Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
superficiei
Subiecte propuse
Art. 27 al Legii privind punerea în aplicare a Codului Civil 1125 din 2002.
Prin efectul Legii nr. 133/2018 dn 15.11.2018 (art. 27), din 1 martie 2019 se instituie drept
de superficie asupra terenului care aparține unei persoane, alta decît statul sau unitatea
administrativ-teritorială, în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în
capitolul B (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului imobil
înregistrat separat în capitolul C al registrului bunurilor imobile, dacă proprietarul bunului
imobil respectiv, la data de 1 martie 2019, se află în una dintre următoarele situații:
a) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, născut din lege sau contract, altul
decât un drept de superficie;
Din contract, de ex: contractul de arendă a terenului destinat pentru sădirea plantațiilor
Dificultăți posibile: existența/neexistența notării contractului în registrul bunurilor imobile.
În cazul în care contractul de arendă nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile și nu există plantația înregistrată la
nivel de construcție, suntem de părerea că, superficia nu poate fi înstrăinată fără a deveni opozabilă terților (chiar dacă, teoretic
– există o superficie legală). Înstrăinarea va putea avea loc, doar după ce va fi notată în Registrul Bunurilor Imobile.
Per a contrario, dacă contractul de arendă este notat în RBI, atunci superficia poate fi înstrăinată, chiar dacă în extrasul
din RBI nu figurează ca fiind superficie (aceasta existând prin efectul legii).
nu are niciun drept asupra terenului
Nu există nici temei legal și nici convențional. Acest lucru, în practică, ar fi reflectat în
RBI ca fiind doi proprietari diferiți: unul este cel al terenului și al doilea - cel al
construcției. Dar, odată ce a fost înregistrată construcția pe numele unei alte persoane, nu
poate să nu existe un act care a stat la baza acelei înregistrări în favoarea altei persoane
decât proprietarul terenului.
Chiar dacă superficia a fost instituită prin efectul legii 133 din 15.11.2018, aceasta se
instituie pe termen determinat (art.28, alin.1 al Legii 1125/2002).
Paradox: Serviciul Cadastral Teritorial nu va înregistra Superficia decât după
prezentarea actului justificativ care prevede durata superficiei (art.40/8, alin. 8 al Legii
1543/1998).
Aspecte legate de înregistrarea superficiei
1) Cazul în care terenul este proprietate pe cote-părți
a) Dacă unul din coproprietarii terenului are proces-verbal de recepție până la 01.03.2019
sau dacă autorizația de construire este doar pe numele lui și este eliberată până la 01.03.2019,
chiar dacă procesul-verbal de recepție este după 01 martie 2019 – CLĂDIREA SE VA
ÎNREGISTRA ÎN REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE PE NUMELE
COPROPRIETARULUI INDICAT ÎN ACT.
b) Dacă clădirea este construită după 01.03.2019 în baza actelor emise după această dată
(autorizația este după 01.03.2019) – clădirea nu este bun imobil separat, ci parte componentă a
terenului, acesta având același regim juridic ca și terenul (art.456 (2), 460 Cod civil).
Respectiv, dacă terenul este înregistrat pe cote-părți și se prezintă actul de recepție în care este
indicat doar unul din coproprietari, pentru înregistrarea clădirii doar pe numele acestuia este
necesar să fie prezentată Declarația de renunțare la accesiune a celorlalți coproprietari.
Aspecte legate de înregistrarea superficiei
(continuare)
Deși legislația cadastrală la moment nu conține o prevedere expresă în acest sens,
concluzia dată are la bază normele Codului Civil precum că bunul imobil este doar terenul
(art.456 (2), 460), reglementările privind accesiunea imobiliară artificială (art.521),
precum și reglementările din art.655 alin. (4) că superficia apare și ca urmare a renunțării
la accesiune). Declarația de renunțare la accesiune va fi autentificată notarial, dar nu va fi
indicată drept temei de înregistrare a dreptului de proprietate asupra construcției.
Altă posibilitate pentru înregistrarea construcției doar după unul din coproprietarii
terenului este prezentarea contractului de superficie încheiat cu toți ceilalți coproprietari.
În acest caz, se va înregistra și dreptul de superficie al beneficiarului construcției.
În cazul în care se solicită înregistrarea clădirii după toți coproprietarii pe cote-părți ai
terenului, în actul de recepție se vor indica toți coproprietarii ca investitori cu indicarea
cotelor-părți.
Aceste reguli nu se aplică în cazul înregistrării bunurilor în condominiu.
Aspecte legate de înregistrarea superficiei
(continuare)
2) Cazul în care terenul este proprietate comună în devălmășie
a) Construcția se va înregistra la cererea unui coproprietar, indicându-se în Registrul
bunurilor imobile toți coproprietarii terenului, chiar dacă în actul de recepție este indicat doar
un coproprietar.
b) În cazul în care terenul este înregistrat doar pe numele unui soț și se prezintă actul de
recepție în care sunt indicați ambii soți, pentru înregistrarea construcției pe numele ambilor
soți este necesar să fie solicitată înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmășie a
soților asupra terenului (dacă terenul a fost dobândit în timpul căsătoriei) potrivit cerințelor din
pct.93 din Instrucțiunea nr.112/2005.
c) Dacă terenul este înregistrat pe numele unui soț pe motivul că constituie proprietate
personală a acestuia (dobândit înainte de căsătorie sau prin donație) și se prezintă actul de
recepție în care sunt indicați ambii soți, construcția se înregistrează pe numele soțului
proprietar al terenului – temeiul ar fi art.459 (2), art.460 Cod Civil.
Sursa: Recomandarea Departamentului Cadastru pentru Serviciile Cadastrale teritoriale din
26.12.2019
Superficia legală în cazul statului sau a
unităților administrativ-teritoriale
Prin efectul Legii nr. 133/2018 dn 15.11.2018 (art. 29), din 1 martie 2019 se instituie
drept de superficie asupra terenului care aparține statului sau unităților
administrativ-teritoriale (indiferent că face parte din domeniul public sau privat) în
folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B (cu excepția
construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul
C al registrului bunurilor imobile dacă proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 1
martie 2019, se află în una dintre următoarele situații:
a) are un drept de locațiune asupra terenului cu drept de construire;
b) are un drept de concesiune asupra terenului;
c) are un drept de folosință asupra terenului pe baza parteneriatului public-privat;
d) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, altul decît cele prevăzute la lit.
a)-c);
e) nu are niciun drept asupra terenului.
Subiecți:
Potrivit art.1171, alin. (1), lit.c) Contractul de vînzare-cumpărare a bunului imobil în construcție
trebuie să prevadă, pe lângă altele:
natura dreptului pe care vînzătorul îl deține asupra terenului pe care se construiește (drept de
proprietate sau de superficie), precum și temeiul de dobîndire a acestui drept. În cazul superficiei,
se va prevedea termenul superficiei și efectele stingerii dreptului de superficie prevăzute de
lege și, după caz, de actul de constituire a superficiei;
Aspecte privind redevența
Superficiarul este constructorul blocului locativ care urmează a valorifica încăperile izolate
prin înstrăinarea acestora. Potrivit Art. 659 Cod Civil , (1) Dacă actul juridic nu prevede
altfel, superficiarul datorează proprietarului terenului, sub formă de rate lunare, o sumă
egală cu chiria stabilită pe piaţă, ţinînd seama de natura terenului, de zona în care se află
el, de destinaţia construcţiei, precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii
folosinţei. Redevenţa se determină la data constituirii superficiei.
Prin urmare, la constituirea Superficiei, părțile stabilesc mărimea redevenței.
În practică, proprietarul terenului și cel al construcției (bloc locativ) urmăresc să obțină
foloase reciproce, altele decât cele pe care le-ar obține prin contractul de constituire a
Superficiei. Prin urmare, autentificarea doar a contractului de superficie nu ar fi suficientă.
DESPĂGUBIREA
Articolul 662. Efectele stingerii dreptului de superficie
(1) În cazul prevăzut la art. 660 lit. a) (la expirarea termenului ori dacă a intervenit
rezoluțiunea contractului prin care s-a instituit superficia), construcția care făcea obiectul
dreptului de superficie, din data stingerii superficiei, devine de drept parte
componentă a terenului conform art. 460, aparținînd proprietarului terenului, iar
dreptul superficiarului asupra terenului și construcției se radiază. Proprietarului
terenului îi incumbă obligația de a plăti o despăgubire egală cu valoarea de piață a
acesteia de la data expirării termenului. Superficiarul nu are dreptul, la stingerea dreptului
de superficie, să demoleze construcția sau părți ale ei. Superficiarul este obligat să remită
proprietarului terenului actele aferente ridicării construcției.????
(2) Cînd construcția nu există în momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea
acesteia este egală sau mai mare decît aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere
obligarea superficiarului să cumpere terenul la valoarea de piață pe care acesta ar fi avut-o
dacă nu ar fi existat construcția. Superficiarul poate refuza să cumpere terenul dacă ridică,
pe cheltuiala sa, construcția clădită pe teren și repune terenul în situația anterioară.
Problema identificată
Proprietarul cui ar trebui
să-i transmită Presupunem că
proprietatea asupra Superficiarul în calitate
terenului?
de despăgubire,
Răspunsul, în mod Proprietarul
terenului
promite proprietarului
normal ar fi – terenului X încăperi
Superficiarului.
izolate din blocul
Problema: Cum rămâne locativ
cu proprietarii de
apartamente?
Exemplul nr.2:
”Vânzătorul vinde şi transferă dreptul de proprietate, iar Cumpărătorul cumpără dreptul de
proprietate asupra Terenului, cu modul de folosință pentru construcții, cu suprafața de xxx ha, cu nr.
cadastral xxxxx, situat pe adresa: xxxxxxx, numit în continuare „Imobil”. Totodată, se are în vedere
că construcția (partea componentă a terenului cu nr. cadastral xxxxx), cu modul de folosință, Casă de
locuit individuală, cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de xxx m.p, nu face obiectul prezentului
contract și rămâne în proprietatea Vânzătorului, părțile constituind un drept de superficie în favoare
Vânzătorului pentru un termen de xxx ani.”
Înstrăinarea superficiei
În acest context, ținem cont și de următoarele: Proprietarul construcției, care, prin efectul Legii
nr.133 din 15.11.2018, are un drept de superficie asupra terenului pe care se află construcția sa,
dobândește, prin efectul aceleiași legi, un drept de preemțiune la înstrăinarea terenului de către
proprietarul acestuia (art.24 alin. (1) al Legii nr.1125 din 13.06.2002
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120074&lang=ro )
Excepție de la regula respectării dreptului de preemțiune o constituie situația în care terenul
aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale (aart.24, alin. (4) al Legii nr.1125 din
13.06.2002 ).
Aspecte procedurale:
La înstrăinarea Superficiei incipiente (nu există construcția):
Actele de identitate ale părților (reprezentanților părților și împuternicirile acestora, după caz);
Contractul de constituire a superficiei;
Extrasul din Registrul bunurilor imobile