil ca biserica din Smirna s reprezinte biserica primar persecutat in primele secole ale erei cretine; o biseric in conflict cu imperiul roman, adesea pierzandu-i viaa in arenele romane. Aceasta a fost conddiia bisericii primare, dar acelei biseici i se trimite mesajul: Oprete-te, nu-i mai fie team dragostea desvarit izgonete teama. Fii creddincios pan la moarte i-i voi da cununa vieii. Mulumim Doamne pentru fgduinele Tale; nu ne-ai dat nimic ce n-am putea purta. Dac cineva dintre asculttori simte c viaa a devenit o povar i n-o mai poate duce, Te rog s-i fii aproape in acest moment. Ne-ai asigurat c atunci cand suntem incercai i trecem prin astfel de momente vei fi cu noi. Ii mulumim in Numle lui Isus, Amin! V. Pergam i Tiatira Pergam De ce uneori oameni inteligeni fac lucruri prosteti? De unde tim cand ne comportm

prostete? Doamne, pe msur ce ptrundem mesajul ctre aceste dou biserici, Te rugm s fii cu noi. In Numele lui Isus, Amin! Apoc. 2:12-17 Isus se apropie de biserica din Pergam cu o sabie cu dou tiuri. Este o biseric care cocheteaz cu compromisul. Sabie Evr. 4:12 este Cuvantul lui Dumnezeu care st impotriva compromisului. Pergam este opus bisericii din Efes care rmane credincioas doctrinei, dar pierde dragostea. Pergam pare s se gandeasc mai mult la dragoste decat la curia doctrinei.Sunt trei lucruri pe care le spune Isus despre Pergam: 1 locuiesc intr-un loc periculos acolo unde este tronul Satanei, unde Satan insui triete. Sunt expui influenei satanice. Pergam era un centru important de inchinare pgan. Era 91 centrul spiritual al regiunii avand o mulime de temple magnifice. Religia lui era extrem de atractiv pentru oameni, dar pentru cretini, era un loc extrem de periculos i Isus Insui recunoate acest lucru. 2 Isus recunoate c totui nu sunt lipsii de curaj i putere; cuvantul locuieti in gr. = a fi stabilit; ei nu doar triau in Pergam, ei erau aezai acolo, stabilii, legai de locurile acelea, avand reedin permanent. Dei erau inconjurai de ru pretutindeni, ei nu au incercat s evadeze. Sunt puternici, curajoi i au voin s intampine vicisitudinile vieii. Au rmas credincioi Numelui Lui. N-au renunat la credin chiar dac Antipa afusese ucis. Atunci cand un frate de credn este ucis, nu este greu s iei decizia s pleci in alt parte pentru a scpa, pentru a gsi un loc unde se poate tri mai uor. In loc s incerce s prseasc oraul, cretinii au rmas i s-au luptat s-i pstreze credina.

3 dar au i puncte slabe: au devenit tolerani cu invturile false i comportarea. Erau unii in biseric care ineau invturile lui Balaam, care a indemnat poporul Israel s pctuiasc. Probabil c v amintii istoria lui Balaam Balaam a fost un profet al lui Dumnezeu, care locuia in Mesopotamia Irakul de astzi. Cand impratul Moabului, una din micile naiuni de la grania Canaanului in care vroiau s intre israeliii, i-a vzut venind, i-a dat seama c sunt cu mult mai muli decat moabiii, ca atare, nu putea lupta cu ei militar. Dar a avut o idee strlucit; s-a gandit: dac voi gsi un profet al zeului lor, care va veni i ii va blestema, atuci probabil c zeul ii va prsi i poate aa ii voi invinge. i oamenii lui Dumnezeu erau deja cunoscui in zon, aa c cineva l-a indreptat spre Balaam. S-a dus la el oferindu-i o sum mare de bani i Balaam a venit; dar in loc de blesteme, gura lui binecuvinteaz. O alt idee strlucit a fost aceea de a indeprta pe popor de Dumnezeu atunci ar fi posibil ca Balac s-i inving in lupt orgia cu femeile moabite permisivitatea in domeniul sexual i oferirea de mancare idolilor, a indeprtat pe israelii de Dumnezeu i muli au pltit cu viaa lor acel pcat. Se prea c in Pergam erau cretini asemntori lui Balaam, dand invturi similare i incercand s indeprteze biserica de Dumnezeu. Erau de asemenea i nicolaiii Balaam i nicolaiii, par s fie termeni paraleli, doi termeni in limbi diferite, dar insemnand acelai lucru: Balaam cel care inghite (distruge) poporul. Nicolaus este termenul grecesc insemnand cel care cucerete poporul. Aadar cei doi termeni: Balaam i Nicolaus, inseamn acelai lucru, sunt dou moduri de a spune acelai lucru, unul in ebraic, cellalt in greac. Aadar cei doi termeni vorbesc despre aceeai situaie, despre

aceleai direcii greite in cretinismul timpuriu: mancarea jertfit idolilor i imoralitatea sexual. Cretinii din Pergam erau tolerani cu balaamiii i nicolaiii pentru c priveau spre scrierile lui Pavel care spusese in 1 Cor. 8 c un idol nu inseamn nimic. Am explicat intr-o prezentare anrterioar, rolul prostituiei sacre i al inchinrii la idoli i faptul c aceti cretini considerau o obligaie social s ajui s fie ploaie, roade, fertilitate la femei, implicandu-se cate puin in acte sexuale sociale, i ceva hran oferit idolilor ce ofereau aceste binecuvantri (explicaie detaliat in lecia VI din prima serie). Astfel, aceti oponeni ai invturilor stricte ale lui Ioan, au impins biserica in compromis, spunandu-le c puin compromis ajut. Dar Isus respinge atitudinea lor i le d trei sfaturi majore: 1 v. 16 pociete-te aorist imerativ ceva ce ei trebuia s inceap imediat s fac dar ei nu credeau c au nevoie de aceasta, ins El a insistat c era foarte important s se pociasc de tolerana lor contraproductiv; dac ei nu vor lua o atitudine impotriva acestor oameni care distrug biserica, va veni El i va rezolva problema cu sabia gurii Sale. 2 s asculte de vocea Duhului Sfant acelai sfat pe care toate bisericile l-au primit. 3 s nu piard din vedere recompensa (a) mai intai, invingtorul va primi hran 92 divin. Dumnezeu Insui il va hrni cu man, simbolul restaurrii relaiei, prieteniei omului cu Dumnezeu. Printre evreii primului secol, era o tradiie care zicea c atunci cand va veni Mesia, mana va fi din nou oferit. Mana in pustie le fusese oferit israeliilor zilnic timp de 40 de ani, vinerea culegand o porie dubl, care se meninea proaspt pentru ziua Sabatului. Dar, cand au ajuns in Palestina, i au inceput s culeag recoltele, mana a incetat s mai cad. A incetat in ajunul

Patelui. De aceea Isus a fost vzut ca posibil Mesia, dup ce a hrnit mulimile. Provocarea era: Moise ne-a dat piine din cer, dac Tu eti Mesia, de ce n-ai putea face acelai lucru Ioan 6. Aici, in Apoc. 2: 17 Isus promite bisericii din Pergam implinirea acestei tradiii iudaice, dar va fi o hran spiritual, in contrast cu mancarea oferit idolilor. Ei nu aveau nevoie de hrana jertfit idolilor, ci de acea hran spiritual venind din cer. (b) in al doilea rand, biruitorul va primi favoarea divin ii voi da o piatr alb. In sistemul judectoresc al lumii antice, uneori judectorul nu citea sentina unui condamnat, ci doar scotea o piatr alb sau una neagr i aprarea tia imediat verdictul. Piatra alb era cea a eliberrii. Isus le spune celor din Pergam c in curile de judecat cereti, toi cei care vor birui vor primi o piatr alb semnul achitrii. Poi primi asigurarea acum c vei fi achitat atunci. (c) i in final, le ofer un nume nou. Pentru evrei, numele insemna identitatea i caracterul unei persoane. In VT, cand o persoan intr in legtur cu Dumnezeu, El ii schim numele. De exemplu: Avram Avraam; Iacob Israel. Dumnezeu ofer un nume nou celor carei dezvolt un caracter nou i o identitate nou. Dac cei din Pergam aveau s biruiasc, ei aveau s primeasc un nume nou pe care nimeni nu avea s-l cunoasc decat ei, fiecare personal. Necunoscand numele, inseamn c nu ai putere asupra unei persoane, nu ai un control asupra ei, nu-i cunoti caracterul. Acest nou nume, ii va elibera de toate ameninrile care ar putea s mai vin din locul periculos in care locuiesc. Ce explicaii am gsi pentru noi? A sugera patru: 1 compromisul niciodat nu se intampl intr-un timp foarte scurt se alunec in el incetul cu incetul. Biserica din Pergam pare c nici nu era contient de starea de compromis in care se gsea, ei au alunecat incetul cu incetul. In limbaj modern ar putea fi numit curentul secular ceea ce inseamn c oamenii nu se trezesc intr-o diminea i se hotrsc in mod subit

s devin seculari, nereligioi, hotrand intreruperea pe loc a relaiei lor cu Dumnezeu. Mai degrab, atunci cand o persoan devine secular, inseamn c ea a alunecat in timp in acea poziie. Incepe probabil cu rrirea momentelor de rugciune i se continu cu timp mai puin alocat studiului. Urmtorul pas este de obicei rrirea mersului la biseric. Indeprtarea are loc gradual, niciodat nu se intampl deodat. 2 exist intotdeauna o tendin de a cobora standardele de la inceput. Bisericile nu alunec in susul raului, ci in josul lui. In mod natural coborarea se face in jos fermitatea i seriozitatea in domeniul doctrinei scad, standardele morale coboar. Dac oamenii nu se lupt s devin mai serioi i mai riguroi in aplicarea invturilor Scripturilor in vieile lor, in mod inevitabil vor merge in jos, spre standarde mult mai sczute. 3 compromisul este popular, nu ofenseaz niciodat, ii face pe oameni fericii, dar intotdeauna compromisul Il ofenseaz pe Dumnezeu. Este o diferen intre consiliere i compromis. Cuvantul compromis are implicaii ale cror rezultate nu sunt sntoase din punct de vedere spiritual. Care este remediul pentru spiritul de compromis? Care este remediul pentru alunecarea secular? In primul rand, o decizie ferm, o hottare decisiv. Isus spune: Pociete-te, f o schimbare major in viaa ta, apoi incepe s reinnoieti momentele de rugciune, studiu i 93 mrturisire. Chiar dac la inceput nu vei simi nevoia s faci asta, f-o. Lucrurile spirituale nu sunt naturale in via, de aceea trebuie lupt, hotrare, fermitate. Din perspectiv istoric, Pergam se potrivete cu urmtoarele dou trei secole dup Constantin. Dup anul 313 AD cretinii nu au mai avut de ce s se team, pentru c imperiul a

acceptat cretinismul oficial. Incepe practic perioada compromisului. Atunci cand presiunea din exterior scade, atunci incepe relaxarea; este timpul primejdios cand cretinii incep s lase garda in jos, standardele incep s scad. Majoritatea erau inc credincioi, dar era o stare de decdere pentru c nu mai exsita o presiune din afar. Biserica din Pergam reprezint cea de a treia perioad a istoriei cretine 313 538 AD perioada ispitei compromisului, odat cu incetarea presiunii exterioare. Tiatira Apoc. 2:18-29 mesaj aproape de dou ori mai lung decat pentru celelalte ase biserici. Tiatira este o biseric interesant. Este imprit, divizat, dar care crete; faptele ei de pe urm sunt mai bune decat primele. Isus vine la ei cu ochii ca para focului i picioarele ca arama incins. El vine s judece cu seriozitate, asprime i chiar duritate starea ei. Este o biseric supus intens cercetrii, dar in care se gsesc de asemenea i lucruri bune, pozitive. La nivelul antic, Tiatira era cea mai mic i cea mai puin important din cele apte, dar inc exist i astzi. Tiatira este unul dintre locurile unde oraul modern este exact pe locul celui vechi. Acelai lucru este valabil i pentru Filadelfia. Celelalete orae au deczut i au mai rmas ruinele i poate noi orae s-au construit in apropiere, cu excepia Laodiceei. Cum analizeaz Isus biserica din Tiatira? Are multe, atat de ludat, cat i de mustrat: v. 19 ...tiu faptele tale... o biseric foarte activ, plin de fapte ale iubirii, credincioiei i slujirii; este o biseric rbdtoare, fapt care amintete de rbdarea sfinilor din Apoc. 14:12. Rbdarea sfinilor este o caracteristic major a adevrailor oameni ai lui Dumenezu de la sfaritul timpului. Este o biseric activ, rbdtoare i este i o biseric crescand. Faptele ei de pe urm sunt mai bune decat cele dintai. Dar este i o problem cu biserica din Tiatira; dac in Pergam putem vorbi despre un

inceput al compromisurilor, tolerand mai mult incontient lucruri pe care Dumnezeu nu le tolera, in Tiatira avem un compromis tolerat in mod contient, tolerat de ctre liderii, conductorii bisericii v. 20; un compromis care nu-i deranjeaz pe credincioi. In gr. cuvantul lai, sau tolerezi eao (eh-ah-o) = a permite, a lsa pe cineva s fac potrivit cu propriile sale dorine. Aici, tonul este negativ, a face ce doreti in domeniul rului, contrar voinei lui Dumneeu. Este un sens in care oameni credincioi din biseric primesc mesajul: Ceea ce faci e bine. Noi ii permitem, nu conteaz, nu ne bgm peste tine. Nu erau ignorani in ceea ce fceau, erau pe deplin contieni in tolerarea unui astfel de comportament. Partea din biseric opus invturilor lui Ioan i ale lui Isus date prin Ioan, este numit Izabela. In VT aceasta a fost o regin, care cu inteligen a inelat poporul manipulandu-l i dominandu-l. A fost conductoarea religioas care a dus poporul lui Dumnezeu in pcat; cea care a promovat in Israel venerarea lui Baal, dar in acest timp nu a interzis total venerarea lui Yahweh. Astfel, Izabela in VT a promovat ceea ce noi numim astzi: sincretism compromisul dintre credina adevrat i cea fals, de natur pgan. In Apocalipsa ea este numit profeteas, ceea ce inseamn c-i pretinde autoritatea direct de la Dumnezeu. Descoperim o schimbare de direcie in lucrurile spirituale. Nu doar c ei simeau c au mrturia lui Pavel care spunea c trebuie s fii totul pentru toi oamenii, dar ei aveau acum o profetes intre ei care ii inva lucruri contrare fa de ceea ce Ioan le spunea. Ea pretindea cluzirea direct de la Dumnezeu. Ea inva acum pe fa ceea ce in Pergam se vorbea pe 94 ascuns. Proclam in mod deschis permisiunea de a pctui. Textul ne spune c Dumnezeu i-a dat

timp s se pociasc, dar nu a vrut i acum timpul acesta, al pocinei, a trecut. Dumnezeu urmeaz s o disciplineze v. 22. Dar pocina inc este o posibilitate pentru discipolii ei, nu pentru ea. Timpuri primejdioase i invturi primejdioase pentru biseric. Mai intai vine judecata pentru conductor, pentru invtor; discipolii, in acest caz, mai au inc posibilitatea pocinei. Ultimul pas al lui Isus in pedepsirea ei este uciderea copiilor ei desigur intr-un sens spiritual, dar o ameninare destul de serioas din partea lui Isus, care este total nemulumit de acest compromis deschis, pe fa al Izabelei. El vrea ca biserica s tie c exist anumite momente cand dezaprobarea lui Dumneeu se manifest pentru a judeca, disciplina i corecta asemenea comportamente ale conductorilor. El demonstreaz judeata Lui ptrunztoare. Executarea judecii asupra ei este o avertizare pentru toi ceilali. Cat de interesant este aceast biseric: pe de o parte este o biseric divizat, sunt muli oameni credincioi in ea, dar de asemenea muli care o urmeaz pe Izabela. Este o biseric aflat intr-o real dificultate, chiar dac se pot spune atat de multe lucruri bune despre ea. Ce sfaturi d Isus acestei biseirci? 1 in primul rand ii numete pe cei rmai credincioi rmia v. 24. Expresia tuturor celorlali, in gr. loipoi = ce rmane, restul, rmi. Acest cuvant este unul special care definete poporul credincios lui Dumnezeu din toate timpurile. El ii numete pe cei credincioi din Tiatira = rmi. Aici, este pentru prima oar cand apare acest cuvant in Apocalipsa. Ce este cu adancimile Satanei? exist anumite dezbateri pe marginea acestei expresii; se pare c se refer la un tip de serviciu religios, bazat pe exorcism exercitat de Izabela i ceilali de partea ei din biseric. Uneori oamenii deveneau atat de increztori in Hristos (creduli), incat considerau c se pot juca cu Satan; pot controla pcatul, pot controla rul.

Probabil invturile Izabelei accentuau idea c ea cunoate acele adancimi ale Satanei i c tie cum s-l controleze pe Satan i s-l indeprteze din viaa credincioilor i s le arate astfel roadele biruinei asupra lui. In felul acesta cretinii pot deveni biruitori asupra rului i asupra lui Satan in Isus Hristos. In realitate, cine se implic in astfel de lucruri, chiar dac la inceput mai puin, pe msur ce trece timpul se va adanci tot mai mult in lucruri care nu numai c nu vor indeprta rul i pe Satan din via, dar ei inii vor deveni ageni ai ocultismului. 2 un al doilea sfat in ciuda greelilor lor, Dumnezeu ii va accepta. Nu va mai pune o alt povar peste ei v. 25 numai s pstreze ceea ce au pan vine El. Nu este un mesaj minunat? Isus nu le cere s fac lucruri spectaculoase, ei sunt in dificultate, biserica este divizat, iar Isus le spune c nu le va mai pune alte poveri, ci doar s pstreze cu credincioie ceea ce deja au i cunosc. 3 s-i ainteasc ochii spre recompens Apoc. 2:26-28. Se apropie ziua, zice Isus in care vei primi autoritate asupra naiunilor. Aceast fgduin este implinit in Apoc. 20-22. De asemenea ei vor primi o autoritate precum cea a lui Isus; le va fi dat Luceafrul de diminea, dar acesta este Isus Apoc. 22:16. Cei credincioi din Tiatira vor primi o relaie special, personal cu Isus. 4 ultimul sfat este de a asculta Duhul Sfant. Ce aplicaii avem pentru noi? 1 in primul rand c marile probleme pot aprea in locurile mici, in bisericile mici. Tiatira nu face excepie cel mai mic i mai neinsemnat ora dintre cele menionate, biserica cea mai mic, dar cu cele mai mari probleme fa de celalte.

2 de asemenea c indivizi inzestrai pot s fie greii Izabela a fost o astfel de persoan care vorbea cu o mare autoritate, recunoscut ca o profetes i avea muli discipoli. 95 Cum vom ti cand suntem greii? Cum putem ti cand un dar cu care Dumnezeu ne-a inzestrat este folosit greit? Urmrind rezultatele; privind la ucenicii pe care-i formezi. Sunt muli oameni care-L urmeaz pe Dumnezeu cat de credincios tiu ei i totui invturile lor ii pun in dificultate pe discipoli. Nu intotdeauna poi pune degetul pe activitatea i crezurile cuiva i s spui c este greit, dar privind la rezultatele activitii sale poi trage o concluzie onest. Dac eti o persoan inzestrat cu un dar i faci ceva pentru Dumnezeu i vrei s afli cum eti, privete la rezultate, privete la cei pe care-i formezi. Rezultatele invturilor tale se vd mai tarziu in comportamentul celor care te stimeaz datorit calitilor tale. Sunt oamenii crora le plac foarte mult invturile tale i apoi te vezi in mrturia pe care o dau fr intenie in comportamentul lor. In Tiatira, erau muli invtori erudii; unul dintre ei chiar era iubit i stimat, dar invturile ei conduceau pe credincioi in adancimile intunecimii lui Satan. Probabil c nici ea insi nu a realizat acest lucru de la inceput, dar Isus a venit la ea cu discernmantul Su ptrunztor, artandu-i clar c invturile ei conduceau pe oameni la distrugere. Dac am face o aplicare istoric, a fost vreo perioad a bisericii cand liderii ei promovau aciuni pctoase, doctrine false dup care s urmeze o perioad de imbuntire, chiar dac biserica era clar divizat? Pare s fie Evul Mediu, numit i Evul Mediu intunecat. Eate un timp cand ceea ce Biserica inva nu este adevrul; un timp in care Biserica chiar promoveaz lcomia i aciuni pctoase. Muli dintre sfinii timpului au artat spre biseric ca instituie ca fiind

antihrist penru actele ei extrem de pctoase. Acesta nu este un atac impotriva altei biserici, ci pur i simplu o recunoatere a unei realiti istorice. A fost un timp intunecat i o perioad foarte dificil in istoria Bisericii, cand muli dintre conductorii spirituali ai Bisericii au condus in direcii greite, indeprtand poporul de invturile clare ale Scripturii, conducandu-i direct la pcat. Acest timp a fost urmat ins de o peioad de Renatere, apoi de Reformaiune cand muli au acceptat c lucrurile nu stau cum trebuie i c trebuie schimbate. Perioada ar fi sec. VI-XVI AD. Dumnezeu totui nu a lsat poporul Su fr o mrturie. In tot acel timp intunecat au existat oameni care nu s-au lsat sedui de curent, nu au permis sistemului s-i indeprteze de invturile clare ale lui Dumnezeu. Spre finalul acelei perioade, s-au ridicat multe voci ale reformei, multe voci care cereau schimbare intr-o biseric care rmanea in continuare divizat. Doamne a fost atat de interesant cltoria in cunoaterea acestor dou biserici; am ineles cat de uor este ca oameni credincioi s tolereze compromisul, uneori ei inii promovandu-l, uneori pan la adancimile Satanei, nerealizand de fapt unde se indreapt. Mulumim pentru cuvintele lui Isus care ne arat clar starea de lucruri la un moment dat in via prin care ne provoac s revenim la faptele dintai. Mulumim pentru sfatul de a ne indeprta de compromis i toleran i a ne indrepta spre adevrurile Scripturii. Te rugm Doamne s ne dai inelepciune in inelegerea acestor sfaturi i cum s procedm in situaii similare din viaa noastr. In Numele lui Isus, Amin! VI. Sardes i Filadelfia Sardes O biseric cu un nume mre, dar moart. Pastori buni o pot reaprinde. Intrebarea este: Cum ar putea un pastor s aprind credina cand ea nu mai este?

Doamne, ne vom opri acum la alte dou biserici Sardes i Filadelfia. Te invitm alturi de noi pe msur ce inaintm in studiu. In Numele Lui Isus, Amin! Sardes este descris ca o biseric pe moarte Apoc. 3:1-6. Observm imediat c tonul acestei scrisori este diferit. Nu este nici o laud, decat o evaluare dur inc de la inceput pentru o 96 biseric ce doarme somnul morii, o biseric fr via spiritual v. 1 Ai doar reputaia c triei, dar n realitate eti mort. Urmrind analiza pe care Isus o face acestei biserici, mai intai ea are o reputaie bun total nejustificat. Doar ii merge numele c e in via, practic ea este moart. Este o biseric despre care se credea c..., dar ea nu este vrednic de acea reputaie. Actele ei de ascultare sunt doar pe jumtate v. 2; ea poate incepe multe lucruri deodat, dar niciodat nu le poate termina, finaliza fapte nedesvarite, incomplete. Dar i aici se gsete o rmi credincioas v. 4 un mic grup, o rmi credincioas care nu i-a manjit hainele, ci i-au meninut umblarea lor cu Dumnezeu; ei sunt vrednici s fie numii copii ai lui Dumnezeu. Ei au rmas in Sardes. Care este sfatul lui Isus? 1 in primul rand s se trezeasc dac dormi spiritual, cel mai bun sfat pe care i-l poate da cineva este s te trezeti i Isus aa face. El ii cere s se trezeasc i s intreasc ceea ce a rmas. Este o diferen fa de Tiatira, unde nu mai adugase nimic la povara ei, ci doar s pstreze ceea ce avea. Aici trebuie intrit ceea ce a rmas. Starea bisericii din Sardes nu este adecvat inaintea lui Dumnezeu; este mult mai rea decat cea a Tiatirei; imbuntirea, schimbarea, progresul, sunt necesare. Isus continu: Adu-i aminte de ce ai primit i auzit v. 3. Aceasta ne amintete i de

mesajul ctre biserica din Efes: Privete spre locul unde ai vzut pentru ultima dat lumina una dintre modalitile prin care credincioii din Sardes ii pot imbunti condiia spiritual este s-i aduc aminte de ceea ce au primit i auzit inseamn c trebuie s se intoarc la experiena din trecut cand erau mult mai preocupai i mai concentrai asupra lui Isus, apoi imbuntirea spiritual va avea loc. Mai mult, nu era necesar ca doar s-i aminteasc ceea ce au primit i auzit, ci i s asculte de ceea ce au auzit i primit. In concluzie, reactualizarea in vieile lor a cunotinelor dobandite i punerea lor in practic, era ceea ce trebuia s fac cei din Sardes. Din nou apare necesitatea pocinei de indiferena lor aorist imperativ de lipsa de a rmane i a fi o biseric puternic; este o biseric ce nu i-a implinit scopul, a inceput o lucrare, dar nu a terminat-o. Este nevoie de hotrari decisive i aciuni hotrate pentru a avea loc o intoarcere spre direcia cea bun. Au ei vreun stimulent in privina aceasta? Da, stimulentul este apariia in viaa ei fr veste a lui Isus. Ni se reamintete in acest pasaj biblic tema slbiciunii, adormirii in evenimentele apocaliptice sinoptice. Pe muntele mslinilor, Domnul Isus, vorbind despre vremurile din urm Matei 24, Marcu 13, Luca 21 a accentuat tema adormirii ca fiind specific acestui timp de exemplu pilda celor 10 fecioare. Ca atare, avem in aceast tem adormire-trezire, vizavi de biserica din Sardes, o referire la cea de a doua venire. Ei trebuia s-i aminteasc c El urma s se intoarc. Au ignorat invturile Lui, au uitat c trebuie s-i in mintea veghind, dar Isus le d o a doua ans i-i sftuiete s-i ainteasc privirea spre recompens, exact cum a fcut i cu celelalte biserici. Preocuparea atent i serioas asupra rspltirii, asupra a ceea ce inseamn rsplata venic, este ceea ce i-ar ajuta foarte mult s rman puternici. Care este aceast recompens?: Vor umbla impreun cu El imbrcai in alb a nu avea hainele ptate, este o referire la indreptirea lui Hristos pe care cretinii o imbrac ca

pe un vemant. Cand un cretin Il accept pe Isus, el primete deplina aceptare. Cei care nu-i pteaz hainele, sunt cei care rman credincioi legmantului cu Isus, oameni care sunt acceptabili in faa lui Dumnezeu in condiiile prezente. Cand Hristos le ofer aceste haine ale acceptrii, El ii asigur i de acceptarea Sa viitoare. Cei care nu-i pteaz hainele astzi i aici, este cel care le va purta in venicie. Purtarea hainelor albe in impria cereasc este realizat in Apoc. 7:9 i 19:7-8 copii lui Dumnezeu din vremea sfaritului imbrcai in alb. Fgduina de aici este aceea c cei care-i menin umblarea lor cu Dumnezeu astzi, care-i pstreaz 97 indreptirea lor astzi, vor rmane indreptii in faa lui Dumnezeu in timpul sfaritului. Ei au asigurarea aprobrii lui Dumnezeu in acel timp. 2 a doua parte a rsplatei Nu le va fi ters numele din cartea vieii numele le va fi mrturisit in faa Tatlui. Exist un loc in impria lui Dumnezeu pentru toi cei din Sardes care vor rmane credincioi. De asemenea numele lor vor fi mrturisite inainte lui Dumneezu. Cu alte cuvinte, cei credincioi din Sardes vor avea un avocat personal in locurile cereti. Cand numele lor vor fi aduse inaintea judecii lui Dumnezeu ei vor fi aprai. Isus Insui va fi Aprtorul lor inaintea Tatlui. Ei vor avea un Asistent legal personal la bara judecii Matei 10:32 declaraie paralel in NT. Este acelai mesaj pe care il gsim ctre biserica din Sardes. Cel care nu-i pteaz hainele acum, va fi aprat de Isus la judecat inaintea lui Dumnezeu Tatl. Intr-un fel am putea spune c sunt dou faze ale judecii: (a) prima, este viaa curent, cand o persoan se confrunt cu preteniile lui Isus, confruntat cu evanghelia cum rspunde!!! Intr-un sens foarte real, este vremea judecii; pentru pastor acesta poate fi un lucru infricotor, care se incearc a fi evitat i totui atat de adevrat oridecate ori se predic evanghelia, are loc o

judecat odat prezentat evanghelia, unii oameni o accept, alii o resping; unii se apropie i mai mult de Dumnezeu, alii se deprteaz din ce in ce mai mult de Dumnezeu i de principiile evangheliei. Dup cum rspundem la Cuvantul lui Dumnezu acum, aa vom rspunde i in ziua judecii finale. Cel care va recunoate pe Dumnezeu in viaa lui acum, va fi recunoscut in ziua judecii. 3 ultimul sfat ca la toate celelalte, este s asculte de Duhul Sfant numai astfel nu vei mai rmane adormit. Doar ascultand de glasul Duhului Sfant, invierea spiritual, redeteptarea poate avea loc chiar dac in vieile noastre acum suntem mori spiritual. Aplicaii spirituale: 1 o biseric poate avea un nume mare i totui s moar. Dumnezeu poate aproba o micare religioas i totui aceasta s-i piard intre timp scopul i orientarea. Faptul c o biseric a fost credincioas candva, in trecut, nu inseamn c obligatoriu va rmane aa pentru totdeauna. De exemplu: micarea din vremea lui Ioan Boteztorul majoritatea avem cunotin despre aceast micare i despre cine a fost Ioan Boteztorul datorit lucrurilor citite din cele patru evanghelii a fost un profet extraordinar, un om foarte credincios care a fcut lucrarea lui Dumnezeu. A fost cel care a botezat oameni, care a pregtit calea lui Isus i a artat ctre El cand Acesta a venit. Ne gandim la Ioan in termenii credincioiei i loialitii. Dar mai este un element de adugat aici. Cu siguran Ioan a avut acordul lui Dumnezeu i misiunea lui a avut aprobarea Sa. i totui ce s-a intamplat caiva ani mai tarziu? Au fost foarte muli oameni care nu L-au urmat niciodat pe Isus, dar au continuat s-l urmeze pe Ioan Boteztorul, continuand s cread c el era Mesia. De fapt micarea aceasta a continuat chiar pan in zilele noastre, in care inc exist un grup de oameni numit mendeenii, care pstreaz aceast credin c Ioan este

fondatorul micrii lor religioase. Ioan, in evanghelia sa, scoate continuu in eviden mreia lui Isus i aceasta pentru c in vremea lui continuau s fie muli care urmau invturile lui Ioan Boteztorul, dar nu-L recunoteau pe Isus. De aceea, Evanghelia lui Ioan este diferrit de lelelalte trei, pentru c ii provoac pe acetia s renune la aceast cale i s-L urmeze pe Isus. Ioan introduce des declaraii ale lui Ioan Boteztorul de genul: El trebuie s creasc, eu trebuie s m micorez. El este atat de minunat, incat nu sunt vrednic nici mcar s-I dezleg curelele de la inclminte. De ce introduce Ioan astfel de declaraii? Pentru c erau muli care il urmau pe Boteztorul i nu-L urmau pe Isus. Evanghelia lui Ioan ii provoac pe acetia s renune la ataamentul lor fa de 98 Ioan Boteztorul i s-L urmeze pe Isus din Nazaret, spre care chiar Ioan Boteztorul indrepta atenia oricui. Acea micare fusese aprobat de Dumnezeu, dar ea ii implinise scopul i acum nu mai era de folos. A continua s-l urmezi pe Ioan Boteztorul, nu inseamn de fapt s-l urmezi pe el, pentru c el de fapt artase spre Isus. Din acel moment, religia aceasta, de urmare a boteztorului, nu mai avea acordul lui Dumnezeu. O situaie asemntoare gsim in Sardes. Ea are un nume mare i totui este moart. i-a inceput existena sub aprobarea lui Dumnezeu, in timp i-a pierdut orientarea. Ceea ce i s-a intamplat ei nu este numai o ameninare constant pentru orice biseric, dar i pentru orice cretin. Este ceea ce am numi mers in gol sunt muli cretini a cror inim nu este unde trebuie, care doresc s fac ceva mai mult dar care nu acioneaz conform acestor dorine. Nu vezi bucurie, incantare pe feele lor i totdeauna se plang atunci cand vine vorba da a-L sluji pe Dumnezeu intr-un fel sau altul. Este ceva ca un intuneric care cuprinde interiorul fiinei, iar lumina dispare. Ce facei cand credina d-tr aproape a

disprut? Cand Isus nu v mai apare atractiv? Refacei paii de la inceput: 1 in primul rand trebuie s fie dorin de schimbare. Dac in timp ce auzi acest mesaj nu ai nici o dorin de schimbare, am o veste bun: Isus spunea c cei care au probleme cu a dori s fie transformai, s vin la El i s cear aceast aplecare spre a deveni persoane noi. Cea mai mic licrire de dorin de schimbare este folosit de Dumnezeu. Mi s-a intamplat ca uneori de exemplu 30% din mine s doreasc s-L slujeasc pe Dumnezeu, in timp ce 70% s simt o oboseal i o amorire sor cu moartea. Vestea bun este c Dumnezeu iubete acele 30% din tine i dac le aezi pe altarul slujirii Sale, El le poate inmuli: 40%, 50%, 60%, etc., spre locul unde pot fi luate decizii i hotrari ferme pentru via. Astfel, primul pas in a revendica dreptul la via, pentru a te trezi spiritual, este luarea unei decizii ferme pentru o schimbare radical a vieii. Dac descoperi doar o mic parte din viaa ta care mai dorete aceast schimbare, oferi-o lui Dumnezeu i spune-I: Doamne, ajut-m s m apropii tot mai mult de Tine, provoac-mi dorina de a dori cu adevrat. 2 in al doilea rand, pentru o inviere spiritual este nevoie de o decizie ferm, radical in vederea unei relaii cu Dumnezeu. Mereu i mereu in mesajul Su ctre biserici Isus accentuiaz: Pociete-te. Este nevoie de o atitudine ferm, de o hotrare decisiv; este nevoie de a renuna la unle lucruri, de a face schimbri radicale in stilul de via. ar trebui chiar s-i iei la revedere de la unele activiti, pentru a fi pus in locul in care Dumnezeu dorete ca tu s fii. 3 in al treilea rand, pentru o inviere spiritual este nevoie de reamintirea momentelor de maxim din trecut; sunt o incurajare pentru prezent. Eu obinuiesc s in un jurnal, numit

Cartea Providenelor, in care imi notez experienele, momentele cand mana lui Dumnezeu s-a fcut in mod special simit in viaa mea. Cand m simt descurajat, m intorc la acest jurnal. 4 in ultimul rand, pentru o inviere spiritual este nevoie de o contabilitate escatologic Isus vine curand i El va contabiliza intreaga noastr via contientizarea valorii fiecrui gand, fiecrei aciuni pentru ceea ce va fi in viaa venic poate fi o motivaie pentru schimbare. Leciile de invat din experiena bisericii din Sardes, nu sunt numai pentru biserici, ci pentru toi aceia care trec prin experiena mersului in gol, cand nimic nu mai merge, totul e mort. Din punct de vedere istoric, Sardes se incadreaz in perioada protestantismului scolastic dup efervescena Reformei. In timpul Reformei, s-a manifestat o fervoare deosebit pentru ca Biserica s fie pus in locul randuit ei de Dumnezeu; a fost un timp palpitant, agitat, pentru a reforma, curi, imputernici i reinvia tot ceea ce ar fi trebuit s fie Bicerica din punctul de vedere al lui Dumnezeu. 99 Dar dup ce generaia reformatorilor a trecut, a venit o perioad numit protestantismul scolastic cand oamenii au fost mai interesai in argumentri vizavi de doctrin, decat s triasc credina. Simmantul unei prezene a lui Dumnezeu cu ei a fost pierdut adesea in biserici. Timpul era petrecut discutand idei i doctrine intelectuale i o gandire corect doctrinar era mai important decat relaia cu Dumnezeu. Un timp cand rupturile, sciziunile teologice au devenit un substitut pentru o consacrare total i fr rezerve lui Dumnezu. Astfel, din cauza slbiciunii Bisericii din acel timp, secularismul i ateismul au inceput s se

rspandeasc din ce in ce mai mult in societate sec. XVI-XVIII AD. Reputaia acestor biserici protestante-reformatoare era inc mare, insemnat, totui, viaa care incepuse pe vremea reformatorilor murea incetul cu incetul. O nou lume post reformaiune a aprut pe scena istoriei oameni precum John Wesley, William Miler i alii, care s-au ridicat i au spus c ceea ce s-a intamplat in Biseric nu este suficient i c este timpul unei noi reforme. Filadelfia Apoc. 3:7-13 Isus Se prezint acestei biserici ca Cel Sfant. Acest termen in VT, era aplicat lui Yahweh Isa. 40:25. De asemenea era o expresie comun in iudaism pentru Dumnezeu Dumnezeu Se prezint adesea poporului Israel ca Cel Sfant, Cel Binecuvantat. Cel care avea cheia lui David, era cel care avea control complet asupra intregei imprii Isa. 22:20-22 se pare c este fundalul VT pe care Ioan il avea in minte atunci cand a scris pasajul din Apocalipsa. Cheia lui David era cheia de la depozitele regale. Este cheia ctre resursele impriei care erau necesare poporului. In termeni moderni, pstrtorul cheii lui David este eful statului major. El controleaz accesul ctre preedinte. Cel care avea cheia lui David era cel care avea controlul deplin i controla accesul total ctre depozitele cu resurse ale impriei timpului su. Isus este Cel care are controlul total asupra resurselor impriei cereti, asupra tuturor acelor lucruri pe care El le promite celor din Filadelfia. Dar ce inseamn depozit ceresc, conform Apocalipsei? Sunt fgduinele fcut de Isus in cap. 2 i 3 Celui care va birui, ii voi da...; depozitul ceresc deine toate acele fgduine i binecuvantri pe care Dumnezeu le-a promis copiilor Si. Ce fel de biseric este Filadelfia? Dup cum tim numele ei inseamn iubire freasc, este o biseric in care este vizibil dragostea intre membrii ei. Cand am vzut Filadelfia

modern, mi-a prut cum c oamenii de acolo aplicau inelesul denumirii oraului lor. Sunt toi turci, care nu vorbesc grecete. Desigur, numele acum este unul turcesc i cu toate acestea, atmosfera continu s par una de dragoste freasc. N-am mai fost in alt loc in care stinii s fie primii cu atata cldur. Erau oameni care vroiau s-i ofere daruri. Erau comerciani care alergau dup tine incercand s-i ofere din produsele lor: hran, chiar i jucrii, zicand: Hei, ia, ia, American, welcome! i nu cereau nimic in schimb, nu cereau bani, era pur i simplu un gest atat de frumos de a spune bun venit strinilor. Filadelfia frumos nume: dragoste freasc. Ce fel de biseric este? Isus ii face o analiz. 1 mai intai, Filadelfia este o biseric a unei mari oportuniti: are in fa o u deschis pe care nimeni nu o poate inchide i totui o biseric cu puin putere; dei are o mare oportunitate, ea nu este o biseric dinamic, plin de for pentru Dumnezeu, chiar dac este credincioas Cuvantului lui Dumnezeu i lui Isus. Nu permite instalarea compromisului, sau apostaziei. Este credincioas lui Isus care ii spune c nu a tgduit Numele Lui. De asemenea, este o biseric rbdtoare. Interesant, este o biseric pozitiv in care prile slabe sunt mrturiile ei pentru Dumnezeu. Simplu spus, Sardes nu are for, nu este dinamic in vestirea evangheliei. 100 Sunt patru sfaturi importante date de Isus: a v.11 ine de ceea ce ai ce ai este valoros, nu pierde, asigur-te c pstrezi ceea ce ai. b nu lsa pe nimeni s ii ia cununa aparent, membrii acestei biserici fuseser deja asigurai de acceptarea escatologic. Se pare c ei tiu deja unde se afl in relaia cu Dumnezeu pe schema timpului, totui ei sunt indemnai s pstreze; ei au asigurarea mantuirii, ins Isus nu

le spune c odat mantuit pentru totdeauna mantuit. Ei trebuie s pstreze cununa i s nu lase pe nimeni s le-o ia cumva. c apoi Isus le spune s nu piard din vedere recompensa pot deveni stalpi in Templul lui Dumnezeu, cei slabi vor deveni puternici i nu vor prsi niciodat Templul Lui. Imi amintete de Apoc. 7:15 unde rscumpraii din marea criz sunt acum in afara oricrui pericol zi i noapte stau in Templul lui Dumnezeu. Ei sunt in siguran i condiiile lor sunt stabile i li se promite de asemenea c vor primi Numele lui Dumnezeu, numele oraului lui Dumnezeu Noul Ierusalim; i vor primi numele lui Isus, adic o nou i magnific identitate, dac vor pstra coroana ferind-o de primejdia de a le fi luat. d ii sftuiete s asculte de Duhul Sfant dac vor asculta glasul Duhului vor putea pstra cununa. Apare pentru aceast biseric o informaie nou unic fa de celelalte ase biserici. La celelalte ase biserici materialul se imparte in mod natural in dou pri: 1 analiza lui Isus cu privire la biserici i 2 sfatul lui Isus adresat bisericii respective. La Filadelfia lucrurile ies puin din tipar. Este vorba despre aciunile din prezent ale lui Isus in favoarea ei; Isus nu promite doar lucruri mree in viitor, dar El promite s fac anumite lucruri pentru ei in prezent: I. Mai intai, conform v. 8 Isus nu permite nimnui s inchid ua oportunitii. La ce se refer aceast u a oportunitii pe care Dumnezeu nu va permite nimnui s o inchid pentru Filadelfia? Au fost cateva sugestii de-a lungul anilor. V voi enumera o parte din ele: a Isus este ua Ioan 10:7-9. Ua aceasta a fost deschis pentru totdeauna la cruce nimeni nu o mai poate inchide. b o u a oportunitii misionare 1 Cor. 16.9; 2 Cor. 2:12; Col. 4:3 toate scot in

eviden conceptul oportunitilor misionare, de vestire a evangheliei. c o u de acces ctre viaa venic Matei 23:13; Luca 11:52 vorbesc despre o u a salvrii, a mantuirii. Unii oameni incearc uneori s inchid ua aceasta Apoc. 3:9 dar Isus o pstreaz deschis. d o u spre cunoatere cereasc Apoc. 4:1 ua deschis spre cer prin care a intrat Ioan pentru a primi viziuni cereti. Poate fi aceasta ua deschis pentru Filadelfia? Ar putea fi corect una sau mai mult decat una, ins deoarece textul in sine este ambiguu, nu putem trage o concluzie. II. In al doilea rand, conform acestui mateial unic, Isus nu numai c ine ua oportunitilor deschis, dar face ca acea sinagog a Satanei s se plece inaintea lor v. 9. Va veni ziua cand oponenii Filadelfiei vor fi umilii. Ei sunt asigurai c starea lor prezent de slbiciune nu va continua la nesfarit. III. In al treilea rand, Isus ii pzete de ceasul escatologic al incercrii v. 10; cu alte cuvinte, ei vor fi protejai de ce se poate intampla cel mai ru in viitor. Inseamn aceast protecie de ceasul ru o eliberare de, sau o susinere n? Dac aici nu este atat de clar, in schimb, in Ioan 17:15 sunt folosii aceiai termeni greceti, ceea ce ar insemna nu eliberare de lume, nu luare din lume, ci susinere in lupta cu rul. Dumnezeu este credincios celor credincioi. Ca i israeliii in Egipt, vor fi protejai la venirea plgilor. Dac Apoc. 16 este marele timp al 101 stramtorrii, cand plgile sunt turnate peste tot pmantul, este clar c oamenii lui Dumnezeu nu sunt afectai. Plgile vor cdea numai peste cei care au refuzat s accepte sigiliul lui Dumnezeu pentru a primi in schimb semnul fiarei. Este foarte clar c Dumnezeu nu promite s-i ia pe cei din Filadelfia de pe pmant in timpul plgilor, ci El va fi cu ei, va veghea asupra lor i ii va

proteja in timpul stramtorrii. IV. In al patrulea rand, Isus spune c El vine curand. Penru Efes, Pergam i Sardes, venirea Lui era o ameninare, dar pentru Filadelfia este o binecuvantare Apoc. 22:11-12. Aplicaii spirituale: 1 oportunitile provideniale sunt pentru cei credincioi chiar dac sunt slabi. Biserica din Filadelfia era slab, cu puin putere, totui li s-a deschis acea u. Nici mcar nu li s-a cerut ca ei s imping ua, ci mai degrab s mearg pe calea credinei pas cu pas i fgduina lui Dumnezeu era c va fi cu ei. 2 viaa cretinilor nu este un pat de flori chiar dac avem cu noi oportunitile provideniale ale lui Dumnezeu, trebuie s ne gandim i la spini, dar in mijlocul problemelor putem vedea mana lui Dumnezeu lucrand la vieile noastre. 3 Isus controleaz tot ce e in locurile cereti nu trebuie s ne temem; niciodat nu vom duce lips de ceva. Toate fgduinele lui Dumnezeu sunt sub controlul lui Isus i pentru toi cei care sunt in El acestea vor fi implinite 2 Cor. 1:20. Ca perioad istoric, Filadelfia se incadreaz sec. al XIX-lea AD. Filadelfia este o biseric misionar i unica oportunitate este s duc evanghelia intregii lumi. Secolul XIX este secolul celor mai mari inaintri ale evangheliei din toat era cretin. Scrisoarea ctre biserica din Filadelfia, biserica dragostei freti. Doamne, Ii mulumim pentru incurajarea care vine din aceste dou biserici, in mod special din cea ctre Filadelfia. Fie ca dragostea freasc s creasc i in vieile i inimile noastre de asemenea. In Numlele lui Isus, Amin! VII. Laodiceea Isus st la ua Laodiceei i bate. Ce s-ar intampla dac Laodiceea nu ar deschide

niciodat ua? Doamne, suntem gata s ne apropiem de ultima dintre cele apte biserici i care este biserica ale crei invturi sunt cele mai apropiate de condiia Bisericii de astzi. Pe msur ce parcurgem textul, Te rugm Doamne s ne dai inimi i mini deschise i de asemenea un spirit de a inva, pentru a recunoate simtomele pe care Tu vrei s le menionezi cu privie la vieile noastre. Mulumim pentru prezena Ta in Numele lui Isus, Amin! Laodiceea Apoc 3:14-22 in gr. inseamn judecata poporului. Isus se apropie de ea ca fiind Cel credincios legmantului; Isus vine ca cel de al doilea Adam i admonesteaz aceast biseric ce se consider credincioas, dar nefiind de fapt. In multe privine mesajul seamn cu cel ctre Sardes. Laodiceea nu este apostaziat, este fr erezii, nu are o Izabel i totui Isus nu gsete nimic bun la ea. Aparent, incropeala spiritual, determin inclinare chiar i spre invturi false. S privim mai indeaproape analiza fcut de Isus acestei biserici: 1 mai intai, biserica Laodicea este cldicic, cropit vv. 15-16. Laodiceea este descris ca o butur cldu, incropit. Atat o butur fierbinte, cat i una rece pot fi reconfortante, dar una cldu este inutil, ii vine s o scuipi. Ceva din istoricul acestui ora antic: la 10 km de Laodiceea antic era oraul Hierapolis (actualul ora turcesc Pamuka Lay). 102 Sunt acolo zone intinse cu gheizere i izvoare minerale i termale. Terasele din Hierapolis cu aceste izvoare puteau fi vzute foarte clar din Laodiceea, chiar pe o vreme ceoas. Apa in Hierapolis era foarte fierbinte 60-65 grade C atunci cand ieea din pmant, dar aceasta se vrsa intru-un rau care curgea spre Laodiceea unde deja ajungea cldu. Curgand mai departe, atingea

oraul Colose, unde apa era deja rece. Muli cercettori sunt de acord c Isus S-a folosit de aceast imagine geografic a localitii, pentru a descrie situaia bisericii. El ar fi preferat apa fierbinte, chiar i pe cea rece de tot, dar in Laodiceea apa era intre cele dou, cldu. Un fapt interesant: in Pamuka Lay (Hierapolis), exist 12 piscine aezate in terase chiar pe dealul din spatele hotelului Pam. Din varful muntelui izvorte ap fierbinte care se vars in primul bazin; dup ce acesta s-a umplut, apa curge in al doilea i tot aa pan la ultimul. Apa intr in primul bazin cu o temperatur de 56 grade C i pe msur ce coboar, fiecare bazin este mai rece decat cel anterior. In final, dup ce apa a curs prin toate aceste terase, se formeaz o cascad i apa cade intr-un bazin, dedesupt, unde este rece de tot; sunt i stalactite i stalacmite, desigur, artificiale deasupra acelui bazin, pentru a crea imaginea. Lang acest bazin, era un alt bazin cu ap neinclzit ca o piscin modern. Apa din acest bazin avea temperatura aerului de afar. Lucrul interesant este acela c oamenii nu preau s agreeze partea cldu a bazinului, ci gravitau intre cea fierbinte i cea rece, acestea preau mai reconfortante, in timp ce apa cldu prea s nu atrag pe nimeni. Se pare c problema Laodiceei este c seamn cu partea cldu a bazinului, ea nu atrage pe nimeni la ea. Este nefolositoare. Cldicel, probabil c se refer la absorbirea Laodiceei in mediocritate. Cretinii acestei biserici sunt mulumii cu mai puin decat ceea ce consider Dumnezeu c ar fi cel mai bine. Se observ o lips de consacrare. Rspunsul lui Isus este unul foarte grav; El spune: Cnd m uit la tine, mi vine s te vrs, s te vomit din gur. O acuzaie foarte grav. Dup cum am vzut, pe msur ce se trece prin istoria bisericii, se observ o degradare spiritual, un declin, iar cand se ajunge la Laodiceea, situaia este grav de tot. Biserica are probleme serioase; Il face pe Isus s n-o poat suporta. Este o lips de interes, de activitate (in comparaie cu activitatea febril a Efesului). 2 a doua parte a analizei pe care o face Isus bisericii, este aceea c este neautentic

v.17 ceea ce este i ceea ce spune sunt dou lucruri foarte diferite. Laodiceea spune: Sunt bogat, m-am mbogit i nu duc lipsa de nimic...; dar realitatea este una cu totul diferit, ea este: ...ticloas, nenorocit, oarb i goal. Problema cu Laodiceea este c nu triete in realitate ceea ce este i ceea ce spune sunt dou lucruri foarte diferite. Este oarb vizavi de situaia ei adevrat. In multe privine este opus Smirnei, care era bogat spiritual, dar srac material; Laodiceea este bogat material, dar srac spiritual. Comentatorii, deseori menioneaz faptul c in jurul anului 60 AD, Laodiceea a fost distrus de un cutremur. Dar era suficient de bogat, astfel c atunci cand impratul a vrut s-i ofere ajutor, a refuzat spunand c-i poate purta singur de grij. Laodiceea se afl intr-o situaie mult mai rea decat Sardes. Nu este nimeni in aceast biseric care s umble in alb potrivit v. 18 toi au nevoie de haine albe. Cel puin in Sardes erau caiva (o rmi) imbrcai in alb. Aparent este mult mai uor s faci fa ostilitii i morii spirituale, decat indiferenei i mediocritii spirituale. Problema Laodiceei este una spiritual; ea crede c spiritual st bine, ins realitatea este cu totul alta. a mai inai Isus o avertizeaz, iar avertizarea este destul de serioas: Sunt pe punctul s te vrs din gura Mea; este vremea s devi serioas, este vremea s faci ceva cu aceast neautenticitate, mediocritate. b in al doilea rand Isus o sftuiete s cumpere lucrurile de care ea crede c nu are nevoie v. 18. (a) are Laodiceea nevoie de aur? NU!, ea se crede bogat; dar oferta lui Isus este: aur 103 curit prin foc evident bogie spiritual, pentru c ceea ce constat Isus este un foarte slab interes pentru spiritualitate. In alt parte a Apocalipsei, aurul este luat literal, de pild la

impodobirea prostituatei in Apoc. 17. Este unul dintre produsele Babilonului Apoc. 18. Este unul din materialele din care este construit Noul Ierusalim cap. 21. Aa c niciunul din textele acestea nu ne ajut s inelegem simbolismul aurului din scrisoarea ctre Laodiceea. Singurul text in NT unde aurul este folosit figurativ i care ne poate ajuta cu adevrat s inelegem mesajul Domnului Isus pe care vroia s-l transmit bisericii din Laodiceea atunci cand ii oferea aur curit prin foc, este 1 Petru 1:7 potrivit apostolului Petru, aurul curit prin foc este credina demn de incredere, credina pe care se poate baza, pentru c a fost testat, verificat. Sunt multe feluri de credin in lume, dar credina care a fost testat poate fi de incredere de la inceput i pan la sfarit sfaritul vieii pe de o parte i al lumii pe de alta. Cred c atunci cant Isus vrea s ofere Laodiceei aur curit prin foc, El vrea s-i ofere practic credin. (b) de asemenea, vrea s ofere haine albe semnificaia acestora o gsim in Apoc 3:4, 5; hainele albe pe care Isus vrea s le ofere Laodicei pantru a-i acoperi goliciunea, sunt atat o realitate prezent cat i una viitoare. In Apoc 16:15, hainele albe sunt oferite oamenilor credincioi din ultima generaie; aceste haine par s fie cele ale salvrii, ale mantuirii, neprihnirea escatologic; a fi imbrcat astfel, inseamn s fii gsit corect inaintea judecii lui Dumnezeu Matei 22:11-14 parabola hainei de nunt. Este paraqbola care ilustreaz care este biletul de intrare in impria lui Dumnezeu haina. Laodiceea e bogat, are o mulime de haine, dar nu are singura hain care s-i permit intrerea in impria lui Dumnezeu. Laodiceea este o biseric i totui este in afara impriei pe care Isus este pe punctul s o aduc. (c) Isus le ofer i alifie, balsam pentru ochi pentru a-i vedea i a-i inelege adevrata condiie spiritual, pentru a deveni cretini autentici. Laodiceea are probleme serioase in domeniul autenticitii, veridicitii, iar soluia lui Isus este balsamul pentru ochi pentru

inelegerea adevratei situaii. Aceasta se pare c este cea mai mare nevoie a Laodiceei: ea are nevoie de credin, fapte curate, dar mai mult decat orice, de o inelegere, un discernmant al propriei condiii. Pentru c are atatea probleme, Isus ofer multe sfaturi bisericii. In v. 19 El ii spune: Fii cinstit cu tine nsi i pociete-te! Pentru c dragostea lui Isus este sursa mustrrii i disciplinrii Laodiceei, El ii vorbete atat de direct. Dintre toate bisericile, singurele care primesc explicit dragoste, sunt Filadelfia i Laodiceea in mod special, Dumnezeu Se adreseaz cu dragoste celei mai credincioase i celei mai puin credincioase dintre biserici. Dar pentru Laodiceea, mesajul de dragoste al lui Isus, vine ca o mustrare i o disciplinare. De asemenea, Isus vorbete Laodiceei; in v. 20 El vine la ua Laodiceei, El bate la ua ei, El o invit s Il invite inluntru. Dac ua Filadelfiei era una deschis, a salvrii, aici este una inchis i nu de Isus, ci de Laodiceea insi o aluzie la Cantarea Cantrilor lui Solomon. Acest btut la u de ctre Isus, are credei sau nu, conotaii ale unei relaii intime (sexuale). Isus, cere s fie invitat inluntru pentru o mas impreun venit din prietenie i dragoste reciproc Cant. Cant. 5:2-6. Avem aici imaginea haremului lui Solomon. Nu este o imagine tocmai plcut vizavi de mentalitatea zilelor nostre, cand femeia este tratat cu mai mult onoare i demnitate decat in zilele acelea. Pe vremea aceea, regele avea multe soii in harem, fiecare avand dormitorul cu ua dand intr-un hol, probabil c numele era scris pe fiecare u. Regele trecea i probabil se gandea: Cred c ar fi drgu s-mi petrec noapea cu aceasta. Apoi se oprea i btea la u. Teoretic, aceast soie ar fi trebuit s spere c va bate la ua ei in acea sear; s spere c vor petrece un timp impreun i s se bucure de venirea lui. Cine tie, poate de sptmani, sau luni nu il mai vzuse i nu mai fusese la ea. Poate l-a ateptat, l-a ateptat, dar in cele din urm, obosit, s-a tras

104 in pat i a adormit. i iat c el a venit. Somnoroas poate, dup atata ateptat, posibil s nu fi realizat ce se intampl; ea nu sare repede din pat la u. Probabil c i luna de miere trecuse de mult, aa c-i rspunde: NU!, Nu acum! Poate altdat; dar apoi incepe s se gandeasc; ii amintete de ceea ce gandea de cu sear i inima i se schimb; decide s deschid; alearg la u, o deschide, dar din nefericire (tragedia tragediilor), el nu mai era acolo, plecase, probabil la o alt soie. O imagine infricotoare. Aluzia aceasta la Cantarea Cantrilor, nu este spre binele Laodiceei. Isus bate la u ca Solomon; El caut s intre, dar nu foreaz intrarea; o las pe ea s fac alegerea. Dar in Cant. Cant., cand ea se decide, el deja era plecat. Aceasta ne spune c nu e timp de pierdut. Dac Laodiceea nu reacioneaz mai curand, s-ar putea s fie apoi prea tarziu. Starea i condiia ei sunt disperate. Laodiceea, ca i celelalte biserici este sftuit s nu piard din vedere recompensa dac va deschide ua inimii, El va intra la ea i vor petrece un timp impreun la o mas de prietenie, pe care El o va aeza pentru ea in impria cerurilor. Dac Laodiceea va deschide ua i va invinge, ea va primi un loc pe tronul lui Isus, impreun cu El. Nu este extraordinar? Cea mai dezastruoas biseric, cea mai puin credincioas, cea mai indiferent primete recompensa cea mai mare. Nu este un lucru incurajator pentru tine i pentru mine? Nu te-ai gandit vreodat c nu poi fi vrednic de o asemenea ofert de la Dumnezeu? N-ai descoperit c uneori te afli atat de departe de El i totui s gseti incurajare in fgduina prin care te asigur c este lang tine i te indeamnn s faci pai spre El?

De asemenea, Laodiceea este sftuit s asculte de glasul Duhului Sfant. Dac ea ascult de Duhul Sfant, va fi eliberat de aceste atitudini de ofens la adresa lui Dumnezeu; va inelege adevrata ei stare spiritual; va deveni autentic i real. Aplicaii spirituale: A a cand lucrurile merg ru in viaa noastr spiritual, cand ne simim ca Laodiceea, cand ne simim cldicei in viaa noastr cretin i desprii de Dumnezeu, cea mai bun soluie este s ne intoarcem la inceputuri; iar aceast intoarcere are loc ascultand sfatul lui Isus din v. 18; b s ne intoarcem la credin. Dac te simi cldicel in viaa de credin, dac te-a cuprins toropeala ateptrii, sau chiar somnul, petrece-i timp cu oameni de credin, petrece timp incurajandu-i propria credin. c adu-i aminte ce ofer Isus; ia-i in fiecare zi haina pe care o ofer Isus; prin jertfa de pe cruce El te accept aa cum eti; te ia i e gata s fac din tine ceva minunat. d i probabil, cel mai important, dac te afli in condiia Laodiceei, este o inelegere clar a propriei condiii spirituale; ne amintim de Ier. 17:9 Inima este nespus de neltoare; ceea ce avem nevoie cel mai mult este doctorie pentru ochi, ca s avem o imagine clar a situaiei noastre spirituale interioare. Cum o putem obine? Sunt cateva ci: (a) prin rugciune autentic: Doamne, vreau s tiu adevrul despre mine insumi/insmi, indiferent ce m-ar costa. Ajut-m s cunosc adevrul despre mine insumi prin Duhul Tu. (b) citind Biblia vom gsi personaje reale, nedescrise in condiia lor ideal, ci aa cum sunt, cu toate greelile lor: Moise manios pe oameni, David comiand adulter, ucigai, etc. Aceasta va da incurajare in propriile situaii de via Dumnezeu poate accepta pe oricine care se pociete i dorete o nou condiie

a vieii lui. (c) pstrarea unui jurnal zilnic ia o coal de hartie in fiecare diminea i vorbete cu Dumnezu despre cum au fost lucrurile cu o zi inainte, cum a fost relaia cu El. A fost mulumit de felul cum v-ai comportat cu apropiaii? Scrisul v va revela mai mult despre interiorul d-tr. (d) contabilizarea discut cu un prieten vizavi de tine insui. Sunt lucruri pe care le-a putea face care m-ar putea schimba i de care eu nu sunt contient i nu le fac? Spune105 mi cci nu m voi supra. Un cerc de prieteni care sunt cinstii cu tine i care-i pot spune adevrul despre tine, poate fi un suport extraordinar, dei implic i un proces dureros. Adevrul este c nimeni nu poate face fa adevrului despre el insui decat dac cunoate evangelia i pe Dumnezeu care promite acceptarea tuturor celor care doresc s-I deschid ua inimii. Astfel, primul pas in aplicarea corect a sfatului ctre Laodiceea, este acela c atunci cand simim incropeala in viaa de credin, cand adormirea ia locul seriozitii i sinceritii noastre cu Dumnezeu, soluia este: inapoi la inceputuri inapoi la credin, neprihnire i cunoaterea propriei stri spirituale; o intoarcere la pocin i mrturisire sincer. B al doilea pas in aplicarea corect a sfatului ctre Laodiceea, este acela c cunotinele i doctrina corect nu pot substitui relaia cu Dumnezeu. Pasajul este plin de dorina lui Isus care tanjete dup o biseric cu care s intre intr-o relaie pasional; o biseric care s vrea s-L mulumeasc pe El mai mult decat orice altceva. Descoperim o concentrare total a lui Isus asupra acestei biserici. Ins cu toat aceast dragoste pasional a Lui, Isus nu foreaz intrarea. Nu poi fi altfel decat Isus spune i totui s susii c Il iubeti. Dar acest fel de iubire nu vine decat in urma contientizrii a ceea ce a fcut El pentru mine; cat de mult contez eu in ochii Lui. Cu cat vom contientiza mai mult acest iubire profund a lui Isus, cu atat se va dezvolta in noi

acea dorin de a ceda ua inimii. i nu ar trebui s mai intarziem mult, pentru c, s nu uitm, Isus vine curand i chiar dac nu vine cum ne-am atepta noi, viaa e scurt oricum. De fiecare dat cand neglijm s deschidem ua, de fiecare dat cand neglijm s-L lsm pe Isus s intre, ne vom apropia tot mai mult de condiia Laodiceei, chiar fr s realizm c nu El reprezint centrul vieii noastre i fr s realizm cum incet dar sigur ne indeprtm tot mai mult de El. Un NU continuu lui Isus, ne aduce in situaia de a nu mai percepe corect realitatea i condiia inteioar, chiar crezandu-se c lucrurile sunt bune, cand nu sunt bune de loc. Ca referire istoric, Laodiceea este biserica dinaintea revenirii lui Isus, este cea in care trim noi. In Apoc. 16:15, Ioan folosete imaginea Laodiceei pentru a arta cum va fi biserica chiar inaintea revenirii Domnului Isus. i dac suntem coreci cu privire la semnificaia bisericilor de dinainte, c fiecare reprezint o anumit perioad istoric a erei cretine, atunci este clar c biserica Laodiceea simbolizeaz timpul prezent, timpul pe care noi il trim astzi. Este biserica care se lupt cu probleme autenticitii. Se pare c este biserica ce se avant in mari realizri, dar care are probleme serioase in relaia cu Dumnezeu aceasta uneori lipsete cu desvarire. Este un gand serios pe care ar trebui s-l lum in seam. Se pare c cea de pe urm biseric se afl in cea mai primejdioas situaie. Dac suntem partea a acelei biserici, atunci este timpul s privim cu seriozitate. Doamne, suntem ingrijorai i privim cu seriozitate mesajul ctre Laodiceea. Ne dm seama cat de uor se poate pierde inelegerea realitii; s credem c lucrurile merg bine in via i totui adevrul s fie altul. Te rugm Doamne s atingi inimile noastre cu simmantul realitii, dar in acelai timp Te rugm atinge inimile noastre cu dragostea Ta i acceptarea in

Isus Hristos. Prin aceast acceptare total s avem curajul s acceptm realitatea, curajul de a cuta drumul inapoi spre Tine, lsand ua inimii deschis pentru a intra. In Numle lui Isus, Amin! VIII. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea I Cartea Apocalipsei ne spune c Mielul este vrednic s ia i s deschid Cartea. i? Ce insemntate poate avea acest lucru pentru mine i pentru tine astzi? Cele apte sigilii i cele apte trambie reprezint partea care ridic cele mai mari 106 dificulti comentatorilor decat oricare alta din Apocalipsa cap. 4-11. Urmtoarele cinci prezentri, inclusiv cea prezent, se va concentra asupra cap. 4-7, oferind in acelai timp detalii in interpretarea cap. 4 i 5. Uneori, procesul de inelegere pare greoi, dar bucuria vine atunci cand pe msur ce studiem imaginile incep s prind form in mintea noastr. Pentru a inelege semnificaia textelor i pasajelor mai dificile, ne vom lua timp s privim in paralel detaliile i iamginea in ansamblu. Ceea ce vom face in aceast prezentare este s facem o trecere in revist a cap. 4-7. Vom vorbi apoi despre legturile cu VT; modul in care pasajul se aeaz in cartea Apocalipsei ca intreg; vom incerca s descoperim impactul evangheliei asupra acestui pasaj. Interpretarea nu trebuie s fie bazat pe sentimentele noastre, pe o raportare la evenimentele curente, ci pe ceea ce gsim in text, pe ceea ce textul insui ne comunic, pe ceea ce autorul a intenionat s transmit atunci cand a scris cartea. Coroborand metodele discutate in prima parte i determinand i intenia autorului pe care a vrut s o transmit, putem de aici s cldim pe un teren mai sigur care sunt implicaiile vizavi de timpul nostru, timpul istoric de-a lungul erei cretine i de locul nostru in planul lui Dumnezeu.

Doamne Ii dorim din nou prezena i Ii mulumim pentru ea. In Numele lui Isus, Amin! 1 Apocalips 4 a vrea s incep cu Apoc. 4 primul capitol al pasajului celor apte sigilii pe care v-a ruga s-l citii de mai multe ori. Acum a vrea s v intreb care a fost cuvantul cheie in acest capitol? Poate fi considerat aici un cuvant ca fiind central? V-a sugera c acest cuvant crucial este tron. Apare de 14 ori in acest capitol acest cuvant nu doar c apare iar i iar de-a lungul capitolului, dar pare c el devine centrul a tot ce se intampl in acest capitol. Lucrurile se intampl la tron, in imprejurimile lui, in afara lui, in faa lui, de jur imprejurul tronului. In mod constant tronul este asociat cu diverse prepoziii de direcie i localizare. In concluzie, totul in capitol se centreaz pe tron. Dar ce este un tron? Ce reprezint el? Reprezint dreptul de a guverna. Cel care st pe tron, are dreptul s conduc peste un anumit teritoriu, peste o colectivitate, o naiune. Ca atare, a sugera c problema principal in discuie in acest capitol, este dreptul de a guverna i cum este ineles acesta in locurile cereti. Acum o alt intebare: Care credei c este pasajul cheie din VT pe care se bazeaz Apoc. 4? A sugera viziunea tronului din Ezechiel 1:4-10, 13, 18, 26. Ai observat asemnrile dintre cele dou pasaje biblice? In gr. cele dou texte, au 33% cuvinte identice. Ezechiel 1 este o paralel structural la Apoc. 4. Mai sunt alte patru texte importante din VT legate de Apoc. 4 i anume: Dan. 7 o viziune a slii tronului ceresc; Isa. 6 o scen din Sanctuarul din ceruri, iar expresia Sfant, Sfant, Sfant se gsete in Apoc. 4; Exod. 19:6 preoi i regi; i 1 Regi 22 o viziune a lui Mica in care i se infieaz tribunalul ceresc unde Dumnezeu vorbete diferiilor ingeri care merg incoace i-n colo, preocupai de guvernarea cereasc. Ce au in comun aceste

cinci pasaje biblice? Toate au central tronul lui Dumnezeu, patru se bazeaz pe imaginea tronului ceresc i una pe cea a tronului pmantesc Exod 19 in timp ce poporul Israel era adunat la muntele Sinai, Dumnezeu S-a aezat pe munte ca pe un tron. Toate aceste pasaje sunt pasajele tronului din VT. In Apoc. 4 este prins laolalt tot mesajul VT cu privire la tron. Ce scen ni se permite s vedem in Apoc. 4? E un moment specific, sau este o descriere general a slii tronului din cer? A sugera c avem o descriere general; de exemplu, Apoc. 4:2 nu e niciun semn c ceva nou urmeaz s se intample, este doar o imagine a tronului i a cuiva stand pe el. Nu avem o aezare a tronului i inaintare a cuiva ctre el ca in Daniel 7:9; nu avem scene in care s vedem sala tronului pregtit, reconstruit, sau lucruri incepand sau terminandu-se. Pur i simplu, Ioan intr in sala tronului i tronul este acolo. Se pare c v. 9 clarific acest aspect expresia cand aceste fpturi vii..., sau ori de cate ori fpturile se pleac, sau btranii, etc, in gr. face referire 107 la o descriere repetitiv, aciuni care au loc normal, obinuit. Deci imaginea in Apoc. 4 nu implic un moment special, nu reprezint un moment specific in timp in istoria pmantului sau cerului, ci o scen general de adorare, o scen general prin care facem cunotin cu sala tronului ceresc i cum arat ea. Nu se are in vedere nici un moment specific. 2 - Apocalips 5 a vrea s mergem acum la Apoc. 5. Procesul prin care v voi conduce, este unul de observare. A vrea s ne experimentm s fim mult mai ateni in studiul Bibliei aa incat, in timp ce o citim, totul s capete sens de oriunde am privi. Mi-aduc aminte de leciile de fotografie cand profesorul ne-a cerut s fotografiem copaci. Trebuia s-i fotografiem in orice variaii: cate unul, mai muli, o pdure, doar ramuri, numai rmurele, numai muguri, etc. Am fcut un film intreg numai cu copaci de diferite forme, mrimi, nuane, etc. A fost ceva

fascinant pentru c am inceput s m uit la ei aa cum n-am fcut-o niciodat mai inainte. Scopul studiului a fost observarea mediului inconjurtor, sau cel puin in situaia de fa a unui element aa cum nu se face i nu se observ in mod obinuit. A vrea s invai acelai lucru: s observai textul din toate unghiurile cuvinte cheie, intrebri cu privire la mesajul timpului pentru care a fost scris i apoi aplicaii; dac este vorba despre un moment specific in timp sau doar o descriere general; v invit deci s fim ateni la Apoc. 5. Acum, c l-ai citit, este un anume timp implicat, sau e o descriere general ca in Apoc. 4? Cred c v tiu rspunsul: aici este un anumit moment, este o scen particular, specific, o scen de criz; este o criz in sala tronului ceresc; toate acele scene, momente de laud i inchinare i adorare inceteaz brusc, toi inceteaz s mai spun ceva i ii indreapt privirile in fa s vad ce se intampl. Este anticiparea a ceva ce trebuie s se intample, aa c se face o linite total. O scen total diferit de cea din cap. 4. Care-i problema? Existena unei cri pe care nimeni nu o poate deschide. In momentul acesta nu e clar de ce este aa de important cartea, dar e clar c e important ca cineva s fie gsit ca s o deschid. Soluia pentru criz, este s fie gsit persoana vrednic, s poat face aceasta. Dac a intreba care sunt cuvintele cheie in acest pasaj, probabil c mi-ai spune din nou tronul, sau sunt i altele? i probabil c cel mai important ar fi vrednic care s merite, expresie care apare de nenumrate ori de 4 ori in acest capitol cutarea persoanei merituoase i adorarea atunci cand este gsit. Alte cuvinte cheie mai sunt: Cartea i Mielul. Avem un eveniment de criz. In joc se pare c este meritul de a rmane pe tron. Astfel, cuvintele Vrednic, Cartea i Mielul, sunt cuvintele cheie ale pasajului. Cuvantul vrednic pare s fie luat din cap. 4:11. Iari, aici avem un moment specific in timp i nu o descriere general. O s ne intereseze la un moment dat cand are loc acest eveminent

pentru c este legat de istoria pmantului nostru i a fost unul decisiv, probabil momentul unic al tuturor timpurilor. Unde gsim referire in VT? Daniel 7 devine mai semnificativ acum decat Ezechiel 1. Daniel 7:9-14 ai observat paralelele? In ambele pasaje, avem pe Dumnezeu pe tron; avem o referire la cri; in ambele pasaje apare o a doua persoan divin dup ce prima a fost prezentat; in ambele, impria a fost dat celui de al doilea prezentat; in ambele sunt prezeni sfinii in Apoc. 4 cei 24 de btrani sunt un tip al omenirii mantuite (se va discuta pe larg in ultima prezentare din aceast serie); in ambele sunt mii i mii de ingeri; deci Daniel 7:914 este o paralel structural la Apoc. 5. Ce-l face pe acest miel s capete valoare? Acesta pare s fie punctul central al pasajului. Cum a devenit i cum dovedete el c merit? Apoc. 5:5 Leul din seminia lui Iuda a reuit s deschid cartea. Deci e clar c ceea ce-l face valoros, este faptul c a putut, a reuit s rup peceile; in v. 6 descoperim i alte aspecte care-L calific mai intai leul a devenit miel, iar mielul simbolizeaz umanitatea lui Isus. Dar nu numai atat, El nu numai c a devenit o fiin uman, El a i murit ceea ce a cptat o enorm semnificaie vv. 9 i 12 moartea Mielului L-a 108 fcut valoros. In al treilea rand, Mielul este de asemenea divin v. 13. A devenit Om, a murit i a fost divin. Ca s fi fost deschis cartea, aceast persoan trebuia s fie in acelai timp divin i uman i s moar. Aceasta fiind o combinaie unic i incredibil. Unul singur in intreaga istorie a avut aceste trsturi. Aceasta Il face pe Mielul din Apocalipsa atat de special. Ai putea intreba: de unde tiu c mielul e divin? Lui I se cant osanale la tron, alturi de Tatl; dar cum tim c lucrul acesta este semnificativ? Privind din nou peste cap. 4 i 5, descoperim o serie de imnuri in aceste pasaje. In mod constant, personaje din anturajul tronului cant imnuri de laud. Sunt cinci asemenea imnuri. Primul pasaj de osanale este in Apoc. 4:8 in

care iese in eviden expresia: Sfant, Sfant, Sfant, apoi in Apoc. 4:11 in care Dumnezeu este ludat fiind Creatorul. A treia cantare este in Apoc. 5:9-10 Mielul este ludat aici pentru c a murit pe cruce. In Apoc. 5:12 este cea de a patra in care Mielul este din nou ludat i in care sunt folosii diferii termeni in aclamare. Al cincelea imn este in Apoc. 5:13 Cel care st pe tron impreun cu Mielul sunt onorai laolalt. Astfel, din totalul de cinci imnuri, primele dou sunt pentru Cel care st pe tron, urmtoarele dou pentru Miel i ultimul este pentru amandoi. Acest ultim imn devine punctul culminant. Primele dou imnuri sunt pentru Tatl, urmtoarele dou sunt pentru Isus i ultimul, care devine punctul culminant, pentru amandoi deodat. Intregul pasaj din Apoc. 4 i 5 merge crescand spre un punct maxim, unde Mielul st alturi de Tatl pe tronul Universului. Exist un indiciu care ne arat cat de important este acest v. 13. Am observat cum cele cinci imnuri merg toate intr-un crescendo. Cine cant primul imn? Cele patru fpturi vii 4:8. Pe al doilea cei 24 de btrani v. 11. Pe al treilea cele patru fpturi vii i cei 24 de btrani 5:9-10. Observai cum crete numrul celor implicai? Pe al patrulea, toi acetia impreun cu mii de mii de ingeri vv. 11, 12. In al cincelea imn orice fptur din cer i de pe pmant, din intregul Univers se altur. Ei aduc onoare Mielului care st alturi de Tatl pe tron; astfel punctul culminant al cap. 4 i 5 este de a inla pe Miel la un statut de egalitate cu Tatl, statut pe care in mod clar, potrivit i altor texte NT l-a avut de dinainte; am observat in Apoc. 1 c Isus pretinde c este Yahweh din VT, dar acum, dup moartea Lui, este o nou aclamaie de glorie pentru El. Deci totul in cap. 5 se centreaz pe cine este Mielul i pe meritele Lui; totul caut s rspund la intrebri de genul: Cine este El?, Ce face? i De ce este vrednic? 3 - Apocalips 6 ce se intampl in cap. 6? este clar c el se bazeaz pe cap. 5, unde este o criz major in sala tronului ceresc. Observm o Carte in mana Tatlui; este sigilat, inchis,

nimeni nu o poate deschide, i pare c de ea depind destinele intregului Univers. O persoan vrednic trebuie gsit pentru a desigila acea Carte, o persoan vrednic este gsit in persoana Mielului, care ia Cartea i primete aclamaie din partea tuturor participanilor la scena respectiv. In cap. 6 vedem consecinele faptului c Mielul a inceput s deschid Cartea. Tot ce se intampl in cap. 6 se intampl ca rspuns la desigilarea Crii odat cu ruperea primului sigiliu. Dar se ridic o intrebare: Sunt peceile coninutul Crii, sau nu? Cu alte cuvinte, cand Mielul rupe sigiliile, coninutul Crii este revelat bucat cu bucat i odat cu ruperea celui de al aptelea sigiliu avem infiat intreg coninutul Crii, sau coninutul urmeaz s fie revelat dup ce toate cele apte pecei au fost rupte? Este o intrebare foarte important, crucial, pentru a ti cum trebuie interpretat acest pasaj. Exist dou moduri in care putem citi acest pasaj. In antichitate erau dou feluri de cri: 1 sulul o bucat de hartie lung, rulat, care era citit prin desfurare descoperind ce scria acolo pe msur ce sulul se derula. 2 al doilea tip era Codexul un set de foi legate impreun intr-o parte, cusute sau lipite i era citit dand paginile i nu ruland ca la sul. In zilelel lui Ioan, Codexul era o invenie foarte nou, nu iim cu mare precizie cand a fost inventat, dar e clar c puin dup scrierea Apocalipsei Codexurile au devenit obinuite. 109 Presupunand c ambele erau in circulaie, pe care dintre cele dou variante a avut-o Ioan in minte? Cand Ioan vorbete despre o carte sigilat, vorbete el despre un sul rulat i pecetluit pe

dinafar? Ceea ce inseamn c dac este un sul, nu-i poi vedea coninutul decat dac mai intai ii rupi toate sigiliile i apoi desfori treptat sulul. Ca atare, dac Ioan a avut in minte imaginea sulului, inseamn c in Apoc. 6 noi nu vedem coninutul lui, ci doar evenimente asociate cu procesul ruperii peceilor. Dac referirea a fost la un Codex (o carte probabil ca Biblia pe care o ai), atunci era posibil s fie sigilate poriuni din Carte (poate 100-200 de pagini) i astfel trebuie s rupi acele sigilii pentru a avea acces la coninutul paginilor respective. Dac acea carte este un codex, atunci ruperea sigiliilor va descoperi mai mult i tot mai mult coninutul Crii. Care dintre cele dou poate fi? Din fericire, Ioan nu ne las in incertitudine. Rspunsul il aflm in cap. 6:14 Cerul s-a strns ca o carte de piele... in gr., pentru acest sul este folosit biblos, sau biblon, ceea ce noi normal traducem cu carte, ins traducerea NIV este cu sul pentru c a recunoscut ceea ce avea Ioan in minte atunci cand a scris. De unde tim ce este un sul? ...pe care o faci sul expresia aceasta (infurandu-se), este cea care ne arat ce inelegea Ioan prin carte. Pentru el, Cartea era ceva ce se putea infura sau desfura, ca atare este un sul. Astfel, evenimentele din cap. 6, nu sunt coninutul crii, cartea nu poate fi citit pan nu sunt rupte toate peceile. O alt intrebare: evenimentele din cap. 6 au loc pe pmant, sau in ceruri? Este destul de clar c imaginea Mielului rupand peceile, are loc in ceruri, dar evenimentele care vin ca o consecin a ruperii sigiliilor unde au loc? Nici de data aceasta Ioan nu ne las in necunotin vv. 4 i 8 privesc pmantul. De asemenea vv. 14-17 vorbesc despre evenimente care au loc pe pmant pe msur ce peceile se rup una dup alta. In contrast cu cap. 4 i 5, unde evenimentele au loc in ceruri, cap. 6 prezint evenimente care au loc pe pmant.

Care este concluzia acestui capitol? Unde se termin evenimentele din cap. 6? Ruperea sigiliilor se incheie odat cu revenirea lui Isus Hristos i a evenimentelor care-l marcheaz vv. 14-17. In v. 17 se arat c acel timp este numit marea Zi a Domnului. Dac vrem s structurm pasajul, am putea impri cap. 6 in trei pri: 1 vv. 1-8 cei patru clrei. 2 vv. 9-11 scena altarului ruperea peceii a cincea. 3 vv. 12-17 Ziua Domnului marile evenimentte care insoesc finalul istoriei acestui pmant i revenirea pe nori a Domnului Isus. S ne oprim puin asupra fundalului VT. Textele din VT referitoare la cap. 6, au in vedere aceeai tem ca in cap. 4 i 5? Fundalul de baz al VT pentru cap. 4 i 5 se centreaz asupra tronului. Sunt pasajele slii tronului ceresc, ca baz de inelegere a Apoc. 4 i 5. Care este baza, fundalul VT pentru Apoc. 6? Este unul total diferit. El nu se mai axeaz pe tronul ceresc care acum apare doar odat in cap. 6, baza este pe blestemele in urma inclcrii legmantului, potrivit limbajului VT. Paralela structural esenial a acestui capitol merge inapoi la toate pasajele VT care au legtur cu blestemele clcrii legmantului. Cu alte cuvinte, in timpurile VT Dumnezeu a fcut un legmant cu poporul Su. El le-a spune: Dac vei asculta..., Dac vei coopera cu Mine..., Dac vei dori s lucrm impreun intr-o relaie de parteneriat, toate aceste lucruri bune ale legmantului vi se vor intampla...; Dac ins M vei respinge, dac v vei revolta impotriva Mea, toate aceste consecine care decurg din inclcarea legmantului vi se vor intampla aceste blesteme vor veni. Binecuvantrile i blestemele sunt destul de dificil de ineles. Imi amintesc de o situaie din oraul in care locuiam trebuia construit un pod i companiei i s-a spus: Dac-l terminai mai devreme fa de data stabilit, vei primi un bonus; dac terminai mai tarziu, vei primi o penalizare. Evident c muncitorii s-au mobilizat i au

catigat bonusul. Cam aa este i cu binecuvantrile i blestemele pentru cei care respect sau nu 110 legmantul. Pentru cei care ascult i respect legmantul sunt binecuvantri, rspltiri, in timp ce pentru cei care-l incalc, care se rzvrtesc impotriva lui Dumnezeu, consecinele sunt blestemele care decurg din el. Este la fel cu un contract din zilele noastre. Ceea ce descoperim in Apoc. 6 este o intoarcere constant ctre pasajele care vorbesc despre consecinele inclcrii legmantului. Ne vom ocupa de patru pasaje VT care folosesc acelai limbaj ca in Apoc. 6:1-8. Practic, paralelele sunt atat de ajuttoare in inelegerea simbolismului celor patru clrei i fr aceast intoarcere ctre pasajele VT nu l-am inelege. Doamne este minunat s deschizi Cuvantul Tu. Este minunat s-l studiezi i s caui inelegeri cat mai adanci in el. Te rugm s ne ajui in acest proces al cutrii i inelegerii Cuvantului. S ne vorbeti prin mesajul su i s invm in fiecare zi mai mult din Cuvantul Tu. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! IX. O Privire General asupra celor apte Sigilii partea II Ce vrea s spun Biblia atunci cand menioneaz faptul c Isus st la dreapta Tatlui? Ce semnificaie are acest lucru pentru noi astzi? Doamne, ne apropiem din nou de Cuvantul Tu i pentru aceasta dorim s ne oferi acel spirit de invare. Stm in faa unor pasaje destul de dificile, motiv pentru care Te rugm s deschizi minile noastre i inimile noastre i s le pregteti pentru o inelegere clar i corect a Cuvantului. In Numele lui Isus, Amin! Inainte de a ne ocupa de aspectul central al studiului prezent i anume: momentul in care Mielul a luat Cartea, care a fost momentul istoric cand acest eveniment decisiv a avut loc, vom continua studiul cap. 6 i 7.

1 - Apocalipsa 6 s ne ocupm mai intai de cap. 6, pentru c doar atunci cand vom avea o privire general a cap. 4-7 i o inelegere general a evenimentelor descrise in aceste capitole, abia atunci vom inelege mai clar evenimentele in detaliu din cap. 5 timpul istoric cand Mielul a luat Cartea. In studiul trecut ne-am ocupat de blestemele care vin in urma clcrii legmantului i am ineles c in spatele celor patru cai din Apocalipsa, sunt blestemele legmantului din VT. De asemenea am ineles c exist patru pasaje importante in VT care vorbesc despre acest lucru. Ne vom ocupa in continuare de abordarea lor: 1 primul pasaj se gsete in Lev. 26:21-26. Privindu-l, vom descopri paralele extraordinare cu Apoc. 6:1-8. Nu trebuie s ne chinuim prea mult in inelegerea paralelismului. Ambele vorbesc despre plgi ineptite, despre sabie, foamete, ciumi i fiare slbatice. In ambele se spune c painea va fi cantrit cu cantarul din cauza groazei, spaimei, panicii. Lev. 26 este textul rdcin pentru blestemele expuse mai pe larg dup aceea. Aici sunt consecinele preliminare. Cea din urm consecin a neascultrii de ctre israelii, va fi exilul. 2 al doilea pasaj care vorbete despre consecinele clcrii legmantului, este Deut. 32:23-25. Din nou avem sabie, foamete, ciumi ca fiind consecine ale clcrii legmantului. In ambele pasaje Levitic i Deuteronom cei care vor suporta aceste consecine sunt israeliii, cei care au intrat in legmant cu Domnul; ei sunt cei care au ascultat sau au euat in ascultarea lor fa de legmant. Aceste texte nu au in vedere pe dumanii poporului lui Dumnezeu, ceea ce ar insemna c cei patru cai din Apoc. 6 nu privesc pe cei care n-au de-a face cu Hristos, pe necretini, oameni care sunt in afara legmantului, ci cu cretini, cu cei care s-au legat prin legmant c-L vor asculta pe Dumnezeu. Dac ne indreptm spre Deut. 32:41-43 observm o diferen intre primul pasaj i acesta aici accentul nu mai e pe poporul lui Dumnezeu, care nuL ascult pe Dumnezeu i drept consecin primete blestemele legmantului, ci pe dumanii Lui,

111 iar Dumnezeu ii atac in favoarea poporului Su. El Se rzbun pe ei in folosul poporului Su. Deci consecinele legmantului clcat se manifest diferit in dou circumstane diferite. Ceea ce se intampl aici, nu este altceva decat ilustrarea unei teme foarte, foarte comune in VT. Dumnezeu face un legmant cu poporul Su. Le ofer unele fgduine, menioneaz anumite clauze contractuale i dac ei ascult, primesc binecuvantri, implinirea promisiunilor fcute ca rsplat, etc., iar dac nu ascult, consecinele vor fi acele blesteme inscrise in legmant. Ceea ce este tipic VT, este faptul c atunci cand poporul lui Dumnezeu devine neasculttor, Dumnezeu Sa folosit atunci de dumanii poporului Su, naiuni precum egiptenii, babilonienii, ca implinitori sau executori ai pedepselor Lui. Ei veneau i loveau, chinuiau poporul aducand sabia cu ei era ca un asediu asupra poporului. Dac poporul nu se intorcea la ascultare i continuau s fie rzvrtii, pedeapsa final i cea mai grea, consecina cea mai dureroas, era ducerea in exil. Astfel, aceste naiuni strine de poporul Israel, au fost folosite drept instrumente ale lui Dumnezeu care s indeplineasc planul Su in ceea ce privete legmantul. Este un concept interesant executorii legmantului lui Dumnezeu sunt adesea vrmaii lui Dumnezeu; ei vin i aduc asupra poporului neasculttor, acele consecine ale neascultrii de legmant, acele blesteme. Privind i altfel lucrurile, am putea spune c atunci cand poporul nu mai asculta de Dumnezeu, ei pierdeau puterea Lui protectoare care inea la distan naiunile vrmae. Astfel, Dumnezeu permitea acelor naiuni s devin disciplinatorii i judectorii poporului Su. Dar, ceea ce era tipic acestor naiuni strine era faptul c ele cdeau in extrema plcerii

de a persecuta poporul lui Dumnezeu i deseori Dumnezeu le-a spus: Ai mers prea departe. Vam invitat doar s-i atingei puin, dar voi i-ai sufocat de tot. i ele insele cad sub judecata lui Dumnezeu pentru a-i fi supraevaluat rolul. Cu acest fundal in minte nu mai este atat de greu s inelegem Deut. 32. Mai intai Dumnezeu intr la judecat cu propriul Su popor din cauza neascultrii de legmant, apoi, ii indreapt judecata Sa impotriva acelora pe care i-a folosit ca instrumente disciplinatoare, dar care au mers prea departe, simind plcere in a distruge. Blestemele din Levitic 26 i Deuteronom 32 au devenit atat de familiare israeliilor, incat s-au transformat in stereotipuri (sistem de reflexe condiionate care se formeaz datorit repetrii in aceeai succesiune a condiiilor din mediul inconjurtor; fig. care se repet in aceleai condiii, care este mereu la fel, neschimbat, obinuit, banal). Oridecate ori vorbeau de vremurile grele ce le stteau inainte, foloseau cuvintele: rzboi, foamete, ciumi. Gsim aceste imagini de nenumrate ori in Ezechiel, Ieremia, ca teribile consecine ale neascultrii cri care se concentreaz pe consecinele neascultrii, in mod special pe cea final exilul babilonian i care repet mereu i mereu acest concept de: rzboi, foamete i ciumi. 3 de exemplu: Ezech. 14:12-21 observm cum cuvinte precum: rzboi, foamete i ciumi devin imagini stereotip ale consecinelor neascultrii; imagini care se repet iar i iar, aproape in aceeai ordine pentru a descrie teribilele consecine ale ruperii legmantului incheiat cu Dumnezeu. 4 un alt pasaj care st la baza inelegerii Apoc. 6, este Zah. 1:8-17 pasajul prezint situaia israeliilor spre sfaritul exilului babilonian. Aceast fascinant imagine a celor patru cai,

similar celor din Apoc. 6 prezint idea c Dumnezeu ajunge la punctul cand consider c poporul Lui a fost pedepsit suficient i c e timpul ca s fie restaurat, s se intoarc in ara lor; consecinele neascultrii i-au fcut efectul. Dar acum, judecata lui Dumnezeu se intoarce impotriva Babilonului, care intre timp a intrecut msura impotriva poporului Su. Ceea ce observm deci in figurile de stil, in imagistica din spatele celor patru clrei din Apoc. 6, este tema de baz a neascultrii i consecinele ei. Blestemele inclcrii legmantului reprezint fundalul VT pentru inelegerea NT. Ceea ce este important s reinem este faptul c blestemele 112 lui Dumnezeu au dou faze: 1 prima dat, cad asupra poporului lui Dumnezeu, dar 2 dup aceea cad asupra dumanilor lor. Acest fel de manifestare, pare s se menin i in Apoc. 6:1-8 consecinele neascultrii par s vin peste poporul lui Dumnezeu. Abia in cap. 7 avem o reinoire a acestor consecine i unde blestemele cuprind lumea intreag. Astfel aceast concept al dublei primejdii care vine ca o consecin a neascultrii de legmant pare c se afl in spatele inelegerii cap. 6 i 7 din Apocalipsa. Are Apoc. 6 ceva in comun i cu era cretin? Pentru a inelege mai bine ar trebui comparat Apoc. 6 cu Apocalipsa sinoptic predica lui Isus de pe Muntele Mslinilor Mat. 24, Marcu 13 i Luca 21 unde Isus vorbete despre sfaritul lumii i despre evenimentele care vor duce la aceasta. Interesant este faptul c nici o alt parte a Apocalipsei nu se potrivete mai bine cu aceste texte ca Apoc. 6. In fiecare dintre ele este vorba despre predicarea evangheliei. In fiecare caz este rzboi, foamete i ciumi; persecuii, semne cereti, cutremure, foamete, etc. Este clar c pasajul NT din spatele Apoc. 6 este cel raportat in cele trei evanghelii sinoptice. Astfel trebuie s fim foarte ateni i la intregul fundal al VT i NT atunci cand ne apropiem de Apoc. 6,

pentru c acest pasaj ne ofer baza inelegerii evenimentelor din intreaga er cretin; Apoc. 6 este exact ca i apocalipsa sinoptic, care face acelai lucru. Aceste evenimente sunt vzute in Apocalipsa ca i consecine ale deschiderii Crii de ctre Miel. Istoria erei cretine este istoria in care evemimentele se afl sub controlul Lui, sub controlul Celui care este vrednic s deschid Cartea. B Apocalipsa 7 care este cadrul acestui capitol? cum se raporteaz acest capitol la ceea ce este inaintea lui? Se pare c el este rspunsul la intrebarea din Apoc. 6:17 acest capitol ofer rspuns la intrebarea care se ridic chiar la sfaritul cap. 6 ...Cine va putea s suporte marea Zi a venirii Domnului? Cand ziua final, numit Ziua revenirii Domnului va sosi, cine va fi in stare s stea? Aceasta este intrebarea cu care se incheie cap. 6. Rspunsul la aceast intrebare este dat in dou feluri in Apoc. 7: (a) mai intai cei 144.000 care au fost sigilai vv. 18; (b) pe de alt parte o mare mulime vv. 9-17. Se pare c scopul Apoc. 7 este de a da rspuns la intrebarea: Cand Isus vine, in acel context istoric tulburtor, cine va sta de partea cea corect? Cine va fi gsit credincios? Care credei c este pasajul cheie din VT pentru Apoc. 7? V-a sugera Ezech. 9:1-7 unul dintre cele mai tulburtoare i serioase pasaje din intreaga Biblie. S ne imaginm c ne-am afla in acel cadru istoric privind i ateptand s vedem care sunt consecinele primirii sau lipsei acelui semn pe frunte. Aici este o descriere intr-o form simbolic a evenimentelor ce urma s aib loc la distrugerea Ierusalimului in 586 BC. Ierusalimul urma s fie invadat de babilonieni, poporul urma s fie dus in exil i in acel proces, muli urma s fie ucii. Dar Dumnezeu face distincie intre cei credincioi, de partea Lui, care plangeau starea general a naiunii i pcatele car au dus la acea stare de lucruri i cei care urmau de fapt s fie mcelrii mai intai cei din Templu i apoi cei din cetate. Se pare c in Apoc. 7 avem o privire

asupra catorva evenimente de la sfaritul timpului, cand acel exil babilonian va reveni in actualitate, va fi reluat i retrit. Din nou va fi o judecat, din nou vor fi semne pe frunte tim c aceste teme sunt atat de comune intregei cri a Apocalipsei din nou lumea va fi chemat la judecat i din nou Dumnezeu ii va salva pe cei credincioi Lui. S revedem rapid ce am descoperit in cap. 4-7? In cap. 4 o descriere general a slii tronului ceresc, nu s-a avut in vedere un moment special. Cap. 5 un eveniment de inceput, decisiv luarea sulului i ruperea celor apte pecei; acest eveniment special este urmat de alte apte evenimente ruperea celor apte pecei el se incheie cu punctul culminant al istoriei noastre odat sigiliul al aselea i al aptelea i evenimentele intercalate ale cap. 7 evenimentele finale de la sfaritul lumii. Astfel, ceea ce avem in cap. 4-7 este un moment decisiv 113 in ceruri, urmat de o serie de evenimente pe pmant, cu punctul culminant revenirea lui Isus. Dar pentru a inelege acest pasaj, mai trebuie s surprindem un amnunt i anume: cand este punctul de inceput al tuturor acestor evenimente? Avem o serie de evenimente care ne conduc sigur ctre finalul istoriei noastre, dar cand incep ele? Care este momentul istoric pe care il putem socoti ca declanator al acestor evenimente? Este clar c Apoc. 5 vorbete despre un moment specific, decisiv, in istoria intregului Univers, nu numai al pmantului nostru i care a afectat aceast istorie. Un eveniment atat de semnificativ incat nici chiar Insui Dumnezeu nu-l poate rezolva. Singurul care-l poate rezolva, este o persoan unic i special. Cand acea Persoan a luat cartea i i-a rupt peceile, a declanat o serie de evenimente in cer i pe pmant care merg spre punctul culminant al istoriei pmantului. Dar cand ia Mielul Cartea i cand incepe s-i rup peceile? Putem ti? Eu cred c da!

Vom incepe aceast tem, care are menirea de a rspunde la aceast intrebare acum i vom continua in urmtoarea prezentare. Vom urmri cinci dovezi in sensul acesta: I Apoc. 3:21 a vrea s incep cu Apoc. 3:21 v amintii de principiul duodirecionalitii? Acest principiu sugereaz faptul c un anumit eveniment in Apocalipsa, poate indrepta atenia atat la trecut cat i la viitor. Un anume eveniment devine punctul culminant al mai multor evenimente intamplate anterior i totodat reprezint introducerea la o alt serie de evenimente care se vor intampla dup el. Un astfel de text, este Apoc. 3:21 i cand vom descoperi legtura lui cu Apoc. 4-7, vom incepe s inelegem Cand Mielul a luat cartea in mainile Sale. Apoc. 3:21 sunt descrise patru evenimente importante, decisive i o paralel intre ele. Primele dou sunt paralele cu ultimele dou. Primele dou in comparaie cu ultimele dou. Biruina i ederea intreun cu Isus pe tron, au amandou de a face cu oamenii lui Dumnezeu, iar in cea de a doua seciune, biruina i ederea cu Dumnezeu pe tron, reprezint experiena lui Isus. A vrea s abordm acum problematica timpurilor in aceste evenimente decisive: 1 Celui care biruiete... in gr. este timp prezent continuu cu alte cuvinte, aceast biruin este un eveniment care nu se oprete niciodat de-a lungul erei cretine. Oriunde exist cretini, in orice timp istoric, trebuie s fie i biruin. Este ceea ce trebuie s fac orice cretin in orice timp i in orice loc i anume de a invinge, de a fi biruitor. Dar cum va invinge un cretin? Cum va obine el biruina? Apoc. 12:11 imagine care completeaz pe cea din Apoc. 3:21. Oiunde se afl cretini, raiunea lor de a exista, este aceea de a birui. 2 i cand vor sta mantuiii cu Isus pe tron? Timpul folosit in gr. este viitor. ...i voi da s ad... Avem descrise dou realiti: una prezent continuu i una viitoare. Pentru c poporul lui Dumnezeu biruie in prezent, vor primi in

viitor o rsplat; dar interesant este faptul c in comparaie cu Isus, evenimentele sunt un aorist. Biruina lui Isus i ederea Sa pe tron alturi de Tatl, sunt evenimente la timpul aorist trecut. Ele au avut loc in trecut. Ele sunt evenimente trecute din perspectiva lui Ioan; Intrebarea este: Cand a biruit Isus? Cand a luat loc pe tron. Cretinii secolului I aveau doar un singur rspuns posibil la aceast intrebare: El a biruit la cruce i a stat cu Tatl pe tron dup ridicarea la cer. Din nou i din nou, de-a lungul NT aceste dou evenimente devin semnificative i decisive. Pe de o parte, crucea devine punctul central al intregei credinei cretine i de cealalt parte, aceast subliniere a ederii lui Isus alturi de Dumnezeu Tatl pe tron. Datorit acestui al doilea aspect, cretinismul poate exista i poate s-i indeplineasc rolul astzi. Este mesajul major al NT. Cand a biruit Isus? Apoc. 5:5-6. a biruit El a triumfat. Avem acelai cuvant ca in Apoc. 3:21 am biruit. Poate nu ai parte de cele mai bune traduceri, dar realitatea este c cele dou cuvinte sunt identice, chiar i in ceea ce privete timpul gramatical. Isus spune: Cum Eu am biruit i am ezut cu Tatl pe tron, in Apoc. 5:5 leul din tribul lui Iuda a biruit aorist indicativ exact 114 acelai cuvant, exact acelai timp. Biruina lui Isus din Apoc. 3:21 i biruina Lui din Apoc. 5:5 sunt exact la fel, identice. Cum a biruit Isus? Cand a biruit Isus? cap. 5:6 Isus a biruit la cruce, a fost Mielul injunghiat care a biruit, iar acum Se afl in mijlocul tronului gat s ia Cartea v.7. Apoc. 3:21 reprezint punctul culminant al celor apte biserici. Este de asemenea punctul culminant al unei serii de promisiuni fcute biruitorilor de Dumnezeu aa cum am vzut

intr-o prezentare anterioar. Dar Apoc. 3:21 nu reprezint numai punctul culminant a ceea ce sa intamplat inainte de el, punctul culminant al fgduinelor fcute ctre cele apte biserici, ci el conine in rezumat, in avans, esena evenimentelor din Apoc. 4-7. Tronul Tatlui este punctul central al cap. 4; biruina lui Isus este menionat in Apoc. 5; ederea pe tron alturi de Tatl este ceea ce se descrie in Apoc. 5:13 Tatl i Mielul stand pe tron impreun sunt proslvii. Observm deci cum dubla analogie a lui Isus din Apoc. 3:21, este implinit in Apoc. 4 i 5 Isus biruiete i st alturi de Tatl pe tron. S ne oprim puin asupra analogiei care se face poporului lui Dumnezeu in Apoc. 3:21. Cand vor fi aezai mantuiii alturi de Isus pe tron? Apoc. 7:9-17 in mod special ultimele trei versete zi i noapte ei sunt inaintea tronului, zi i noapte stau in Templul ceresc impreun cu Isus. Ei sunt suita, alaiul care-L urmeaz oriunde merge El. Astfel, poporul lui Dumnezeu, cei mantuii, sunt vzui bucurandu-se alturi de Isus pe tron in cap. 7 i intrebarea este Cand a avut loc biruina lor? este clar c aceasta a avut loc in Apoc. 6. Iari principiul duo-direcionalitii ne ajut s inelegem unul dintre cele mai dificile pasaje din cartea Apocalipsei. Care este tema central a Apoc. 4-7? Biruina lui Isus (Mielului) i edera Lui pe tron alturi de Tatl pe de o parte Apoc. 4 i 5 i de cealalt parte poporul lui Dumnezeu ducand lupta credinei aici pe pmant Apoc. 6 i rsplata final mantuiii lui Dumnezeu stand pe tron alturi de Isus Apoc. 7. Apoc. 3:21 ne ofer in rezumat esena i substana a ceea ce inseamn cele apte pecei. Apoc. 6 este unul dintre cele mai dificile pasaje din Biblie, dar acum tim c el descrie poporul lui Dumnezeu, experiena lui in lume luptele, zbaterile, eforturile fcute pentru a birui. Avand clarificate aceste aspecte in minte, putem s ne apropiem de inelegerea detaliat a lui.

In Apoc. 5:9-13 este voba despre anul 31 AD cand Domnul a murit pe cruce i a fost apoi inalat la ceruri. Apoc. 5 este inscunarea Lui in sala tronului Universului, in Sanctuarul ceresc. Moartea lui Isus a devenit cauza, motivul in baza cruia s-a trecut la desigilarea Crii. A trebuit s moar pentru a deveni vrednic. A murit pentru a birui. A biruit i acum poate, este vrednic s deschid Cartea. Este clar vizavi de Apoc 3:21 c Isus nu va sta cu Tatl pe tron undeva in viitor, Isus nu va invinge undeva in viitor, ci undeva, in trecut fa de vremea lui Ioan, aceste evenimente avuseser deja loc. In concluzie, o citire natural a Apoc. 5 ne duce la evenimentele din 31 AD, intronarea lui Isus la dreapta Tatlui. V mai aducei aminte ce am spus despre Apocalipsa? C ea este descoperirea lui Isus? Este o carte a NT i ca atare, teologia ei nu este diferit de teologia oricrei cri a NT. Este exact ceea ce ne-a demonstrat aici. Mai abordm un singur pasaj pentru a inelege legtura atat de apropiat a Apoc. 5 cu restul NT Evrei 8:1-2 aici, Isus este Mare Preot ezand la dreapta Tatlui. Din nou acelai cuvant ca in Apoc. 3:21 acelai cuvant, acelai timp gramatical, referire la exact acelai eveniment: biruina Lui de pe cruce care a fcut posibil mijlocirea de acum. Isus a murit pe cruce, a inviat i a fost inlat la cer, S-a aezat alturi pe Tatl pe tron asumandu-i responsabilitatea i autoritatea de rege. Odat ce a implinit aceste lucruri, odat ce i-a asumat autoritatea de rege, El slujete in timpul prezent in Sanctuarul ceresc. Ceea ce vedem in Apoc. 5 este intronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc; este evenimentul decisiv care a avut loc in trecut i 115 care acum face totul posibil face posibil mijlocirea in Sanctuar, face posibil marea judecat care va avea loc in Apocalipsa, face posibil toat aceast slujire in Sanctuar in favoarea poporului Su. Apoc. 5 se repet ca evenimente in NT la ziua Cincizecimii, Isus S-a inlat la

cer, S-a aezat pe tron i a inceput s domneasc ca rege i Mare Preot pentru poporul Su de-a lungul erei cretine. Vom continua in urmtoarea prezentare cu detalii referitoare la acest moment decisiv in istoria noastr i a intregului Univers. Ii mulumim Doamne penru toat buntatea, mila i credincioia pe care le-ai artat pentru noi. Mulumim pentru inelegerea tot mai clar a Apoc. 4-7 i in mod special mesajul Apoc. 5. Te rugm s ne atingi inima i mintea cu slava acestor scene mree, uluitoare. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! X. C d Mielul ia Cartea De unde tim c Apocalipsa vorbete despre zilele lui Ioan? De unde tim c ea vorbete despre zilele noastre? Doamne, din nou ne oprim asupra evenimentului i timpului cand Mielul a luat Cartea; am ineles c este evenimentul decisiv in inelegerea peceilor. Te rugm pentru o msur dubl de inelepciune pe msur ce cutm rspunsul. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! In ultima parte a prezentrii anterioare, incepusem s cutm dovezi care s ne ajute s inelegem cand, in timp, Mielul a luat Cartea; cand a fost acel moment decisiv, acel moment de criz in Sanctuarul ceresc. Am ineles c Apoc. 3:21 deschide ua unei inelegeri clare a acestei probleme. El ne-a artat c biruina lui Isus este crucea, i astfel crucea devine evenimentul decisiv care-L face pe Isus capabil s ia Cartea i s-i rup sigiliile. Momentul cand Isus a luat Cartea, acel moment crucial pentru Univers i pmant deopotriv, a fost crucificarea lui Isus, urmat de inviere i urcare la cer. i mai specific, ziua Cincizecimii, ziua cand Duhul Sfant a fost trimis pe pmant ca o consecin a faptului c Isus i-a luat autoritatea de rege pe tronul Universului alturi de Dumnezeu Tatl. Totui nu vrem s ne limitm doar la un singur fel de

dovezi, ci s descoperim dac aceast presupunere c evenimentele din jurul tronului reprezint timpul cand Isus S-a inlat la cer i a inaugurat Sanctuarul ceresc. Vreau s continum cutarea dovezilor c ceea ce s-a intamplat in sala tronului ceresc, face referire la crucificarea Domnului. II Chiasmul mai intai, a vrea s v reamintii c Apocalipsa este structurat chiastic materialul din prima parte a crii merge in paralel cu cel din a doua parte, ca un fel de scar care urc spre varf punctul culminant al pasajului in discuie. Ca rezultat al acestei inelegeri, Dr. Kenetth Strength a dezvoltat aceast inelegere chiastic a Apocalipsei materialul din prima jumtate a crii este paralel cu cel din a doua jumtate. El a spus c prima parte a Apocalipsei se bazeaz pe realitatea intregii perioade cretine, pe cand cea de a doua se bazeaz, se concentreaz pe evenimente din preajma sfaritului. Cele apte pecei cap. 4-7 se gsesc in prima parte a crii, de aceea ar trebui s se refere la intreaga perioad cretin. Dup cum am observat in studiul anterior, peceile se sfaresc aproximativ odat cu revenirea Domnului Isus potrivit limbajului folosit in cap. 6 acest eveniment este numit Ziua Domnului. Momentul de inceput ins este cel care creeaz probleme in inelegere, ins am ineles c momentul de inceput al sigiliilor este anul 31 AD, cand Mielul ia Cartea odat cu intronarea Lui. De aici inainte, pe toat perioada desfurrii lor, avem de-a face cu era cretin, aa cum ne-am atepta potrivit structurii chiastice. A vrea s notm cateva detalii care vin in sprijinul acesteia. Mai intai, dac comparm scenele de inchinare din 116 Apoc. 4 i 5 cu cea din cap. 19 contrapartea chiastic de la sfaritul crii vom observa c ambele pasaje sunt foarte asemntoare. Ambele conin pe btrani, pe cele patru fpturi vii,

tronul, laudele i adorarea. Totui Apoc. 19 este fr indoial un pasaj aparinand sfaritului. Dumnezeu este ludat pentru distrugerea Babilonului. Pe de alt parte, in Apoc. 4 i 5 Dumnezeu este ludat mai intai pentru creaiune 4:11 i in al doilea rand pentru rscumprare 5:9-13. Apocalipsa 4 i 5 in mod clar se concentreaz asupra evenimentelor de la inceputul erei cretine, in timp ce Apoc. 19 reflect idei de la sfaritul erei cretine, sfaritul timpului. Dar s ne oprim puin asupra Apoc. 7 se sfarete cu eliberarea poporului lui Dumnezeu din necazul cel mare de asemenea Dumnezeu este ludat de ei pentru c i-a eliberat. Avem aici o imagine de la sfaritul timpului? Da! Descoperim c pe msur ce ne deplasm de la Apoc. 4 i 5 pe de o parte, prin Apoc. 6 la Apoc. 7, ajungem la evenimenele timpului sfaritului; ajungem la acelai punct in istorie ca i Apoc. 19. Diferena dintre prima parte a Apocalipsei i cea de a doua parte a Apocalipsei, este c cea de a doua se concentreaz in mod special pe evenimentele care au loc la sfaritul timpului, aproape de sfarit, chiar in preajma lui, in timp ce prima parte se concentreaz asupra intregei ere cretine, incepand cu evenimentele din primul secol i pan la sfarit. Aadar, structura chiastic a Apocalipsei susine idea c evenimentele din cap. 5 reprezint inceputul erei cretine i nu mijlocul sau undeva spre sfarit. Am vzut in prezentrile anterioare cum calul alb din cap. 6 este paralel cu cel din cap. 19. In ambele cazuri, clreul poart coroan dar cea din cap. 6 este una de victorie, in arenele olimpice, pe cand cea din cap. 19 este una a unui rege. Isus, in mod repetat spune c El a biruit, a biruit ca un atlet olimpic i este Cel care a primit cununa biruinei. Dar cand ajungem la cap. 19, Il vedem pe Isus punand capt intregei opoziii de pe pmant purtand acum coroana regeasc.

A vrea s mai urmrim un verset din Apoc. 6 in comparaie cu Apoc. 19 pentru a vedea cat de puternic funcioneaz acest chiasm Apoc 6:10 judec Dumnezeu pe locuitorii pmantului? Rzbun El sangele sfinilor martiri in acest moment al istoriei? Nu! Intrebarea este: Cat va fi pan atunci? In original este: Cat trebuie s mai treac fr s rzbuni i fr s judeci? In momentul istoric al peceii a cincea, judecata final i rzbunarea final a sfinilor inc nu incepuser. Comparm acest text cu contrapartea chiastic Apoc. 19:1-2 la ce punct din istorie suntem acum? Judecata i rzbunarea au avut loc. Apoc. 6 vorbete despre un timp cand judecata i rzbunarea nu au inceput inc, in timp ce Apoc. 19 vorbete despre ele la timpul trecut, s-au intamplat deja. Apoc. 19 face parte dintre capitolele timpului sfaritului. Apoc. 6, la pecetea a cincea, ne aflm inainte de sfarit, dar odat ajuni la a cincea pecete, ne deplasm de-a lungul istoriei. De la Apoc. 5, trecand prin imaginile i simbolistica celor patru clrei, aspect care pare s reflecte judecata lui Dumnezeu chiar de la inceputul erei cretine i mai departe i odat ajuni la cea de a cincea pecete, descoperim c am fcut ceva pai in istorie sunt evenimente rmase in urm, cateva sigilii au fost desfcute: Mielul luand Cartea, este acum in urma noastr; cand ajungem la cea de a cincea pecete, nu suntem inc la sfarit mai sunt inc evenimente care trebuie s aib loc; nu a venit inc vremea judecii finale. S privim puin la Apoc. 6:15-17 aici este o imagine a sfaritului in cadrul peceilor este punctul culminant al erei cretine, incheierea istoriei noastre. Observm paralela cu Apoc. 19:17-18 ambele fac referire la acelai eveniment. Apoc. 19, aa cum am vzut, se afl permanent in sfera evenimentelor sfaritului. Apoc 6:15-17 este pe de alt parte continuarea unei serii de evenimente de-a lungul erei cretine ducandu-le spre timpul sfaritului i odat cu ruperea celei de a asea pecei ajungem la contextul evenimentelor care marcheaz timpul sfaritului.

Revenind, inceputul, momentul istoric al inceputului peceilor, este momentul in care Mielul ia Cartea in mana Lui i aceasta s-a intamplat la inceputul erei cretine. Este clar, potrivit 117 structurii chiastice, c prima parte a crii Apocalipsa i sigiliile acoper intreaga er cretin, micandu-se de la inceputul ei ctre evenimentele care au marcat-o i sfarind prin prezentarea evenimentelor finale ale istoriei pmantului, numite evenimentele sfaritului. De cealalt parte, partea final a Apocalipsei se concentreaz asupra zilelor sfaritului i evenimentelor care le marcheaz. Aceasta a fost a doua serie de dovezi care arat c evenimentele din Apoc. 5 au avut loc la inceputul ereii cretine. III Sanctuarul a treia serie de dovezi o constituie elementele de la Sanctuarul din VT. Le-am analizat amplu in prezentrile anterioare. Voi reaminti doar cateva puncte: 1 am vzut c prima parte a Apocalipsei a fost construit pe serviciul zilnic de la Templul israelit, sau tamid erau candele, ui, jertfa mielului, luarea sangelui i stropirea lui inaintea altarului; arderea tmaiei, linite in cer, sunarea din trambie toate aceste evenimente sunt asociate cu serviciul tamid i acest serviciu zilnic este asociat cu mijlocirea. Este ceea ce se intampl atunci cand Dumnezeu intervine pentru poporul Su. Aa cum tmaia mirosea peste tabra lui Israel in pustie, aa Dumnezeu aplic neprihnirea lui Isus poporului Su. Prima parte a Apocalipsei, fiind bazat pe serviciul tamid, acoper intreaga er cretin. Mijlocirea lui Isus nu se sfarete undeva in timpul istoriei cretinismului, ci are loc nemijlocit pan la inchiderea timpului de prob. Astfel, dac prima parte a Apocalipsei sa bazeaz pe serviciul zilnic de la Sanctuar, susine idea plasrii Apoc. 5 la inceputul erei cretine i nu la sfaritul ei. 2 a doua parte a Apocalipsei este bazat pe srbtorile anuale, srbtorile liturgice ale

anului religios iudaic. Am ineles c srbtorile de primvar sunt asociate cu prima parte a Apcoalipsei. i ele, srbtorile de primvar ii gsesc implinirea in primul secol cretin. Patele a fost implinit odat cu crucificarea Domnului, iar Cincizecimea a fost implinit odat cu incoronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc. Deja am menionat acest aspect i anume c srbtoarea anual care se potrivete exact, precis materialului din cap. 4 i 5 este srbtoarea Cincizecimii. Devine clar c ziua exact in care Isus a fost intronat in Sanctuarul ceresc, a fost ziua Cincizecimii. S citim Apoc. 5:6 text care susine acest concept. Ce s-a intamplat in clipa in care Isus S-a unit cu Tatl pe tron? Spiritul Sfant a fost trimis pe pmant, iar noi numim ziua aceea ziua Cincizecimii. Aadar, srbtoarea iudaic a Cincizecimii se potrivete foarte bine cap. 4 i 5, susinand c momentul istoric cand Isus-Mielul a luat Cartea a fost anul 31 AD, ziua Cincizecimii. A vrea s menionez cele mai bune dovezi care indic c in Apoc. 5 avem inaugurarea Sanctuarului ceresc. Dac aceasta este inaugurarea Sanctuarului ceresc, atunci cand ar fi trebuit s aib loc acest eveniment? Referindu-ne la epistola ctre Evrei, este clar c pe vremea cand Pavel o scria, Sanctuarul ceresc deja funciona. i atunci, cand incepuse? Autorul epistolei este foarte clar i nu las nici un dubiu asupra problemei. Ca rezultat al jertfei Sale, Isus a inviat, S-a inlat la cer i a intrat dincolo de perdea, S-a aezat alturi de Tatl pe tron, devenind slujitor in Sanctuarul ceresc in momentul inlrii Sale. Cartea ctre Evrei indic drept zi a inaugurrii Sanctuarului ceresc, ziua Cincizecimii, in 31 AD. Care este evenimentul cap. 4 i 5? Am ineles din prezentarea anterioar c aproape fiecare articol din Sancturul pmantesc este prezent in Apoc. 4 i 5. Oridecate ori se face referire la un eveniment legat de Sanctuar in cele dou capitole, sunt prezentate in detaliu toate aspectele acelui Sanctuar sunt candelele din Sanctuar, ligheanul, miel, tmaie, coarne, viel, heruvimi, pieptarul marelui preot, etc. Aproape

fiecare element al Sanctuarului mrturisete despre ceva in Apoc. 4 i 5. Mai tim c doar la dou evenimente particip intregul Sanctuar unul este ianugurarea Sanctuarului i al doilea, este Ziua Ispirii. Dar pare clar c nu despre Ziua Ispirii este vorba aici. Nu se vede chivotul. tia Ioan despre el? Desigur, il menioneaz in Apoc. 11:19, dar nu aici. Chivotul devine elementul central, cea mai important pies de mobilier din sanctuar in 118 Ziua Ispirii. Aceast zi este de asemenea asociat cu judecata in iudaism i in VT. tia Ioan despre judecat? Folosete el limbajul judecii? Desigur, de nenumrate ori in cartea Apocalipsei. Cuvinte gr. ca krima, krisis, krino sunt folosite mai mult de 12 ori in cartea Apocalipsei. Dar Ioan nu folosete nici un cuvant in privina aceasta aici, in Apoc. 4 i 5. Nu avem un limbaj al judecii in acest pasaj. Ioan rezerv limbajul pe care-l va folosi pentru judecat pentru cadrul evenimentelor timpului sfaritului. De fapt singura referire la judecat in prima parte a Apocalipsei, este Apoc. 6:10. Dar intrebarea este: Cat timp va mai trece fr s faci judecata? Singurul loc in care se folosete limbajul judecii in prima parte a Apocalipsei, este doar pentru a arta clar c judecata nu are inc loc. Limbajul judecii este cu totul absent in Apoc. 4 i 5 i devine clar c timpul celei de a cincea pecei este cu mult dup evenimentele din cap. 4 i 5; judecata inc nu incepuse. Astfel, dac ar fi aici o referire la Ziua judecii, nu s-ar potrivi in context. Este mai degrab o scen a ispirii vedem btranii cu potire in maini care erau pline cu tmaie i care reprezint rugciunile sfinilor. Dac Apoc 4 i 5 s-ar referi la Ziua Ispirii, ar trebui s avem un limbaj cu referire la Sfanta Sfintelor, in mod special cuvantul gr. naos, care este un cuvant folosit pentru locul special unde chivotul era pstrat. Folosete Ioan acest termen? Da, i destul de des i totdeaun cu referire la Templu i in special pentru acea parte interioar a lui, Apoc. 11:19 fiind un bun

exemplu in acest sens. Acest limbaj este cu totul absent i el in Apoc. 4 i 5, dar apare in a doua parte a Apocalipsei. In cele din urm, dac ar fi Ziua Ispirii, animalul de sacrificat ar trebui s fie nu un miel, ci un ap. Mielul este potrivit pentru ispire, iar aici avem un Miel, foarte potrivit pentru serviciul zilnic, i de asemenea potrivit pentru inaugurarea Sanctuarului ceresc. Este clar c in Apoc. 4 i 5 avem scena inaugurrii Sanctuarului ceresc, care a avut loc i a marcat inceputul erei cretine. IV Cadrul contemporan s ne oprim puin asupra cadrului contemporan, pentru intrirea dovezilor in susinerea celor menionate pan acum cu privire la Apoc. 5. Cum ar fi abordat cineva, contemporan cu Ioan, cap. 5 din Apocalipsa? Exista o singur modalitate de abordare a acestui pasaj i anume, ca pe o realitate ce era deja prezent in primul secol. Nu ne putem gandi c ei credeu c este vorba despre evenimente ale sfaritului, in Apoc. 5. Pe msur ce parcurgem Apocalipsa, descoperim c de multe ori apar scene ale evenimentelor care vor marca timpul sfaritului i cand Ioan vrea s marcheze aceast diferen, lui nu-i este greu s o fac. A susine c Dumnezeu ii intalnete pe oameni acolo unde se afl i c se adreseaz lor funcie de timpul i imprejurrile specifice in care se afl, asta nu inseamn c Apocalipsa nu poate aborda i evenimente care vor marca timpul sfaritului; desigur, cretinii din primul secol se gandeau la sfarit, dar cand Ioan vorbete despre aceasta, este foarte explicit in ceea ce privete limbajul i nu exist confuzie in mintea lor. Limbajul din Apoc. 5 nu ne trimite ctre scenele de final ale istoriei, conceptul teologic cheie in Apoc. 5, poate fi gsit oriunde in NT i este aplicat primului secol i timpurilor de mai tarziu. De exemplu, crucea lui Hristos este o realitate in NT; este gsit aproape in fiecare carte a lui. Crucea devine aceeai realitate i pentru Apoc. 5 care indic spre sec. I. Incoronarea lui Isus era un eveniment deja fptuit pentru NT. Intronarea lui Isus este tema cheie in Apoc. 5. Inaugurarea noastr ca preoi i regi,

avesese loc deja pe vremea cand Ioan scria Apocalipsa. De aceea, regalitatea celor credincioi i preoia lor putea fi descris ca o realitate deja existent in primul secol 1 Petru 2:9-10 este un bun exemplu in acest sens. Tema central a Apoc. 5 este regalitatea i preoia celor credincioi, ca o realitate a primului secol i nu ca evenimente finale ale istoriei. In cap. 5 tmaia, ca rugciuni ale sfinilor, este o imagine foarte potrivit pentru primul secol. Cretinii se rugau, rugciunile se urcau la cer i acolo se fcea mijlocire pentru ei incepand cu 31 AD. Abordand 119 problema din punct de vedere contemporan, nimic in Apoc. 5 nu este nepotrivit pentru primul secol. Nimic nu ar conduce la concluzia c luarea Crii de ctre Miel ar fi un eveniment ce ar urma s se intample undeva mai tarziu, in istorie, dincolo de secolul I. Acolo unde Ioan a vrut s transmit idea sfaritului, limbajul este foarte clar, adecvat pentru aceasta Apoc. 6:12-17 limbaj precum Ziua Domnului, evenimente cosmice, cderi de stele, etc.; Apoc. 7 poporul lui Dumnezeu venind din necazul cel mare; Apoc. 11:15-18 i Apoc. 21 i 22 sunt locuri in care in mod explicit Ioan vorbete despre evenimente finale. Apoc. 5 nu face parte dintre ele. V Paralele sinoptice la final, un alt element paralel: apocalipsa sinoptic Matei 24, Marcu 13 i Luca 21. Am menionat deja c exist multe paralele literare intre Apoc. 6 i aceste pasaje din evanghelii. Conform pasajelor de mai sus, Isus imparte istoria in trei mari perioade: 1 realiti generale ale intregei perioade cretine. El vorbete despre predicarea evangheliei, rzboaie, veti de rzboaie, rebeliuni, foamete, ciumi, cutremure. Sunt evenimente tipice intregei ere cretine. In Mat. 24:6-8 Isus chiar spune explicit c aceste nu sunt semne ale sfaritului, ci ele vor continua

pan la sfarit. Deci rzboaie, foamete, boli nu sunt semne ale sfaritului, ci semne ale intregei ere cretine. 2 Isus vorbete de un timp special de stramtorare, cand poporul lui Dumnezeu urmeaz s sufere foarte mult. In mod special in Luca este descris asediul neamurilor asupra Ierusalimului. Astfel, intre, avem un timp de stramtorare. 3 apoi, Isus Se indreapt spre timpul efectiv al sfaritului vorbete de semne cereti i evenimente asociate cu semne ale celei de a doua veniri, sau Ziua Domnului. Acest model este aplicat exact i in Apoc. 6. Dac imprim cap. 6 vom avea o paralel cu predica lui Isus. 1 primele patru pecei realitatea general a erei cretine predicarea evangheliei, rzboaie, foamete, ciumi, fiare slbatice, etc. 2 apoi concentrarea este pe persecuie a cincea pecete sufletele de sub altar strig: Cat va mai dura...; 3 apoi, cea de a asea pecete aduce in prim plan semnele cereti asociate direct cu evenimentele sfaritului. Limbajul este acelai cu paralela sinoptic, diviziunile din cap. 6 i 7 sunt similare. Conform acestei concluzii, evenimentele din Apoc. 5 preced evenimentele din perioada general a erei cretine, ele au loc la inceput, practic sunt cele care inaugureaz era cretin. Ceea ce am vrut s demonstrez pan aici, este c acest eveniment fundamental deschiderea Crii eveniment de la care putem pleca intr-o interpretare corect a peceilor, a avut loc in sec. I, in acelai an in care Isus a murit i a inviat. A avut loc odat cu inlarea lui Isus la cer, aezara Lui pe tron in Sanctuarul ceresc i inceperea misiunii de slujire in favoarea poporului Su de pe pmant. Aceste cinci direcii de dovezi incepand cu ultima prezentare, arat legtura dintre evenimentele acestor prime capitole din Apocalipsa: 1 Apoc 3:21 reprezint fundalul interpretrii a ceea ce urmeaz. 2 conform chiasmului, Apoc. 5 se imbin perfect in marea structur chiastic a

Apocalipsei 3 fundalul oferit de Sanctuar am decoperit c primele capitole vorbesc despre inceputul erei cretine, despre inaugurarea Sanctuarului ceresc, mai degrab decat de evenimente care au avut loc in alt timp istoric. 4 cadrul contemporan scrierii Apocalipsei tot ce este descris in Apoc. 5 se potrivete primului secol cretin in acord i cu NT. 5 fundalul NT apocalipsa sinoptic a lui Isus paralel clar cu Apoc. 6 i 7. Biblia spune c doi sau trei martori vor stabili c ceva este adevrat. Ceea ce noi am avut 120 in aceste dou prezentri au fost cinci martori. i toi acetia, fr nici un dubiu spun c momentul in care Mielul a luat Cartea, a fost momentul in care El a fost intronat in Sanctuarul din ceruri odat cu inlarea Sa. Era ziua Cincizecimii in 31 AD. Evenimentele din cap. 6, evenimentele asociate cu ruperea peceilor, reprezint biruina poporului lui Dumnezeu pe acest pmant, din momentul morii, invierii, incoronrii i inceperii lucrrii de slujire a lui Isus in Sanctuar i pan la cea de a doua venire a Sa pentru poporul Su. Peceile sunt printre cele mai grele, dificile pasaje din toat Biblia. Dar printr-un studiu atent, prin comparaii cu VT i NT, lsand textul s vorbeasc, este uimitor s-i descoperi inelesurile. Doamne, am parcurs un material destul de dificil. Am incercat s ptrundem mai adanc in Cuvant; acum, pe msur ce se vede luminia de la captul tunelului, pe msur ce lucruri pan acum disparate i neinelese devin tot mai clare, ofer-ne Te rugm un simmant de bucurie, de implinire a unui lucru fcut. Da, Scripturile pot fi inelese, atunci cand pui text cu text in context i pe msur ce inelegem tot mai bine ofer-ne acea bucurie constant i plcerea

de a studia mai departe. Ajut-ne apoi s purtm cu noi aceast bucurie in viaa noastr de toate zilele, ca pe o mrturie pentru cei cu care venim in contact. In Numle lui Isus, Amin! XI. Leul, Mielul i Cartea De ce plange Ioan c nimeni nu poate deschide Cartea? De ce este atat de important? O privire general a cap. 4-7 ne-au pregtit pentru o abordare detaliat a desigilrii sulului din Apoc. 6. Ins inainte de aceasta, mai sunt cateva lucruri de soluionat din cap. 4 i 5, aspecte care au dat natere la multe speculaii de-a lungul secolelor i continu s o fac i astzi. 1 m refer in primul rand la cei 24 de btrani. Cine sunt ei? De unde vin? Care este rolul lor in sala tronului ceresc? 2 in al doilea rand m refer la identitatea sulului, sau Crii. Am vzut momentul cand a intrat in mainile Domnului i a inceput s-l desfac, dar care este coninutul sulului? Ce rol joac el in toate evenimentele crii Apocalipsei? Din nefericire Ioan nu ne spune niciodat explicit care este coninutul lui. Doamne, eti atat de bun cu noi i Ii mulumim pentru aceast buntate a Ta. Ii mulumim pentru c in cartea Apocalipsei descoperim lucruri minunate care au relevan in vieile noastre. Ii mulumim cci chiar acele lucruri care par de neineles, Tu eti la carm i controlezi totul. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 1 cei 24 de btr i cine sunt ei? Ei se afl in jurul tronului lui Dumnezeu, de fapt fiecare dintre ei st pe un tron; este clar c intr-un fel sau altul, cei 24 de btrani sunt fiine cereti, dar Apocalipsa nu ne spune niciodat cu certitudine cine sunt ei. S incercm s lum in calcul anumite dovezi spre a putea inelege cine sunt ei. In primul rand, rdcina numrului este 12. Apocalipsa are cateva numere cruciale: 3, 4, 7, 12 i toate au un sens anume. Numrul 12,

este deci printre numerele cruciale in Apocalipsa 24 = 12+12. Este posibil ca cei 24 de btrani s fie de fapt dou grupe de cate 12. Ar putea fi aceasta legat de 144.000? (12 x 12?). Poate este legat de numrul Ierusalimului construit pe 12 fundaii i avand 12 pori. De asemenea, tim c erau 24 de schimburi de preoi in VT i are de a face cu slujirea in Templu. Toate aceste implicaii numerice, ne vor interesa pe mai departe. Mai tim despre aceti btrani c in afar de implicaiile numrului 12, c ei stau imprejurul lui Dumnezeu pe tronurile lor Apoc. 4:4, care ne amintete de Apoc. 3:21 se pare c ar fi beneficiarii acestei fgduine. Unele manuscrise ale Bibliei ar sugera c cei 24 de btrani, ar fi regii i preoii din Apoc. 5:9-10. Aici, oamenii sunt vzui ca o imprie, slujind lui Dumnezeu, iar cei 24 de btrani cant cantarea impreun cu 121 ceilali. Multe manuscrise, traduc Pentru c ne-ai fcut o mprie de preoi i regi i noi vom domni peste pmnt. Dac cumva aceast traducere ar fi exact, atunci, cei 24 de btrani se identific pe ei inii cu cei mantuii. Ei sunt parte a regilor i preoilor care vor domni pe pmant. Dar e o problem cu aceast traducere care se gsete de exemplu in versiunea King James. Problema este c nu numai cei 24 de btrani cant cantarea respectiv, ci i cele patru fpturi vii. Sunt aceste patru fpturi vii rscumprate de pe pmant, care vor domni ca regi i preoi pe pmant, sau sunt mai degrab arhangheli cereti, avand fiecare cate un rol diferit? Acest din urm caz, cred c este inelesul corect. Personal n-a lua Apoc. 5:9-10 ca referin pentru cei 24 de btrani. Deci, cei 24 de btrani se bazeaz pe un sistem numeric, numrul de baz este 12, stau pe tron alturi de tronul lui Dumnezeu i poart haine albe, care erau oferite in Apocalipsa

credincioilor din Sardes, Laodiceea, sufletelor de sub altar i sunt de asemenea purtate de marea gloat. Acestea sunt in mod evident legate de poporul lui Dumnezeu de pe pmant, fie de-a lungul intregei ere cretine, fie de la sfaritul ei in locurile cereti. De asemenea, cei 24 de btrani, poart cununi. In gr. cuvantul stephanos, inseamn cununi de victorioi i nu cununi regale. La acest moment, cei 24 de btrani nu par s stpaneasc vreun teritoriu, ci sunt cei care intr-un sens sau altul se bucur de victorie, de biruin. De asemenea, cununile erau oferite poporului din Smirna Apoc. 2:10 i celor din Filadelfia Apoc. 3:11 ele sunt rsplata pentru biruitori. Femeia din Apoc. 12:1 poart aceeai cunun de invingtor. Cuvantul este de asemenea folosit pentru coroana de spini pe care Isus a purtat-o pe cruce Matei 27:29; Marcu 15:17; Ioan 19:2-5 pare destul de consecvent in NT faptul c stephanos, era o recompens pentru victorie, pentru biruina celui neprihnit i este asociat cu propria biruin a Domnului Hristos pe cruce. Cel mai ilustrativ text ar fi 2 Tim. 4:8 acea cunun de biruitor este cununa stephanos, pe care Pavel avea s o primeasc la revenirea lui Isus ea reprezin rsplata biruinei celui neprrihnit i totodat viaa venic. Cine sunt deci cei 24 de btrani? Dovezile de mai sus indic spre umanitatea rscumprat. Simbolismul este consecvent peste tot numrul 24, faptul c stau pe tronuri, sau cel puin c sunt in relaie apropiat cu tronul lui Dumnezeu, sunt imbrcai in haine albe i au cununi stephanos pe capetele lor. Dac lum in calcul toate aceste indicii, este clar c avem de-a face cu un segment din ceea ce am numi umanitatea rscumprat. Dac e aa, ce fac ei acolo in sala tronului ceresc inainte de a doua venire? De ce sunt in ceruri i nu sunt pe pmant pan la a doua venire? Din acest motiv, unii cercettori ofer o a doua explicaie: ei spun c cei 24 de btrani nu reprezint

umanitatea rscumprat, ci sunt ingeri, dar imaginea aceasta, pare i mai greu de aceptat. Nicieri in Biblie, sau in iudaismul timpuriu nu sunt ingeri descrii ca stand pe tron i nici numii btrani, sau purtand coroane de victorioi. Toate aceste descrieri sunt legate i limitate la poporul lui Dumnezeu. Pentru mine este evident prima variant cei 24 de btrani reprezint umanitatea rscumprat. Probabil c ar putea fi interpretai i drept conductori din VT i NT (12 + 12). Poate reprezenta cele 12 triburi i pe cei 12 apostoli vezi Noul Ierusalim cele 12 pietre de fundaie sunt cei 12 apostoli i cele 12 pori sunt cele 12 triburi ale lui Israel. Cineva poate s observe de asemenea Apoc. 15:3 rscumpraii cant cantarea lui Moise i a Mielului rscumpraii sunt atat din VT cat i din NT. Probabil c cei 24 de btrani sunt un grup simbolic, care reprezint pe toi credincioii lui Dumnezeu de-a lungul istoriei umane. Termenul de btran, se aplic domeniului slujirii, atat in VT cat i in NT el sugereaz aspectul preoiei, iari un fapt compatibil cu ceea ce am spus pan aici. N-a sugera c ei sunt cei 12 fii ai lui Iacob i cei 12 apostoli ai lui Isus. Mai degrab ei sunt figuri reprezentative, simbolice. Ca s spunem aa, umanitatea ca ras, este reprezentat de ctre ei inaintea lui Dumnezeu. Probabil c Dumnezeu ii folosete pe cei 24 de btrani ca asisteni ai Si 122 in procesul de judecare a poporului Su de pe pmant in timpul din urm. Cand au ajuns in locurile cereti? Cea mai bun sugestie pe care a putea-o face, este in jurul timpului crucificrii Matei 27:51-53. Un detaliu foarte interesant pe care unii l-au neglijat in citirea NT i anume faptul c au fost oameni inviai odat cu moartea lui Isus pe cruce. Existena lor a fost notat ei au umblat pe strzile Ierusalimului. Oamenii i-au intalnit, au vorbit cu ei, au contientizat prezena lor. Ce s-a intamplat cu aceti oameni? Au murit din nou? Au disprut? Au mai trit un timp pe pmant? Cel mai probabil, aceti oameni, au fost luai la cer.

Avem o indicaie in privina aceasta Efes. 4:8. Se spune aici c atunci cand Isus S-a inlat la cer, El a luat captivi odat cu El. Fr nici o indoial, aceti oameni care au inviat din mori la crucificarea lui Isus, pentru a reprezenta umanitatea, L-au insoit in inlarea la cer. Am putea spune: Dar nu ar prea c cei 24 de btrani erau in sala tronului inaintea lui Isus? oricum aceasta nu este chiar o problem. Pentru a oferi mreie momentului, pentru a-I face lui Isus o primire cuvenit, alturi de celelalte ceremonii cereti, inclusiv ceremonia intronrii Sale, reprezentanii umanitii rscumprate puteau fi luai inainte, ca atunci cand El a venit ei s-L poat primi in adorare alturi de toate celelalte fiine din Univers probabil c acolo se aflau reprezentani din toate locurile creaiunii lui Dumnezeu. Nu am pretenia c aceasta ar fi singura posibilitate de inelegere a celor 24 de btrani Ioan a lsat acest subiect deschis i ambiguu, dar aceast inelegere, a unei reprezentri a umanitii rscumprate inaintea lui Dumnezeu, imi pare c este cea mai aproape de sens. 2 identitatea i semnificaia Crii (Sulului). Din nou Ioan nu a fost specific cu privire la cele dou aspecte, sau ce se intampl atunci cand Isus desface peceile. Ce fel de Carte este? Ce se afl inluntru? S incercm s abordm dovezile Apoc. 5:1-5. Chiar dac nu tim coninutul ei, este clar c este foarte important: se plange pentru ea, este confuzie in jur, nimeni nu poate s se uite in ea, nimeni nu tie ce conine. Este un adevrat mister in jurul acestei Cri. Reamintesc c este cu siguran un sul i nu un Codex Apoc. 6:14. Aceasta inseamn c peceile din cap. 6 nu dezvluie coninutul lui. Nu putem privi in interiorul lui pentru a-i inelege semnificaiile. Cartea nu este deschis pan la ruperea tuturor celor apte pecei. Abia apoi poate fi citit pe de-a-ntregul. Sulul este pecetluit cu apte pecei. Ce este cu aceste pecei? In NT

oamenii pot fi sigilai Apoc. 7:2; 9:4 pare c aceasta inseamn protecie, dar sigilarea mai poate insemna i semn de proprietate Apoc. 14:1; Efes. 1:13 i alte locuri unde sigilarea oamenilor este semnul proprietii oamenii aparin lui Dumnezeu atunci cand devin cretini. Similar cu aceasta, in iudaism, pecetluirea era asociat cu circumcizia, iar in cretinism, cu botezul, dar nu avem o persoan aici, ci o Carte. Ce inseamn s sigilezi o Carte? Erau dou concepte in lumea antic vizavi de lucrul acesta: 1 inseamn ascunderea coninutului pe de o parte cu alte cuvinte, dac coninutul Crii este sigilat, nimeni nu poate vedea ce este inluntru, coninutul este necunoscut. Avem Cartea, dar nu i cunoaterea coninutului. 2 pe de alt parte, pentru a valida coninutul, o autoritate putea oricand demonstra c acea carte este cu totul autentic, cu alte cuvinte, coninutul ei este cu totul reprezentativ pentru autoritatea respectiv. De exemplu, organizaiile religioase astzi, ofer o not la inceputul unei cri, prin care spun c ceea ce conine este in armonie cu crezul religiei respective. In antichitate sigiliul era in general purtat de regi i oameni oficiali, care-l foloseau pentru a confirma documente, etc. Din nou, aici, nu este vorba de sigilarea unei persoane, ci a unei cri. In context, aici, in Apocalipsa, nu pare a fi vorba neaprat de o validare, motiv pentru care Cartea a fost sigilat i apoi desigilat pentru confirmare, pentru c este deja validat, aflandu-se in posesia lui Dumnezeu, ci este vorba mai degrab de o ascundere i nu este posibil ca s-i fie citit coninutul pan ce sigiliile nu sunt rupte. In Apoc. 5 ni se spune c sulul era scris pe ambele pri scris pe 123 dinluntru i pe spate. Este un limbaj potrivit pentru un sul, cand o bucat mare de pergament era desfurat i se putea citi atat pe partea din fa, cat i pe cea din spate. Acest aspect nu se

potrivete pentru un Codex. Cercettorii ar inelege expresia Pe ambele pri, ca fiind un document dublu. In lumea antic, exista de exemplu, un document legal care avea un scop bine definit. Era un sul deschis pe care oricine il putea consulta cand vroia, el coninea anumite elemente, dar exista i o poriune sigilat a lui acesta poate fi numit document dublu. Partea sigilat era identic cu partea vizibil i motivul era c oamenii puteau consulta documentul, puteau citi coninutul lui, puteau citi ce fel de legi au mai fost date dac documentul era unul care vorbea despre legi. Dac ins se isca o eventual disput asupra legalitii acelui document, partea sigilat se deschidea i valida partea deschis, cele dou fiind comparate. Sulul scris aici pe ambele pri, arat legalitatea lui demonstreaz faptul c nimeni nu a modificat ceva ce autoritatea a oferit spre citire i documentare pe partea deschis. Astfel, meniunea c sulul era scris pe ambele pri ne poate duce cu gandul la idea c era un document legal. De asemenea se spune despre el c era in mana dreapt a Celui ce edea pe scaunul de domnie. Cuvantul grec pentru expresia in mana dreapt, este epi tendexion. Un cercettor bosniac de origine, pe care il cheam Ranko Stephanovic, a ajuns la concluzia c expresia din gr. epi tendexion, nu inseamn neaprat in mana dreapt, ci la o parte; cei mai muli traductori sunt de acord cu traducerea: in partea dreapt, ceea ce inseamn c Cel care st pe tron ine sulul in mana Sa dreapt. Potrivit lui Ranko, o traducere mult mai exact ar fi: In partea dreapt a Celui ce st pe tron. Sulul era pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu in partea dreapt. Probabil c traducerea ine i de ceea ce se crede despre tron. Am vzut multe tronuri antice i erau destul de mari, putand sta pe ele 2, 3 chiar i 4 oameni. Probabil c i scaunul de domnie vzut de Ioan era in felul acesta. In lumea antic, se considera c de partea dreapt a impratului era locul celui mai important om din imprie

dup el. Dac aveai onoarea s stai la dreapta impratului, atunci ai ajuns la o inlime inimaginabil. In Ps. 80:17; 110:1 impratul lui Israel este vzut ca ezand la dreapta lui Dumnezeu; el este co-domnitorul lui Dumnezeu. Regele lui Israel i Dumnezeu sunt impreun domnitorii lui Israel. Atunci, dac epi tendexion nu inseamn in mana dreapt, ci la dreapta Tatlui, a lua Cartea, inseamn a sta pe tron. Inseamn c atunci cand Isus a luat Cartea, El S-a aezat lang Tatl pe scaunul de domnie. Cu alte cuvinte el preia regalitatea davidic. Imaginea lui Isus din Apoc. 5 este modelat dup regalitatea davidic. Regele era vzut ca luand loc la dreapta lui Dumnezeu pentru a domni peste Israel. In Apoc. 5:5 sunt practic dou aluzii, sugestii la regalitatea davidic (a) Leul din Iuda acesta este termenul pentru regalitatea israelit; de asemenea (b) rdcina lui David El este cel care a creat cadrul pentru regalitatea davidic. Mereu i mereu, NT Il descrie pe Isus stand la dreapta Tatlui pe scaunul de domnie din cer Matei 26:62; Evrei 8:1 i altele. Pare clar c cea mai bun traducere nu este in mana dreapt, ci la dreapta lui Dumnezeu ceea ce inseamn c Isus S-a aezat pe tron alturi de Dumnezeu; avem intronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc. Dar nu am lmurit inc problema coninutului sulului. Cercettorii au diverse opinii bazate pe VT sau alte texte vizavi de aceast tem. 1 prima opinie, foarte popular de altfel, este c sulul este un fel de testament roman, o motenire pe care ar lsa-o legal la diveri oameni. apte martori urmau apoi s sigileze acest testament, mrturisind faptul c documentul este legal i c a fost alctuit in mod corect. In VT exista legea goel adic, dac o persoan murea i nu lsa motenitori direci, sau dac cineva ii pierdea motenirea, atunci legea goel prevedea c puteau veni oricare rude mai apropiate, sau deprtate s revendice motenirea i s ridice din nou motenirea aceea in Israel. Ier. 32 sulul

124 garanteaz motenirea pentru viitor. Dac aceasta este ceea ce se intampl in Apoc. 5, inseamn c Isus Ii ia actul de proprietate asupra lumii. Atunci cand ia Cartea in mana Sa, El ia motenirea, care este lumea noastr. Am putea spune c Adam primise ca motenire pmantul, dar el a pierdut motenirea prin pctuire i Isus a venit ca Cel de al doilea Adam, revendicand aceast motenire la cruce. Dar este o problem i cu aceast interpretare. Mai intai, forma legal a unui document oficial in lumea antic era exact cum apare un sul. Nu numai un testament arat aa in antichitate, ci i unele scrisori de acreditare. Sulul acesta este cu adevrat un document legal, dar nu este clar care este coninutul lui, conform legalitii unui document oficial. Apoi idea motenirii nu reiese foarte clar in Apocalipsa aa cum ne-am atepta dac sulul ar conine ceva cu privire la o motenire. 2 o a doua interpretarea ar fi c sulul din Apoc. 5 ar fi acelai cu cel din Ezechiel 2:9 3:3 crticica, sau sulul mancat de profet, care este dulce in gur i amar in pantece. S fie oare aceast imagine, cea pe care este construit Apoc. 5? Este foarte posibil. Apoc. 10 este clar construit pe acest incident din Ezechiel. Apoc. 5 are de asemenea legtur cu Ezechiel 1 ca punct de plecare. Ca atare ar putea fi o paralel structural intre Apoc. 5 i pasajul din Ezechiel 2 i 3. Pe de alt parte, sulul din Ezechiel este deja deschis, cel din Apoc 5 este sigilat. De asemenea, coninutul din Ezechiel sunt lamentaii, jale, durere i vaiuri. Dac asta ar urma s se intample prin ruperea peceilor, de ce ar mai plange Ioan? Cine ar mai vrea s deschid sulul dac era un coninut plin de groaz? Ca atare, probabil c nici acesta nu este rspunsul. 3 a treia interpretare sulul ar putea conine o profeie ascuns Isa. 29:11, 18. Pentru

Isaia, mesajul lui Dumnezeu era ca un sul sigilat la vremea aceea, dar de-a lungul istoriei urma s fie deschis i oricine putea s-i citeasc coninutul Isa. 30:8. In Isaia, profeia ascuns este propria lui carte, ascuns pentru moment, dar intr-o zi aceasta va fi deschis inelegerii. Prin extensie, mergand la cartea Apocalipsei, probabil coninutul sulului ar fi insi cartea Apocalipsei, dac pentru Ioan Isa. 29:11 a fost ca punct de plecare. Din nefericire ins, nu sunt prea multe paralele structurale intre Apoc. 5 i Isa. 29 i 30. Aa c nici aceasta nu pare calea cea mai bun de inelegere. 4 a parta interpretare Cartea vieii Mielului este singura Carte in Apocalipsa despre care se spune c aparine Mielului. Dar pe de alt parte, punctul de vedere al acestei cri, Cartea vieii Mielului este puin cam prea restrans fa de ce se are in vedere in Apoc. 5, unde nu pare a fi in joc doar rscumprarea catorva fiine umane, ci o criz care afecteaz intregul Univers. 5 a cincea interpretarea Sulul poate fi sulul incoronrii. Cand un rege israelit venea la domnie, i se inmana sulul crii legmantului Deut. 17:18-20. Aadar, odat cu incoronarea sa, regele primea o copie a acestui sul care coninea legmantul incoronrii. Aceasta s-a intamplat de cel puin dou ori in VT 2 Regi 11 Ioas; 2 Regi 23 Iosia. In acest pasaj avem o combinaie intre sul i tron i de asemenea regalitatea davidic. Este foarte probabil ca Ioan s fi avut in minte Deut. 17 pentru Apoc. 5. Atunci, abilitatea de a deschide sulul, insemna dreptul de a conduce. Problema este c nu avem aluzii explicite in direcia aceasta. Deuteronomul nu este una dintre crile majore care s ofere paralele structurale apocaliptice.

A concluziona c fiecare dintre aceste texte din VT, par s aib unele legturi cu Apoc. 5 conceptul de motenire i destinul umanitii, conceptul judecii in Ezechiel, ascunderea, sau tinuirea planului lui Dumnezeu, rscumprarea poporului lui Dumnezeu, intronarea regelui israelit toate acestea par s aib legtur cu Apoc. 5, dar totui am putea merge i mai aproape. A sugera c sulul este legat de conceptul tainei lui Dumnezeu. In Apoc. 10:7 avem o alt scen aici sulul este deschis in mana ingerului atotputernic. De data aceasta, sulul este dezlegarea 125 tainei lui Dumnezeu. Care este aceast tain? Este marele plan escatologic al lui Dumnezeu de a rscumpra intregul Univers prin aciunile lui Isus. Taina lui Dumnezeu in NT a fost dezvluit ucenicilor lui Isus, dar necunoscut celor ce nu cunoteau despre El. Taina lui Dumnezeu este ceva de genul acum i totui nu inc. Poporul lui Dumneeu tia taina Lui, dar cei din afara lui nu. Deschiderea sulului inseamn consumarea tainei lui Dumnezeu. Astfel sulul reprezint ceea ce cretinii ar vrea s ineleag, dar ceea ce va fi deschis lumii doar la sfarit. A sugera c sulul acesta din Apoc. 5 este descoperirea lui Isus menionat in Apoc. 1:1. V mai aducei aminte de acel intreit lan de descoperiri de la Dumneezu ctre Isus, apoi ctre Ioan i apoi ctre oameni? In Apoc. 5 descoperim implinirea acestui lan: aici Dumnezeu Ii inmaneaz ceva lui Isus. Apoi, in Apoc. 10, Isus, printr-un inger, inmaneaz Cartea lui Ioan. Probabil c in Apoc. 5 i 10 vedem dou din fazele acestui lan de descoperiri ceea ce primete Isus de la Dumnezeu nu este cartea Apocalipsei in sine, sulul nu este cartea Apocalipsei, ci mai degrab scopul lui Dumnezeu pentru intreaga umanitate i pentru intregul Univers. Aceasta ar explica criza din Apoc. 5, atat de mare, incat Dumnezeu Insui n-o putea rezolva. Dac Sulul care conine intregul plan al lui Dumnezeu,

care nu poate fi activat pan cand sulul nu este deschis, inseamn c Universul era pierdut dac sulul nu era desfcut. Cum putea fi desfcut? Era nevoie de cruce. Crucea era ceea ce avea s-L fac pe Miel vrednic. Crucea avea s aduc intregul Univers in faa unei judeci. Destinul universal al rasei umane i Universul ca intreg, nu aveau nici o siguran pan la cruce. Ce masaj extraordinar! Aceasta inseamn Apoc. 5: crucea avea s-L fac pe Dumnezeu capabil s deschid in faa Universului planul Su etern de restaurare a tuturor lucrurilor i s le indeplineasc i faptic prin Fiul Su. De asemenea deschiderea lui inseamn intronarea lui Isus, iar odat intronat, Isus este abilitat s indepineasc punct cu punct detaliile acestui plan. Dei este tinuit fa de privirile publice, el va fi descoperit deplin la sfarit. Poporul lui Dumnezeu poate s aib o privire asupra acestui plan; unde? in cartea Apocalipsei. Intr-un sens real, Sulul este cartea Apocalipsei i mult mai mult decat atat. Este intregul plan al lui Dumnezeu pentru intregul Univers ca s fie salvat, este descoperirea lui Isus Hristos indeplinind aces plan; unde Il vedem ce face? In cartea Apocalipsei. A spune c sulul din Apoc. 5 conine suma i substana planului i scopului lui Dumnezeu pentru Univers. Prin jertfa i intronarea lui Isus totul este asigurat: omenirea are sperana salvrii, mantuirii, iar Universul sperana restaurrii finale dup rana pricinuit de apariia pcatului. Astfel umanitatea i Universul vor fi reunite in urma consumrii evenimentelor finale ale istoriei acestui pmant, evenimente relatate in detaliu in cartea Apocalipsei. Fundalul decisiv pentru aceast implinire i activarea planului care duce la evenimentele finale, a fost intronarea lui Isus din Apoc. 5, in legtiur cu conceptul de a sta de partea dreapt a regelui; cu aluzia la regalitatea davidic in Apoc. 3:21 Isus spune: Stau la dreapta Tatlui pe tron; cu conceptul celui care devine vrednic s fac acel lucru; cu conceptul Unuia care este capabil s deschid Cartea o expresie a regalitii. Fundalul crucial i decisiv

pentru Apoc. 5 este intronarea regelui davidic Deut 17:18-20. Acest pasaj i altele similare din VT se portivesc atat de bine cu temele majore ale NT, teme precum: ederea lui Isus pe tron la dreapta Tatlui; tema lui acum dar nu inc; crucea ca eveniment decisiv in istoria Universului i a pmantului; tema ascunderii, tinuirii evangheliei pentru cei care sunt in afara ei i descoperirii ei celor care o accept. Ellen White, in cartea Parabolele Domnului Hristos, la pg. 294 spune: Cand iudeii au spus c sangele LUI s cad asupra lor... Apoc. 5 reprezint, sau prezint faptul c destinul tuturor oamnenilor este asigurat prin Isus i prin cruce. Dar mai sunt multe lucruri de implinit pan cand drepii ii vor primi rsplata. Apocalipsa, se mut de la timpul cand Isus a implinit planul lui Dumnezeu, la timpul sfaritului tuturor lucrurilor. 126 Doamne, Ii mulumim pentru descoperirea acestui plan uimitor; Ii mulumim pentru Domnul Isus care S-a intronat la dreapta Ta in Sanctuarul din ceruri. Ii mulumim c acum cartea Apocalipsei este deschis spre inelegere, c planul Tu a fost activat in folosul nostru i intr-o zi fiecare intrebare va cpta un rspuns. Mulumim pentru cartea Apocalipsei care ne ofer o licrire din frumuseea acelei zile i pe msur ce o studiem tot mai mult ofer-ne o inelegere tot mai clar i mai profund a ei. In Numele lui Isus, Amin! XII. Cele apte Sigilii i Experiena Bisericii Apocalipsa este o puternic chemare la trirea unei viei cretine serioase i autentice. In ce domeniu al vieii tale ar trebui s auzi ceast chemare? Tat din ceruri, Ii mulumim pentru privilegiul de a fi avut posibilitatea de a studia cuvantul Tu. A fost o cltorie lung pan acum, de la primul verset al Apocalipsei, la imaginea minunat a lui Isus din cap. 1, apoi am studiat cele apte scrisori ctre cele apte biserici, am

incercat apoi s ptrundem insemntatea sigiliilor i mesajelor din cap. 4-7, in mod special cele din cap. 5. Acum, in timp ce stm in faa cap. 6, Te invitm s fii prezent i Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! A vrea s aruncm o privire la inceputul acestei prezentri la cap. 6, dar nu verset cu verset, ci in ansamblu. Sunt cateva lucruri de discutat inainte de a aborda detaliile i coninutul acestui capitol. Mai intai, s nu uitm c scenele din cap. 5 reprezint baza a ceea ce se intampl in cap. 6. In cap 5 am ajuns la concluzia c este intronarea lui Isus in Sanctuarul ceresc, unde Ii incepe slujba de Mare Preot la dreapta lui Dumnezeu. Aceaast scen precede deschiderea peceilor i tot ceea ce se va intampla in cap. 6 reprezint efectele evenimentelor care au avut loc in cap 5. Ruperea peceilor este rezultatul faptului c Mielul a luat Sulul in cap. 5. A vrea s v reamintesc c ruperea peceilor nu inseamn o deschidere parial a sulului. Toate trebuiau desfcute inainte ca intregul mesaj, intregul coninut s poat fi dezvluit. Toate evenimentele din cap. 6 au loc pe pmant, ca urmare a ceea ce se intampla in ceruri: unul dup altul, sigiliile erau rupte de ctre Miel. Intr-un fel, cerul i pmantul sunt legate in mod foarte strans i nimic nu se intampl pe pmant, dac nu a fost inainte ordonat in cer. De asemenea vom observa c toate concluziile cap. 6 ne vor duce la evenimentele de la sfaritul pmantului dinaintea revenirii lui Isus. Dar unde incepe cap. 6? Acolo unde se sfarete cap. 5 el incepe cu inaugurarea intronrii lui Isus in Sanctuarul ceresc i a consecinelor care decurg de aici. Cum am ajuns la acesast concluzie? 1 v mai amintii Apoc. 3:21? Aici este ceea ce d tonul pentru cap. 5 unirea lui Isus

in conducere alturi de Tatl i aceasta pentru c a biruit prin moartea pe cruce. 2 un alt motiv pentru care considerm c anul 31 AD a fost timpul cand Mielul a luat Cartea, este faptul c in cap. 5 descoperim o simbolistic anume: sunt aici imagini care puncteaz inaugurarea Sanctuarului ceresc in 31 AD imagini luate din simbolistica Sanctuarului din VT. Inaugurarea Sanctuarului ceresc reprezint de asemenea momentul inaugurrii erei cretine. De asemenea am observat c serviciile zilnice de la Sanctuar i Cincizecimea se leag atat de bine in Apoc. 5. Ambele evenimente sunt punctate ca fiind momentul inceputului erei cretine. De asemenea regalitatea davidic, pe baza textelor din Deut. 17, arat spre intronarea in cer a lui Isus la inceputul erei cretine. Structura chiastic, de asemenea ne duce la concluzia c materialul din prima parte a crii Apocalipsa se refer la intreaga er cretin, mai mult decat la evenimente ce privesc timpul sfaritului. Ele marcheaz 127 momentul de inceput al sigiliilor, la inlarea lui Isus la cer i intronarea Lui in ziua Cincizecimii. Vom concluziona atunci c evenimentele din cap. 6 ne vor conduce de la cruce i intronarea lui Isus in ceruri, pan la a doua venire a lui Isus. Cu alte cuvinte, indiferent cum vom interpreta materialul din cap. 6, el va trebui s acopere intr-un fel sau altul, intreaga er cretin. Nu se focalizeaz in mod special pe inceputul sau sfaritul ei, ci pe toat durata. Mai amintim c textele din VT care stau la baza cap. 6, sunt blestemele clcrii legmantului Lev. 26 i Deut. 32 ofer limbajul pentru temele care strbat intreg VT i reluate aici in Apoc. 6. Am vzut c acestea blestemele clcrii legmantului funcioneaz in dou direcii: odat vizavi de poporul lui Dumnezeu neasculttor, apoi, acelai limbaj este folosit pentru dumanii poporului lui Dumnezeu, dac fac din pedeapsa pe care Dumnezeu le-a dat-o s

o administreze, o plcere. In cele din urm, cap. 6 merge foarte clar in paralel cu apocalipsa sinoptic predica escatologic a lui Isus pe muntele Mslinilor. Potrivit acesteia, sunt trei faze ale erei cretine: 1 realitatea general a erei cretine, marcat de cei patru clrei; 2 a cincea pecete relev marea stramtorare prezis de Isus; 3 semnele cereti i sfaritul tuturor lucrurilor. Avand aceste reamintiri in minte, voi propune cateva intrebri noi vizavi de acest Apoc. 6: Care este natura peceilor? Sunt ele pedepse aduse asupra celor ri, sau se focalizeaz in special pe Hristos i pe poporul Lui in lume? Mai intai, Lev. 26 i Deut 32 ar sugera c in primul rand este avut in vedere poporul lui Dumnezeu, cel puin in secvena celor patru clrei unde vorbim despre rzboi, foamete, ciumi o expresie apocaliptic folosit destul de des de-a lungul VT, sugerand judecata lui Dumnezeu asupra poporului Su; de asemenea, potrivit i altor texte din cap. 6, putem s inelegem c i alii, din afara legmantului sunt avui in vedere. Poate, ca o concluzie preliminar, natura peceilor reprezint experiena poporului lui Dumnezeu in lume, experiena bisericilor in lume. S privim i spre alte dovezi. Persecuia pare de asemenea a fi o tem important in pecetea a cincea, sufletele de sub altar trebuie inelese ca fiind poporul lui Dumnezeu i nu cei ri. Tema persecuiei este prezent de asemenea in cea de a doua pecete. Aceste concepte probabil c atrag atenia mai mult asupra experienei bisericii, decat a lumii in general. Paralela la Apoc. 19 clreul pe calul alb sugereaz lupta continu dintre poporul lui Dumnezeu condus de Isus pe de o parte i dumanii lor pe de alta, ar putea fi de asemennea o focalizaree a cap. 6. Evenimentele cap. 6 acoper intreaga er cretin, in schimb, evenimentele din Apoc. 19 puncteaz vremea sfaritului, caracterul general fiind acelai. Am putea sugera c aa cum Apoc. 19 se concentreaz in special asupra lui Isus i asupra poporului Su, acelai

adevr poate fi subliniat i cu privire la Apoc. 6. Ceva mai devreme am vzut c Apoc. 3:21 indic faptul c Apoc. 6 se preocup de procesul biruinei poporului lui Dumnezeu aici pe pmant. Apoc. 6 se ocup de fgduinele fcute biruitorilor din cele apte biserici: Celui care va birui ii voi da s ad cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dup cum i Eu am biruit i stau cu Tatl pe scaunul Lui de domnie aceast declaraie acoper cap. 4-7, iar cap. 6 in mod special se ocup de acest proces de biruin pe care poporul lui Dumnezeu il caut in experiena lor pmanteasc. Probabil c nu ar trebui s omitem c rugciunile sfinilor sunt de asemenea centrale in acest pasaj. In cap. 6:9-11 sunt sufletele de sub altar care strig ctre Dumnezeu pentru dreptate i rzbunare. De asemenea avem rugciuni ale sfinilor in Apoc. 5:8, care erau inute in potirele din mainile celor 24 de btrani. Sunt suficiente dovezi s inelegem c peceile au in vedere poporul lui Dumnezeu. Un alt detaliu interesant este c peceile cad peste a patra parte a pmantului Apoc. 6:8. Clreului i companionilor si li se d putere i autoritate peste a patra parte a pmantului. Aceasta m face s cred c fiecare dintre clrei avea control asupra unei a patra pri a pmantului. Acest lucru 128 nu este explicit in text, doar v-a invita s urmrii Apoc. 7:1. La acest punct, nu avem timp s examinm relaia dintre Apoc. 7:1 i cei patru clrei, dar este foarte clar c in Apoc. 6:1-8 fiecare cal este prezentat de ctre una dintre cele patru fpturi vii. Prima fptur vie a spus: vino i vezi i primul cal a aprut cap. 6:1-2; a doua fptur a procedat la fel i aa mai departe pan la a patra. Fiecare dintre cei patru clrei se afl sub controlul uneia dintre cele patru fpturi vii. Avand aceste lucruri in minte, putem merge la Apoc. 7:1 unde avem patru ingeri, care

pare c sunt paralela celor patru fpturi vii. Fiecare dintre cei patru ingeri, ine unul dintre cele patru vanturi iar vanturile sunt paralela celor patru cai in VT imaginile sunt paralele. Fiecare dintre cei patru ingeri controleaz de asemenea a patra parte a pmantului i folosesc aceti clrei ca mijloace de control. Se sugereaz idea c fiecare dintre cei patru cai ocup cate un sfert din pmant. Cele patru vanturi paralel la cei patru clrei. In acest context, interesant este faptul c trambiele cad peste a treia parte a pmantului; potirele, de cealalt parte cad peste tot pmantul din cap. 16. Este o micare foarte interesant: de la sferturi ale pmantului, la treimi i apoi la intregul pmant plgile din Apocalipsa. Cate pri are impria Satanei? Potrivit cu Apoc. 16:19 aceasta are trei pri. Aceasta imi sugereaz c trambiele cad pe poriunea impriei Satanei pe o treime din pmant. Dar peceile cad peste a patra parte, ceea ce imi sugereaz c obiectivul concentrrii peceilor este poporul lui Dumnezeu, precum i alte pri din impria Satanei. Acest concept al ptrimii pmantului este o dovad in plus c peceile au de-a face cu poporul lui Dumnezeu i experiena lor in interelaia cu lumea in care triesc. Ultimul aspect privind natura peceilor apocalipsa sinoptic se concentreaz de asemenea asupra sigiliilor dup cum am vzut anterior. Care este punctul central al pasajului din Matei 24, Marcu 13 i Luca 21? Sunt plgi care privesc pe poporul lui Dumnezeu, sau pe cei ri? Realitatea este c ii privesc pe toi cu precdere pe poporul lui Dumnezeu. Apocalipsa sinoptic se preocup cu soarta poporului lui Dumnezeu in lume o descriere general, ampl, a experienei poporului lui Dumnezeu in lume intre cruce i a doua venire. Atunci ce se intampl in pasajul cu peceile? Se pare c Apoc. 6 este portretizarea, lrgirea progresiv a impriei lui Hristos de-a lungul erei cretine. Isus cucerete impria Sa nu printr-o implicare personal, aa

cum a fcut atunci cand a fost pe pmant, ci prin Duhul Sfant i prin Biseric. In Apoc. 6 este evideniat Biserica lui Hristos i experiena ei in lume, sau interaciunea ei cu lumea de-a lungul erei cretine. Predicarea evengheliei este de fapt o lucrare sigilat. S punem altfel problema: in cap. 5 Isus a fost intronat i recunoscut ca imprat al intregului Univers, dar este o parte a acestui Univers care nu este supus domniei Lui i aceasta este pmantul. Sunt muli oameni pe pmant care se opun domniei Lui, alii care nici mcar nu tiu ce spune Biblia; astfel impria lui Hristos in prezent este limitat la cei care au acceptat-o; totui peceile descriu procesul prin care biserica amplific, lrgete, impria Lui printre oameni. Astfel, a deveni cretin, inseamn a fi adoptat (aclimatizat) in impria lui Hristos. La sfaritul timpului, fiecare va trebui s aleag crei imprii vrea s aparin sigiliile par in mod clar s se preocupe de procesul rspandirii evangheliei i a reaciilor celor la care aceasta ajunge. Cei care accept evanghelia sunt sigilai, cei care o resping, se impietresc progresiv pan cand vor acepta semnul fiarei spre moarte venic. Rezultatul final al lucrrii de sigilare sunt cele dou feluri de recolte de la sfarit: Apoc. 14 recolta de grau i de struguri. Care este deci rspunsul la intrebarea cu privire la natura sigililor? Ca atare, peceile au de-a face in mod special cu soarta evengheliei i a bisericilor in lume, dar privesc de asemenea i pe cei care resping evenghelia i trebuie s suporte consecinele in vieile lor. Aadar, peceile se concentreaz asupra intregei experiene a oamenilor de pe pmant de-a lungul erei cretine. 129 O alt intrebare: peceile, trebuie luate simbolic, ori literal? Cercettorii au mers pe ambele variante, eu prefer s le vd ca viziuni simbolice. De ce? Mai intai, pentru c in Apoc.

1:1 se spune in original c viziunea lui Ioan a fost insemnat de Isus ca ceva ascuns. Apocalipsa se bazeaz pe o viziune ascuns, criptic, care intenioneaz s reveleze, s descopere viitorul. Inseamn c Apocalipsa este o carte simbolic. De multe ori in Biblie, ceea ce este scris trebuie luat literal, cu excepia faptului c uneori, anumite pasaje trebuie interpretate alegoric, simbolic, sau figurativ, dar in Apocalipsa lucrurile sunt diferite aici lucrurile trebuie luate i inelese simbolic, cu excepia cazurilor cand in mod explicit se inelege literal. Dac a interpreta un pasaj simbolic nu prea are sens, atunci trebuie s te intrebi dac nu cumva trebuie luat literal. In general vorbind ins, cartea Apocalipsei este o carte simbolic, sau figurativ Apoc. 1:1. Un al doilea motiv pentru a citi Apoc. 6 simbolic, este c n-am gsit nici un comentator care s ineleag scena clreilor literal. Fiecare dintre ei a ineles c cei patru clrei reprezint oarecum altceva: ei reprezint biserici, condiii, etc. Oricum, caii nu trebuie inelei literal, ci alte pri ale viziunii pot fi luate literal. Al treilea motiv pentru care considerm cap. 6 simbolic, este c Apoc. 4 i 5 sunt in mare parte simbolice. Nimeni nu s-ar gandi s ia Leul sau Mielul ca imagine literal a felului cum arat Isus. Leul i Mielul sunt figuri de stil prin care cititorul este ajutat s aib o inelegere mult mai profund cu privire la cine este Isus; este clar c nu este o descriere literal a Lui. Al patrulea motiv pentru care considerm cap. 6 simbolic este c acest capitol in sine are coeren. Cand cei patru clrei sunt vzui simbolic, ei reprezint o frumoas descriere a realitii erei cretine dup cum vom vedea. i am i al cincelea motiv in favoarea simbolismului cap. 6 i anume Apoc. 6:9-11 muli cred c in cer sunt suflete descrnate care strig ctre Dumnezeu pentru a fi rzbunate nu

este o imagine corect pentru a fi luat literal. Tria sangele lui Abel i striga el din pmant? Nu! Dumnezeu vroia s spun c era extrem de interesat fa de ceea ce i se intamplase lui Abel i c era contient de aceasta i c o lua foarte in serios; sangele curs al lui Abel, ca o jertf de ascultare fa de cerinele lui Dumnezeu, striga acum pentru dreptate. Dumnezeu nu ignor suferinele poporului Su, actele de abuz, crim, sau alte fapte de nedreptate. Imaginea sufletelor de sub altar trebuie deci interpretat in acelai fel aceeai contien a lui Dumnezeu vizavi de suferinele poporului Su i intenia Sa de a face ceva in privina aceasta. In concluzie, Apoc. 6 trebuie ineles simbolic, cu excepia faptului c vreun text anume spune c trebuie ineles literal. De fapt este un singur text care indic o interpretare literal. Vom vorbi despre acesta intr-o prezentarea ulterioar. O ultim intrebare: ar trebui s vedem peceile consecutiv din punct de vedere istoric? O pecete urmat de alt pecete, ca o succesiune istoric? Muli comentatori vd cele apte biserici aa. Sau cele apte pecei sunt un fel de descriere general a erei cretine fr nici o ordine anumit in minte? Intr-un fel am putea s mergem pe ambele variante. Mai intai, avem un tipar general: descrierea general incepe cu crucea, se centreaz pe rspandirea (cucerirea) evengheliei i pe reaciile oamenilor la ea; cu a cincea pecete incepe chemarea la judecat i in final executarea judecii cea de a asea pecete. Este o micare de la inceput spre sfarit de-a lungul erei cretine. O micare progresiv de la realitile generale ale erei cretine la persecuie i apoi la semnele timpului sfaritului. Dar este aceasta o secvenialitate istoric rigid, sau e mai degrab o progresie a gandirii? Rzboiul, foametea i ciuma nu au urmat rigid una dup alta in VT; dac Ioan ar fi intenionat s pun totul in secvene istorice stricte, el trebuia s aleag

diferite fundaluri, nu numai pe acesta. Practic, in VT, rzboiul, foametea i ciuma erau atat de stereotipe, c puteau fi folosite in orice ordine. Peceile nu au in vedere secvene stricte de timp, 130 practic ele nu au menionri in date specifice: zile, luni sau ani. Prin comparaie, trambiele au multe referine de timp: 5 luni, 42 de luni, 3 zile i jumtate...; peceile trebuie luate secvenial; ca perioade stricte de timp care urmeaz unele dup altele. Astfel de menionri nu se fac in dreptul peceilor; nu avem referine stricte de timp. O alt dovad c peceile trebuie luate ca o realitate istoric general i lipsit de o secvenialitate rigid, strict, este cap. 6:2 misiunea lui nu e limitat la o perioad specific de timp. In gramatica gr., expresia biruitor ca s biruiasc, este o aciune continu, neintrerupt: clreul va cuceri pan cand nu va mai rmane nimic de cucerit, iar calul alb pare s acopere intreaga perioad. Calul alb alearg de-a lungul intregei ere cretine, cucerind totul, pan cand nu mai rmane nimic din ceea ce ar putea fi cucerit. Dac aa stau lucrurile cu acest cal, probabil c i ceilali cai sunt generalizai astfel, iar aciunile lor sunt continue i neintrerupte. Astfel, cel puin calul alb nu este limitat la o anumit perioad de timp, iar sigiliile nu trebuie luate ca secvene stricte i precise de timp, ci mai degrab ca o descriere general a erei cretine i a caracteristicilor ei. Privind la cei patru clrei, pare c acetia se potrivesc foarte bine cu perioada de inceput a istoriei erei cretine: 1 prima perioad a fost caracterizat de o rapid rspandire a evengheliei calul alb; 2 perioada de persecuie, desprire i compromis; 3 o vreme de pierdere a claritii evangheliei, o perioad de inelegere abuziv a ei i 4 perioada intunecat a Evului Mediu decdere spiritual. Astfel, cei patru clrei urmeaz tiparul incadrrii in

realitile generale ale erei cretine, iar cand ajungem la cel de al cincelea i apoi la cel de al aselea sigiliu, ne concentrm atenia pe evenimentele care marcheaz sfaritul istoriei pmantului. Dup un timp de indelungat persecuie, urmeaz un timp de chemare la judecat, de inceput a aplicrii acelei judeci, apoi semnele cereti care anun sfaritul istoriei i in final, in cel de al aptelea sigiliu implinirea, incheierea tuturor lucruilor. Acum, la final, putem conchide fr dubii c sigiliile nu reprezint evenimente istorice specifice in timp, strict delimitate cronologic, aa cum este cazul trambielor, ci trebuie inelese ca o progresie general a evenimentelor de-a lungul erei cretine. In concluzie, Apocalipsa este de o importan vital pentru biserici. Apocalipsa are foarte multe de spus cu privire la experiena bisericii de-a lungul erei cretine, cu privire la experiena Bisericii lucrand, propovduind evanghelia de-a lungul secolelor. Este o viziune a intregei istorii cretine. De asemenea, Apocalipsa este foarte personal: oricine are urechi, este chemat s asculte ce spune Duhul bisericilor...; este o chemare la autenticitate, de a fi reali in relaia noastr cu Dumnezeu; de a nu face compromis cu pcatul, de a rmane credincii i drepi in relaie cu Dumnezeu i cu ali cretini. Apocalipsa este o chemare la pocin i la o atitudine schimbat, la a numi pcatul pcat; este o chemare de a gsi credina adevrat i viaa adevrat in Isus. Te-ai regsit pan acum pe undeva in Apocalipsa? Este vreun domeniu in care ai gsit incurajare, sau care i-a descoperit unde trebuie s faci vreo schimbare? Doamne, tu tii viaa i inima fiecruia dintre noi. Tu tii care sunt nevoile cele mai intime. Te rugm s ne inspiri cu capacitatea de a inelege tot ce ne-ai spus in fiecare prezentare.

tiu c Tu vrei s Te apropii tot mai mult de fiecare persoan. tiu c Tu vrei s atingi inima exact cu acea parte a descoperirii apocaliptice de care fiecare are novoie. Fie ca acea putere a Ta s ne ating i acel spirit de intoarcere s ne cuprind acum; acea dorin de a dori s facem voia Ta; acea dorin de a plti orice pre pentru a cunoate adevrul. i atunci cand impria Ta va veni, toi cei care au luat o astfel de hotrare, s fie binecuvantai cu o intrare triumfal in acel loc minunat pregtit de Isus. Te-am rugat in Numle lui Isus, Amin! 131 C. PECEILE I TR MBIELE I. Fundalul VT i NT pentru Apocalipsa 6 Cand ajungi la Apoc. 6 lucrurile devin atat de ciudate in cartea Apocalipsei. Cum putem naviga printre astfel de pasaje fr s ne scufundm in ceea ce privete interpretarea? Cap. 6-9 se ocup de poriunea cu sigiliile i trambiele in Apocalipsa. Avem de-a face cu cea mai dificil, frustrant i exasperant parte din Apocalipsa. Doamne, Tu ai pus prin inspiraie acest material in cartea Apocalipsei. Te rugm, d-ne o inelegere clar a lui pe msur ce il studiem. Cuvantul Tu este proiectat s fie universal, s rspund nevoilor universale ale omenirii in fiecare perioad a istoriei noastre. Materialul care st inaintea noastr a pus in uimire i nedumerire ataia comentatori de-a lungul secolelor. Uneori ne intrebm de ce materiale ca acesta a trebuit s fie scris in Biblie. Aa c Doamne, acum, cand suntem gata s cercetm acest pasaj mai dificil, fii cu noi, lumineaz-ne minile i d-ne o inelegerea mai profund a Cuvantului Tu; d-ne o ascuime a minii in faa acestor texte provocatoare, iar noi Ii oferim apreciarea pentru ceea ce faci Tu in vieile noastre. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin!

In aceast prim prezentare din Apoc. 6, m voi axa pe textele din VT i NT care stau la baza peceilor i trambielor. Nu doar pentru pasajul acesta, ci pentru orice pasaj mai dificil din Biblie, in incercarea de a-l interpreta i inelege corect, este nevoie s cutm, contextul mai larg pentru a ne da seama ce avea autorul in minte atunci cand a scris un text sau altul. Dac nu vom face aa, vom crede doar c inelegem pasajul, dar e foarte posibil s fim departe de int. Am avut aceast experien eu insumi. La un prim contact cu textul, se formeaz o prim impresie, sau o impresie iniial, care se poate schimba radical atunci cand te aezi i-i caui adancimile, profunzimile. Pentru inceput s recapitulm puin evenimentele cap. 4 i 5. Avem mai intai viziunea tronului, cu Cel ce st pe el, cruia I se aduc laude, adorare, ca i Creator, apoi avem viziunea Crii sigilate i faptul c nimeni din cer sau din afara lui nu este capabil s o deschid. In cele din urm apare Unul, un Miel despre care se spune c este vrednic s ia Cartea i s o desigileze pentru c a fost injungiat. Astfel, evenimentele din cap. 6 au drept fundal pe cele din cap. 4 i 5 i ele incep s aib loc odat cu ruperea peceilor de ctre Miel i pregtirea Lui de a deschide sulul. De asemenea, cap. 4 i 5 din Apocalipsa au un fundal VT cu privire la tron i ele sunt construite pe limbajul i ideile acestor viziuni. Cand ajungem al Apoc. 6 nu mai abordm tema tronului, ci ne mutm la un alt fundal i acesta este aspectul pe care vreau s-l abordm in aceast prezentare. S incepem astfel cu Lev. 26:21-26 am studiat Apoc. 6 muli ani inainte de a descoperi cat de important era pentru acest pasaj Lev. 26:21-26. V-a invita s citii in paralel acest pasaj cu Apoc. 6 observm paralelismul? Ii voi inmuli nenorocirile de apte ori in Apocalips

avem apte pecei; apoi, animalele slbatice, sabia, ciuma, foametea, tanjirea dup paine. Painea era aa de puin, incat trebuia s fie foarte ateni cum o impreau ca s ajung fiecruia. Care este conceptul din spatele Lev. 26:21-26 care ne poate ajuta in inelegerea Apoc. 6? Lev. 26 face parte dintr-o seciune a VT pe care cercettorii au numit-o codul sfineniei; cu alte cuvinte o seciune in care Dumnezeu ofer poporului o serie de legi i reguli pe care poporul trebuia s le respecte. La sfaritul acestei seciuni Lev. 26, Dumnezeu a dat binecuvantri recompense i blesteme penalizri. Suntem obinuii cu conceptul de contracte, sau legminte. Intr-un astfel 132 de contract angajatul se oblig s termine obiectivul propus la o dat anumit, iar angajatorul s plteasc suma stabilit prin contract. Dac lucrarea e termin mai repede, pot fi acordate recompense bneti, iar dac se intarzie se aplic penalizri. In Biblie, aceste recompense i penalizri, poart numele de binecuvantri i blesteme. Dac Israel ascult de Dumnezeu, consecinele vor fi pozitive, dac nu-L ascult, consecinele vor fi negative. In Lev. 26, Dumnezeu avertizeaz poporul c dac vor clca legmantul cu El, vor suporta consecinele inclcrii acelui legmant. Printre lucrurile rele care aveau s li se intample, erau: animale slbatice, sabie cuceriri de ctre vrmai, ciumi, molime, boli i foamete. In Lev. 26, aceste diferite tipuri de blesteme sunt acte preliminare ale judecii lui Dumnezeu; cu alte cuvinte, ele sunt destinate pentru a trezi pe oameni din autolinitirea c stau bine i pentru a se intoarce pe direcia bun, la relaia corect cu El. De cealalt parte, dac nu se pociesc, lucruri mult mai rele urmeaz s se intample Lev. 26: 27-28 i 31-33. Dac lum Lev. 26 ca fundal, avem aici o serie de consecine enumerate; la o citire mai atent, observm c ele sunt

progresive. Exist o progresie in pedepse cu alte cuvinte, dac poporul continua s fie neasculttor pe msur ce consecinele veneau una dup alta, dac spiritul pocinei nu-i fcea loc in viaa naiunii, atunci Dumnezeu considera c ei trebuia s fie trimii in alt parte i ara s rman pustie. Consecina final a neascultrii era exilul, adic indeprtarea de la faa lui Dumnezeu. In Apoc. 6 avem acelai limbaj al blestemelor clcrii legmantului, acest limbaj al neascultrii de un legmant incheiat cu Dumnezeu. Apocalipsa este o carte a NT i ca o carte a NT ea se difereniaz oarecum in relaie cu ideile VT. Isus Hristos devine acum centrul legmantului. Sulul pe care Mielul il ia in cap. 5 este un sul al legmantului, el reprezint relaia dintre El i poporul Lui. In Apoc. 6 sunt ilustrate consecinele pentru cei care incalc legmantul cu El, care las ca relaia cu El s se deterioreze. Exist acum consecine spirituale vizavi de lucruile acestea i despre acestea vorbete Apoc. 6. Peceile culeg acest limbaj VT vizavi de conceptul legmantului i prezint consecinele NT ale inclcrii legmantului. S lum un alt pasaj: Isaia 24:5-6 chiar i dezastrul ecologic, chiar i prbuirea stabilitii naturii sunt urmri ale deteriorrii relaiilor cu Dumnezeu sabia, foametea, ciuma, fiarele slbatice pe care le vedem i in Apoc. 6 sunt construite pe acest concept VT Dumnezeu face un legmant cu poporul Lui i atunci cand acesta este ignorat, dispreuit, au loc inevitabilele consecine. Deut. 32:23-25 i 41-43 v aducei aminte de pecetea a cincea? Nu numai limbajul care corespunde inclcrii legmantului este subliniat in Deuteronom sabie, foamete, ciumi, etc., ci i un limbaj de rzbunare sangele poporului Su va fi rzbunat. Pan la a cincea pecete, limbajul a fost paralel cu cei patru cai, odat cu pecetea a cincea apare idea rzbunrii sangelui poporului lui Dumnezeu. Pasajul din Deuteronom 32 merge ceva mai departe de Levitic 26. Ca i Lev. 26 i Deut. 32 este parte a codului sfineniei, care aici apare in partea final a crii;

aici, Dumnezeu ofer lui Israel o serie de legi, reguli i instruciuni in cadrul legmantului, apoi le pune inainte binecuvantrile i blestemele incepand cu cap. 28, iar in cap. 32 El ii avertizeaz dac nu ascult, dac nu triesc conform angajamentului luat, atunci consecinele sabie, foamete, boli, vor avea loc, iar in cele din urm exilul. Dar mai este adugat o dimensiune aici: deoarece naiunile dumane precum Babilon, Asiria vor indeplini pedepsele ducand poporul Israel in exil, dar pentru c-i vor depi rolul de judectori, ei inii vor cdea sub blestemele lui Dumnezeu vv. 41-43 au rolul de a inversa rolurile: acum, foametea, sabia i bolile vor cdea asupra asupritorilor poporului. Rzbunarea sangelui nu este altceva decat eliberarea poporului din diferitele robii i exiluri. Aadar, ca fundal al celor apte sigilii, pecei, exist dou aspecte ale conceptului 133 clcrii legmantului: mai intai consecine pentru propriul popor al lui Dumnezeu care nu mai ascult de legmant, apoi, consecinele sunt i pentru lumea care nu-L cunoate pe Dumnezeu. Ambele categorii se afl sub un legmant, fie c tiu, fie c nu le pas. Ascultarea de Dumnezeu are consecine pozitive, chiar dac persoana respectiv nu cunoate Scriptura i nici pe Dumnezeu. Pe de alt parte, a te comporta altfel decat Scriptura recomand (poruncete), aduce consecine. Ceea ce se intampl in VT, este c Leviticul 26 i Deuteronom 32 au devenit atat de stereotipe i de toi inelese, c doar trei cuvinte erau suficiente s aduc in mintea oamenilor toat seria care amintea de inclcarea legmantului: rzboi, foamete, ciumi. Doar dac aminteai aceste trei cuvinte, toat lumea tia c vorbeti despre Lev. 26, Deut. 32; aceste cuvinte le artau care era stadiul relaiei lor cu Dumnezeu. Cand ajungem la cri precum Ieremia, sau Ezechiel, cri scrise cu aproximatic 1000 de ani mai tarziu, cuvintele aceste erau i aici prezente i aveau

acelai impact puternic asupra asculttorului. De Exemplu Ezechiel 14:12-21. Sunt o mulime de alte texte ca acestea in Ieremia i Ezechiel consecinele neascultrii: sabie, foamete, cium, animale slbatice paralel clar cu Lev. 26 i Deut. 32. Zaharia 1:8-17 aceast carte este similar Apocalipsei in ceea ce privete aceast simbolistic a imagisticii apocaliptice. Observm i aici cele dou componente ale legmantului: mai intai sunt repetate consecinele pe care le va suferi poporul lui Dumnezeu ca rezultat al inclcrii legmantului, iar Dumnezeu ii cheam inapoi la El i de asemenea observm cum vrmaii lui Dumnezeu i ai poporului Su, pe care Dumnezeu ii folosise pentru a disciplina poporul, au trecut limita i i-au asuprit peste msur, sunt la randul lor disciplinai. Ne referim acum i la cei patru cai de diferite culori i care sunt trimii s indeplineasc consecinele neascultrii asupra poporului fundal clar pentru Apoc. 6 expresia pan cand Doamne?, o regsim in a cincea pecete. Scopul acestui legmant plin de vaiuri este acela de a restaura poporul lui Dumnezeu i a pedepsi pe vrmaii lor. Semnificaia celor patru cai este c Dumnezeu este pe punctul de a aciona. Cand vedem acei patru cai de diferite culori in Zaharia, inelegem clar c Dumnezeu este gata s aplice consecinele legmantului. Pentru c poporul lui Dumnezeu a devenit neasculttor, El este gata s acioneze potrivit cu stipulaiile din legmant. Astfel, cei patru cai din Apoc. 6 reprezint aciunile lui Dumnezeu. Nu sunt doar simple evenimente care au loc pe pmant, ci aciuni contiente, de judecare din partea lui Dumnezeu, aciuni rezultate din clcarea legmantului. Un alt pasaj din Zaharia 6:1-8 - unde tema celor patru cai (judectori) apare din nou. Pe vremea cand a scris Zaharia, opresorul poporului lui Dumnezeu era inutul de Nord Babilonul. El a fost cucerit de Cir, impratul perilor in jurul anului cand a fost scris cartea lui Zaharia; i aceasta ii apare profetului ca o consecin a inclcrii legmantului. In acest peisaj imagistic

observm conflicte, rzboaie i tot felul de stri conflictuale intre naiuni. La prima vedere ar prea c este o normalitate de evenimente, cel mai tare biruiete pe cel mai slab, dar la o privire mai atent descoperim c toate conflictele dintre naiuni, sunt sub ordinea i controlul lui Dumnezeu. El este Cel care Se implic in desfurarea evenimentelor acestei lumi. v. 5 caii sunt cele patru duhuri ale cerului in original, caii sunt cele patru vnturi ale cerului sunt dou simboluri diferite pentru acelai lucru. Haidei s mergem la Apoc. 7:1 sugerez c aceste vanturi sunt un simbol diferit pentru acelai lucru: caii din Apoc. 6. In ambele cazuri ingerii sunt cei care dein controlul. Avem cele patru fpturi vii, fiecare controland unul dintre cei patru cai i avem patru vanturi, fiecare fiind controlat de ctre un inger, inut sub control de ctre un inger. S reinem faptul c oridecate ori discutm de unul dintre cei patru clrei din Apoc. 6:1-8, evenimentele din cap. 7 urmeaz in aceeai imagistic: caii sunt vanturile. 134 A vrea s rezum: 1 cei patru cai, sau clrei din Apocalipsa i toate pasajele paralele, fac referire la neascultare i consecinele ei in cazul acesta neascultarea de evanghelia NT, de evanghelia lui Isus Hristos. Atunci cand evanghelia este predicat in aceast lume i este respins, apar consecinele; acestea s-ar putea s nu fie imediat vizibile pentru o lume secularizat, dar ele sunt tot atat de reale, spirituale i Dumnezeu urmrete implinirea lor, controland evenimentele i mersul acestei lumi. 2 potrivit fundalului i inelegerii pe care am cptat-o din VT, aceste consecine vor cdea in primul rand asupra poporului lui Dumnezeu care a nesocotit i inclcat legmantul; in al doilea rand, va veni o zi, cand cei ce se opun evangheliei i poporului lui Dumnezeu, vor

suporta consecinele clcrii legmantului, iar o rmi va fi salvat, devenind poporul lui Dumnezeu care va moteni Noul Ierusalim, aa cum ne descrie ultima parte a Apocalipsei. 3 in Apoc. 6 avem conceptul despre judecat judecata lui Dumnezeu are dou pri: (a) una continu, progresiv i (b) una final. Pe cea progresiv, continu, am putea-o numi judecat investigativ, a pune sub acuzare. De exemplu, in prezentarea cailor de al inceputul Apoc. 6 observm c pe msur ce avansm in istorie, nu toi caii pornesc intr-o misiune, pentru a cauza dezastre practic cei mai duntori cai cel negru i cel galben nu sunt eliberai, ci doar artai in cap. 6. Abia in cap. 7 ei sunt eliberai i consecinele apar i aceasta dup sigilarea poporului lui Dumnezeu. Astfel, prima apariie a cailor reprezint judecata de investigaie, de punere sub acuzare Dumnezeu examineaz ceea ce se intampl pe pmant i face o judecat preliminar, ocazie cu care El ii ajut pe oameni s vad unde se afl ei in relaie cu El, in relaie cu evanghelia mantuirii. Apoi urmeaz o executare a judecii, ocazie cu care consecinele care decurg din respingerea apelului lui Dumnezeu prin evanghelie sunt suportate de cei care au ales aceast variant. Aceast judecat o descoperim i o vom analiza mai profund in cadrul trambielor. Astfel, cei patru cai i cei patru clrei, reprezint judecata preliminar, sau judecata de punere sub acuzaie judecata in timpul creia Dumnezeu identific problemele, starea general a omenirii (Ioan 16:8) i paii care trebuie fcui pentru a se evita consecinele ce decurg din respingerea chemrii Sale. Cea final, se refer la scopul lui Dumnezeu care a fost intotdeauna s-i atrag pe oameni la Sine. Aceast judecat nu este cea final. De-a lungul istoriei Dumnezeu face aceast judecat, iar oamenii iau poziii diferite: unii accept, alii resping oferta. Dar va

veni o zi, ziua final, ziua Domnului, cand judecile-consecine ale lui Dumnezeu vor cdea peste toi cei care au respins harul peste cei care nu s-au ataat niciodat poporului Su, ca i peste cei care au aparinut candva poporului lui Dumneezu, dar care au abandonat la un moment dat al vieii lor. Un principiu biblic ilustrat in Apoc. 6 este cel al judecii incepand cu poporul casa, lui Dumnezeu 1 Petru 4:17. Dumnezeu judec mai intai pe poporul Su, iar in zilele sfaritului va fi o judecat preadvent, timp in care Dumnezeu Se va ocupa in mod special de poporul Su inainte de a Se ocupa de intreaga lume pentru a finaliza aceast istorie plin de nelegiuire i pcat. Rezultatul acestei duble focalizri a ateniei lui Dumnezeu reliefat in cartea Apocalipsei este formarea a dou grupuri: 1 un grup numit cei 144.000, sau rmia i 2 cei care la finalul cap. 6 strig la muni i la stanci s-i acopere. Ceea ce este important de notat este faptul c intotdeauna Dumnezeu caut oameni care s devin poporul Lui i El nu limiteaz niciodat numrul, ci in orice timp El a chemat la pocin pe toi oamenii. Trebuie s recunoatem c noi oamenii suntem perveri nesinceri i va veni o zi cand neascultarea fi, sau ascuns de evanghelie va trebui s sufere consecinele acestui comportament. Protecia lui Dumnezeu nu va 135 mai fi cu nimeni. Un pasaj VT care demonstreaz intr-un mod foarte grafic acest concept este Ezechiel 9:1-7. Pasajul reprezint una dintre scenele cele mai teribile in ceea ce privete consecinele neascultrii in Biblie inceperea judecii cu poporul lui Dumnezeu i apoi extinderea ctre in afara sa. Scena are loc in Ierusalim. Fiinele terorii vin din partea de nord, merg direct spre Templu i se opresc in faa altarului de bronz pe care se aduceau jertfele. S privim scena care

taie rsuflarea: v. 3 slava lui Dumnezu iese din Templu, din ceea ce se numete Sfanta Sfintelor, in timp ce aceste personaje intr i se aeaz afar, la ua Templului. Slava Lui Dumnezeu pleac pentru c poporul Lui L-a respins i ea este inlocuit cu aceti executori ai judecii lui Dumnezeu. Poporul a respins legmantul i acum consecinele neascultrii cad asupra lor. Ce concept infricotor: Dumnezeu pleac i alii vin; dar cei care vin nu mai sunt aa de binevoitori i ingduitori. V imaginai scena? Poporul adunat acolo in Ierusalim, la Templu; un personaj vine i pe fruntea unora pune un semn in timp ce pe a altora nu; apoi ase fiine vin dup prima cu o singur intenie: de a pierde pe cei care nu au semnul pe frunte; i pe msur ce ei inainteaz spre inta lor, Dumnezeu Se retrage din scen. La fel ca in Ezech. 9 i in Apoc. 7 de asemenea sunt oameni care vor fi insemnai, sigilai. Abia dup ce aceast lucrare de sigilare este incheiat, ingerul judecii va fi eliberat. Privind contextul lui Apoc. 6 in NT, acest blestem al clcrii legmantului, este ineles cu privire la toi aceia care-L resping pe Isus i evanghelia. Isus este atat Mielul, cat i Leul in cartea Apocalipsei. Isus este vzut atat ca salvator Mielul, cat i ca rzbuntor Leul. V-a invita s citii acum Mat. 24, Marcu 13 i Luca 21 pentru a continua urmtoarea parte a acestei prezentri. Vorbesc aceste pasaje despre evenghelie, despre rzboi, foamete, cium, persecuii, semne cereti? Vorbesc ele despre neamuri manioase, despre Fiul Omului care vine, ingeri care sunt trimii s adune pe cei mantuii din cele patru vanturi ale pmantului, tulburri, rzbunri, etc.? Limbajul din apocalipsa sinoptic este paralel cu cel din Apoc. 6 ambele sunt mesaje de la Isus; in ambele materiale, Isus descrie cum va arta lumea intre prima Sa venire i cea de a doua venire. El este ingrijorat cu privire la consecinele respingerii evangheliei care va fi predicat intregii lumi de-a lungul secolelor. Limbajul VT este folosit pentru a descrie experiena NT a

celor care vor sta fa in fa cu evanghelia mantuirii. Cei patru clrei din Apoc. 6 descriu caracteristicile generale ale erei cretine, la fel cum apocalipsa sinoptic o face: rzboi, foamete, ciumi, predicarea evangheliei...; aa va arta intreaga er cretin. Apoi ins, a cincea pecete vorbete despre o vreme de tulburri serioase, despre persecuie, intre timpul cand Isus a vorbit prima dat i sfarit. A asea pecete, descrie vremea sfaritului, timpul inelciunilor i semne cereti care conduc ctre evenimentul final revenirea pe nori a Domnului Hristos. In Apoc. 6 i 7 nu se vorbete despre inelciuni, ele apar de abia in Apoc. 13-17 unde sunt prezentate in detaliu. Aadar, a asea pecete este paralel cu Apoc. 13-17. Apoc. 6 i 7 este paralel cu predicarea lui Isus din apocalipsa sinoptic. Sigiliile trebuie inelese ca fiind experiena NT a poporului lui Dumnezeu in lume intre cruce i a doua venire. Astfel, cele apte pecei care incep in Apoc. 6, ca timp incep odat cu intronarea lui Isus i inaugurarea Sanctuarului ceresc la ziua Cincizecimii aa cum am vzut din cap. 5 i merg pan la revenirea lui Isus, aa cum este descris in finalul cap. 6, capitol care se ocup de prezentarea evenimentelor care au loc pe pmant intre cruce i revenirea Domnului. Ne aducem aminte de Apoc. 3:21, acea frumoas fgduin pe care Isus o face celor biruitori imaginile cu acel tron al Tatlui i Isus stand alturi de El, au fost prezentate in cap. 4 i 5. Sfinii stand alturi de Isus pe tron sunt prezentai la finalul cap. 7. Atunci cu ce se ocup cap. 6? Cu experiena copiilor lui Dumnezeu pui in faa provocrilor vieii, de a trece peste 136 obstacole, a face fa greutilor i a iei biruitori aici i acum, pe acest pmant intre cruce i a doua venire. Apoc. 6 reprezint experiena noastr acum i aici pe pmant; experiena noastr cu incercri felurite, cu dificulti; cu aa numitele: rzboi, foamete, ciumi care ne confrunt zilnic;

cu chemarea de a avea curaj in lupta cu viaa i dificultile ei i a iei biruitori pentru a sta cu El pe tron in ziua cand va veni. Lecii spirituale din Apoc. 6 i fundalul acestuia: 1 mai intai, Biblia ne ofer legmantul lui Dumnezeu. Noi cretinii, il inelegem mai bine din NT care este bazat pe VT i este in armonie cu el. Biblia este manualul nostru de software. Dac noi ca fiine umane am fost creai de Dumnezeu intr-un anumit fel, Biblia este manualul care ne spune de unde venim, din ce suntem fcui i cum ar trebui s trim cel mai bine. Un software este cel mai bine scris de cel care-l proiecteaz. Biblia a fost scris de Dumnezeu care ne-a creat. El a inspiart fiine umane s scrie cum funcionm i cum s trim pentru a fi in armonie cu modul in care am fost proiectai. Pcatul este ca un virus in software. Ce facem in cazul acesta? Cutm specialistul. Cutm pe cel care cunoate tainele, interiorul. Scriptura ne ofer posibilitatea de a comunica direct cu Specialistul vieilor noastre prin rugciune. Peceile din Apoc. 6 ne avertizeaz intr-un mod foarte practic de consecinele ignorrii manualului software. Scopul lor, scopul judecilor nu este s ne arate un Dumnezeu rzbuntor cruia ii place s ne chinuie, ci ca s ne trezeasc s cutm din nou MANUALUL. Scopul lor este s ne intoarcem spre Cel care ne-a proiectat iniial i s ne lsm reparai dup modelul iniial. 2 decizia de a relaiona cu Isus, de a relaiona cu Manualul, este o decizie foarte important in via. tiind c stm fa in fa cu dezastrul vieii, sau al omenirii din pricina virusului pcatului, inelegand c sfaritul nu este generat de Dumnezeu, ci de consecinele indeprtrii de Manual, inelegand c misiunea lui Dumnezeu prin judeci nu este alta decat de a atrage atenia asupra pericolului de a continua un mod de via distructiv, putem afirma clar c cea mai bun decizie a omului in timpul vieii sale este s rspund acestei chemri la mantuire.

Ii mulumim Doamne penrtru studiul acesta. Am ineles unde am ajuns din cauz c am pierdut scopul pentru care am fost creai, proiectai. Ii mulumim pentru chemarea, Ta, pentru interesul pe care il ai de a ne intoarce la Manualul care ne inva adevrul despre noi i despre Tine. Ii mulumim i pentru puterea pe care ne-o dai pentru a face pasul intoarcerii de la dezastru la via. In Numele lui Isus, Amin! II. Prima i a Doua Pecete Cum poi impca pacea i linitea evangheliei, cu violena evangheliei portretizat, descris de Apocalipsa? Doamne, din nou Ii invitm prezena, din nou cerem inelepciune acum, cand ne apropiem de Cuvantul Tu. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Apoc. 6:1-8 mai intai, cei patru clrei ne amintesc de conceptul consecinelor clcrii legmantului. De asemenea, potrivit cap. 5, avem imaginea Mielului care a luat sulul sigilat cu apte sigilii i a inceput s rup sigiliile pentru a deschide sulul. Perspectiva deschiderii sulului a creat o bucurie imens in tot Universul. In timp ce El rupe sigiliu dup sigiliu, pe pmant au loc diferite evenimente. 1 Prima Pecete s privim asupra primului sigiliu: prima pecete descrie un cal alb i un clre. In primul rand fptura vie care are putere, control asupra acestui cal are o voce ca de tunet. Din prezentrile anterioare am ineles c fiecare dintre cele patru fpturi are o fa diferit: 137 leu, viel, om, vultur cap. 4:7. Creia dintre cele patru fpturi i s-ar potrivi vocea de tunet. E foarte clar c primeia, cu faa ca de leu. Rgetul leului poate fi asemnat cu un tunet. Astfel, prima fptur vie scoate in scen calul alb, iar clreul de pe el poart un arc cu sgeat el este

intr-o misiune, are o coroan pe cap i merge ca un invingtor. Care este scopul acestei scene? Un clre inarmat, gata de lupt i care a pornit in cuceririle sale? De felul cum inelegem aceast prim pecete, depinde intreaga inelegere a tuturor celor patru cai i clrei. O s vorbesc puin despre diferitele moduri cum a fost interpretat acest clre de-a lungul istoriei: 1 in primul rand este o imagine considerat preterist, in special din perspectiva oamenilor care nu vd Apocalipsa ca o profeie autentic nevenind de la Dumnezeu pentru a ne da informaii exacte despre viitor, ci oferind doar speculaii ale cuiva care este probabil credincios lui Dumnezeu, dar nu are o inelegere, o revelaie a lucrurilor aa cum se vor intampla. De obicei aceti oameni iau aceast scen literal i o gandesc ca fiind o curerire militar in primul secol, probabil o ameninare, impotriva imperiului roman i care va veni probabil din est. Parii, care triau in Persia, actualul Iran, clreau cai albi, ei devenind astfel poteniala ameninare estic a imperiului roman. Deja am prezentat anterior motivul pentru care aceste pecei ar trebui inelese simbolic. Sigiliile acoper intreaga er cretin i nu doar evenimente din sec.I. 2 un al doilea punct de vedere clreul este Hristos i El reprezint rspandirea evengheliei. 3 clreul este antihristul, iar calul alb reprezint pe oponenii evangheliei. Aceast fals interpretare, fals imagine, vine din faptul c dac ceilali trei cai reprezint, sau aduc plgi, atunci i acesta trebuie s aduc o plag, aceasta ar putea fi o cucerire militar, rzboi i toate necazurile cauzate de un conflict militar. Comentatorii care susin acest punct de vedere, atrag atenia c in VT arcul cu sgei era folosit ca simbol pentru lupttori, ca Gog, Babilon. In Apoc.

13 i Apoc 11 sunt prezentate fiare care cuceresc poporul lui Dumnezeu, fiind folosit acelai limbaj ca aici in Apoc. 6. mai mult, contrafacerea, este o tem dominant in Apocalipsa. De asemenea, se menioneaz c in Apoc. 19 clreul este intr-adevr Isus, care este diferit de cel din cap. 6 i atunci, probabil c cel din cap. 6 este o contrafacere a Lui, antihristul. Eu personal nu imprtesc aceast opinie imaginea contrafacerii. De ce? (a) in primul rand culoarea alb in Apocalips, fr excepie, aceast culoare se refer la ceea ce este ceresc, la Isus, sau la poporul Lui. In toat cartea Apocalipsei, nici mcar odat culoarea alb nu este asociat cu un lucru care e categoric ru. Dac aici ar fi vorba de antihrist, atunci ar fi o situaie unic. Ar fi singurul loc din Apocalipsa in care culoarea alb ar fi asociat cu orice altceva decat cu Isus, poporul Su, sau cu elemente cereti. (b) arcul inelesul lui este ambivalent in Apocalipsa. Pe deoparte, intr-adevr poate fi un simbol al puterii babiloniene, sau al lui Gog, dar i al lui Dumnezeu in VT; i chiar dac dumanii au un arc, de obicei el este zdrobit de puterea lui Dumnezeu atunci cand El ia aprarea poporului Su. Astfel, conceptul arcului din mana clreului nu este decisiv pentru a accepta idea contrafacerii i antihristului. (c) coroana pe care o poart clreul aici este in gr. stephanos, biruin, cuvant folosit de fapt pentru medaliile olimpice de aur in lumea antic, sau pentru medaliile obinute pe campul de lupt. Coroana din Apoc. 19 este una regal, diadema. Expresia stephanos, se gsete frecvent in Apocalipsa i cu o singur excepie, intodeauna are de-a face cu Hristos, sau cu poporul Lui; aceeai interpretare o gsim de-a lungul intregului NT. Stephanos reflect biruina lui Isus Insui, sau experiena poporului Su. Singura excepie apare in Apoc. 9. (d) cucerirea, nu sun cumva a btlie pe un camp de lupt? Realitatea este c idea de 138 biruin in Apocalipsa, de asemenea s-a referit de fiecare dat, la Hristos i la poporul Lui.

Textul crucial este cel din cap. 5:5, unde Mielul a ieit invingtor; El a triumfat. In Apoc. 3:21, acelai cuvant. Apoc. 6:2 vorbete despre cucerire. Toate trei pasajele au in comun acelai cuvand in greac. Cucerirea de aici, nu are de-a face cu o cucerire militar, ci este un termen spiritual: Isus a biruit pe cruce, iar urmaii Si au biruit prin sangele Su i prin cuvantul mrturisirii lor Apoc. 12:11. Cucerirea i biruina au de-a face cu aspecte spirituale. In Matei 24 se vorbete despre o serie de evenimente care vor avea loc intre cruce i a doua venire. Sunt evenimente precum rspandirea evangheliei, rzboi, foamete i ciumi. Dar evanghelia ar fi absent in pecei dac nu s-ar gsi aici in prima, in imaginea clreului pe calul alb. Dac acest prim cal ar avea o conotaie negativ, dac ar fi doar o vrsare de sange pe un camp de lupt, atunci atat primul cal cat i al doilea ar fi un fel de pleonasm, de superfluu, pentru c i al doilea vorbete tot despre rzboi i vrsare de sange. Imi este clar c acest prim clre Il privete pe Hristos i prolamarea evengheliei Sale in lume dup inlarea Sa pe tronul ceresc; mai mult acest prim cal nu aduce nici o nenorocire asupra pmantului. Ceilali trei care urmeaz provoac necazuri, chinuri al doilea cal ia pacea de pe pmant, provoac pe oameni s se junghie unii pe alii; al treilea cal provoac foamete i suferine; al patrulea cal provoac boli i moarte. Primul cal nu aduce nici una dintre nenorocirile de mai sus. Desigur, contrafacerea este una dintre temele majore ale Apocalipsei; i oridecate ori apar, ele sunt foarte clar demascate cititorului. De fapt chiar acesta este obiectivul Apocalipsei: de a face clar felul contrafacerii, natura inelciunilor cu care poporul lui Dumnezeu se va confrunta pe msur ce se apropie de sfarit. In acest pasaj nu este nici o aluzie la ru. Nu este nici un indiciu in text c acel clre ar fi simbolul a ceva ru in vreun fel. Cei doi clrei din Apoc. 6 i 19 sunt unul i acelai, dar la perioade diferite ale conflictului. In Apoc. 6 Isus

cucerete, El poart coroana de cuceritor pe care a catigat-o la cruce, dar deocamdat El nu este singurul conductor la acestei lumi. Sunt atat de muli oameni care nu-L accept, care nu cred in El, care nu accept domnia Lui in vieile lor. Doar la cea de a doua venire El va purta coroana diadema, coroana de rege i autoritate absolut peste tot Universul. In cap. 6 Isus cucerete, dar tot mai are de cucerit. Pare destul de clar c prima pecete se concentreaz, sau primul clre ii concentreaz atenia asupra cuceririi care vine prin evanghelie. Biruina lui Hristos pe cruce a devenit real in viaa de zi cu zi a oamenilor. Primul sigiliu deci se concentreaz asupra lui Isus i a evangheliei. Textele din VT ca baz, sunt Habacuc 3:8-9. Avem aici multe paralele verbale la prima pecete cai, victorie, arc. Cine este clreul? Yahweh, Dumnezeul VT. Inseamn c i clreul din Apoc. 6:1 este de la Dumnezeu el nu este vreo fiin uman sau antihristul, ci pare a fi Isus Insui. Psalmi 45:3-5 una dintre cele mai clare paralele verbale la Apoc. 6 el ilustreaz o nunt regal; noul rege ii ia tronul in primire i in acelai timp are loc i nunta. Avem aici imaginea unui rege israelit, probabil Solomon, care clrete ca un viteaz, cu sabia incins, avand un arc i sgei i este trimis ca biruitor s cucereasc. Dar s fim ateni: este o victorie a umilinei, adevrului, dreptii o biruin spiritual i lucrul acesta este foarte important pentru pecei. Dac evanghelia este avut in vedere in prima pecete, atunci biruina clreului este una spiritual; o biruin in domeniul smereniei, adevrului, dreptii, etc. In Ps. 45 este i o nunt, iar impratul trebuie s cucereasc, s aib o victorie i asupra inimii miresei. Cine este mireasa in NT? Mireasa este Biserica. Sugestia in prima pecete este aceea c Isus cucerete teritoriu pentru a-i stabili propria imprie. El Ii adun mireasa in aceast imprie. Atunci cand

ajungem la finalul crii Apocalipsa, la cap. 19, avem inaginea unei mari nuni nunta Mielului. Apocalipsa ne conduce pas cu pas ctre acel mre eveniment: nunta lui Isus Hristos cu poporul 139 Su. In Apoc. 6, Isus Ii adun laolalt credincioii pentru a-i lua acas. In Apocalipsa, nunta este un eveniment viitor. In cap. 6. cucerirea abia a inceput. Cat va dura aceast cucerire? Este preconizat, limitat doar la primul secol? S privim puin cuvintele de la sfaritul primei pecei: A pornit biruitor ca s biruiasc avem aici o construcie gramatical in care se subliniaz in mod accentuat continuitatea unei aciuni in gr. de exemplu, dac vrei s vorbeti despre o aciune continu, neintrerupt, se folosete prezentul continuu aici ins avem un participiu continuu, ceea ce inseamn o subliniere in plus a continuitii timpul este la forma continu, este o lucrare continu a clreului; va cuceri pan cand nu va mai rmane nimic de cucerit. Cu alte cuvinte, clreul nu se va opri din cucerire, pan cand totul este complet, finalizat, nimic nu s-ar mai putea face. Calul alb nu se termin cu primul secol, ci se intinde de-a lungul intregei ere cretine pan la sfarit. Clreul pe calul alb reprezint evanghelia cucerind, incepand cu intronarea lui Isus in Apoc. 5, continuand pe pmant pan la sfaritul timpului. Calul alb, reprezint una dintre cele mai extraordinare experiene ale poporului lui Dumnezeu: imprtirea evangheliei cu alii, pentru ca impria lui Dumnezeu s creasc, iar mireasa lui Hristos s fie pregtit pentru a-i intampina Mirele ceresc. 2 A doua Pecete Apoc. 6:3-4 mai intai, a doua fptur vie, era vielul, sau taurul, simbol al sacrificiului. La fel ca i primul cal i acesta este chemat i va face o lucrare mondial el va afecta tot pmantul prin aciunile sale. Calul este rou, nu un rou oarecare, ci rou ca focul i vine ca s ia pacea de pe pmant. In Apocalipsa, cuvantul acesta este asociat cu pacea spiritual. Pavel, in scrisorile sale, de cele mai multe ori, se adreseaz cu Har i pace vou in

Isus Hristos...; i in Apoc. 1:4 se vorbete despre pacea oferit de Isus. Ca atare, acest cal ia de pe pmant, sau inltur nu neaprat pacea militar, cat pacea evengheliei. Calul rou descrie experiena oamenilor care au respins evanghelia i odat cu pierderea ei, pierd i sensul adevratei pci. Rezultatul pierderii pcii evangheliei, este faptul c oamenii incep s se ucid unii pe alii. Cuvantul junghie in gr. nu este neaprat crim, cand dintr-un motiv sau altul un om ucide pe un semen al su, nu este nici mcar sensul de ucidere militar, pe un camp de btlie, ci este un cuvant care inseamn ucidere sacrificial, junghiere sacrificial este un cuvant comun folosit in Apocalipsa cu referire la moartea lui Isus, sau a sfinilor. Instrumentul acestei jertfiri este Sabia; in gr., pot fi mai multe cuvinte pentru a face referire la aceast unealt aici, cuvantul pentru sabie, este cuvantul care se folosea pentru a face referire la unealta cu care se sacrificau animalele in Sanctuarul VT. Astfel avem dou imagini impletite laolalt: (a) mai intai avem un limbaj al rzboiului, al cuceririlor, (b) in al doilea rand avem un limbaj al sacrificiului, al jertfei. Cum putem inelege acest sigiliu? Pare c sunt dou feluri de a citi simbolismul acestor versete (a) mai intai se inelege aspectul de divizare, oamenii sunt divizai de aceti clrei; ei se junghie unii pe alii; devin vrmai unii altora; pacea este luat i inlocuit cu ura; predicarea evangheliei divide: unii o primesc i devin membrii ai impriei lui Dumnezeu, alii o resping i apare astfel divizarea, ridicarea unora importiva altora ca urmare a predicrii evengheliei, sau (b) al doilea fel de a citi simbolismul este in limbajul persecuiei. Martirii din pecetea a cincea sugereaz idea c persecuia este o tem major a sigiliilor. Cuvantul pentru junghiere din v. 4, este acelai cuvant pentru uciderea sfinilor din vv. 9 i 10. Pare c limbajul de aici, junghierea unora de ctre alii, nu sugereaz atat de mult diviziunea, separarea dintre oameni, ci mai degrab persecuia,

martiriul unora dintre sfini, junghiai de ctre cei care au respins evanghelia. In Ioan 16:2, conceptul sacrificrii este legat mai de grab de idea martiriului; avem acelai limbaj. In gr. expresia a aduce o jertf lui Dumnezeu, face parte din limbajul sacrificiului preoesc. Va veni ziua, spune Mantuitorul, cand oamenii ucigandu-v, cred c aduc jertfe sacrificiale lui 140 Dumnezeu, cred c fac ceva plcut inaintea lui Dumnezeu. Martiriul este astfel o consecin a divizrii oamenilor pe pmant ca urmare a predicrii evangheliei. Rzboiul calului rou, simbolismul rzboiului, vine ca urmare a incpanrii in faa Prinului pcii care cucerete cu evanghelia Sa in prima pecete. Evanghelia produce o divizare a intregei omeniri in: cei care o accept i cei care o resping. Dac ne amintim de Ps. 45, acelai rege care a pornit s-i cucereasc mireasa, a pornit de asemenea in cucerirea vrmailor si. El poart cu el o sabie mare. Deci clreul pe calul alb, simbol a lui Hristos i al evangheliei, aduce binecuvantri tuturor acelora care ascult de evanghelie, dar pentru cei care o resping urmeaz separarea, divizarea, ura i persecuia pe care o aplic celorlai. Texte de referin din VT pentru a doua pecete: Isa. 26:3 dac lum pecetea simbolic, ceea ce am sugerat cu o ocazie, atunci, pacea care este luat de pe pmant, este cea adus prin acceptarea evengheliei; este pacea care vine din increderea in Dumnezeu i in Mielul care a fost junghiat. Isa. 57:20-21 observm contrastul dintre cele dou pasaje din Isaia? O pace perfect pentru cei care cred in Dumnezeu i accept evanghelia Sa, dar nu este nici un fel de pace pentru cei ri. In termenii NT, pacea este obinut numai in relaie cu Isus Hristos; fr aceast relaie puternic, nu exist pacea minii i nici a sufletului. Este crucial a inelege fundalul din spatele textului. Primul sigiliu aeaz in fa misiunea calului i a clreului: aceea de a rspandi

evanghelia, iar sigiliul al doilea arat impotrivirea fa de evanghelie, cu rezultatul pierderii acelei pci pe care doar evanghelia o poate aduce. Jud 7:22 madianiii s-au ucis unul pe altul nefiind nevoie ca Ghedeon s intervin. Exod 32:27 in tabr era pcat, iar leviii au fost chemai s-i loveasc (ucid) fraii, prietenii, vecinii pctoi o experien cutremurtoare. Isa. 19:2 egiptenii luptandu-se impotriva lor inile. Zaharia 14:13 in panica creat, dumanii poporului lui Dumnezeu se atac unul pe altul. Ce vor s spun toate aceste referine VT care se constituie intr-un fundal pentru cea de a doua pecete? Calul cel rou este cel care aduce conflictele i confuzia printre cei care refuz evanghelia. Este posibil s se refere la judecile lui Dumnezeu din Exod 32:27, mai mult ins el reprezint rezultatul natural din acea atitudine de respingere, de rezisten incpanat in faa evangheliei. O clarificare i mai mare vine atunci cand abordm fundalul, referinele NT cu privire la calul rou, pentru c in NT se specific faptul c evanghelia va constitui marele element de diviziune intre oameni: 2 Cor. 2:14-16 evanghelia va sluji atat pentru via, cat i pentru moarte. Ioan 3:18-21 aici suntem judecai prin evanghelie dup felul in care rspundem la ea. Matei 10:34-36 Isus a venit nu s aduc pacea, ci sabia; El a venit s aduc diviziune intre oameni, nu pentru c divizarea este ceva de dorit, ci pentru c acesta este rezultatul natural al respingerii evangheliei. i sincer vorbind, cand cineva vrea s accepte evenghelia ii vin in minte intrebrile: ce vor zice vecinii, rudele, familia, etc. Trebuie s fim foarte clari: cand evanghelia este luat in serios, ea aduce separare intre semeni, unde aceasta nu a existat inainte, deoarece este o hotrare decisiv in via. Luca 12:51-53 nu este un pasaj prea plcut, dar el

este parte din Scriptur; este parte din Manualul software, care spune c atunci cand vrei s iei in serios evanghelia, vor fi oameni care nu vor inelege i vor spune: Credeam c suntem prieteni, dar acum nu mai cred asta. Una din consecinele evangheliei este separarea, divizarea. A vrea s v imprtesc cateva concluzii spirituale in urma studiului celor dou pecei: 1 violena este rezultatul respingerii evangheliei. Ce este evanghelia? Este acceptarea necondiionat a oamenilor de ctre Dumnezeu prin aciunile lui Hristos. Violena este exact opusul, este atunci cand nu acceptm pe aceti oameni, cand nu-i lsm pe ceilali s fie cine sunt; voina final a lui Dumnezeu este de a nu exista violen, dar cand oamenii resping evanghelia, ei pun condiii celorlai i le cer s se comporte dup un anumit tipar de aici 141 violena, care nu este altceva decat cutarea de a controla ceea ce trebuie s cread sau s nu cread alii, modelul fiind omul. Potrivit Apocalipsei, in timpul sfaritului, se pare c violena este singura metod de a proteja pe cei slabi i a salva pe cei oprimai. Dac Evanghelia reprezint acceptarea necondiionat a lui Dumnezeu in Hristos, a o respinge, inseamn a te plasa pe poziia de a fi judecat de Dumnezeu din cauza modului cum vom trata pe cei care o accept. Astfel violena, nu este altceva decat rezultatul respingerii evangheliei; este oponena fa de Dumnezeu i poporul Su i in cele din urm ea este necesar pentru salvarea celor slabi i oprimai. 2 potrivit Apocalipsei, biruina decisiv deja a fost catigat prin Isus la cruce, iar ceea ce se intampl pe pmant nu reprezint altceva decat rezultatul acelei biruine, ceea ce inseamn c intrebarea crucial a tuturor timpurilor i pentru noi astzi este: 3 vom fi noi de partea biruitoare? Dac biruina a fost deja asigurat, deja catigat,

cum vom rspunde in faa Celui care a catigat-o? Este o intrebare crucial, iar Apocalipsa ne deschide perspective exraordinare pentru a inelege ce inseamn a rspunde cu Da, sau Nu acestei intrebri. 4 calul rou ne arat c invingtorii, rareori vor arta ca invingtori. Vor fi adesea persecutai i dispreuii; vor fi obiectul divizrii. 5 trebuie s fim pregtii pentru tragica posibilitate de a ne pierde familia, sau prietenii dac ne hotram pentru Hristos. i dac totui se intampl, asigurarea este c nu vom rmane singuri, ai nimnui. Una din leciile cap. 6 este c indiferent cat de minunat ar fi evanghelia, ea nu impiedic separarea, divizarea atunci cand este predicat. Unii o vor respinge cu siguran, o vor considera neimportant, iar rezutatul automat va fi divizarea in familie, vecini, prieteni, etc. Uneori poate vom simi indemnul luntric s reparm acele separri, dar s-ar putea ca unele s nu mai poat fi niciodat rezolvate, deoarece evanghelia vine intotdeauna in opoziie fa de pcat i de aici conflictul. 6 atunci cand suferim pierderi, Scriptura ne incurajeaz s nu cedm in umblarea noastr cu Dumnezeu; s fim siguri de motenirea noastr, pentru c viaa cea plin de valoare nu se gsete in lumea aceasta, ci doar in cea care va s vin. Doamne, ne-ai pus in faa unor decizii serioase i hotratoare. Inelegem c uneori vor fi consecine devastatoare pentru viaa noastr pmanteasc ca urmare a lurii unor decizii corecte. Sau poate deja cineva inc simte trauma produs de ele. Te rugm s ne ajui s cunoatem bine Cuvantul Tu i pe baza lui s lum hotrari corecte oridecate ori vom fi pui in faa acestui fapt. Te rugm Doamne s ne ajui s-i rmanem credincioi i s ne luptm pentru familiile noastre ca s aparin impriei Tale. i dac vor fi i separri, ajut-ne s fim tari in

Isus Hristos, Amin! III. A Treia i a Patra Pecete De la calul negru, la cel glbui. Cat de ru poate fi i totui s mai vorbim despre descoperirea lui Isus Hristos? Doamne, suntem gata s ne apropiem de unul dintre cele mai cutremurtoare pasaje din cartea Apocalipsei scene de suferin, de groaz, evenimente pline de violen i consecinele acestora...; Te rugm s fii alturi de noi i s le plasm i s le inelegem in contextul general al crii i al plannului pe care Tu il ai pentru aceast lume. Fii cu noi prin Duhul Sfant. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 3 A Treia Pecete Apoc. 6:5-6 a treia fptur vie are faa unui om. Clreul care 142 urmeaz vine pe un cal negru. Inseamn acesta opusul calului alb? In mod normal am fi tentai s credem aa, avand in vedere cuvintele: alb-negru. Realitatea este c nicieri in NT nu mai gsim acest temen. Termenul negru, aici nu face neaprat referire la culoare, cat mai degrab la cuvantul antic folosit pentru cerneal. Termenul nu este neaprat folosit ca un opus al culorii albe, ci pentru a descrie culoarea pielii, sau a prului, etc. In NT adesea gsim un contrast puternic intre lumin i intuneric, dar acestea au de regul conotaii spirituale puternice. Cu alte cuvinte, acea lumin este bun, lumina este evanghelia, pe cand intunericul este ru, este opusul evangheliei. Acest cal ins, nu pare s aib ca intenie primar acea imagine a unei opoziii totale fa de primul cal, calul alb, dac ar putea fi ceva in sensul acesta, ar putea fi vorba de lipsa evangheliei in acest context. Citind pasajul descoperim c acest cal nu iese aa cum fcuser cei doi de dinainte

pentru a-i rspandi consecinele pe pmant. Este menionat cumpna. Care este rostul ei? Poate fi cumpna judecii? Dan. 5:27 impratul Belaar este cantrit in cumpna cerului i gsit fr valoare. In alte pri ale NT cuvantul folosit aici pentru balan, este folosit i pentru jug, instrumentul pus pe gatul animalelor de povar; sau chiar o povar pe care cineva o poart in spate. Rdcina cuvantului sugereaz in mod clar imaginea balanei cu bar vertical, de care atarn de o parte i de alta dou talere. Contextul este clar in favoarea unei balane de cantrit i nu a uneia de judecat, ceea ce demonstreaz o situaie de foamete. Descrierea calului negru este descrierea unei condiii de foamete i ne aducem aminte de conceptul clcrii legmantului care includea pe lang rzboi, ciumi i alte consecine nefaste ale neascultrii i foametea. Se vorbete apoi de o voce in mijlocul fpturilor vii. Aceasta pare clar s fie a Mielului, a lui Hristos ezand pe tron; El vorbete despre plata unei zile in gr. este un dinar moneda obinuit a timpului, amintit destul de des in NT i care reprezenta plata unui muncitor cu ziua. Astfel, aici avem o situaie de criz, de foamete, descris in termenii: o msur de grau pentru un dinar i trei msuri de orz pentru un dinar plata unei zile de munc. O msur de grau pentru un dinar este cantitatea de mancare pe care o persoan obinuit o manca intr-o zi. Este clar o situaie grea: dac o persoan ii cheltuie toi banii pe grau, cu ce bani ii mai hrnete familia? este clar c are o condiie de supravieuire foarte grea. Dac vrea s cumpere ceva mai ieftin, va trebui s renune la grau i s cumpere orz dac schimbi graul cu orzul, poi avea trei msuri trei oameni putand s fie hrnii pe o zi. Aceast ilustraie cu msurile de grau i orz, este una a foametei, a unei crize severe de hran. In Palestina, uleiul, graul i vinul sunt cele trei recolte majore. Aceasta este menionat

repetat in VT. De exemplu: Deut. 7:13 sunt menionate cele trei recolte: graul, uleiul i vinul; uleiul era de msline; Deut 11:14; 28:51; Osea 2:8, 22 dac ne referim la domeniul agrar din Palestina antic, atunci limbajul pentru a-l defini era: grau, must i undelemn. Graul i alte pioase sunt plante anuale, ele trebuie semnate in fiecare an; via i mslinul plante perene, cu rdcini mult mai adanci decat graul, rezistand zeci i sute de ani. Cand am vizitat recent Palestina, am vzut mslini de aproape 1000 de ani. In locul in care se crede c a fost grdina Ghetsemani se estimeaz c unul dintre mslini are in jur de 1700 de ani. In VT ori de cate ori painea este msurat, inseamn foamete teribil Lev. 26:26 textul cheie pentru Apoc. 6; 2 Regi 7:1 istoria lui Elisei i a celor patru leproi de la poarta Samariei; Ezech. 4:16-17 in concluzie, msurarea graului inseamn foamete teribil i foametea este tema major a acestor pasaje. Dar vocea care vine din mijlocul celor patru fpturi vii, vocea care vine direct de la tronul lui Dumnezeu imblanzete, domolete cumva judecata. Se spune: Chiar dac este foamete, lips de hran, totui, s nu fie distruse uleiul i vinul; cu alte cuvinte, chiar dac elementul principal al subzistenei, materia prim necesar pentru hran, painea, care este principalul nutrient, aa 143 cum apare i din limbajul agrar al Palestinei antice, lipsete, mai rman mustul i undelemmnul care potrivit vocii nu trebuiau vtmate; dar aceste dou ingrediente erau ceva de lux. Uleiul nu se folosete in cantiti mari: puin ulei la o salat i gata, el este ca o garnisire a hranei. Mustul, sau produsele naturale din care se face mustul, fructele, erau folosite ca desert in lumea antic. Tot din ele se preparau gemurile, compoturile, etc. Aadar foametea din Apoc. 6 este una foarte interesant i anume: produsele de baz in alimentaie lipsesc, in schimb articolele de garnisire, de desert inc exist. i aa cum am menionat anterior, graul trebuie semnat anual, are rdcini

mult mai scurte i ca atare mult mai ameninat cu dispariia din cauza unor condiii neprielnice: secet, boli, etc. Contextul ne duce cu gandul la o situaie de secet o secet prelungit usuc rdcinile de suprafa ale graului, dar nu i pe cele mai adanci ale viei-de-vie sau ale mslinului. Lipsa graului arat existena secetei, in timp ce existena mslinului i viei-de-vie cu rdcinile lor mai lungi, denot supravieuirea pe o perioad mai indelungat. Cum s interpretm acest pasaj in care apar cele dou elemente: seceta drept cauz i foametea ca efect? Din nou cred c este necesar o intepretare simbolic, spiritual. De exemplu, cuvantul gr. nu vtma, este un cuvant des folosit in Apocalipsa pentru a sublinia aspectul de judecat pentru fctorii de rele Apoc. 7:2-3; 9:4, 10, 19; sau, cuvantul mai este folosit pentru a ilustra persecutarea i suferina oamenilor lui Dumnezeu ca urmare a persecuiei Apoc. 11:5; 22:11. Cuvantul are implicare spiritual, tonul pasajului este de natur spiritual; dac negrul este folosit pentru a descrie opusul calului alb, atunci aici este vorba despre o foame spiritual; o foamete dup Cuvantul lui Dumnezeu care este painea vieii. Graul este simbol al painii lui Dumnezeu, Cuvantului Su. Este scoas in eviden o lips acut, o penurie a Cuvantului Scripturii. De cealalt parte, vinul i uleiul, sunt simboluri ale harului divin. Vinul simbolul sangelui Domnului Isus, simbolul serviciului comuniunii Cina sfant; i uleiul simbolul Duhului Sfant, flacra vie a vieii spirituale. Avem descris aici o foamete dup Cuvantul lui Dumnezeu, dar nu este o experien spiritual fatal; este una grav, dar nu fatal, in sensul c acest Cuvant este inc disponibil oamenilor. Un pasaj VT care descrie o asemenea foamete, este Amos 8:11-12 limbajul biblic, sugereaz c foametea poate fi aplicat i lipsei Cuvantului lui Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu este absent. Poate fi aceast situaie aplicabil i astzi? Desigur, nu intr-un sens fizic, literal. Trim intr-o lume in care niciodat mai inainte Cuvantul lui

Dumnezeu nu a fost mai disponibil pentru oameni, dar in care cunoaterea Lui este din ce in ce mai redus. Cu cat accesul la Biblie este mai mare, cu atat cunoaterea lui Dumnezeu i a planurilor Sale este mai redus. Ignorana cu privire la Biblie este tot mai accentuat, viaa devine din ce in ce mai complex, extrem de plin de preocupri multiple, ocupat, oamenii au din ce in ce mai puin timp pe care s-l dedice studierii Scripturii. Consecina este, c tot mai puini sunt oamenii care primesc o binecuvantare ca rezultat al studierii Scripturii Apoc. 1:3. A treia pecete, indiferent cand are loc, descrie un timp cand Cuvantul lui Dumnezeu este greu de abordat, dei evanghelia este inc disponibil; mijloacele harului sunt inc la dispoziia omenirii; influena lui Dumnezeu este tot mai restrans pe pmant, dei ea exist inc. Evenghelia este atat de neclar, de intunecat i neineleas pentru mintea oamenilor, dar timpul de prob inc nu s-a inchis, oamenii au inc posibilitatea s se intoarc la Dumnezeu. 4 A Patra Pecete Apoc. 6:7-8 cea de a patra fptur avea faa unui vultur. tim c i in societatea nostr vulturii sunt un simbol al morii i al descompunerii. Vulturii sunt psri care se hrnesc cu cadavre de animale decedate in urma unor calamiti: secet, inundaii, etc. Glbui, sau mai bine zis palid, este o incercare de traducere a rdcinii cuvantului care in gr. este cloros, care inseamn galben-verzui. De aici provine cuvantul clor i verbul a clorina. (Clorul este un element chimic gazos de culoare galben-verzuie, cu miros ineptor, sufocant, toxic, cu proprieti 144 decolorante i dezinfectante). Dac stai fa in fa cu o persoan a crei fa este precum clorul, consideri c este bolnav. De aceea aceast culoare este foarte portivit pentru cel de al patrulea

cal, calul glbui, pentru c el descrie o plag ciuma; el descrie o boal contagioas, inflamatorie care decimeaz mulimi de oameni o ameninare destul de teribil. In vremurile antice, acest cuvat era folosit pentru a descrie infiarea unei persoane care era foarte bolnav, nu neaprat de cium probabil c acesta este inelesul corect intenionat aici. Interesant este faptul c nici acest cal nu este eliberat s mearg pe tot pmantul. Este mai degrab imaginea unei judeci preliminarii, investigative a lui Dumnezeu, pentru c pan la cea final mai sunt evenimente de adugat. Se spune mai departe c acest al patrulea cal este acompaniat de moarte i de locuina morilor. In gr. este idea de acompaniere, de insoire, mai degrab decat de a fi urmat de...; cu alte cuvinte, impreun cu calul glbui veneau moartea i locuina morilor. Moartea i locuina morilor sunt folosite impreun de multe ori in Apocalipsa: Apoc. 1:18 Isus este Cel care ine cheile morii i locuinei morii moartea i locuina morilor reprezint in Biblie opusul vieii, reprezint distrugere, nimicire, lucrurile de care omul se teme cel mai mult. Apoc. 1 ofer aceast imagine a speranei: Isus este Cel care ine cheile morii, El este Stpanul acestor domenii infricotoare, El controleaz chiar i aceste locuri. Acelai mesaj este dat in Apoc. 6. Cine este Cel care deschide peceile, care descoper aceste dou elemente care creaz temeri? Nu este altul decat Mielul, Isus Hristos. Astfel, moartea i locuina morilor, indiferent cat de inspimanttoare ar fi, sunt ilustrate in Apocalipsa ca fiind sub controlul lui Isus Hristos. Apoc. 20:14 ce concept: va veni un moment cand moartea insi va muri, aruncat in iazul de foc. Moartea i locuina morilor sunt imagini ocante. Clreul pe calul glbui este la randu-i o imagine teribil. In mijlocul acestor imagini teribile, ni se amintete s nu uitm dou lucruri: 1 moartea i locuina morilor sunt sub controlul lui Isus jertfa Lui ne ajut s nu ne

mai temem de moarte; i 2 moartea i locuina morilor vor disprea. Moartea nu mai fi ultimul cuvant pe acest pmant. Ea devine infricotoare doar atunci cand are ultimul cuvant. Apocalipsa ne inva c putem tri viaa intr-un altfel de mod tiind c moartea nu va mai avea ultimul cuvant. Isus ne d speran in aceast realitate care este viaa urmat de moarte, c va veni o zi cand aceasta (moartea) va fi nimicit. Indiferent cat de infricotoare ar prea imaginile celor patru clrei, a sigiliilor, sau trambielor, s nu uitm niciodat c toate acestea sunt sub controlul lui Dumnezeu i sunt temporare. Suferina, violena, persecuiile, martiriul, dificultile i privaiunile vieii sunt cat se poate de reale; Apocalipsa nu se ascunde in spatele realitilor vieii de zi cu zi, ci descrie viaa aa cum este, ins menirea ei principal este s ofere speran in faa acestor realiti. Va veni o zi cand violena va disprea, cand moartea nu va mai fi, cand cei credincioi vor descoperi realitile unei lumi total diferite i mult mai bune decat lumea in care noi trim astzi. Va veni timpul s ne ocupm de acea lume spre sfaritul studiilor noastre, acum trebuie s ne intoarcem la problemele noastre, la realitatea morii i a locuinei ei, cu ameninarea pieirii, a nimicirii. Mergand mai departe, descoperim c celui de al patrulea clre i s-a dat putere i autoritate peste a patra parte a pmantului. Aceasta imi sugereaz c probabil fiecare dintre clrei are putere peste a patra parte. Ne aducem aminte de Apoc. 7:1 sunt patru vanturi ale pmantului, care sunt paralelele celor patru cai dou imagini diferite pentru acelai lucru. Fiecare dintre cele patru vanturi au autoritate peste o ptrime din pmant. De aici i sugestia c cei patru cai au fiecare autoritate peste o ptrime din pmant. Acest aspect devine semnificativ

atunci cand vom studia trambiele i cand vom descoperi c ele au putere peste a treia parte a 145 pmantului. Sabia, foametea, ciuma, fiarele slbatice, toate reprezint o intensificare a activitilor celui de al doilea i al treilea cal. Odat cu al patrulea cal, rul este intensificat la maximum; tot ceea ce a fost ru la al doilea i al treilea cal, este acum intensificat la maximum. Ne aducem aminte c avertizrile lui Dumnezeu din Levitic 26 i Deuteronom 32 urmau s fie din ce in ce mai puternice; judecile lui Dumnezeu in VT erau progresive pe msur ce chemrile lui Dumnezeu se loveau de neascultare, cu atat mai mult se intensificau judecile i cu atat mai aspre erau consecinele pe care le sufereau. Astfel, sabia i foametea pe care le descoperim in cel de al doilea i al treilea cal, se intensific, adugandu-se la al patrulea cal ciumi, boli de tot felul i fiarele slbatice. Sunt aceste fiare slbatice un ecou al cap. 13 din Apocalipsa, unde avem o fiar, un balaur i un proroc mincinos pe cale s apar pe scen istoriei? Poate. Dar ceea ce inelegem acum in al patrulea cal, este o intensificare, mai mult chiar o progresie a consecinelor neascultrii de legmant. Cea de a patra pecete este ameninarea cea mai serioas, ameninarea de excludere permanent de la mila divin. Este cea mai grav condiie spiritual pan la cap. 18. Este clar c al treilea i al patrulea cal reprezint cea mai teribil ameninare, un timp al celor mai groaznice consecine ce decurg din starea de neascultare a oamenilor de pe pmant; in special al patrulea cal, vorbete despre excludere din prezena lui Dumnezeu, excludere de la mila divin. Este ameninarea unei molime spirituale, o boal a sufletului.De asemenea, ai observat c a fost o progresie vizavi de aceti cai? Prima dat am vzut

separare, divizare din cauza evangheliei. Apoi, o pierdere din vedere a Bibliei, dezinteres fa de ea manualul de software unde omul afl calea fericirii. i in final, decdere, declin i moarte. Consecinele spirituale sunt din ce in ce mai rele. Dac Lev. 26 i Deut. 32 sunt inc in mintea noastr aici i dac lucruri i mai teribile vor veni odat cu desfurarea evenimentelor expuse in peceile a cincea, a asea i a aptea, atunci, aceast plag este intenionat s cheme la pocin. Indifernt cat de serioas ar fi, cat de amenintoare ar prea, ea nu este ultimul sfarit. Nu este inc ultimul timp de prob, dar este ca un fel de arvun, de degustare a realitilor finale. Cat ar prea de inspimanttoare, imaginea celui de-al patrulea clre nu este ultimul sfarit; ea are rolul de a arta seriozitatea cu care trebuie s tratm problemele spirituale ale vieii, pentru c prin prisma ei, putem vedea cu infrigurare ce va insemna timpul cand nimic i nimeni nu va mai face ceva pentru salvarea noastr. Moartea spiritual este o stare cand nu va mai fi posibil nici un act de pocin. A vrea s privim acum cei patru cai in ansamblu, iar intrebarea este: Cum am putea s citim i s inelegem corect astzi aceste imagini? Care este lecia care trebuie invat? Care este tiparul de la care putem pleca intr-o interpretare corect a textului? 1 am vzut c primul cal, cel alb, infieaz evanghelia invingtoare, iar prin extensie, biserica credincioas care urmeaz s rspandeasc mesajul evangheliei. 2 al doilea cal, cel rou, ilustreaz opoziia fa de evanghelie i fa de Isus; iar rezultatul acestei opuneri, consecinele ce decurg din opoziia fa de mesajul evangheliei sunt disensiuni, divizri, separri, lupte i persecuii. 3 al treilea cal, cel negru, simbolizeaz foametea spiritual; foamete dup Cuvantul lui Dumnezeu.

4 al patrulea cal, cel glbui este simbolul unei plgi de natur spiritual, un simbol al morii spirituale. Despre ce este vorba aici? A vrea in primul rand s punctez c aceste imagini, care au un fundal clar VT, care sunt aduse in Apocalipsa din istoria Israelului VT, nu sunt aezate in mod necesar cronologic. Cu alte 146 cuvinte, rzboi, foamete, ciumi, nu este necesar s fie aezate intotdeauna in aceeai ordine; ele pot s fie interschimbabile adesea VT vorbete despre ciumi, foamete i rzboaie, sau rzboaie, ciumi i foamete, sau foamete, rzboaie i ciumi, etc. Conceptul din spatele acestei imagini este unul al unitii, dar nu neaprat i al unei succesiuni de neschimbat, al unei cronologii de nealterat. In apocalipsa sinoptic, Domnul Isus Insui a folosit aceste elemente, dar nu intr-o ordine exact, uneori omiand unele, etc. Aa cum am vzut, primul cal este un simbol al predicrii continue, neintrerupte a evangheliei. De aceea, o modalitate de a citi corect primele patru pecei, cei patru cai, este intr-un sens spiritual i individual de-a lungul istoriei, ori de cate ori a fost predicat evanghelia, au fost unii care au acceptat-o i au fost i cei care s-au impotrivit, au respins-o; ca urmare, imediat au aprut divizrile, separrile, violena, iar printre cei care au respins evanghelia a urmat apoi o foame dup Cuvantul lui Dumnezeu, boli spirituale i in cele din urm moartea spiritual. Astfel, Apoc. 6 dintr-un anume punct de vedere descrie procesul prin care oricare dintre noi poate s treac, poate s-l experimenteze. In momentul in care venim in contact cu evanghelia, in momentul in care contientizm care sunt beneficiile ascultrii pe de o parte i consecinele neascultrii, eecului spiritual pe de alt parte, vom cantri, vom alege i vom culege: beneficii, sau binecuvantri pe de o parte, sau blestemele neascultrii, distrugere

spiritual de cealalt parte. Aadar, ca o prim aplicaie, sigiliile ilustreaz realitatea general a erei cretine, experiena personal a celui care aude evanghelia i fie c este cucerit de ea, se apropie tot mai mult de Isus Hristos i are parte de binecuvantri in domeniul vieii spirituale, sau pornete pe panta declinului spiritual, ca urmare a respingerii evangheliei. Totui, primele patru sigilii pot fi citite i dintr-o perspectiv cronologic. Pentru un anume motiv, peceile sunt desfcute una dup alta i nu toate deodat, ceea ce inseamn c putem s le privim aproape incadrate in evenimente istorice succesive. Privind la cele patru fpturi vii care stau in jurul tronului i care au autoritate asupra celor patru cai, descoperim c nicieri in Apocalipsa ele nu sunt separate. De asemenea a cincea i a asea pecete ne conduc ctre evenimentele finale ale istoriei. i dac cele apte pecei sunt vzute ca fiind perioada dintre cruce i cea de a doua venire, putem inelege c cei patru cai se refer la experiena din partea de inceput a erei cretine; un fel de trend, de tendin a istoriei, cand evenimentele studiate se incadreaz la un moment dat foarte bine intr-un moment istoric anume foarte timpuriu in istoria NT a cretinismului, putem vorbi despre o credincioie general, credincioia de pe vremea apostolilor; o perioad de avansare rapid a evangheliei predicat de apostoli i de primii cretini Pavel, Petru, ali ucenici; evanghelia a mers peste tot in lumea antic de atunci a primului secol. A urmat apoi un timp de stagnare, de declin progresiv, foarte bine documentat istoric, iar cand ajungem la perioada medieval, descoperim c foarte puini oameni cunoteau Scriptura; foarte puini oameni cunoteau ce inseamn a umbla cu Dumnezeu aa cum este descris acest proces in NT. Credina cretin se schimb in cretinism politic, care are in vedere cuceriri militare, bunstare material i prosperitate pmanteasc.

Trendul istoriei se incadreaz foarte bine in trendul acestor patru cai: mai intai predicarea evangheliei, apoi rezisten, impotrivire fa de evanghelie, uitarea evangheliei i pierderea din vedere a Cuvantului lui Dumnezeu. Urmeaz apoi consecinele: boli i pierderi spirituale, iar in final moarte spiritual. C aceste judeci, ale celor patru cai sunt pariale i preliminare, se poate vedea i din faptul c primii doi cai merg pe tot pmantul, sunt eliberai, in timp ce ultimii doi sunt reinui pe loc, nu li se d drumul s mearg pe tot pmantul. Cu alte cuvinte, cea mai mare ameninare este in viitor: este in Apoc. 7:1 va fi o explozie a 147 evenimentelor menionate in primele patru pecei; va fi o proclamare final i mondial a evangheliei proclamare pe care o vom vedea din nou in Apoc. 11, 14 i 18. Evanghelia va fi dus inc odat in lume in toat puterea unei proclamri finale i globale a ei. Sugerarea acestor scene este fcut in Apoc. 7:1-3. Apoi, cand lucrarea evangheliei este incheiat, finalizat, cand toi copiii lui Dumnezeu sunt sigilai potrivit inteniei divine, va urma o eliberare final, o dezlnuire final mai degrab a celor patru cai, care-i vor face treaba in mod complet, o lucrare pe tot pmantul, o lucrare global, mondial. Aceste imagini din Apoc. 6, sunt ocante, ptrunztoare i unice in Apocalipsa. Care sunt leciile spirituale? 1 mai intai, caii sugereaz c sntatea noastr spiritual depinde de cat de mult ne hrnim cu Cuvantul lui Dumnezeu. Este un timp al foamei dup Cuvantul lui Dumnezeu. Lipsa Cuvantului aduce deteriorarea vieii spirituale, boli spirituale. Atunci cand ne hrnim cu Cuvantul lui Dumnezeu, atunci cand facem din el centrul vieii noastre, atunci vom fi sntoi i puternici, pentru c cunoatem evanghelia.

2 in al doilea rand, nu este suficient doar s tim Evanghelia, ci s-o trim in vieile noatre, acceptand implicaiile ce decurg de aici. Cea mai primejdioas consecin a respingerii implicaiilor evangheliei in trirea vieii de zi cu zi, este fenomenul numit de psihologi: pierderea stimei personale. Este atunci cand oamenii simt c nu mai au valoare, c nu mai au pre, c sunt confundai cu mrfuri de schimb (Apoc. 18:13 up. trupurile i sufletele oamenilor comercializate in pieele lumii moderne). Evanghelia este cea care ne spune cat de mult valorm. Ea ne spune c cea mai valoroas Persoan din Univers nu doar c ne iubete, dar a murit pentru noi, ceea ce inseamn c noi, oamenii suntem pe deplin acceptai de Dumnezeu ca urmare a jertfei lui Hristos. Cand noi oamenii vom realiza c suntem iubii necondiionat de Dumnezeu, c El tie totul despre noi, i c L-a oferit pe Isus pentru noi, acest fapt va oferi un sens extraordinar vieii, un sens al valorii personale, al faptului c nu suntem nici singuri i nici uitai in aceast lume a necazurilor, suferinelor i confruntrilor de tot felul. 3 de cealalt parte ins, ca lecie spiritual, consecinele ignorrii Cuvantului lui Dumnezeu i respingerii evangheliei sunt copleitoare. Va fi declin, boli spirituale, foamete. Acestea sunt rezultatele concrete in viaa de zi cu zi cu implicaii spirituale clare. Cand vom infometa din lipsa Cuvantului lui Dumnezeu, cand vom fi bolnavi, cu sntatea spiritual intr-o stare precar, o stare de copleire va fi resimit in toat fiina. Vom tri acel sentiment de inutilitate, de pierdere a valorii de sine, iar viaa nu mai merit trit, ci doar eventual parcurs. Ceea ce ne spune cel de al patrulea cal, este c oprotunitatea de a primi evanghelia nu va dura venic. Ceea ce urmeaz respingerii, sau chiar amanrii evangheliei, este moartea i locuina ei care acompaniaz calul glbui. Va veni o zi cand mila i harul lui Dumnezeu nu vor mai fi disponibile. Va veni o zi cand evanghelia nu va mai fi oferit nimnui. Ce a fost de cucerit a fost

definitiv cucerit (Apoc. 22:10-11). Acum este timpul schimbrii ne spun cei patru cai. Dac avem inc la dispoziie graul Cuvantului, dac mustul i undelemnul, meritele jertfei i harul divin inc mai sunt la locul lor, atunci acum este timpul, acum este vremea mantuirii. Un student a mers la un Rabin i l-a intrebat: Rabi, ce s fac pentru a fi intr-o relaie corect, bun cu Dumnezeu? Rabinul a fcut un comentariu interesant spunand: Trebuie s fii intr-o relaie bun cu Dumnezeu chiar in ziua de dinaintea morii tale. Studentul a pus o alt intrebare: i cand va fi ziua cand voi muri? Ineleptul Rabin a rspuns: Nimeni nu tie! De aceea Scriptura Spune: Astzi dac auzii glasul, nu v impietrii inimile (Evrei 4:1). Nimeni nu tie cat timp posibilitatea pocinei este la indemana lui. De aceea chemarea lui Dumnezeu se face pentru fiecare ASTZI! Astzi este timpul pentru a primi evanghelia, 148 pentru a primi Cuvantul Su. Doamne, inc odat i-am auzit chemarea. Imaginile prezentate sunt gritoare i clare; ele sunt in msur s infricoeze, s pun pe ganduri; sunt atat de neplcute, incat ne gandim cum au ajuns inserate in Cuvantul Tu; dar sunt infricotoare i neplcute pentru firea neschimbat a omului care nu Te cunoate. i ele sunt acolo i sunt acolo pentru un scop i vrem s Te rugm Doamne ca ele s-i ating scopul in vieile noastre. S privim foarte serios viaa, s privim cu foarte mare seriozitate chemarea Ta la pocin. S fim gsii pregtii pentru viitor primindu-Te in vieile noastre astzi. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! IV. A Cincea, a asea i a aptea Pecete Cine sunt aceste suflete de sub altar? Unde se afl ele? Este cumva locul in care mergem atunci cand murim? Doamne, pe msur ce avansm in studiu i aruncm o privire asupra evenimentelor

zilelor noastre, Te rugm ca aceste ilustraii s fie clare i elocvente pentru inelegerea nostr i s aib impactul pe care Tu l-ai intenionat. Ii mulumim pentru fiecare cuvant pe care ni-l vei da. In Numele lui Isus, Amin! 5 A Cincea Pecete Apoc 6:9-11 interesant pasaj i in mod clar o imagistic simbolic. Mai intai se vorbete de suflete sub altar. Cand Mielul a rupt pecetea a cincea, au fost vzute suflete sub altar. Ce altar? In Sanctuar erau dou altare. Unul se afla in curtea exterioar, in afara Templului i era folosit pentru arderile de tot aici, in curte, animalele erau sacrificate, iar pri din carnea lor era ars pe altar ca parte a jertfei. Fumul se ridica din acea jertf i plana, plutea deasupra taberei, sau mai tarziu a oraului. Al doilea altar era altarul tmaierii care se afla inluntrul Templului, in prima incpere, numit Sfanta; pe acest altar nu se aducea nici o jertf de animal, ci preotul lua crbuni aprini de pe altarul de afar i punea pe ei tmaie frumos mirositoare, o punea pe altarul din Sfanta ca simbol al rugciunii poporului. Care dintre cele dou altare este avut in vedere in pecetea a cincea? Altarul de afar al jertfelor animale, sau altarul din luntru al arderii tmaiei? Interesant de notat locaia unde se aflau sufletele respective, deoarece altarul tmaierii, aflandu-se in interiorul Templului, simboliza partea cereasc a Sanctuarului. Templul, sau cldirea tabernacolului era o imagine al celui ce se afla in ceruri, era modelat, construit dup modelul Sanctuarului ceresc. Activitatea din curtea exteioar ins, reprezenta activitatea de pe pmant, ceea ce era propriu doar pmantului i vom vedea mai clar lucrul acesta cand vom studia Apoc. 11. Care dintre aceste dou este avut in vedere aici? Este important de tiut dac sufletele de sub altar sunt in cer, sau sunt pe pmant.

Comentatorii nu sunt cu toii de acord in interpretarea pasajului, avand puncte de vedere diferite. S privim puin mai atent scena mai intai, aceste suflete sunt sub altar i doar altarul de jertfe avea ceva semnificativ la baza lui, se intampla ceva anume la baza acestui altar din curte. Sangele animalelor sacrificate in curte, era strans de ctre preoi intr-un lighean i turnat la baza altarului Apoc. 16:6 folosete acelai cuvant in gr. pentru a vrsa, ca pentru sangele vrsat, sau turnat de la animalele sacrificate la baza altarului de jertfe. Cei peste care cade plaga a treia se fac vinovai de vrsarea sangelui sfinilor i al prorocilor. Acest concept al vrsrii sangelui, nu ca o crim oarecare, ci in contextul jertfelor de la Sanctuar, este folosit ca o ilustraie a martiriului i persecuiilor care au avut loc in timp, iar motivul a fost ura versus credincioia celor care L-au primit i acceptat in via pe Isus Hristos. Sau, vizavi de studiul trecut, cei care au acceptat evanghelia, au declanat in cei care au respins-o violena, care a dus la vrsare de sange. Sangele unui animal, sau sangele unui om reprezint sursa vieii, iar cand sangele 149 animalului sau omului este vrsat, fiina aceea moare. In Gen. 4 sangele lui Abel este descris ca strigand la Dumnezeu din pmant. Astfel, imaginea sufletelor de sub altar, este o referire clar la martiraj. De ce martirajul este pus oare in legtur cu sacrificiul de la Sanctuar? Am amintit in prelegerile anterioare Ioan 16:2 vor veni zile cand oamenii vor ucide pe semenii lor, crezand c aduc jertfe sacrificiale lui Dumnezeu. Limbajul Sanctuarului folosit aici, este de fapt un limbaj al persecuiei, un limbaj al martirajului. Dar nu se spune nimic despre starea celor care au murit. In primul rand este foarte

clar c aceste suflete nu sunt in cer. Exist i crezul c atunci cand oamenii lui Dumnezeu mor, sufletele lor merg imediat i direct la cer, idee pe care ins Scriptura nu o susine catui de puin. Apoc. 6:9 este adesea folosit pentru a susine credina in sufletul nemuritor dac aceti credincioi au murit, iar sufletele lor sunt sub altar, iar altarul este in Sanctuarul din ceruri, urmarea logic ar fi c cei credincioi, dup moarte merg in ceruri. In realitate ins, este vorba de altarul de sacrificii care se gsea doar in schia Templului pmantesc i simbolizeaz evenimente care aveau loc doar pe pmant i nu in ceruri. Aceste suflete nu sunt in ceruri, ci sunt descrise simbolic strigand de pe pmant ctre Dumnezeu aa cum sangele lui Abel o fcuse. In al doilea rand, in Apoc. 20:4 avem o imagine a celor care au fost martirizai din cauza credincioiei lor fa de Dumnezeu i a mrturiei pe care a dat-o in favoarea lui Isus Hristos. Este folosit acelai cuvant pentru vrsarea sangelui lor ca in Apoc. 6:9-10. Cand sunt inviai martirii? La inceputul celor 1000 de ani, timp care este inc in viitor. Toi cei care au fost martirizai, toi cei care au murit pentru credina lor, nu merg imediat la ceruri, ci rman in morminte incontieni de ce se intampl in jurul lor, pan la revenirea lui Isus care-i va trezi din somnul morii. Abia atunci, la inceputul celor 1000 de ani vor putea s domneasc i s judece impreun cu El in locurile cereti. In tot acest timp, intre moartea lor i inviere, ei rman in grija lui Dumnezeu, dar aa cum am spus, rman in morminte incontieni de ce se intampl in jurul lor, pan la revenirea lui Isus pe norii cerurilor. Ceea ce avem in Apoc. 6:9-11 este o descrierre simbolic, la fel cum simbolic este strigtul sangelui lui Abel ctre Dumnezeu pentru dreptate. Martirii strig ctre Dumnezeu pentru c nu este corect, nu este drept ca oameni care sunt credincioi s fie persecutai, nu este drept ca oameni care au fcut ceea ce este bine s fie judecai ca nite fctori de rele. Ei sunt martirizai in urma primirii evangheliei i Dumnezeu

noteaz felul morii lor. El noteaz strigtul injustiiei de pe pmant care strig dup satisfacerea dreptii i pentru rzbunare fa de acea nedreptate. Expresiile: Cuvantul lui Dumnezeu i mrturia lui Isus Hristos, ne duc din nou cu gandul la Apoc. 6:9-10, indicand c aceste suflete de sub altar au murit datorit credincioiei lor fa de proclamarea evangheliei; iar mesajul pe care Dumnezeu il primete, vine ca un rezultat al morii lor: v. 10 Pan cand... martirajul strig pentru a ti cat timp va trece pan cand se va face dreptate. Cat timp va permite Dumnezeu ca lipsa temerii de El, care duce la astfel de manifestri atroce printre oameni va mai sta aruncat in praf. Aceste cuvinte spuse de ei: Cat timp...., au o istorie lung in VT. Au fost folosite repetat in preajma distrugerii Ierusalimului Ps. 79:5-6, 10 observm aici semnificaia acestor cuvinte in cea de a cincea pecete? Strigtul pentru a ti cat va mai dura pan s se fac dreptate, s fie rzbunate faptele de vrsare de sange nevinovat? Aici este vorba despre distrugerea Ierusalimului, dar gsim aceleai sentimente in Hab. 1:2; expresia Cat va mai fi? o gsim de asemenea in profeia apocaliptic din Dan 8:13 i 12:6-7 avem deja o profeie in Daniel care vorbete despre timpul sfaritului unde apare strigtul de protest impotriva persecuiei. Sfinii ateapt de mult ca in curile cereti s se fac dreptate. Descoperim adesea cum in tribunalele omeneti sunt achitai criminali notorii, iar aceti sfini care i-au pierdut viaa datorit credincioiei lor fa de Dumnezeu i evanghelie, sunt inc neindreptii i apelul lor aparent 150 neluat in seam. De aceea apare strigtul: Pan cand...? Devine clar astfel, c aceast indreptire a martirilor va avea loc mai tarziu in istorie fa de momentul strigtului lor. Un timp

mai tarziu fa de cel in care apar cei patru cai i cei patru clrei, deoarece aceasta presupune o istorie lung de suferine i tristei, de persecuie i nedrepti. Sunt atat de muli martiri care strig ctre Dumnezeu. De asemenea, acest timp al strigtului este inainte de incheierea istoriei noastre. Este un timp in care Dumnezeu inc nu judec, inc nu rzbun, cu alte cuvinte, la acest timp, judecata preadvent n-a inceput inc. Astfel, timpul acestui strigt este mult mai tarziu in istorie, un timp inainte de sfarit. S privim puin la ultima parte a v. 10: Pan cand nu judeci... pe locuitorii pmantului aceasta este o expresie foarte folosit in Apocalipsa. Este de fapt un termen tehnic pentru cei ri, pentru aceia care au respins evanghelia i au persecutat pe poporul lui Dumnezeu Apoc. 8:13. Legtura dintre aceste dou pasaje este una foarte important pentu momentul in care vom studia trambiele. Aadar, sfinii cer ca s fie judecai locuitorii pmantului, sau cei ri, cei care au persecutat poporul lui Dumnezeu. i v. 11 este semnificativ se spune c fiecare dintre ei...; despre cine este vorba? Tuturor sufletelor de sub altar li s-a dat cate o hain alb. Este clar o imagine simbolic ce inseamn i la ce se refer haina alb? Apoc. 3:4-5 hainele celor mantuii sunt o asigurare c ei sunt salvai Apoc. 7:9, 13 oamenii din acea mare mulime care vin din necazul cel mare sunt imbrcai in haine albe. Avem aici o paralel la cea de a cincea pecete hainele albe sunt rsplata celor care au fost martirizai pentru credincioia lor. Dar se ridic aici o interesant intrebare: Cum este posibil ca oameni mori s primeasc imbrcmintea celor salvai, mantuii? Este foarte clar c ceea ce se intampl aici, este o asigurare c cei mori pentru credina lor sunt mantuii in ochii lui Dumnezeu. Oferirea acestor haine este asigurarea in mod simbolic c ei vor primi viaa venic. Dar, dac morii chiar nu tiu nimic, cum pare c Scriptura

ar vrea s ne invee, atunci care este scopul oferirii hainelor acestor mori? Nu este altceva, decat o referire la judecata preadvent. Inainte de sfarit, Dumnezeu va judeca fiecare caz al celor care au trit vreodat pe acest pmant, de aceea cei drepi nu merg direct in rai, iar cei ri direct in iad la moartea lor, pentru c judecata inc nu are loc decat intr-un anumit timp istoric. i la judecata final, care va avea loc chiar inainte de sfarit, cazul tuturor oamenilor care au trit vreodat va fi examinat cu atenie, ocazie cu care se va decide ce fel de rsplat va primi fiecare in parte. Oferirea de haine albe in Apoc. 6:11 ilustreaz mai degrab verdictul care vine in urma judecii preadvente, decat oferirea de haine albe unor mori. Va fi o judecat i a celor vii, desigur, atunci cand inainte de sfarit fiecare locuitor al pmantului va trebui s decid dac este pentru evanghelie, sau impotriva ei (partea a doua a Apocalipsei se ocup in mod special cu acest aspect). Dar Apoc. 6:9-11 este un eveniment care are loc cu puin inaintea sfaritului, cand celor care au fost martirizai pentru credin, au fost indreptii cu ocazia judecii preadvente i li se promite mantuirea i viaa venic hainele fiind un simbol al acestei rspltiri. Dar li se mai spune s mai atepte puin; in gr. este s se mai odihneasc inc puin Isa. 57:1-2 un concept similar al expresiei din Apocalipsa. Odihna de aici este odihna morii s mai atepte puin, s se mai odihneasc puin in starea de moarte. S mai atepte ce? i aceasta este una dintre cele mai dificile exegeze din toat cartea Apocalipsei Apoc. 6:11 ...pn ce avea s se mplineasc numrul tovarilor lor de slujb i al frailor lor care aveau

s fie omori ca i ei. Pare c este sugerat c cei care au murit deja, trebuie s mai atepte puin pan la inviere, deoarece trebuie completat numrul de martiri, pan cand va fi un numr complet de martiri. Cu alte cuvinte, este programat un anumit numr de ucideri care vor avea loc de-a lungul istoriei umane i pan nu va fi implinit acel numr, nu va veni sfaritul. 151 Dar oare chiar aceasta vrea s spun textul? In primul rand, cuvantul numr nu apare in textul gr. Motivul pentru care traductorii au adugat cuvantul numr, a fost pentru c au subineles c Ioan s-a referit la un numr fix de crime. De unde a venit lucrul acesta? Din apocalipsa iudaic aceasta este o serie de scrieri portretizand anumite imagini, evenimente, ca i Apocalipsa lui Ioan. De fapt, Apocalipsa lui Ioan ia numele acestui gen literar. In apocalipsa iudaic, era idea c va fi un numr fix de ucideri i sfaritul va veni cand se va implini acest numr. De aceea, unii invai i traductori au presupus c despre aceasta este vorba i in Apoc. 6:11. In favoarea acestui punct de vedere ar fi paralela din Apoc. 7 unde apare o mulime nenumrat care vine din necazul cel mare i care poart haine albe ei sunt de nenumrat, nimeni nu poate numra acel grup. Traducerea literal din greac ar fi: pn cnd tovarii lor de slujb i fraii lor, care urmau s fie omori aa cum fuseser i ei, s poat s se mplineasc. Forma aceste propoziii in gr. nu este altceva decat rspunsul la intrebarea: Pan cand...? Cat timp trebuie s mai atepte? Cat timp trebuie s se mai odihneasc in mormant? Rspuns: Pan can tovarii lor sunt implinii. Acest concept al implinirii, completrii, are la baz rdcina gr. pentru a umple pleroo care tradus, inseamn a fi plin pan sus, a umple pan la refuz, a fi complet. Este un cuvant des folosit in NT oamenii pot fi umplui cu putere, cu caliti, umplui cu Spirit, ceea ce inseamn ca au anumite caliti; timpul poate fi umplut

odat cu umplerea timpului vine sfaritul; o sarcin, o misiune poate fi umplut, indeplinit 2 Tim. 4:6-8 Pavel spune: Mi-am sfarit (umplut, completat, finalizat) alergarea...; referindune la Apoc. 6:11, putem vorbi despre finalizarea unei misiuni, a unei alergri in credincioie a altor credincioi, sau a unor caliti ale caracterului lor care trebuie umplute, completate. S privim la Apoc. 19:7-8 cei avui in vedere aici sunt copiii lui Dumnezeu care sunt vzui imbrcai in in subire, care reprezint faptele de neprihnire. Ar putea insemna aceasta c sfinii din Apoc. 6:11 care au fost deja martirizai, trebuie s mai aepte pan cand i fraii lor au ajuns la nivelul cerut de ascultare i supunere, de cedincioie fa de Dumnezeu? Sau la acel nivel al dezvoltrii complete, desvarite al unor caliti ale caracterului pentru a primi i ei hainele albe ale mantuirii? Putem aduga aici paragraful din P.D.H. pg. 45 Domnul Hristos ateapt cu o dorin nerbdtoare manifestarea caracterului i a vieii Sale n biserica Sa. Cnd caracterul lui Hristos vi fi reprodus n mod desvrit n cei ce fac parte din poporul Su, El va veni pentru a-i revendica drept copiii Si. Este dificil de a ne pronuna cu privire la ceea ce in mod clar textul vrea s spun. Totui, in context, pare c experiena frailor de slujb i de credin ai celor mori, este paralel cu cea a celor deja martirizai pentru credin i ale cror suflete, in mod simbolic, sunt vzute ca fiind sub altar. Se pare c ceea ce este nevoie s fie completat, implinit, nu sunt anumite caliti ale vieii, ci mai degrab moartea lor. Observm astfel c chiar dac traductorii n-ar fi adugat cuvantul numr, traducerea ar fi corect, deoarece acest pasaj ilustreaz idea c atunci cand un anumit numr de martirizri au fost fcute, putem vorbi despre timpul sfaritului. Nu c martirii inii ar precipita sfaritul, ci se accentuiaz idea c Dumnezeu are controlul deplin asupra evenimentelor i atunci cand anumite evenimente au loc, atunci

sfaritul vine. Astfel, strigtul se aude: Cat timp va mai dura Doamne pan vei face judecat, pan vei rzbuna nedreptatea...? Iar strigtul se aude in ceruri Apoc. 8:3-4 fumul tmaiei, rugciunile sfinilor, acest strigt: Cat va mai fi?, toate vin in faa tronului lui Dumnezeu. Trambiele, pe care le vom studia ceva mai tarziu, vor avea mult in comun cu cea de a cincea pecete. Intr-un fel sau altul, trambiele au de-a face cu rugciunile sfinilor, cu trimiterea lor ctre Dumnezeu i cu rspunsul pe care Dumnezeu il d acestor rugciuni. Deci vedem dou grupe de oameni pe pmant: 1 cei care persecut i 2 cei care sunt persecutai. Sunt ca dou recolte paralele care se coc. In 152 primele patru pecei, descoperim adunarea laolalt a tot mai muli oameni care se impotrivesc, se opun i resping evanghelia, pe cand in cea de a cincea pecete observm strangerea laolalt a frailor in credin ai martirilor, al cror numr cand va fi implinit, complet, atunci sfaritul va veni. Din punct de vedere istoric, sunt dou etape avute in vedere pentru pecetea a cincea: 1 prima parte a peceii este dup timpul celor patru cai, dar inainte de vremea judecii finale. Undeva intre ciuma celui de al patrulea cal i timpul inceperii judecii. Dar 2 oferirea hainelor albe, pe care de asemenea le descopeim in cadrul sigiliului, pare c ne sugereaz idea inceperii judecii preadvente. Dar inainte de a incepe judecata celor vii, aspect subliniat foarte clar in Apoc. 18 i pasajele din contextul lui i dac gandim in termenii istoriei cretine, atunci cea de a cincea pecete s-ar incadra undeva in perioada dintre Evul Mediu i judecata preadvent, puin inainte de sfaritul pmantului; istoric vorbind deci, cea de a cincea pecete se incadreaz intre perioada Evului Mediu intunecat i marele timp de stramtorare care va avea loc chiar inainte de momentul de final al istoriei acestui pmant. Odat cu cea de a cincea pecete avansm in timp

spre finalul, spre evenimentele care marcheaz sfaritul acestei istorii. Iar aceste evenimente ne aduc in fa cea de a asea pecete. 6 A asea Pecete Apoc. 6:12-17 a asea pecete incepe cu o serie de imagini bazate pe pasaje din VT. In VT sunt multe pasaje asociate cu conceptul numit: Ziua Domnului marea judecat final a istoriei pmantului: Ezech. 32 in relaie cu Exodul; Amos 8:8-10 asociat cu cderea Israelului; Ier. 4:23-27 cderea lui Iuda; Isa. 34:4; 13:10-13; Naum. 3:12; Ezech. 38:19-20 pasaje asociate cu distrugerea vrmailor poporului lui Dumnezeu. Aceste pasaje conin ilustraii folosite in Apoc. 6:12-17. Din nou descoperim in acest pasaj conceptul blestemului clcrii legmantului. Ultima consecin a deprtrii contiune de Dumnezeu este aplicarea pedepsei finale, sau judecii executorii de ctre El. Este foarte interesant c acest concept al Zilei Domnului este de asemenea descris i in NT acest limbaj este folosit in legtur cu crucea Domnului Isus, este folosit in legtur cu ziua Cincizecimii in Fapte 2. Cand Duhul Sfant a venit in toat puterea Sa, Petru predic cu aceast ocazie din Ioel 2 care este un pasaj referitor la ziua Domnului. In cele din urm, in NT ziua Domnului este descris in legtur cu cea de a doua venire a lui Isus, aa cum gsim i in Apoc. 6. De asemenea Mat. 24:29 este paralel cu Apoc. 6 acesta este limbajul din Isa. 13; 34, Ezech. 32 i Ioel 2 precum i alte pasaje referitoare la conceptul numit ziua Domnului in VT. In concluzie, in NT conceptul numit ziua Domnului se aplic crucii, zilei Cincizecimii i evenimentelor care acompaniaz sfaritul istoriei pmantului. In Apoc. 6 vedem clar aceste evenimente finale, spuse, sau relatate in limbajul VT cu privire la conceptul Zilei Domnului. Apoc. 6 se impate in dou pri: Apoc. 6:12-14 i 6:15-17. I. Apoc. 6:12-14 descoperim un limbaj foarte interesant aici. In primul rand este un mare cutremur de pmant; urmeaz o serie de alte cinci evenimente. Sunt dou cutremure, unul

mare la inceput, apoi la sfarit munii i insulele sunt mutate din locurile lor. In descrierea fcut, cele dou cutremure sunt separate de patru semne cereti. Soarele devine negru, luna devine roie ca sangele, stelele cad ca smochinele coapte i cerul insui se infoar ca un sul. Cum trebuie s lum aceste imagini? Literar, sau spiritual? In VT aceste imagini ale zilei Domnului fuseser folosite pentru a descrie evenimentele ce urmau s aib loc ca rezultat al necredincioiei oamenilor i aplicrii judecii lui Dumnezeu. A sugera c aceste semne pot fi inelese literal aici, dei parc nu prea sun a fi luate literal. Dar interesant este faptul c in gr. este folosit frecvent cuvantul hos, in romanete ca, cum sau precum Soarele... ca un sac de pr; luna devine ca sangele; stelele cad precum cad smochinele; cerul se infoar ca un sul. In gr., 153 acest termen de obicei introduce o metafor, sau o comparaie, prin care ceva literal este comparat cu ceva figurativ sau spiritual. Aceasta sugereaz c toat aceast serie: soarele, luna, stelele i cerul, a fost intenionat s fie ineleas literal; dar s-au intamplat anumite lucruri cu ele, care sunt descrise in limbaj figurativ i au fost folosii termeni de comparaie figurativi, pentru c probabil limbajul nu era suficient s descrie ceea ce de fapt avea s se intample: soarele sursa luminii i vieii pe pmant avea s se intunece ca un sac confecionat din pr negru; luna nu avea s devin sange, ci sangerie, roie ca sangele; stelele probabil referire la un spectacol ceresc cderere precum smochinele coapte care cad din pom; cerul imaginea unei separri, aa cum un sul se ruleaz o imagine terifiant oricum. Intenia aici pare s fie descrierea unor evenimente literale, micri in evoluia corpurilor cereti. Ce se descrie exact aici? Interesant de

observat c este o mic diferen intre v. 13 i 14 pe msur ce avansm in mersul evenimentelor, lucrurile devin din ce in ce mai infricotoare; mai intai: soarele negru, luna roie, apoi stelele czand...; dar aceste fenomene nu sunt chiar atat de neobiniute. Ele se puteau repeta de-a lungul istoriei. De fapt intre sec. XVIII i sec. XIX au fost o serie de evenimente uimitoare pe care muli oamnei le-au luat ca o implinire a acestor profeii din Apoc. 6:12-13. In 1780 a fost o zi extrem de intunecat in special in America de Nord; intreaga zi a fost atat de intuneric, c animalele se intorceau la staule crezand c ziua s-a incheiat, cocoii cantau ca pentru noapte, etc., iar in acea noapte, luna a fost foarte roie. In 1833 a fost de asemenea o ploaie meteoric atat de spectaculoas, c toate ziarele i-au pus dup aceea problema dac nu erau chiar in pragul sfaritului. Ceea ce trebuie subliniat este faptul c Dumnezeu a folosit aceste evenimente pentru a stimula interesul oamenilor in studierea profeiilor; dar in v. 14 se intampl ceva cu mult mai extraordinar: cerul se strange, se ruleaz precum un pergament acest lucru, cu siguran c nu s-a intamplat pan la ora actual, ceea ce inseamn c unele dintre evenimente, unele dintre semnele cereti care au fost doar marcate, date ca mostr in trecut, se vor amplifica in imeninena revenirii lui Isus. Ceea ce s-a intamplat in 1780, in 1833 a fost pentru a stimula studierea profeiilor, pentru a stimula pe oameni in a fi interesai de evenimentele premergtoare timpului sfaritului, pentru a crete interesul fa de Biblie. Finalul peceii a asea descoper care vor fi acele evenimente care vor marca timpul revenirii lui Isus. Exist vreun mesaj spiritual in aceasta, sau este doar un indicator al istoriei? A vrea s

citesc cateva texte din VT care cred c au legtur cu subiectul nostru Isa. 54:10 cand o astfel de zi va veni peste noi, nu trebuie s ne temem, pentru c mila Domnului este cu poporul Lui. Naum 1:5-8 din nou avem asigurarea c Dumnezeu nu-i va uita pe copiii Lui in timpul evenimentelor zilei Domnului. II. In Apoc. 6:15-17, sunt descrise evenimentele celei de a doua veniri. Cand cei ri Il vor vedea pe Domnul venind pe norii cerurilor, disperai vor striga la muni i la stanci. Avem limbajul specific revenirii Domnului Isus, iar apoi este pus intrebarea final a v. 17: i cine va putea rmane in picioare?; aceast intrebare introduce cap. 7 i ii gsete rspunsul in el. Totodat, se ridic o intrebare pentru fiecare personal: Vom putea noi sta in picioare in acea mare zi? Cand Isus va reveni, vom fi gata s-L intampinm? 7 A aptea pecete a vrea s discutm i pecetea a aptea, care conine doar un singur verset Apoc. 8:1 este foarte schiat; despre ce este vorba aici? textul vine ca linitea dup furtun. Distrugerea s-a terminat, clreii infricoai aparin trecutului, incercrile teribile pentru cei drepi s-au sfarit, vanturile au incetat s mai bat, a rmas doar pacea. Sunt patru interpretri ale acestui text pe care a vrea s vi le imprtesc pe scurt: 1 ar putea s fie tcerea lui Dumnezeu pentru c dreptatea a fost in sfarit fcut Isa. 62:1-2 este ales de ctre unii comnentatori pentru susinerea acestei interpretri. 154 2 este tcerea inceputului. In Gen. 1, inainte de creaie, pmantul era intunecat i era linite. Probabil este linitea unei noi creaii. In apocalipsa iudaic, idea aceasta este una foarte obinuit, c Dumnezeu va intoarce lumea la linitea dintai i va incepe apoi o nou creaie. 3 poate c este linitea venit de la un Univers uimit, ocat, privind la distrugerea celor ri; oricum, aceast linite este in contrasct cu zgomotul din Apoc. 5, cu extraordinarele laude

aduse Mielului atunci cand El a luat Cartea. 4 sau poate este linitea din sala de judecat cand cartea este deschis; nu exist linite mai mare, ca atunci cand unei familii i se aduce la cunotin un testament; toat lumea tace i este cu sufletul la gur in ateptare, s vad fiecare ce va primi. Nu a putea s dau o msur exact de cum ar trebui citit cea de a aptea pecete, dar oricum, imi sugereaz c este dup cea de a doua venire i ar putea fi chiar i linitea mileniului, sau linitea pcii universale de la sfaritul mileniului, ilustrand timpul cand tot Universul este in pace. Exist i vreo lecie spiritual aici? 1. In primul rand, martirii au urmat exemplul lui Isus. Aa cum Isus a fost ucis pe cruce, aa i martirii din pecetea a cincea, au propria lor cruce. Sper ca acelai lucru s i se intample i ie. i aa cum Isus a murit, dar a inviat, tot aa cei care accept sacrificiul lui Isus, chiar dac-i vor pierde viaa ca urmare a primirii evangheliei, vor fi inviai in ziua revenirii Lui. Cei care resping modelul Lui, vor avea partea ucigailor Lui. Cine nu accept o moarte asemntoare cu a Lui, nu poate avea parte de invierea Lui. Sfaritul va veni cu rzbunarea celor drepi i cu pieirea celor pctoi. Mulumim Doamne pentru mesajul acestor pecei. Te rugm s ne pstrezi credincioi pan la sfarit in Numele lui Isus, Amin! V. Cei 144. 000 i Marea Gloat Cine sunt cei 144.000? Cand apar ei in istorie? Eti unul dintre ei? S incepem studiul cu o rugciune biblic, rugciune care se gsete in Ps. 46: Dumnezeu este adpostul i sprijinul nostru... Acest Psalm, este rspunsul la scenele care ne-au captivat atenia spre sfaritul peceii a

asea, pecete care se incheie cu ridicarea intrebrii: ...i cine poate sta n picioare?; Ziua Domnului a venit, dar cine poate fi in msur s treac prin teribilele incercri ale sfaritului in spiritul Ps. 46? Aceasta este intrebarea cu care se termin cap. 6 din Apoc, iar rspunsul se d in cap. 7. Cine este in stare s stea? Cei 144.000 i o mare gloat. Apoc. 7, practic, ofer dou rspunsuri la o intrebare: Cine va sta in ziua maniei Mielului? Potrivit acestui capitol vor fi dou grupuri: 1 pe de o parte cei 144.000 din triburile lui Israel i 2 o mare gloat alctuit din toate naiunile pmantului de cealalt parte. Cap. 7 este imprit in dou: (1) vv. 1-8 care se ocup de misteriosul numr 144.000, unul dintre cele mai controversate pasaje din Apocalipsa i (2) vv. 9-17 marea gloat pe care nu putea s o numere nimeni. 1 Conceptul Sigilrii v. 1 creeaz cadrul pentru toat scena care urmeaz in capitol 155 observm aici ducerea la bun sfarit a misiunii celor patru cai din Apoc. 6. Cei patru ingeri de aici, inand cele patru vanturi ale cerului aezai in cele patru coluri ale pmantului. Aceasta ne reamintete de cei patru ingeri care ineau cei patru cai din cap. 6. Cele patru coluri ale pmantului ne amintesc de cele patru pri peste care era stpan cate un cal. Iar porunca este ca aceste vanturi s nu fie eliberate pan cand nu se vor intampla anumite lucruri, anumite evenimente pe pmant. Deocamdat nu ni se spune ce fel de lucruri sau evenimente sunt pe cale s se intample, ci numai c vanturile nu trebuie s sufle peste pmant, peste mare i peste copaci. In Apoc.13, marea i pmantul sunt cele dou surse care dau cele dou fiare i ele apar ca simboluri negative; copacii ins, reprezint poporul lui Dumnezeu Apoc. 9:4. Deci toat

umanitatea pare s fie avut in vedere aici, atat cei drepi, cat i cei nedrepi. Dumnezeu nu va permite s se intample nimic din dezastrele finale, sau evenimentele descrise in Ps 46. Nimnui nu i se va intampla ceva in sensul magnitudinii acestor catastrofe iminente pan nu se va intampla ceva anume, iar acel ceva anume se gsete in v. 2 i 3 dezastrele finale i catastrofele descrise in ultima parte a peceii a asea nu vor incepe, pan cand toi oamenii lui Dumnezeu nu vor fi sigilai. Cine este acest inger care vine din est, sau de la soare-rsare? Este clar c este comandantul celor patru ingeri, cel care deine ultimul cuvant, care deine controlul asupra lor. Dac cei patru ingeri reprezint cele patru fpturi din Apoc. 4 i 5, atunci este clar c acest inger este insui Hristos, care are responsabilitate peste cele patru fpturi vii. Este cu siguran Hristos, deoarece conceptul de soare rsrind este intotdeauna asociat cu Hristos de-a lungul Noului Testament: Mat 2:2, 9; 24:27; Luca 1:78; Apoc 16:12. Aa c aici avem un simbol al lui Isus cu o misiune clar: aceea de a ine totul sub control; nici un eveniment nu trebuie s se intample mai inainte sau mai tarziu decat este programat in orarul cerului, timp in care poporul Su este sigilat. Dealtfel, conceptul de sigilare, este unul cheie in Apocalipsa. Avem o sigilare a Crii in Apoc. 5, Carte care este desigilat in cap. 6, 7 i 8 i o sigilare a oamenilor in cap. 7:2-3. Un alt lucru interesant in v. 2 celor patru ingeri li s-a dat puterea s distrug pmantul i marea. De unde trebuia s rein ei vanturile ca s nu bat potrivit v. 1? De la pmant, mare i orice copac. Acum vedem c acestora li s-a dat puterea s distrug pmantul i marea, dar dintr-o dat vine porunca s nu vatme iari pmantul, marea, sau copacii pan ce poporul lui

Dumnezeu nu va fi sigilat. Apare aici un lucru foarte interesant de notat: aparent, nu a fost niciodat intenia lui Dumnezeu de a permite ca poporul Su s sufere, iar ingerilor nu li se d permisiunea s vatme copacii. Dar pmantul i marea, dei sunt sortite distrugerii, sunt i ele protejate alturi de copaci, pan cand copiii lui Dumnezeu sunt sigilai. Deci cei ri sunt aparent sub protecia celor drepi, chiar dac ei le fac ru i ii persecut. Copiii lui Dumnezeu sunt in realitate cei protejai de Dumnezeu, dar de aceast protecie beneficiaz i cei ri. Dar vine o zi cand slujitorii lui Dumnezeu sunt cu toii sigilai, identificai ca fiind cei drepi i atunci tot ce a 156 fost reinut este lsat s cad peste cei ri i ei primesc toat puterea judecii artat in cei patru clrei. Ca atare, motivul pentru care nu vin toate judecile peste pmant, este c nu toi slujitorii lui Dumnezeu au fost inc sigilai, sau aceast lucrare de sigilare nu s-a incheiat inc. In Ezechiel 9, semnul pe frunte este semnul proteciei. Plgile i vanturile sunt pentru cei ri, nu pentru cei drepi i ele nu vor fi lsate libere pan cand nu se va lmuri clar cine sunt cei drepi. Deci Ezechiel 9 este un important fundal cand semnul proteciei a fost pus pe cei drepi, atunci a sosit timpul pentru distrugerea celor care nu sunt. Dar despre ce este vorba in acest concept al sigilrii? Ce inseamn s sigilezi oameni? Dac mergem la NT, folosirea comun a termenului ne indreapt atenia ctre actul botezului i al primirii Duhului Sfant in viaa personal. S privim la cateva texte reprezentative: Efes. 1:13 in acest text, Duhul Sfant este semnul cu care Hristos marcheaz, sigileaz pe cei care cred in El; este garania catigrii cerului, este asigurarea i sigurana mantuirii; in zilele apostolului Pavel, acel eveniment era unul la timpul trecut. Sigilarea pentru el, nu era ceva limitat doar la sfaritul timpului. Un alt text: Efes. 4:30 aceeai idee: o persoan este sigilat, atunci cand Il primete prin credin pe Isus Hristos i este botezat cu ap i Duh Sfant. Acest concept al sigilrii poate

fi ineles i mai clar din 2 Tim. 2:19 aici vedem sigiliul lui Dumnezeu sumarizat, concentrat in cuvintele: Domnul cunoate pe cei ce sunt ai Lui. Acesta este semnul unui cretin autentic. A fi un cretin autentic nu inseamn s profesezi viaa de credin, nu inseamn s iei asupr-i Numele lui Hristos la botez i atat; a fi cretin autentic, inseamn c Dumnezeu a identificat acea persoan ca fiind autentic i El Insui face aceast declaraie, nu oamenii. Un cretin autentic este persoana pe care Dumnezeu o cunoate ca aparinandu-I. Era clar o realitate prezent in zilele lui Timotei. Dar cand ajungem la conceptul de sigilare din Apoc. 7, este clar c am parcurs deja era cretin i am ajuns la punctul ei culminant, timpul sfaritului, timpul dinaintea revenirii lui Isus. Se ridic intrebarea: ar putea fi cumva extins inelesul conceptului NT al sigilrii in Apoc. 7? Cu alte cuvinte: ar putea fi ceva mai mult decat a fi botezat?; mai mult decat a primi Duhul Sfant?; mai mult decat a fi cunoscut personal de Dumnezeu?; mai mult decat a fi un cretin autentic? Privind la textul gr. din Apoc. 7 constatm c el nu prea ne ajut, el nu folosete vreun alt limbaj i nu arat c ar mai fi i un alt ineles. Atunci, ceea ce putem inelege de aici, este faptul c Dumnezeu Ii pune pecetea aprobrii Sale asupra unei persoane care a ales s fie de partea Lui aa dup cum am vzut in Efeseni, cand o persoan primea sigiliul aprobrii lui Dumnezeu in urma rspunsului pozitiv in faa evangheliei. Ceea ce s-ar inelege in Apoc. 7, ar fi c odat cu procalmarea final a evangheliei, cei care o primesc i trec de partea lui Dumnezeu, vor fi sigilai, la fel cum primii cretini au fost sigilai i cum au fost sigilai toi cretinii de-a lungul erei cretine pan la timpul sfaritului. Dar ce putem spune despre o extindere a inelesului conceptului sigilrii? Ar putea fi vorba despre o sigilare adiional celei originale? Atunci cand se spune: Vom pune sigiliul pe 157

fruntea slujitorilor lui Dumnezeu..., este cumva vorba despre cei care sunt deja sigilai, ei fiind deja slujitorii lui Dumnezeu? Textul gr. nu este intru totul clar. Cand se spune c sunt sigilai slujitorii lui Dumnezeu, se inelege fie c ei au devenit slujitori al lui Dumnezeu dup actul sigilrii, fie c erau deja slujitori ai lui Dumnezeu inainte de aceast sigilare, ceea ce ar insemna o binecuvantare adiional, sau ceva in plus fa de ceea ce au primit la inceputul vieii de credin. Este clar, textul nu ne ajut, nu este suficient de clar in direcia aceasta. Nimeni nu poate clarifica rspunsul din textul original. Dac este s apelm la Ellen White, descoperim c d-ei face referire la ambele sensuri in scrierile sale. Putem astfel inelege pasajul ca o scriere cu dou inelesuri, aspect de altfel foarte comun evangheliei lui Ioan, unde el folosete adesea o terminologie care poate fi ineleas in mod diferit, uneori un ineles putand fi chiar in opoziie fa de cellalt, dar ceea ce este clar, este faptul c ambele inelesuri au fost intenionate. Revenind la Apocalipsa, cu siguran, cadrul cap. 7 este sfaitul timpului i spre deosebire de punctul de vedere general al NT, sigilarea de aici, pare s funcioneze mai degrab ca un factor de protecie. Fundalul acestui pasaj pare s fie mai degrab Ezechiel 9, decat Efes. 1 sau 2 Tim. 2. Aceti oameni au trecut prin marea stramtorare, au proclamat ultimul mesaj al dragostei lui Dumnezeu i ei au nevoie de protecia special a Duhului Sfant pe msur ce intr i avanseaz in aceste evenimente tulburtoare. A vrea s sugerez c nu trebuie s uitm intenia i inelesul original al conceptului de sigilare, acela de a distinge adevraii cretini de restul oamenilor de pe pmant, dar in evenimentele finale ale istoriei acestui pmant, sigilarea pare s capete o importan adiional, suplimentar, ca fiind i un semn al proteciei Spiritul Sfant va fi ca o armur protectoare in jurul cretinului pentru ca el s poat face fa teribilelor ceasuri i evenimente finale. i acum am ajuns la numrul tainic, magic cei 144.000. 2 Cei 144.000 Apoc. 7:4 avem cele 12 triburi ale lui Israel i din fiecare cate 12.000

de oameni, insumand 144.000 de oameni. Am reinut expresia: Apoi am auzit numrul celor ce fuseser pecetluii...; in cap 9:16 ...i le-am auzit numrul. Doar de dou ori apare aceast expresie in cartea Apocalipsei. Dac comparm cu atenie aceste dou pasaje in contextul lor, vom descoperi c sunt menionate dou grupuri diferite: (1) in cap 7:4 este vorba de slujitorii lui Dumnezeu in contextul evenimentelor finale ale istoriei, iar (2) in cap 9:16 este vorba de oponenii lui Dumnezeu in acelai context istoric. Avem deci 144.000 i 200.000.000. O paralel intre oamenii lui Dumnezeu i cei care aparin celui ru. Nu sugerez in nici un fel c aceste numere trebuie luate in sens literal, adic Dumnezeu are 144.000 de slujitori la timpul sfaritului, iar oastea celui ru este alctuit din 200 de milioane de oameni. Sunt numere simbolice pentru cele dou fore aflate in lupt. Cele dou sunt paralele, insemnand c lumea va fi adunat i imprit la sfaritul timpului in dou mari grupuri distincte. Care este semnificaia numrului 144.000?; el pare s fie format din 12 x 12 x 1.000 = 144.000. Deci avem 12 triburi ale lui Israel i din fiecare sunt luai cate 12.000 de oameni. 158 Numrul 1000 poate avea o mulime de alte inelesuri in ebraica VT i este bine s privim puin peste ele inainte de a merge mai departe in interpretarea cap. 7. 1. Mai intai, in VT numrul 1.000 poate s insemne un numr literal, adic exact aa cum sun el. 2. De asemenea, el poate insemna o unitate militar, o brigad, un batalion cu aproape 1.000 de soldai. In armatele romane, o cohort avea 960 de soldai plus ofierii cca. 1.000 de oameni. Deci numrul 1000 poate reprezenta o unitate militar. In acest caz, 144.000 ar fi 144 de uniti militare, de batalioane.

3. Mai mult, numrul 1000 poate insemna un district, o regiune, o unitate geografic. Israel era imprit in 12 zone, ocupate de ctre un trib, dar i triburile erau imprite in zone mai mici. In VT erau supraveghetori peste 10.000, 1.000, 100, 10. Deci 1.000 reprezint nivelul districtual, sau un jude. Este ca i cum Israel, compus din 12 triburi avea fiecare trib compus din 12 subdiviziuni de cate 1.000 de locuitori, fiecare mie reprezentand o cas printeasc. Este ca i cum ara noastr ar fi imprit in 12 judee, iar un jude ar fi compus din cate 12 subdiviziuni de cate 1.000 de locuitori. Din moment ce intregul Israel descindea dintr-o singur familie, descoperim c aici este reprezentat familia intreag sub forma unui arbore genealogic. Fiecare trib era imprit in grupuri mai mici i fiecare grup cuprindea la randul su clanuri i fiecare clan avea case printeti. Israel era un arbore de familie foarte complicat. Deci ce poate insemna 144.000? Poate insemna un numr literal; poate reprezenta un numr de 144 de uniti militare alctuite din cate 1000 de soldai fiecare; poate reprezenta 144 de uniti geografice, de districte in Palestina; poate reprezenta 144 de capi de familie intr-un arbore genealogic imens, poporul Israel! 144.000 este un simbol foarte obinuit pentru a exprima totalitatea poporului Israel. Aa c oricare din menionrile anterioare am avea-o in vedere, fie c o vedem ca o unitate militar, ca subdiviziuni ale celor 12 triburi, sau clanuri de cate 1.000 de familii, avem aici totalitatea lui Israel 12 triburi x 12 subdiviziuni ale fiecrui trib reprezint acelai lucru: totalitatea lui Israel. In NT 12 x 12 ne amintete de Noul Ierusalim. In Apoc 21 ni se spune c Noul Ierusalim are 12 pori, fiecare reprezentand pe unul din cele 12 triburi ale lui Israel. i 12 temelii fiecare amintind de unul din cei 12 apostoli. Deci 12 x 12 ne reamintete de totalitatea lui Israel atat din VT cat i din NT, triburile cat i apostolii. Intr-un sens, in NT biserica a devenit noul Israel.

Iacob, apostolul i frate al lui Isus, descrie biserica Nou Testamental ca 12 triburi imprtiate printre naiunile pmantului Iacob 1:1. In evanghelia lui Matei, cei 12 apostoli inlocuiesc pe cei 12 reprezentani, sau capi de familii tribale ai anticului Israel, iar biserica devine Noul Israel Mat. 19:28. Aadar, ce reprezint 144.000? Un simbol de baz amintind de totalitatea Israelului VT i NT; ei reprezint totalitatea poporului lui Dumnezeu in fiecare veac al istoriei acestui pmant. 159 Am putea intreba: de ce nu un numr literar? De ce nu evrei luai literar? Nu s-ar gsi in ultimele zile ale istoriei noastre descendeni din toate cele 12 triburi ale Israelului antic care s Il urmeze pe Hristos i s fie astfel misionari pentru El? Intervin trei probleme intr-o astfel de abordare: (1) cele 12 triburi nu mai exist literal in nici un fel. Sunt evrei astzi care-i mai tiu descendena din triburile lui Iuda, Beniamin i Levi. Poate mai sunt ici i colo persoane care nu fac parte din cele trei triburi menionate, dar in general, doar acestea trei pot fi verificate in ceea ce privete descendena. Dar nimic nu se mai tie de cele 10 triburi care au constituit Israelul de Nord i care au fost capturate de asirieni acum 2.700 de ani in urm. Acestea au disprut practic din istorie. Au fost asimilate de popoarele in mijlocul crora au ajuns, probabil in Orientul Mijlociu, sau mai departe. Deci nu este posibil ca s ne gandim la aspectul literal al problemei. Astfel, ca textul s fie luat literal, privit prin prisma aceasta nu este posibil. Apoi trebuie s amintim faptul c lista din Apoc este diferit de oricare alt list cunoscut a vechiului Israel. Sunt triburi care lipsesc din list i sunt triburi adugate in list. Este practic un grup special. De exemplu, in v. 6 avem tribul lui Manase, apoi in v. 8 este adugat tribul lui Iosif. Dar nu a existat un trib al lui Iosif. Iosif a devenit un cap de familie, in sensul c fiind fiul favorit al lui Iacob, el a primit o motenire dubl, precum intaiul nscut, ceea ce inseamn c dou triburi puetau fi

descendente din Iosif: Manase i Efraim. i aa a fost, ambii au devenit capi de familie i de triburi in Israel. Astfel, dei Iacob avea 12 fii, Israel avea practic 13 triburi. Dar avem totui in nominalizarea tribal numai 12 triburi i aceasta deoarece unul dintre acestea nu a fost inclus pe lista motenirilor Levi ei au devenit un trib de preoi care aveau misiunea de a avea grij de lucrurile Domnului, in timp ce celelalte 12 triburi moteneau pmanturi, case i bunuri i se preocupau cu procurarea i intreinerea acestora. In lista din Apoc. 7 avem adugat casa lui Iosif, dar lipsesc triburile lui Dan i Efraim. Nicieri nu mai apare o astfel de list in Biblie. Aa c nici din punctul acesta de vedere nu poate fi vorba de o intenie a scriitorului in sens literal aici cele 12 triburi istorice ale Israelului antic. i chiar dac cineva ar incerca s se intoarc la cele 12-13 triburi literale, nu poate armoniza cele dou liste nicidecum. Inelegem clar c cele 12 triburi ale lui Israel nu mai exist. De unde provin majoritatea evreilor astzi? Cei mai muli dintre ei sunt descendeni din cretinii convertii la iudaism in timpul Evului Mediu, aa numiii Evrei Achenazi, o ramur a iudaismului european, probabil majoritatea fiind acum in SUA; alii s-au rspandit in imperiul rus unde pentru un timp chiar au impus iudaismul ca religie de stat. Devine clar c cele 12 triburi ale lui Israel in sens literal nu mai exist. (2) Al doilea motiv pentru care 144.000 nu poate fi luat literal este c in NT Israel este ineles ca fiind biserica cretin i Ioan chiar se raporta astfel la biseric atunci cand a scris, dorind ca 144.000 s fie ineles ca reprezentand biserica i diferitele grupuri sociale sau naionale din care ea era alctuit la acea dat, o biseric motenit de la Hristos i o urma direct a vechiului Israel literal. (3) Apoi, in general cartea Apocalipsa este o carte cu 160

caracter simbolic. Nu neaprat fiecare detaliu trebuie interpretat in mod simbolic dar inelesul amplu, general, este simbolic. In Apocalipsa, doar acolo unde textul spune, sau cere clar o interpretare literal trebuie ineles ca atare, in rest caracterul general al crii este unul simbolic. Dac ne intoarcem la Apoc. 6, ne vom aduce aminte de cateva aspecte care cereau s fie inelese literal, restul erau simboluri. Ca atare, chiar dac cineva va fi dezamgit, nu vd nici o dovad in text c numrul 144.000 trebuie luat in sens literal, sau c se refer la evrei in general, sau la un anumit numr de evrei. Aceasta nu inseamn c evreii, ca persoane, nu au dreptul la mantuire, dar textul are altceva in vedere. 3 Marea Gloat la inceputul celei de a doua pri a cap. 7 s ne reamintim intrebarea: Cine este n stare s stea cnd Isus revine? Primul rspuns: cei 144.000, care aa cum am vzut reprezint un simbol al totalitii lui Israel atat din VT cat i din NT. Acum vine un al doilea grup in v 9...; avem aici o mulime nenumrat, nimeni nu poate s socoteasc numrul ei. Oameni din toate naiunile pmantului, limbi diferite, zone geografice diferite, culturi diferite, rase diferite, stand inaintea tronului lui Dumnezeu i inaintea Mielului. Aceast imagine ne amintete de Apoc 4 i 5 unde avem o imagine a adunrii inaintea tronului lui Dumnezeu. O mulime nenumrat, alctuit din toate naiunile pmantului, imbrcat in haine albe i avand ramuri de finic (palmier) in maini. Acest grup, la suprafa, este ca numr total opus celui de dinainte 144.000 acest numr este exact, numrat, face parte din cele 12 triburi ale lui Israel, nu exist robe, nici o locaie geografic anume, ei sunt aparent pe pmant, pe cand cellalt grup este clar artat ca fiind in cer. Se pune intrebarea? Cei 144.000 i marea gloat sunt dou grupuri

total diferite unul de altul? S nu ne grbim. A vrea s v sugerez c autorul crii Apocalipsei are o tehnic literar foarte special, care se poate vedea i in acest context. S vedem ce se spune in Apoc 5:5-6...; s urmrim cu atenie:chiar L-a vzut Ioan vreodat pe leul lui Iuda? S privim textul. El nu il vede, doar i se spune c leul a biruit. Apoi Ioan vede, dar nu un leu ci un miel, artand ca fiind injunghiat. Idea este c Ioan aude despre un leu, dar cand se uit, vede un miel. i acum intrebarea: Sunt leul i mielul dou lucruri diferite, sau acelai lucru? In realitate sunt dou lucruri cu totul diferite, dar in context ele reprezint un singur personaj: Isus Hristos. Avem aici ilustrat aceast tehnic literar: a auzi despre ceva i a vedea cu totul altceva cu intenia de a infia acelai lucru in termeni i imagini diferite, opuse chiar. Un alt exemplu: Apoc. 17:1 Ioan aude despre o desfranat care st pe ape mari; apoi, in v. 3 el vede o femeie stand pe o fiar; el aude despre o femeie uuratic, o prostituat stand pe ape, apoi el vede o femeie stand pe o fiar. Ceea ce aude i ceea ce vede sunt lucruri total diferite ca imagini, dar ele reprezint acelai lucru; apele i fiara, sunt dou imagini cu totul diferite, dar ele reprezint i sunt simboluri ale aceluiai lucru in acest capitol. Alt exemplu in Apoc 1:10 Ioan aude inapoia lui ...un glas puternic ca sunetul unei trmbie, iar cand s-a intors s vad, nu era nici o trambi, glasul era Isus Insui stand inaintea 161 ochilor uimii ai lui Ioan. Iat c in Cartea Apocalipsei este o tehnic literar constant, prin care Ioan, incercand s vorbeasc despre acelai lucru folosete termeni i imagini opuse, iar semnalul care precede aceast tehnic, este c el aude ceva i apoi vede cu totul altceva. Intrebarea este acum: Chiar i-a vzut Ioan pe cei 144.000? Se pare c nu. El aude

numrul; pentru ca mai tarziu, in v. 9, se spune c el vede o mulime nenumrat; nimeni nu putea s o numere. Ceea ce Ioan aude i ceea ce el vede este foarte diferit, dar pare clar c ambele imagini reprezint acelai lucru, dar probabil in roluri diferite. Impreun, aceste dou grupuri, cei 144.000 i marea gloat sunt rspunsul la Apoc. 6:17. Probabil c cei 144.000 reprezint poporul lui Dumnezeu care triete evenimentele sfaritului, chiar inainte de revenirea Domnului Isus, in timp ce marea gloat il reprezint pe acelai popor inaintea tronului lui Dumnezeu dup ce au fost rscumprai, dup cea de a doua venire. Dar este clar c ei reprezint acelai grup, doar c in roluri i in circumstane diferite. Ramurile de palmier din v. 9 mai apar de dou ori in NT prima dat cu ocazia intrrii triumfale a lui Isus in Ierusalim, ocazie cu care a fost aclamat; aici, din nou Isus este aclamat de mulimea mantuiilor aflai in faa tronului. O alt legtur este cu cu srbtoarea Corturilor in contextul VT Lev. 23:40; Neemia 8:14-15 ramurile de palmier asociate cu aceast srbtoare. Ins cea mai solid conexiune in contextul cap. 7, este c aa cum a fost aclamat la intrarea Sa triumfal in Ierusalim, tot aa Isus este din nou aclamat de mulimea mantuiilor, de data aceasta ins pentru biruina Lui final, intrarea Lui triumfal ca rege recunoscut al intregului Univers. In vv. 10-12 avem o reluare a imnului din Apoc. 5. Motivul pentru care este introdus acest pasaj in contextul cap. 7, este s ne arate anunarea implinirii fgduinei din Apoc. 3:21 toi cei care au biruit vor sta cu Isus pe tronul Su, aa cum i El a biruit i are dreptul s stea pe tron cu Tatl. Acum am ajuns la vv. 13 i 14 cine sunt acetia imbrcai in haine albe? Sunt cei care compun marea gloat. Cei 144.000 nu sunt niciodat descrii imbrcai in haine albe. Conceptul

de necazul cel mare este legat de sigiliul al cincelea. Numrul 144.000 ne amintete de numrul martirilor care pare c trebuie implinit Apoc 6:9-11. Aceste dou grupuri reprezint acelai popor al lui Dumnezeu, iar experienele lor au fost catigate de martirii care au fost inaintea lor. Aa c Apoc 7 reprezint apogeul implinirii unor evenimente pe care le-am vzut dezvoltandu-se de-a lungul cap. 6. Am ajuns la finalul cap. 7 vv. 15-17 inc de la primele scene ale Apocalipsei am fcut cunotin cu binecuvantrile vieii venice. Aici, ochii notri pot prinde primele licriri ale extraordinarelor rspltiri oferite celor mantuii, rspltiri i binecuvantri pe care le vom vedea mai clar in ultimele dou capitole ale Apocalipsei. Se spune c cei rscumprai Ii vor sluji lui Dumnezeu in Templu. Acest limbaj al slujirii, este limbajul preoiei. Intr-un sens, cei mantuii Ii vor sluji lui Dumnezeu ca preoi in impria cerurilor. Dar cine are nevoie de preoi in venicie? 162 (Rspunsul, intr-o prezentare ulterioar, cand vom studia rolul poporului lui Dumnezeu aici pe pmant in paralel cu rolul lui in impria lui Dumnezeu). Totui se spune c Ii vom sluji in Templu acest pasaj este contrapartea cap. 3:21 unde avem fgduina locuirii pe tron alturi de Isus. Templul ceresc, reprezint centrul guvernrii Universului. A sluji in Templul ceresc are conotaii regale, nu servitori in inelesul omenesc, ci a avea in grij treburile guvernamentale. Dei poate prea prea mult i prea pompos spus, totui sugestia este c mantuiii vor fi membrii ai cabinetul regal. Ne aducem aminte de o daclaraie din Apoc. 5:10 Ai fcut din ei preoi i regi... Capitolul se incheie cu descrierea unora dintre beneficiile i frumuseile acelei viei. El Ii va intinde cortul peste ei. Cat de mult face o umbr intr-o zi fierbinte de var i o butur rcoroas. Idea este c ceea ce Dumnezeu pregtete pentru cei mantuii, este aa de minunat i

creaz simminte atat de mulumitoare, in comparaie cu ceea ce am trit aici pe pmant. Dumnezeu va fi ocrotitorul tuturor fiinelor din Univers, va fi un nou ACAS. Lecii spirituale: 1 cele mai bune i minunate lucruri de pe pmant, ar fi fost surse de primejdie i distrugere, dac Dumnezeu nu ar controla i nu ar restrange efectele rului. Am vzut in primele trei versete cum chiar i atunci cand cineva nu-L cunoate pe Dumnezeu gsete protecie in faptul c Dumnezeu protejeaz pe copiii Si. Aa c oricat de bune ar fi unele lucruri, ele nu ar fi aa dac forele rului nu ar fi inute in frau de lucrarea Spiritului Sfant al lui Dumnezeu. 2 Dumnezeu are o grij special ca nimic s nu fie vtmat nimic din ceea ce-I aparine. Uneori, sau chiar prea adesea uitm acest lucru. Adesea Il invinovim pe Dumnezeu pentru unele dificulti prin care trecem in via. Apoc. 7 ne spune clar c nu Dumnezeu este Cel care produce nefericire i suferine poporului Su, ci Satan este cel care face acest lucru. Exist momente cand Dumnezeu alege s nu intervin, aa cum nu a intervenit pentru Fiul Su pe cruce. Tot ce trebuie s facem este s ne incredem in El, cu toat inima; El, care ne iubete atat de mult, tie ce este cel mai bine pentru noi. Scriptura este clar: Dumnezeu are grij ca nimic din ceea ce-I aparine s nu fie vtmat. 3 ce viitor strlucit pregtete dincolo de istoria plin de pcat in care ne-am nscut. Acest capitol ne ofer o licrire din frumuseile de care vor avea parte cei mantuii i mult mai mult in capitolele finale. Doamne, Te rugm s pstrezi aceste imagini permanent in mintea nostr. S nu ne temem niciodat, avand in mod constant adevrul c Tu pzeti ce-i aparine. Ajut-ne s-i mulumim pentru Spiritul Tu care ine in frau multele primejdii i rele care se npustesc zilnic

asupra noastr. i ajut-ne Doamne s pstrm in minte incredibilele frumusei pe care Tu le pregteti pentru copiii Ti mantuii. S ne trim vieile in lumina acelui viitor glorios: noi suntem regi i preoi, fii i fiice ale marelui Dumnezeu i s trim o via demn de preoi, regi i copii ai Ti. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 163 VI. Rolul Tr bielor Scriptur Avand in vedere interpretarea, trambiele se incadreaz in pasajele cele mai dificile din cartea Apocalipsei, probabil cele mai dificile din toat Biblia. Exist anumite chei pentru a le descifra inelesul? Doamne, stand in faa acestor pasaje biblice atat de dificil de interpretat, avem nevoie de prezena Ta, de inelepciunea i de cluzirea Ta. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! Ce rol joac trambiele in cartea Apocalipsei? De departe, trambiele joac unul dintre cele mai copleitoare i uluitoare roluri din intreaga litratur biblic. Ins rolul trambielor in Apocalipsa, este fcut clar, mai clar decat muli ii pot imagina. A vrea s ne intoarcem puin la a cincea pecete Apoc. 6:9-10 avem aici strigtul: Pan cand Doamne nu vei face dreptate i nu vei rzbuna sangele nostru asupra locuitorilor pmantului? S mergem acum la 8:13 acest text sumarizeaz ceea ce se va intampla in cele apte trambie. Care este deci coninutul trambielor? Ele sunt judeci venite asupra acelora care locuiesc pe pmant. Observm legtura? Ce strigt venea in Apoc. 6:10? Pan cand...? Trambiele par s fie un rspuns la strigtul sufletelor de sub altar un rspuns pentru dreptate. In Apoc. 8:3-5 observm i mai clar legtura dintre aceste dou pasaje. Acest pasaj este viziunea introductiv la cele apte trambie. Trambiele sunt rspunsul la persecuia poporului lui Dumnezeu. In timp ce in simbol, aceti martiri-sfini strig la Dumnezeu, pentru a li se face

dreptate i pentru a fi rzbunai, acest strigt ajunge la cer, se amestec cu tmaia de pe altar i ca urmare, judecile sunt aruncate asupra pmantului. Exist un mesaj teologic aici. Apocalipsa pare s spun c cei care persecut pe poporul lui Dumnezeu nu vor rmane cu nici un chip nepedepsii. Trambiele ne arat clar c de-a lungul istoriei, Dumnezeu s-a ocupat de grupuri, sisteme, sau instituii care au persecutat pe poporul Su. Trambiele devin astfel un rspuns al lui Dumnezeu la rugciunile sfinilor. De asemenea, trambiele par s acopere intregul curs al istoriei, dar cele apte potire care apar in cap. 16, apar doar la sfaritul istoriei. i intr-un fel, ele sunt un al doilea rspuns la cererile i rugciunile sfinilor. Cand se termin trambiele? Este clar c punctul culminant va fi la sfaritul timpului Apoc. 10:7; cand cel de al aptelea inger este pe punctul s sune din a aptea trambi, taina lui Dumnezeu va fi lmurit. Ne vom intoarece la acest pasaj, dar pe scurt, taina lui Dumnezeu este un mod al NT de a vorbi despre evanghelie: Rom. 16:25-27; Efes. 3:3-7. Aceasta ne spune c chiar inainte de ultima trambi, proclamarea evangheliei va fi terminat. Deci, proclamarea evangheliei se sfarete in contextul celei de a aptea trambie, trambi care este deja asociat cu evenimentele de la sfaritul istoriei i cu cea de a doua venire a lui Isus: Apoc. 11:18 text care face parte din cea de a aptea trambi. In v. 17 Dumnezeu este prezentat ca Unul care este i a fost. Din textele de inceput ale Apocalipsei L-am cunoscut pe Dumnezeu ca Unul care era, este i care va veni cap. 1:4, 8. Dar aici se spune doar c este Cel care este i care era. Nu se mai spune care va fi, sau care va veni, pentru El c deja a venit. Ca i sigiliile, trambiele merg inainte pan la finalul timpului. Care sunt textele din VT care stau la baza trambielor din Apocalipsa? In VT sunt ase

cuvinte ebraice i dou in greac care se traduc cu trambi, sau sunetul trambiei. Atunci cand se vorbete in Apocalipsa despre cele apte trambie, ce se are in vedere, la ce se face referin? Mai mult decat oricare alt concept in VT trambiele sunt folosite in contextul venerrii, inchinrii. Acest fapt este surprinztor, deoarece, de regul ele ar trebui asociate mai degrab cu semnale de 164 avertizare, sau semnale militare, dar domeniul cel mai folosit al trambielor in VT era in serviciul inchinrii. Din cele 134 de apariii ale cuvantului gr, pentru trambi sau a sufla din trambi, 53 dintre ele sunt asociate cu inchinarea. In alte 22 de situaii, trambiele sunt folosite in lupte, dar folosite intr-un mod special de ctre preoi, ceea ce insemna c i inchinarea era implicat. Nu erau folosite doar pentru a fi date anumite semnale militare pe campul de lupt, ci chiar i in timpul btliilor avem de-a face cu conotaii religioase. In alte 33 de situaii in VT sunt folosite ca ordine de mar; de 10 ori sunt folosite pentru a avertiza Ezech. 33 sunetele de trambi erau folosite pentru a avertiza popoul de apropierea vrmailor; de 9 ori sunt folosite in contextul incoronrii atunci cand un rege era incoronat, sunetul de trambi era o modalitae semnificativ de a celebra acel eveniment; in final, de 4 ori sunt folosite in legtur cu teofaniile, cand Dumnezeu S-a artat in persoan. Au fost cateva ocazii, cand Dumnezeu S-a manifestat in Persoan, poporul s-a intalnit cu El, iar momentul a fost imortalizat prin suntetul trambielor. Astfel, devine surprinztor faptul c in VT trambiele sunt folosite in contextul inchinrii, fiind folosite de ctre preoi. S concluzionm, citind pasajul din Numeri 10:8-10 este pasajul care devine central in VT in ceea ce privete semnificaia trambielor cei care trebuia s foloseasc acest instrument, erau preoii. Trambia este instrumentul sacru pentru evrei. Fie c era folosit in cadrul

inchinrii, sau pe campul de lupt, ea era un instrument teologic, instrumentul care revela voina lui Dumnezeu pe pmant, iar cei care trebuia s o foloseasc erau preoii. De ce doar ei?: v. 9 pe campul de lupt nu sergenii, nu locotenenii, nu generalii sunau din trambie, ci preoii. Preoii erau pstrtorii acestor instrumente. De ce trebuia s fie aa? Ce se ascunde in spatele acestui concept de trambiare i de ce trebuia s fie folosite in felul acesta? Acolo, pe campul de lupt, trambiele sunt cele care-I amintesc lui Dumnezueu de legmantul fcut cu poporul Su. El le-a promis c dac-I vor fi credincioi i vor fi atacai de vrmai, El ii va proteja i le va da biruin. Sunetul trambiei avea s fie semnul prin care Dumnezeu avea s fie intiinat de nevoia lor. Ce simbolizeaz de fapt sunetul trambiei?: v. 10 fie c se aflau in Sanctuar, sau la rzboi, preoii trebuia s sune din trambie ca o aducere aminte in faa lui Dumnezeu. Dac israeliii mergeau la lupt, ei sunau din trambie, Dumnezeu Ii amintea de legmantul fcut i elibera poporul. Atunci cand mergeau la Sanctuar, la Templu cutand iertare pentru pcatele lor, sunau din trambie i Dumnezeu Ii aducea aminte de ei. Care era deci semnificaia ce decurgea din trambiare in ceremoniile israelite?: sunetul trambiei este simbolul rugciunii i nu numai atat, ci un simbol al rugciunii legmantului. Este rugciunea poporului increztor c El va rspunde conform legmantului i-i va elibera din mana vrmailor. Observm acum cum acest concept se incadreaz in Apocalipsa, in imaginile i viziunile pe care deja le-am parcurs? i anume c fundalul pentru viziunea trambielor in Apocalipsa este pecetea a cincea unde avem acele rugciuni ale sfinilor? Ei strig ctre El pentru dreptate i rzbunare, iar strigtul lor este ca un sunet de trambi precum strigtul israeliilor in VT atunci cand acest strigt ajunge la Dumnezeu, El rspunde c ii va rzbuna pe sfinii Si. Cand ajungem la pasajul trambielor in

Apocalipsa, automat gandul nostru se duce la trambie de rzboi, sau avertizri ale unor mari dezastre, realitatea ins este c ele ilustreaz un concept spiritual, trambiele sunt un simbol al rugciunii, al rugciunilor pe care sfinii, poporul lui Dumnezeu le inal ctre El pentru ca Dumnezeu s fac ceea ce este corect i drept pentru ei fa de rul care li s-a fcut aici pe pmant. In trambiele din Apocalipsa noi nu vedem altceva decat rspunsul lui Dumnezeu. Oridecate ori o trambi sun, Dumnezeu rspunde i elibereaz poporul de opresorii lui. Dar care este semnificaia folosirii trambielor in NT? Putem inva i de aici ceva cu privire la acest atat de dificil pasaj din Apocalipsa? Aici, sunetul trambiei apare de 23 de ori. 165 Trei dintre acestea sunt pentru o folosire obiniut, nerelevante pentru studiul nostru; 13 din cele 23 apar in Apoc. 8-11 ne vom ocupa desigur de ele in detaliu; mai rman 7 folosiri ale lor in primul rand, in NT sunt asociate cu teofaniile, aa cum s-a intamplat de 4 ori in VT. S privim la Apoc. 1:10 vocea lui Isus, ca un sunet de trambi; Ioan se intoarce i-L vede pe Isus acolo pe insula Patmos. Astfel, sunetul de trambi este o teofanie, un semnal al apariiei lui Hristos. De asemenea, aceeai scen este in Apoc. 4:1. In Evrei 12:18-21 sunetul trambiei este o aluzie la Exod 19 unde este teofania de pe Sinai i unde avem prima menionare a acestui instrument in VT. Acolo unde trambiarea in NT este menionat, se subliniaz putenic idea teofaniei, sau apariiei lui Dumnezeu. In Mat. 24:31 trambiele sunt asociate cu cea de a doua venire. Dar nu este a doua venire tot o teofanie? O apariie a lui Dumnezeu? Desigur i gsim aceasta in 1 Cor. 15:51-52 sunetul ultimei trambie, sau trambia revenirii, nu este altceva decat vocea lui Isus inviind pe cei mori, adevr de asemenea menionat in 1 Tes. 4:16-17. Ca atare, in toate cele apte situaii din NT,

altele decat cele apte din Apocalipsa, sunetul trambiei este asociat cu teofania fie in legtur cu cea de a doua venire, fie cu oferirea Apocalipsei in sine. Dar mai e un ineles in NT care nu e menionat in NT este interesant c din moment ce trambiele sunt asociate cu sfaritul lumii, chiar i in VT, se omite cu uurin momentul crucii. La cruce, toate semnele cosmice s-au intamplat in afara sunetului de trambi. A fost cutremur, sfaierea perdelei, pmantul despicandu-se, pietrele prvlindu-se, mori inviind care au ingrozit Ierusalimul, intuneric peste intreg pmantul, soarele s-a intunecat, oamenii au fost ingrozii toate marile semne cosmice ale sfaritului au avut loc in timp ce Isus atarna pe cruce, cu excepia sunetului de trambi. Aceasta nu este menionat. Ne mai aducem aminte de Numeri 10:10 trambiele erau folosite in timpul actelor, serviciilor sacrificiale iudaice iar unul dintre serviciile care cereau cel mai des folosirea trambielor, era sacrificiul zinic; de dou ori pe zi i in mod continuu era adus o jertf care avea drept scop s fac ispire pentru tot poporul; la ora 9.00 i la 15.00 era sacrificat cate un miel, iar punctul culminant al actului sacrificial, era sunetul de trambi. tii ce ceas din zi era cand Isus a murit pe crucea Goglgotei? Era ora 15.00; cand El a strigat S-a sfarit, iar apoi i-a plecat capul i a murit, chiar in acel moment din Templu, din interiorul Ierusalimului, s-a auzit sunetul trambiei. Deci chiar dac ne este menionat in NT, chiar dac nu se face referire direct la sunetul trambiei, ea a fost asociat cu moartea lui Isus pe cruce. Dup cum observm, trambia a fost asociat cu evenimentele majore din istoria omenirii, in care Dumnezeu S-a coborat i S-a intalnit cu poporul Su. La Exod, la muntele Sinai, la btlia Ierihonului in VT, la cruce, cand Isus i S-a descoperit lui Ioan pe Patmos, sau la a doua venire in NT, etc., vom observa folosirea mereu i mereu a trambiei in Biblie. In VT

sunetul trambiei era simbolul rugciunii legmantului, cand oamenii Il cutau pe Dumnezeu pentru eliberare fie din pcat, fie din mana vrmailor care-i agresau; in NT ins, simbolismul sunetului trambiei este cumva schimbat, este vzut dintr-un alt unghi i anume trambia devine un simbol al anunrii teofaniei, a prezenei personale a lui Dumnezeu. Ceea ce invm de aici, din aceste aspecte care au legtur cu Apocalipsa, este c cele dou teme majore ale celor apte trambie din Apocalipsa, sunt exact acestea dou ale VT i NT. Trambiele din Apoclalipsa au o legtur puternic cu conceptul rugciunii legmintului din VT; trambiele sunt un rspuns la rugciunile martirilor pentru dreptate i rzbunare, iar Dumnezeu se va ocupa de opresorii lor de-a lungul acestor trambie. De asemenea, in trambie descoperim un puternic sens al prezenei personale a lui Dumnezeu, care prin judecile extraordinare aduse, este descoperit prezena Lui in istorie. Astfel, trambiele din Apocalipsa nu trebuie vzute atat 166 de mult in termeni de rzboi, sau semnalizand ceva, sau ca ocazii de incoronare, ci ca simbol al rugciunii legmantului i al conceptului de teofanie. Inainte de final, trebuie subliniat faptul c toat evanghelia ii gsete rspuns in cele apte trambie din Apocalipsa. Privind asupra Apoclaipsei, chiar de la inceput, din primul capitol, inainte de a studia despre simboluri, inainte de a ajunge la pasaje mai dificil de interpretat, Apocalipsa ne propune motivul pentru care se deschide in faa noastr: ea este revelaia lui Hristos, este descoperirea evangheliei, a Celui care ne iubete; este descoperrirea a ce a fcut El pe cruce, eliberandu-ne prin sangele Lui de pcat i fcand din cei mantuii regi i preoi. Este descoperirea despre felul minunat de cum Ii protejeaz El poporul in istorie pan la sfaritul timpului. Acesta este scopul principal al Apocalipsei i pe aceasta cade accentul ei principal. Dincolo de simboluri, dincolo de confuzie, dincolo de zgomotele i zarva popoarelor

istoriei, Apocalipsa ii propune s-L descopere pe Isus Hristos i evanghelia mantuirii. i totui, dac e un loc in Apocalipsa unde gsim cel mai greu evanghelia, acesta este in pasajul trambielor. Cu toate acestea, vom observa cum chiar in mijlocul trambielor, evanghelia apare i ii face loc. S mergem la prima trambi Apoc. 8:7 apar simboluri incredibile: grindin, foc amestect cu sange, pmant ars, vegetaie ars...; s mergem la un pasaj pentru a vedea legtura cu evanghelia Luca 23:28-31 prima trambi a Apocalipsei vorbete despre judecile lui Dumnezeu care cad peste copacii i vegetaia acestei lumi. In Luca, aceste simboluri apar din nou, iar Isus spune c Dac acest tratament se aplic copacului verde, ce se va intampla cu cel uscat? copacul verde este Isus persecutat de romani, dar El spune c dac aa se poart ei cu copacul verde, ce vor face celui care se va usca? Isus se refer aici la distrugerea Ierusalimului, care nu este altceva, decat consecina teribil a respingerii evangheliei Sale de ctre majoritatea iudeilor sec. I. Observm cum chiar in imaginile bizare i uneori slbatice ale trambielor, cel puin aa cum apar la prima vedere, cunoaterea evangheliei, cunoaterea NT aduce lumin in inelegerea semnificaiei i simbolismului trambielor. Un alt exemplu: Apoc. 9:2-6 inspimanttor pasaj i tare incurcat; s mergem la Luca 10:17-20 observm paralelele dintre aceste dou pasaje? In a cincea trambi avem aceast imagine terifiant a lcustelor venind din Abis, atacand oamenii, chinuindu-i, etc., dar care nu pot s fac ru celor sigilai. Exact aceleai imagini i simboluri sunt in Luca 10 Isus spune clar, c datorit a ceea ce El a fcut pe cruce, toi cei care Il vor primi, toi cei care vor accepta evanghelia, vor fi protejai de atacurile furioase ale lui Satan. Trambia ne spune c va veni o zi cand demonii vor fi lsai liberi pe pmant, dar poporul lui Dumnezeu va fi protejat de ei. Ei nu vor putea fi vtmai de furia lor. Evanghelia ii protejeaz pe oamenii lui Dumnezeu chiar in

mijlocul urgiilor trambielor. De asemenea, in Apoc. 9 este subliniat puternic tema intunericului. S comparm cu Ioan 3:18-21 lumina este simbolul evangheliei, a lui Isus. Intunericul inseamn absena evangheliei simbolul rului. In a cincea pecete, intunericul este lipsa de claritate, de inelegere a Scripturii. El reprezint oameni care au respins evenghelia i ca rezultat, sau drept consecin, ei sunt chinuii de demoni. Chiar i in mijlocul trambielor, care pare c sunt strine de evanghelie, strine de descoperirea lui Isus Hristos, atunci cand comparm NT cu simbolistica Apocalipsei, vedem c i aici evanghelia este centrul i aici Isus este centrul inelegerii. Indiferent cat de bizare i de neinelese ar fi trambiele, ele nu vor fi inelese decat de cel care cunoate NT. Lecii spirituale: 1 teologia trambielor mesajul cental in sensul acesta, este c Dumnezeu deja ii are in vedere pe opresorii poporului Su, chiar dac nu este perceput de ochii notri. Privind in istorie, 167 am fi tentai s spunem c Dumnezeu a fost cu totul absent. Dar trambiele ne spun altceva. Chiar in mijlocul confuziei, violenei i terorii prin care trecem pe pmantul acesta, Isus este pe tron, iar Dumnezeu are cntrolul asupra evenimentelor. Trambiele clarific faptul c Dumnezeu niciodat nu i-a uitat copiii credincioi de-a lungul istoriei. Trambiele ofer mangaiere celor opresai. Chiar i in timpurile cind ei au fost apsai i prigonii, Dumnezeu a avut ceva de spus impotriva opresorilor lor. Cei apsai trebuie s aib rbdare, s atepte, pentru c dreptatea Lui se va implini. 2 decizia pentru sau impotriva evangheliei este cea mai important pe care cineva o

poate lua in era cretin. Fr nici un fel de indoial, trambiele arat care sunt consecinele care decurg din respingerea evangheliei i ce se intampl cu cei care se afl in afara harului i milei lui Dumnezeu. In acelai timp, viitorul este fr team pentru cei care merg cu Dumnezeu. Doamne, privind aceste pasaje dificil de ineles, bizare uneori, descoperim ins c putem intrezri scopul pentru care Tu le-ai dat. Trambiele nu sunt doar cuvinte de mangaiere i confort pentru cei opresai de pcat, dar sunt i avertizri pentru cei care asupresc pe semenii lor i judecai cu atat mai teribile cu cat ne apropiem de sfarit. Conceptul firesc, anume c cei careL urmeaz pe Hristos sunt cei care pierd, iar cei care sunt seculari, ostili credinei i care resping evanghelia par s catige i s prospere, este demolat prin imaginile trambielor. Te rugm Doamne s pstrezi ochiul credinei noastre deschis asupra realitilor ultime ale acestei lumi. Ajut-ne s lum decizii corecte i s cutm cluzirea Ta in luarea acestor decizii. In Numele lui Isus Ii mulumim, Amin! VII. Timpul c d Tr biele cep Cat timp va fi predicat evanghelia? Ne spune cumva Apocalipsa cand se incheie proclamarea evangheliei pentru locuitorii pmantului? Din nou Doamne stm in faa pasajului despre trambie i in faa unei pri destul de dificile i anume ce inseamn viziunea introductiv i cum se incadreaz ea in istorie. Te rugm s fii cu noi, s ne cluzeti minile i s ne oferi acea perspicacitate de a inelege i a-i glorifica Numele, in Numele lui Isus, Amin! S analizm puin viziunea introductiv a trambielor, in incercarea de a inelege cand in timp au inceput trambiele ne aducem aminte din pezentarea anterioar c trambiele se incheie la a doua venire a lui Isus, precum i cele apte pecei. Problema controversat este cand incep

trambiele? Incep cumva la cruce? Incep in alt moment istoric de-a lungul erei cretine? Sunt cumva fenomene ale sfaritului, manifestandu-se chiar inainte de revenirea lui Isus? S analizm Apoc. 8:2-4 sunt vzui apte ingeri in faa lui Dumnezeu cu apte trambie. Apoi este vzut un alt inger, fr s specifice exact cine era, avand o cdelni de aur stand lang altar, fr s se specifice care altar. I s-a dat tmaie mult pentru ca impreun cu rugcunile sfinilor s o aduc pe altarul de aur, inaintea tronului. Dac suntei familiarizai cu serviciile de la Sanctuarul evreesc din VT, atunci aceast imagine ne amintete imediat de un serviciu special, numit serviciul tamid, in ebraic ceremonia zinic i continu de sacrificare. Am discutat intr-una dintre prezentri faptul c moartea lui Isus pe cruce a avut loc exact in momentul in care cea de a doua jertf a sacrificiului zilnic, jertfa de sear, era adus in Templul din Ierusalim jertf care practic nu a mai avut loc, deoarece El a fost considerat in acea zi memorabil implinirea acelui sacrificiu tamid Mielul lui Dumnezeu care ridica pcatele lumii intregi. In fiecare zi aveau loc o serie de ceremonii la Templu in care se incadra i jertfa zilnic. Pe scurt, care erau paii? Preotul desemnat pentru ocazia respectiv, deschidea uile Templului, 168 aprindea sfenicele bineineles cura mai intai candelele stinse, le umplea din nou cu ulei i apoi le aprindea in aa fel incat toate cele apte candele s ard pentru a fi lumin suficient in Sanctuar apoi lsand ua deschis, avea loc sacrificarea mielului la altarul de jertfe din curte; sangele colectat era luat i stropit la baza altarului i apoi preotului i se ddea tmaie i dup ce lua caiva crbuni aprini de la altarul din curte, mergea in Templu la altarul tmaierii din prima incpere numit Sfanta unde amesteca tmaia cu crbunii aprini din care rezulta un fum plcut mirositor i care umplea Templul. Apoi, preotul ieea afar i binecuvanta oamenii, moment in care incepeau s sune trambiele. Erau apte preoi care sunau din apte trambie dar inainte ca

ei s sune, era o perioad de tcere dac ne amintim de Apoc. 8:1 avem i aici o asemenea perioad de linite, de tcere inainte ca trambiele s inceap s sune. Intr-o form sau alta, fiecare aspect al acestui serviciu zilnic, este menionat in prima parte a Apocalipsei. Deci, in Apoc. 8:2-4, un inger cu o cdelni de aur vine i se aeaz lang altar, fr s fie menionat care dintre ele. Dar pentru c avem articolul hotrat, in mod normal se inelege c este vorba de cel menionat in Apoc. 6:9-10 unde avem suflete sub altar ca atare, acesta trebuie s fi fost altarul sacrificial care se gsea in curtea Sanctuarului iudaic. Astfel, in Apoc. 8 avem o reluare a imaginilor serviciului zilnic. Ingerul vine lang altar, cel mai probabil altarul de jertfe, primete tmaie de aici i intr cu ea in Templu pentru a o aduce pe altarul tmaierii, pentru a o sluji pe altarul de aur al tmaierii. Sunt prin urmare dou altare in acest text avand in vedere nu numai textul scris, ci i aluziile la serviciul zinic din Sanctuatul VT avem altarul de jertfe unde ingerul primete tmaia, i altarul de aur din interiorul Templului, unde el merge s slujeasc acea tmaie. i dac vorbim aici despre jertfa zilnic, jertfa tamid, care era semnificaia serviciului zilnic i jertfei zilnice? Era mijlocirea. Tmaia este luat din acelai loc de unde era adus jertfa. Intr-un anumit sens, tmaia apare exact in locul unde se aducea jertfa, este luat de acolo i dus in Templu pentru a fi slujit pe altarul de aur al tmaierii care se afla inaintea tronului lui Dumnezeu din Sfanta Sfintelor. Pe baza acestei aluzii puternice la seviciul zilnic de la Sanctuar, putem spune c in Apoc. 8:2-4 avem o aluzie la crucea lui Isus care era locul Lui de sacrificiu, de jertf, iar tmaia apare la cruce. Crucea a fost tema central in Apoc. 5, atunci cand Isus a luat Cartea El este Mielul injunghiat, El este vrednic s ia Cartea i s-i rup peceile pentru c a fost adus ca jertf. Astfel, crucea devine baza, fundamentul oricrui act care urma s

fie fcut pentru poporul lui Dumnezeu in aceast parte a Apocalipsei. Acum ne mutm la urmtoare faz a slujirii lui Isus. Dup cruce i in baza ei, vine mijlocirea, pentru c dup cruce El poate oferi iertarea, tergerea pcatelor pentru cei care-L primesc in viaa lor. Acesta este fundamentul vieii de cretin: noi nu trim pentru c facem ceea ce trebuie, cretinismul nu se poate exprima prin s faci asta pentru a fi salvat, ci prin ceea ce a fost fcut pentru mntuirea noastr. Fundamentul mantuirii noastre st pe ceea ce Domnul Isus a fcut pe crucea de pe Golgota; aceasta este baza acceptrii noastre de ctre Dumnezeu, chiar i atunci cand mai greim, mai pctuim Dumnezeu ne accept din nou pe baza pocinei i a jertfei Domnului Isus. Fumul de tmaie al neprihnirii care se inal de la cruce, acoper acele pcate, sau ca s spunem aa, acoper toat tabra sfinilor. Aceasta este imaginea care vine de la Sanctuarul VT jertfa zilnic era adus in mod constant, fumul de la jertf era in permanen deasupra taberei poporului Israel. In felul acesta, poporul era la adpost prin ispirea mielului jertfit. Aceasta este imaginea de baz care ne intampin in partea introductiv a pasajului trambielor. Acum, s-ar putea ridica intrebarea: Ce legtur poate fi intre mijlocire i imaginile inspimanttoare anunate de trambie? Voi rspunde puin mai tarziu dup oferirea altor cateva informaii, dar nu uitai, piatra de temelia a trambielor, fundamentul pe care aezm toat 169 construcia interpretrii lor este mijlocirea. Isus Hristos devine centrul trambielor, iar crucea ii pune amprenta pe tot ce se va intampla in continuare. In acest context, s analizm Apoc. 8:5 deodat imaginea se schimb: ingerul a luat cdelnia, a umplut-o cu foc de pe altat i l-a aruncat

pe pmant rezultatul?: tunete, glasuri, fulgere i un cutremur de pmant; ce s inelegem din aruncarea tmaiei pe pmant? Sunt cel puin dou posibiliti de interpretare i de inelegere a actului de aruncare a cdelniei. Mai intai, ultimul act al serviciului zilnic la Templu, era ca preotul s arunce cdelnia pe pmant in curte, in afara Sanctuarului. Preotul ieea afar dup ce slujea tmaia, trambiele sunau, in timp ce preotul arunca cdelnia jos. In tradiia iudaic se specific faptul c zgomotul fcut de aruncarea cdelniei pe pavimentul curii Templului era aa de mare, incat se putea auzi pan dincolo de zidurile Ierusalimului era auzit astfel peste tot in ora. Acest act al aruncrii cdelniei era ultimul act al serviciului zilnic. Dac aceasta a fost imaginea din mintea lui Ioan atunci cand i-a descris viziunea, inseamn c mijlocirea lui Isus are loc inainte ca trambiele s inceap s sune. Cu alte cuvinte, tot ce urmeaz s se intample pe parcursul timpului marcat de cele apte trambie, are drept baz, fundament, mijlocirea. Iar dac aruncarea cdelniei face parte intergrant din serviciul zilnic de la Templu, mijlocirea este miezul, esena prii introductive la trambie. Dar exist i o alt posibilitate de a inelege textul pe baza lui Ezechiel 10:2 scena urmeaz dup evenimentele infricotoare prezentate in capitolul anterior: un inger cu climara la brau sigileaz pe toi cei credincioi din Ierusalim, urmat de ali ase ingeri care merg i ucid pe toi cei care nu fuseser sigilai. Urmtorul act al judecii lui Dumnezeu a fost imprtierea crbunilor peste ora, ceea ce insemna c perioada de har, de mijlocire pentru cetate s-a incheiat. Tema din Ezechiel, este aceea c Dumnezeu prsete cetatea, El abandoneaz definitiv Ierusalimul. Acesta nu mai este numit cetatea sfant, Templul i-a pierdut sacralitatea, iar Israel

va merge in captivitate, exilul babilonian. Dumnezeu se indeprteaz de ei. Actul vizibil al demonstrrii acestei hotrari pe care Dumnezeu a luat-o, a fost imprtierea crbunilor aprini deasupra cetii odat cu incetarea mijlocirii, ei sunt acum in afara proteciei divine. Deci este posibil ca aruncarea cdelniei de ctre ingerul din Apocalipsa s fie o paralel la aceast imagine din Ezechiel 10:2, iar aruncarea cdelniei ar semnifica incheierea timpului de har, cu alte cuvinte, mijlocirea s-a incheiat. Dac aceasta este situaia i in opinia mea aceasta ar fi cea mai probabil interpretare apropiat de intenia lui Ioan mai mult decat cea anterioar, dei nu putem face o precizare clar i definitiv inseamn c Apoc. 8:5 se refer la momentul incetrii mijlocirii Domnului Hristos in Sanctuarul ceresc. Atunci inseamn c trambiele se refer la mijlocire i la incetarea ei, iar aceast viziune introductiv incearc s pun in scen toat seria de evenimente care urmeaz. Dar rmane intrebarea: Cand incep trambiele? In ce fel semnificaia acestei viziuni introductive ne ajut s rspundem acestei intrebri? S ne intoarcem la Apoc. 8:5-6 (1) muli cercettori au observat c trambiele nu sun pan cand nu este aruncat cdelnia cu crbunii aprini pe pmant. Ei admit existena unei mijlociri in viziunea introductiv, dar de asemenea este i incheierea mijlocirii, iar trambiele sun de abia dup ce mijlocirea s-a incheiat. Aceasta inseamn c ele incep atunci cand mijlocirea s-a terminat. Dac gandim acum in termenii istoriei cretine, inseamn c toate trambiele ar trebui s fie plasate in viitor fa de noi, pentru c astzi mijlocirea inc are lor; evanghelia este inc predicat, crucea mai are inc impact asupra oamenilor, mai exist timp de prob i de har. Starea general a lumii nu este bun, dar faptul c inc se intorc oameni la Dumnezeu este concludent in privina aceasta. Aadar, dac trambiele

au loc dup incheierea lucrrii lui Dumnezeu pe pmant, atunci ele trebuie plasate in viitor fa de timpul nostru istoric, dup inchiderea timpului de har. Dar se mai poate inelege i altfel, iar 170 dup prezentarea urmtoarei opiuni, vom analiza care dintre cele dou se incadreaz mai bine interpretrii trambielor. (2) urmtoarea opiune are in vedere faptul c intreaga scen preliminar, este ca o imagine de fundal care rmane pe tot parcursul reprezentaiei i evident repezentand in scurt ceea ce e desfurat in pies. Pe o scen, in timpul unei reprezentaii, se afl un fundal; el se poate schimba din cand in cand pe parcursul piesei, dar fundalul este acolo in permanen de-a lungul scenei, sau actului care se joac. Tot ceea ce se joac in pies, este influenat, afectat de acel fundal. Dac de exemplu fundalul este cu o imagine din Paris, atunci toat piesa respectiv sau actul in sine trebuie s fie in relaie cu fundalul, s prezinte viaa in Paris, sau oameni, sau orice altceva legat de acel fundal. La un moment dat, dac pe fundal apare o scen prezentand o imagine dintr-un sat, atunci tot ce se intampl in faa acelui fundal trebuie s fie in legtur cu imaginile respective. Astfel, muli cercettori au vzut scenele (viziunile) introductive din Apocalipsa ca pe nite fundale, in care scena cu aruncarea cdelniei nu guverneaz tot ceea ce se intampl, ci avem de asemenea i scena cu mijlocirea (i incetarea ei). Astfel, atat mijlocirea cat i judecata, atat mijlocirea cat i incetarea ei reprezint fundalul din spatele tuturor evenimentelor care se intampl in timpul trambielor. Care dintre cele dou variante este cea corect? Dac este prima i toate evenimentele sunt in viitor, inseamn c n-am vzut nici o trambi in desfurare i nici nu putem da vreo interpretare; dac este a doua, inseamn c trambiele se intind de la cruce,

atunci cand practic a inceput mijlocirea lui Isus i pan la cea de a doua venire. Pentru c nu avem nicieri o explicaie direct din partea lui Ioan de cum trebuie inelese aceste texte, aceste viziuni introductive ale trambielor, atunci trebuie s analizm strategia lui literar, de-a lungul intregii cri. Amintii-v de strategia literar de a vedea i a auzi lucruri diferite, opuse chiar in practic, dar referindu-se de fapt la acelai obiect. S vedem care este tiparul literal pentru viziunile introductive: prima viziune introductiv este in Apoc. 1:9-20 este viziunea introductiv pentru cele apte biserici; ea precede scena in sens literal mai intai avem cap. 1, apoi avem cap. 2 i 3. Acum intrebarea se pune dac scena introductiv precede bisericile ca actualitate, ca timp istoric, sau este un fundal pentru ele? La o analiz atent este evident c e ca un fundal. Fiecare scrisoare, ctre fiecare biseric se refer la acea viziune introductiv unde Isus st printre sfenice sfenicele reprezentand cele apte biesrici. Stand intre sfenice, El st intre biserici slujindu-le i fiecare dintre scrisori reprezint slujirea lui Isus pentru fiecare dintre bisericile destinatare. Tot ce se intampl in cap. 2 i 3 este guvernat de scena din cap. 1. Devine foarte clar, cel puin din aceast viziune introductiv c ea continu de-a lungul materialului care urmeaz, transmiand din spate i influenand tot ce se joac in scena din fa. Ea creaz tema, inspir materialul ce urmeaz i rmane s influeneze pan la sfarit tot ce se intampl. Cele apte pecei care este imaginea, sau scena introductiv? Mielul care vine spre tronul lui Dumnezeu, primete o Carte i in aclamaiile fiinelor prezente incepe s-i rup peceile pentru a deschide Cartea. Privind cu atenie la capitolele care urmeaz, 5, 6, 7 i 8, observm c aceast scen din cap. 5 nu dispare niciodat i nici nu se schimb. Ea rmane ca

fundal Mielul este acolo, rupand pecete dup pecete, ruperea fiecreia aducand o nou serie de evenimente pe pmant. Este scena de fundal in faa creia se intampl tot ce urmeaz in istorie. Scena Mielului nu se termin inainte de a incepe scena peceilor. Ca atare, am putea concluziona i aici c scena introductiv a peceilor, nu este ceva care se intampl i se termin definitiv inainte s urmeze altceva. Da, in sens literal ea precede trambiele, dar din punctul de vedere al semnificaiei, rolul acestei viziuni este acela de fundal pentru suma evenimentelor care se vor intampla pe parcursul trambielor. Mijlocirea lui Hristos 171 i judecata prin aruncarea crbunilor, sunt un fundal pentru toate cele apte trambie. In fiecare caz, viziunea introductiv precede din punct de vedere literal, dar acea scen continu s domine tot ceea ce urmeaz. Hristos Cel din ceruri comunic cu fiecare biseric in parte, crucea fiind baza i esena intregei ere cretine. Iar rspunsul la mijlocirea lui Isus este binecuvantare, sau judecat de-a lungul intregei ere cretine. Referitor la cele apte trambie, scena introductiv poate fi vzut prin prisma conceptului biblic despre judecat. Judecata nu este doar un concept negativ in Biblie, ci i unul pozitiv. La tribunal poi s fii binecuvantat sau blestemat. Poi s primeti despgubiri, sau s le oferi. Poi fi condamnat la inchisoare, sau eliberat. In sala de judecat pot avea loc ambele verdicte. Aa este i cu judecata lui Dumnezeu, iar aici putem vedea cele dou aspecte ale judecii lui Dumnezeu. Prin mijlocire, oamenii pot s fie binecuvantai, adui in comuniune cu Dumnezeu, pregtii pentru o via cereasc, sau pot fi adui la judecat pentru neascultarea legmantului i lsai in afara impriei lui Dumnezeu. Dar se ridic o alt intrebare: Cum se leag Apoc. 8:2-6 de viziunea care urmeaz? Cum

putem ti c mijlocirea i evenimentele legate de incheierea timpului de prob afecteaz trambiele? Avem oare i apte imagini consecutive ale mijlocirii i judecii i fiecare trambi prinde toat aceast scen din fundal, sau mijlocirea are loc cu fiecare trambi i apoi este o inchidere a timpului de prob i de har la sfarit? In care dintre cele dou feluri putem inelege textul? Un rspuns la aceast intrebare il gsim in versiunea gr. pentru expresia din Apoc. 8:5 ce a fost aruncat pe pmant? Ingerul a luat cdelnia, a umplut-o cu foc de pe altar i a aruncato sau l-a aruncat pe pmant? A aruncat i cdelnia impreun cu focul din ea, sau a folosit cdelnia ca pe un fel de pratie, de arunctor pentru focul din ea? In Ezechiel 10:2 este sugerat a doua variant. Ceea ce a aruncat ingerul peste cetate au fost crbunii aprini, ceea ce insemna sfaritul timpului de prob pentru cetatea Ierusalimului. Ingerul a aruncat foc i nu cdelnia cu totul. Interesant este faptul c dac focul a fost cel aruncat de inger, vedem c focul apare repetat de-a lungul trambielor in prima trambi focul este amestecat cu grindin i sange. In a doua este un munte arzand; in a treia este o stea arzand; in a cincea este fumul ridicandu-se din groap; in a asea sunt clrei ca de foc. Ca atare, aluzia la foc apare aproape la fiecare trambi chiar i in a patra unde putem considera stelele ca globuri imense de gaze arzand ca o consecin a aruncrii focului iniial, ceea ce inseamn c mijlocirea i judecata sunt temele fiecreia dintre trambie. Fiecare trambi se raporteaz la viziunea introductiv. Dar este oare aceast aruncare semnalul inchiderii complete a harului? Este aruncarea cdelniei cu totul, sau numai a focului din ea, timpul cand va inceta predicarea evangheliei, cand nimeni nu se va mai putea intoarce la

Dumnezeu? Cred c momentul acesta va avea loc in Apoc. 10:6-7 devine destul de clar pentru noi c sunetul celei de a aptea trambie aduce dezlegarea total a tainei lui Dumnezeu. Lucrarea evangheliei pentru lume se incheie in jurul celei de a asea trambie, dar in timpul acesta este inc har. Odat cu sunetul celui de al aptelea inger toate acestea inceteaz, inclusiv mijlocirea Domnului Isus in Sanctuarul ceresc. Cumva Apoc. 10:6-7 este o reafirmare c acesta este modelul pentru condiiile fiecrei trambie in parte? S vedem Apoc. 9:13 coarnele altarului de aur; este vorba despre altarul tmaierii, altarul mijlocirii. Cand al aselea inger sun din trambi, mijlocirea inc este valabil. Predicarea evangheliei inc are loc i este necesar Apoc. 10:11 text care face parte din cea de a asea trambi, la fel ca i parte din cap. 11 unde descoperim aceeai nevoie de predicare. Nu doar predicarea, dar i pocina este inc posibil aa cum este prezentat in Apoc. 11:13 cei rmai se tem de Dumnezeu i-I dau slav; iar dac privim la Apoc. 14:7 descoperim c marea i finala proclamare a evangheliei este o chemare adresat rmiei de a se teme de Dumnezeu i 172 a-I da slav. Este exact ce se intampl in Apoc. 11:13 rmia este ingrozit de evenimentele sfaritului i d slav lui Dumnezeu. Acest pasaj prezint evenimentele chiar dinaintea celor care vor avea loc odat cu sunarea din trambi a celui de al aptelea inger. Ca atare, trambiele ca i peceile se intind de la cruce pan la a doua venire. Acum mijlocirea inc are loc, evanghelia inc este predicat, oamenii inc se pociesc de faptele lor rele, sau cel puin mai au la dispoziie timp pentru a o face. Este foarte clar deci c trambiele, ca i peceile incep la cruce i se termin

odat cu revenirea lui Isus. Ele incep odat cu mijlocirea pe care Isus o incepe in cer in momentul aezrii pe tronul Universului i se incheie cu evenimentele incheierii timpului de har i cu revenirea lui Isus, eveniment care va avea loc imediat dup incheierea timpului de prob. Probabil c nu toat lumea va fi de acord cu concluzia pe care am tras-o. S-ar putea s se ridice cateva probleme in mintea d-tr. De aceea vreau s analizm cateva posibile dintre ele pentru a inelege mai bine de ce nu cred c trambiele sunt undeva in viitor, sau dup incheierea harului pentru omenire. 1 una dintre obieciuni ar putea fi Apoc. 9:4 am vzut c in Apoc. 7 ingerilor li s-a spus s nu vatme pmantul, iarba sau copacii pan cand slujitorii lui Dumnezeu nu aveau s fie sigilai pe frunile lor. Acum, potrivit cu Apoc. 9, slujitorii lui Dumnezeu sunt sigilai i cei ri sunt atini, sunt vtmai. Dac gandim progresiv cele dou pasaje, asta inseamn c in istorie, este o evoluie de la primul eveniment la al doilea. Se spune mai intai s nu se fac o lucrare pan nu se termin o alta, apoi se spune c prima s-a incheiat, logic a doua poate avea acum loc. Este un text care trebuie luat in serios ca obiecie atunci cand ne gandim la paralelismul dintre pecei i trambie. Totui el nu este atat de decisiv pe cat pare. Dac privim mai atent la inelesul din gr. al cuvantului sigilare, observm c acesta in NT are multiple sensuri se putea sigila un document, un mesaj, un mormant, sau alte locuri de captivitate. i dac se face acest lucru este fie pentru a ascunde ceva sau pe cineva, fie pentru a restriciona Mat. 27:66 mormantul lui Isus este sigilat, El nu poate iei din el fr a nu se ti; Apoc. 5 un document este sigilat; Apoc. 20:3 balaurul este sigilat in inchisoarea sa. In mod repetat sigilarea apare ca o aciune de a ascunde sau a limita, restriciona aciunile cuiva. Al doilea ineles a certifica, a dovedi c cineva sau ceva este demn de incredere de

exemplu, sigilarea unei scrisori presupune c ceea ce se afl in interior este demn de incredere i vine de la expeditorul inscris pe plic Ioan 3:33; 6:27; Rom. 15:28; 1 Cor. 9:2 peste tot avem acest sens al certificrii unui document. Dar sensul predominant al sigilrii in NT este in legtur cu poporul lui Dumnezeu: este indicaia c acea persoan a fost acceptat de Dumnezeu, c El o cunoate i c i-a oferit astfel Duhul Su 2 Tim. 2:19; 2 Cor. 1:22; Efes. 1:13; 4:30. In iudaism aceast idee a fost pus in legtur cu cirumcizia Rom. 4:11 unde circumcizia lui Avraam era semnul, sigiliul, c el Ii aparinea lui Dumnezeu. Apoi, in perioada cretin, incepand cu cel de al doilea secol, dup ce cartea Apocalipsa fusese scris, sigilarea a fost asociat cu botezul, moment in timp cand acea persoan devenea cretin. Astfel, aici avem conceptul NT prin care inelegem c atunci cand o persoan era sigilat, acest fapt avea de-a face cu relaia personal cu Dumnezeu, insemna c ea s-a botezat, sau a fost acceptat de Dumnezeu. Acum, dac contextul in care apare cuvantul sigilare se refer la perioada de inchidere a harului, de incheiere a timpului de prob, atunci termenul sigilare trebuie ineles in sensul general al NT acela de a fi acceptat de Dumnezeu. El trebuie ineles funcie de ceea ce gandea Ioan i nu funcie de inelegerea pe care noi o putem avea astzi cu privire la acest concept. Pentru Ioan, inelesul predominant era acela de a fi in relaie cu Dumnezeu, de a fi acceptat de Dumnezeu, iar cei care se aflau intr-o astfel de relaie, aveau i promisiunea c vor fi special protejai la sfaritul timpului. Apoc. 7 nu limiteaz sigilarea doar la perioada sfaritului, ci doar 173 pune accentul pe importana actului sigilrii de la sfaritul timpului. Nu exist nici o indicaie in NT c sigilarea din Apoc. 7 i Apoc. 9 este limitat doar la timpul sfaritului. Sigilarea este un concept care apare de-a lungul intregei ere cretine. Ceea ce este special in Apoc. 7 vizavi de sigilare, este c avem de-a face cu inchiderea intregei perioade de sigilare, cu sigilarea final; de

aceea devine semnificativ. 2 o a doua obieciune pe care cineva ar putea-o ridica: ar fi curgerea fireasc a evenimentelor intre cap. 7 i cap. 8:7-9. In cap. 7 li se spune celor patru ingeri s nu vatme pmantul, marea sau copacii, iar aici, in cap. 8 toate acestea sunt vtmate. Trebuie menionat ins c Apoc. 8:7-9 reprezint o nou viziune introductiv i pe msur ce ne deplasm de la o viziune la alta in cartea Apocalipsei, nu trebuie s presupunem c aceste viziuni sunt secveniale, adic urmeaz logic una alteia adic dac intr-o viziune sunt desfurate anumite evenimente, in urmtoarea cele care urmeaz trebuie s continuie de unde s-au incheiat cele precedente. Apocalipsa ins, de multe ori folosete ceea ce am numi recapitulare sau repetiie, adic o viziune ulterioar poate relua evenimente din cea precedent i s le pezinte dintr-un alt unghi, dintr-o nou perspectiv (Ekehard Muller in disertaia doctoral face o analiz detaliat a acestui fenomen, demonstrand c viziunea introductiv din Apoc. 8:2-6 este un ansamblu de imagini ce separ cele apte trambie de ceea ce a fost prezentat inainte). Astfel, prima trambi nu ar trebui vzut ca urmare imediat la pecetea a aptea, ci mai degrab ceva cu totul nou, pentru care cutm inceputul prin viziunea introductiv din cap. 8:2-6. Prin urmare, in timp ce vegetaia este vtmat prin prima trambi Apoc. 8:7, atunci cand ajungem la cea de a cincea trambi Apoc. 9:4, observm c vegetaia este din nou protejat ca in cap. 7:3. Este clar o micare inainte i inapoi intre diferite evenimente, motiv pentru care trebuie s fim foarte ateni la interpretare cu privire la contextul, timpul i locul pe care le ocup evenimentele fiecrei viziuni in parte. A sugera c cea mai apropiat paralel la sigilarea din cap. 7 nu este trambia a cincea, ci a asea.

Dac comparm, Apoc. 7 cu Apoc. 9:14 i versetele care urmeaz, descoperim in ambele situaii patru ingeri, un mod de a ine in frau, expresii precum: Am auzit numrul... i apoi mulimi nenumrate aprand pe scen. Devine clar faptul c a asea trambi este paralel cu cea de a asea pecete ele au loc in paralel in istoria noastr. Cea de a cincea trambi este inainte de ele, inainte ca timpul de har s se incheie. A sugera c in ceea ce privete cele dou obieciuni, sunt importante i trebuie analizate in mod serios, deoarece ele apar din ambiguitatea natural a textului biblic. De asemenea, sugerez c exist dovezi copleitoare vizavi de faptul c in primele ase trambie harul este inc deschis i doar in timpul celei de a aptea timpul de prob este complet i definitiv inchis. Aceasta nu inseamn c de-a lungul istoriei Dumnezeu nu a mai avut ocazia s trag definitiv cortina peste un ora, sau popolaie care a asuprit pe poporul Su. Lecii spirituale: 1 uneori cretinii trebuie s fac o investigare amnunit a Scripturii fr nici o recompens imediat. Acesta este un lucru foarte greu in zilele nostre cand este o mare lips de rbdare i oamenii sunt invai cu recompense uor de obinut. Ce recompens primesc dac imi iau timp pentru un studiu serios i amnunit al Bibliei? Dar lucrurile adanci ale lui Dumnezeu cer timp i rbdare pentru a fi inelese. i dac totui putem vorbi i despre o rsplat imediat, atunci aceasta este bucuria care vine din acest studiu profund. Nu trebuie s ne pese de provocarea adancimilor Cuvantului, pentru c bucuria punerii pieselor in tabloul general este extraordinar. Inelegerea planurilor lui Dumnezeu pentru poporul Su, in special privind timpurile pe care noi le trim, este cea mai mare recompens care poate fi obinut de aici. Iar aceast recompens nu este una de natur material, ci una de natur spiritual, pentru c spiritual este i natura activitii in sine: studiul Cuvantului lui Dumnezeu.

174 2 harul este inc deschis in lumea noastr, timpul de prob mai este la dispoziie i azi i va fi aa pan cand intreaga lume va decide de partea cui va vrea s fie: de partea lui Dumnezeu i a evangheliei, sau impotriv. Timpul va veni i se pare c foarte curand cand intreaga lume va fi adus in faa unei decizii finale. Nu se va incheia timpul pan cand fiecare persoan nu va fi confruntat intr-un fel sau altul cu evanghelia pentru a avea ocazia de a rspunde cu Da sau Nu lui Isus i lucrrii pe care El a fcut-o i o face in favoarea salvrii omenirii. V-a invita s nu lsai decizia pe ultimul minut. Fii pregtii in fiecare zi pentru acel mre eveniment. Mulumim Doamne pentru adancimile provocrilor Cuvantului Tu. Acceptm mai departe aceste provocri, dar Te rugm s fii cu noi, s ne ajui s inelegem Cuvantul i s ne pregtim pentru ziua revenirii lui Isus. Ii mulumim in Numele Su, Amin! VIII. Natura Tr bielor Te-ai rugat vreodat lui Dumnezeu doar pentru a simi c rugciunea ta nu a ajuns mai sus de tavan? Ai fost vreodat abuzat, sau supus unor situaii jenante fr ca Dumnezeu s intervin i s pun capt? Se pare c trambiele din Apocalipsa au un rspuns pentru tine. Doamne, ne apropiem din nou de pasajul trambielor, ocazie cu care dorim s adancim cunoaterea noastr in lucurile spirituale. Descoper-ne semnificaia pe care Tu ai aezat-o acolo pentru noi. D-ne prezena Spiritului Tu care s ne cluzeasc in studiu. In Numele lui Isus Ii mulumim, Amin! Studiul de fa se ocup de natura trambielor i pornete de la intrebarea: Ce se intampl cu adevrat acolo? In procesul punerii de intrebri cu privire la trambiele din Apocalipsa, studiile anterioare au avut darul de a rspunde unora dintre ele, dar acum, vrem s avem o

abordare sistematic a pasajului, s cutm dovezi i pe cat putem mai bine s rspundem intrebrilor aprute, sau altora care vor mai aprea pe parcursul studiului. Ar fi o prim intrebare pe care a vrea s o pun i anume: Pe cine afecteaz trambiele, pe cei drepi, sau pe cei nelegiuii? Desigur intrebarea este pus in context NT i anume, inelegem c Apocalipsa este descoperirea lui Isus Hristos. De aceea intrebarea este: Trambiele ii afecteaz pe cei care cred in Isus Hristos, Il accept in viaa lor, sau pe cei care nu cred in El, care resping evanghelia Sa, sau poate nici mcar nu Il cunosc pe Isus. Cred c rspunsul este evident. Am vzut c peceile ii priveau in special pe cei care erau credincioi, sau cel puin declarativ se considerau urmaii lui Hristos. Peceile ii afecteaz pe copiii lui Dumnezeu, ele se preocup de progresul rspandirii evangheliei in lume, de cei care o accep i de cei care o resping. Intrebarea este dac trambiele reiau evenimentele peceilor, sau merg intr-o alt direcie? A sugera a doua opiune. Din perspectiva NT trambiele ii afecteaz pe cei ri, pe cei care au respins evanghelia, sau care nu sunt interesai de ea i rspunsul lor fa de ea nu este altceva decat o respingere al lui Isus. I. Tr biele afecteaz pe cei ri s lum cateva texte care ne vor ajuta in privina aceasta. Mai intai le vom aborda pe scurt, pentru ca apoi s o facem in detaliu. 1 Primul pasaj Apoc. 6:9-11 vedem aici sufletele de sub altar, strigand ctre Dumnezeu pentru a intreba cat va mai dura pan cand El va judeca pe locuitorii pmantului. Aa dup cum am vzut intr-un studiu anterior, expresia locuitorii pmntului este un mod al Apocalipsei de a face referire la cei ri. 2 s mergem acum la Apoc. 8:13 unde avem rspunsul la aceast intrebare. Este foare clar c accentul trambielor, in mod special ultimele trei, cade pe locuitorii pmantului; ei sunt 175

cei pentru care sufletele de sub altar cereau judecata. Rspunsul trambielor, este: Nu va mai fi mult...! Dac trambiele au avut loc de-a lungul istoriei, aa cum am sugerat mai devreme, inseamn c ele ilustreaz judecata lui Dumnezeu asupra tuturor acelora care i-au martirizat, sau persecutat pe sfinii Si de-a lungul intregei ere cretine. Inelegem aadar c trambiele ii afecteaz pe cei ri, pe cei care resping evanghelia. Acest fapt devine i mai clar in Apoc. 9:4 aadar plaga celei de a cincea trambie nu vatm vegetaia: iarb, verdea, copaci, ci doar pe cei care nu aveau sigiliul lui Dumnezeu pe frunile lor. Toi cei sigilai, adic toi cei care sunt de partea lui Dumnezeu, simbolizai prin vegetaie, nu sunt atini de aceast plag. Acest lucru se observ i mai bine in vv. 20-21 este clar din aceste texte c trambiele sunt diferite de pecei. Ele nu afecteaz poporul lui Dumnezeu, ele nu au de-a face cu biserica, ci cu cei care se opun poporului lui Dumnezeu, care se opun evangheliei. De asemenea se poate observa o mare asemnare i o paralel intre trambie i potirele cu plgi din cap. 16, plgi care sunt evident indreptate doar impotriva celor ri, doar impotriva celor care L-au respins pe Dumnezeu. Dac aceste plgi sunt paralele cu trambiele, atunci este clar c i trambiele sunt de aceeai natur, sunt similare. Prima trambi cade pe pmant ca i primul potir. A doua trambi cade peste mare, ca i al doilea potir. A treia trambi cade peste rauri i izvoarele apelor, la fel ca i al treilea potir. A asea trambi cade peste raul Eufrat ca i al aselea potir i aa mai departe. Dac aezm alturi trambiele i potirele, vom observa c sunt paralele. i dac plgile in mod cert afecteaz doar pe cei ri, atunci la fel fac i trambiele. Inseamn c trambiele i potirele afecteaz doar pe cei ri. Un alt punct interesant trambiele cad i afecteaz doar o treime din pmant, sau din ceva anume: cap. 8:7-10. Fiecare trambi afecteaz doar o treime. V aducei aminte cat afectau

peceile? Ele afectau o ptrime din pmant. Cei patru clrei afectau fiecare o ptrime din pmant. De ce aa? In Apocalipsa impria Satanei este imprit in trei pri: Apoc. 16:13, 19. Ca rezultat, sugerez faptul c trambiele afecteaz poriuni din impria Satanei mai intai o treime, apoi o alt treime, etc. De cealalt parte, peceile afectau ptrimi din pmant i dac ne amintim, unul din clrei era Hristos Insui i evanghelia Sa. Potrivit conceptului ptrimii, o astfel de ptrime aparinea lui Dumnezeu. Celelalte trei pri aparineau lui Satana. Peceile afecau intreaga lume, ii afecteaz pe toi oamenii, dar trambiele sunt limitate, ele ii privesc doar pe oponenii lui Dumnezeu i ai poporului Su. Exist i alte pasaje, dac v aducei aminte de fundalul peceilor. Peceile se bazau pe Lev. 26, Deut. 32, Ieremia i Ezechiel atenia in aceste pasaje se concentreaz asupra blestemelor legmantului; ele vorbesc despre consecinele care veneau asupra celor care clcau legmantul cu Dumnezeu, fie c erau israelii, fie vrmaii lor. Indiferent cine erau, dac rupeau legmantul, primeau consecinele care rezultau de aici. Aa c tot ce are loc in cadrul peceilor, este in legtur cu aceast tem: consecine ale clcrii legmantului cu Dumnezeu. De asemenea, fundalul VT pe care se bazeaz peceile, afecteaz tot pmantul pan la sfarit: atat pe cei drepi cat i pe cei nedrepi, ri. Cand ajungem ins la trambie, fundalul se schimb; pasajele de referin din VT pentru trambie includ plgile care au czut peste Egipt chiar inainte de Exod, includ cderea Babilonului i cderea Ierihonului. Dar ce au avut toate aceste trei evenimente in comun: Egipt, Babilon i Ierihon? Toate au fost puteri ale vremii care intr-un fel sau altul s-au opus lui Dumnezeu i poporului Su, devenind astfel dumani i in consecin au trebuit s suporte consecinele judecilor lui Dumnezeu. Devine clar din dovezile adunate aici, c trambiele nu cad peste cei drepi, ci ele sunt judeci ale lui Dumnezeu privind pe nelegiuii, pe cei care au

persecutat i martirizat pe sfini de-a lungul timpului. Acum acei sfini martirizai strig: Ct va mai trece Doamne pn cnd vei judeca nedreptatea fcut...? i parte din rspuns, vine 176 dinspre trambie: Vai, vai, vai de locuitorii pmntului...! Avem acum o imagine mai clar a ceea ce inseamn trambiele in Apocalipsa i pe msur ce vom analiza text cu text pasajul trambielor, ne vom atepta s vedem judecile lui Dumnezeu asupra segmentelor impriei Satanei. II. Tr biele - o serie de evenimente ca semne ale interveniei lui Dumnezeu istorie Se ridic o alt intrebare: Sunt aceste trambie doar un subiect general de discuie cu privire la intreaga er cretin? Sunt ele doar simple simboluri ale judecii lui Dumnezeu ce ar putea fi aplicate in orice loc i in orice timp? Sau cumva trambiele sunt perioade succesive, consecutive in istorie, profeii cu privire la evenimente care vin unele dup altele in firul istoric? Judec Dumnezeu in mod succesiv anumite momente istorice? Care dintre cele dou ar fi mai potrivit ca rspuns? Studiile mele m-au dus la concluzia c trambiele, spre deosebire de pecei, acoper perioade cronologice succesive in istorie. Peceile priveau mai mult realiti generale ale intregii perioade cretine predicare general a evangheliei, rezisten general fa de ea, consecinele care decurg de aici, etc.; deci nu momente specifice i nici succesive, consecutive, artand de exemplu care sunt la un moment dat in istorie consecinele respingerii evangheliei. Dar cand ajungem la trambie, devine clar faptul c avem de-a face cu serii succesive de evenimente care vin unele dup altele in istorie, se succed unele altora. A vrea s v imprtesc motivele pentru care am ajuns la aceast concluzie: In primul rand, atunci cand privim la trambie, descoperim un sens al trecerii timpului mult mai accentuat: avem ca i in sigilii o succesiune de evenimente apte ingeri, fiecare

sufland din trambi succesiv (acest aspect nu este decisiv, el este cumva asemntor cu succesiunea peceilor); totui, in trambie avem o perioad de 5 luni Apoc. 9:5, 10; o perioad de 42 de luni Apoc. 11:3; o perioad trei zile i jumtate Apoc. 11:7-12. Apoi, avem cele trei vaiuri Apoc. 8:13 primul vai este paralel cu trambia a cincea, al doilea vai este paralel cu trambia a asea i al treilea vai este paralel la trambia a aptea. Este clar c cele trei vaiuri sunt succesive cap. 9:12; 11:14 concluzie: o trambi sun, au loc evenimente, aceste evenimente se consum, se incheie i o nou faz este pe punctul de a incepe. Acest aspect este observat la fiecare trambi, fiecare aduce in scena istoriei o nou faz a judecii. Acest mod secvenial nu apare i la pecei. Acest concept al trecerii timpului nu se gsete la pecei i ceea ce autorul incearc s ne transmit este natura diferit dintre pecei i trambie. Combinand aceste observaii cu textele de referin din VT, ajungem la urmtoarea concluzie: peceile transmit idea c oricand in istorie au existat pstrtori i clctori ai legmantului, iar consecinele clcrii legmantului se pot aplica in orice timp i in orice loc; oriunde evanghelia a fost predicat au fost primitori i respingtori ai ei, au fost vaiuri i au fost binecuvantri. De cealalt parte, toate referinele VT pentru trambie vorbesc despre perioade i evenimente petrecute in timp, evenimente succesive care au avut loc unul dup altul in timp. Trambiele sunt focalizate pe perioade de timp bine determinate. S analizm cateva pasaje de referin din VT cu privire la trambie: 1. S lum drept exemplu cderea Ierihonului una din paralelele majore pentru trambie Iosua 6. In acea ocazie, poporul merge imprejurul cetii 7 zile in tcere. La sfarit, avem o izbucnire a trambielor i erau exact apte trambie. Interesant este faptul c in a aptea zi

ei dau ocol cetii de apte ori, spre deosebire de celelalte ase zile cand au dat ocol o singur dat. Vom vedea c cele apte potire sunt parte, sau mai degrab esena celor apte tramie. Astfel, cele apte trambie pot fi vzute i ca o ineptit sunare din trambie. Cderea Ierihonului este paralel cu trambiele, avem aici o serie de apte zile cu punctul culminant in cea de a aptea. 177 2. A doua referin major cu privire la trambie, este la srbtoarea trambielor din liturgica iudaic; aceast srbtoare, numit i Ro Haanan, avea loc in prima zi a lunii a aptea. Ceea ce muli oameni nu tiu, este c in tradiia iudaic, trambiele sunau la inceputul fiecrei luni din anul liturgic care avea apte luni. Incepea in prima lun odat cu srbtoarea Patelor i se termina in luna a aptea cu srbtoarea Corturilor. Iar srbtoarea trambielor era a aptea dintr-o serie de alte srbtori ale lunii noi, de alte ocazii de sunare din trambie care aveau loc dea lungul celor apte luni. Astfel srbtoarea trambielor se concentreaz asupra unei serii de evenimente care aveau loc de-a lungul celor apte luni ale anului liturgic, sau religios iudaic. 3. O alt referire era Jubileul odad la 49-50 de ani. Trambiele sunau in tot inutul, toi sclavii erau eliberai, toate datoriile i obligaiile de o natur sau alta erau iertate oamenii se puteau intoarce la casele lor, puteau fi reintegrai in familiile lor, etc. Jubileul era ca un punct culminant a apte perioade de cate apte ani. Evreii aveau un stil de via marcat de aceast ciclicitate de apte: ei lucrau pmntul ase ani, iar in al aptelea il lsau necultivat pentru a-i recpta puterea. Dup astfel de apte perioade de cate apte ani, avea loc Jubileul i trambiele sunau. i aici gsim evideniat aceast micare cronologic, o succesiune de evenimente in timp.

4. Alt referin este cea cu privire la plgile din Egipt, care au avut loc inainte de Exod; au fost 10 la numr i fiecare a urmat succesiv alteia in timp Exod 7-11. 5. O alt referin pentru trambie este Creaiunea, care este o serie de apte zile cu punctul culminant in ziua a aptea sabatul. Toate acestea sunt serii de evenimente cronologice i sugerez c acesta nu este un accident. Este prea sistematic totul ca s fie doar o intamplare, sau un accident. Autorul vrea s ne dea un indiciu: trambiele sunt evenimente care se intampl de-a lungul istoriei unul dup altul, in mod succesiv; incep de la cruce i merg cronologic i succesiv pan la cea de a doua venire. De asemenea i marile acte de pedepsire, de judecare ale lui Dumnezeu au fost istorice in natura lor, intotdeauna ele au afectat oamenii din timpul respectiv, dar ceea ce este interesant este faptul c aceste momente nu pot fi i nu au fost percepute aa de ctre ochiul secularizat. Cand noi vorbim despre istorie in trambie, o serie de evenimente nu sunt considerate relevante pentru istorici. Privind istoria cretinismului, istoricii de obicei nu vd mana lui Dumnezeu micandu-se intr-o direcie sau alta i multe evenimente nu sunt considerate ca evidente. Ceea ce fac trambiele este s ne dea o perspectiv de dincolo de istorie, o perspectiv cosmic. Ele ne ajut s privim la evenimentele dintre cruce i a doua venire i s sesizm modul in care Dumnezeu S-a implicat in istorie, in viaa bisericii, potrivit primei viziuni a Apocalipsei. S lum de exemplu Exodul pentru un istoric secularizat, ce ar spune Exodul? O leatc de oameni zdrenroi au reuit s scape din Egipt dup o serie de calamiti naturale care s-au intampat fr nimic supranatural in ele, impiedicandu-i ins pe egipteni s-i aduc inapoi. i aa i-au gsit israeliii calea spre a forma o nou naiune. Mana lui Dumnezeu? Pentru un istoric secular nu

este evident i nici nu trebuie luat in seam. Dar despre norul de deasupra taberei? Putea fi foarte bine o tornad care a fost raportat, cat despre secarea Iordanului sau a unei pri a Mrii Roii, probabil un cutremur care a dus la un astfel de fenomen. Cum tim c Exodul a fost o aciune a lui Dumnezeu? Pentru c Dumnezeu a lsat scrise in istorie faptele Sale. i privind cu atenie evenimentele istorice, putem vedea mana lui Dumnezeu care a lsat mesaje clare ale implicrii i interveniei Sale. Acelai lucru se intampl i cu crucea. Pentru cretini, crucea este cel mai mare act ce a avut loc vreodat in istoria uman. Pentru un istoric secular scena ar prea una normal pentru timpul acela un om oarecare, este executat de romani la sugestia 178 autoritilor iudaice, pentru indrzneala de a se fi considerat pe sine Dumnezeu, sau ar fi pretins c este cezarul Romei; sau poate ar fi fost vorba despre o incurctur in identitate, altcineva trebuia s fie crucificat; poate c este vreun discipol dezamgit. Apoi ar putea vorbi despre o ciudat redeteptare provocat de ucenici, care trezesc un interes general pretinzand c El a inviat. Dac nu ar fi fost raportul inspirat, n-am fi tiut c Dumnezeu a fost acolo, implicat atat de mult in istoria noastr uman lucrand propria noastr ans la mantuire. Prin Apoclipsa avem aceast posibilitate a unei inelegeri mai clare a faptului c Dumnezeu acioneaz in istorie i cum o face. Iar dac El acioneaz in istorie, atunci devine evident c El acioneaz i in vieile noastre ca oameni, pentru fiecare generaie in parte, pentru fiecare individ in parte. Astfel natura fundamental a trambielor, este c ele cad peste cei ri, i in al doilea rand trambiele ofer imaginea unei serii de intervenii ale lui Dumnezeu in istorie i pe msur ce privim aceast

perioad istoric dintre cruce i a doua venire, vom fi in msur s detectm, s descoperim acele evenimente despre care vorbesc trambiele. Vom fi in msur s vedem consecinele interveniilor lui Dumnezeu in lume i cum ne afecteaz acestea propriile noastre viei. III. Tr biele paralele ale Creaiunii al treilea aspect cu privire la natura trambielor, este sugerat fundalul atat de interesant pe care l-am abordat mai devreme i anume c trambiele sunt indeaproape paralele la zilele creaiunii Gen. 1-2 prima trambi afecteaz pmantul prima zi a creaiunii ne spune c Dumnezeu a creat lumina. A doua trambi afecteaz marea in a doua zi a creaiunii centrul cade pe separarea apelor de sus de cele de jos. A treia zi a creaiunii este ziua in care Dumnezeu a creat raurile, izvoarele, verdeaa, copacii a treia trambi cade peste toate acestea. A patra zi Dumnezeu creaz soarele, luna, stelele a patra trambi cade peste ele. In a cincea trambi avem creaturi zburtoare i animale care sunt afectate in a cincea zi Dumnezeu a creat psrile i creaturile din mare. A asea zi vorbete despra crearea fiinelor de uscat: oameni i animale a asea trambi are de-a face cu oameni, cai, erpi. A aptea zi este ziua de odihn, sabatul odat cu a aptea trambi, pmantul ii primete odihna, iar cei care au profanat i distrus pmantul sunt de asemenea distrui. Care este legtura dintre trambie i Creaiune? Trambiele par s ilustreze o desfacere, o dezmembrare pies cu pies a Creaiunii. Dar in timp ce Dumnezeu elimin una dup alta piesele primei Creaii, tot El pregtete calea pentru o nou creaie idee foarte comun in apocalipsa iudaic unde vechea creaie trebuie distrus inainte ca s apar o nou creaie. Potrivit conceptului NT, vechea creaie este inc aici, dar era cea nou pe care o va aduce Hristos st s

vin, timp in care El ia pies cu pies vechea creaie i o desface, o demoleaz pntru a pregti calea pentru revenirea Sa i pentru o nou creaie. Astfel cel de al treilea aspect al naturii trambielor este legat de dezmembrarea primei creaii. Trambiele Il arat pe Dumnezeu dezmembrand pies cu pies aceast creaie, dezmembrand pies cu pies impria Satanei i pregtind calea pentru o nou creaie. Probabil c unul dintre cele mai tragice i mai cutremurtoare aspecte ale acestui pmant, este acest proces continuu de dezintegrare, care pe msur ce timpul se apropie de sfarit, il observm accelerandu-se golul din stratul de ozon, inclzirea global, tot mai multe cicatrici in urma marilor catastrofe naturale care i ele se inmulesc, etc. IV. Tr biele noul Exod i cderea Babilonului Un al patrulea aspect al naturii trambielor, este cel legat de tema noul Exod i cderea Babilonului ambele, atat Egiptul, cat i Babilonul au jucat un rol important pe fundalul trambielor. Sunt aluzii la multe din plgi care au czut peste Egipt in timpul Exodului grindina i focul, apa transformat in sange, izvoarele amare, intuneric, lcuste, etc. Sunt de asemenea aluzii la cderea Babilonului, in mod special in cea de a asea trambi raul Eufrat, idoli de aur, argint, vrjitorii, etc. Trambiele par s fie 179 construite pe imaginile cderii Egiptului, exodului din Egipt pe de o parte, iar de cealalt parte pe cderea Babilonului i pe intoarcerea poporului lui Dumnezeu din robia Babilonului. Trambiele au la baz aceast tem VT cderea, prbuirea vrmailor poporului lui Dumnezeu in anumite momente istorice. Ele sunt un mesaj de incurajare pentru toi cei oprimai c agresorii nu vor dinui venic i aa cum a fcut-o cu Egiptul i Babilonul in vechime, tot aa va face i in zilele noastre cu toi aceia care se incumet s asupreasc poporul lui Dumnezeu. i aa cum

Dumnezeu i-a condus in siguran afar din Egipt, sau inapoi in Ierusalim din Babilon, Apocalipsa folosete acelai limbaj pentru a spune c poporul NT al lui Dumnezeu, cei care umbl prin credin cu Hristos, sunt sub grija Sa protectoare, conducandu-i in siguran ctre impria pe care o va instaura la revenirea Domnului Isus. Lecii spirituale: 1 Trambiele sunt rspunsul la rugciunile poporului lui Dumnezeu, persecutat de-a lungul timpului. Trambiele au un mesaj pentru poporul lui Dumnezeu. Niciodat Dumnezeu nu las nepedepsit o fapt de asuprire fcut unui copil al Su. E greu atunci cand suferi, cand eti respins, cand treci prin privaiuni de tot felul s crezi c Dumnezeu este acolo, lang tine i c inc deine controlul. Dar acesata este mesajul. Chiar i atunci cand potrivit trambiei a cincea demonii se dezlnuiesc asupra pmantului, Dumnezeu este Cel care controleaz evenimentele. El este Cel care ine cheile Abisului, El este Cel care a spus: Pan aici s vii i nu mai departe...! Trambiele spun poporului lui Dumnezeu c nu conteaz cat de ru merg lucrurile pe acest pmant, El este permanent in control i atent la toate aspectele vieii de zi cu zi. El cunoate foarte bine toate nedreptile de pe acest pmant i va veni in curand vremea cand le va rezolva. Trambiele ne spun c Dumnezeu nu st doar acolo in cer, ateptand pasiv derularea evenimentelor, El nu st in ateptarea unui sfarit undeva candva in tipul istoric al acestei planete, ci El este Cel care intervine in cursul istoriei la vremea potrivit; El este interesat de desfurarea fiecrui eveniment in detaliu. Aceasta Il face s fie in orice moment al vieii implicat i prezent. Uneori am vrea s acioneze mult mai repede ne aducem aminte de cruce Tatl nu a acionat aa cum am fi crezut noi c trebuie s o fac; El nu ne arat, sau nu ne

contientizeaz de prezena Lui atat de des poate cat vrem noi. Ce este important, este faptul c tim c dimineaa El este este acolo lang patul nostru i va fi cu noi toat ziua chiar dac noi nu sesizm intotdeauna prezena Lui. 2 Trambiele sunt desemnate s ne arate istoria in avans. Dumnezeu este suficient de stpan asupra istoriei, incat El poate schia evenimentele de baz in avans, cu mult inainte de implinirea lor. Ele ne arat c istoria are un scop, evenimentele nu se intampl haotic, ci intr-o logic divin se intreapt toate ctre o singur int. Cu cat inelegem mai mult implicarea Lui in istorie i faptul c ea are un scop, cu atat mai bine vom putea colabora cu El in implinirea elului Lui cu istoria noastr, cu viaa noastr. Acesta este scopul pentru care indiferent cat de dificil i de spinos ar fi studiul trambielor, merit pentru c el este valabil i pentru noi astzi. Doamne ajut-ne pe fiecare in propria situaie funcie de situaiile specifice crora trebuie s le facem fa in via. Ajut-ne s gsim sens vieii i incurajare din mesajul trambielor; s credem c Tu eti inc la carma evenimentelor mari i la carma evenimentelor vieilor noastre. Ajut-ne s ne punem toat increderea in Tine tiind c Tu tii ce este cel mai bine pentru noi. Asigur-ne de aceast fgduin in Numele lui Isus, Amin! IX. Prima i a Doua Tr bi Muli oameni au fost rpii, abuzai i oprimai i totui pare c lui Dumnezeu nu I-a 180 psat. Dar ce s-a intamplat cu cei care L-au abuzat pe Isus? Le va face Dumnezeu ceva? Doamne, acum cand ne pregtim s studiem trambiele verset cu verset, Te rugm s fii cu noi i s ne inelepeti. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 1 Prima Tr bi Apoc. 8:7 un lucru care trebuie subliniat cu privire la

Apocalipsa, este faptul c Ioan intotdeauna este destul de clar cu privire la ce urmeaz, acum tim ce urmeaz potrivit textului, problema este ce inseamn lucrurile acestea? Aceasta este partea dificil a Apocalipsei semnificaia simbolisticii ei; care este semnificaia grindinei, a focului, a sangelui, a vegetaiei? Trebuie s inelegem mai intai de unde vin aceti termeni, cum au fost ei folosii in trecutul lui Ioan, fie in VT fie in NT, ce semnificaie aveau ei atunci cand au fost folosii i ce inseamn ei acum pentru Ioan. Dac v amintii, am vorbit anterior despre dou feluri de aluzii: cele directe in care Ioan ne las s inelegem direct la ce pasaj din VT face referire, cititorul tie exact contextul mai larg al textului i aduce in Apocalipsa semnificaia acelui context; astfel, aluzia direct inseamn o referire direct i fr echivoc la un context literar anterior; ecoul pe de alt parte, este cel in care autorul reflect materialul dintr-o literatur anterioar, dar nu atrage atenia cititorului in mod necesar asupra lui. Poate fi doar o simpl idee, o scanteiere a unei imagini, etc. Observm c Ioan aduce astfel de idei in literatura sa apocaliptic, dar fr s menioneze exact locul din literatura anterioar de unde vine acea idee. Ca atare, pe msur ce vom examina diferite aspecte ale trambielor, mai intai vom cuta s gsim textele specifice din VT la care Ioan ar putea face aluzie, apoi vom cuta cuvintele cheie in pasaj, incercand s vedem ce semnificaie au ele in VT. Exod 9:22-26 vom citi in romanete, dar in Septuaginta Scripturile ebraice traduse in greac i disponibile la vremea aceea pentru Ioan exist pasaje chiar i mai apropiate de ideile primei trambie decat cel pe care-l citim acum. In Septuaginta, se spune c fulgerele starnite in timpul acelei furtuni, de fapt lsau s cad i foc pe pmant, aa c toate recoltele afectate au ars.

Devine clar c Exod 9 este avut in vedere de Ioan atunci cand a scris despre prima trambi. Apoc. 8:7 este o aluzie la plaga a aptea plaga grindinei, a tunetelor, a fulgerelor i a focului. In judecata original, grindina reprezenta judecata lui Dumnezeu asupra egiptenilor care refuzau s lase pe israelii s plece. O alt aluzie major din VT a primei trambie, este Ezech. 38:22-23 aici se vorbete despre o naiune viitoare care urma s vin din nord s atace Israelul dup intoarcerea din exilul babilonian. Aceast naiune este numit Gog. Profetul spune c israeliii nu vor lupta in acea confruntare, ci Dumnezeu insui va lupta impotriva lui Gog folosind cium, sange, grindin i foc. In ambele pasaje din VT care sunt aluzii evidente la prima trambi, avem de-a face cu judecata lui Dumnezeu. Grindina, focul, sangele, ciuma, sunt elemente ale acestei judeci, judecat care cade asupra vrmailor Si i ai poporului Su. Imaginea grindinii i focului reprezint executarea pedepsei divine Dumnezeu intervine pentru a-i elibera poporul din robia acestor naiuni. In Isa. 28:2-3 grindina devine arma lui Dumnezeu in judecarea lui Efraim. In Isa. 10:16-20 focul este instrument de judecat al lui Dumnezeu impotriva Asiriei. Grindina i focul sunt ecouri consecvente ale judecii lui Dumnezeu asupra acelor naiuni care I se opun i in special asupra acelor naiuni care asupresc pe poporul Su. Dar avem o problem: in Apoc. 8:7 grindina i focul judecii lui Dumnezeu nu cad peste ceea ce se consider a fi dumanii lui Dumnezeu, ci mai degrab peste ceea ce simbolizeaz poporul Su o treime din pmant, copaci, iarba verde au fost arse. Dac privim cu atenie in VT, descoperim c vegetaia in mod constant reprezint poporul lui Dumnezeu Ps. 1:3 vorbete de pomul plin de roade, sdit

lang izvor i care aduce roade; acel copac este simbolul slujitorului credincios al lui Dumnezeu. Ps. 52:8 descrie pe israelitul credincios ca un mslin sdit in casa lui Dumnezeu; in Isa. 40:6-8 181 iarba reprezint poporul lui Dumnezeu. Aadar este o contradicie intre aceste pasaje i ceea ce am afirmat la inceput i anume c trambiele sunt judeci ale lui Dumnezeu pentru cei ri. Avem pe de o parte grindin, foc, sange, iar VT ne spune c acestea sunt simboluri ale interveniei Sale impotriva vrmailor Si i ai poporului Su, dar in Apocalipsa, ele sunt vrsate asupra simbolurilor poporului lui Dumnezeu: copaci, vegetaie, iarb. Cum putem reconcilia aceast aparent contradicie? O judecat a lui Dumnezeu impotriva propriului Su popor? S lum in discuie cateva consideraii: 1 in profeii tarzii, grindina i focul, simboluri ale judecilor lui Dumnezeu, sunt din ce in ce mai mult aplicate lui Iuda i Israel pentru c au inclcat legmantul. Dei la modul general aceste elemente sunt simbolul judecilor lui Dumnezeu asupra vrmailor Si i ai poporului Su, precum in Exod, sau in Ezechiel, totui, in profei, grindina i focul, ca semne ale judecii lui Dumnezeu pot s cad i asupra propriului Su popor. In Ier. 21:12-14 ele sunt folosite impotriva Ierusalimului; In Ezech. 15:6-7 sunt folosite din nou impotriva Ierusalimului; In Ps. 80:8-16 ele sunt turnate asupra intregului Israel. Aa c n-ar fi corect s sugerm c in VT, in toate cazurile grindina i focul erau folosite exclusiv pentru dumanii lui Dumnezeu; uneori ele au fost simboluri ale judecii Sale impotriva propriului popor necredincios, care a clcat legmantul cu El. 2 devine foarte clar, c in profeii VT, vegetaia lui Dumnezeu poate fi distrus Ier. 11:15-17 ce se intampl aici? Propriul popor al lui Dumnezeu L-a uitat. Au clcat legmantul

i juruinele fcute, au inceput s ard tmaie pentru Baal, au inceput s se inchine altor dumnezei. Ca rezultat al acestor aciuni, Dumnezeu toarn asupra lor cupa judecilor Sale, prin care incearc s trezeasc pe Israel i s-l intoarc pe calea cea bun. Imaginea folosit aici pentru Israel, este cea a mslinului un copac verde i gras i cu roade frumoase i plcute copac pe care Dumnezeu l-a ingrijit, dar care nu s-a ridicat la nivelul ateptrilor i scopului pentru care a fost sdit; aa c va fi aruncat in foc, Dumnezeu il va distruge. Aadar, aici avem focul ca simbol al judecii lui Dumnezeu asupra propriului popor atunci cand acetia se indeprteaz de legmant. Un alt pasaj este cantecul viei din Isa. 5:1-7 Israel i Iuda sunt asemnai cu o vie pe care Dumnezeu a plantat-o; dar aceasta nu implinete ateptrile proprietarului; via Il dezamgete pe Dumnezeu, roadele ei sunt slbatice i astfel, El alege s o distrug i s o ia de la capt dac este necesar. Este foarte clar c i atunci cand este vorba despre vegetaie, care este un simbol al poporului lui Dumnezeu, nu exist vreo garanie c nu va cdea sub judecata grindinii i a focului. 3 al treilea aspect al fundalului VT in VT se face uneori distincia intre copacul verde i cel uscat. Copacul verde sunt oamenii credincioi lui Dumnezeu, iar cel uscat reprezint pe cei necredincioi. Unul dintre pasajele care aduce lumin in sensul acesta, este Ezech. 20:45-48 in acest caz, vegetaia este imprit in dou: copacii verzi, care par s reprezinte pe iudeii credincioi i copacii uscai, reprezentand pe iudeii necredincioi legmantului. In mod natural cauza judecilor lui Dumnezeu o reprezint copacii uscai. Dar in acest caz, exilul in Babilon, atat copacii verzi cat i cei uscai, sufer impreun din cauza pcatelor celor uscai. Aadar, atunci cand in prima trambi vedem elemente ale judecii lui Dumnezeu indreptate impotriva propriului Su popor, inelegem potrivit fundalului VT c acest lucru este foarte posibil i c

practic lucrul acesta s-a intamplat in mod repetat in istorie. Imaginea folosit in Apoc. 8:7 este una foarte comun in VT. S privim puin i in NT cutand texte de referni pentru Apoc. 8 Mat 3:10 nu este 182 oare o referire clar la pasajele din VT: Ezechiel, Isaia i Ieremia? i mai interesant este Luca 23:28-31 aici avem rspunsul lui Isus dat femeilor care plangeau in timp ce-L conduceau spre locul crucificrii. Cercettorii sunt de acord c Isus Se refer la anul 70 AD cand Ierusalimul urma s fie distrus, eveniment care urma s aib loc peste aproximativ 40 de ani din acel moment. Este foarte clar c Isus este copacul verde, in timp ce toi aceia care L-au respins sunt considerai copaci uscai. Acetia, prin poziia pe care au luat-o fa de Isus, s-au aezat in afara proteciei lui Dumnezeu. Isus spune: Dac romanii trateaz copacul verde, aa cum M trateaz pe Mine, ce speran va fi atunci pentru o naiune uscat? Judecata care urma s cad peste Ierusalimul anului 70 AD, urma s fie judecata copacului uscat. Dac aezm acest eveniment in context cretin a sugera c prima trambi, cu grindina i focul amestecat cu sange, czand asupra simbolurilor poporului credincios lui Dumnezeu, in context cretin, este de fapt judecata lui Dumnezeu czut peste poporul care L-a respins pe Isus in Ierusalim, Iudeea i in zonele inconjurtoare. Deci, prima trambi reprezint judecata lui Dumnezeu asupra tuturor acelora care L-au respins pe Isus in interiorul Casei Sale. Isus a crescut i a slujit in comunitatea religioas iudaic. Muli iudei L-au primit i acceptat, chiar i preoi, dar majoritatea i conductorii L-au respins. Nu uitai principiul c judecata incepe intai cu poporul lui Dumnezeu 1 Petru 4:17; Ezech. 9; Ier. 25:15-29. Ca atare, prima trambi reprezint primul eveniment decisiv al judecii din istoria cretin. Este judecata czut asupra Ierusalimului in anul 70 AD, cand romanii asediaz cetatea mii pier de foame, sete, ucii, sau

sunt luai sclavi, iar Temmplul i cetatea sunt distruse. Prima trambi plaseaz o semnificaie spiritual in evenimentul distrugerii Ierusalimului i anume pentru c L-au respins pe Isus, copacii s-au uscat. i aa cum i in VT unde judecile lui Dumnezeu adesea au czut chiar i peste poporul Su atunci cand ei au respins legmantul, tot aa s-a intamplat i in NT cand iudeii L-au respind pe Isus in persoan. 2 A doua Tr bi Apoc. 8:8-9 s incepem mai intai cu aluziile clare din VT vizavi de acest pasaj Exod 7:19-21 prima plag cade peste ape care se prefac in sange pentru Egipt, apa principal era Nilul era apa vieii, sau mai bine zis sangele vieii in acele locuri uscate. Aici aproape niciodat nu plou. De aceea plgile de aici sunt atat de remarcabile, pentru c au fost multe precipitaii intr-un loc in care ele sunt o mare raritate. Pe malurile Nilului ins, este o bogie de verdea i recolte. Dar la doar cateva mile deprtare de rau este unul dintre cele mai uscate locuri de pe pmant. Doar praf i uscciune, nici urm de vegetaie. Transformarea Nilului in sange era o ameninare ce punea in pericol intreaga ar, o judecat care periclita intreaga economie a rii. Ier. 51:25 judecata asupra Babilonului antic, care a intrecut msura i acum asuprete pe poporul lui Dumnezeu, incercand s domine i s distrug. Este timpul judecii sale, iar judecata lui Dumnezeu, in limbajul folosit, compar Babilonul cu un munte mare care este ars i distrus. In a doua trambi vedem un munte mare arzand i aruncat in mare. S continum studiul din Ieremia pentru a vedea i mai multe simboluri ale celei de a doua trambie Ier. 51:41-42 in aceast a doua trambi muntele cade in mare i este ca s spunem aa, inecat in mare; marea

se ridic asupra Babilonului, acel munte arzand, care piere inecat in propria mare. Mai departe Ier. 51:63-64 judecata Babilonului anunat in Ier. 51, este judecata aruncrii i scufundrii in mare; aruncarea i inecarea in mare a muntelui arzand. Dac suntem familiari cu cartea lui Daniel, in Daniel, impria lui Dumnezeu este descris ca un munte mare, iar Babilonul de aici este o contrafacere a impriei lui Dumnezeu. Dumnezeu acioneaz prin respingerea Babilonului, iar judecata se face prin pieirea in propriile ape. Vom vedea pe parcursul studiilor cum la sfaritul timpului, apele Babilonului ca surs a propriei distrugeri, este o imagine care se 183 repet mereu i mereu in Apocalipsa. Astfel, studiind astfel de pasaje, precum cele din Ier. 5051, Isa. 44-47 i alte pasaje ale judecii Babilonului, ne va fi de mare ajutor pe parcursul studiilor noastre. Un ultim pasaj VT in contextul celei de a doua trambie Isa. 46:2-4 vedem aici judecata lui Dumnezeu impotriva Neamurilor. Ei trebuie prini, ei trebuie judecai pentru modul in care au tratat poporul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu acioneaz salvandu-i poporul. Imaginile pe care le descoperim in cea de a doua trambi i simbolistica, sunt diferite de cele din prima trambi. In prima trambi, judecile lui Dumnezeu cdeau peste propriul popor, judecata in a doua trambi nu mai este indreptat impotriva lui, am vzut din Isa. 46 c el a fost scpat de Dumnezeu de judecile aduse peste Babilon; in cea de a doua trambi, judecile lui Dumnezeu sunt indreptate impotriva unor vrmai explicii ai poporului lui Dumnezeu. Astfel, natura judecilor celor dou trambie este cu totul diferit. S cutm acum cateva ecouri din VT pentru Apoc. 8:8-9 petii din VT sunt simbol pentru oameni Hab. 1:14 distrugerea petilor este vzut ca un act de judecat al lui

Dumnezeu impotriva oamenilor care nu-L ascult: efania 1:3. Marea poate reprezenta naiuni in opoziie cu Israel Isa. 17:12-13. Corbiile sunt simbol al mandriei umane Isa. 2:12, 16-17. Marea aici, in Apoc. 8, cred c reprezint raul Eufrat, deoarece marea pentru Babilon era raul Eufrat aa cum era Nilul pentru Egipt. Eufratul trecea exact prin mijlocul Babilonului, aa cum Nilul trecea exact prin centrul Egiptului in toate privinele. Avem aici paralele intre Egipt i Babilon, cei doi dumani ai poporului lui Dumnezeu, impotriva crora El acioneaz prin judecile Sale. Dar care este punctul din istoria cretin la care face referire doua trambi? La ce judecat se face referire, cine e vrmaul poporului lui Dumnezeu i dac intre cruce i a doua venire putem localiza aceast judecat a trambiei a doua? Sugerez c cea mai bun identificare a celei de a doua trambie, este judecata lui Dumnezeu asupra imperiului roman care a fost implicat in distrugerea Ierusalimului. Acum, in urma faptelor sale de atrocitate, ii va primi i el pedeapsa va fi judecat i distrus. Acesta este tiparul general pe care il gsim peste tot in VT Dumnezeu folosete alte naiuni pentru a-i judeca poporul, dar cand poporul se pociete, cand caut eliberare de asuprire, atunci Dumnezeu trimite judecile Sale impotriva vrmailor care continu asuprirea i dominarea i refuz eliberarea. Primele dou trambie se conformeaz foarte bine stilului VT de a judeca al lui Dumnezeu mai intai este judecat poporul Lui, prin folosirea dumanilor lui, apoi sunt judecai dumanii. Vreau s sugerez c imperiul roman a fost de asemenea participant la crucificarea lui Isus i ceea ce se intampl aici, in prima i a doua trambi, nu este altceva decat faptul c Dumnezeu Se intoarce acum impotriva tuturor acelor puteri care l-au crucificat pe Isus. In antichitate, Roma a fost adesea asociat cu Babilonul. Simbolistica Babilonului a fost

adesea aplicat cetii Romei. Acest aspect pe care il gsim in apocalipsa iudaic, in 1 Petru 5:13 i Apoc. 17:18, unde marele imperiu al Romei este asociat la vremea aceea cu simbolistica Babilonului antic. Profeiile care se fac aici, in a doua trambi, sunt o referire la faptul c Roma urma s cad intr-o zi, s fie acoperit de valurile unei mri de popoare, o mare de naiuni istoria ne confirm c Roma a fost invadat de triburile barbare venite din toate prile i cucerind imperiul bucat cu bucat in circa 100 de ani. Dar i naiunile care au distrus Roma au trebuit s plteasc la rantul lor aceste acte de barbarism, suferind la randul lor. Apa preschimbat in sange, este simbolul consecinelor care vin chiar i peste cei care au cucerit i distrus Roma antic. S-a constatat c prbuirea Romei a produs mari necazuri i suferine intregei lumi. S-a ajuns la perioada numit Evul Mediu Intunecat cand fr o organizare clar a 184 societii, comerul a suferit i nimeni nu a prosperat. Domeniul cunoaterii i dezvoltrii intelectuale i spirituale a intrat in declin. Majoritatea cunotinelor in Evul mediu au venit din zona islamic i nu din aa numita Europ cretin. Aadar, rezultatul cderii Romei, potrivit trambiei a doua, a fost o intreag devastare a ordinii sociale i a economiei. Cderea Romei aici, este o pregustare a ceea ce se va intampla odat cu prbuirea Babilonului modern din Apoc. 18 care va duce la acelai lucru. Cderea Babilonului ii gsete prima implinire in cderea Romei antice; in Apoc. 18 avem prbuirea final i complet in distrugerea Babilonului modern, sau al timpului sfaritului putere care este vzut ca o confederaie mondial impotriva lui Dumnezeu i a poporului Su. Foarte interesant de observat c judecile primelor dou trambie cad peste cele dou puteri responsabile de crucificarea lui Isus Hristos: naiunea iudaic i imperiul roman. Una a

fost o putere religioas, cea de a doua secular, politic. Dar un lucru a devenit evident din momentul inceperii studiului Apocalipsei i anume c este inta Satanei ca in momente de criz ale istoriei, s caute s uneasc fore disparate pentru a distruge influena lui Dumnezeu in lume cu privire la o anumit lucrare. In Apoc. 16:13-14 vedem trei creaturi: fiara, balaurul i prorocul mincinos trimiand acele broate pe tot pmantul, chemand naiunile sub steagul unei singure cauze: btlia de la Armaghedon. Aceast atitudine constant i oricum una dintre consecinele rului este anarhia, egoismul fiecare pentru sine i cum mai pot ei, indivizi egoiti, grupuri egoiste s lucreze impreun pentru aceeai cauz? Este problema Satanei. El i-a fcut aa, el ii va conduce. Realitatea ins, este c pentru crucificarea lui Isus, Satana a unit dou fore care niciodat pan atunci nu funcionaser bine impreun. Roma i Pilat, nu aveau nimic, decat dezgust pentru conductorii evrei. De cealalt parte, conductorii iudei ii urau pe romani i fceau aproape orice ca s scape de ei. Dar pentru a-L distruge pe Isus cele dou puteri au trebuit s cad la un acord. i urmrind evenimentele crucificrii lui Isus prin prisma aceasta, descoperim atat de multe lucruri care sunt stupefiante. In actul crucificrii lui Isus vedem dou puteri disparate, una religioas i una secular, infrindu-i mainile pentru a-L distruge pe Isus. i de ce nu, in cele dou pecei Il vedem pe Dumnezeu judecand pe cei care L-au crucificat pe Isus. i s nu uitm, c Satan ii va pstra consecvena la sfaritul timpului, el va uni fore disparate cu acelai scop: s-L indeprteze pe Dumnezeu i martorii Lui de pe pmant. Ca i peceile, trambiele funcioneaz in trei grupe: primele patru trambie grupate ca cei patru cai aparent toate fiind evenimente naturale care se intampl pe pmant; urmtoarele dou trambie au de-a face cu fore demonice i oameni de pe pmant i merg in paralel cu

peceile a cincea i a asea, care de asemenea ne conduc ctre final ca i peceile. In final, avem apogeul, punctul maxim, a aptea i ultima dup un lung intermezzo in ambele cazuri. Tiparul structuaral atat la pecei cat i la trambie este: 4, 2, 1. Astfel, dac primele dou trambie au de-a face cu opoziia fa de Isus i fa de biseric in primul secol, atunci, probabil c urmtoarele dou trambie, a treia i a patra, vor introduce doi noi dumani ai lui Dumnezeu i ai poporului Lui, care vor inlocui Ierusalimul i Roma in planul lui Satan. A sugera c a cincea i a asea trambi, vor descrie activitile acestor dou noi puteri, una religioas i una secular in evenimentele finale ale istoriei noastre. Lecii spituale: 1 experiena lui Isus a fost modelul pentru tot ce urma s sufere slujitorii Si. A suferit El, urma s sufere i ei. Invierea Lui este pregustarea i sperana invierii tuturor celor care-i pun increderea in El. Putem chiar acum invia din punct de vedere spiritual, luandu-ne curajul de a ne preda Lui viaa noastr i vom invia fizic la revenirea Lui. Trebuie s fie o incurajare pentru noi c El tie i inelege incercrile nostre din propria Lui experien. 185 2 in viaa aceasta Dumnezeu deja a judecat pe cei care l-au crucificat pe Isus i aa este, sau va fi i cu noi i cu dumanii notri. Dumnezeu are permanent controlul, iar atunci cand trecem prin perioade de crize, de suferine, El este acolo, lang noi i va judeca pe vmai, indiferent de natura lor. Rzbunarea e a Lui, n-avem nevoie s ne facem noi dreptate. Doamne, prin toate dificultile i incercrile prin care trecem, ajut-ne s ne stpanim de la a ne rzbuna singuri; ajut-ne s lsm pe oameni in miinile Tale, tiind c Tu tii ce este cel mai bine i cand este cel mai bine. Ajut-ne s credem tot mai mult in tine ca Domn al istoriei. Te rugm in Numle lui Isus, Amin!

X. A Treia i a Patra Tr bi De unde vine cea mai mare a ameninare pentru Biseric? Din afar, sau din interiorul ei? Pe msur ce continum cltoria de-alungul trambielor, Te invitm Doamne s fii cu noi. Avem nevoie de Tine i Te ateptm. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 3- A Treia Tr bi Apoc. 8:10-11 ca i in alte ocazii, vom cuta din nou aluziile directe i ecourile din VT, dar sincer vorbind aluziile directe nu ne vor ajuta prea mult in cazul acesta. Exod 7:20 l-am citit i in studiul trecut, legat de trambia a doua cand apele s-au prefcut in sange in Egipt, dar pentru acum, acest text nu ne spune prea mult. In trambia a treia avem ceva mai mult decat transformarea apelor in sange. In Apocalipsa apele devin amare i oamenii i totul este afectat de ele; raurile i izvoarele sunt implicate de asemenea, de aceea trebuie s fim foarte ateni la ecourile limbajului din VT in acest pasaj i s vedem ce fel de tipar putem construi aici. S incepem cu Steaua cztoare care ne aminete de Isa. 14:12-15 in simbol, aici pare c este o referire la Lucifer i la cderea lui inainte de crearea lumii. Odat el sttea in grdina lui Dumnezeu, inainte de crearea pmantului, dar aici ni se spune c la un moment dat a fost aruncat din ceruri. Nordul aici, este referire atat pentru Babilon, cat i pentru tronul lui Dumnezeu. Babilonul era undeva in nord-estul Israelului, intre ele este un deert imens, deertul Arabiei, la est de Palestina i puini oameni la vremea aceea s-ar fi aventurat s-l traverseze. Aa c se ocolea prin nord, prin Haran pentru a ptrunde in Israel. De aceea israeliii tindeau s cread c babilonienii erau undeva in nord, cand de fapt, ei se aflau la est. De asemenea nordul este o

referire la tronul lui Dumnezeu in antichitate, oamenii considerau nordul deasupra capului, iar sudul sub picioare atunci cand gandeau despre lucururile cereti. Inseamn c lucrurile cereti erau deasupra. Astfel, Lucifer, care a considerat c este asemenea lui Dumnezeu, devine obiectul judecii. El este dat afar din ceruri i aruncat jos. Probabil aceasta este imaginea din cea de a treia trambi, a acelei stele czand Apoc. 8:9. Sau poate ne gandim de asemenea la cornul cel mic din Dan. 8:10 care inteniona s arunce jos intreaga otirea a cerului, dar a fost el aruncat afar. Apoi, avem conceptul, sau imaginea acelei Stele arzand ca o tor in Biblie, o lamp, sau o tor, sunt adesea un simbol al Cuvantului lui Dumnezeu Ps. 119:105; Prov. 6:23. Dar pus in relaie cu o stea cztoare, Cuvantul lui Dumnezeu ar putea fi aici o contrafacere. Adevrul este contrafcut. Conceptul de cdere, este adesea asociat cu declinul spiritual Apoc. 2:5; Evrei 4:11. O stea in cdere i arzand ca o tor, pare a fi Cuvantul adevrului lui Dumnezeu, dar se dovedete a fi o contrafacere, o msluire, ceva care se prbueete, care nu ofer adevrul autentic, ci mai degrab indeprteaz de adevr. S pstrm aceast imagine in minte in timp ce analizam urmtoarele expresii: raurile i 186 izvoarele. Ele primesc ceea ce aceast stea cztoare aduce pe pmant. Apa ca simbol, este folosit in trei feluri in Biblie: 1 distructiv ex. Potopul cand apa este intr-o cantitate prea mare, ea distruge. 2 pentru a spla i cura apa are rolul de a-i face pe oameni curai, de a spla cura hrana, etc. 3 simbol al alimentrii, sau improsptrii spirituale noi avem foarte mult ap in corp, motiv pentru care avem nevoie de un flux continuu de ap pentru supravieuire. Toate aceste trei simboluri se gsesc in Scriptur distructiv, curitor i hrnitor. Toate trei se gsesc in Apocalipsa. Care dintre ele este aici, in Apoc. 8? Cu siguran avem apa

ca simbol al alimentrii, sau continuei improsptri spirituale, pentru c apele raurilor i izvoarelor sunt ape proaspete pe care oamenii le folosesc pentru a bea din ele. In v. 11 ni se spune c muli oameni au murit din cauza apelor otrvite, sau amare. Cuvantul gr. pentru amar este pikraino a produce un gust amar in stomac; a amra, a exaspera, a deveni manios, indignat. Deci cderea acelei stele strlucitoare ca o fclie i lovirea, sau izbirea raurilor i izvoarelor, a dus la amrarea, sau otrvirea apelor, iar oamenii care au but din ele au fost otrvii o stare de nelinite din cauza arsurilor de la stomac; au devenit manioi, tulburai, exasperai, in loc de a gsi acea linitire pe care o cutau i care se capt atunci cand se bea apa proaspt a unui izvor de munte rcoritor. Acest aspect are un puternic simbolism spiritual in Biblie, reflectat in evanghelia lui Ioan 7:37-39 aici, raurile i izvoarele apelor sunt un simbol al unei plinti spirituale care vine odat cu prezena Duhului Sfant in viaa unei persoane. In VT avem imagini similare in Ps. 1:3, unde cel neprihnit este vzut ca un copac roditor sdit lang un izvor de via, care aduce roade la timpul cuvenit. Apele improspttoare reprezint Scriptura i invtura corect care alimenteaz i improspteaz viaa copiilor lui Dumnezeu i ii pstreaz credincioi pe calea vieii. Dar ce este cu aceast amrciune? Cu numele stelei Pelin? In VT aceasta este un simbol constant al apostaziei i al consecinelor ei. Cand oamenii Il cunosc pe Dumnezeu, cand Il urmeaz, cand studiaz Cuvantul Su i cred acest Cuvant, dar la un moment dat se indeprteaz de aceast inelegere, el este descris in termeni ca iarb amar, sau ap amar Deut. 29:1718 aceast amrciune, aceast rdcin ca surs a amrciunii, este un simbol al apostaziei i ale

consecinelor care decurg de aici. In traducerea greac a Scripturilor VT avem chiar cuvantul Pelin din Apoc. 8:11 in cartea lui Ier. 9:15; 23:15 se pare c aceste texte au fost cele din care Ioan s-a inspirat. Apa amar nu poate susine viaa Pl. Ier. 3:15,19; Exod 15:23. Se pare c simbolul apelor amare face referire la ceva care pare c promite via, promite implinire; oamenii beau apa pentru c vor s triasc, beau ap pentru c vor s-i alimenteze i s-i susin intregul sistem al vieii; dar odat ce apele au fost otrvite, acea surs a vieii se transform in surs a morii. Astfel, o serie de simboluri i imagini pot fi laolalt aici: imagini, sau simboluri ale apostaziei, ale doctrinelor false, ale contrafacerii adevrului. Cum au afectat aceste doctrine false vieile oamenilor? Ele le-au furat sigurana in Dumnezeu. I-au impins in direcii diferite in aspectele spirituale. Este ca i atunci cand cumperi un obiect electronic i i se ofer manualul cu indrumri; te apuci s pui in funiune aparatul conform manualului i descoperi c este un manual fals, totul se stric, se arde. Oamenii cutau s-L gseasc pe Dumnezeu, dar calea oferit lor nu ducea spre El. Scripturile, manualul i ghidul vieii omului ctre Dumnezeu i ctre lucrurile spirituale au fost deformate. In timp ce-L cutau pe Dumnezeu i sigurana mantuirii, doctrinele false puse in calea vieii lor, ii conduceau in alte direcii, cu totul departe de Dumnezeu. Cat despre consecine? Pentru muli ele au fost devastatoare au rmas pentru totdeauna nemantuii. Despre ce este aceast trambi? Judecata lui Dumnezeu are in vedere trei obiective: 187 Steaua, raurile i izvoarele i oamenii care beau. Steaua, pare s simbolizeze pe conductorii bisericii care s-au indeprtat de inelegerea clar a Cuvantului i pe care acum incearc s-l distorsioneze, s-l deformeze pentru ei inii i pentru oameni denaturarea Cuvantului lui Dumnezeu, este de altfel un simbol constant in literatura apocaliptic Dan. 12:3; Iuda 13;

Apoc. 12:1 i in special Apoc. 1:20 unde in mod clar stelele sunt inelese ca fiind conductori ai bisericii. Cele apte stele sunt ingerii, sau conductorii celor apte biserici apocaliptice. Dar ce putem spune despre fclie, despre rauri i izvoare, sau despre ap? Toate acestea reprezint simboluri i surse ale vieii spirituale. Lumina este simbolul adevrului Cuvantului lui Dumnezeu, iar apa este simbolul improsptrii continue a vieii spirituale, acel flux continuu, fr de care viaa spiritual nu ar fi posibil, adic prezena permanent, continu a Duhului Sfant. Toate simbolurile spirituale sunt aici distorsionate. In loc de a aduce via i prospeime, ele aduc moarte spiritual amrciune in suflet, neimplinire, stare de nervozitate, de exasperare, o tendin continu de a da vina pe altceva sau altcineva, cu alte cuvinre, o stare de conflict, de tulburare, de violen chiar. Simbolismul celei de a treia trambie pare c se indreapt ctre o Biseric care L-a acceptat pe Isus ca fiind Lumina lumii i Apa vieii, dar care i-a dedicat apoi viaa pervertirii invturilor iniiale. Simbolismul este al apostaziei, sau al cderii de la starea spiritual iniial indeprtare de evanghelie, indeprtare de Hristos i de adevr. Cderea stelei i profanarea apelor, sunt simbol al apostaziei adevr amestecat cu minciuna. Consecinele acestei apostazii sunt multiple i in final duc la moartea acelora care beau din aceste ape otrvite. Consecinele pe termen lung ale acestei apostazii vor fi vzute in trambiele care urmeaz intunecarea corpurilor cereti in cea de a cincea trambi de exemplu. Astfel, conceptul general al celei de a treia trambi pare a fi cderea Bisericii, indeprtarea ei de adevr. Conceptul venirii unei perioade de apostazie era foarte rspandit in timpurile NT. Acest concept se gsete i in apocalipsa iudaic. Apostolul Pavel, vorbind ctre Tesaloniceni vorbea de asemenea despre apostazie 2 Tes. 2:1-12; Fapte 20:26-31 vorbind btranilor, prezbiterilor din Efes, Pavel

spune c unii dintre ei aveau s devin pstori ineltori care aveau s incerce s amgeasc turma; 2 Tim. 4:2-4 un text similar este 1 Tim. 4:1-2 unde apostolul Pavel prevestete un declin spiritual venind in biseric; 2 Petru 2:1-2; 1 Ioan 4:1-3; Iuda 3-4 plus in cele apte scrisori ctre cele apte biserici. Toat aceast pleiad de paragrafe scripturistice care accentuiaz conceptul venirii apostaziei in biserric, arat cat de rspandit este el in NT. Il vedem iar i iar i iar. De asemenea aceast tem comun este schiat aici in cea de a treia trambi. Cum potrivim acest concept i aceast tem a celei de a treia trambi in tabloul general al evenimentelor care au marcat era cretin? Odat cu cderea Ierusalimului i a imperiului roman, Satana a cutat noi teritorii de cucerit in incercarea de a contracara mesajul evangheliei in lume i a-i nimici influena. In Apoc. 8:9-11 se contureaz ridicarea unui nou tip de biseric cretin cu numele, dar nu cu inima i cu doctrina. Ceea ce vedem in cea de a treia trambi este faptul c biserica, ca un intreg, va inceta s mai slujeasc potrivit inteniei iniiale a lui Dumnezeu. Biserica, ca un intreg, va inceta s mai urmeze intreaga invtur a Scripturilor, degradandu-le prin invturi omeneti i tradiii. In timp ce naiunea iudaic a fost un oponent atat intern cat i extern, iar Roma unul extern, aceast trambi indreapt atenia spre un timp cand cel mai mare pericol pentru biseric venea din interior mai degrab decat din exterior. A treia trambi pune in scen ridicarea unui cretinism fals. Cand a avut loc aceast inlare a acestui cretinism fals? Dup cderea Romei, perioad care prin evenimentele ei istorice va conduce ctre Evul Mediu intunecat, perioada medieval, cand i chiar cei mai iscusii teologi i oameni de litere ai Biserici Catolice, precum Bernard of Clearvoux, sau Francisc de Assisi i 188 alii, recunosc c lucrurile nu stau deloc bine in ceea ce privete viaa bisericii i a credincioilor. Aceasta nu inseamn c este o condamnare pentru cineva, c aparine unei anumite biserici, ci

este o simp constatare c de-a lungul istoriei poporul lui Dumnezeu nu a fost intotdeauna credincios adevrului. Nu intotdeauna oamenii au fost fideli i credincioi adevrurilor Scripturilor. Iar consecinele au fost intotdeauna serioase, pentru c odat cu pierderea corectitudinii doctrinei, a venit i pierderea increderii, a siguranei mantuirii i a certitudinii prezenei lui Dumnezeu i a umblrii alturi de El in via. In concluzie, cea de a treia trambi, descrie acea mare apostazie in popoul lui Dumnezeu, in biserica Sa, apostazie care va fi noul oponent al adevrailor slujitori ai lui Dumnezeu, un oponent chiar in interiorul casei, un oponent spiritual i religios. 4 A Patra Tr bi Apoc. 8:12-13 este trambia cea mai schiat dintre toate cele apte. Mai intai v. 12 pare o puternic aluzie la ziua a patra a creaiunii sunt menionate cuvinte precum: soare, lun i stele, sau zi, noapte, intuneric. Limbajul este in mare parte reminiscene ale Gen. 1:16. De asemenea sunt reminiscene de la plgile din Egipt plaga a noua, a fost plaga intunecimii peste toat ara Egiptului Exod 10:21-23. Acest aspect se reflect i in Ezech. 32:7-8 in acest pasaj se face o profeie cu privire la o reeditare a plgii a noua peste Egipt asemntoare celei dintai. Observm astfel c plaga a noua reprezint sursa major a limbajului pentru cea de a patra trambi. i in Ioel 2:10 i 3:15 avem un limbaj similar limbajul intunecrii, sau limbajul judecii lui Dumnezeu. Ce putem spune despre ecouri? Ce insemntatea are acest termen? Cand se spune c soarele, luna i stelele sunt eclipsate, ce fel de informaie spiritual este aceasta? Intunericul, ca i concept, ii are rdcinile in Gen. 1:2 inainte ca Dumnezeu s pronune primele cuvinte ale creaiei: S fie lumin, pmantul era cuprins, invluit in intuneric. Lumina este prezena lui Dumnezeu, in timp ce intunericul reprezint absena Lui. Oriunde este intuneric, Dumnezeu nu

este prezent. De asemenea intunericul este unul din blestemele clcrii legmantului Deut. 28:29 unde Dumnezeu anuleaz binecuvantrile i inverseaz ordinea creaiei iniiale la creaiune el a fcut lumina, desfacerea creaiunii ins aduce intuneric. De asemenea, intunericul este un simbol pentru pedepsirea pcatului Ps. 69:23; Isa. 5:30; 50:3; Ezech. 30:18; Ioel 2:2-3 in toate aceste texte, intunericul este o consecin a neascultrii; parte a prefacerilor, a schimbrilor de la creaiune, el este implicat in noua creaie, pregtind ziua Domnului, care de asemenea implic intunericul. Corpurile cereti vor inceta s mai lumineze Isa. 13:10; Ioel 2-3; Amos 5:18-20 intunericul este un simbol constant in VT; este vzut prima dat inainte de actul creaiei, devine un simbol al blestemului clcrii legmantului, este folosit ca instrument in pedepsirea pcatului, este parte a schimbrilor, a prefacerilor de la sfarit. Lumina i intunericul simbolizeaz cele dou laturi ale btliei intre bine i ru. Iar intunericul aici, in mod special reprezint eclipsarea adevrului. Cum totui ar putea fi aceast a patra trambi un atac impotriva adevrului? Am vzut c trambia a treia a reprezentat pangrirea, profanarea adevrului; ce ar putea s fie aici in plus? Dac privim mai departe simbolismul VT, observm c soarele este simbolul Cuvantului lui Dumnezeu Ps. 119:105; Prov. 6:23. Soarele de asemenea este i simbolul binecuvantrilor lui Dumnezeu i al binecuvantrilor spirituale aa cum soarele face ca smana s creasc, tot aa soarele luminii i vieii spirituale, Cuvantul lui Dumnezeu ne ajut s cretem spiritual Ps. 84:11; Isa. 30:26; 60:20. Luna i stelele nu au semnificaie independent in VT. Sunt de asemenea surs de lumin mai puin strlucitoare, mai puin semnificativ. Totui ele ne arat ordinea creaiunii i probabil simbolizeaz legile lui Dumnezeu, cluzirea i indrumarea Lui zilnic fie a lumii ca intreg, fie a vieilor noastre. In vremurile antice, luna i stelele erau cluze

189 pentru marinari i se spune c era preferabil navigarea pe timpul nopii pentru c aveau posibilitatea s se orienteze mai bine; dac ziua era nor i soarele nu putea fi vzut atunci cand rsrea i nici cand apunea, marinarii abia ateptatu noaptea i dac cerul se lumina, ei ii regseau rapid drumul. Luna i stelele: cluzirea lui Dumnezeu atunci cand crarea spiritual se pierde. Ziua i noaptea nu par s fie simbolice aici; par s noteze o perioad de 24 de ore. Ceea ce avem de fapt in a patra trambi, este un intuneric parial, urmare a dezvoltrii apostaziei din a treia trambi. Soarele, luna i stelele corespund apelor din a treia trambi, iar amrciunea corespunde intunericului, care eclipseaz soarele, luna i stelele. Ca atare este un nou atac la Cuvantul lui Dumnezeu. Dar de data aceasta este unul vizibil diferit fa de cel din trambia a treia in a treia trambi, apa era inc acolo, putea fi vzut, simit, gustat, doar c era pervertit, profanat, ea nu-i mai putea implini scopul ei, acela de a crea acel sentiment de linitire i de implinire, de reimprosptare; aici atacul este cu totul diferit, soarele, luna i stelele sunt acoperite, eclipsate ca i cum n-ar mai exista. Dac amrciunea era doar o pervertire a adevrului, aici intunericul este o tergere, o indeprtare, o intunecare a lui. Aici nu mai avem o pervertire a evangheliei, ci absena ei; avem un alt fel de obstacol in calea evangheliei fa de trambia anterioar, un nou duamn extern al evangheliei este pus acum in scen. Aa cum naiunea iudaic i imperiul roman au incercat s-L distrug pe Hristos, Satana ridic din nou competitori seculari i religioi impotriva Cuvantului. Faraonul Egiptului devine model pentru Egipt. In Exod 10 i 32 observm cu Faraon se opune poporului lui Dumnezeu. Egiptul, a fost singura putere din antichitate care a fcut afirmaii ateiste: Exod 5:2 Cine e Dumnezeu ca s

ced in El?; mai tarziu, Nebucadnear, regele Babilonului a crezut in Dumnezeu, dar Faraonul Egiptului l-a renegat. Dac privim literatura contemporan Bibliei, putem observa cum Egiptul a devenit simbolul opoziiei mandre i indrznee impotriva lui Dumnezeu. Ce legtur este aici cu apostazia din a treia trambi? Se pare c dac o biseric alunec de la adevr, dac o biseric nu las s strluceas adevrul, va face cat de curand mai atracticve secularismul i ateismul. Urmrii in lumea noastr actual dac intalnii atei, oameni care resping biserica, cretinismul, muli dintre ei sunt aa pentru c au intalnit in viaa lor cretini care nu i-au trit in viaa lor credina; cretini care au idei ciudate i un stil de via nerelevant cu valorile cretine. Astfel, apostazia bisericii incurajeaz ateismul, secularismul; declinul spiritual potrivit trambiei a treia este intotdeauna urmat de o adancire a decderii i a necredinei trambia a patra. A vrea s rezum ceea ce am spus despre trambia a treia i a patra vedem aici ridicandu-se dou mari filosofii antihristice care vor afecta vremea sfaritului: 1 religia fals i 2 ateismul, antireligia. Iar luptele dintre cele dou filosofii, se pare c determin toate evenimentele de la sfaritul timpului. Cele dou apar amplu descrise in Apoc. 13-18. A vrea s accentuiez faptul c o cdere spiritual a unei organizaii religioase, nu implic faptul c indivizii luai separat sunt fr ndejde, pierdui. De exemplu, faptul c prin actul rstignirii i respingerii lui Isus, care a dus la distrugerea Ierusalimului, naiunea iudaic ca intreg a fost respins, asta nu inseamn c iudeii ca oameni nu au fost i nu pot fi mantuii. Ar fi arogant chiar i numai a sugera o astfel de posibilitate. Ceea ce ins se sugereaz aici, este faptul c sunt organizaii, atat seculare cat i religioase care ii indeprteaz pe oameni de la adevrul aa cum este el in Isus Hristos. Trebuie s fim ateni la modul cum interacionm cu diferite organizaii, pentru a

inelege rolul pe care l-au avut in istorie in privina aceasta: i-au apropiat pe oameni, sau i-au indeprtat de Dumnezeu? A vrea s vorbim puin despre secularism. Este acesta un lucru ru pentru credin, sau 190 are i nite caliti? Este secularismul ceea ce aceast a patra trambi vrea s spun? Eu cred c este foarte impotant cum privim lumea de azi. Secularismul are multe elemente pozitive, de exemplu: revoluia american a fost in mare parte una secular. Desigur, au fost i aspecte religioase avute in vedere, dar in cea mai mare parte a fost rezultatul secularizrii lumii aa cum o cunoatem. Libertatea religioas este o consecin pozitiv a secularismului. Istoria ne confirm faptul c toate naiunile care i-au fundamentat puterea pe religie, intr-un fel sau altul au persecutat oameni de credine diferite. Statul i biserica impreun au implicaii extrem de negative pentru credin. Observm ins cum in societile seculare oamenii se bucur de libertatea de contiin, libertatea de a crede ce vor i a-i manifesta acele convingeri religioase. Privind spre ri fundamentalist religioase islamismul de pild observm c oamenii dispun de foarte puin libertate, cine vrea s cread i altfel are probleme serioase i exist de asemenea lupte chiar i intre diferitele fraciuni islamice. Libertatea religioas a aprut ca urmare a apariiei mai intai a secularismului. Secularismul de asemenea a incurajat educaia universal public. Pentru oameni, aceasta a insemnat libertatea de a gandi, de a cerceta, de a studia Cuvantul lui Dumnezeu pentru ei inii. Societile biblice fenomen destul de recent, ii datoreaz existena tot secularismului. De asemenea a incurajat progresul tiinific cine credea c pmantul este rotund nu mai era ucis ca in Evul mediu; tot acum aerul libertii a oferit geniului uman posibilitatea aducerii la existen a atator inovaii uimitoare in toate domeniile. De asemenea,

secularismul a incurajat studierea Bibliei arheologia, o disciplin foarte recent (aprox. 150 de ani) i lingvistica, sunt de un mare ajutor pentru studierea Bibliei. Astfel, secularizarea societilor vestice, a fost in multe privine o extraordinar deschidere i un puternic impuls spre cunoatere. Dar sunt i aspecte negative: o micare care se trage din secularism, a fost comunismul revoluia francez i cea rus care au avut un rol foarte negativ fa de religie, credin, biseric i de Biblie. O alt excrescen a secularismului este ecumenismul extrem sugereaz idea c nimeni nu trebuie s fie fanatic, dogmatic in ceea ce crede, de fapt nici nu ar trebui s conteze atat de mult un crez anume; ecumenismul fur credina ferm intr-un Aa zice Dumnezeu!, fcandu-i pe oameni s nu mai fie aa de siguri pe ceea ce cred. Secularismul de asemenea a dus la afirmarea materialismului oamenii au devenit obsedai de lucrurile acestei lumi; sunt consumatori ai bunurilor i pe msur ce-i dedic tot mai mult din timp producerii i consumrii lucrurilor acestei lumi, au din ce in ce mai puin timp pentru credin. De asemenea secularismul a dus la creterea spiritualismului. Puini tiu c in Uniunea Sovietic, ar care s-a declarat ateist, este un mare interes pentru paranormal, mai mult decat in oricare societate. Se fac cercetri asidue pentru inelegerea percepiilor extrasenzoriale, in paranormal, parapsihologie i ocultism. Intorcandu-ne acum la lumea vestic, descoperim c oamenii au obosit de secularism, acesta nu le mai satisface dorinele i observm de asemenea o intoarcere la spiritualism cu orice pre, pentru a le implini tanjirea inimii. Cand vorbim despre secularizare, vorbim despre un fenomen extraordinar i pare c Dumnezeu l-a folosit atat pozitiv, cat i negativ. Dar in a patra trambi, unde avem de-a face cu intunericul, desigur o intunecare parial, o eclipsare o treime, dar acel intuneric devine tot mai intunecos pe msur ce avansm, de exemplu in

trambia a cincea. Secularismului aici, i se accentuiaz partea negativ, acea furare a siguranei mantuirii, acea deposedare de adevrata spiritualitate; secularismul duce la pierderea cunoaterii de Dumnezeu prin Scriptur. Aa cum am mai subliniat, niciodat Biblia nu a fost mai la indemana oamenilor i niciodat cunoaterea ei i a lui Dumnezeu mai limitate ca in zilele noastre. A patra trambi pune accentul pe ridicarea secularismului. Din punct de vedere istoric, 191 putem vorbi de inceputul Renaterii i al Iluminismului care apar sec. XIV-XV i se intinde spre sec. XVIII la timpul Revoluiei Franceze, moment cand vedem dezvoltarea scepticismului vizavi de orice aspect religios, pentru c atat de muli pretindeau deinerea unei credine religioase, trind in acelai timp o fals religie. Trambia a patra se incheie cu un pasaj de tranziie Apoc. 8:13 vulturul anunand c moartea i distrugerea urmeaz s aib loc. Vulturul este simbol al judecilor lui Dumnezeu in VT Osea 8:1 vulturul vorbete impotriva lui Israel; Ezech. 32:4 impotriva Egiptului; Hab. 1:8 impotriva lui Iuda. Vulturul este simbol al judecii lui Dumnezeu pentru clcarea legmantului. Imaginea plastic pentru aplicarea acestor judeci, este vulturul care atac pe cei mori spiritual ca rezultat al apostaziei, imagini care se vor continua in urmtoarele trambie. Dintre cele trei vaiuri, cel mai ru urmeaz s vin. Dac crezi c lucrurile stau ru acum, ele vor fi cu siguran i mai rele. Ne deplasm de la avertizri divine, la vaiuri demonice. In cea de a cincea trambi, o serie de evenimente tragice vor avea loc, evenimente care vor amenina oameni pretutindeni. Puteri ale intunericului vor fi eliberate in curand i ele vor lucra cu putere pan la reveniera Domnului Hristos. Lecii spirituale:

1. Nu lsa nici o biseric, sau organizaie s te indeprteze de Biblie. Dac i se cere s renegi Scripturile pentru a fi membru al unei oraganizaii religioase, gandete-te inc odat inainte de a face pasul. 2. Ignorarea Scripturilor rnete pe cei crora vrem s le mrturisim credina noastr. Cand noi nu oferim adevrul evangheliei, atunci cand prezentm un mesaj pervertit, provocm mai degrab pierderi spirituale (atenie la evanghelizare). Ignorarea Scripturilor, duce la declin spiritual i pierderea simmantului pcatului; pervertirea Scripturii este mai rea decat a nu o cunoate de loc. Scriptura trebuie s fie cea care s ne modeleze gandirea i ceea ce predicm i nu invers. S nu modelm Scriptura dup chipul i asemnarea noastr, ci trebuie s fie invers. 3. Am mai spus, primejdia se afl adesea in interiorul casei. Simplul fapt de a fi membrul unei biserici, nu este o garanie c ceea ce se intampl acolo sptman de sptman este in acord cu Cuvantul lui Dumnezeu. Este responsabilitatea fiecruia in parte s cunoasc Cuvantul lui Dumnezeu pentru el insui i s verifice lucrurile auzite i pe cele pe care le fptuim zilnic prin intermediul Scripturilor. Trambiele ne avertizeaz c vor fi consecine spirituale teribile care decurg din a ignora Cuvantul lui Dumnezeu in via. 4. Dumnezeu lucreaz in istorie. Acest lucru il spunem iar i iar. Chiar i atunci cand lucrurile merg ru, El are controlul. Doamne, ne-ai pus din nou in faa unor provocri extraordinare. Ajut-ne s punem in cadrul prioritilor noastre, mai intai Cuvantul Tu. Pe msur ce ne apropiem de finalul prezentrilor din trambie, fie ca acest Cuvant al Tu s fie mai clar decat a fost vreodat inainte. i ajut-ne, ca oridecate ori Cuvantul Tu devine clar, s ascultm de el. Te rugm in Numele lui Isus, Amin!

XI. A Cincea Tr bi La prima citire, cea de a cincea trambi ar prea un spectacol de groaz. Cum poi s-L descoperi pe Isus in mijlocul unor astfel de scene tulburtoare? Doamne, stm in faa celui mai straniu, ciudat i dificil de ineles pasaj din toat Biblia. Pe msur ce ne vom angaja in studierea lui i in descifrarea simbolisticii imaginilor sale, cerem prezena Ta special i o msur indoit din inelepciunea Spiritului Tu. In Numele lui Isus, 192 Amin! 5 A Cincea Tr bi Apoc. 9:1-12 un adevrat spectacol de groaz. Il mai putem gsi pe Isus aici? Ce se intampl aici? Ce vor s spun toate aceste imagini? A vrea s incepem din nou cutand textele de referin din VT i probabil cea mai puternic aluzie aici este Ioel 2:111. Ce se intampl aici? Este o plag, o invazie gigantic de lcuste care se npustesc din pustiu plag care este descris de profet ca un simbol al judecii lui Dumnezeu impotriva lui Iuda, care a clcat legmantul i a devenit neascultror. Pasajul este o paralel structural fantastic la Apoc. 9:1-11 sunt multe elemente comune cu Apocalipsa aici: trambiele, intunericul, carele, etc. In ceea ce privete conductorul, la Ioel, este Dumnezeu in timp ce in Apocalipsa conductorul este Satana ingerul Abisului. Alte aluzii VT la Apoc. 9 arderea Sodomei poate fi o aluzie foarte potrivit pentru imaginea fumului din Abis Gen. 19:28; de asemenea avem o reamintire a muntelui Sinai Exod 19:18 fumul inconjurand Sinaiul. In Exod 10 a cincea plag asupra Egiptului a fost plaga lcustelor, iar a noua plag a fost plaga intunericului astfel, dou dintre plgile Egiptului pot fi surse ale aluziilor lui Ioan. Ne aducem aminte de Ezech. 9 unde cei sigilai sunt protejai de aceste judeci ale lui Dumnezeu. Iov cel care tanjete dup o moarte care nu mai vine. In

final, in NT, Luca 10:17-20 ofer paralele multiple la Apoc. 9. In Apoc. 9 nu apare cuvantul draci, sau demoni, ci mai degrab plaga in sine este una demonic. In Luca 10 Isus rspunde entuziasmului ucenicilor cu cuvintele: Am vzut pe Satan cznd ca un fulger din cer. In Apoc. 9 avem o stea czand din cer. In Luca, Isus dduse putere ucenicilor peste erpi i scorpioni i totodat s poat infrange toat puterea vrmaului, iar pe parcursul acestei btlii, nimeni nu avea s le fac vreun ru, s-i rneasc cumva. Dar bucuria i implinirea lor nu trebuia s vin din supunerea spiritelor i puterilor rului, ci din faptul c numele lor erau scrise in ceruri. Sunt cel puin 6-7 cuvinte paralele intre cele dou pasaje. Luca descrie un timp al proteciei lui Dumnezeu in mijlocul hruielilor demonice, care este dealtfel i tema de baz in Apoc. 9. imaginile sunt unele ale unor creaturi care ies din Abis. Ce este Abisul? In alt parte in NT ni se spune c acesta este locul in care triesc demoni. In Apoc. 9 Dumnezeu trimite un mesager, o stea care czuse din cer pe pmant i creia i s-a oferit cheia acestui Abis din care las s ias lcustele demonice. S ne oprim acum asupra textelor din Apoc. 9: v. 1 o stea care czuse pe pmant timpul folosit in gr. este perfectul, adic nu un timp trecut obinuit, normal, ci perfectul, sau mai mult ca perfectul din roman aciune inaintea alteia din trecut. Adic steaua nu a czut acolo in timpul celei de a cincea trambie, ci deja czuse inainte ca aceasta s sune timpul prezent ea deja czuse timpul trecut. Dar perfectul spune c avem o referire la o aciune dinaintea timpului trecut. Care este timpul trecut al trambiei a cincea? Trambia a patra. i care este trecutul trambiei a patra? Trambia a treia. Ce s-a intamplat in trambia a treia? A czut o stea arzand ca o fclie. Aadar, se pare c este aceeai

stea din cea de a treia trambi, cea care afectase apele i izvoarele. Ea deja czuse, inainte chiar inainte de a fi fost aruncat din cer ea czuse. Dac steaua din trambia a treia reprezenta un conductor cretin, apostaziat inseamn c are aceeai semnificaie aici. Faptul c biserica a czut din starea ei iniial, a deschis calea puterilor demonice din lumea de astzi. Apostazia este un lucru teribil, deoarece dac cretinii nu ofer o mrturie adevrat despre Dumnezeu, dac cei care se numesc urmaii Si nu portretizeaz in mod clar i scrupulos faa Sa, atunci vor fi consecine teribile pentru intreaga lume i una dintre ele este aceea c demonii se simt ca acas aici pe pmant. Ceea ce este interesant este faptul c acelei stele czute, i s-a dat cheia adncului 193 dar cine i-a oferit cheia abisului acestei stele? Conceptul oferirii aici pare s fie un divin pasiv. Era foarte obinuit in iudaism s se vorbeasc despre Dumnezeu prin folosirea diatezei pasive. Iudeii aveau foarte mare grij in a-L numi pe Dumnezeu in public. Numele Lui era consideat prea sacru penru a fi pronunat oricand. Era pronunat foarte rar, doar in anumite circumstane spirituale, ca atare, cand oamenii vorbeau despre Dumnezeu in limbajul obinuit, foloseau un aa numit pasiv divin. Chiar i Isus a fcut astfel. De exemplu: Binecuvantai sunt cei miloi, cci li se va arta mil de ctre cine? E evident c de ctre Dumnezeu. Dumnezeu este Cel care arat mil, dar in loc s spun Numele lui Dumnezeu, Isus a preferat s spun c lor li se va arta mil este un divin pasiv. Binecuvantai fie cei ce plang, cci ei vor fi mangaiai vor fi mangaiai de ctre cine? De ctre Dumnezeu. Construciile de pasiv divin erau comune iudaismului sec. I. Sunt cateva construcii de pasiv divin in Apoc. 9:1-11 Stelei i s-a dat

cheia Abisului cine i-a dat-o? Evident Dumnezeu; aceasta ne spune c oricat de teribil ar prea aceast plag, Dumnezeu este Cel care are controlul. Dar ce este cu acest Adanc, sau Abis? Abisul este destul de obinit in VT Gen. 1:2 primul loc unde gsim aceast expresie i ea este o reflecie a haosului de dinainte de creaiune. In Gen. 10:22 in traducere aramaic, a ebraicii originale, Abisul descrie soarta celor ri, locul care-i ateapt ca pedeaps. Apoc. 20:1-3 reflect acest concept. Abisul, in cartea Apocalipsei insi este locul de unde apar fiarele, alte creaturi ciudate Apoc. 11:7; 17:8. Privind ins textul din Apoc. 9, este clar c Abisul este locuina demonilor, iar in Luca 8:26-31 in timpul confruntrii cu demonii, acetia Il roag pe Isus s nu-i trimit din nou in Abis. Se pare c Abisul este un loc care nu le face plcere nici demonilor, nici ei nu ar vrea s fie acolo. In timpul celor 1000 de ani, Satana va fi legat, incuiat i forat s rman acolo. Aceasta era i temerea demonilor din Luca 8. Dar a cincea trambi ne arat un timp in istorie cind Dumnezeu va permite ca ua Abisului s fie descuiat, cand le va lsa demonilor libertatea de micare pe care n-au avut-o de prea multe ori de-a lungul erei cetine. Ca atare, este o plag destul de inspimanttoare. v. 2 aici avem conexiune cu a patra trambi. Trambia a cincea i a patra sunt in mod clar paralele. Intunericul parial din a patra trambi care afecta doar o treime din pmant, doar o treime din timp, devine total in a cincea. Aici el nu sugereaz doar o estompare, o diminuare a luminozitii, ci o eclips total, intuneric total i general. Intunericul este ca acela care a czut peste Egipt i care era atat de gros, incat oamenii nu puteau vedea nimic i nici unii pe alii. Astfel, orice ar insemna, imagina este a unui roi de lcuste atat de numeros, incat acoper complet soarele, creand intuneric total. v. 3 dar aceste lcuste nu sunt unele obinuite; se spune c ele au puterea scorpionilor

i sunt intr-un numr infricotor de mare; desigur, lcustele sunt in realitate nite insecte inofensive i drgue, dar aici cantitatea este suficient de mare ca s produc panic. Cu aceast putere a scorpionilor, ele produc o suferin ingrozitoare. Aa cum am spus, lcustele in sine nu muc pe oameni, dar scorpionii o fac, astfel c acest nor de lcuste nu numai c fac ru in exterior, dar ii chinuie i pe oameni. Avem aici simboluri care in VT apar pentru a ilustra judecata lui Dumnezeu asupra celor care au apostaziat, imagine care apare in mod special in Ioel 1-2 plaga lcustelor este folosit de Dumnezeu pentru a judeca pe cei care au apostaziat, au alunecat in sfera spiritual a vieii. De asemenea lcustele au fost folosite pentru judecarea Babilonului Ier. 51:14, 27 i judecarea Egiptului Exod 10:3-4. Atat Babilonul cat i Egiptul au trebuit s fac fa puterii lcustelor lui Dumnezeu. Ceea ce ins este interesant, este faptul c pentru Babilon i Egipt, motivul pentru care au fost trimise lcustele a fost problema libertii religioase. Dumnezeu cuta s-i elibereze poporul. v. 4 de asemenea, observm c vegetaia este sigilat plaga trebuie s vatme numai 194 pe oamenii nesigilai. Li se cere s nu se ating de plante, ins lcustele normale atac plantele nu oamenii. Aici nu sunt lcuste literale. Dac mai avei inc indoieli, dac trambiele trebuie interpretate simbolic sau literal, cred c acest pasaj va fi detul de explicit. Plaga aceasta nu-i privete pe slujitorii lui Dumnezeu, pe adevraii Lui inchintori. Sigilarea aici este pentru cei pe care Dumnezeu ii cunoate c sunt ai Si. Plaga nu-i va atinge pe adevraii credincioi. Oriunde vom privi in acest pasaj, vom observa c veritabilii cretini nu sunt afectai de aceast plag ingrozitoare. De-a lungul istoriei muli comentatori au sugerat c aceste lcuste ii privesc pe

musulmanii care au venit din Orientul Mijlociu i Nordul Africii i au ajuns pan in inima Europei. Pe scurt, aceast plag s-ar referi la invadatori musulmani. Dar nu aceasta pare c ar fi interpretarea corect a pasajului, pentru c aici, aceast plag, indiferent ce este ea, face distincia clar dintre adevraii i falii inchintori ai lui Dumnezeu, adevraii i falii credincioi, cei sigilai i cei nesigilai pe frunile lor. Cu alte cuvinte, aceast plag nu lovete pe necretini, sau oameni care profeseaz un fel sau altul de credin, ci ea face o distincie clar intre cei care au o relaie serioas, intim de credin cu Dumnezeu, fiind i motivul sigilrii lor i cei care nu au aceast relaie mantuitoare; nu prea cred c in persecuiile adesea dezlnuite de ctre musulmani in timpul Evului Mediu impotriva cretintii in general, i in multele incercri de convingere de trecere la islamism, acetia s fi fcut distincie intre cretini. Atunci cand cretinii erau persecutai, sufereau toi, fr s conteze dac erau fali, sau adevrai, autentici sau doar declarai. Aa c rmane pe mai departe intrebarea: ce fel de eveniment istoric a fcut o astfel de distincie intre cretinii adevrai i cei fali, intre cei care profesau un anume cretinism i cei care erau sigilai pe frunte, imposibil de atins de plaga ingrozitoare? vv. 5-6 observm c aici chinul este unul psihologic i unul spiritual indiferent ce ar fi plaga aceasta, ea nu are atat de mult de-a face cu aspecte politice sau economice, ci unul psihologic i spiritual, o torturare a minii, a contiinei. Cele cinci luni menionate in Apoc. 9 ne amintesc de Potop, singurul loc in Biblie unde aceast perioad este de asemenea menionat; i ceea ce este interesant este faptul c de dou ori este amintit in Apoc. 9 i tot de dou ori este menionat i in Gen. 7 i 8 astfel c istoria Potopului, intr-un anume sens este menionat in

Apocalipsa. Ca urmare al acestui atac al lcustelor, este o atitudine de angoas sinuciga. Imi amintete de Ps. 71:20-21 unde se spune c Abisul este plin de multe dureri i amrciuni. vv. 7-9 apar imagini dup imagini, care mai de care mai teribile m indoiesc c Ioan a vrut s ne legm de fiecare detaliu al imaginii, ci mai degrab a vrut s accentuieze intensitatea groazei acestui atac. Aceti chinuitori sunt fiine umane trimise de Satan pentru a provoca aceste stri de panic, de groaz, de chin sufletesc; ei sunt plini de for, caii pregtii de lupt i puternici ca regii. Sunt abili ca nite oameni vicleni, seductori precum nite femei frumoase. Ei provoac chinuri i durere ca scorpionii, provoac acea durere care vine de pe campul de lupt. In aceste dou versete, autorul vrea s incerce s ne contientizeze cat de teribil i inspimanttoare este aceast plag, o plag de care nimeni nu ar vrea s fie atins. v. 10 instrumentul groazei este in coad; ea aduce acea teroare, ea duce la acea disperare i tortur psihologic, la acel dezechilibru cu tendine suicidale. Dar ce este aceast coad? Ce este acest instrument care d putere acestei plgi impotriva poporului? A sugera c Isa. 9:15 este avut in vedere aici profeii care spun minciuni sunt coada, ei sunt sursa angoasei, groazei, care este una ideologic; o doctrin fals este sursa chinului sufletesc i nu una militar. La prima vedere, potrivit limbajului, care este unul vizavi de insecte, intr-adevr pare a fi vorba despre o imens invazie de lcuste i prin extensie, pare un limbaj al unui atac militar. De fapt sensul este mai adanc, coada, care este instrumentul acestui atac, este invtura fals. Inelegem 195 acum de ce adevraii slujitori ai lui Dumnezeu nu sunt chinuii de aceast plag? Pentru c plaga

este una a doctrinelor false i numai aceia care accept astfel de doctrine vor fi suferi consecinele care rezult de aici. v. 11 Satan este ingerul Abisului, el este liderul, conductorul acestor fore; el ii atrage pe oameni in multe feluri idei, practici, etc.; care este rsplata pe care el o ofer celor care-l urmeaz? Chinul! La final, pentru toi cei care il urmeaz, chiar crezand c pzesc o mare parte din adevr, nu va rmane decat chinul sufletesc, decat neimplinire, zbatere, zbucium, nerealizare. Cine, sau ce sunt Abadon i Apolion? Biblia conine astfel de construcii sau expresii, i anume prezentarea unui cuvant in dou limbi dar insemnand acelai lucru. Abadon in ebraic i Apolion in greac sunt dou cuvinte care inseamn cineva care distruge. Esena acestor dou nume este una distructiv. Ingerul Adancului este distrugtorul; el ii ruineaz, ii rnete, ii distruge moral, spiritual i fizic pe cei care-l urmeaz i totodat ruineaz i pmantul pe care acetia il locuiesc. In VT, adesea se menioneaz faptul c lcustele nu au un conductor, dar in Apocalipsa el este specificat. Inc odat inelegem c avem de-a face cu un limbaj figurativ. Care este sensul acestui spectacol de groaz? Unde-L mai putem gsi pe Isus aici? Tema de baz a acestui pasaj pare destul de clar. Exst un timp in istoria omenirii cand Dumnezeu permite demonilor s nvleasc asupra planetei precum acel roi imens de lcuste, dar acestei plgi nu i se permite s afecteze in vre un fel pe cei neprihnii. Textul din Luca 10 este crucial urmaii lui Isus nu sunt vtmai. Indiferent de natura atacului, cei cu adevrat credincioi lui Dumnezeu nu sunt atini de aceti demoni. De-a lungul NT vom observa c lumina i intunericul au de-a face cu evanghelia. Lumina este evanghelia, lumina este Hristos Ioan 3:18-21 intunericul este opusul luminii, cel care indeprteaz adevrul evangheliei de la oameni. In trambia a cincea, este intensificarea intunericului celei de a patra trambie o intensificare a secularismului i a

ateismului, care au prins rdcini atat de adanci in societatea noastr. Dac ar fi s sumarizm intr-o singur propoziie, cea de a cincea trambi este de fapt triumful secularismului, in special in sec. XX in special in lumea vestic i cu tendin de cretere in rile subdezvoltate. Secularismul se rspandete prin mass-media: pres, televiziune, filme, pe orice cale. Dac secularismul este avut in vedere aici, aunci trambia a cincea ne vorbete foarte mult despre experiena noastr prezent in lumea in care noi trim. Dar de ce am spune c adevraii inchintori ai lui Dumneze nu sunt afectai de secularism? Din studiile care s-au fcut, devine foarte clar c secularizarea afecteaz teribil credina cretin, mrturia cetin. Dar tocmai aici este secretul i mirarea: secularismul nu afecteaz pe cei ce sunt copiii lui Dumnezeu. Secularismul incearc s spun c nu conteaz dac exist Dumnezeu sau nu, ceea ce conteaz sunt cele cinci simuri ale tale, ceea ce este foarte atractiv. Mesajul secularismului este: Triete liber, Triete cum ii place, Triete clipa, Triete funcie de ceea ce auzi, vezi, miroi, guti i atingi, etc. Atraciile acestei lumi devin din ce in ce mai copleitoare, o industrie a tririi prin simuri este pus in micare cu un singur scop: acela ca omul s triasc prin intermediul simurilor, implinirile s par c vin prin proprie experimentare. Ce ii poate ine pe cretini departe de a deveni victime ale secularismului, care duce la acea sinucidere spiritual? Astzi, marele strigt al timpului nostru secularizat, este strigtul dup un sens in via: Poate fi i altceva mai bun? De ce este mai bine s triesc decat s mor? Rspunsul la intrebrile rscolitoare care frmant lumea modern este: Cunoate-L pe Dumnezeu; Cunoate-L in mod personal. Adevraii inchintori, cei care Il cunosc i comunic zilnic cu El, nu sunt afectai de secularism. Ei vd dincolo de intunecimea norilor strlucirea soarelui, lunii i stelelor. Ei privesc dincolo de ele.

Secularismul este un blestem pentru instituiile religioase, dar el se poate dovedi o 196 binecuvantare pentru adevratul urma al lui Hristos. Pentru libertatea religioas ins, secularismul a oferit oportuniti extraordinare pentru a rspandi evanghelia. In rile Europei de est, dup cderea comunismului, secularismul a oferit posibiliti deosebite pentru a iei cu evanghelia in public, a construi biserici, coli, grdinie confesionale, etc. Dar, atenie, secularismul este devastator pentru cel care nu continu legtura personal cu Dumnezeu. Intrebarea care se pune este: Ce legtur exist intre secularism i cderea bisericii din plaga a treia, pentru c vedem c aceeai Stea a precipitat ambele plgi? Cine a studiat puin istoria cretinismului, a remarcat convulsiile Evului Mediu Intunecat care au dus la apariia Renaterii, Iluminismului i a ateismului Revoluiei Franceze. Oamenii au privit spre cretinism i nu au gsit via in el i prin urmare, au crezut c o pot gsi i fr El. Secularismul i ateismul nu ar fi aprut niciodat dac biserica ar fi rmas credincioas chemrii ei iniiale: aceea de a-L tri pe Dumnezeu in faa oamenilor pentru ca fiecare s-L poat vedea. Tragedia este c odat ce adevrul lui Dumneezu s-a stins in viaa oamenilor, din moment ce ei nu-l mai vd i nu mai tiu c exist un adevr al lui Dumneze pentru ei, rezultatul este unul incredibil de dezastruos. In aceast trambi vedem disperarea filosofiei ateiste ca rezultat trim intr-o lume strin de Dumneezu, unii fa de alii, fa de noi inine i fa de natur. Fr sens, sau Nonsens, este marele strigt al lumii noastre. Cine nu crede s se uite la filmele zilelor noastre: nihilismul, postmodernismul, respingerea tuturor valorilor autentice i a sensului vieii. Pe ansamblu viaa nu conteaz, oamenii se ucid unii pe alii, pentru c oricum, nu este un sens in nimic. Este manifestarea unei viei fr Dumnezeu, via care nu are nici un sens din moment ce

spiritualitatea s-a stins. Este clar c cea de a cincea trambi, prezit imaginea fidel a timpului prezent, timpul zilelor noastre, timp in care secularismul se intensific, devenind filosofia dominant a vieii cotidiene. Este reliefat modul de manifestare a Romei antice spre sfaritul existenei sale, acel mare duman extern al bisericii cu care am fcut cunotin in prima trambi in prima trambi, Roma a prigonit intens pe Hristos i Biserica Sa, L-a rstgnit chiar pe Hristos i a incercat s suprime fizic pe urmaii Si; acum, in cea de a cincea trambi, prigoana ei este inlocuit cu tortura sufleteasc a acestei ideologii ateiste. Acum, la sfaritul timpului, descoperim o for in jurul creia, forele politice, economice, seculare ale lumii se strang i o adopt ca stil de via global. Pe msur ce vom inainta in cartea Apocalipsei i in special in a doua ei parte, vom vedea aceste fore mult mai clar. A vrea s vorbesc acum foarte pe scurt despre legtura dintre a cincea i a asea trambi, pentru c Apocalipsa nu ne sugereaz c zilele sfaritului vor fi nereligioase, timpuri fr nici o percepere a prezenie lui Dumnezeu. Mai de grab conceptul unei religii false este legat de timpul sfaritului, concept dezvoltat in a doua parte a crii. In trambia a asea, avem din nou limbajul Babilonului, din nou vom sta fa in fa cu falsa religie, aspecte care ne amintesc de Daniel 11:40-45 pasaj apocaliptic, cu elemente obscure i mult mai dificil de ineles i de interpretat decat orice dificultate din trambie. A vrea s observm cateva lucruri: Dan. 11 ilustreaz evenimentele finale ale istoriei pmantului ca o btlie intre cei doi imprai afectand implicit pe copiii lui Dumnezeu. Impratul din sud va fi Egiptul, marea naiune de la sudul Palestinei i cel din Nord, Babilonul. In aceast btlie, la inceput o mare parte din lume este de partea impratului din Sud; el pare s fie dominant la inceput, el face primele incercri de a catiga supremaia, controlul, dar la sfarit, Babilonul va fi cel care va contraataca, va catiga

supremaia, va controla totul i impreun cu lumea intreag se va intoarce impotriva Israelului spiritual, se va intoarce impotriva poporului lui Dumnezeu. Cred c a cincea i a asea trambi ilustreaz aceast micare de la dominarea secularismului, sau Egiptul ca impratul de sud, la dominarea credinei religioase, Babilonul modern. 197 Presiunea secularismului va ceda in zilele sfaritului. Tot la fel precum dominaia Papalitii in Evul Mediu a dus la apariia secularismului, tot aa amrciunea secularismului va duce la o tanjire dup spiritual, dar demonii vor fi aceia care se vor inghesui s umple golul acesta. A vrea s nu uitai c secularismul care domin lumea noastr astzi, nu va dura la nesfarit, de fapt fisurile se vd in amplitudinea micrii New Age, revigorarea islamismului i a multor alte credine religioase. Lumea, pe msur ce devine tot mai secularizat, devine i tot mai religioas in acelai timp. Probail c suntem deja la tranziia dinspre secularism, ca duman exterior credinei, spre Noul Babilon, dumanul din cas. v. 12 a cincea trambi a fost primul vai, urmat cronologic de alte dou. Lecii spirituale: este Isus in trambia a cincea? 1. Pzii-v de gandirea secular. Am menionat conceptul alunecrii la un moment dat spre secularism: nimeni nu se trezete de diminea i alege s gandeasc secular. Oamenii, incet, incet, alunec de la increderea in Hristos, de la umblarea zilnic cu El spre ateism. Complexitatea acestui sistem diabolic, ne distrage atenia de la decizia unei relaii personale cu Dumnezezu i pentru o legtur permanent cu Evanghelia. 2. A cincea trambi lanseaz avertizarea pentru aceia caare se joac cu rul. Nu este nici o bucurie in a-L respinge pe Dumnezeu. Viaa secular poate s ofere multe atracii, dar in final

este plin de intunecime, amrciune i angoase. Dar o persoan secular nu va admite acest adevr. O persoan secular nu va admite c zbaterile, conflictele i tragediile vieii sunt rezultatul unei viei fr Dumnezeu. Dar Biblia sap mult mai adanc decat doar la suprafa, ea avertizeaz ce se intampl dincolo de ce se vede, ptrunzand in strfundurile contiinei. Secularismul nu va duce la un final fericit, dimpotriv la un sentiment de goliciune, care va fi umplut cu demonii Abisului. 3. Exist o mangaiere pentru sfini chiar cand rul pare s triumfe peste tot, Dumnezeu continu s ofere siguran in Isus Hristos Luca 10 demonii nu au putere asupa celor mantuii. Cei care sunt credincioi pot clca peste scorpioni i erpi veninoi Rom. 8:35-39 aceasta este tema celei de a cincea trambie: chiar i in cele mai intunecate ore ale istoriei omenirii, lui Satan nu i se va permite s aibe nici o putere asupra acelora care umbl cu Hristos. Doamne, de atatea ori in via am simit chemrile lumii seculare, am simit puterea mass-mediei, am simit puterea atraciei. Te rugm Doamne ine-ne mintea aintit asupra finalului lumii acesteia. Ajut-ne s calculm preul dac ne aflm pe o cale ce nu permite dezvoltarea unei spiritualiti i umblri cu Tine. Ajut-ne s preuim Biblia, ghidul nostru spiritual. Ii mulumim pentru instruciunile ei i Te rugm ajut-ne s le traducem in via prin ascultate. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! XII. A asea i a aptea Tr bi Sunt cumva naiunile lumii mai maniate decat oricand in istorie? Oricum nu ar trebui s ne surprind. Aceast stare de lucruri devine parte a scenariului evenimentelor zilelor sfaritului. Doamne, pe msur ce continum studiul acestei pri dificile din trambie, Te rugm s fii cu noi. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! 6 A asea Tr bi Apoc. 9:12-21 spectacolul groazei continu. Cea de a cincea

trambi atinge stadiul in care un numr semnificativ de oameni caut moartea. In cea de a asea trambi, unei treimi din umanitate i se implinete aceast dorin. Sunt cateva pasaje paralele la acesta in Apocalipsa Apoc. 7:1-4 ne prezint opusul a ceea ce se intampl in trambia a asea, unde cei 200 milioane de oameni sunt vzui ca un opus al poporului lui Dumnezeu de la 198 sfaritul timpului, oameni care sunt centrai pe eu, pe sine. In ambele pasaje sunt patru ingeri; in ambele pasaje ei sunt reinui de la a face ceva; in ambele pasaje avem comentariul: Am auzit numrul pare c a asea trambi ilustreaz aceeai perioad din istorie ca Apoc. 7 ultimii ani sau probabil ultimele luni inainte de sfarit. Apoc. 20:7-9 de asemenea o mulime imens adunat laolalt, adunat impotriva Noului Ierusalim la sfaritul mileniului. Avem o puternic paralel a unei aciuni militare globale, care nu trebuie neaprat s se desfoare in acelai timp istoric. Apoc. 16:13-16 probabil cea mai apropiat paralel adunarea pentru btlia de la Armaghedon ca in Apoc. 9:12-21 acestea sunt singurele locuri din Apocalipsa unde avem limbaj militar combinat cu imagini demonice i combinat cu imaginea raului Eufrat. Fr nici un fel de indoial, trambia a asea este paralel cu plaga a asea. Cu excepia vv. 20 i 21 din Apoc. 9, nu sunt aici aluzii semnificative la VT, dar sunt cateva ecouri. S urmrim cateva: v. 13 indiferent cat de teribile ar fi imaginile i scenele capitolului, altarul de aur al tmaierii, inc este avut in vedere. Inc e posibil ca oamenii s fie salvai. Inc e posibil ca vocea lui Isus s fie auzit, fr indoial, este vocea care se aude de la coarnele altarului. v. 14 ingerului al aselea i se spune s elibereze ingerii care rein vanturile. Pasajul este in contrast cu Apoc. 7, unde ingerii ineau vanturile aici ingerii inii sunt legai la raul Eufrat,

dar cand sunt eliberai, ajung la extremitile pmantului, ajung in cele patru coluri ale sale. In Apoc. 7 dezlegarea era a rului, in Apoc 9 rul este legat pan in momentul ales s i se dea drumul. Aici cei patru ingeri corespund de fapt vanturilor din Apoc. 7:1-3. Probabil c Apoc. 9, cea de a asea trambi, reprezint o etap ulterioar celei din Apoc 7:1-4 observm cum vanturile sunt eliberate cand forele distrugtoare mtur intregul pmant. Se pare c trambia a asea ilustreaz adunarea forelor satanice i trecerea lor la aciune cu puin timp inaintea sfaritului. In VT, raul Eufrat era considerat ca o grani a pmantului promis. Practic, Israel nu a ajuns niciodat pan la el. Teoretic, Palestina trebuia s se intind de la Nil, raul Egiptului in Sud, pan la raul Eufrat in nord, nord-est Gen. 15:18; Ios. 1:4. Rau Eufrat de asemenea este vzut uneori ca o ameninare, ca sursa i originea ameninrii Isa. 8:78 in acest scenariu, atacul asupra lui Israel este exprimat in limbajul unui rau care ii iese din matc. Pe toate vile i canalele el se prvlete amenintor peste Palestina, ajungand pan la gat. Este o referire la Ierusalim, singura cetate care nu capitulase in faa asirienilor in acel moment. V amintii cele trei simboluri ale apei in Biblie? Distructiv, curitoare i revigoratoare. Aici, apa are caracter distructiv. Raul Eufrat, un rau care iunund i distruge totul in calea lui. Indiferent ce se intampl in cea de a asea trambi, ea are la baz imaginile atacurilor care au avut loc asupra lui Israel in vremurile VT. Raul Eufrat i ingerii legai la el sunt limitai, ingrdii. Dar acum, aa cum Abisul este sursa demonilor care ies s chinuie pe oameni conform trambiei a cincea acum, raul Eufrat este sursa acestor hoarde demonice care ies s ucid a treia parte din omenire. v. 15 textul sun ca un divin pasiv, nu-i aa? Problema cu care ne confruntm aici este acest timp de pregtire erau inui, pregtii pentru ceasul, ziua, luna, anul... ; pregtii pentru

ce? Despre ce este vorba? Cuvantul pregtii in gr. se refer la un timp bine determinat cand aceti ingeri aveau s fie eliberai. Timpul acela anumit, avea s fie timpul sfaritului, care imi amintete de Dan. 11:40-45. O alt opiune, ar fi s vedem aceast perioad ca o serie de evenimente in timp, ca o profeie an-zi un an profetic, lun profetic..., dar aceasta nu reflect exact textul grecesc care sugereaz un timp specific, anumit i nu perioade, evenimente, etc. Dar, indiferent cum se inelege, ca secvene de evenimente, sau ca singur moment, timpul acesta este cel al sfaritului, timpul evenimentelor finale, chiar inainte de revenirea Domnului Hristos. 199 v. 16 limbaj similar cu Apoc. 5:11 i Dan. 7:10 200 milioane de 10.000 de ori 10.000; acesta este numrul celor de partea lui Satan, numrul otirii sale ei pot fi numrai numai la timpul sfaritului aceasta este ultima otire i btlia final a istoriei noastre milenare. Ei sunt contrapartea poporului lui Dumnezeu tot de la sfaritul timpului cei 144.000 i dup cum vom vedea in Apoc. 11 cei doi martori. Pe msur ce vom inainta in studiul Apocalipsei, vom vedea o intreag serie de paralelisme intre cei ri i poporul lui Dumnezeu. Am vzut aceasta pentru prima dat in a asea pecete. Cei ri cereau munilor i stancilor s cad peste ei. Prin contrast, avem pe cei neprihnii, simbolizai de cei 144.000 i marea gloat. In Apoc. 9, ii vedem din nou pe cei ri in numrul de 200 de milioane strangandu-se la chemarea trambielor in contrast cu Apoc. 10-11 unde sunt cei doi martori care trebuie s profetizeze din nou lumii. Acelai lucru se intampl in Apoc. 13 i 14 pe de o parte cei ri, reprezentai de fiarele care ies din mare i din pmant i pe de alt parte cei drepi simbolizai prin rmi, cei 144.000 i cei

trei ingeri i mesajul lor. Sunt o serie de perechi in Apocalipsa punand in contrast pe copiii lui Dumnezeu i pe oponenii lor. Foarte interesant de remarcat sunt referinele la cruce in aceste perechi. Am vzut c cei 200 de milioane din Apoc. 9, sunt o paralel a celor neprihnii, cei 144.000 din Apoc. 7. Apoi, cei doi martori din Apoc. 11 sunt o paralel la fiara din pmant din Apoc. 13. Iar i iar in Apocalipsa avem aceste paralele intre neprihnii pe de o parte i cei ri pe de alt parte. In Apocalipsa nu sunt distincii clare nici mcar intre bine i ru, dar uneori, pot fi fcute paralele intre forele lui Dumnezeu i ale Satanei. Motivul acestei distincii, este c inelciunea i contrafacerea este una dintre temele majore ale Apocalipsei. Ea ne avertizeaz c in ultimele zile ale pmantului dac nu cunoatem Cuvantul lui Dumnezeu va fi foarte uor s fim inelai de paralelele pe care le vom vedea. vv. 17-19 armata aceasta pare echipat dintr-un lac de foc: fum, foc, pucioas, iancint. Aceast imagine ne amintete de cap. 16:13 unde demonii ieeau din gura forelor lui Satan; aici demonii scot din gurile lor foc, fum i pucioas; pasajul ne aminteste de Apoc. 13 gura este cea care iese in eviden; cu ajutorul gurii, fiara rostete vorbe mari i trufae (hule) la adresa lui Dumneezu. In Apoc. 9, gura este sursa plgilor. Dar mai este o surs a plgilor i anume cozile. In v. 19 descoperim un lucru foarte interesant. Puterea forelor din cea de a cincea trambi, pe care am identificat-o ca fiind triumful secularismul, aceast putere este descris prin cuvantul coad. In trambia a asea, puterea principal i care este prima subliniat este gura, dar i coada este definit ca fiind o putere. Aparent, puterea plgii anterioare, dei trambia a cincea a incetat Apoc. 5:12 fr indoial, coada este incorporat i acestei plgi. Aceast plag este intr-un sens tot ce poate fi mai ru, o unire a puterii i forelor celor dou plgi; atat

gura cat i coada sunt in aciune impotriva poporului lui Dumnezeu in btlia final. Practic, indiferent ce vom face cu aceast trambi, ea adaug la rul pe care ea il aduce, rul celei anterioare, rul secularismului. In felul acesta, pare c secularizarea, intr-o form sau alta, va avea un rol pan la sfaritul timpului. El va fi folosit de puterile trambiei a asea pentru propria distrugere. In Apoc. 16 i 17 vom vedea mai clar acest lucru. vv. 20-21 avem aici aluzii la VT i in special la Dan. 5 cderea Babilonului este descris cderea Babilonului cu puin inainte de secarea Eufratului. Cu ocazia ospului lui Belaar, Daniel face referire la idoli de aur, argint, aram, piatr, etc. De asemenea avem aluzie i la Isaia 47:9, 12 vrjitoria ne amintete de asemenea de cderea Babilonului din Isa. 44-47. Eecul de a se poci, din vv. 20-21, anun incheierea perioadei de har. In ciuda acestei plgi teribile, in ciuda tuturor eforturilor lui Dumnezeu pe care le vedem in Apoc. 10 i 11, oamenii au ales s refuze mantuirea i prin atitudinea lor se aeaz in afara impriei lui Dumnezeu. 200 Aceast trambi, a asea, ne d imaginea strangerii pentru btlia de la Armaghedon. Ea dezvluie alunecarea cretintii in criza final. Babilonul cu puterea lui religioas este avut in vedere aici. Ce se intampl cu ateii? Pare c renasc. Dar cu comunitii? O nou infiarea? Da, se pare c toate aceste fore vor renate odat cu apropierea sfaritului; va fi o mare redeteptare mondial in domeniul religios. Dar este ceva cu totul nou, ceva care transcende tot ce a fost mai inainte, depind ce a fost vreodat in istorie. Va fi o micare cu adevrat mondial, global, care va lega impreun oameni dintre cele mai diverse credine. Va fi o unire religioas mondial. Babilonul final, va fi un amestec de eroare, opresiune, scepticism, ecumenism i secularism. Ce vor face oamenii lui Dumnezeu? Rspunsul este in cap. 10 i 11 unde sunt date cele mai clare

instruciuni din toat cartea cu privire la cum trebuie s triasc copiii lui Dumnezeu in timp ce o lume intreag se indreapt cu grbire spre criza final. Trim astzi intr-o lume dominat de secularism, dar deja se vede o micare inapoi ctre credin, dar nu neaprat cea cretin, nu in mod necesar o credin bazat pe evanghelie, pe un Aa st scris! Vom vedea in jurul nostru o inclinaie mai mare spre o via spiritual, mai mult apropiere de cele sacre de cum vedem astzi, dar nu aceasta este marea redeteptare a evangheliei. 7 A aptea Tr bi Apoc. 11:15-18 inainte de a citi textele i pentru a inelege trambia a aptea, vom citi Apoc. 10:5-7 marele text de referin din VT pentru acest pasaj, este Daniel 12:7. Apoc. 10 pare s spun c profeia din Daniel este in desfurare aici. Deut. 32:40 este introducerea la un jurmant al legmantului. Este acelai limbaj ca in Apoc. 10 care vrea s ne spun c va veni o vreme cand profeia lui Daniel va avea o implinire. Vine un timp al desigilrii profeiilor lui Daniel. In aparen, Apoc. 10 vorbete despre studiul profeiilor biblice la un nivel pe care nu l-a mai cunoscut vreodat. Dar in zilele ingerului al aptelea, altceva se intampl. Ne-am atepta ca ajungand la concluzia c timpul profetizat in Daniel a sosit, lumea ar trebui s se sfareasc, dar aici, in Apoc. 10 lucrurile par diferite. Da, ingerul spune c s-a sfarit, nu se mai acord nici un fel de timp, dar i acest dar este un adversativ foarte puternic in zilele celui de al aptelea inger, taina lui Dumnezeu se va sfari. In limbajul apocaliptic comlex al acestui pasaj, avem o aluzie la intarzierea celei de a doua veniri. Muli oameni in sec. XVIII-XIX s-au ateptat ca venirea lui Isus s fie aproape pentru c timpul profetizat in Daniel se sfarise. Totui nu a fost aa. i aici ni s-a spus c dei ingerul a spus gata, nu va mai fi timp, totui sfaritul nu va veni pan la vremea celui de al aptelea inger. Astfel, devine clar c a aptea

trambi ne duce la evenimentele finale, plasand aceste evenimente chiar in momentul absolut final al istroiei pmantului. i atunci cand ingerul al aptelea va suna din trambi, se va sfari taina lui Dumnezeu. Ce este taina lui Dumnezeu? Rom. 16:25-26 taina lui Dumnezeuu, este mesajul adus lumii de ctre El prin Isus Hristos Col. 1:25-28; Efes. 6:19. Ni se spune c chiar inainte de sunetul ultimei trambie, cea de a aptea, va fi o mare proclamare final a evangheliei va fi o proclamare in lumina profeiilor crii lui Daniel. In cap. 10 vom analiza mai detaliat acest aspect. Aceast proclamare final a evangheliei, corespunde cu Apoc. 14:6-7, unde un inger puternic zboar prin mijlocul cerului proclamand aceast evanghelie venic oamenilor care triesc pe pmant. Descoperim aici, faptul c exact cand aceast trambi, cea de a asea, se incheie, poporul lui Dumnezeu este chemat s proclame evanghelia pentru ultima dat pe acest pmant. In timp ce cei ri se pregtesc pentru Armaghedon, copiii lui Dumnezeu predic evanghelia mantuirii. Proclamarea evangheliei duce la incheierea timpului, chiar inainte ca cel de al aptelea inger s sune din trambi. Ca atare, sunetul trambiei a aptea, va insemna inchiderea perioadei de har i declanarea unor evenimente finale ireversibile. Aceast evanghelie a fost vestit prin profei Amos 3:7-8 i alte locuri. Exist un accent profetic puternic in spatele aciunii de proclamare. 201 Evanghelia a fost vestit 2000 de ani, dar in ultimele zile ale istoriei pmantului va fi un accent special pe profeia biblic in vestirea evangheliei. De aceea i ascultai acest mesaj acum. De aceea conteaz s studiem cartea Apocalipsei, pentru c in ultimele zile ale istoriei, evanghelia va fi transmis prin intermediul profeiei, aa cum nu s-a fcut niciodat mai inainte. S ne intoarcem acum la cea de a aptea trambi Apoc. 11:15-18 trambia a aptea,

reprezint consumarea tuturor lucrurilor; trambia a aptea reprezint venirea impriei pentru care s-au rugat atatea generaii de credincioi Vin impria Ta! v. 18 sunetul trambiei nu produce cea de a doua venire; exist o perioad de timp intre incheierea harului i sfarit o perioad intre proclamarea final a evangheliei i revenirea Domnului Isus; o perioad de mare stramtorare care va marca sfaritul naiunile sunt maniate. Nu vi se pare c astfel sunt naiunile astzi? Mai maniate ca niciodat? Da, tiu c este o aa numit Nou Ordine Mondial, c intr-un fel naiunile se strduiesc s aduc pacea in Irlanda, Bosnia, Somalia, poate i in Orientul Mojlociu i totui, cat de uor se poate observa cum violena fierbe sub acest acopermant. Biblia ne spune c puin inainte de sfarit, va fi o vreme de mare stramtorare cum nu s-a mai vzut niciodat inainte, un timp cand mania lui Dumnezeu se va manifesta. Va fi o vreme a judecii, cu recompense pentru cei drepi i pedepse pentru cei ri. Naiunile sunt maniate pentru c se opun prelurii impriei de ctre Dumnezeu. Expresia Naiunile sunt maniate, este o referire la btlia de la Armaghedon. Vom descoperri acest aspect in studiile viitoare. Trambia a aptea acoper ultimele luni ale istoriei pmantului. Ea ofer in esen o pregustare a biruinei finale a lui Dumnezeu. Cel de al treilea vai, reprezint tot ceea ce va urma s fie prezentat in cartea Apocalipsei; el este suma i esena a toate plgile, a toat mania naiunilor lumii, a tuturor comploturilor pe care le vom studia in continuare. Cea de a aptea trambi ne ofer cu linguria o pregustare a evenimentelor finale. Lecii spirituale: 1. Faptul c ceva este religios, nu inseamn neaprat c este i corect, c aduce un bneficiu spiritual, sau c-L onoreaz pe Dumnezeu. Cartea Apocalipsei prezice c in zilele finale

ale istoriei noastre, va exista o mare explozie de religie, o mare redeteptare a credinei i vieii spirituale, dar nu va fi nici corect doctrinar, nici benefic sufletului i nici nu-L va onora pe Dumnezeu. De aceea am spus c nu tot ce pare religios trebuie s produc ataamentul nostru. 2. Evanghelia nu va fi disponibil la nesfarit, va veni un moment cand harul se va incheia pentru tot pmantul i nu vom ti exact cand va fi momentul acesta. Acum este ziua salvrii, timpul pentru decizii corecte. 3. Timpul recompensei, rsplatei vine cu aspectele lui pozitive i negative; va fi un timp al aezrii pentru totdeauna a adevrului in Univers. Un profesor vorbea in public unor oameni care ii pierduser credina in Biblie; nu o mai citeau, nu mai credeau c ea are rspunuri la problematica complex a vieii postmoderne; profesorul a protestat impotriva unei astfel de atitudini intr-un mod interesant; el a spus: Dac nu exist astfel de lucruri, precum invierea, sau judecata, atunci nu poate fi nici dreptate pe pmant. Nu conteaz cum colorezi aceast lume nedreapt pentru tine personal, dar lucrurile sunt incorecte. Dumnezeu este inc in control, dar trim intr-o lume nedreapt intr-o lume in care lucrurile ar trebui s fie altfel. i dac viaa aceasta este aa cum este, atunci nu ar exista dreptate nici in Univers. Dar invierea, judecata, ne spun c lucrurile nu sunt aa pentru c aa sunt ele, ci c intr-o zi Dumnezeu va aeza toate lucrurile intr-o ordine i perfeciune ca la inceput. i despre aceasta ne spune ultima trambi. Ea spune c Dumneeu va veni s fac plile, s plteasc tuturor dup faptele lor i s fac dreptate pe pmant i in Univers. Acestea nu sunt 202 vizibile acum ochiului uman a face fa valului de ru pare o iluzie, o lupt pierdut deja, dar Dumnezeu este deja angajat in aceast aciune: pe de o parte de a sprijini pe cei ce vor s lupte

contra rului, de cealalt parte s lase pe cei ri s suporte consecinele faptelor lor; iar la sfarit, El va restabili totul pe acest pmant i in Univers. Ca o concluzie, cap. 6-9 sunt cele mai dificile i cele mai aride din punct de vedere spiritual din toat Apocalipsa, deoarece, ele se concentreaz in mod special asupra aspectelor cu caracter negativ. Ele se ocup cu marile micri ale naiunilor i cu marile curente ale istoriei lumii; ele nu se ocup atat de mult cu aspecte personale, cu viaa spiritual individual, aa cum au fcut-o cap. 2 i 3 i aa cum vom gsi i in a doua jumtate a Apocalipsei. Dar s nu v descurajai cap. 10 i 11 sunt extraordinare din punctul de vedere al vieii i experienei spirituale individuale, deoarece ele trateaz modul in care copiii lui Dumnezeu trebuie s triasc in timpul acestor zile ale sfaritului. In Apoc. 12-20 vom descoperi marea btlie final dintre bine i ru i evenimente pe care acum le trim vor deveni i mai clar inelese prin prisma acestor mesaje apocaliptice. Vom incheia cu o pregustare din ceea ce va fi viaa venic Apoc. 21-22. Aa c dac ai supravieuit prin acest deert, uscat i ciudat, dar totui plin de insemntate pentru experiena cunoaterii timpului i evenimentelor sfaritului, vei descoperi c ceea ce urmeaz este de-a dreptul fascinant, extraordinar, contribuind la intrirea i innobilarea credinei personale. Doamne, acum cand incheiem aceast serie de prezentri, Ii mulumim pentru cluzirea Ta de-a lungul lor. Fii cu noi i inal-ne inimile spre Tine i ajut-ne s ne decidem s stm fermi in experienele care vor marca sfaritul timpului. Ii mulumim pentru Isus, pentru evanghelie i Te iubim in Numele lui Isus, Amin! D. AVANS ND CTRE CRIZA FINAL

I. Cele apte Tunete i Finalul Evangheliei tim c nu putem preciza timpul exact al revenirii Domnului Isus, dar putem ti cumva unde ne aflm in istorie? Doamne, stm in faa altor provocri ale Apocalipsei. Te rugm s fii cu noi intr-un mod special. Vom aborda pasaje dificile, dar foarte importante pentru noi. Ne vom concentra asupra lui Isus i a evangheliei i Te rugm s ne dai inelepciune nu doar s inelegem, dar i s aplicm cele invate in viaa de toate zilele. Te rugm in Numele lui Isus, Amin! In aceast parte ne vom concentra atenia asupra cap. 10-16 i accentul va fi pus pe evenimentele finale ale istoriei pmantului; desigur vor fi aspecte care vor viza istoria cretin intr-un fel sau altul, alte pasaje care vorbesc despre revenire ca eveniment, dar concentrarea maxim va fi pe criza care va cuprinde lumea in timpul din urm. Consider c este extrem de important s inelegem aceast parte, pentru c personal, cred c trim in preajma acestui timp i practic asta trebuie s i demonstrm in acest pasaj din Apocalipsa, pasaj care a fascinat cercettori de-a lungul anilor. In mod cinstit, pentru mine, Apoc. 10 i 11 au cerut foarte mult timp de pregtire pentru prezentare, dar cred c a meritat efortul. S incepem: Apoc. 10 cum se potrivete cu contextul general al Apocalipsei? Este ca un fel de interludiu intre cele apte trambie. Dac v amintii, a aptea trambi este separat de a asea de 203 dou capitole Apoc. 10 i Apoc. 11:1-13. Coninutul acestor dou capitole, este diferit fa de restul materialului despre trambie; deodat, acele judeci teribile, sau evenimente catastrofice in lumea natural, sau conflicte sangeroase, inceteaz; deodat un alt fel de prezentare incepe: sunt profeii despre i experiene ale poporului lui Dumnezeu. De aceea se numete interludiu

intre trambie, sau ceva care intr-un fel este altfel decat pan acum. Ceva similar am vzut in cap. 7 unde a asea pecete se termin in cap. 6, iar a aptea incepe in cap. 8. Cap. 7 funcioneaz tot ca un interludiu, rspunzand la intrebrile din cap. 6:17. Interludiile par s se concentreze asupra celor drepi, s ofere o privelite a experienei lor, practic a experienelor Bisericii in vremea sfaritului, chiar inainte ca Isus s revin. Intrebarea este dac mateialul din cap. 10 i 11 are legtur cu cele ase trambie, sau este ceva cu totul diferit, care trebuie ineles separat de trambie? Cred c putem rspunde la aceast intrebare cu un grad mare de siguran, aa c v invit s deschidei la Apoc. 9:12 primul vai reprezint evenimentele menionate in trambia a cincea cap. 9:1-11. Astfel, al doilea vai incepe cu v. 13 unde se menioneaz inceperea evenimentelor trambiei a asea. S vedem ce ne spune i Apoc. 11:14 al treilea vai. Devine evident c aceti doi conectori, aceste dou capete de pod, arat c Apoc. 10 i 11 sunt vzute ca pri din trambia a asea, ele sunt in legtur cu materialul i evenimentele trambiei a asea. Aa cum Apoc. 7 rspunsese acelei intrebri decisive din pecetea a asea, tot aa cap. 10 i 11 sunt parte a celei de a asea trambi i a evenimentelor ei. Aadar, suntem la un moment de rscruce din istorie cand ingerii de la raul Eufrat sunt eliberai. Este timpul cand sigilarea poate avea loc, cele patru vanturi fiind inute in frau Apoc. 7:1-3. Este timpul pentru strangerea pentru marea btlie de la Armaghedon am vzut deja paralela cu acest pasaj din Apoc. 16; este timpul chiar dinaintea incheierii harului Apoc. 10:7. Este clar c aceste dou capitole prezint imagini ale evenimentelor sfaritului. Este imaginea celor drepi, a experienei celor neprihnii, trind in vremea sfaritului in paralel cu cei ri, descrii in Apoc. 9:13-21 unde sunt vzute forele satanice pregtindu-se pentru conflictul final.

In cap. 10 i 11 Il vedem pe Dumnezeu pregtind un popor care s contraatace aceste fore demonice i cum s rspund la ameninrile din cap. 9:13-21. Cap. 10 prezint o imagine a poporului lui Dumneezu in situaia de a face fa evenimentelor zilelor sfaritului. Cap. 10:1-2 sincer vorbind, nu se poate lua o astfel de descriere total literal. Sunt prea multe lucruri aici care ridic intrebri i cer un rspuns. Un alt inger puternic se pare c nu este unul dintre ingerii cu trambie, nici cel cu trambia a asea, ci un alt inger; dei materialul, aa cum am menionat face parte din cea de a asea trambi, ingerul acesta este unul cu totul strin de ceea ce a fost pan acum i aceasta pentru c misiunea lui este cu totul diferit aici. Ingerul celei de-a asea trambi are de-a face cu haoardele lui Satana acestea sunt cele care apar cand el sun din trambi. Dac o alt misiune este avut in vedere, atunci care este aceasta? Observm c sunt multe paralele la Fiul Omului din Apoc. 1. Ne mai amintim de apariia lui Isus ca Fiu al Omului pe Patmos in Apoc. 1:12-20. In cap. 10 avem imaginea unui inger imbrcat intr-un nor; in 1:7 Isus este vzut ca Unul care vine pe nori; in Apoc. 14:14 Fiul Omului vine invelit in nori ingerul din cap. 10 este imbrcat cu o hain de nori sunt paralele puternice intre cele dou pasaje. Faa ingerului este ca soarele faa lui Isus este descris ca soarele in cap. 1:16; picioarele ingerului sunt ca stalpi de foc picioarele lui Isus sunt descrise ca arama ars in foc cap. 1:15; in original, cuvantul pentru picioare i tlpile picioarelor este acelai. Dac citim Apocalipsa in greac, vom avea plcuta surpriz de a descoperi c acel inger puternic din cap. 10, evident, este aceeai persoan cu cea care i-a aprut lui Ioan in cap. 1. Atunci inseamn c acest inger mre este Isus Insui? Se pare c da! Sunt i alte dovezi pe care le vom lua in 204 consideraie. Foarte mult din simbolismul acestor dou versete, este un simbolism divin. In VT

Yahweh era Cel care fcea din nori carul Su Ps. 104:3; El era Cel care aprea intr-un stalp de nor in pustie Exod 13:21-22; i El era Cel care conducea carul ceresc Ezech. 1:7, 28. Figura divin din Daniel, are o descriere similar Dan. 10:5-6. Interesant este i faptul c dac citim despre evenimentul schimbrii la fa a lui Isus, din Mat. 17:2, descoperim aceeai similitudine de imagini descrierea de aici, este foarte asemntoare cu cea din Apoc. 10. Devine tot mai clar c apariia i infiarea ingerului din Apoc. 10 pare a fi una a lui Isus transfigurat, preschimbat singura ocazie in care ucenicii Lui L-au vzut pe pmant, aa cum este (arat) El in slava cereasc. In final, curcubeul din cap. 10 ne amintete de Apoc. 4:3 unde avem un curcubeu care inconjoar tronul. Prin urmare, ingerul puternic este Isus, sau cel puin o reprezentare a ceea ce inseamn autoritatea Lui in slujirea pe care El o face pentru aceast planet. Orice ar avea loc in legtur cu lucrarea i misiunea acestui inger maiestos in Apoc. 10 i 11, autoritatea vine direct de la Isus. Isus este Cel care controleaz i acioneaz. El este Cel care are toat autoritatea, capacitatea i puterea de a decide. Un inger puternic, cu un sul i vorbind cu voce puternic (v. 3), ne amintete de asemenea de Apoc. 5 acolo, un inger puternic a strigat: Cine e vrednic s ia sulul i s-i deschid peceile? i ceea ce descoperim in Apoc. 5, este faptul c singurul vrednic a fost Isus, Mielul, Cel care a inut sulul in mainile Sale unul sigilat. Ingerul puternic din Apoc. 10 ine de asemenea, ca i Isus un sul, sau o crticic, dar aici sulul este deschis. Am observat expresii precum: picioare ca nite stalpi, foc, curcubeu, etc. Aceste imagini de asemenea ne amintesc de experiena Potopului, a Exodului i de legmantul VT. Este o descriere fascinant acest inger ne amintete de descrierile cereti din cartea Apocalipsei, ne

amintesc de Isus, de Yahweh din VT i ne amintesc de marile acte ale lui Dumnezeu precum Potopul, Exodul, sau intemeierea unui legmant pe Muntele Sinai. Prin aluzia la mari momente din VT, este clar c ceva extraordinar urmeaz s se intample. S ne intoarcem la sul, sau crticic ce este aceast crticic? Se spune in text c era deschis in mana ingerului aceast traducere era deschis, este o incercare de a spune ceea ce in gr. este un pasiv perfect, adic, fusese deschis. Ingerul nu deschide crticica sub privirile noastre, procedura aceasta a avut loc in Apoc. 6, unde Isus este vzut deschizand cartea, rupandu-i peceile. Aceast carte este deja deschis cand Ingerul ii apare lui Ioan. Ar putea fi aceeai carte din Apoc. 5? Ar putea insemna aceasta c pecetea a aptea a fost deja rupt, iar Cartea este acum deschis privirilor tuturor? Ar putea fi aceasta o dscoperire a coninutului acelei crticele? Majoritatea cercettorilor ar spune NU! Motivul? In greac, cuvantul carte din cap. 10 este diferit fa de cel din cap. 5. In Apoc. 5, cuvantul pentru Carte este biblion, in timp ce pentru cea din cap. 10 cuvantul este bibloridion. Chiar dac sunt diferite, sun asemntor, pare a fi o legtur intre ele. Amandou sunt de fapt diminutive, insemnand nite cri mici, sau crticele. Este ca i cum te-ai adresa unor copii i le vorbeti in diminutive; de exemplu, nu spui: D-mi mana, ci d-mi manua. Cam aceasta se intampl aici. Pentru carte, in gr. este folosit cuvantul biblos. Celelalte dou expresii sunt diminutive ale sale. Ins, chiar dac observaiile cercettorilor par pertinente, s-ar putea totui ca acest lucru s nu fie chiar semnificativ in Apocalipsa. Dac s-ar urmri cu atenie in Apocalipsa folosirea celor trei cuvinte: biblos, biblion i bibloridion, s-ar observa c Ioan nu are un tipar anume de folosire a lor. El poate folosi de exemplu biblos i biblion pentru Cartea Vieii. In Apoc. 20:12 cartea vieii este biblion, in timp ce in 20:15 este biblos. Probabil c Ioan n-a fost concentrat pe o distincie clar intre cele

dou care s fie carte i care s fie crticic. Se pare c nu a contat pentru el, ceea ce inseamn c este foarte posibil ca aceast crticic-sul din mana ingerului s fie aceeai cu Cartea-sul din 205 cap. 5. Dar ceea ce este i mai important este faptul c aceeai carte numit in v. 2 bibloridion, este numit in v. 8 biblion. Inelegem astfel c Ioan nu are o consecven in folosirea acestor expresii i nu le folosete pentru a face vreo diferen pe care cititorul ar trebui neaprat s o ia in seam. Ca atare nu putem determina din folosirea cuvintelor dac aceast crticic din cap. 10 este aceeai carte din cap. 5, sau este una diferit. A sugera c paralelele puternice dintre cap. 5 i cap. 10 ne indic identitatea sulurilor i ne determin s considerm c cele dou, sunt de fapt una i aceeai carte, unul i acelai sul, cel pe care Mielul il inea in mana Sa. Ceea ce vom vedea aici, in Apoc. 10, va avea ceva de-a face cu coninutul acelui sul, coninut decisiv, hotrator pentru istoria uman. Coninutul acelei cri, deschiderea ei, este totul pentru Univers. Poate acum inelegem mai bine motivul pentru care Ioan plangea pentru c nu se gsea nimeni s-l deschid, pentru c chiar dac nici el nu-i cunotea coninutul, a simit imediat importana lui pentru omenire i nu numai. i de asemenea vom inelege ce a cauzat acea explozie de bucurie atunci cand Mielul a luat Cartea in mainile Sale. Astfel, se pare c Apoc. 10 va fi descoperirea unei poriuni din acel sul, descoperire care se aplic evenimentelor finale ale istoriei umane. In final, pare c acest inger este suficient de mare pentru a avea un picior pe pmant i cellalt pe mare. Aceasta sugereaz majoritii comentatorilor c mesajul ingerului este unul global, un mesaj pentru oricine i oriunde. vv. 3-4 ingerul a strigat cu voce tare, care prea ca rgetul unui leu in Apoc. 5 Isus

este Leul; i prima fptur vie de asemenea are glasul ca de leu, iar cand se face auzit, vocea ei pare ca de tunet Apoc. 6:1. Avem cateva legturi aici: Isus vorbete ca un leu, vocea Lui pare ca bubuitul tunetului. In VT, leul era adesea folosit ca simbol pentru Yahweh El apare ca un leu atunci cand e vorba de restaurarea poporului Su i scoaterea din mainile vrmailor Osea 11:10; Ier. 25:30; ca un leu El vine s judece poporul Amos 1:2; 3:7-8. Acest concept al lui Yahweh ca un leu, este folosit chiar in contextul profeiei. In Amos 3:7-8, Yahweh vorbind ca un leu, este asociat cu darul profeiei. Indiferent ce se intampl in vv. 3 i 4 din Apoc. 10, va fi ceva in legtur cu profeia i practic aceasta vom descoperi pe msur ce vom avansa in studiu. Cele apte tunete acesta este pare singurul concept misterios in toat cartea Apocalipsei, deoarece, orice ar fi ele, nu s-a scris ce au spus. Tunetul este asociat cu tronul lui Dumnezeu in Apoc. 4:5; este asociat cu Sanctuarul ceresc Apoc. 8:3-5; 11:19; 16:17-18. Astfel, tunetul este menionat adesea in Biblie i intotdeauna este in asociere cu prezena direct a lui Dumnezeu. Ni se d impresia c cele apte tunete, ilustreaz o teofanie, cuvantul gr. pentru apariia lui Dumnezeu. Textul de referin din VT, este Ps. 23:3-9 unde avem o descriere a unei furtuni cu fulgere i tunete, furtun care este descris in termeni ca Vocea Domnului voce de tunet. i totodat sunt artate i consecinele vorbirii Sale prin realizarea de lucruri atotputernice, venite in cazul de fa peste Liban. Tunetul pare s ne reaminteasc de marile acte i lucrri ale lui Dumnezeu. Atunci cand Dumnezeu vorbete i acioneaz in baza atotputerniciei Sale, atunci tunetul este modalitatea de a descrie modul lui Dumnezeu de a aciona. S mergem i la Iov 37:5. Intorcandu-ne la Apoc. 10, cele apte tunete, care sunt baza acelor aciuni ale lui Dumnezeu care

sunt in primul rand decisive, dar in al doilea rand nu pot fi inelese fr descoperire din partea Lui Amos 3:7-8. Aceast combinaie de tunete i voce ca de leu, ne descriu marile aciuni ale lui Dumnezeu, dar acestea sunt puse in relaie cu profeia. i pe msur ce vom avansa in cap. 10 vom vedea aceast relaie mult mai clar. Un ultim text i care este foarte interesant in relaie cu Apoc. 10 Ioan 12:28-30 in aceast situaie unic cand Dumnezeu Tatl a vorbit lui Isus, vocea Lui a fost ca de tunet tunetul este vocea lui Dumnezeu; Dumnezeu a tunat in urechile locuitorilor Ierusalimului chiar inainte de cruce. In acest context, vocea lui Dumnezeu din Apoc. 206 10 se aude chiar inainte de a doua venie a lui Isus, dup cum vom vedea. Aa cum s-a intamplat in Ioan 12, tot la fel avem un glas din ceruri v. 4 un glas care spune: Nu scrie ce au spus cele apte tunete aceast voce nu era a ingerului puternic, este un alt glas, diferit de al su; s fi fost glasul Tatlui? Am vzut cum in Biblie, glasul lui Dumnezeu este intotdeaua asociat cu tunetul. Glasul din cer a cerut sigilarea, sau pecetluirea mesajului tunetelor. Conceptul de pecetluire ne amitete de Dan. 8:26 i 12:4, 9 se spune c aceast ultim parte a crii lui Daniel trebuie s fie pecetluit, sigilat; ea nu avea s fie ineleas decat la vremea sfaritului. Dar sigilarea din Daniel este diferit de cea din Apocalipsa. S privim Apoc. 22:10 mesajul lui Daniel trebuia sigilat pan la vremea sfaritului, dar in Apocalipsa, un astfel de mesaj este unic; in Apocalipsa, lui Ioan intotdeauna i se poruncete s scrie; in mod permannent i se spune s nu pecetluiasc pentru c vremea este aproape. Este evident atunci c cele apte tunete, au de-a face cu ceva ce este dincolo de lumea i timpul lui Ioan. Nu tot ce era transmis lui Ioan in Apocalipsa era aproape, dar diferena dintre Apocalipsa i ultima parte a crii lui Daniel, este c ceea ce e scris in Apoclipsa avea semnificaie, un ineles pentru cititorii sec. I. Nu era nevoie s se inchid

cartea i s se spun: Aceasta este pentru vremea sfaritului, nimeni nu are nevoie s ineleleag acum totul avea semnificaie, ineles pentru cititorii Apocalipsei, dar aceast poriune avea dea face cu evenimente care urmau in viitor fa de zilele lui Ioan i ale cititorilor si. vv. 5-7 am analizat pasajul in contextul celei de a aptea trambi, dar acum vom face o analiz i mai profund a lui. Avem aici o aluzie puternic la Dan. 12:4-7. Sunt cateva paralele intre aceste dou pasaje; mai intai, se spune Pecetluiete cartea pan la vremea sfaritului vedem pe cineva stand de o parte i de alta a malurilor raului. Tot aici este intrebarea: Cat timp va mai fi?; avem apoi ridicarea mainii spre cer i jurmantul pe Numele Celui care triete venic; avem apoi conceptul perioadei de timp numit: o veme, vremi i a jumtate de vreme, luat prin cmparaie cu nici o intarziere, din Apoc. 10:6. Se pare c acest pasaj era in minea lui Ioan cand a scris acest pasaj din Apocalipsa. Care este obiectivul acestei aluzii? De ce ar vrea autorul Apocalipsei s ne indice pasajul din Daniel 12 in timp ce citim Apoc. 10? Rostul cap. 10 din Apocalipsa, pare s fie acela de a spune c profeiile lui Daniel, s-au implinit. In gr., practic nu se spune c nu va mai fi ntrziere, ci acel timp cronos (cronologie) nu va mai fi; nu va mai fi timp. Timpul pe care il are Ioan in minte este timpul din Daniel timpul celor trei vremi i jumtate, timpul celor 2300 de seri i diminei Dan. 8:14. Exist un numr de profeii legate de timp in cartea lui Daniel care privesc timpului sfaritului, care ne conduc ctre timpul revenirii Mantuitorului. Observm c Dan. 12 rspunde la patru intrebri care se ridic prima dat din cap. 8:13. (Dan. 8:9-14 poate fi un studiu extraordinar prin care se poate inelege mai bine Apoc. 10). Dar mcar in scurt s ne ocupm de Dan. 8:13-14 v. 13 scoate in eviden patru aspecte: jertfa zilnic, revolta care a dus la pustiire, Sanctuarul clcat in picioare i otirea umilit. Imediat

apare intrebarea: Cat timp va trece pan ce aceste lucruri vor fi restabilite? La aceste intrebri rspunde Dan. 12, care ne indic anumite evenimente i anume: in v. 11 se vorbete de jertfa necurmat i de revolta care a adus pustiirea; in vv. 7 i 10 se vorbete despre Sanctuar i despre otirea clcat in picioare. Iar in vv. 7 i 11 se ridic intrebarea: Cat vor dura lucrurile acestea? Cartea lui Daniel indic pregnant spre un punct anumit din istorie, numit aici timp al sfaritului, iar Apoc. 10 ne arat c acest timp a venit, acel cronos s-a incheiat odat cu evenimentele pe care el le descrie. Timpul s-a incheiat, iar Dumnezeu este pe punctul s-i rzbune poporul i s-l elibereze de pe acest pmant. Astfel cheia cap. 10 este c cea de a asea trambi reflect timpul sfaritului, timpul evenimentelor finale ale istoriei pmantului. Nu tim exact cand va vei Isus, dar putem ti, pe baza profeiilor din Daniel, cand a venit timpul 207 sfaritului i noi trim in el, pentru c toate profeiile lui Daniel s-au incheiat. Timpul acesta, pe care-l declar ngerul cu jurmnt solemn nu este sfritul istoriei lumii acesteia nici al timpului de har, ci al timpului profetic, care trebuie s precead a doua venire a Domnului nostru. Adic, poporul nu va mai avea o alt solie cu privire la un timp definit. Dup aceast perioad de timp, care se ntinde de la 1842 la 1844, nu poate fi nici o trasare precis de timp profetic. Cel mai lung lan profetic se ntinde pn n toamna anului 1844 Comentarii A.Z.. vol. 7, p. 971. Toi cercetrorii sec. XIX au vzut c profeia din Daniel se incheia undeva in jurul lui 1844 i au tras concluzia c atunci trebuia s vin Isus. i pentru c au descoperit lucrul acesta, in mod normal i-au pus problema revenirii Domnului Isus in anul 1844. Dar au greit pentru c au trecut cu vederea un singur cuvant, sau mai bine zis o conjuncie de la inceputul v. 7 din Apoc. 10 ci, sau dar aceast conjuncie in gr. este un puternic adversativ, chiar mai puternic decat romanescul ci, sau dar. Da intr-adevr timpul profetic s-a incheiat, nu va mai

fi un alt timp profetic dincolo de 1844, Dar Isus va veni in zilele celui de al aptelea inger, nu in cele ale celui de al aselea. Doar cand cel de al aptele inger va suna din trambi, taina lui Dumnezeu se va incheia. Aici, in Apoc. 10 ni se spune c profeiile lui Daniel, nu indicau spre sfaritul lumii, ci spre inceputul timpului sfaritului. Acest timp al sfaritului incepe in momentul in care profeiile lui Daniel se termin, undeva in jurul anului 1844 i se incheie odat cu a doua venire a lui Isus. Astzi noi trim intre timpuri; trim intre timpul in care profeiile lui Daniel s-au incheiat i timpul de har care ne duce spre evenimentele finale ale istoriei i care vor culmina cu evenimentul glorios al celei de a doua veniri a lui Isus pe pmantul nostru. Care este scopul acestei perioade de timp? Pentru a oferi posibiliatea ca lumea intreag s fie pregtit pentru ultima i finala predicare a evangheliei i despre aceasta ne vorbesc cap. 10 i 11 din Apoc. 10; i de aceea sunt numite ele un interludiu. Chiar acum trim intre Nu va mai fi zbav, intarziere i al aptelea va suna din trambia lui. Inc odat, dei nu putem preciza exact timpul revenirii Domnului pe nori, totui din schiele profetice, inelegem c ne aflm in ultima er a istoriei pmantului 1844 a doua venire. De aici i pan la sfaritul crii, aceast ultim er este in centrul ateniei lui Ioan. Lecii spirituale: 1. A tri in vremea sfariului, este o chestiune foarte serioas. Dac am realiza c ne aflm in faza final, terminal a istoriei acestui pmant, atunci deciziile noastre in toate domeniile vieii ar cpta mult mai mult importan. Nu mai e timp de amanat. Nu mai este timp pentru nimicuri i lucruri nesemnificative. Nimeni nu tie cand va veni Isus, dar cu toii tim cand am intrat in ultima faz a istoriei acestei planete, iar revenirea Lui devine iminent i pe msur ce avansm in timp, tot mai aproape. 2. Dumnezeu intotdeauna a vorbit despre sfarit ca fiind aproape. In cartea Apocalipsei

Ioan este avertizat s nu sigileze nimic pentru c timpul este aproape. i este spre binele nostru c a fcut astfel, pentru c in felul acesta fiecare generaie a fost pregtit pentru poteniala Lui intoarcere, avand toate oportunitile de a lua decizii corecte, inelepte. Dar Cuvantul lui Dumnezeu, are intotdeauna in smana lui taine i mai adanci, care cheam la o cercetare i mai profund pe msur ce timpul trece. Pentru gandirea ucenicilor, crucea i invierea era considerate evenimente ale sfaritului, motiv pentru care au venit la Isus intrebandu-L dac nu cumva avea de gand s-i stabileasc impria Fapte 1. Rspunsul lui Isus a fost un Nu categoric; mai intai trebuia predicat lumii evanghelia. Ucenicii au pierdut astfel amnuntul c dup primul advent, va mai fi o perioad de timp. La fel s-a intamplat i cu mileriii in sec. XIX, care au omis acea simpl conjuncie dar din Apoc. 10:7, considerand c sfaritul profeiilor lui Daniel, inseamn in acelai timp sfaritul lumii. Observm ins c Dumnezeu nu a fost luat prin surprindere de 208 evenimente, ci El avea deja pregtit in planul Su cel venic, o perioad special de proclamare profetic a evengheliei. 3. Isus Insui, este sursa acestui mesaj final. Fr indoial, c uneori simim frustrare in timp ce studiem profeiile; in timpul studiului despre trambie am simit parc grozvia unor evenimente descrise in detaliu, care parc uneori ne-au obosit. Dar acum suntem incurajai: in zilele din urm, profeiile aveau s fie mai bine inelese, iar mesajul evangheliei urma s devin mai clar in contextul profetic. Iar motivul pentru aceasta, este c descoperirea vine direct de la Isus. Cand predicm evanghelia in context profetic, imbrcat in hain profetic, vom predica exact acel mesaj pe care Isus vrea ca noi s-l predicm lumii de astzi. Doamne, trim un simmant al unui destin mre. Realizm c trim timpuri

importante i c provocri mari stau in faa noastr i anume de a proclama Cuvantul Tu lumii. Te rugm s ne dai inelepciune i putere s lucrm impreun cu tine in implinirea acestei misiuni importante. Ii mulumim in Numele lui Isus, Amin! II. Sulul i Templul Dac Dumnezeu deine controlul total in Univers, ce inseamn s spui c El intarzie? Doamne, acum cand stm in faa unui alt studiu, invitm prezena Ta intr-o msur special. Ofer-ne o inelegere clar in contextul harului Tu. Te rugm in Numele lui Isus, Amin! Vom urmri in aceast prelegere evenimentele din cap. 10:8-11:2. A vrea s v reamintesc, pentru c pare o intrerupere ciudat in felul acesta, pentru c imprirea pe capitole i versete nu este una inspirat, ci este rezultatul muncii unor oameni dup ce Biblia a fost scris, i care au ales calea aceasta spre uurarea folosirii Bibliei. Dar uneori, finalul capitolelor vine intrun fel care de fapt mai degrab ne impiedic inelegerea decat ne-o uureaz. Vom vedea aici c este o legtur foarte srans intre ceea ce se intampl in Apoc. 10:8-11 i primele dou versete din cap. 11. In vv. 8-11 avem o descriere interesant: crticica pe care ingerul o inea in man, este oferit lui Ioan ca mancare; are un gust foarte bun, dar il las cu dureri de stomac. Acest glas din cer ne amintete de cel din v. 4; acesta nu este glasul ingerului puternic, ci este unul venit direct din cer, glas care-i spune lui Ioan s ia crticica i s-o mnance. In acest proces, Ioan gsete c gustul este unul deosebit, dar c odat ajuns in stomac, ii provoac o amrciune teribil. i in timp se Ioan se stramb de amrciunea din stomac, i se spune c trebuie s proroceasc din

nou. Acest concept de a lua i a manca cartea, de a descoperi cat de dulce este in gur i cat de amar este experiena ulterioar comsumrii ei, nu il gsim aici pentru prima oar, ci mult mai devreme, in cartea lui Ezechiel. S citim Ezech. 2:8-3:3 este foarte clar c acesta este pasajul la care se face aluzie in Apoc. 10. Mesajul lui Ezechiel a fost unul dulce, nu este vreo menionare cu privire la amrciunea produs in stomac, dar reacia oamenilor nu a fost deloc dulce. Ei l-au respins, pe el ca profet i mesajul su, astfel c amrciunea lui a fost una spiritual i nu fizic. Fr indoial c i in Apocalipsa este aceeai idee: de amrciune i tristee spiritual. Este important de adugat c in Ezechiel, mesajul este ctre casa lui Iuda, care a intors spatele lui Dumnezeu, in timp ce in Apoc. 10 mesajul este ctre naiuni, ctre neamuri. Astfel sunt paralele intre cele dou pasaje dar sunt i diferene. Aspectul asupra cruia se concentreaz ins ambele pasaje, este mesajul i proclamarea lui mai intai, proclamarea mesajului ctre casa lui Iuda i apoi proclamarea mesajului ctre lume; proclamarea mesajului in sine este dulce ca mierea, pentru c mesajul evangheliei este atrgtor, un mesaj extraordinar, minunat; este mesajul 209 bucuriei, al tririi unei viei implinite, dar el devine amar datorit decepiei ca urmare a respingerii lui. v. 11 prorocia trebuie fcut din nou cunoscut intregii lumi. Cuvantul gr. pentru expresia cu privire la este epi, care are mai multe inelesuri cu privire la, referitor la multe neamuri, limbi poporare; despre, sau mpotriva. Trebuie profetizat despre aceste neamuri, sau trebuie prorocit impotriva unor lucruri care se fac intre naiunile acestei lumi. Aadar trebuie prorocit din nou cu privire la aceast lume, despre aceast lume, sau impotriva unor lucruri pe care lumea le face in neconcordan cu voina lui Dumnezeu. Indiferent de cum trebuie ineleas aceast prorocire din nou cu privire la..., ea are de-a face cu evenimentele care se intampl in

Apoc. 11. Ce putem inelege din toat aceast diversitate de imagini figurative: luarea crticelei din mana ingerului? faptul de a o manca? dulcele-amar care urmeaz? Se pare c trebuie s urmrim aceast problematic pe dou niveluri i s inelegem c ambele au de-a face cu conceptul de intarziere. Exist intarziere in incheierea istoriei pmantului, exist intarziere i in intoarcerea lui Isus. Este Ioan dezamgit de aceast intarziere? Desigur. Fr indoial, el s-a ateptat ca ceea ce era profetizat in Apocalipsa s ajung repede la implinire. A fost dezamgit s afle c nu in timpul su se vor consuma toate acele evenimente, ci c prin cartea lui, la timpul sfaritului el trebuia s proroceasc din nou desigur prorocire fcut prin mijlocirea altor oameni. La un al doilea nivel, se vorbea despre o dezamgire venit la incheierea timpului profetic din Daniel. Aveau s fie oameni dezamgii de faptul c odat cu consumarea timpului alocat profeiilor lui Daniel nici lumea nu urma s se sfareasc i nici Isus nu avea s vin. Doar trambia a aptea avea s aduc expirarea tainei lui Dumnezeu i s anune incheierea istoriei i a doua venire. Astfel, dup o perioad de bucurie in dulceaa mesajului profetic, avea s urmeze o perioad de amrciune, de dezamgire profund pentru copiii lui Dumnezeu, care doreau revenirea Mantuitorului i locuirea impreun cu El in locurile cereti. Cu aceste sentimente in minte, ne intampin cap. 11 care pare s fie un rspuns la ceea ce se intampl aici in cap. 10. Cap. 11 ne va da mesajul care va fi profetizat tuturor acestor naiuni i tot el vorbete despre amrciunea mesagerilor in experiena propovduirii lor. Ca i cap. 10 i cap. 11 in mare parte face parte din a asea trambi, timpul pregtirii pentru mara btlie de la Armaghedon, timpul de dup implinirea profeiilor din Daniel i incheierea timpului de har.

Se ridic intebarea: Ce se ateapt ca s spun Ioan cand va profetiza din nou? Ce este acest mesaj care trebuie s fie dus din nou intregei lumi prin cartea Apocalipsei? Conceptul de a predica la neamuri, ne amintete de Mat. 24:14. Dac perioada pe care o avem acum in discuie in cartea Apocalipsei, este cu adevrat perioada timpului sfaritului, atunci din nou va fi proclamarea final a evangheliei inainte de venire. Ce anume va fi aceast evanghelie? Cred c vv. 1-2 ale cap. 11 ne dau un indiciu va fi evanghelia Templului ceresc restaurat in contextul judecii. Aceast proclamare pare s fie ilustrat de finalul cap. 11 prin ridicarea la cer a celor doi martori. Dup incheierea perioadei profetice, cei doi martori sunt ucii, sunt inviai dup trei zile i jumtate i ridicai la cer, dup modelul morii i invierii lui Isus. Uciderea lor ilustreaz ceva despre amrciunea sulului inghiit. Sulul in sine este o veste bun, dar aduce vremuri rele, iar ridicarea la cer a celor doi martori pare a ilustra acea proclamare final a evangheliei de care suntem peocupai. Aa dup cum observm sunt cateva paralele intre cei doi martori i lucrarea lui Isus pe acest pmant. Este vorba de o perioad de trei ani i jumtate, care reprezint aproximativ lucrarea lui Isus, apoi uciderea celor doi martori, invierea lor i ridicarea lor la cer. Cei doi martori vor fi o caontrapatre de la sfaritul timpului a lucrrii Domnului Isus de pe pmant. Va fi 210 o proclamarea final a evangheliei NT. Sunt de asemenea unele paralele intre cei doi martori i Apoc. 13, unde cei doi martori par s fie contraparte la cele dou fiare. De exemplu, fiara care apare din mare, are o perioad de stpanire de 42 de luni, aproximativ aceeai perioad de timp cat au putere de a lucra i cei doi martori. Avem apoi fiara care apare din Abis Apoc. 11:7, aa cum avem o fiar care iese din mare in Apoc. 13:1. Acea fiar se rzboiete cu cei doi martori, precum fiara din cap. 13 care se

rzboiete cu sfinii. Fiara din cap. 11 ii invinge pe cei doi martori, la fel cum fiara din cap. 13 ii invinge pe sfini. In Apoc. 11 pmantul se bucur de moartea celor doi martori, in timp ce in Apoc. 13 pmantul este uimit de lucrarea fiarei. Sunt de asemenea paralele cu fiara aprut din pmant din gura celor doi martori iese foc, in timp ce fiara din pmant aduce foc din cer pe pmant; cei doi martori primesc painea vieii de la Dumnezeu, in timp ce fiara din pmant pune painea vieii intr-o icoan a fiarei. Se pare c autorul a intenionat s vedem aceste conexiuni intre cei doi martori din Apoc. 11 i fiarele inspimanttoare impreun cu cei cu care se ridic impreun cu ele impotriva acestor martori. Cei doi martori, indiferent ce ar fi ei, au de-a face cu proclamarea final a evangheliei i cu oamenii care o vor face. In Apoc. 11 sunt date i cateva perioade de timp: Apoc. 11:2 42 de luni cetatea va fi clcat in picioare; in Apoc. 11:3 1260 de zile oferite celor doi martori pentru activitatea lor. Aceste perioade, ne amintesc din nou de Dan. 12 care aa cum am spus este fundalul acestui pasaj din Apocalipsa Apoc. 10 ne-a oferit cadrul pentru tot ceea ce se intampl aici perioad de o vreme, dou vremi i o jumtate de vreme din Dan. 12, este reformulat in Apoc. 11 in trei ani i jumtate, 42 de luni, i 1260 de zile. Ca atare, experiena iniial a acestor doi martori, practic are loc inainte de Apoc. 10, deoarece ea merge inapoi ctre profeiile lui Daniel. Prin urmare, mult din Apoc. 11:1-6 de fapt, precede Apoc. 10:8-11. Timpul cand se va profetiza din nou, va fi dup incheierea celor 1260 de zile, una dintre cheile profetice ale lui Daniel. Astfel, experiena celor doi martori, ca moment de introducere pe scena istoriei, are loc practic inainte de timpul i evenimentele din Apoc. 10 practic moartea, invierea i ridicarea la cer a celor doi martori, sunt evenimentele care pregtesc momentul i timpul predicrii din nou i totodat evenimentele finale ale istoriei pmantului. Interesant de observat c in aceast parte a Apocalipsei pe care o studiem, profetul Ioan

incepe s aibe un rol activ in propriile lui viziuni. Pan aici, a fost destul de pasiv, dar acum, ia crticica din mana ingerului, o mnanc, experimenteaz cu ajutorul simurilor dulce-amar, ia o trestie pentru msurat, etc. Profeii, adesea fac astfel de acte simbolice ca parte a vestirii lor. In VT ne gandim la Ezechiel, care a profetizat adesea prin aciunile sale. In Fapte, profetul Agab care locuia in Cezareea adesea predica prin aciuni ceea ce Dumnezeu ii ddea s imprteasc oamenilor. In Apoc. 11 il vedem pe Ioan implicat destul de mult in actele profetice. v. 1 lui Ioan i se d trestia s msoare Templul lui Dumnezeu i ceea ce este in interiorul lui. Aceasta ne amintete de Apoc. 21:15 unde avem o descriere similar diferena este c trestia din cap. 21 este din aur i cu ea este msurat oraul, nu i Templul. Fr indoial, oraul din cap. 21 este ca un Templu, pentru c el este locul in care locuiete Dumnezeu, aa c probabil acestea dou sunt destul de paralele. In Ezechiel 40-48, de asemenea Templul este msurat. De ce este msurat Templul in Ezechiel? Ca s fie restaurat. Msurarea Templului ca obiectiv, inseamn c Dumnezeu Ii pstreaz angajamentul Su, de a continua s rman credincios legmantului cu poporul Su, s fie mai departe Dumnezeul lor, in ciuda apostaziei lor trecute. Msurarea Templului le transmitea idea c acesta va fi reconstruit, iar El va fi din nou Dumnezeul lor i ei poporul Lui. S citim Ezech. 43:7-9 ceea ce dusese la distrugerea 211 Templului, fusese inchinarea amestecat. Ei nu au fost credincioi lui Dumnezeu, dimpotriv, mulimea idolilor i inchinarea in faa lor chiar in Templu, a adus dizgraia lui Dumnezeu i consecinele ulterioare. Aici, este o chemare la pocin; dac poporul avea s prseasc acea dedublare in viaa spiritual, dac aveau s indeprteze sursele de profanare a Templului, atunci

Dumnezeu promitea reconstruirea lui i primirea lor din nou ca popor al Lui. i ceea ce este i mai interesant, este faptul c viziunea lui Ezechiel este primit in Ziua Ispirii Ezech. 40:1 in aceast zi a ales Dumnezeu s inceap msurtoarea Templului. Ziua Ispirii este cea mai solemn i decisiv zi in calendarul religios iudaic. Era ziua cand Sanctuarul era curit de toate pcatele acumulate de-a lungul anului. Era ziua curirii i restaurrii in care Dumnezeu a venit in timpul lui Ehechiel pentru a restaura Templul. Avem aceeai situaie i aici in Apocalipsa? Este cumva vreo aluzie la Ziua Ispirii? S vedem Apoc. 11:1 avem aceleai trei elemente: Templul, altarul, inchintorii; erau cele trei elemente care erau curite in Ziua Ispirii, descrise in Lev. 16:16-19, 30-31. Ambele pasaje de referin din Ezechiel i Levitic pentru Apoc. 11:1, pun accentul pe Ziua Ispirii. Ca i in Ziua Ispirii, msurarea in Apocalipsa, are inelesul de evaluare, de estimare a calitii credinei i a spiritualitii, a relaiei cu Dumnezeu de la sfaritul timpului, de a exprima in cifre eventual msura judecii pe care Dumnezeu o va face chiar inainte de sfarit. Observai de pild 2 Samuel 8:2 un pasaj infiortor, care ne arat cum msurarea era implicat in judecarea a cine va tri i cine va muri. De asemenea ne amintim de un fel asemntor de evaluare din parabolele Domnului Isus: de parabola graului i a neghinei, parabola caprelor i oilor, a petilor buni i ri, a fecioarelor inelepte i neinelepte. Conceptul de evaluare de la sfaritul timpului, are ramificaii atat in NT cat i in VT. Este conceptul care spune c la sfaritul timpului oamenii vor fi imprii in dou categorii: cei care Ii vor servi lui Dumnezeu i cei care nu Ii vor servi; cei neprihnii care la revenirea lui Isus vor primi ca rsplat viaa venic, in timp ce cei ri, cei nelegiuii vor primi moartea venic. Ca atare, aceast evanghelie care va fi vestit la sfaritul timpului, este aceea a restaurrii Sanctuarului i de asemenea este evenghelia unei serioase judecii preadvente; este

msurarea celor care pretind c Il urmeaz pe Isus; se adreseaz direct celor care se numesc popor al lui Dumnezeu, invitandu-i s fie gata pentru intoarcerea lui Isus. Personal, adesea il numesc mesaj de valoare adugat. Sunt foarte muli oameni care ineleg clar mesajul de baz al evangheliei i de asemenea ineleg adevrul c acest mesaj reprezint fundamentul credinei cretine. Dac nu inelegi evanghelia, dac nu inelegi cum pot fi oamenii intr-o relaie bun cu Dumnezeu, atunci nu conteaz cat de mult poi cunoate despre profeii, despre Daniel i Apocalipsa. Dac nu-L cunoti pe Isus, atunci nu cunoti nimic. Aa cum spunea apostolul Pavel: Chiar dac a cunoate toate profeiile, dac nu am dragoste sunt un nimic... 1 Cor. 13. Tocmai de aceea, mesajul din Apoc. 10 i 11 este unul de valoare adugat; el aduce o inelegere deosebit a vremii sfaritului; este un mesaj de trezire, de redeteptare, un mesaj care poate pregti suflete pentru revenirea pe curand a Domnului Isus. Cand va suna trambia a aptea, venirea lui Isus este deja infptuit. Timpul celei de a asea trambie, este ultima chemare a lui Dumnezeu, este ultima posibilitate de a primi evanghelia dragostei. Astfel, cartea Apocalipsei ne aduce in faa unui timp de mare redeteptare din toate timpurile i ne spune care va fi coninutul mesajului pe care poporul lui Dumnezeu il va predica in acel timp solemn. v. 2 lui Ioan i se spune s lase deoparte nemsurat curtea de afar v aducei aminte poate de Sanctuarul VT. Curtea exterioar era cea in care intrau oamenii s-i aduc jertfele i ocupa aproximativ jumtate din spaiul destinat Sanctuarului in sine. Cealalt jumtate era ocupat de cldirea Sanctuarului, de Templul propriu zis. In Apoc. 11:1 este msurat doar 212 Templul in sine, lsandu-se prima jumtate, curtea de afar, nemsurat. Interesant este faptul c

expresia dar, de aici, nu apare in greac, i in locul acestui adversativ atat de puternic, mai degrab cuvantul care apare in greac ar trebui tradus cu i traducerea ar suna mai degrab: i n timp ce msori Templul, s excluzi curtea. Aceasta implic faptul c excluderea este parte a msurtorii. Nu este ca i cum ai spune: Msoar Templul, dar s nu msori curtea. Dimpotriv, idea este: Msoar Templul i n timp ce msori Templul, asigur-te c msori nemsurat curtea de afar; asigur-te c o excluzi prin msurtoarea ta; msurtoarea n sine o va exclude. Se pare c aceste neamuri din v. 2, se pretind popor al lui Dumnezeu; msurarea poporului lui Dumnezeu, simbolizat aici prin msurarea doar a Templului, ne duce la concluzia c unii au fost gsii slujitori credincioi i sunt pietre in Templul lui Dumnezeu concept gsit in Efes. 2 i 1 Petru 2 i alte locuri, unde biserica este vzut ca fiind construit din pietre vii, in timp ce alii doar pretind a fi cretini, dar sunt lsai in afara msurtorii. Astfel, msurtoarea din Apoc. 11:1-2 imparte pe adevraii credincioi de cei care pretind, sau care doar profeseaz cretinismul. Aceasta introduce deja o tem major a Apocalipsei, care este vzut mereu i mereu intr-o varietate de contexte de aici i pan la sfaritul crii. Aceast tem este c chiar inaintea venirii lui Isus, Dumnezeu va aciona in aa fel incat s se vad clar diferena intre cei care sunt cu adevrat slujitorii Si credincioi i cei care doar pretind c sunt cretini. Msurtoarea adevrailor cretini, este o tem i o sarcin a timpului sfaritului. In Ezechiel, intreg Templul a fost msurat. Cuvantul a exclude, sau a lsa la o parte, pentru curte, gr. ekballae, este acelai cuvant folosit in Ioan 9:34-35 pentru excluderea, pentru excomunicarea omului care fusese orb din Sinagog. A exclude, inseamn aici a lsa ceva deoparte, ceva care inainte a fcut parte din intreg. Este identificarea celor apostaziai din Biseric i excluderea lor prin intermediul i cu ajutorul evangheliei. Foarte interesant nu?

Predicarea evangheliei va produce acea separare intre cei care o accept i se conform cerinelor ei i cei care o resping dei pot veni in continuare la bieric, dar fr nici o schimbare in viaa lor. Expresia din afar, curtea din afar, este folosit in Apoc. 21:15 pentru excluderea celor ri de la recompensa Noului Ierusalim. Curtea de afar este dat Neamurilor i aceasta ne amitete din nou de Templul primului secol, cand era un zid imprejurul Templului, excluzand neamurile, care aveau curtea lor separat de a iudeilor. De fapt erau i pietre care marcau pan unde aveau voie s mearg neamurile. De acolo, se spunea c fiecare va fi responsabil de propria moarte, ceea ce insemna c la iudei, neamurile nu erau binevenite in Templu, erau ca nite nepoftii. Curtea din afar deci, era locul inchinrii destinat Neamurilor. Apoc. 11:1-2 se potrivete foarte bine contextului primului secol. Urmtorul comentariu este foarte interesant: Vor clca in picioare Sfantul ora 42 de luni. Acest concept, aceast noiune de 42 de luni, este asociat intotdeaun cu rul i cei ri in Apocalipsa Apoc. 13:5. De cealalt parte, Sfantul ora pare s reprezinte poporul NT al lui Dumnezeu. Aici avem primul indiciu, c in Apocalipsa va fi o frecvent aluzie la conceptul celor dou orae. In a doua parte a Apocalipsei, vor fi dou orae: Noul Ierusalim, oraul lui Dumnezeu i al sfinilor i Babilonul, oraul Satanei i al celor ri. Sfantul ora reprezint aici pe adevraii credincioi ai lui Dumnezeu in contrast cu marele ora din Apoc. 11:8. Clcarea in picioare, ca limbaj, apare de asemenea in Apoc. 14:20 i 19:15 este clcarea in picioare a celor ri de ctre aciunile manioase ale lui Dumneezu la sfaritul timpului. Sunt cei care L-au trdat pe Dumnezeu i care vor fi clcai in picioare la sfaritul timpului conform cu Apoc. 14 i 19. Exist de asemenea o puternic paralel pentru imaginea cetii sfinte clcat in picioare timp de 42 de luni in Luca 21:24 Ierusalimul, adesea numit Cetatea sfant, este clcat in picioare cat

timp este vremea Neamurilor. Ambele pasaje, Apoc. 11 i Luca 21 au un fundal comun Dan 213 7:25, comparat cu Dan. 8:13. Putem sublinia cateva paralele cu privire la clcarea in picioare a cetii sau a poporului lui Dumnezeu curtea exterioar pare s reprezinte lumea in care fore care sunt excluse de la impria lui Dumnezeu, par s aibe controlul asupra vieii oamenilor aici pe pmant. Inainte de concluzie se ridic o legitim intrebare: Pentru ce toate acestea? De ce Sanctuarul VT este luat in discuie in aceste dou capitole din Apocalipsa? Dar unde este acest Sanctuar, in cer, sau pe pmant? Unde este Sanctuarul NT? Rspunsul la aceast intrebare potrivit conceptului i invturilor NT, Sanctuarul este oriunde este Isus Ioan 2:19-21. Templul este Isus. Isus Insui a intrupat slava echinei lui Dumnezeu care ddea valoare templului iudaic. Acea prezen a lui Dumnezeu, acea echin, fcea ca Templul s fie Templu. De asemenea Mat. 12:6 pentru iudei, doar un singur lucru era mai mare d