Cuprins Introducere.....................................2 TITLUL I. Dispozitii generale. Cap. I. Domeniul de reglementare.3 Cap. II.

Competenta autoritatilor publice in domeniul reglementarii relatiilor funciare, administrarii si protectiei resurselor funciare.4 Cap. III. Proprietatea asupra terenurilor..6 Drepturile si obligatiile proprietarului. TITLUL II. Categoriile de terenuri. Cap. I. Terenuri cu destinatie agricola7 Cap. II. Terenurile destinate constructiilor, instalatiilor, amenajarilor, altor scopuri speciale.10 Cap. III. Terenurile fondului forestier13 Cap. IV. Terenurile fondului apelor...14 TITLUL III. Controlul de stat in domeniul relatiilor funciare.15 TITLUL IV. Solutionarea litigiilor funciare si raspunderea pentru nerespectarea legislatiei funciare .15 Concluzie...22 Bibliografie23

INTRODUCERE

Cu secole in urma o personalitate istorica cu numele de Lothari afirma ca ,,Vremurile se schimba si o data cu ele ne schimbam si noi .Cu toate ca a trecut o perioada foarte mare de timp de la nasterea acestor spuse ,acest adevar ramine pina in present actual.Daca ne referim la legislatia Republicii Moldova putem spune ca pentru o buna functionare a uni stat democratic, liber si independent este aceasta nevoie de o completare, modificare periodica sau chiar substituirea a legerilor existente cu legi noi, mai reprezentativ care ar ajuta la dezvoltarea progresiva a stului nostrum. Caci pecum mentiona Conastantin Brincusi ,,lucrurile nu sunt greu de facut. Greu e sa le pui in stare de a le face. Astfel sunt binevenite proiectele de legi care sunt propuse si care ofera posibilitatea de a compara legea existenta cu o lege posibila aplicabila in timpul apropiat. In lucarea data vom studia un anumit proiect dee lege, cu numele de Proiectul cudului funciar,identificind punctele forte si punctele slabe ale acestuia in general dar si comparative cu codul funciar actual. Mai inti ne vm referi la organizarea exteioara, caci chiar de la prima vedere observam ca in comparatia cu codul funciar existent ,nr.828-XII din 25.12.1991 si publicat in monitorul oficial nr.107/817 din 04.09.2001, Proiectul codului funciar propus in anul 2007 prin hatarirea de govern si prezentat parlamentului Republicii Moldova spre examinare, primi-ministru in caea perioada fiind Vasile Tarlev, are un design special, fiin acelea XVI capitol si 102 articole existente , devin 6 titluri,divizate in capitol, acestea la rindul lor in sectiuni si 102 articole in al doilea. Scopul proiectului Codului Funciar este de a crea un cadru legislativ nou de reglementare a relatiilor funciare adecvat situatiei actuale si de viitor. In comparatie cu continutul relatiilor funciare anterioare, cele actuale care totodata se vor pastra si pe viitor, se caracterizeaza prin: Proprietatea privata asupra pamintului este stabilita; Piata financiare este creata si functioneaza; Proprietarii de terenuri isi organizeaza activitatea in baza drepturilor ce le detin si a legislatiei in vigoare Cu alte cuvinte, s-a creat un mediu socio-economic noi, relatii funciare noi care nu sunt prevazute in continutul Codului Funciar aflat in vigoare. Rolul Codului Funciar in structura legislativa a tarii este de a aplica prevederile Codului Civil in domeniul relatiilor funciare provenite sub influenta structurii fondului funciar, a detinatorilor de terenuri si a proprietatii funciare
2

TITLUL I. DISPOZITII GENERALE Capitolul I DOMENIUL DE REGLEMENTARE Articolul 1. Obiectul si subiectul relatiilor funciare

1. Obiect al relatiilor funciare sint terenurile si drepturile asupra lor 2. Terenurile se caracterizeaza prin suprafata, amplasament, hotare, destinatie si alte caracteristici, specificate in documentatia inregistrarii de stat a dreptului asupra pamintului Subiecti ai relatiilor funciare sint statul, unitatile administrativ teritoriale, persoanele fizice si juridice Articolul 2. Structura fondului funciar 1. Toate terenurile aflate in hotarele statului constituie fondul funciar al Republicii Moldova care este impartit in: Intravilanul si extravilanul localitatii; Categorii si subcategorii de destinatie a terenurilor Categorii si subcategorii de folosinta a terenurilor 2. In functie de destinatie, fondul funciar al Republicii Moldova se compune din urmatoarele categorii: Terenuri cu destinatie agricola; Terenuri destinate constructiilor, infrastructurii edilitare, amenajarilor, altor scopuri speciale; Terenurile destinate fondului forestier Terenurile destinate fondului apelor

Capitolul II COMPETENTA AUTORITATILOR PUBLICE IN DOMENIUL REGLEMENTARII RELATIILOR FUNCIARE, ADMINISTRARII SI PROTECTIEI RESURSELOR FUNCIARE Articolul 3. Competenta Parlamentului De competenta parlamentului tine: adoptarea cadrului legislativ si controlul asupra implementarii acestuia; stabilirea si modificarea suprafetelor cu regim juridic special; stabilirea tarifelor pentru calcularea pretului normativ al pamintului si stabilirea cotelor impozitului bunurilor imobiliare; solutionarea altor chestiuni ce tin de competenta Parlamentului Articolul 4. Competenta Guvernului De competenta Guvernului tine: Elaborarea si promovarea politicilor unice de stat in domeniul utilizarii fondului funciar al Republicii Moldova; Aprobarea planului de actiuni anual privind consolidarea terenurilor agricole; Aprobarea indicilor generali ai cadastrului agricol anual al Republicii Moldova Stabilirea si modificarea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale; Exproprierea terenurilor proprietate privata si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, in utilitate de interes national sau comun, in modul stabilit de LEGE; Aprobarea terenurilor proprietate publica a statului, in urma delimitarii; Articolul 5. Competenta autoritatilor administratiei publice centrale De competenta autoritatilor administratiei publice centrale tine: Administrarea, in numele Guvernului, a terenurilor proprietate publica a statului; Elaborarea programelor de utilizare rationala a terenurilor proprietate publica a statului aflate in administrare; Exercitarea controlului privind folosirea terenurilor proprietate publica a statului in limita competentelor functionale; Elaborarea propunerilor de instrainare a terenurilor proprietate publica a statului in proprietate privata;
4

Articolul 6. Competenta consiliilor raionale, municipale, unitatii teritoriale autonome Gagauzia Exercitarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare in vigoare in domeniul folosirii si protectiei terenurilor (solurilor); Aprobare cadastrului agricol raional, municipal, al unitatii teritoriale autonome Gagauzia; Elaborarea propunerilor privind stabilirea hotarelor unitatilor administrativ-teritoriale; Stabilirea si modificarea gradului de fertilitate a terenurilot cu destinatie agricola cu o evaluare a fertilitatii naturale mai mare de 30gr; Exproprierea terenurilo porprietate privata si proprietate publica pt cauza de interes local sau raional, in modul stabili de LEGE; Articolul 7. Competenta consiliilor satesti (comunale), orasenesti si municipale Aprobarea conceptiei si programelor sociale de constructie a locuintelor privind utilizarea terenurilor proprietate publica a unitatii administrativ-teriotriale; Determinarea limitelor zonelor functionale in cadrul terenurilor proprietate publica a unitatii administrativ-teritoriale destine constructiilor, zonelor verzi; Elaborarea propunerilor de modificare a catagoriei de destinatie a terenurilor; Adoptare deciziilor privind conservarea terenurilor agricole; Aprobarea cadastrului agricol satesc (comunal), orasenesc; Transmiterea, la propunerea Guvernului , a terenurilor din proprietate publica a unitatii administrativ-teritoriale in proprietate publica a statului, prin hotarirea consiliului local respectiv Adoptarea deciziilor privind transmiterea potrivit normaleor de urbanism a terenului aferent blocurilor locative in folosinta gratuita sau in proprietate comuna in condominiu, in corespunde cu Legea condominiului in fondul locatic. Articolul 8. Competenta Primarului Coordonarea procesului de organizare si amenajare a teritoriului cu destinatie agricola; Exercitare controlului privind respectarea legislatiei funciare in domeniul folosirii terenurilor; Aprobarea proiectelor de reparcelare benevola a terenurilor agricole din cadrul comunei (satului); Tinerea cadastrului agricol in hotarele administrative ale satului, orasului, municipiului

 Exercitarea altor imputerniciri, conform legislatiei inclusiv a celor incredintate prin delegare dde catre consiliul local; Incheie in numele unitatii administrativ-teritoriale contractele prevazute de Lege privind instrainarea sau gestionarea resurselor funciare

Capitolul III PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR Drepturile si Obligatiile Proprietarului Articolul 9. Proprietate asupra terenurilor 1. Terenurile in RM pot fi in proprietate publica si privata 2. Dobindirea, modificarea si incetarea dreptului de proprietate si modul de exercitare a acestuia, reglementarea obligatiilor contractuale si de alta natura, alte raporturi patrimoniale si personale nepatrimoniale conexe folosirii terenurilor se regelementeaza de legislatia in vigoare Articolul 10. Proprietarii de terenuri 1. Detinatorii de terenuri cu dret de proprietate privata pot fi persoanele fizice si juridice, cu exceptia terenurilor cu destinatie agricola sau ale fondului forestier si a spatiilor verzi folosite in interes public, a ariilor naturale protejate de stat, care pot fi doar in proprietatea privata a cetatenilor RM si a persoanelor juridice autohtone, al caror capital nu contine capital-social strain. 2. Terenurile cu destinatie agricola neproductive prevazute la art.32 lit.a), e) si f), pot fi si in proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice straine, apatrizi. Aticolul 11. Drepturile detinatorilor de terenuri Detinatorul de terenuri care detine titlu de proprietate are urmatoarele drepturi 1. Compensarea echilibrata a prejudiciilor aduse in procesul de utilizare a terenurilor; 2. Determinarea libera a categoriei de folosinta a terenurilor, in conformitate cu legislatia; Alte drepturi in corespundere cu legislatia Articolul 12. Obligatiile detinatorilor de terenuri Detinatori de terenuri sunt obligati: 1. Sa foloseasca terenurile conform destinatiei si conditiilor de atribuire a acestora; 2. Sa interprinda masurile obligatorii necesare de preintimpinare a alunecarilor de teren si a eroziunilor solului, a altor procese ce inrautatesc starea solului;
6

3. Sa nu cultive plante interzise de legislatie; 4. Sa asigure integritatea hotarelor de drept; 5. Sa respecte obligatiile asumate in baza actelor juridice 6. Sa infaptuiasca constructia, intretinerea cladirilor, instalatiilor, amenajarilor pe terenuri, conform normelor in constructii (ecologice, sanitaroigienice, veterinare, contra incendiilor) si alte norme

TITLUL II CATEGORIILE DE TERENURI Capitolul I TERENURI CU DETINATIE AGRICOLA Articolul 17. Categoria de terenuri cu destinatie agricola La categoria de terenuri cu destinatie agricola sunt trecute terenurile care, conform pretabilitatii si necesitatilor socio-economice, sunt utilizate sau exista necesitatea de a fi utilizate, direct sau indirect, in scopul producerii sau deservirii procesului de producere. Articolul 18. Terenurile cu destinatie agricola sunt calsificate in: Terenuri productive (art. 19) Terenuri arabile Livezi; Pasuni; Finete; Plantatii de vita de vie; Articolul 20. Terenurile de calitate superioara Din subcategoria terenurilor de calitate superioara fac parte terenurile orizontale si cvasiorizontale de podisuri, culmi largi situate pe versanti cu pata pina la 3 grade si cu gradul fertilitatii naturale ale solului de peste 60, precum si terenuri irigate Restrictia fata de terenurile de calitate superioara, este inscrisa in registrul bunurilor imobile, im modul stabilit de legislatie

Constructia obiectelor de protejare a terenurilor cu destinatie agricola , a solului sau forestier, nu se considera modificare a destinatiei terenului, deoarece cu protejare, creste potentialul productivitatii. Articolul 21. Terenurile slab productive Sunt acele terenuri slab productive, ce sunt amplasate pe suprafetele compacte, nu mai putin de 0,25 ha, pe pante mai mari de 5 grade si cu gradul de fertilitate maxim 30 Articolul 22. Terenurile amenajate Din punct de vedere al amenajarii, terenurile destinate agriculturii se divizeaza in terenuri; Irigate organizarea si exploatarea terenurilor irigate realizeaza, respectindu-se varianta optima a sistemelor de irigare, desecare-drenaj.(Art. 23) Desecate desecare terenurilor se efectuiaza in scopul utilizarii lor in agricultura, stoparii proceselor distructive (alunecarilor de teren etc.).Procesul de desecare se face in functie de particularitatile fizice ale solurilor si regimul lor hidric (Art. 24) Articolul 25. Terenurile arabile Folosirea rationala a terenurilor arabile prevede valorificarea lor in conformitate cu pretabilitatea si exploatarea in regim de eficacitate sporita, asolamente, irigare, desecare si este subordonata prevenirii proceselor de degradare (alunacari de teren, eroziune, dehumificare etc.) Terenurile arabile se impart: Aratura curata Terenuri pirloaga (nu sunt supuse impozitarii) Legumarii etc. Terenuri ocupate de plantatii multianuale (Art. 26) Vii nobile Vii hibride Pepiniere viticole Plantatii cu hamei Livezile (imense), plantatii de arbusti fructiferi, plantatii de duzi Articolul 27. Finetele si Pasunile se

Pasunile include terenurile inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial. Finetele sint aceleasi terenuri ca si pasunile, cu exceptia ca productia vegetala este cosita. Pasunile si Finetele se impart in: Pasuni si Finete curate Pasuni si Finete impadurite Pasuni si Finete cu tufarisuri Pasuni si Finete acoperite cu pomi fructiferi Articolul.29.Loturile.auxiliare Sunt terenurile destinate agriculturii, pot fi atribuite loturi pentru tinerea gospodariilor auxiliare (arabil, finete, pasune) lucratorilor din domeniul silvil, al apelor, transportului feroviar Articolul 30. Ariile naturale protejate alin(1) Regimul juridic al terenurilor destinate agriculturii incluse in ariile naturale protejate, delimitare, limitarea drepturilor si obligatiilor partilor sunt stabilite de Legea nr.1538 XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor protejate de stat. Restrictiile fata de terenurile destinate agriculturii incluse in ariile protejate, stabilite prin alin(1), sint inscrise in registrul bunurilor imobile, in modul stabili de legislatie Articolul 31. Zonele sanitare si de protectie Zonele sanitare si de protectie se stabilesc pe malurile riurilor si altor bazine de apa, statiilor si posturilor hidrometeorologice, in jurul zonelor si obiectelor industriale care emana substante, gaze nocive, rezervatiilor monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, zonelor de constructie a localitatilor, terenurile destinate fortificarii sanatatii, constructiilor hidrotehnice, resurselor, prizelor de captare si de aprovizionare cu apa potabila si apa tehnologica, apeductelor maginstrale si internationale. Articolul 32. Terenurile neproductive Amenajari piscicole Platforme Spatii de depozitare Drumuri tehnologice si de axploatare agricola Depozite care servesc procesului de exploatare a terenurilor agricole
9

 Articolul 36. Retragera temporara a unor terenuri din circuitl agrigol sau silvic. Retragerea temporara a unor terenuri su destinatie agricola sau forestiera, cu exceptia terenurilor fondului forestier a statului, pentru executarea prospectiilor geologice, a lucrarilor de instalare a liniilor de telecominucatii, de transport electric sau a conductelor de gaz, a retelelor si a sistemelor de canalizare, a apeductelor si a altor instalatii similare. Sistemul informational al terenurilor destinate agriculturii Articolul 50. Cadastrul agricol Cadastrul agricol reprezinta un SISTEM INFORMATIONAL AGRICOL (SIA) in forma textuala si grafica despre sectoarele de teren cu destinatie agricola, cu sau fara constructii, instalatii, amenajari, plantatii multianuale, ferme animaliere amplasate pe ele, despre parametrii cantitativi si calitativi, amplasarea spatiala, valoarea economica, detinatorii (proprietarii) de terenuri. Cadastrul agricol in clude: Elaborarea planului cadastral al terenului cu destinatie agricola Bonitatea solului Evidenta investigatiilor pedologice si agrochimice Tinerea registrului terenurilor destinate agriculturii Informarea proprietarilor de terenuri agricole Politica in domeniul cadastrului agricol este implementat in baza regulamentului aprobat de Guvern

Capitolul II TERENURILE DESTINATE CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR, AMENAJARILOR, ALTOR SCOPURI SPECIALE Articolul 57. Structura terenurilor destinate constructiilor, instalatiilor si amenajarilor Sunt stabilite subcategoriile: Spatiul locativ Zone industriale Transporturi Activitati recreative Fortificare a sanatatii
10

 Destinatii speciale

Modificarea categoriei si subcategoriei de destinatie a terenurilor pentru constructii, instalatii, amenajari se efectuaiaza prin hotarire de Guvern, cu exceptiile prezentului COD, daca legislatia nu prevede altfel (Art. 58) Articolul 59. Terenurile spatiului locativ Terenurile spatiului locativ includ in folosinta urmatoarele categorii: Terenuri pe care sunt amplasate case, individuale de locuit, sau cladiri cu multe etaje; Terenuri pe care sunt amplasate de deservire, ale caror functii sunt prestarea serviciilor pentru populatie ; Terenuri pe care sunt amplasate cladiri cu menire social-culturala (gradinite, scoli, teatre, case de cultura etc.) Este acel imobil pe care sunt construite orice tip ce constructie. Articolul 63. Terenurile pentru zonele industriale In cadrul terenurilor pentru zonele industriale sunt: Terenurile pentru industria miniera Terenurile pentru industria prelucratoare Utilizate in urmatoarele categorii de folosinta pentru constructii de baza auxiliare, instalatii, cai de acces, amenajari. Plata pentru folosirea terenului in scopul extragerii substantelor minerale, se achita impozit conform legislatiei in vigoare. Articolul 65. Terenurile pentru transporturi In cadrul terenurilor pentru transporturi sunt: Transportul rutier (drumurile, parcarile, garajele, depozitele etc); Transportul feroviar (caile ferate, tuneluri, viaducte, statiile, etc); Transportul naval (porturile, constructiile ce deservesc transportul naval etc); Transportul aerian (aeroporturile, instalatiile de antene, uzinele de reparatie etc); Transportul electric ( hidro sau termo );

11

Telecomunicatii ( instalatiile, amenajarile ) necesare functionarii normale a procesului de telecomunicatie Articolul 75. Terenurile pentru activitatile recreative Terenurile pentru activitatile recreative, din punct de vedere al categoriei de folosinta, sunt divizate in constructii, instalatii, amenajari pentru odihna si pentru turism.Din aceasta categorie fac parte terenurile pe care se afla casa de odihna, pensionate, baze turistice, tabere etc. Articolul 74. Terenurile pentru fortificarea sanatatii Sunt acele terenuri pe care sint amplasate obiectele de tratament natural (izvoare de apa minerala, namoluri curative), in conditii climaterice deosebit de favorabile profilaxiei si tratamentului si sunt divizate in urmatoarele categorii de folosinte: Statiuni balneare; Institutii terapeutice;

Modul si conditiile de folosire a terenurilor destina ocrotirii sanatatii sunt stabilite de Lege Articolul 81. Terenurile cu alta destinatie speciala Structura terenurilor cu alta destinatie speciala include: Terenurile pentru fortele armate; Terenurile pentru organele afacerilor interne La categoriile de folosinta a terenurilor cu alta destinatie speciala se refera la constructiile, instalatiile, amenajarile care deservesc activitatile domeniului. Modul de repartizare si utilizare a terenurilor pentru fortele armate si treupelor de graniceri, carabinieri si organelor afacerilor interne este stabilit de Guvern

12

CAPITOLUL III si IV TERENURILE FONDULUI FORESTIER TERENURILE FONDULUI APELOR Articolul 82. Structura fondului forestier Fondul forestier include urmatoarele subcategorii de destinatii: Terenuri impadurite; Terenuri destinate impaduririi (reimpaduririi); Terenurile destinate gospodariei silvice; Terenurile neproductive: mlastini, stincari, pante abrute, alunecari de terenuri etc. Fondul ariilor protejate de stat se administreaza in conformitate cu Legea nr.1538 XIII din 25.02.98 privind fondul ariilor naturale protejate de stat In scopul impaduririi terenurilor pentru prevenirea eroziunii solurilor pot si folosite terenurile nefavorabile agriculturii,in conditiile in care legislatia nu prevede astfel, modificarea destinatiei terenurilor fondului forestier se efectuiaza prin hotarire de Guvern. Articolul 85. Structura terenurilor destinate fondului apelor Terenurile urmatoarele categorii de folosinta: Albiile cursurilor de apa Terenurile cuveti lacurilor si iazurilor Rezervoarele de apa Mlastinile Modul de folosire a terenurilor apelor proprietate de stat este stabilit de legislatia in vigoare. Destinatia terenurilor fondului apelor este modificata in baza hotaririi de Guvern, daca legislatia nu prevede altfel. Persoanele fizica si juridica pot deveni proprietari ai iazurilor antierozionale, adica pot construi bazine cu apa, instalatii hidrotehnice, si alte instalatii amplasate pe terenurile private destinate fondului apelor include

13

TITLUL III CONTROLUL DE STAT IN DOMENIUL RELATIILOR FUNCIARE Articolul 88. Organele de stat imputernicite sa exercite controlul de stat in domeniul relatiilor funciare Controlul de stat in relatiile funciare a Republicii Moldova se exercita de catre Guvern, in conformitate cu prezenta lege, consta din supravegherea respectarii da catre detinatorii de terenuri a conditiilor obligatorii si restrictiilor la exploatarea terenurilor, prevenirea incalcarii legislatiei, administrativa, fiscala sau penala. Articolul 92. Obligatiile detinatorilor de teren privind controlul de stat in domeniul relatiilor funciare Detinatorul de teren prezinta inspectorului in domeniul relatiilor funciare documentul de autentificare a dreptului asupra terenului, si daca in registrul bunurilor imobile nu este nicio inscriere cu privire la dreptul de proprietate asupra pamintului, detinatorul prezinta informatia ce se refera la categoria de folosinta a terenului TITLUL IV SOLUTIONAREA LITIGIILOR FUNCIARE SI RASPUNDEREA PENTRU NERESPECTAREA LEGISLATIEI FUNCIARE Articolul 93. Solutionarea litigiilor funciare Litigiile dintre detinatorii de terenuri si autoritatile administratiei publice centrale si locale se solutioneaza de instanta de judecata competenta, conform legislatiei in vigoare Articolul 94. Raspunderea juridica pt incalcarea prevederilor legislatiei funciare Modificare neautorizata a catagoriei de destinatie a terenurilor; Nerespectarea drepturilor proprietarilor, posesorilor terenurilor adiacente; Cultivarea plantelor interzise de legislatie; Constructia nelegitima; Distrugerea bornelor de hotar In asemenea cazuri persoanele fizice si juridice poarta raspundere civila, contraventionala, penala in conformitate cu legislatia in vigoare.

14

15

Codul Funciar n vigoare (Legea nr.828 din 25.12.91) Codul Funciar al Republicii Moldova, adoptat la 25 decembrie 1991 prin Legea nr.828-XII este una din primele Legi ale rii ca stat independent. Evident c practica elaborrii i adoptrii actelor legislative, la aceast etap era slab dezvoltat. Totodat, scopul principal al Codului Funciar, la etapa adoptrii lui, a fost acoperirea legislativ a procesului de privatizare a pmntului n Republic. Procesul de privatizare, mpreun cu alte activiti aferente lui, au durat o perioad de 10-12 ani. n realitate, prevederile Codului Funciar i a altor acte legislative i normative aferente au determinat politica Guvernului n domeniul reformei funciare pe aceast perioad de timp. Privatizarea pmntului, majoritatea elementelor de baz care formeaz coninutul proprietii private sau realizat. La rndul su proprietatea privat asupra pmntului a dat un imbold puternic relaiilor funciare de pia care i ele la rndul su necesit infrastructura sa: piaa funciar, instrumentul nregistrrii drepturilor de proprietate (implementarea registrului bunurilor imobile), protecia drepturilor de proprietate etc. Cu alte cuvinte, s-a creat un mediu socio-economic nou, relaii funciare noi care deloc nu sunt prevzute n coninutul Codului Funciar aflat n vigoare. Pentru a depi aceast situaie Codul Funciar a fost de multe ori modificat. Din cele 102 articole incluse n Cod, 40 (patruzeci) din ele au fost modificate. Nectnd la cele ntreprinse aceste modificri nu i-au atins scopul. Un exemplu care ne va descrie incapacitatea Codului Funciar de a reglementa relaiile funciare l descriem mai jos. Articolul 7 din Codul Funciar prevede c organizarea controlului asupra respectrii legislaiei funciare ine de competena Parlamentului. Din aceasta reiese c Parlamentul trebuie s dispun de toate prghiile pentru ca n direct s depisteze cazurile de nclcarea legislaiei funciare. Articolul 8, funciile de organizare a controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor sunt date Guvernului. Din start apare ntrebarea. Cine totui? Dac Guvernul atunci el, cel puin trebuie s dispun de prghiile respective ca n mod direct s depisteze, s previn etc. nclcrile legislaiei n vigoare. Asemenea autoriti publice ns nu exist. Articolul 9 prevede c exercitarea controlului asupra folosirii i proteciei terenurilor ine de competena autoritilor publice locale, a Consiliilor raionale i Municipale. Din punctul de vedere al unor prghii de dirijare control, prentmpinare etc. a nclcrilor legislaiei funciare ele nu exist nici la nivelul consiliilor locale. Articolul 10 prevede, n final c exercitarea controlului de stat asupra folosirii i proteciei terenurilor ine de competena Consiliilor steti (comunale).
16

Astfel, normele prevzute de Codul Funciar duc spre aceea ca n republic s nu existe un control asupra folosirii terenurilor inclusiv agricole. Aceast situaie legislativ ia gsit reflectare n via. n lipsa cadrului legislativ totul rmne la discreia personal a judectorului. Desigur, situaia poate fi schimbat dar n primul rnd n baza unui cadru legislativ concret i efectiv. Un alt exemplu ne poate servi Capitolul III din Codul Funciar Atribuirea i nstrinarea terenurilor. n primul rnd, ce nsemn atribuire i nstrinare. Prin atribuire cineva transmite cuiva un sector de teren. Prin nstrinare acelai cineva va nstrina forat sectorul de teren. Aceast concepie a intrat n coninutul prezentului Cod Funciar din cadrul legislaiei sovietice care era bazat pe monopolismul proprietii de stat asupra pmntului. Ea nu este aplicabil la momentul actual i pe viitor. Tot Capitolul Atribuirea i nstrinarea terenurilor este construit pe aceste principii. El include 16 articole, diferite domenii care, practic au rmas fr legislaie funciar. Codul Civil la acest Capitol aplic nu atribuirea i nstrinarea terenului dar dobndirea i ncetarea dreptului (vezi Codul Civil art. 320 343). Conceptul legislativ propus de Codul Civil este mult mai superior dect celui aplicat n Codul Funciar. Mai mult ca att, n multe cazuri sunt depistate contradicii legislative eseniale. Un exemplu ne poate servi articolul 25. Acest articol prevede Modul de retragere a terenurilor din dreptul de posesiune i beneficiere. n conformitate cu Codul Civil aceasta ar putea s nsemne instituirea sau stingerea unui uzufruct, unui drept de posesiune sau folosin. Conform primului alineat al Codului Funciar un drept de posesiune sau folosin poate fi retras prin autoritile locale i instana de judecat. Pe tot parcursul textului Codului Funciar vom depista definiii, sintagme etc. care nu sunt recunoscute de ctre Codul Civil. Asemenea cazuri pot fi nlturate numai n baza unui text nou al Codului Funciar. Un neajuns esenial att al Codului Funciar ct i al Codului Civil este faptul c n ambele legi este slab tratat dreptul proprietii publice asupra terenurilor. n realitate terenurile proprietate public au rmas fr o acoperire legislativ. La momentul actual, este paradoxal dar nu este determinat dreptul (documentul de drept) asupra terenurilor proprietate public. Acest fapt nu sa lsat fr urmri. Sunt depistate multe cazuri n care terenurile proprietate public se utilizeaz n diferite scopuri, n mod ilegal. Pot fi aduse foarte multe exemple, motive care ar argumenta necesitatea elaborrii i adoptrii unui Cod Funciar n redacie nou.
17

Proiectul Codului Funciar n redacie nou. Scopul proiectului Codului Funciar este de a crea un cadru legislativ nou de reglementare a relaiilor funciare adecvat situaiei actuale i pe viitor. n comparaie cu coninutul relaiilor funciare anterioare, cele actuale care totodat se vor pstra i pe viitor, se caracterizeaz prin urmtoarele: - proprietatea privat asupra pmntului este stabilit; - structura instituional de nregistrare i protecie a dreptului de proprietate asupra pmntului este instituit i funcioneaz; - piaa funciar este creat i funcioneaz; - proprietarii de terenuri i organizeaz activitatea n baza drepturilor ce le dein i a legislaiei n vigoare. Coninutul (structura) proiectului Codului Funciar n redacie nou include urmtoarele: TITLUL I al proiectului Codului funciar include aspecte generale despre legislaia funciar: obiectul, subiecii relaiilor funciare, principiile legislaiei, componena fondului funciar n calitate de obiect al relaiilor funciare, documentele ce stabilesc dreptul asupra pmntului etc. Tot n acest TITLU sunt expuse competenele autoritilor publice. Descrierea corect a competenelor autoritilor publice este de o importan deosebit n procesul reglementrii relaiilor funciare. La acest capitol constatm norme suplimentare ce in de competena Parlamentului, Guvernului, Unitii Teritoriale Autonome Gguzia, autoritilor publice centrale, consiliilor locale, primarului. Capitolul consacrat proprietii asupra terenurilor include 2 seciuni: 1. Dispoziii generale; 2. Particularitile gestionrii terenurilor proprietate public; n cadrul acestui capitol sunt incluse articole ce se refer la particularitile dobndirii drepturilor asupra terenurilor n condiiile proprietii private i publice, renunrii, abandonrii terenurilor, schimbului de terenuri n baza hotrrii instanei judectoreti etc. TITLUL II este consacrat categoriilor de destinaie. O atenie deosebit deosebita a fost atras terenurilor cu destinaie agricol descris n Capitolul I care include cinci seciuni i anume: 1. 2. 3. 4. 5. Structura terenurilor cu destinaie agricol; Modificarea categoriei de destinaie a terenurilor agricole; Protecia solului i amenajarea terenurilor cu destinaie agricol; Sistemul informaional al terenurilor cu destinaie agricol; Consolidarea terenurilor agricole.

18

Capitolele II, III, IV, includ terenurile cu o alt destinaie dect cea agricol. Rolul Codului funciar referitor la aceste categorii de terenuri const n crearea cadrului legislativ pentru identificarea lor i respectarea ulterioar a statutului acestor terenuri. n baza unor asemenea norme juridice devine imposibil, n primul rnd, trecerea ne autorizat a terenurilor agricole ntr-o alt categorie din cele enumerate mai sus. TITLUL III este consacrat controlului de stat asupra folosirii terenurilor. Etapa precedent de dezvoltare a relaiilor funciare se mai caracterizeaz prin lipsa unui organ de control asupra folosirii pmntului. Conceptul care a existat pe tot parcursul Codului Funciar n vigoare bazat pe lipsa necesitii unui organ de control asupra folosirii terenurilor sa dovedit a fi incorect. TITLUL IV include norme referitoare la responsabilitatea pentru ne respectarea legislaiei funciare. n aceste capitol sunt enumerate cazurile, care, nefiind respectate, pot atrage dup sine aplicarea contraveniilor administrative sau sanciunilor penale, conform legislaiei n vigoare. Viziunile Bncii Mondiale la proiectul Codului Funciar. n colaborare cu Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Banca Mondial, n cadrul proiectului RISP-II a iniiat n Moldova iniiative de reparcelare (consolidare) a terenurilor agricole, n baza principiilor de pia. Pentru desfurarea cu succes a iniiativelor menionate sa decis de a nu iniia modificri suplimentare la Codul Funciar. Astfel de modificri pot provoca o ruptur pe piaa funciar care este n cretere ce poate aduce la reducerea investiiilor pe viitor. Din cele menionate, Banca Mondial consider c orice modificri la Codul Funciar sunt premature. Viziunile Bncii Mondiale menionate mai sus au fost prezentate la 24 august 2007 cnd proiectele pilot de consolidare, n realitate nc nu erau iniiate n teritoriu. La momentul actual nivelul de implementare a proiectelor pilot n cele ase localiti implementate cu suportul financiar al Bncii Mondiale ct i altele ase proiecte pilot implementate cu fore proprii i finane din bugetul de stat ne permite s adoptm o decizie definitiv referitoare la impactul unui Cod Funciar nou asupra relaiilor funciare i n general economice de pia n republic. Considerm c temerile posibilitii unui impact negativ au fost neargumentate. Revenind nemijlocit la proiectul Codului Funciar considerm urmtoarele. Proiectul Codului Funciar n redacie nou a trecut, n procesul de elaborare, o etap important de avizare cu toate ministerele, departamentele, ageniile, instituiile ne guvernamentale, autoritile publice locale, instituiile de cercetri tiinifice etc.

19

Avizele primite au fost constructive i au fost incluse n varianta final a proiectului codului Funciar. n procesul examinrii proiectului, au fost organizate mai multe ntruniri cu ministerele, ageniile, departamentele interesate n elaborarea Codului Funciar.

20

Modificari

In proiec in capitolul II, pe linga competent parlamentului a guvernului, a consiliilor rationale si municipal si consiliilor satesti si orasanesti,articole specificate si in przentul cod, apar si aricole cu privire la competent autoritatilor publice centale, a unitatii teritorile autonome Gagauzia, precum si al primarilor. Tipurile de terenuri in Codul Funciar este destinat cite un caitol, pe cind in Proiect cu toate ca se divizeaza in capitole totodata se include intr-un Titlu unic Titlul II cu denumirea ,,Categorii de terenuri ,ceea ce faciliteaza patrunderea in esenta informatiei expuse. Observam ca Titlui II este foarte vast, aici prezentinduse amanuntit in cele IV capitole divizate in 82 de articole, categoriile de terenuri: atit cu destinatie agricola, cu destinatia constructiilor, instalatiilor ,amenajarilor si alte destinatii special precum si teritoriile fondului forestier,si fondurilor apelor.O prezentare la fel de amanuntita cu referirea la controlul de stat in domeniul relatiilor funciare le gasim in capitolul III. Prevederile din capitolul III au o continuare pe masura in capitolul IV care se refera la solutionarea litigiilor funciare si raspunderea pentru nerespectarea legislatiei funciare. Daca ne referim la titlui V, acordurile international putem spune ca prevederile acestuia sunt indentice cu prevederile prezentului cod, adica nu a suferit nici un fel de completari sau modificari.

21

Concluzie In urma analizei comparative putem spune ca proiectul codului funciar ne ofera o sistematizare mai reusita a informatiei. Analizind codul funciar observam ca majoritatea capitolilor contin aricole modficate sau excluse ceea ce la fel ne vorbeste de faptul ca este timpul de aprobat un nou cod fiind codul existent nu reuseste sa satisfaca cerintele societatii care se afla in continua miscare si schimbare. In concluzie,in baza studierii detailiate a Proiectului Codului Funciar, in mod individual, dar si in mod comparative cu Codul Funciar existent putem spune ca cu toate ca acest Proiect are unele neclaritati care trebuie studiate, exemplu ar putea servi aliniatul 3 al art.38,conditiile de modificare a destinatiei care necesita unele completari: Art38. alin 3. Schimbarea destinatiei terenurilor agricole cu gradul de fertilitate mai mic de 30 se efectuiaza in conformiate cu prevederile al prezentei legi.Totusi trebuie sa recunoastem ca acest Proiect ii are meritul sau fiind reprezentat printr-o structura complexa si in continut profund si variat . Este normal ca acest Proiect sa fie sustinut de unii oameni si criticat de altii, precum mentiona George Calinescu,,Critica nu este o stiinta si prin urmare afirmatiile ei nu pot avea character absolute. Diversitatea de opinii nu este in mod exclusiv dovada ca una din sentinte este gresit . De aicea putem deduce ca acest proiect poate concur intr-o lupta cu Codul Funciar si poate chiar cistiga identitatea ,doar cu conditia ca asupra acestuia sa se mai faca unele modificari. Dupa parerea me prezentul cod merita tot respectful, cu toate acestea nu ar trebui sa uitam ca prin schimbari crestem si ne dezvoltam multilateral, de aceea ar trebui ca noul Proiect sa fie pus in discutie cit mai curind caci precum spune filosoful Lubbock:,,Recunostinta penrtru trecut si speranta pentru viitor ar trebui sa avem intadeauna.

22

Bibliografie
1.http://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul%20funciar%2010.12. 2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdf 2. http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=49&id=14112 3. http://www.rin.agravista.md/article/14141/index.html 4.Schita de curs ,,Drept funciar Ilie Teaca Chisinau2007 5. Codul Funciar al Republicii Moldova

23