Cursul - 6

Sistemul axiomatic al lui Birkhoff

Avantaje:
- număr mai mic de axiome
- practic din punct de vedere didactic
Se presupun cunoscute:
- th. naivă a multimilor si logica uzuală
- th. numerelor reale
SB ={ N, R , A }
N : punct, dreaptă, plan, distantă “δ ”, masură
“m”
R : “∈” , ( operaţiile din R , simbolurile logice
⇒, ∧, ∨, ∀, ∃ )
A: B1 – B13
Notam cu S – spaţiul pe cre il organizăm
B1 – Două puncte distincte determină o singură dreaptă
⇒ puncte coliniare
B2 – Trei puncte necoliniare determină un singur plan
⇒ puncte coplanare
B3 – Dacă două puncte distincte ale unei drepte aparţin unui plan
atunci dreapta este conţinută in acel plan
B4 - Dacă două plane distincte se intersectează, atunci intersecţia
acestora este o dreaptă
B5 – Orice dreaptă contine cel puţin două puncte distincte.
Orice plan conţine cel puţin trei puncte necoliniare.
S conţine cel puţin patru puncte necoplanare

Obs. Axiomele B1-B5 sunt echivalente cu I1-I8 din s.ax. SH

Definitia 1. Se numeste sistem de coordonate pe dreapta a o aplicatie
bijectivă f : a → R cu proprietatea ∀ P, Q ∈ a, δ (P,Q) = | f(P) – f(Q) | .
Teorema 1. Functia distantă are proprietatile:
a) δ (P,Q) ≥ 0, δ (P,Q) = 0 ⇔ P=Q
b) δ (P,Q) = δ (Q,P) , ∀ P, Q ∈ S .
B6 – (Axioma riglei) Orice dreapta a poate fi inzestrata cu cel putin
un sistem de coordonate.

Teorema 2. (de asezare a riglei) Dacă O si A sunt două puncte ale

dreptei a, atunci există un singur sistem de coordonate f : a → R,
aşa încât f(O) = 0 si f(A) > 0.
” a fi intre” , A – B – C ⇔ δ (A,B) + δ (B,C) = δ (A,C) , segment
⇒ punct interior unui segment
⇒ semidreaptă deschisă de origine O
d+ = { X ∈ a | f(X) > 0 }
d- = { X ∈ a | f(X) < 0 }
⇒ Orientare pe dreaptă, relatia “precede”
⇒ masura unui segment m(|AB|) = δ (A,B)
⇒ segmente congruente
⇒ mijlocul unui segment
⇒ xP = f(P) – coordonata punctului P in sist.de coor. f

Teorema 3. Orice segment nenul are un unic mijloc.

B7 – (Axioma de separare a planului) Pentru orice plan α
si orice dreaptă a ⊂ α , mulţimea {α - a} se
descompune în două submulţimi nevide si
disjuncte astfel încât, P si Q aparţin la
submulţimi disjuncte dacă si numai dacă exista pe
a un punct X intre P si Q.

Obs. In baza axiomelor B1 – B6 , axioma B7 este echivalenta cu axioma

lui Pash ( SHI-II ⇔ SB1-7)

Definitia 1. Se numeste unghi o pereche de semidrepte cu aceeasi origine.

⇒ Unghiuri : propriu, nul, alungit
⇒ Triunghi

Masura pe multimea unghiurilor o consideram o aplicatie m : U → [1,180] .

B8 – m(∠ AOB) = 0 ⇔ ∠ AOB este unghiul nul
m(∠ AOB) =180 ⇔ ∠ AOB este unghiul alungit
B9 – (axioma de constructie a unghiului propriu) Pentru orice dreapta a, h o
semi- dreapta a sa si u∈ (0, 180), intr-un semiplan
determinat de dreapta a exista o semidreapta unica k asa incat
m (h,k) = u.
B10 – (axioma adunarii unghiurilor) Daca B este un punct interior unghiului
∠ AOC, atunci m(∠ AOC) = m(∠ AOB) + m(∠ BOC) .
B11 – (axioma suplementului) Daca O este între A si C atunci pentru orice
punct B ∉ |AC| avem m(∠ AOB) + m(∠ BOC) = 180.
B12 – (axioma LUL) In triunghiurile ABC si A’B’C’ daca avem
|AB| ≡ |A’B’|, |AC| ≡ |A’C’|, m(∠ BAC) = m(∠ B’A’C’) ⇒
|BC| ≡ |B’C’|, m(∠ ABC) = m(∠ A’B’C’) , m(∠ ACB) =
Teorema 3. Intr-un triunghi ABC avem |AB|< |AC| ⇔ ∠ ACB < ∠ ABC.
m(∠ A’C’B’)
Teorema 4. Intr-un triunghi o latura este mai mica decat suma celorlalte doua
⇒ δ (A,C) < δ (A,B) + δ (B,C)
Obs. Axiomele grupelor III si IV din SH sunt consecinte ale axiomelor B1- B12 ⇒
T ({ N, R , B1 – B12 }) – geometria absoluta
B13 – Fiind dată o dreaptă a şi un punct exterior A, in planul
determinat de dreaptă şi punct, exista cel mult o dreaptă prin
punctul A la dreapta a.

SB = {N, R , B1 – B13} sist. ax. al lui Birkhoff

T ( SB ) – gometria euclidiană
Metateorema 1. SB ≅ SH
Metateorema 2. SB este necontradictoriu, independent, complet si categoric
- Consideram cunoscute necontradictia aritmeticii si constructia
numerelor reale
- Construim un model G:
Numim punct din G terna ordonata de numere reale A=: (x1,x2,x3) = (xi)
Notam cu M = { (a1,a2,a3,a4)=(ah) | rang║a1a2a3║=1, ai ∈R, i=1,2,3,4 }
(ah) ~ (bh) ⇔ ∃ ρ ∈R a.i. ah = ρ bh , h=1,2,3,4

⇒ P = M/~ = { α = [ah] } – multimea planelor modelului G

⇒ D = { ( (a ),(b )) ∈M x M | rang
h h = 2}