Studiu individual

Tema: Aspectele generale cu privire la înregistrarea

bunurilor imobile

Realizat: Sîrbu Nicoleta

Verificat: Artene Andrei
Obiectul înregistrării.
În conformitate cu legislația în vigoare, obiecte ale
înregistrării sunt bunurile imobile, dreptul de proprietate
asupra Ior alte drepturi patrimoniale. Tot aici, conform
legislației în vigoare la bunurile imobile se referă’.
a)terenurile;
b)construcțiile capitale;
c)apartamentele și alte încăperi izolate.
Examinând cadrul legislativ ce ține de definiția bunului
imobil, constatăm, de exemplu, că o construcție capitală
poate fi raportată la un bun imobil fără teren (independent
de teren).Mai mult decât atât, o încăpere izolată este
raportată la bunuri imobile în mod independent de
construcție în ansamblu, independent de sectorul de teren.
Aceasta este nu altceva decât o contradicție dintre bazele
teoretice ale cadastrului (în cazul dat ce ține de bunul imobil)
și normele juridice în vigoare. Un bun imobil din punct de
vedere teoretic nu poate, pur și simplu, apărea independent
de teren. Terenul anume și este partea imobiliară a bunului
imobil în ansamblu. Examinând, din punctul de vedere al
teoriei cadastrului, o construcție, vom menționa mai întâi
sectorul de teren pe care aceasta este amplasată. Cu atât mai
mult, o încăpere izolată/ un apartament nu poate fi raportat
la bunuri imobile fără partea imobiliară a bunului, fără
terenul pe care este amplasat, fără construcția în ansamblu.
Această practică de înregistrare a bunurilor imobile care este
aplicată în prezent în Moldova ne va face pe viitor un serviciu
negativ. Mai corectă ar fi aici dezvoltarea noțiunii de
unitate de înregistrare, Necesitatea înregistrării
apartamentelor, independent de construcție, a construcțiilor-
independent de sectorul de teren, poate fi soluționată în
cadrul unităților de înregistrare și nu al bunurilor imobile,
cum se practică în prezent, fără a veni în conflict cu bazele
teoretice ale bunurilor imobile.
Dreptul de proprietate ca obiect al înregistrării include:
a)dreptul de proprietate privată (inclusiv individuală sau
comună),
b)dreptul de proprietate publică (inclusiv publică de stat sau a
autorităților publice locale;
c)dreptul de folosință asupra bunurilor imobile (inclusiv
uzufructul, dreptul de uz și abitație, servitutea, superficia,
gajul);
d)posesiunea.
Principiile și procedura înregistrării bunurilor imobile și
drepturilor asupra lor. Conform legislației în vigoare,
înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor este
obligatorie. Totodată, obligativitatea înregistrării față de
proprietar constă în faptul că bunul sau dreptul asupra
bunului neînregistrat nu este recunoscut de o altă persoană.
Acest fapt poate crea mari dificultăți în exploatarea bunurilor,
exercitarea drepturilor asupra lor etc.Un alt principiu al
înregistrării bunurilor imobile este transparența. Aceasta
impune înregistrării un caracter deschis. Organul ce
efectuează înregistrarea este obligat să elibereze oricărei
persoane fizice sau juridice informația despre bunul imobil
înregistrat. Un alt principiu al înregistrării este susținerea
publică a cadastrului. Fără o susținere multilaterală a
cadastrului din partea statului, a tuturor autorităților publice
este imposibilă implementarea unui cadastru unic pentru
toată țara.
Procedura înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor
asupra lor include:
a)depunerea cererii de înregistrare a bunului imobil și a
dreptului asupra lui;
b)examinarea materialelor de înregistrare în contextul cererii
depuse;
c)emiterea deciziei de înregistrare a bunurilor imobile și a
drepturilor asupra lor;
d)efectuarea modificărilor condiționate de înregistrarea
bunurilor imobile;
e)efectuarea înscrisului în registru;
f) întocmirea dosarului de înregistrare.
Înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor
este efectuată sub formă de:
a)înregistrare primară;
b)înregistrare masivă;
c)înregistrare selectivă.
Înregistrarea primară include efectuarea primului înscris în
registrul bunurilor imobile privitor la bunurile și drepturile
înregistrate. Înregistrarea primară, la rândul său, poate fi atât
selectivă, cât și masivă. Înregistrarea selectivă primară
prevede întreprinderea acțiunilor de înregistrare în mod
selectiv, pe obiecte aparte, la cererea proprietarilor.
Totodată, înregistrarea selectivă poate fi atât primară, cât și
ordinară.
Înregistrarea ordinară sau reînregistrarea unui bun imobil și
a drepturilor asupra lor se efectuează la cererea noului
proprietar.
Înregistrarea primară masivă se efectuează în baza unui
program de stat, din contul resurselor financiare centralizate,
după o metodă unică,
Înscrierea în registru înscrierile în registru sunt de trei feluri:
a) Intabularea;
b) Înscrierea provizorie;
c) Notarea.
Intabularea reprezintă o fixare în registru a bunurilor
imobile și drepturilor asupra lor.
Înscrisul provizoriu este efectuat în cazuri concrete, când
este necesară stabilirea unei condiții, prin care dreptul poate
trece la o altă persoană. Trecerea dreptului la o altă persoană
se efectuează în baza hotărârii judecătorești, gajului etc.
Notarea se referă la înscrierea dreptului de creanță (datorii).
Dreptul de proprietate apare consecutiv înscrisurilor
efectuate în registru. Data înregistrării este considerată data
depunerii cererii de înregistrare.
Rectificarea. Corectarea greșelilor din registru.

Rectificarea înscrisului în registru se referă la cazurile în

care situația juridică nu corespunde înscrisului. Drept
exemplu ne poate servi cazul când suprafața sectorului de
teren înregistrat în titlul de autentificare este una, dar în
registrul bunurilor imobile este alta. Motivul necoincidenței
poate fi diferit. Rectificarea este cerută de către proprietar.
Corectarea greșelilor comise în registrul bunurilor imobile
se efectuează în baza deciziei registratorului.
Greșelile din registru pot fi de două feluri — tehnice și
materiale. Greșelile tehnice (litere, cuvinte omise, cifre,
greșeli aritmetice) sunt corectate de către registrator.
Greșelile ce au adus prejudiciu material se soluționează în
baza hotărârii judecătorești.