CURS DE NUTRITIE

INTRODUCERE:
"Alimentaia este cel mai important factor de mediu extern care influeneaz
organismul".
Alimentaia sntoas este una din componentele cele mai importante ale
strii de sntate i ale calitii vieii.
"Bolile intr prin gur" (proverb chinezesc)
Alimentaia bogat n calorii, grsimi, dulciuri, la care se adaug consumul
de alcool, obiceiul de a fuma i de a fi sedentar, reprezint factori de risc
pentru sntate ce determin apariia aa-ziselor boli moderne: obezitatea,
diabetul zaharat, dislipidemiile, hipertensiunea arterial, ateroscleroza cu
manifestrile sale

clinice: infarctul miocardic,

accidentele vasculare

cerebrale, arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferioare.

Alimentaia deficitar, n anumite circumstane economice particulare,
reprezint o problem de sntate populaional.
S-au dovedit tiinific beneficiile date de o alimentaie sntoas, dar i
consecinele nerespectrii ei.

Definirea termenilor:
KILOCALORIE (kcal) - unitatea de masura a energiei, utilizata in nutritie
Reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui litru de apa cu 1
grad Celsius, de la 15 grade C la 16 grade Celsius.
KILOJOULE ( kJ) - unitate de masura a energiei
Reprezinta cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de 1 kg pe distanta
de 1 metru cu o forta de 1 Newton. Un Newton este forta aplicata unei mase cu greutatea
de un kg pentru a-i imprima o acceleratie de un metru/secunda.
Factorii de conversie kcal-kJ sunt:
1 kcal = 4,185 kJ
1 kJ = 0,239 kcal
INDICELE DE MASA CORPORALA (IMC)
Kg greutate actuala
Se calculeaza dupa formula: IMC = ------------------------- kg/m.
Inlime (m)
n funcie de IMC se defineste greutatea corporala
IMC ( kg/m)
18,5 - 24,9 kg/ m
25,0 - 29,9 kg/ m
30,0 - 34,9 kg/ m
35,0 - 39,9 kg/ m
peste 40 kg/ m

Greutatea corporal
Normal
Supragreutate
Obezitate gradul I
Obezitate gradul II
Obezitate gradul III ( extrem)

STILUL DE VIA
Totalitatea concepiilor, atitudinilor, comportamentelor unei persoane
care afecteaz starea de sntate.
Stilul sntos de via presupune:

Alimentaie adaptat caloric i nutritiv, orar regulat de mese

Activitate fizic zilnic (150 min/sap)

Stare de nefumtor

Consum moderat de alcool

Repaus (7-8 ore de somn zilnic)

Coabitarea cu stresul.

NOIUNI DE FIZIOLOGIE AI ALIMENTAIEI. FACTORI DETERMINANI.

FACTORI FIZIOLOGICI: Foamea, apetitul, saietatea, repulsia
Enzimele digestive
Factori neuroendocrini
FACTORI SOCIO-ECONOMICI
FACTORI GEOGRAFICI
FACTORI CULTURALI, RELIGIOI, TRADIII, OBICEIURI,
FACTORI PROFESIONALI
FACTORI PERSONALI: dentiie, masticaie, deglutiie, ritm alimentar,
mediu, loc, activiti concomitente

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
Prin comportament alimentar se intelege ansamblul reactiilor de raspuns
fata de stimulii interni sau externi, manifestat prin aportul de alimente,
refuzul lor sau intreruperea actului alimentatiei.
Factori determinani: vaz, auz, miros, gust si sensibilitate tactila.
Comportamentul alimentar este influenat de:
1. obiceiuri si preferinte alimentare,
2. elemente psihosenzoriale,
3. condiii etnice, sociale, culturale si religioase
4. eventualii factori de stres si de programul profesional.
Calitatea hedonica a actului alimentar determina in mare masura
selectia si preferintele individuale.

Comportamentul alimentar normal presupune o atitudine sanatoasa fata de

alimente si actul alimentar, caracterizata prin:
- numar de mese: 3 mese principale si 1-2 gustari/zi;
- ritmicitate
- repaus alimentar nocturn
- evitarea "ciugulelilor" intre mese
- aport alimentar adaptat nevoilor
- masticatie corespunzatoare
- servirea mesei intr-o atmosfera relaxata
- alocarea de timp si spatiu corespunzatoare pentru servirea
mesei, cu evitarea altor activitati (citit, vizionare TV, etc.)

Tulburrile de comportament alimentar:

Anorexia nervoas
Bulimia
Binge eating
Sindromul de alimentare nocturn
Consumatorii de dulciuri
Tulburri afective sezoniere
Tulburrile de comportament alimentar sunt determinate de o combinaie
complex de factori emoionali, psihologici, interpersonali i sociali. Persoanele
cu tulburri de comportament alimentar adeseori recurg la alimentaie sau
controlul acesteia pentru a compensa diverse stri emoionale, sentimente,
care altfel ar fi resimite mult prea intens.

Dezvoltarea tulburrilor de comportament alimentar poate fi determinat de:

Factori psihologici:
Respect de sine redus
Sentiment de neputin sau lipsa de control n via
Depresie, anxietate, furie, singurtate
Stress, emoii negative
Factori interpersonali:
Probleme familiale, n relaiile personale
Dificulti de exprimare a sentimentelor, emoiilor
Experiene negative cu prerea altora despre aspectul fizic, greutate
Factori sociali:
Mediatizarea i promovarea conceptului i imaginii de corp perfect
Promovarea imaginii de frumusee pentru anumite dimensiuni corporale
Norme sociale care consider valoarea individului dup aspectul fizic i nu dup
calitile intrinseci
Ali factori:
Dereglri ale neurotransmitorilor implicai n producerea senzaiei de foame,
saietate i n digestie.
Cel mai frecvent, persoanele predispuse la apariia tulburrilor de
comportament alimentar sunt adolescenii i femeile.

ANOREXIA NERVOAS: American Psychiatric Association, DSM-IV (Diagnostic and

Statistical Manual of Mental Disorder)(http://www.mentalhealth.com/)

1. Refuzul de a menine greutatea corporal la un nivel normal pentru nlime i

vrst (IMC <85% din cel expectat);
2. Frica intens de a crete n greutate i de a deveni gras, cu toate c persoana
este subponderal;
3. Tulburri n felul n care greutatea i forma corporal sunt percepute; influena
direct a formei i greutii corporale asupra auto-evalurii, sau negarea gravitii
subponderii;
4. Amenoreea (absena a cel puin 3 menstruaii consecutive) .
Subtipuri:
A) Tipul restricitv (Restricting Type) (clasic)
B) Tipul cu episoade de binge eating sau comportamente compensatorii epurative
(Binge-Eating/Purging Type)

BULIMIA NERVOAS: American Psychiatric Association, DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Disorder)(http://www.mentalhealth.com/)

1. Episoade recurente de binge-eating, definite ca:

- episoade de consum alimentar excesiv, hipercaloric, realizat n timp scurt (de obicei 2 ore),
- lipsa controlului alimentar, sentimentul c nu se poate opri / controla cantitatea de alimente ingerate
2. Comportamente compensatorii nepotrivite, recurente, menite s previn creterea n greutate, cum ar fi
auto-producerea de vrsturi, folosirea excesiv a laxativelor, diureticelor sau a altor substane,
nfometarea, exerciiu fizic excesiv;
3. Binge-eatingul i comportamentele compensatorii apar, n medie, cel puin de 2 ori/sptmn n decurs
de 3 luni.
4. Auto-evaluarea este direct influenat de forma i greutatea corporal.
5. Aceste tulburri nu apar exclusiv n timpul episoadelor de anorexie nervoas.
Subtipuri:
A)Tipul epurativ (Purging Type): n cursul episoadelor de bulimie nervoas, pacientul are comportamente
compensatorii, cum ar fi auto-producerea de vrsturi, folosirea excesiv a laxativelor, diureticelor sau a
altor substane.
B)Tipul nonepurativ (Nonpurging Type): n cursul episoadelor de bulimie nervoas, pacientul are alte
comportamente compensatorii, cum ar fi infometarea, exerciiu fizic excesiv, dar lipsesc deobicei autoproducerea de vrsturi, folosirea excesiv a laxativelor, diureticelor.

SINDROMUL

DE

ALIMENTARE

NOCTURN

(NIGHT-EATING),

se

diagnosticheaz atunci cnd mai mult de jumtate din cantitatea de alimente este
ingerat dup ora 19. Este asociat cu insomnie, lipsa apetitului n timpul dimineii.
CRAVINGUL, o tulburare caracterizat prin dorina compulsiv i incontrolabil de
a consuma un anumit tip de alimente. Aceast dorin este att de incontrolabil
nct persoana o resimte ca o for care scap propriei voine. Cel mai cunoscut
tip de craving este cravingul pentru dulciuri.

ALTE TULBURRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR:

- Toate criteriile pentru anorexia nervoas, exceptnd amenoreea, sau
- Toate criteriile pentru anorexia nervoas, exceptnd faptul c subiectul nu se autoevalueaz exclusiv n funcie de forma i greutatea corporal, sau
- Toate criteriile pentru bulimia nervoas, exceptnd faptul c binge-eatingul i
comportamentele compensatorii apar cel puin o dat/sptmn n ultimele 3 luni, sau de 2
ori/ sptmn n ultimele 4 sptmni, sau
- Comportamente compensatorii regulate n absena binge-eatingului, de exemplu,
auto-inducerea recurent a vrsturilor, cel puin o dat/ sptmn, n ultimele 3 luni sau de 2
ori/ sptmn n ultimele 4 sptmni, sau
- Episoade recurente de binge-eating (cel puin o dat/ sptmn, n ultimele 3 luni
sau de 2 ori/ sptmn n ultimele 4 sptmni).
TULBURRI SUBCLINICE:
- Binge-eating sau comportamente compensatorii ce apar ocazional (min 3
episoade) n ultmele 3 luni, sau
- Episoade recurente de mestecarea urmat de eliminarea din gur a alimentelor
pentru a preveni ngrarea (cel puin o dat/ sptmn, n ultimele 3 luni sau de 2 ori/
sptmn n ultimele 4 sptmni), sau
- Reinere alimentar regulat i extrem (< 500 kcal/zi) sau exerciiu fizic excesiv
(>120 min, 5 X/ sptmn) cu scopul de a scdea n greutate, n ultimele 4 sptmni, n
absena binge-eatingului.
Dat fiind c aceste tulburri de comportament alimentar pot interfera cu
managementul bolilor cronice, sau chiar s fie implicate etiopatogenia acestora, este important
s le identificm

ALIMENTAIA SNTOAS: definitie, generalitati

Alimentaia sntoas este cea adaptat si echilibrat energetic si
nutritional.
Alimentatia adaptat si echilibrata presupune acoperirea nevoilor
energetice concomitent cu a celor nutritionale pentru:
-mentinerea propriilor structuri,
-repararea uzurilor,
-intretinerea proceselor fiziologice,
- cretere si dezvoltre.
Aceasta presupune includerea tuturor nutrientilor (macro si micronutrienti)
n limite considerate normale pentru fiecare, dar i respectarea unor anumite
proporii ntre ei.
Prezena sau absena unui nutrient esenial poate s afecteze
disponibilitatea, absorbia, metabolismul sau nevoile organismului pentru alte
nutriente.

Alimentatia sanatoasa nutritiv trebuie sa indeplineasca 5 criterii:

1. Trebuie sa fie adecvata (potrivita), astfel incit alimentele consumate sa aduca
nutrienti esentiali, fibre si energie in cantitati suficiente pentru mentinerea sanatatii si a
greutatii corpului. Ex. Fierul este un nutrient esential, pierderea lui zilnica din diferite motive
trebuie urmata de inlocuire, initial prin consumul alimentelor care il contin. Daca se consuma
prea putine alimente continind fier se poate dezvolta o anemie nutritionala prin deficienta de
fier, cu simptomatologia aferenta. Imediat dupa cresterea consumului zilnic de alimente
bogate in fier fenomenele specifice deficientei incep sa dispara. Unele alimente sunt bogate
in fier, altele sunt in mod notoriu sarace.
Carnea de vita tinara si porc, pestele, carnea de pui si anumite legume intra in categoria
alimentelor bogate in fier.
2. Alimentatia sanatoasa trebuie sa fie echilibrata, trebuie respectata o anumita
proportie ntre nutrieni.
3. O alimentatie sanatoasa trebuie sa fie controlata caloric, pentru a asigura
controlul greutatii corporale.
4. Moderatia in alimentatie se refera la posibilul exces de sare, grasimi, zahar sau
alt component nedorit peste anumite limite. Alimente ca sarea, zaharul, grasimile intens
saturate sau colesterolul pot fi duntoare sntii.
5. Alimentatia trebuie s fie variata. Varietatea dietei presupune evitarea
consumului unui anumit aliment, chiar inalt nutritiv, zi dupa zi, pentru perioade lungi de timp.

OBIECTIVELE ALIMENTAIEI SNTOASE

I. Legate de patologie
1. Reducerea mortalitatii prin boli cardiovasculare (coronariene, in
special)
2. Reducerea mortalitatii prin cancer
3. Scaderea incidentei diabetului tip 2, reducerea incidentei bolilor
asociate diabetului si scaderea ratei de deces
4. Reducerea prevalentei osteoporozei
5. Reducerea frecventei cariilor dentare.

II. Obiective nutriionale

6. Cresterea prevalentei greutatii "sanatoase" (optime) si scaderea prevalentei obezitatii
7. Reducerea retardarii staturo-ponderale la copiii proveniti din familii cu venituri mici
8. Cresterea proportiei persoanelor de virsta a doua si a treia care au acces la recomandari
dietetice privind grasimile, in general, si grasimile saturate, in special.
9. Cresterea consumului de fructe si vegetale pina la cel putin 5 portii pe zi
10. Cresterea consumului de produse cerealiere pina la cel putin 6 portii pe zi
11. Cresterea proportiei persoanelor care primesc recomandari nutritionale pentru aportul de
calciu
12. Cresterea numarului de persoane care primesc recomandarea de scadere a aportului
de sodiu la 2400 mg sau mai putin pe zi
13. Reducerea deficientei de iod la copii, adolescenti, femei la virsta de reproducere si cele
cu venituri economice scazute
14. Promovarea alimentaiei la sn i creterea proportiei mamelor care isi hranesc copiii
prin alimentatie la sn pe o perioad ct mai lung, preferabil pe parcursul prim an de viata
al copilului.
15. Cresterea proportiei copiilor si adolescentilor la care gustarile de la scoala contribuie la
cresterea calitatii dietei
16. Dezvoltarea educatiei nutritionale in scoli.

III. Obiectivele de siguran a alimentaiei

17. Reducerea numarului de infecii cauzate de agenti patogeni alimentari
(bacterii si virusuri)
18. Scaderea mortalitatii prin alergii alimentare (anafilaxie)
19. Cresterea proportiei consumatorilor care practica 4 masuri de siguranta
cind manipuleaza alimente:
- se spala pe miini
- previn contaminarile prin incrucisarea proceselor din circuitul alimentelor
- respecta gastrotehnia completa si corecta a produselor de carne
- racesc rapid alimentele (dupa cumparare si/sau preparare)
20. Reducerea morbiditii datorat tehnicilor neigienice utilizate in unitile
comerciale

NECESARUL ENERGETIC. APORTUL CALORIC

Energia necesar omului rezult din metabolizarea alimentelor.
Balanta energetica reprezinta aportul energetic necesar mentinerii
greutatii corporale constante. In cadrul alimentatiei sanatoase balanta
energetica trebuie sa fie echilibrata. Practic, este vorba despre un echilibru intre
aporturile si cheltuielile de energie. Cind aporturile energetice depasesc
cheltuielile apare supraponderea si obezitatea. Daca alimentatia aduce energie
mai putina decit nevoile sau pierderile sunt mai mari decit aportul se pot instala
tulburarile de nutritie.
Cheltuiala de energie a organismului uman, precum si valoarea
energetica a alimentelor, se exprima in kilocalorii (kcal). In sistemul international,
unitatea de masura a energiei este Joule-ul, iar in nutritie se utilizeaza kiloJouleul (kJ).
Furnizorii de energie sunt trofinele calorigene. Prin metabolizare, ele
ofera urmatoarea cantitate de energie:
1 g glucide = 4,1 kcal
1 g proteine = 4,1 kcal
1 g lipide = 9,3 kcal
O pozitie speciala ocupa alcoolul, care furnizeaza si el energie. Un
gram de alcool pur elibereaza 7,1 kcal.

A. Necesarul energetic total zilnic trebuie sa acopere cheltuielile:

metabolismului bazal (MB),

metabolizarii alimentelor (actiunea dinamic specifica - ADS) si

activitatii fizice (AF)

termoreglrii (mai puin important avnd n vedere alte posibiliti de

asigurare a confortului termic)
1. Cheltuielile metabolismului bazal acopera aproximativ 2/3 din necesarul
caloric zilnic. Un termen mai adecvat pentru cheltuielile metabolismului
bazal este cheltuiala energetica de repaus, deoarece niciodata nu se pot
realiza conditii reale si perfecte de repaus total.
2. Actiunea dinamic specifica acopera cheltuiala energetica din momentul
masticatiei, a efortului secretor, osmotic si chimic de digestie. In
alimentatia mixta ea reprezinta aproximativ 10% din aportul energetic.
3. Energia necesara acoperirii activitatii fizice se exprima in multipli de
metabolism bazal, in functie de intensitatea efortului depus.

B. Calculul necesarului energetic

- presupune nsumarea necesarului energetic bazal cu cel pentru activitatea
fizic.
1. Simplu: Necesar caloric basal: 20-25 kcal/kg sau 1kcal / kg corp / or (MB)
(kcal/zi);
2. Ecuatia lui Harris-Benedict estimeaz metabolismul bazal (MB)(kcal/zi);
-ia n considerare greutatea (w-kg), naltimea (h-cm) i vrsta (a-ani):
MB (femei)= 655+(9,5 X w)+(1,8 X h)-(4,7 X a)
MB (barbati)= 66+(13,7 X w)+(5 X h)-(6,8 X a)

La aceste cheltuieli bazale se adauga 30%, 50% sau 100% din MB, n funcie
de intensitatea efortului fizic (sedentarism, efort fizic moderat sau mare).

-pacienti spitalizati ~ +20% MB

-febra ~ +13% pentru fiecare grad Celsius peste normal
-arsuri ~ +40-100% MB
-traumatisme ~ +40-100% MB
-hipertiroidism ~ +10-100% MB

Age group

BMR estimate

Women

10-18
19-30
31-60
>60

BMR=0.056 X kgBW + 2.898

BMR=0.062 X kgBW + 2.036
BMR=0.034 X kgBW + 3.538
BMR=0.038 X kgBW + 2.755

Men

10-18
19-30
31-60
>60

BMR=0.074 X kgBW + 2.754

BMR=0.063 X kgBW + 2.896
BMR=0.048 X kgBW + 3.653
BMR=0.049 X kgBW + 2.459

3. WHO 1985

Life style and level of activity

Chair-bound or bed-ridden

Physical activity level

1.2

Exemple
Elderly, frail

Seated work with no option of

moving around and little or no
strenuous leisure activity

1.4-1.5

Office workers, precision

mechanics

Seated work with discretion and

requirement to move around but
little or no strenuous leisure
activity

1.6-1.7

Lab technicians, drivers, college

students, assembly line workers

Standing work (e.g. housework,

shop assistant

1.8-1.9

Housewives, sales persons,

waiters, mechanics, craftsmen

Strenuous work or highly active

leisure

2.0-2.4

Construction workers, farmers,

miners, performance athletes.

Mentiune! Prin aceste metode de calcul, se estimeaza necesarul caloric pentru

mentinerea greutatii respective. In cazul in care se doreste o corectare a greutatii
corporale, calculul se bazeaza pe greutatea ideala si pe IMC, la care se adauga
un necesar caloric prin care sa se tinda spre greutatea dorita.
4. Formula de calcul pentru greutatea ideala este diferentiata pe sexe:
V -20
G i = 50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ ( pentu brbai)
4
V -20
G i = [50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ ] x 0,90 ( pentru femei)
4
In care: Gi = greutate ideala
I = inaltimea in cm
V = virsta

Rationamente de calcul al necesarului caloric:

ADA 1994
Daca IMC este cuprins intre 22-25 kg/m2:
-subiect activ: 31-35 kcal/kg greutate ideala;
-subiect moderat activ: 26-31 kcal/kg greutate ideala;
-subiect sedentar: 22-26 kcal/kg greutate ideala.
Daca IMC>25kg/m2 necesarul caloric este <22kcal/kg greutate ideala.
Daca IMC <22kg/m2 necesarul caloric este >35kcal/kg greutate ideala.
La o virsta mai tinara, necesarul caloric este mai mare comparativ cu o
virsta mai avansata. De exemplu, la un subiect moderat activ, normoponderal, de
20 de ani, necesarul caloric este de 31 kcal/kg greutate ideala, dar daca virsta este
de 60 de ani, necesarul scade la 26 kcal/kg greutate ideala.
Cheltuielile energetice sunt mai mari la femei in perioadele fiziologice de
sarcina si alaptare. Astfel, in primul trimestru de sarcina necesarul energetic creste
cu 150 kcal/zi, iar in trimestrele II si III cu 350 kcal/zi. In perioada de lactatie
surplusul energetic este de 480-550 kcal.

CALCUL ESTIMATIV RAPID (Medical Nutrition Therapy- ADA Clinical Education

Series, 1998)

1. Necesar caloric basal: 20-25 kcal/kg

2. Suplimentare calorica in functie de activitatea fizica:
- sedentarism +30% kilocalorii
- activitate fizica moderata +50% kilocalorii
- activitate fizica intensa +100% kilocalorii
3. Circumstante speciale:
- sarcina +300kcal
- lactatie +500kcal
- pentru crestere in greutate +500kcal
- pentru scadere in greutate -500-1000kcal

Calculation of Estimated Energy Requirements for an Active Man and Woman

Man

Age
(y)

Weight
(kg)

Height
(m)

BEE
(kcal)

Activity1

30

70

1.77

1695.228

Household tasks, moderate effort

Duration
(min)2

PAL3

PAL

PA

TEE
(kcal)

25

3.5

0.05770896959649

120

1.5

0.05540061081263

0.00923343513544

Mopping

10

3.5

0.02308358783859

Raking lawn

10

0.02770030540631

0.00923343513544

Vacuuming

10

3.5

0.02308358783859

Walking the dog

15

0.02770030540631

Walking from house to car or bus

20

2.5

0.02770030540631

Watering the plants

12

2.5

0.01662018324379

Mowing lawn (power mower)

30

4.5

0.09695106892210

Cycling (moderately)

25

5.7

0.10849286284139

Tennis (doubles)

60

0.22160244325051

1.80

1.27

2965.47

PAL3

PAL

PA

TEE
(kcal)

Light activity while sitting

Loading/unloading car

Taking out trash

Woman

METs

Age
(y)

Weight
(kg)

Height
(m)

BEE
(kcal)

Activity1

30

54

1.63

1285.745

Household tasks, moderate effort

Duration
(min)2

METs

25

3.5

0.05869651447215

120

1.5

0.05634865389327

0.00939144231554

Mopping

10

3.5

0.02347860578886

Raking lawn

10

0.02817432694663

0.00939144231554

Vacuuming

10

3.5

0.02347860578886

Walking the dog

15

0.02817432694663

Walking from house to car or bus

20

2.5

0.02817432694663

Watering the plants

12

2.5

0.01690459616798

Mowing lawn (power mower)

30

4.5

0.09861014431322

Light activity while sitting

Loading/unloading car

Taking out trash

7. COMPONENTELE ALIMENTATIEI

Macronutrienti (trofine calorigene)

- glucide
- proteine
surse de energie
- lipide
Micronutrienti (trofine necalorigene) :
- vitamine - liposolubile
- hidrosolubile
- minerale - macroelemente
- microelemente
Apa (hidratare)

Glucidele
Glucidele sunt compusi organici ternari, care contin carbon, oxigen
si hidrogen in aceleasi proportii ca si apa, de unde denumirea improprie de
hidrati de carbon. Ele constituie din punct de vedere cantitativ, baza ratiei,
asigurind mai mult de jumatate din necesarul caloric.
O clasificare generala imparte glucidele in monozaharide,
oligozaharide si polizaharide.
Monozaharidele sunt rar intilnite in stare naturala. Ele sunt glucidele cele mai simple.
Dintre monozaharidele prezente in alimente si importante pentru om amintim glucoza, fructoza si
galactoza. Glucoza ca atare se gaseste in mierea de albine, struguri, coacaze, portocale si
morcovi. Fructoza se gaseste in stare libera, constituind componentul principal, in mierea de
albine, in fructele coapte si in unele vegetale. Galactoza se gaseste doar in combinatie cu glucoza
alcatuind dizaharidul din lapte-lactoza.
Oligozaharidele sunt reprezentate prin zaharoza, maltoza si lactoza. Zaharoza este
oligozaharidul cel mai raspindit in natura, fiind componentul principal al zaharului. Lactoza este
singurul glucid de origine animala si unica sursa glucidica pentru nou-nascut.
Polizaharidele provin prin condensarea unui numar variabil de monozaharide. Unele
sunt digerabile (amidonul, dextrinele, glicogenul), altele putin digerabile sau chiar nedigerabile sub
actiunea sucurilor digestive ale omului (celuloza, hemiceluloza, pectinele, etc.).
Fibrele alimentare sunt polizaharide de structura (amestec de celuloza, polizaharide
necelulozice si lignina), importante si necesare in alimentatia omului sanatos.

Recomadari. Conform recomadarilor in vigoare, glucidele trebuie sa acopere

cel putin 50-55% din nivelul caloric al ratiei. Glucidele simple, rafinate,
prezente in dulciurile concentrate nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10%
din ratia calorica. Practic, cea mai mare pondere in alimentatie o au glucidele
complexe, precum si monozaharidele din fructe si lapte. Se considera ca 27-40
grame de fibre alimentare, din care minimum 6 grame solubile, sunt suficiente
pentru acoperirea nevoilor zilnice. Aceasta cantitate de fibre poate fi asigurata
prin urmatorul consum: 6 sau mai multe portii de cereale si leguminoase
uscate si 6 sau mai multe portii de legume si fructe.
Surse alimentare de glucide. Cele mai bogate surse de glucide sunt
dulciurile concentrate, apoi cerealierele si leguminoasele uscate, precum si
fructele, laptele (4,9 g lactoza/100 ml) si legumele, cu continut glucidic mai
modest.

Lipidele
Lipidele sau grasimile sunt substante organice insolubile in apa si care se prezinta
diferentiat ca stare de agregare la temperatura camerei (lichide viscoase, semisolide sau
solide). Grasimile sunt cele mai "energogene" trofine, eliberind prin metabolizare 9,3
kcal/gram. Ele sunt implicate in aportul si metabolizarea vitaminelor liposolubile.
Lipidele rezulta prin esterificarea acizilor grasi cu diferiti alcooli.
Clasificare: lipide simple si complexe,
grasimi animale si vegetale.
Principalii constituienti ai lipidelor sunt acizii grasi. Clasificarea cu semnificatie
nutritionala imparte acizii grasi in saturati si nesaturati (mono- si polinesaturati). Acizii grasi
participa la esterificarea colesterolului, la formarea trigliceridelor circulante si din depozitele
de tesut adipos. Ei pot circula legati de albumina, cind se numesc acizi grasi liberi.
Denumirea
PALMITIC
OLEIC
LINOLEIC

Familia
Saturat
Mononesaturat
Omega-9
Polinesaturat
Omega-6

EICOSA
PENTAENOIC Polinesaturat
Omega-3

Nomenclatura
16:0

Sursa
Grasimi animale

Rolul
Aterogen

18:1

Ulei de masline, rapita

Antiaterogen

18:2

Ulei de soia, porumb,

floarea soarelui

Antiaterogen

20:5

Ulei de peste

Antiaterogen

NOTA. Acizii grasi polinesaturati se gasesc in forma "cis" (forma antiaterogena) in stare
naturala in uleiuri vegetale sau forma "trans" (aterogena) in grasimi hidrogenate,
solidificate.

Common name

Lipid
name

Chemical name

Alpha-linolenic acid (ALA)

18:3 (n-3)

all-cis-9,12,15-octadecatrienoic acid

Stearidonic acid

18:4 (n-3)

all-cis-6,9,12,15,-octadecatetraenoic acid

Eicosatetraenoic acid

20:4 (n-3)

all-cis-8,11,14,17-eicosatetraenoic acid

Eicosapentaenoic acid (EPA)

20:5 (n-3)

all-cis-5,8,11,14,17-eicosapentaenoic acid

Docosapentaenoic acid (DPA)

22:5 (n-3)

all-cis-7,10,13,16,19-docosapentaenoic

Docosahexaenoic acid (DHA)

22:6 (n-3)

all-cis-4,7,10,13,16,19-docosahexaenoic acid

24:5 (n-3)

all-cis-4,7,10,13,16,19-docosahexaenoic acid

24:6 (n-3)

all-cis-6,9,12,15,18,21-tetracosenoic acid

Nisinic acid
Linoleic acid

18:2 (n-6)

all-cis-9,12-octadecadienoic acid

Gamma-linolenic acid (GLA)

18:3 (n-6)

all-cis-6,9,12-octadecatrienoic acid

Eicosadienoic acid

20:2 (n-6)

all-cis-11,14-eicosadienoic acid

Dihomo-gamma-linolenic acid (DGLA)

20:3 (n-6)

all-cis-8,11,14-eicosatrienoic acid

Arachidonic acid (AA)

20:4 (n-6)

all-cis-5,8,11,14-eicosatetraenoic acid

Docosadienoic acid

22:2 (n-6)

all-cis-13,16-docosadienoic acid

Adrenic acid

22:4 (n-6)

all-cis-7,10,13,16-docosatetraenoic acid

Docosapentaenoic acid (Osbond acid)

22:5 (n-6)

all-cis-4,7,10,13,16-docosapentaenoic acid

Recomandari:
1. In scopul prevenirii aterosclerozei, se recomanda ca lipidele sa
acopere 30% din nivelul caloric al ratiei.
2. Acizii grasi saturati trebuie sa reprezinte cel mult 1/3 din ratia
lipidica.
3. Se recomanda ca acizii grasi mono- si polinesaturati sa acopere
fiecare aproximativ 1/3 din aceeasi ratie lipidica.
4. O pozitie speciala in ratia lipidica o ocupa colesterolul alimentar, a
carui consum trebuie sa fie mai mic de 300 mg/zi.
Surse: grsimi animale i vegetale (uleiuri), lipidele ascunse n
diverse preparate de carne, brnzeturi, mezeluri, ou si creme.

Proteinele.
Proteinele sunt substante organice cuaternare si reprezinta cea mai
importanta sursa alimentara de azot pentru organism. Proteinele sunt
secvente diversificate ale celor 20-22 de amonoacizi, dintre care 8 sunt
esentiali si doi semiesentiali. Clasificarea nutritionala imparte proteinele, in
functie de efectul lor biologic, in proteine complete (care contin toti aminoacizii
esentiali si ii aduc in proportii adecvate), proteine partial complete (din care
lipsesc 1-3 aminoacizi esentiali) si proteine incomplete (din care lipsesec citiva
aminoacizi esentiali, iar ceilalti sunt adusi in proportii dezechilibrate).
Recomandari. Proteinele au, prin excelenta, rol plastic si structural. De aceea,
recomandarile comitetelor de experti nutritionisti le vizeaza in mod special. Se
recomanda ca ele sa acopere aproximativ 10-15% din ratia calorica globala.
Nevoia zilnica de proteine depinde de valoarea lor biologica. Ea are
urmatoarea secventa: produse animale> legume> cereale> zarzavaturi. Se
recomanda ca ratia de proteine cu valoare biologica mare, pentru adultul
sanatos, sa fie de 0,6 g/kg corp. Cu cit scade valoarea biologica, cu atit
nevoia de proteine creste (0,75-0,80 g/kg corp/zi). Calitativ, cel putin 35%
trebuie sa fie proteine de origine animala.

Micronutrienti
Micronutrientii sunt nutrimente esentiale aduse prin alimente in cantitati
zilnice mici, fara a fi furnizoare de energie pentru organism. Ei sunt reprezentati
prin vitamine si minerale.
Vitaminele. Vitaminele sunt de 2 feluri: liposolubile (A, D, E, K) si hidrosolubile
(vitaminele din complexul B, vitamina C, PP, P, etc.). Toate vitaminele indeplinesc
roluri biologice importante. Atit carentele cit si supradozarile sunt periculoase
pentru organism si au manifestari specifice.Vitaminele liposolubile sunt mai
rezistente la factorii de mediu, inclusiv manoperele culinare. Ele se depoziteaza in
organism, motiv pentru care carentele apar mai tardiv, dar exista si pericolul
toxicitatii. Vitaminele hidrosolubile sunt mai labile la factorii de mediu, se pierd mai
mult in procesele gastrotehnice, surplusul se elimina prompt prin urina, iar
carentele se instaleaza destul de rapid la un aport inadecvat.
O abordare moderna a vitaminelor vizeaza rolul lor antioxidant,
antiaterosclerotic si anticancerigen (vitaminele A, C si E).
IMPORTANT! Se presupune ca o ratie alimentara echilibrata caloric si nutritiv
acopera necesarul de vitamine, nefiind necesare suplimentri.

Mineralele se impart in :
- macroelemente (calciu, fosfor, magneziu, natriu, potasiu, clor si sulf),
cele care se gasesec in organism in concentratie > 0,005%g
- microelemente (fier, zinc, iod, seleniu, cupru, etc.), care sunt in
concentratii mult mai mici.
Mineralele indeplinesc in organism roluri structurale si functionale. Atit
excesele cit si carentele fac obiectul patologiei.
Clorura de sodiu ocupa o pozitie privilegiata, beneficiind de
recomandare speciala din partea expertilor OMS. Se propune ca limita
superioara a aportului zilnic de sare cantitatea de 6 g. Din punct de vedere
nutritional se face diferenta intre sarea de bucatarie adaugata ca atare, sursele
alimentare imbogatite cu ea si alimentele care in mod natural contin o cantitate
mai mare de sodiu

Necesar hidric
Necesarul hidric este asigurat prin consum de apa, apa
minerala, ceai, lapte, sucuri dulci din comert, sucuri de fructe, supe,
cafea, alcool, precum si alimente bogate in apa. Nevoia de lichide a
organismului este controlata de senzatia de sete adaptata la consumul
alimentar, pierderile fiziologice de lichide si cele aditionale influentate de
o multitudine de factori interni si externi.
Practic, se propune 1 ml de apa/kcal de energie consumata, in
cazul adultilor in repaus. Cresterea necesarului de lichide pina la 1,5 ml
de apa/kcal de energie consumata se impune o data cu modificarea
nivelului activitatii fizice. La anumite categorii populationale (virstnici,
femei gravide si in special cele care alapteaza) exista o nevoie
suplimentara de lichide de aproximativ 1000 ml/zi.(5).

Consumul moderat de alcool (echivalent cantitativ

pentru 10-30 g alcool pur )
CANTITATEA
50 ml (un pahar mic)

TIPUL DE BAUTURA ALCOOLICA"tarie" (bautura alcoolica concentrata) tuica, whisky, coniac, etc.-

200 ml (un pahar obisnuit)

Vin

500 ml (o sticla)

Bere

Planificarea dietei- Grupele alimentare

Grupa de alimente

Avantaje

Dezavantaje

1. LAPTE
Brinza

Calciu,
proteine
cl.1, Sarace in fier, cupru si vitamina C.
riboflavina,
axeroftol,
colecalciferol

2. CARNE
Peste
Ficat

Proteine
cl.1,
niacina, Lipsite de glucide, sarace in calciu,
riboflavina, piridoxina, fier bogate
in
purine
si
in
miliechivalenti acizi

3. OUA

Comoara de vitamine si Lipsite de glucide si vitamina C,

proteine de cea mai buna bogate in colesterol si acidifiante.
calitate biologica( axeroftol,
colecalciferol, riboflavina,
piridoxina, lecitine, fier,
etc.)

Planificarea dietei- Grupele alimentare

Grupa de alimente
4. LEGUME SI FRUCTE

Cartofi
Legume frunze
Alte legume
Fructe

Avantaje
Vitamina C, citrina
(vitamina P), beta-caroten,
elemente minerale alcaline
(K, Ca, Mg, Fe, Cu, I, etc.),
fibre alimentare

Glucide sub forma de

amidon, tiamina,
Piine
riboflavina, piridoxina,
Paste fainoase, gris, orez, proteine cl. a 2-a, fibre
faina, mamaliga
alimentare
Leguminoase uscate (fasole
boabe, mazare, soia, linte)
5.CEREALE SI
LEGUMINOASE USCATE

6. ZAHAR

Produse zaharoase

7.GRASIMI ALIMENTARE

Ulei
Unt
Untura

Dezavantaje
Valoare calorica redusa, sarace in
proteine

Lipsite de vitamina C, sarace in

axeroftol, colecalciferol si calciu.
Dezechilibru Ca/P. Bogate in acid
fitic si miliechivalenti acizi.

Bogate in glucide cu
molecula mica

Lipsite sau foarte sarace in

vitamine si elemente minerale.
Extrem de calorigene in volum mic.

Lipide
Axeroftol si colecalciferol

Lipsite de elemente minerale,

vitamine si proteine.

Echivalente alimentare cantitative pentru o portie

ALIMENTELE

ECHIVALENTELE CANTITATIVE PENTRU O

PORTIE

paine, cereale, orez, paste fainoase, 1 felie de piine (40-50 g), 1/2 cana de cereale, orez
mamaliga, fasole boabe
sau paste fainoase (fierte), 1 biscuite, 1/2 cana
fasole boabe fiarta
legume, zarzavaturi, cartofi

1/2 cana vegetale proaspete sau fierte, 1 cana

legume-frunze fierte, 1/2 cana zarzavaturi fierte,
3/4 cana suc de rosii, 1 cartof mijlociu

fructe

1 fruct mediu (mar, banana, portocala, etc.), 1/2

grapefruit, 3/4 cana suc, 1/2 cana cirese, visine,
capsuni, fragute, etc., 1 felie medie de pepene, 1
ciorchine mijlociu de strugure

carne, mezeluri, peste si oua

100 g carne gatita, 1 felie mezel proaspat (~ 20-25

g), 1 ou

lapte, iaurt, brinza

1 cana de lapte sau iaurt, 1/2 cana brinza de vaca,

~ 50 g brinza telemea sau cascaval

grasimi, uleiuri, dulciuri

1 lingurita ulei, margarina, unt sau zahar

Compoziia raiei calorice (dietei)

<30 % calorii din lipide

15-20 % calorii din proteine

50-55 % calorii din glucide

The U.S. Department of Agriculture Food Guide Pyramid, 1992

Modele practice de planificare a dietei

Calorii

1600

2000

2800

Portii

Portii

Portii

Paine, cereale, orez, paste

fainoase, mamaliga

11

Legume, zarzavaturi,
cartofi

Fructe

Lapte,iaurt,brinza

2-3

2-3

2-3

Carne, peste, fasole

boabe, oua, fructe
oleaginoase

2,5

Grasimi totale (grame)

53

73

93

Zahar total lingurite)

12

18

-1600 kcal pentru femei sedentare si unii adulti in virsta

-2000 kcal pentru copii, fete tinere, femei active si barbati sedentari
-2800 kcal pentru baieti, tineri si barbati activi

MODEL DE DIETA CU UN NIVEL CALORIC DE ~ 1600 KCAL

Dimineata

Gustare
Prinz

- 1 cana de lapte (1 portie)

- 2 felii de piine (2 portii)
- 1 ou (1 portie)
- 1 lingurita de miere de albine (1 portie)
- 10 g unt (2 portii)
- 1 portocala
- 1 corn (2 portii)
- supa de fasole verde (1 portie legume +1 portie ulei)
- cartofi natur (2 portii)
- 100 g friptura din carne de pui (teflon) (1 portie carne + 1
portie ulei)

Gustare

- compot de mere (1 portie fruct)

Cina

- mamaliga (2 portii)
- brinza de vaca (2 portii)

MODEL DE DIETA CU UN NIVEL CALORIC DE ~ 2000 KCAL

Dimineata

Gustare

Prinz

Gustare
Cina

- 1 cana de ceai de plante

- 2 lingurite miere de albine (2 portii)
- 3 felii de piine (3 portii)
- 50 g brinza telemea de vaca (1 portie)
- 20 g unt (2 portii)
- 1 sandwich din -2 felii de piine (2 portii)
- 20 g margarina "usoara"(2 portii)
- 1 felie sunca (1 portie)
- 3 felii rosii
- supa de mazare (1 portie mazare + 1 portie ulei +iaurt)
- paste fainoase (3 portii)
- 150 g friptura inabusite de vita (11/2 portii + 1 portie ulei)
- salata de sfecla rosie (1 portie)
- compot de cirese (1 portie fructe)
- 1 mar + 1 portocala (2 portii fructe)
- salata de cruditati (3 portii + 1 portie ulei de masline)
- 1 cana iaurt (1 portie)

MODEL DE DIETA CU UN NIVEL CALORIC DE ~ 2800 KCAL

Dimineata

Gustare
Prinz

Gustare
Cina

- 1 cana de ceai (1 portie)

- 2 lingurite miere de albine (2 portii)
- 4 felii de piine (4 portii)
- 30 g unt (3 portii)
- 1 ou (1 portie)
- castravete verde (1 portie)
- 1 cafea naturala filtru
- 1 cana iaurt (1 portie)
- fulgi de cereale (3 portii)
- 1 mar (1 portie)
- ciorba de perisoare (1 portie zarzavat + 1 portie carne mixta +
1 portie smintina hipocalorica)
- legume asortate inabusite ( 3 portii legume + 2 portii ulei)
- 200 g carne de pui - friptura la tava -(2 portii carne + 3 portii
ulei))
- 2 felii de piine (2 portii)
- 1 inghetata "Napoca"(preambalata)
- salata de fructe (2 portii)
- orez in lapte (2 portii orez + 2 portii lapte +/- 2 lingurite de
zahar)
- suc de portocale instant (1 portie)

The U.S. Department of Agriculture My Pyramid, 2005

Food Groups are Color Coded

- MyPyramid is based on the Dietary Guidelines for Americans 2005:

http://www.health.gov/dietaryguidelines/dga2005/report/
The Dietary Guidelines are issued every 5 years. The latest edition was issued in January 2005. The Dietary
Guidelines provide science-based advice on dietary recommendations to prevent disease through a healthy
diet and physical activity.

-Retains all the food groups from the original Pyramid, but it also includes a graphic
representation of physical activityan important additional recommendation for a
healthy way of life. Steps and person on them symbolize that physical activity should
be a part of everyday healthy living.
-Color bands represent that all food groups are needed each day for health.
-Differing widths of the color bands suggest about how much food should be eaten from
each group.
- Note that, the narrow yellow band in the graphic represents oils. While oils are
needed in the diet as a source of important nutrients (essential fatty acids and vitamin
E), they are not considered a food group.

Calories

1600

2000

2800

Grains (ounces)
~30gr

10

Vegetables
(cups)

2.5

3.5

1.5

2.5

Milk (cups)

Meat & Beans

(ounces)

5.5

Fruits (cups)

http://www.mypyramid.gov/mypyramid/index.aspx

Healthy Eating Pyramid - Walter C. Willett, Harvard School of Public Health

2001, 2005

Mediterranean diet

Nutriia optim
Control ponderal & Heart-healthy
Dieta Mediteranean Hipocaloric
Cereale integrale, fructe, legume,
Vegetale, nuci, ulei de msline,
Grsimi mono- , poli-nesaturate, omega 3,
Fibre, antioxidani
Aport de sodiu - 2,300 mg/zi

Reducerea
RCV
IR
markerilor inflamatori
Ameliorarea funciei endoteliale
Katherine Esposito et.al. Effect of a Mediterranean-Style Diet on Endothelial Dysfunction and
Markers of Vascular Inflammation in the Metabolic Syndrome. JAMA. 2004;292:1440-1446

SFATURI PENTRU O ALIMENTAIE SNTOAS

Mncai regulat.
Asigurai-v 3 mese principale pe zi i la nevoie 2 gustri.
Nu srii peste mese.
Faceti-v zilnic un plan al meselor: ct i ce vei mnca.
mprii cantitatea de hidrai de carbon n cantiti aproximativ egale pe
mese.
Adaptai-v doza de insulin n funcie de cantitatea de hidrai i activitatea
fizic.
Nu depii cantitatea de mncare recomandat.
Mncai ct mai puine grsimi i alimente grase.
Folosii untul sau margarina n strat subire.
Nu folosii untur.
Pentru gtit folosii ulei n cantiti mici.
Gtii prin fierbere, coacere, nbuire la cuptor i mai puin prin prjire.
Din produsele de carne alegei carnea de pui, curcan, pete i carne slab de
vit.
ndeprtai prile grase de pe carne(pielea, grsimea).
Nu consumai alcool.
Atenie la consumul de sare i alimente srate (murturi, conserve, mezeluri,
brnzeturi).

1. Prevenie primar dezvoltare a DZ 2

- aciuni de prevenie pe populaia la risc
(obezitate, prediabet)
2. Prevenie secundar Prevenirea complicaiilor DZ
3. Prevenie teriar - Controlul complicaiilor DZ

Nutriia optim Control ponderal

Principii:
adaptare caloric
scdere ponderal 5 10 % din greutate
meninere
diete standard de minus 5001,000 kcalorii
monitorizare frecvent

ADA 2008

Nutriia optim
Compoziie
Statement - ADA, AHA, NCEP-ATP III
Nutrieni

Recomandri

Carbohidrai

50 55 %

Total grsimi

25 30 %

Grsimi saturate

< 7 %

Grsimi mononesaturate

pn la 20 %

Grsimi polinesaturate

pn la 10 %

Fibre

40-50 gr

Proteine

15 %

Colesterol
ADA 2004,

< 200 mg/zi

Weight Management Through Lifestyle Modification

for the Prevention and Management of Type 2 Diabetes:
Rationale and Strategie. Diabetes Care 27:2067-2073

Nutriia optim- Carbohidrai

Recomandri:
Monitorizarea ingestiei de CH important pentru controlul

glicemic. (A)
Folosirea indexului glicemic are un efect aditional modest. (B)
CH provenii din fructe, vegetale, cereale integrale, legume,
i produsele lactate degresate efect benefic asupra sntii.
Cerealele integrale trebuie sa reprezinte jumatate din
cantitatea de cereale consumate (B).
Ca i pentru populaia general, alimentele bogate n fibre
sunt recomandate (14 gr fibre/1000 kcal). Nu sunt evidene
care s susin un consum mai mare la cei cu DZ. (B)
Nu sunt recomandate restricii severe de CH
(sub 130 g/zi). (E)
Folosirea indulcitorilor in limitele recomadate de FDA este
sigura. (A)

ADA 2008

Nutriia optim
Lipidele

Recomandri:

Limitarea grsimilor saturate la 7% din

totalul caloric. (A)
Pete 2-3 ori / sptmn AG omega 3
polinesaturai. (B)
Grsimile trans trebuie reduse. (E)
Limitarea colesterolului alimentar la 200 mg/zi. (E)
ADA 2008

Nutriia optim-Proteinele
Recomandri:
n cazul funciei renale normale Proteinele 1520% din

totalul caloric (E)

Aportul hiperproteic nu se recomand. (E)
Reducerea aportului la 0.81 g/kg corp/zi la cei cu

alterarea uoar a funciei renale i la 0.8 g/kg corp/zi

la cei cu boal renal avansat (B)
n DZ2, ingestia de proteine poate crete secreia insulinic fr

creterea concentraiei plasmatice a glucozei, de aceea proteinele

nu trebuie folosite pentru tratarea sau prevenirea hipoglicemiilor
nocturne. (A)
ADA 2008

Nutriia optim-Micronutrienii
Recomandri:
Nu exist evidene pentru suplimentarea cu Vitamine sau

Minerale dac nu exist deficiene. (A)

Suplimentarea de rutin cu antioxidani (Vit. E, C, caroten)

nu se recomand din motive de siguran pe termen lung. (A)

Cromul nu a fost dovedit ca benefic nu se recomand. (E)
Reducerea aportului de Na < 2000 mg/zi la pacienii cu IC

simptomatic poate ameliora simptomele. (C)

Un aport de Na < 2300 mg/zi reduce valorile tensionale. (A)

ADA 2008

Nutriia optim-Alcoolul
Recomandri:
Studiile observaionale- consumul moderat de alcool poate reduce
riscul pentru diabet, dar datele snt insuficiente pentru recomandarea
consumului de alcool la indivizii la risc pentru diabet. (B)
Se accept consum moderat

- 1 butur / zi la femei
- 2 buturi / zi la brbai. (E)
Consumul moderat de alcool nu are efect acut asupra glicemiei

sau insulinemiei, dar consumul de buturi dulci (lichior, vin) poate

crete glicemia. (B)
Pentru reducerea riscului de hipoglicemie nocturn la pacienii

tratai cu insulin sau secretagogi, alcoolul trebuie consumat cu

alimente. (E)
ADA 2008

Activitatea fizic
Recomandri:
Minim 150 min / sptmn
Exerciiu aerobic moderat (mers pe jos)
Exerciiu de rezisten (n absena retinopatiei)
Precauii:
Neuropatie
Hipoglicemii
BCV
ADA 2008