Sunteți pe pagina 1din 41
Articulatia temporomandibulara
Articulatia
temporomandibulara
Particularităţi: Denumită şi articulaţia cranio-mandibulară sau mandibulară, se caracterizează prin următoarele: Este unica articulaţie mobilă a
Particularităţi:
Denumită şi articulaţia cranio-mandibulară sau
mandibulară, se caracterizează prin
următoarele:
Este unica articulaţie mobilă a craniului,
stabileşte legătura mobilă dintre baza
craniului şi mandibulă în vederea executării
funcţiilor aparatului dentomaxilar.
Este cea mai evoluată şi diferenţiată
articulaţie a corpului uman, atât sub aspect
constituţional cât şi din punct de vedere
biodinamic.
• Deşi anatomic este o articulaţie simetrică bicondiliană, totuşi funcţional, cele două articulaţii conlucrează, formând un
Deşi anatomic este o articulaţie simetrică
bicondiliană, totuşi funcţional, cele două
articulaţii conlucrează, formând un complex
articular unitar.
Corelaţia articulaţiei temporomandibulare
cu raportul dintre arcurile dentare şi cu modul
de angrenare a acestora, are o deosebită
importanţă stomatologică, prin realizarea
articulaţiei "temporomandibulodentare" sau
"temporomandibuloocluzale".
Constituţie:
Constituţie:
Articulaţia este formată din următoarele componente: - Componente osoase - Componente cartilaginoase - Mijloace de unire
Articulaţia este formată din următoarele
componente:
-
Componente osoase
-
Componente cartilaginoase
-
Mijloace de unire
-
Cavitatea articulară.
1. FOSA MANDIBULARĂ (Fossa mandibularis) sau cavitatea glenoidă, depresiune de formă ovalară, adâncă de 5-7 mm,
1. FOSA MANDIBULARĂ
(Fossa mandibularis) sau cavitatea
glenoidă, depresiune de formă ovalară,
adâncă de 5-7 mm, aflată
- pe faţa inferioară a scuamei osului
temporal şi
- pe versantul antero-inferior al părţii
timpanice a osului temporal.
Diviziune: Fisura petrotimpanică (Glaser) subâmparte depresiunea în: - Porţiunea articulată, situată anterior de fisură, pe scuama
Diviziune: Fisura petrotimpanică (Glaser)
subâmparte depresiunea în:
- Porţiunea articulată, situată anterior
de fisură, pe scuama osului temporal,
corespunde propriu-zis fosei mandibulare
(cavităţii glenoide).
- Porţiune nearticulată, situată
posterior de fisură, corespunzător părţii
timpanice a osului temporal.
• Axul mare al fosei mandibulare în raport cu tipul individual de masticaţie, este orientat fie
• Axul mare al fosei mandibulare în raport
cu tipul individual de masticaţie, este
orientat fie transversal, fie oblic.
• În cazul direcţiei oblice, prelungirea axelor
celor două fose converg şi se
intersectează pe linia mediană a bazei
craniului, pe circumferinţa anterioară a
găurii mari a osului occipital
Configuraţie: • Mărimea fosei mandibulare nu corespunde exact formei condilului mandibulei, ci este mai largă. •
Configuraţie:
Mărimea fosei mandibulare nu
corespunde exact formei condilului
mandibulei, ci este mai largă.
Platforma concavităţii este
alcătuită dintr-o tablă osoasă subţire,
deoarece nu este supusă presiunilor
masticatorii.
Limite: • Anterior: se continuă cu tuberculul articular. • Posterior: - fisura petrotimpanică (Glaser), • Medial:
Limite:
• Anterior: se continuă cu tuberculul
articular.
• Posterior: - fisura petrotimpanică
(Glaser),
• Medial: - spina sfenoidală
• Lateral: - muchia osoasă de la rădăcina
arcului zigomatic, întinsă între tuberculul
articular şi procesul postglenoidal
2. TUBERCULUL ARTICULAR • Sau "eminenţa articulară" este situat anterior de fosa mandibulară pe scuama osului
2. TUBERCULUL ARTICULAR
• Sau "eminenţa articulară" este situat
anterior de fosa mandibulară pe scuama
osului temporal.
Formaţiune specific umană, datorată
ortoscheliei, în vederea facilitării coborârii
mandibulei prin deplasarea capului
mandibulei (condilului) pe acesta.
Configuraţie: • Proeminenţă alungită transversal, convexă în sens antero-posterior şi concavă sub formă de jgheab în
Configuraţie:
Proeminenţă alungită transversal, convexă
în sens antero-posterior şi concavă sub
formă de jgheab în direcţie transversală.
Posterior descrie o pantă, în continuarea
fosei mandibulare (cavităţii glenoide), lungă
în sens sagital de 9 mm, şi abruptă faţă de
orizontală, având o înclinaţie între 5° şi 55°
(înclinare medie 33°).
Anterior tuberculul articular se termină
într-o muchie fină, care il separă de fosa
infratemporală.
Limite: • Anterior: muchia transversală interpusă între tuberculul articular şi fosa infratemporală • Posterior: se continuă
Limite:
• Anterior: muchia transversală interpusă
între tuberculul articular şi fosa
infratemporală
Posterior: se continuă cu fosa
mandibulară
• Medial: linia osoasă de la baza spinei
sfenoidale.
• Lateral: rădăcina anterioară a procesului
zigomatic, denumit "tubercul zigomatic
anterior".
3. CAPUL MANDIBULEI • Condilul mandibular, de formă elipsoidală, convex în toate sensurile, are diametrul mare
3. CAPUL MANDIBULEI
• Condilul mandibular, de formă elipsoidală,
convex în toate sensurile, are diametrul
mare de 18-20 mm dispus transversal şi
diametrul mic de 8-10 mm situat antero-
posterior.
Forma şi poziţia acestor formaţiuni sunt
variate, iar între ele există în general o
uşoară asimetrie.
• Direcţia axului mare este oblică postero- medial. • Prelungirea axelor mari ale celor doi condili,
Direcţia axului mare este oblică postero-
medial.
Prelungirea axelor mari ale celor doi
condili, formează un unghi obtuz având o
valoare între 145° -160°, anterior de gaura
mare a osului occipital.
La indivizii cu mişcări mandibulare
verticale, axul mare are o poziţie
transversală
Configuraţie: - Polii capului mandibulei, corespund extremităţilor cu suprafeţe rugoase. • Polul lateral este situat mai
Configuraţie:
- Polii capului mandibulei, corespund
extremităţilor cu suprafeţe rugoase.
Polul lateral este situat mai anterior, şi
inferior, polul medial se situează mai
posterior şi mai superior.
- Suprafaţa articulară, netedă, ocupă
versantul antero-superior al capului
mandibulei, demarcată de o linie osoasă fină.
• - Suprafaţa nearticulară, rugoasă
corespunde versantului posterior, are formă
triunghiulară îndreptată cu vârful în
continuarea marginii posterioare a ramurii
mandibulei.

COMPONENTELE

CARTILAGINOASE
CARTILAGINOASE
• 1. CARTILAJUL ARTICULAR (Cartílago articularis) acoperă suprafeţele articulare ale componentelor osoase. • Este format dintr-un
• 1. CARTILAJUL ARTICULAR (Cartílago
articularis) acoperă suprafeţele articulare
ale componentelor osoase.
Este format dintr-un strat subţire de
cartilaj hialin modificat, acoperit de o
membrană fibroasă avasculară, care
corespunde pericondrului.
• In ansamblu aceste două straturi
alcătuiesc un fibrocartilaj avascular.
• 2. DISCUL ARTICULAR (Discus articularis) sau meniscul articular, formaţiune fibroasă, alcătuită din fibre concentrice, care
• 2. DISCUL ARTICULAR (Discus
articularis) sau meniscul articular,
formaţiune fibroasă, alcătuită din fibre
concentrice, care la adult devine de
structură fibrocartilaginoasă.
Interpus între suprafeţele articulare
incongruente temporale şi mandibulare,
realizează concordanţa între acestea.
Configuraţie: • De formă ovală sau eliptică, cu axul mare orientat transversal, se modelează pe suprafeţele
Configuraţie:
• De formă ovală sau eliptică, cu axul mare orientat
transversal, se modelează pe suprafeţele
articulare ale componentelor osoase.
• - Faţa superioară este convex-concavă, adaptată
formei fosei mandibulare (cavităţii glenoide) şi
eminenţei articulare.
• - Faţa inferioară este concavă, răspunde capului
mandibulei.
• - Marginea discului articular este mai groasă;
posterior de 3-4mm, anterior de 2mm.
• - Centrul său este subţiat, deseori perforat.
Inserţii. • Pe flancuri discul articular aderă ferm de polii capului mandibulei. • Circumferinţa discului articular
Inserţii.
• Pe flancuri discul articular aderă ferm de
polii capului mandibulei.
Circumferinţa discului articular
(mentscului) este prinsă de capsula
articulară.
• Posterior discul articular se desprinde într-o lamă ascendentă (temporală) şi o lamă descendentă (mandibulară), ataşate
Posterior discul articular se desprinde
într-o lamă ascendentă (temporală) şi o
lamă descendentă (mandibulară), ataşate
peretelui posterior al capsulei articulare.
• Intre aceste două lame, dinspre capsulă
pătrunde un strat de ţesut conjunctiv
vascularizat.
Ataşamentul lax al discului articular în
partea lui posterioară, conferă un grad de
mobilitate acestuia
• Anterior, discul articular devine de asemenea bilamelar; lamele ascendentă şi descendentă se alătură peretelui anterior
Anterior, discul articular devine de
asemenea bilamelar; lamele ascendentă şi
descendentă se alătură peretelui anterior
al capsulei articulare.
• Intre cele două lame, se insera pe discul
articular fibre ale muşchiului pterigoidian
lateral.
Mijloace de unire • Mijloacele de unire au rolul de a cuprinde şi solidariza componentele osoase
Mijloace de unire
• Mijloacele de unire au rolul de a
cuprinde şi solidariza componentele
osoase între ele, permiţând totodată
menţinerea mişcărilor capului
mandibulei în limite fiziologice
1. CAPSULA ARTICULARĂ Este un manşon tronconic fibros, dispus relativ lax în jurul capetelor osoase. Constituţie.
1. CAPSULA ARTICULARĂ
Este un manşon tronconic fibros, dispus relativ
lax în jurul capetelor osoase.
Constituţie. Capsula articulară este formată
din fibre conjunctive verticale, cu o uşoară
convergenţă inferior şi posterior grupate în:
• - Fibre lungi sau superficiale, întinse între
baza craniului şi mandibulă, (fibre
bazicraniomandibulare).
• - Fibre scurte sau profunde, dispuse între
baza craniului si circumferinţa discului
articular (fibre temporomeniscale).
• Inserţia temporală se face pe formaţiunile osoase care delimitează suprafeţele articulare ale cavităţii glenoide şi
• Inserţia temporală se face pe formaţiunile
osoase care delimitează suprafeţele
articulare ale cavităţii glenoide şi ale
eminenţei articulare.
Anterior pe marginea tuberculului
articular.
Posterior pe marginea anterioară a fisurii
petrotimpanice, astfel încât fisura rămâne
extracapsulară.
Lateral pe muchia osoasă de la rădăcina
arcului zigomatic şi versantul anterior al
procesului postglenoidal.
Medial, la baza spinei sfenoidale.
Inserţia mandibulară: • Lateral si medial, ataşat ferm de polii capului mandibulei, separat de inserţia în
Inserţia mandibulară:
Lateral si medial, ataşat ferm de polii
capului mandibulei, separat de inserţia în
aceste locuri a discului articular.
Anterior pe marginea suprafeţei
articulare a capului mandibulei.
Posterior, inferior de suprafaţa
articulară, pe aria triangulara a capului
mandibulei
2. LIGAMENTELE ARTICULARE A.Ligamente capsulare, sunt condensări fibroase ale capsulei articulare, pe laturi: a) Ligamentul lateral
2. LIGAMENTELE ARTICULARE
A.Ligamente capsulare, sunt condensări
fibroase ale capsulei articulare, pe laturi:
a) Ligamentul lateral (Ligamentum
laterale) sau ligamentul temporoandibular,
format din două straturi, unul superficial în
formă de evantai, altul profund având forma
unei benzi; are originea pe rădăcina
anterioară a procesului zigomatic (tuberculul
zigomatic anterior), fibrele converg inferior şi
posterior şi se insera pe suprafaţa laterală şi
posterioară a colului mandibulei.
• b) Ligamentul medial (Ligamentum mediale) sau ligamentul lateral intern, fortifică partea internă a capsulei, între
• b) Ligamentul medial (Ligamentum
mediale) sau ligamentul lateral intern,
fortifică partea internă a capsulei, între
baza spinei sfenoidului şi suprafaţa
medială a colului condilului.
Este format din fibre mai subţiri decât
precedentul.
B.Ligamente accesorii • Sunt formate din bandelete fibroase distanţate de capsula articulară. • - Ligamentul sfenomandibular
B.Ligamente accesorii
Sunt formate din bandelete fibroase distanţate de
capsula articulară.
• - Ligamentul sfenomandibular (Ligamentum
sphenomandibulare), se extinde de la spina
sfenoidală la lingula mandibulei şi marginea
inferioară a găurii mandibulei.
• - Ligamentul stilomandibular (Ligamentum
stylomandibulare) pleacă de pe vârful procesului
stiloidian al osului temporal şi se insera pe
marginea posterioară a unghiului mandibulei.
Cavitatea articulară • Cavitatea articulară este divizată de discul articular în două compartimente distincte atât anatomic
Cavitatea
articulară
• Cavitatea articulară este divizată de
discul articular în două
compartimente distincte atât anatomic
cât şi funcţional.
• Capsula articulară este tapisată
corespunzător celor două
compartimente, de membrane
sinoviale
1. COMPARTIMENTUL (ETAJUL) MENISCOTEMPORAL • Are o poziţie antero-superioară, este mai larg şi se situează între
1. COMPARTIMENTUL (ETAJUL)
MENISCOTEMPORAL
• Are o poziţie antero-superioară, este mai
larg şi se situează între faţa superioară a
discului articular şi feţele articulare
temporale.
Membrana sinovială superioară
(Membrana synovialis superior),
suprameniscală este laxă, se ataşează
împreună cu capsula pe circumferinţa feţei
articulare temporale şi a meniscului.
2. COMPARTIMENTUL (ETAJUL) MENISCOMANDIBULAR • Sau menisco-condilian, mai îngust, orientat postero- inferior, între faţa inferioară a
2. COMPARTIMENTUL (ETAJUL)
MENISCOMANDIBULAR
• Sau menisco-condilian, mai îngust, orientat postero-
inferior, între faţa inferioară a discului articular şi
capul mandibulei.
Membrana sinovială inferioară (Membrana
synovialis inferior), submeniscală se insera pe
periferia discului articular şi pe capul mandibulei,
corespunzător inserţiei capsulei articulare.
Posterior, deoarece inserţia are loc pe aria
triangulara, o parte a colului capului mandibulei are
o situaţie intracapsulară.