Dac te tai...

In primul rand ia un servetel curat sau o compresa de tifon steril si apasa cu

putere asupra ranii. Daca te-ai taiat la mana sau la picior, ridica-l mai sus de
nivelul inimii, pentru a incetini circulatia sangelui in zona si a permite sangelui
sa se coaguleze mai usor. Incearca sa nu schimbi compresa, pentru ca odata
inlaturata, taietura va ncepe sa sangereze din nou. Greseala de incepator:
sa pui sapun pe rana; daca te-ai taiat la deget pune-l sub jet de apa pentru
cateva secunde Daca ai pierdut peste jumatate de litru de sange sau daca
simti ca ti-e sete ori frig (sau ambele), e posibil sa intri in stare de soc. Suna
imediat ambulanta. Apoi incearca sa opresti sangerarea fara sa intri in
panica. Daca este grav, chestia asta poate dura si 20 de minute.
 Daca te arzi...

In primul rand pune suprafata afectata sub apa rece timp de cinci minute,
daca are un diametru mai mic de 7-8 cm. Daca pielea nu e basicata sau
innegrita (acestea sunt semnele unei arsuri serioase), ia doua pastile de
ibuprofen sau paracetamol si lasa arsura expusa la aer. Greseala de
ncepator: s pui ghea pe arsur deoarece intrerupi procesul de
refacere al tesuturilor. Cea mai buna alegere este apa calda.
 PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR

Arsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra tesuturilor; o

temperatura care depaseste 46 grade celsius este nociva pentru tesuturi.
Arsurile pot fi de diferite tipuri:
- arsuri termice: provocate de caldura sub forma de corpuri solide
supraincalzite (fierul de calcat), lichide sau vapori fierbinti, flacari
- arsuri chimice: provocate de acizi sau baze
- arsuri electrice: prin electrocutare
- arsuri prin radiatii: radiatii solare, UV

Masuri de siguranta
Pentru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima trebuie sa aiba in
vedere cateva masuri de siguranta:
- se va intrerupe sursa agresiunii: curentul electric, gazul
- se va indeparta victima din mediu (incendiu) sau din apropierea sursei de
caldura
- daca este vorba de arsuri electrice, salvatorul trebuie sa-si ia masuri de
siguranta suplimentare: sa nu atinga victima cu mainile goale ci sa
folosesca materiale electroizolante
- se va indeparta victima dintr-o zona cu risc de explozie
- in cazul unui incendiu se va incerca evitarea inhalarii fumului, fie prin
folosirea unor masti speciale fie prin aplecarea capului la intrarea in cladire
- focul se stinge cu apa, stingator CO2 sau, de la caz la caz, cu paturi,
zapada, pamant etc.
- in cazul unei victime ale carei haine au luat foc, aceasta va fi oprita sa
alerge (desi aceasta este de obicei reactia victimelor), se va culca la sol si
eventual se va acoperi cu o patura.
Evaluarea arsurilor

In functie de profunzimea leziunilor provocate, sunt 4 grade de arsuri:

- gradul I: cand este afectat doar stratul superficial al tegumentului
(epidermul); pielea este rosie, inflamata si dureroasa; exemplu de arsura de
gradul I este eritemul solar.
- gradul II: cand este afectat si dermul (stratul mijlociu al pielii); pielea este
rosie, inflamata, foarte dureroasa si acoperita de flictene cu continut clar
(basicute cu lichid galbui); exemplu de arsura de gradul II sunt arsurile
provocate de lichidele fierbinti sau metale supraincalzite.
- gradul III: pielea alba cu flictenele au continut sangvinolent si durerea este
mai putin intensa, datorita distrugerii terminatiilor nervoase
- gradul IV: cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste
negre, tesuturile fiind complet carbonizate,
 Primul ajutor in arsurile termice
Arsura de gradul I si II
In cazul arsurilor usoare (gradul I si II) primul ajutor se limiteaza la
expunerea zonei afectate sub un jet de apa rece (20 minute) dupa care se
panseaza cu comprese sterile. Se pot aplica eventual spray-uri speciale pentru
arsuri.
Arsura de gradul III si IV
In cazul arsurilor grave (gradul III si IV):
- in cazul arsurii cu flacara se va stinge cat mai rapid flacara, de preferat prin
culcarea victimei la pamant si acoperirea cu o patura sau o haina; se va
impiedica victima sa alerge (aceasta fiind reactia fireasca a unui om cuprins de
flacari) deoarece curentii de aer intretin focul
- nu se va dezbraca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsa
- se va stropi cu apa rece (sau cu zapada) si se vor aplica comprese cu apa rece
pe zonele lezate
- se va transporta victima la spital cat mai rapid
- nu se vor sparge flictenele si nu se vor aplica creme sau alte substante pe
leziuni.
Primul ajutor in arsurile chimice
In cazul arsurilor determinate de substante chimice primul ajutor consta
in limitarea contactului substantei chimice cu tesuturile si diminuarea
concentratiei substantei. In acest scop:
- se indepartea rapid hainele imbibate in substanta nociva
- se spala suprafata afectata cu jet de apa timp de 20-30 minute
- exceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa,
deoarece varul se activeaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza
doar cu un tampon uscat si abia dupa ce varul a fost indepartat se poate
spala cu apa.
De retinut!
Nu este indicat sa se incerce neutralizarea substantei chimice deoarece in
urma reactiei de neutralizare se elimina o mare cantitate de caldura care
poate agrava leziunile. Abia dupa spalarea cu apa se poate eventual incerca
aplicarea antidotului: apa bicarbonatata in cazul arsurilor cu acizi sau otet
in cazul arsurilor cu baze.
 PRIMUL AJUTOR N INSOLAIE

Semne de alarm!
n cazul persoanelor care lucreaza n locuri cu temperaturi mari si care ncep
sa resimta o stare de slabiciune, cefalee, greata, se recomanda ntreruperea
lucrului si adapostirea ntr-un loc umbros si racoros. Pentru scaderea
temperaturii corporale sunt recomandate: consumul de bauturi reci (de
preferinta apa), dusuri cu apa nu foarte rece, baile n ruri sau lacuri din
apropiere (doar pentru persoanele care stiu sa nnoate si doar n locuri
permise), stropirea corpului cu un furtun de gradina, pentru racorire.
Etapele din cadrul acordarii primului ajutor n caz de insolatie sunt:
Aducerea persoanei n cauza ntr-un loc racoros si umbros, daca acesta se
afla n imediata apropiere. Pacientul trebuie asezat ntr-o anumita pozitie
pentru a asigura permeabilitatea cailor aeriene.
n asteptarea ajutorului medical specializat, se vor practica ndepartarea
hainelor (pentru permiterea pierderii de caldura), stropirea corpului cu apa
rece, plasarea de bucati de gheata la nivelul axilelor si abdomenului, acoperirea
corpului cu prosoape mbibate n apa rece, n scopul scaderii temperaturii
corpului. Daca aportul de apa este limitat, racirea gtului si capului vor fi
prioritare. Pentru ventilatie se vor folosi pe post de evantaie: ziare, prosoape
sau haine.
 Se vor ridica membrele inferioare fata de restul coprului, pentru cresterea
aportului sangvin la organele vitale, cum este creierul. Se vor masa
extremitatile pentru favorizarea circulatiei.
Daca persoana este constienta, va fi ncurajata sa bea lichide.
n acelasi timp n care se face racirea corpului, se va masura temperatura
din 10 n 10 minute, deoarece aceasta nu trebuie sa scada sub 38,5 grade C.
Dac eti mucat...

Trebuie sa observi cat de adanca este

muscatura; de obicei o simpla julitura sau
zgarietura nu necesita interventia
medicului. Daca un animal si-a infipt coltii
in tine da nastere unei muscaturi foarte
periculoase. Dintii cu pricina imping
bacteriile in interiorul ranii. Spala rana cu
apa rece. Rana trebuie oricum curatata
foarte bine si tratata cu antibiotice.
Greseala de incepator: sa nu-ti faci
vaccinul antitetanos; trebuie sa ti-l
reinnoiesti in maximum 72 de ore sau daca
au trecut cinci ani de la ultima vaccinare.
 Dac eti nepat...

Trebuie sa cunosti faptul ca nepatura de albine produce un miros

care le poate determina si pe celelalte albine sa atace, asa ca
acopera-ti fata si gatul cu tricoul sau haina pana reusesti sa te
adapostesti. Cu cat acul sta infipt mai mult in piele cu atat corpul tau
primeste mai mult venin. Scoate acul cu mana, cu unghia...in orice caz
nu incerca sa storci locul intepaturii. Greseala de incepator: daca
incerci sa sugi ntepatura pentru a scoate veninul; nu ai sa reusesti
decat sa otravesti si mai rau organismul.
 Dac osul e scrntit sau rupt...

Indiferent daca e o luxatie sau o ruptura, pune o compresa cu gheata in

zona afectata (in reprize de cate zece minute, cu pauze de aceeasi durata
intre ele). Greseala de incepator: sa apelezi la atele sau bandaje. Daca
ai auzit un scrasnet infiorator sau daca bratul tau e curbat intr-o pozitie
nefireasca, nu mai exista nicio indoiala: te-ai ales cu o fractura. Daca poti
misca incheietura si osul fara probleme, nu e fractura
 PRIMUL AJUTOR SI METODE DE APLICARE A RESPIRATIEI
ARTIFICIALE IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE

A. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT

Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care
este prinsa persoana accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina
cont de urmatoarele :
1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime
oarecare, deconectarea instalatiei si eliberarea acestuia de sub
curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de
curentul electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa
garanteze securitatea celui accidentat in caz de cadere.
2. In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De
aceea, trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat:
(felinare, faclii, lumanari, un iluminat de rezerva, felinare cu
acumulatoare, etc.) fara sa se intarzaie din aceasta cauza
deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel
accidentat.
3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata
suficient de repede, atunci trebuie luate masuri de separare a
persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este
agatata si anume:
 Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent
sau a conductei electrice de aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o
franghie uscata sau un bat, sau orice mijloc asemanator neconductor si
uscat; nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede;
pentru ca accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de
curent, se poate trage de haina lui, daca este uscata si este departata
de corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de obiectele
metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine;
De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare,
fara a se lua masurile necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda
iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de
electricitate; persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va
infasura mainile cu o haina uscata; in cazul cand nu are asemenea
obiecte, isi va pune sub picioare un covor de cauciuc
electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
B. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT

Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe pericolul inghitirii limbii sau al

inecarii cu voma in cazul unui lesin, accidentatul se aseaza in decubit ventral, ca in
imaginea urmatoare:

Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc

neted si comod; i se desface imbracamintea la piept si la gat, se iau masuri
pentru improspatarea aerului, se evacueaza din incapere persoanele de
prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac, se stropeste cu apa (nu
din gura !), i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. Medicul
trebuie sa fie chemat cat mai urgent.
In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un
muribund, i se va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii.
In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia,
bataile inimii, pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta.
Moartea poate fi adesea numai aparenta, dar cel accidentat va muri daca
nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se respiratie artificiala.
Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu, pana la sosirea
medicului, care, in aceste cazuri, trebuie chemat urgent.
Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv
C. PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA
EXECUTAREA RESPIRATIEI ARTIFICIALE
Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu
respira deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca
respiratia se inrautateste. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie
inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent si se continua apoi
fara intrerupere.

Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar :

Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care
impiedica respiratia (gulerul de la camasa, fularul), sa se desfaca
cureaua de la pantaloni.
sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa
se inlature protezele dentare daca exista);
Daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie deschisa, in care
scop falca inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da
primul ajutor aplica cele patru degete de la ambele maini in spatele
colturilor falcii inferioare, apoi, prin apasarea degetelor mari deasupra
marginii falcii, aceasta este impinsa in afara, astfel ca dintii
maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior.
In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura,
atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se
va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii
se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza dintii. (Inainte de a se folosi
lama metalica/lingura, se inveleste cu un material textil pentru a proteja
dantura. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn.)
Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii:

1 2

3
 D. METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura Este cea mai buna metoda pentru
ca este usor de invatat si practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de
toate varstele. In plus, ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur.

Gura la gura
Eliberarea cailor respiratorii

Gura la nas
 Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii:

- Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata.

- Plasati corpul accidentatului pe spate, astfel incat pieptul sa fie in extensie
- Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie
inspre inapoi (vezi imaginea anterioara);
- Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii, care
este deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta.
Acum se incepe respiratia artificiala:
- Cu o mana se strang narile accidentatului.
- Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc, apoi insufla aerul prin gura
accidentatului.
- Daca maxilarele sun inclestate, inca se mai poate folosi aceasta metoda,
aerul trecand printre dinti, altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas.
Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural, la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie, respiratia artificiala trebuie combinata cu masajul cardiac. In cazul
a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut - o data la 5 compresii
cardiace; In cazul unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspiratii dupa
fiecare 15 compresii cardiace. In cazul cand accidentatul este copil, ritmul de
respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut, se continua cu succesiunea de
2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului. Nu
pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica intarziere
poate fi fatal!
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de
compresie situat n partea inferioara a sternului. (apendicele xifoid - locul
de ntlnire a coastelor). La acest nivel se aseaza podul palmei uneia dintre
mini, aceasta fiind locul n care trebuie facute compresiunile toracice.
Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste
mna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.
Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie
paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel
nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cm (numarnd
cu voce tare, i 1 i 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe
trebuie sa fie de 60-80/min.

La copiii mici (pn la 4 ani) apsarea se va efetua mai domol doar cu 2 degete
dar cu o frecven mai mare 100/min.
 Primul ajutor in caz de hipotermie (expunere la temperaturi joase)
Hipotermia apare cand corpul uman se raceste si pierde caldura intr-o mai
mare masura fata de capacitatea lui de a o sintetiza. Temperatura
normala, luata intrarectal este intre 36.4 grade C si 37 grade C.
Simptomele initiale includ:
- frisoane
- pielea rece, palida sau de culoare albastra
- apatie (lipsa de interes sau grija)
- afectarea capacitatiilor intelectuale
- tulburari de echilibru
- tulburari de vorbire (pronuntie nedeslusita)
- parestezii (amorteli) la nivelul mainilor si degetelor
- dificultate in a indeplini sarcini.

Tratamentul hipotermiei usoare include scoaterea din mediul care a

determinat-o, folosind paturi calde, incalzitoare si sticle cu apa fierbinte.
Hipotermia moderata sau severa este tratata, de preferat, intraspitalicesc
de catre medici specialisti.
 Primul ajutor n hemoragii
Hemoragia este pierderea de snge provocat de ruperea unui vas.
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR:

NR. CRITERII DE TIPUL HEMORAGIEI SEMNE DE RECUNOATERE
CRT. CLASIFICARE
- Cnd sngele se scurge n interiorul corpului
I Dup locul unde 1. Hemoragie intern
apare 2. Hemoragie extern - Cnd sngele se scurge n exterior
- Cnd sngele se scurge n nituri
regulate,
II Dup tipul de 1. Hemoragie arterial - Este de culoare rou deschis
vas din care se - Este mai grav
- Cnd sngele curge continuu,
scurge sngele
2. Hemoragie venoas - Are culoare rou nchis, aproape negru
1. Mic - se pierde o cantitate de snge pna la 500
ml

2. Medie - se pierde 500-1000 ml de snge si apar

urmatoarele semne: agitatie, ameteli n
III Dup cantitatea
ortostatism;
de snge pierdut
3. Mare - cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml
iar semnele clinice sunt urmatoarele:
paloare, tahicardie, transpiratii reci,
hipotensiune arteriala, tahipnee;
4. Cataclismic - pierderi de snge de peste 1500-2000 ml,
TA nemasurabila, pacient inconstient;
 Semnele de recunoatere a hemoragiei interne:
Paliditate neobinuit (pielea devine ca ceara)
Anemia scoarei cerebrale (ameeli, vjituri n urechi, agitaie, lein)
Accelerarea pulsului
Sete puternic
Msuri de prim ajutor n hemoragiile arteriale sau venoase:
Se apas manual artera sau vena din care se scurge sngele
Se culc victima cu capul mai jos dect trunchiul
Se aplic GAROUL (ATENIE ! NTRE INIM I RAN)
Se noteaz pe un bileel data i ora aplicrii garoului
Se panseaz rana
Se trimite urgent accidentatul la spital

Msuri de prim ajutor n hemoragia nazal (epistaxis)

Accidentatul este dus la aer
Se aeaz pe scaun cu capul dat pe spate
I se aeaz o compres rece la rdcina nasului
I se apas puternic nasul pe partea care sngereaz
 Hemostaza
Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza. Ea poate fi spontana n cazul
unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai
multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza.
Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.
Hemostaza proviorie se poate realiza prin:
compresiune digitala
pansament compresiv
Garou
Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie
sa se aplice deasupra ranii n cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga
n cazul unei hemoragii venoase, tinnd cont de sensul circulatiei. Cnd
hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiune exercitata la distanta, se
poate folosi compresiune directa n care caz compresiunea vasului ce
sngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. Aceasta metoda nu
poate fi dect de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o
suplineasca si sa o completeze.
Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite
pentru a realiza o hemostaza provizorie. n lipsa unui pansament steril se
poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o crpa curata, peste care se
strnge pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam.

Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc.
Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se
putea controla prin alte metode (amputatie de membru).
Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile.
Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n
portiunea de membru situata dedesubtul lui.
Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la
complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie
atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu
urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului.
 Din 30-30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru
subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.

Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care
sngereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
ATENTIE! In caz de accidentare, se va asigura primul ajutor, se va
anunta seful locului de munca, si se va apela unul din telefoanele
urmatoare:
112-Serviciul comunicatii speciale (servicii reunite politie -pompieri-
salvare);
961-Serviciul salvare.