Tabagismul -diagnostic si tratament-

Prof Univ asoc Dr Ruxandra Ulmeanu

Istoria fumatului
Denumirea TUTUN vine de la insula
Tobago din arhipelagul Antilelor unde era cultivat initial

Indigenii o numeau petum

Cuvantul spaniol cigare(s) deriva din
cigarar a nveli , a nfsura n hrtie

Istoria fumatului
Tabac localitatea Tabacco din Mexic
unde spaniolii au vazut prima data aceast plant

Cea mai veche reprezentare grafica

dateaza din anul 500 nainte de HristosGrup de preoti Maya fumnd pipa pacii

Istoria fumatului
Indigenii din Lumea Nou l foloseau pentru

Placere Profetii n starea de excitare Tratamentele unor boli

Columb l-a adus n Europa n 1515-1520

Istoria fumatului
Ambasadorul Jean Nicot 1559 l-a
prezentat autoritatilor ecleziastice la venirea la Lisabona (figureaza si pe blazonul familiei)

Folosit de Caterina de Medicis pentru a

usura migrena

Consumul mondial
20 miliarde de tigari sunt fumate pe zi n lume(
7 mii de miliarde per an ) Acestea contin: 4000 de compui 30 clase de carcinogeni Estimri funeste In 2030 vor muri 10 milioane de persoane anual din cauza fumatului

Realiti ale tabagismului

Unul din doi fumtori cronici va deceda de o boal datorat fumatului nainte de vrsta de pensionare. Cu ct fumatul este mai precoce cu att riscul de mbolnavire este mai ridicat.

Femeile au acelai risc ca i brbaii. Doctorii au acelai risc ca i pacienii

Fumatul in lume
O treime din adultii de pe glob sunt
fumatori

Exista aproximativ 1.2 miliarde

fumatori in lume2

La adulti fumatul este responsabil

pentru un deces din 10 1

Fumatul este responsabil pentru

aproximativ 4 millioane decese in fiecare an, 11.000 in fiecare zi1
1. The World Bank. Curbing the epidemic: governments and the economics of tobacco control . 1999. 2. Corrao MA, et al. Bulletin of the World Health Organization 2000; 7:884890.

Riscul de mortalitate generala si prin diverse cauze datorat fumatului

Risc relativ la fumator*

Cauze de deces
Toate cauzele Boli coronariene(35-64 ani) Boli coronariene(>65 ani) Alte boli cardiace Boli cerebrovasculare (<35 ani) Boli cerebrovasculare (35-64 ani) Boli cerebrovasculare (>65 ani) Alte boli circulatorii Bronhopneumopatie cronica obstructiva Alte boli respiratorii Cancer bucal si faringian Cancer esofagian Cancer de pancreas Cancer laringian Cancer pulmonar Cancer renal Cancer de col uterin Cancer de vezica si alte organe ale aparatului urinar

Barbati
2.34 1.94 1.68 1.85 2.24 3.67 1.94 4.06 9.65 1.99 27.48 7.60 2.14 10.48 22.36 2.95 2.86

Femei
1.90 1.78 3.00 1.60 1.84 4.80 1.47 3.00 10.47 2.18 5.59 10.25 2.33 17.78 11.94 1.41 2.14 2.58

*categoria de referinta este cea de nefumator(risc relativ = 1)

 Fumatul ucide !

Cateva mituri de combatut

Fumez atat de putin , deci nu exista nici un risc Riscul debuteaza de la 1 tigara pe zi

Fumez tigari usoare Tigarile usoare sunt la fel de periculoase pentru santate

Cateva mituri de combatut

Stoparea dintr-o data este periculoasa Niciodata renuntarea la fumat nu este daunatoare pentru santate (dar renuntarea poate avea inconveniente temporare) Nicotina duce la imbolnavire Nicotina care induce dependena este cel mai puin nociv produs

Fumatul la femeia nsrcinat:

Creterea riscului de sarcin extrauterin Creterea riscului de natere prematur ntrzierii n creterea ftului (150-300 g)
Fumat pasiv < 5 igri/zi > 20 igri /zi 100 g 100 g 460 g

Fumatul la tineri:

Scaderea performatiilor spotive, sexuale Interactiune cu anticonceptionalele orale (crete de 2- 20 de ori riscul de afeciuni cardiovasculare)
Afectare ten, ridare piele, mbtrnire precoce

Varsta de debut a fumatului este la fel de importanta ca si numarul de tigari fumate pentru riscul de aparitie a cancerului pulmonar.

Fumatul la astmatici i BPOC:

Accentueaz obstrucia bronic Crete riscul de recidiv a astmului din copilarie la adultul tnr

Fumatul si complicaiile postoperatorii:

Creterea riscului de complicaii respiratorii postoperatorii Diminuarea riscului de complicaii locale la fumtorii care stopeaz fumatul preoperator

Fumatul pasiv

Creterea riscului de boli respiratorii la copil i la adult. Creterea riscului de afeciuni cardiovasculare la adult. Creterea riscului de cancer pulmonar.

Riscul de boli respiratorii la adulii fumtori pasivi Creterea riscului de tuse, expectoraie i crize de astm Creterea este proporional cu durata i intensitatea expunerii

Riscurile fumatului pasiv pentru copiii expui

Ft : creterea riscului prematuritate i greutate mic la natere diabet la vrsta adult Copii : creterea riscului tuse, otite, crize de astm, spitalizare pentru boli respiratorii, de moarte subit

Fumatul - o problema de sanatate publica?

Consumul de tutun - 4000 de constituente chimice

introduse in organism

Determina dependenta (nicotina):90%

Are efect daunator si asupra celor din jur -fumatul
pasiv

constant promovat publicitar, mereu adus in atentia

populatiei.

De ce fumatul este primejdios?

Avantajele stoprii fumatului

Problemele sevrajului

Creterea n greutate Simptome de abstinen-sevraj Dorina subit de igar (craving) Depresia Capcanele ascunse

Cresterea in greutate
Creterea activitii centrului foamei
n medie 3 kg 10 % din fumatori pot depi 10 kg dar 30% nu iau n greutate !

Simptomele de sevraj
Vertij, dureri de cap Fatigabilitate Tuse Tulburri ale somnului Constipaie Foame , nevoia de dulce Tulburari de concentrare Iritabilitate
!!!Sunt atenuate de substitueni nicotinici

Dorina subit de igar (craving)

Episoade de scurta durat (1-3 min) , aparent motivate deosebita, ce pot surveni cateva luni dup renuntarea la fumat. Dispare n general prin introducerea unor activiti de diversiune

Ocupare mini, timp

Capcanele ascunse
Obiceiuri Tentaii (rolul anturajului) Asocierea cu alcool, medicamente

Asistena medical
Strategie i suport farmacologic

Strategia renunrii la fumat

Tabagismul =o dependenta necesita un tratament medical compus din:
O intervenie asupra comportamentului Educaie, informaie, sfat Un suport farmacologic Tratarea fenomenelor de sevraj

Identificarea stadiului de pregatire pentru sevraj

Cele 5 etape ale interventie imedicale:

Efectele nicotinei (1)

Stimulant Calmant Euforizant Antidepresiv Diminuare a apetitului

Ce trebuie aflat obligatoriu Tipul de fumtor

fumtor zilnic, fumtor ocazional, ex-fumtor

Nivelul tabagismului

pachete-an:

Un pachet-an - 1 pachet de igri igri) fumat zilnic timp de 1 an

(20

Se hotaraste data stoparii

Se identifica trigerii

Strategii pentru renuntarea la fumat

Ne-farmacologice Farmacologice

Prima linie:
-Voina proprie -Sfatul medicului -Terapie comportamental -Hipnoza -Acupunctura

TSN Bupropion Vanericlina

A doua linie:

Nortriptyline Clonidine,etc

TSN-terapia de substitutie nicotinica

Pentru reducerea simptomelor de sevraj primete
nicotin temporar (de obicei 8 sptmni)

Astfel nu primeste concomitent ceilali compui ai

unei igri

Se evit dificultile determinate de dependena

psihologic i fizic

Guma cu nicotina

Patch transdermic

Spray nasal
Indicatii : este un produs de electie

pentru marii fumatori, marii dependenti

Inhalantul cu nicotina
este un dispozitiv similar unui port-tigaret care contine un cartus cu un burete mbibat cu 10 mg de nicotin
Indicatii: la cei cu mari dependente

comportamentale ( legate de mana si gura)

Pastile sublinguale

Indicaii: categoria marilor fumtori,

puternic dependeni

Cinetica nicotinei

tigarete

Spray Inhaler

Guma 4 mg

Patch 21 mg

Guma 2 mg
0 30 60 minute

Zyban (bupropion HCl SR)

Bupropion
primul tratament non-nicotinic
inhibitor selectiv de receptori de catecolamine rata de sevraj 36-49 % Risc de efecte secundare comune cu antidepresive (din
aceiasi familie)

minore: insomnie, uscciune a gurii majore: crize de epilepsie (1 la 1000 pacieni)

Bupropion
doza de 150 mg 3-4 zile, 300 mg-7 saptamani

fumeaza in prima saptmana

ncepe cu 150 mg n fiecare dimineat pentru
primele 3 zile iar daca toleranta este buna se ajunge la 150 mg x 2

Durata tratam. 7-12 saptamani, chiar pana la 1 an

Legarea nicotinei de receptorul nicotinic determin eliberarea de dopamin

Nicotina
1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague, Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

Champix : aciune dubl, agonist i antagonist

Vareniclin
Determin att o eliberare de dopamin (mai mic dect n cazul nicotinei)

mpiedicarea legrii nicotinei de receptorii 42.

1. Coe JW et al. Presentat la 11th Annual Meeting and 7th European Conference of the Society for Research on Nicotine and Tobacco. 2005. Prague, Czech Republic. 2. Picciotto MR et al. Nicotine Tob Res. 1999; Suppl 2:S121-S125.

 Champix

: agonist parial

Raiune
Efect maxim
100%

Agonist complet
Blocarea recompensei

Efect
50%

Agonist parial

Reducerea sevrajului a dorinei de a fuma

0%

Doz, expunere

Vareniclin
rata de sevraj - 45-48% Durata tratamentului este de 12 sptmni Champix este disponibil pentru administrare oral, n 2
concentraii: 0,5 i 1,0 mg;

Zilele 1 3: Zilele 4 7:

0,5 mg o dat pe zi 0,5 mg de dou ori pe zi

Ziua 8 ncheierea tratamentului:

1 mg de dou ori pe zi

1. Rezumatul caracteristicilor produsului Champix

Sfatuirea fumatorilor de ctre personalul medical

Eficacitatea interveniei

Simplul fapt ca cadru medical a intervievat si sfatuit un fumator pentru renuntarea la fumat dubleaza sansele de stopare a fumatului la un an.

Ce trebuie stiut ?
A nu fuma este normalul-fumatul este o exceptie.

Majoritatea adolescenilor i adulilor nu fumeaz i pot de asemenea s aprecieze o pauz, o cana de cafea, s rspund la telefon i s fac fa stresului din viaa cotidian fr s fumeze! Personalul sanitar care nu fumeaz sau care renun la fumat este mult mai credibil dect cel care fumeaz.

Sfaturi pentru fumatori

Dac tot personalul sanitar ar practica intervenia minimal asupra fumtorului , ar permite castigarea n fiecare an calendaristic a 2200 ani de via la fiecare 1000000 locuitori
Sfatul minimal este activitatea de prevenire cea mai eficienta din sanatatea publica