Sunteți pe pagina 1din 11

Tehnologia cresterii animalelor

RASELE DE OVINE DIN ROMANIA

In tara noastra se cresc urmatoarele rase de ovine:

Rase de oi cu lana fina:


- Merinos de Palas - Merinos de Transilvania - Varietatea Spanca Rase de ovine cu lana semifina - Tigaie - Varietatea alba - Varietatea bucalaie - Varietatea ruginie - Varietatea neagra Rase de ovine cu lana groasa - Turcana - Varietatea alba - Varietatea brumarie - Varietatea Ratca - Varietatea neagra - Karakul

Rasa Merinos de Palas


Merinosul de Palas in rasa curata se creste in Dobrogea iar ca ameliorator al altor rase s-a extins in sud si vest.

Ovinele din aceasta rasa se caracterizeaza printr-o conformatie armonioasa cu un format corporal mezomorf si un aspect de animal masiv.
Tipul morfoproductiv este mixt, de lana fina-carne. Oile in majoritate sunt ciute in timp ce berbecii au coarne spiralate cu varful inafara.

Caracteristicile rasei: producia de ln berbeci 12-14 kg, oi 6-8 kg;

greutatea corporal berbeci 99,8-103,2 kg; oi 57,660,1 kg; fineea fibrelor de ln 20,0-22,5 microni; randamentul lnii la splare 50-55%; indici de reproducie: fecunditatea 95,6%, prolificitatea 111,3%, miei nrcai pe oaie 1,06 capete.

Rasa Merinos de Transilvania


Formare Formarea acestei rase a nceput la sfritul secolului al XIX-lea prin ncruciri de absorbie dintre berbeci din rasele Merinos Negretti i Merinos Rambouillet cu oi igaie i urcan. Zonele de cretere sunt doar n Romnia, cu precdere n vest, n judeele: Bihor, Satu Mare, Maramure, Arad, Slaj i Timi. Dup anul 1970 a fost crescut i n judeele: Iai, Vaslui, Brila. n sudul rii a contribuit la formarea populaiilor de oi Spanc. Se estimeaz c din 1,5 milioane ovine din aceast ras, azi se mai cresc 225000-300000 de capete (90%). Este o ras puin rezistent la frig, drumuri i, ndeosebi, ploi reci i condens, motive pentru care punatul trebuie s se realizeze n apropierea adposturilor. Caractere de exterior Este o ras cu specializare unilateral - ln fin dar i cu unele aptitudini pentru carne, n efectivele n care, n ultimii ani s-a acionat cu berbeci Merinos australian. Jarul i lna sunt albe; n efectivele mai puin ameliorate apar uneori pete mici ruginii sau brune pe jar i miei de culoare neagr (< 1%) care este recesiv. Capul relativ mic, scurt i drept la oi; este uor berbecat la berbeci care au, frecvent, coarne mari i rsucite. Oile fie c nu au coarne, fie c n puine cazuri, au coarne mici. Urechile sunt mijlocii, purtate lateral i uor oblic. Trunchiul este de dimensiuni mijlocii, trenul posterior are dezvoltare modest; membrele relativ scurte, cu aplomburi corecte i osatur rezistent.

Caractere productive Lna prezint variabilitate inter i intraindividual.. Randamentul la splare este mic, 34-38% la efectivele cu ln scurt (5-6 cm) i de 40-55% la ovinele la care s-a fcut infuzie cu Merinos australian. Carnea este slab; proporia carne-grsime este, n carcas, de 4:1 (la igaie 3:1, la urcan 2:1). Randamentul la sacrificare este la adulte de 40-45%; la tineretul ngrat de 50%. Mieii au la natere 3-4kg; mieii nrcai la 80-90 de zile, i dac au fost crescui n condiii tehnologice foarte bune, au greutatea de 25-30 kg (spor mediu zilnic de 250-270 g. Producia total medie este de 70-90 kg/lactaie. Caractere de reproducie Oile au un sezon lung de reproducie, care poate fi desezonat relativ uor. Cele mai bune rezultate se obin n cazul montelor de la sfritul verii i nceputul toamnei cnd 92-98% din oi intr n clduri. Prolificitatea este de 115-120% i poate atinge 125-130% n efectivele ameliorate. Aciunea de ameliorare a lnii se face pentru alungirea la 9-10 cm a uviei i densitatea de 7000 foliculi/cm2, concomitent cu mbuntirea calitii acesteia. Se urmrete creterea sporului mediu zilnic la 300 g i scderea consumului specific. Hibridrile propuse pentru realizarea acestor dou obiective sunt cu berbeci din rasele: Merinos australian, Stavropol, Ile de France i Merinolandschaf.

Merinolandschaf Merinos german

Ile de France

Provine din forma primara a oilor cu lana groasa, avand

Rasa Tigaie

ca stramas comun oaia de stepa, Ovis vigne arkar;

Se cresc in zone diferite ca relief si precipitatii; Reprezinta 33% din efectivul de ovine din tara noastra; Conformatia corporala este armonioasa exprimand un

tip morfoproductiv mixt (lana semifinal-carne-lapte);

Greutatea corporala este 35-45 Kg. la oi, 50-70 Kg. la berbeci; Productia de lana variaza in functie de nivelul de selectie

osciland intre 1,8 si 2,5 Kg;

Productia de lapte 70-90 l. pe o perioada de lactatie; Productia de carne este in general slaba Tigaia fiind o rasa semitardiva ( spor mediu zilnic 150-190 g).

Rasa Turcana
Este cea mai veche rasa de oi de pe teritoriul tarii nostre Reprezinta 40% din efectivul de ovine din tara noastra Se caracterizeaza printr-o dezvoltare corporala mijlocie: 35-45 Kg. la oi, 48-70 Kg. la berbeci Se caracterizeaza printr-o adaptabilitate foarte buna in zonele de munte Este o rasa cu productie nixta : lana, lapte si pielicele Productia de lana este in general scazuta (3 Kg.) :lana este aspra cu luciu slab, fiind utilizata mai ales in industria covoarelor Este una dintre cele mai bune rase producatoare de lapte (80-110 l.) Productia de carne este slaba ( spor mediu zilnic 160175 g.) Toate populaiile urcan se remarc prin capacitatea ridicat de adaptare la condiii adverse de mediu, rezisten sporit la boli microbiene i la parazitoze locale i capacitate ridicat de valorificare a furajelor fibroase i grosiere.

Rasa Karakul
S-a format in sud-estul Asiei la est de Marea Caspica. A fost introdusa in Romania in 1910 si creste in nordul Moldovei atat ca rasa curata cat si sub forma de metis Se caracterizeaza printr-o talie mijlocie , greutatea

medie 44 Kg. la oi si 70 Kg. la berbeci


Conformatia corporala este caracteristica : cap alungit, fin si uscativ, urechi mari blegi, linia spinarii ascendenta de la greaban spre crupa Este o rasa specializata pentru productia de pielicele, productile secundare fiind : lapte (65 l.), lana(2-3 kg.) si carne.

Karakul negru

Karakul brumariu

Karakul maro

Karakul roz

Karakul sur

Karakul alb