UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN

CONSTANȚA
FACULTATEA DE FARMACIE
PROGRAM DE STUDII FARMACIE
DISCIPLINA CHIMIE GENERALĂ ȘI
ANORGANICĂ

REFERAT
IMPLICAȚII BIOMEDICALE ALE
ELEMENTULUI MERCUR ȘI COMPUȘILOR
ACESTUIA

CADRU DIDACTIC COORDONATOR

ASIST. UNIV. DR. STOICESCU IULIANA
STUDENT
BĂDIȚĂ-VÎLCEA MIHAELA-TEODORA
ANUL I, GRUPA 1

CONSTANȚA
MAI 2019
 I. DATE GENERALE DESPRE
ELEMENTUL MERCUR ȘI COMPUȘII
ACESTUIA

I.1. Caracterizarea generală a grupei și sistemului periodic

căreia îi aparține elementul mercur
Mercurul se află în grupa 12 (a II-a secundară/ IIB) a sistemului
periodic cu simbolul Hg. Din punct de vedere al configurației, acest element
are atât în stare atomică, cât și în combinațiile sale, toți orbitalii d complet
ocupați.
I.2. Stare naturală
Mercurul apare în stare nativă în cantități foarte mici sub forma unor
picături în straturile bituminoase. Mineralul cel mai important al mercurului
este cinabrul, HgS, din care se și obține, dar el se mai întalnește și sub
forma mineralelor tiemanit, HgSe, sau calomel, Hg 2 Cl2 , în cantități mult
prea mici.
 Mineralul de mercur este prăjit la oxid, care este descompus în jur
de 500℃, când mercurul se vaporizează. Vaporii de mercur sunt trecuți prin
filtre speciale pentru reținerea prafului care ar împiedica unirea picăturilor
de metal lichid și după aceea sunt condensați. Mercurul astfel obținut, care
mai conține metale dizolvate ca Pb, Zn, Cd, Sn, Cu, Ag, Au este trecut prin
coloane cu HNO3 diluat pentru a le oxida, putând fi astfel îndepărtate, după
care este distilat la presiune redusă.
I.3. Metode de obținere
Tehnologia de extragere a mercurului cuprinde, în principal, operația
de prăjire oxidant volatilizantă și are loc la o temperatură de 700-750℃. În
timpul prăjirii sulfura de mercur se oxidează eliberând mercurul, după
reacția:

SHg + O2 →Hg + SO2

I.4. Proprietăți fizice
Mercurul este, la temperatură obișnuită, un lichid strălucitor, cu
punctul de topire foarte scăzut (-38,87℃) care emite vapori chiar și la
această temperatură, volatilitatea sa este unică pentru un metal atât de
greu.
Vaporii mercurului sunt formați din atomi și au o presiune de vapori
apreciabilă la 20℃, de 1,3 x 10−3 mm. Ceea ce este de remarcat este
solubilitatea sa atât în solvenți polari, cât și în solvenți nepolari, solubilitatea
în apă fiind 6,1 × 10−5 g×Kg −1 .
Din cauza marii sale volatilități, mercurul trebuie ținut în vase bine
închise și mânuit în spații bine ventilate.
I.5. Proprietăți chimice. Reactivitate.
Halogenii atacă mercurul la rece și formează, în funcție de cantitatea
de halogen, compușii în stare de oxidare (I) sau (II).
Mercurul nu se oxidează la temperatură obișnuită în aer uscat. În aer
umed, se acoperă cu un strat de oxid de mercur (I) de culoare cenușie.
Încălzit până la -300℃, se oxidează ușor trecând în oxid roșu de mercur (II)
care, încălzit în continuare, se descompune în metal și oxigen.
Mercurul se combină cu sulful, prin simpla majorare, trecând în HgS.
Mercurul se combină cu multe metale, cu unele mai greu, cu altele
mai ușor, ca, de exemplu, cu sodiu sau potasiu, cu care formează
amalgame. Deosebit de ușor mercurul formează amalgame și cu Ag sau Au,
destul de ușor cu Pb, Sn, Zn, Cd, ceva mai greu cu cuprul, iar cu Mn, Fe,
Co, Ni nu se aliază.
 Fiind situat în seria potențialelor electrochimice după hidrogen, nu
se dizolvă decât în acizi oxidanți. Acidul azotic (1:2) formează cu mercurul
azotat de mercur (II), iar dacă mercurul este în exces, formează azotat de
mercur (I):

3Hg + 8HNO_3→3Hg(NO3 )2 +2NO+4H2 O

6Hg + HNO3 →3Hg 2 (NO3 )2 +2NO+4H2 O
Acidul sulfuric concentrat fierbinte dizolvă mercurul, cu formare de
sulfat de mercur (II) și SO2 :

Hg + 2H2 SO4 →HgSO4 + SO2 +2H2 O

Mercurul formează doua serii de compuși: unele în stare de oxidare
+1 și altele în stare de oxidare +2.
I.6. Utilizările industriale ale elementului mercur și ale
compușilor acestuia
Mercurul este folosit în: termometre, barometre, manometre,
densimetre, pompe de vid, polarografe. Se utilizează drept catod la
electroliza clorurii de sodiu în vederea obținerii sodiului sau a hidroxidului de
sodiu. Deoarece la temperaturi înalte emite radiații care conțin raze
ultraviolete, se întrebuințează la confecționarea lămpilor de cuarț cu vapori
de mercur.
Amalgamele cu Na, Al, Mg sunt întrebuințate ca agenți reducători în
chimia organică, iar cele cu Ag și Sn, care se întăresc după câteva ore, în
tehnica dentară. Mercurul mai este întrebuințat și pentru extragerea Ag și
Au, prin metoda amalgamării.
 Mercurul, lânga utilizarea sa în formarea unor instrumente folosite
pentru măsurarea temperaturii, mai este folosit si în domeniul medical, în
medicina dentară. Întrebuințarea acestuia în domeniul medical constă în
prepararea plombelorc cu mercur, foarte utilizată cu ani în urmă.
 II. IMPLICAȚIILE BIOMEDICALE ALE
ELEMENTULUI MERCUR ȘI COMPUȘILOR SĂI
II.1. Surse alimentare ce conțin elementul mercur și compușii
acestuia
În timp ce fructele de mare par să fie de cea mai mare preocupare
pentru contaminarea cu mercur, unele cercetări au indicat și alte alimente
care ar putea conține toxina. Un studiu publicat în Food Chemistry în 2014
a descoperit niveluri nesigure de mai multe metale toxice, inclusiv
mercurul, într-un procent mic de orez și ciuperci comestibile din China. Ca
o posibilă soluție, cercetătorii din 2018 au constatat că adăugarea de sulf
și de fier în orez a scăzut cantitatea de mercur din sol. Rezultatele lor au
apărut în Jurnalul Soiului și Sedimentelor.
II.2. Necesarul zilnic de mercur pentru organismul uman
Dozele săptămânale sunt de 0.15 mg mercur total pe kilogram corp
persoană. Mercurul este uşor absorbit în plămâni unde rămâne până la 7
ore, înainte de a fi oxidat de către oxigen şi trece sub forma ionică în
sânge. Ţinându-se seama de concentraţia mercurului în creier, distribuţia
acestuia în organism şi de viteza de excreţie, s-a considerat ca fiind mai
adecvat un nivel de 0.05 mg/kg corp.
II.3. Afecțiuni datorate lipsei elementului mercur din
organismul uman și mod de manifestare a bolii

Mercurul, fiind un metal foarte toxic pentru organismul

uman, nu produce niciun simptom sau vreo boală dacă nu
este acumulat din alimente. Lipsa acestuia din organism fiind
benefică pentru buna funcționare a tuturor organelor corpului
uman.
II.4. Afecțiuni datorate excesului de mercur în organismul
uman și mod de manifestare a bolii

Ingerarea acută în doze mari de mercur anorganic provoacă

coroziune gastrointestinală severă cu greață, vomă, hematemeză și durere
abdominală. Pot apărea ulterior insuficiență renală acută, șoc și colaps
cardiovascular. Nivele mai reduse de expunere cauzează forme mai
blânde, cu inflamație gastrointestinală, gingită și pierderea dinților,
hipertensiune arterială, tahicardie și sindrom nefrotic.
II.5. Produse farmaceutice și/sau dermato-cosmetice
comercializate pe piața românească ce conțin mercur și
compușii acestuia

Unul din ingredientele cele mai periculoase, care se găseşte în

cremele şi săpunurile pentru iluminarea tenului este mercurul. Acesta este,
de asemenea, găsit în alte produse cosmetice, cum ar fi produse pentru
înlăturarea machiajului pentru zona ochilor şi în mascara.
Unii producători nu mai utilizează mercurul drept conservant în rimel
şi produsele de curăţare a machiajului, ca urmare a presiunii
consumatorilor. Cu toate acestea, în multe state continuă vânzarea
produselor periculoase, iar companiile de multe ori exclud mercurul din lista
ingredientelor.
 III. TOXICITATEA ELEMENTULUI MERCUR ȘI
COMPUȘILOR ACESTUIA PENTRU
ORGANISMUL UMAN, PENTRU
ORGANISMELE VEGETALE ȘI MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR

III.1. Doze letale pentru om, animale și pești

 La om, doza letală de mercur variază între 20-60 mg/kg corp.
 La animale, doza letală de mercur este de 2-78 mg/m3 .
 La pești, doza letală de mercur nu este cunoscută, deoarece
aceștia conțin o cantitate semnficativă de metale, cel mai bogat fiind în
conținutul de mercur.
III.2. Intoxicații acute și cronice cu mercur și compușii acestuia
și mod de manifestare a bolii

În intoxicaţia acută provocată de Mercur, se observă

următoarelemanifestări: inflamaţie dureroasă a tubului digestiv, cu:
- stomatită, gingivită, salivaţie, fetiditate a halenei;
- faringită;
- greţuri şi vomismente de materii filante şi sanghinolente;
- diaree sanghinolentă de tip dizenteric;
- albuminurie, hematurie, anurie;
- hemoragii polimorfe;
- slăbirea contracţiilor cardiace;
- încetinirea respiraţiei;
- sudori reci, vâscoase;
- colaps.
Moartea se produce în 24-30 ore în stările supraacute, în
următoarele 12-15 zile în cele acute.
 Intoxicaţia cronică cu plumb este cunoscută sub denumirea de
saturnism şi se manifestă prin tulburări nervoase, anemie, tulburări de
tranzit intestinal şi insuficienţă renală cronică. Tratamentul constă în
administrarea de EDTA şi vitamino-terapie – B1, B6 şi B12.
III.3. Antidoturi specifice și măsuri de prim-ajutor în cazul
intoxicației cu mercur și compușii acestuia

Antidotul folosit în intoxicaţia cu mercur este Dimecaprol, iar în

intoxicaţia cu vapori de mercur este D-Penicilamina. D-penicilamina este un
agent chelator stabil al metalelor grele, care favorizează excreţia urinară,
fiind un compus tiolic, produs prin hidroliza penicilinei, lipsind acţiunea
antimicrobiană. Formează, împreună cu cisteina, un complex disulfidic
solubil cu dizolvarea şi prevenirea formării calculilor cisteinici.
 IV. CONCLUZII

Simbolul Hg, despre care mercurul este cunoscut, vine de la

numele său grecesc, hidrargyrum , ceea ce înseamnă "argint lichid" -
pentru a reflecta suprafața strălucitoare a acestuia. Elementul este, de
asemenea, cunoscut sub numele de quicksilver pentru mobilitatea sa.
Numit după cea mai rapidă planetă din sistemul solar, mercurul a fost
cunoscut umanității de-a lungul vremurilor. Mercurul este un element foarte
toxic. Poate intra în corp printr-o rană deschisă sau prin inhalare sau
ingestie. Aceasta poate provoca daune nervilor, ficatului și rinichiului,
precum și o serie de alte simptome.
 În ciuda calităților sale toxice, mercurul poate fi în continuare util
pentru noi. Elementul conduce energia electrică și este utilizat în
comutatoarele electrice ale termostatelor și anumitor tipuri de ceasuri de
alarmă. Datorită densității și compactității sale înalte, mercurul este folosit
și pentru a face termometre, barometre și alte instrumente științifice. Cu
toate acestea, din motive de siguranță, utilizarea consumatorilor de mercur
în termometre a devenit mai puțin obișnuită de-a lungul anilor, deoarece au
fost introduse termometre digitale.
 VI. Bibliografie
[1] Chimia sistematică a unor elemente- Ticuța Negreanu-Pîrjol și Florina
Dumitru
[2] Chimie anorganică- Victoria Aldea și Valentina Uivarosi
[3]https://www.indiamart.com/proddetail/mercury-chemical-
6634358330.html
[4]http://www.referatele.com/referate/chimie/online8/Zinc-cadmiu-si-mercur-
--stare-naturala--obtinere--proprietati-referatele-com.php
[5] http://proalimente.com/contaminarea-produselor-alimentare-mercur/
[6] https://ro.nutrialhealth.com/foods-containing-mercury-3403
[7]https://www.academia.edu/21698619/Activitatea_biologic%C4%83_%C8
%99i_efectele_nocive_induse_de_mercurul_prezent_%C3%AEn_alimentel
e_de_origine_animal%C4%83_%C8%99i_vegetal%C4%83
[8]https://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/pestele-aliment-medicament-
otrava-catpeste-duce-intoxicatie-mercur-
1_525aada6c7b855ff563198b3/index.html
[9]https://www.timpul.md/articol/produsele-cosmetice-care-contin-mercur-
sunt-extrem-de-periculoase-34302.html
[10]https://www.activenews.ro/prima-pagina/Produse-cosmetice-pentru-
iluminarea-pielii-contaminate-cu-mercur-17630]
[11] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3514465/
[12] http://www1.udel.edu/chem/C465/senior/fall00/Mercury/health.htm
[13] https://www.romedic.ro/intoxicatia-cu-mercur
[14]https://www.scientia.ro/biologie/corpul-omenesc/3324-intoxicatia-cu-
metale-grele-plumb-mercur-arsen.html
[15] http://www.medicalstudent.ro/biochimie/hidrargirismul-intoxicatia-cu-
mercur.html
[16]https://www.medichub.ro/reviste/practica-veterinara-ro/tratamentul-de-
sustinere-si-terapia-antidotica-in-unele-intoxicatii-la-animale-id-451-cmsid-
69
[17] https://www.revistagalenus.ro/toxicologie/mercurul-si-intoxicatia-cu-
mercur/
[18] https://sanatatefaradoctor.ro/tag/intoxicatii-cu-mercur/
[19]
http://stiri.zeoliti.ro/stiri/Zeoliti_Afectiuni/Intoxicatia_cu_mercur_si_tratament
ul_cu_Zeoliti-263.html
[20] https://www.livescience.com/39232-facts-about-mercury.html
[21] https://www.thoughtco.com/mercury-element-facts-608433
VĂ MULȚUMESC!