“Leonardo DaVinci si memoria copilariei” Saint Anne, The Virgin and Child “Der Denker, Forscher und Poet” Alte lucrări: - Madonna Lisa Del Giacondo - Saint John the Baptist Sigmund Freud
Sigmund Freud (06.05.1856
– 23.09.1939) a fost un neurolog austriac, fondator al psihanalizei.
El a scris in 1910 un eseu
intitulat Leonardo da Vinci si memoria copilariei (titlu original : Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci), - un studiu psihanalitic cu tenta literara asupra lui Leonardo da Vinci si operei sale. “Leonardo DaVinci si memoria copilariei”
Interesul lui Freud in
Leonardo dateaza inca din schimbul de scrisori cu Yung unde, in 1989 a afirmat ca “probabil cel mai faimos individ stangaci a fost Leonardo,care nu a avut nicio legatura amoroasa. Este putin probabil ca Leonardo sa fi cuprins vreodata o femeie sau chiar sa fi avut relatii intime cu una, precum Michelangelo cu Vittoria Colunna.” Sigmund Freud a pornit de la o nota a lui Leonardo din Codex Atlanticus, in care acesta isi aminteste: "... printre primele amintiri din copilarie, mi se pare ca eram asezat in leagan si un vultur (in italiana nibbio) a venit la mine, mi-a deschis gura cu coada, si m-a lovit cu ea de mai multe ori peste buze..." Pornind de la aceasta nota, Freud a interpretat acest eveniment drept o fantezie, fantasma a artistului, privind un contact sexual oral. Conform teoriei sale, vulturul ar fi mama artistului, dat fiindca in scrierea antica egipteana, hieroglifa "mama" este simbolizata printr-un vultur. (zeita Mut) “Avem aici o aminitre din copilarie. Si una din cele mai ciudate. Nu doar pentru continut dar si varsta careia ii este destinata. Poate nu este intru totul imposibil ca omul sa-si aduca aminte o memorie din stadia orala dar cu siguranta nu poate fi considerata sigura. Daca privim din alta perspectiva, realizam ca scena cu vulturul este de fapt o fantezie, care si-a format-o in maturitate dar a transpus-o in copilarie “
Sigmund Freud (Leonardo
DaVinci si o amintire din copilarie,1910) Saint Anne, The Virgin and Child
Sigmund Freud a dezvoltat
aceasta teorie pornind de la o idee mai veche a sa, privind relatia dintre mama si pruncul alaptat, similara cu o felatie. Pornind de aici, Freud a analizat tabloul lui Leonardo de la Muzeul Luvru, Sf. Ana, Fecioara si Pruncul (1510-1513), facand observatia ca vestmintele Sfintei Fecioare seamana cu un vultur. De aici, a dedus ca toate acestea denota fantezii de "homosexual pasiv" ale artistului. Der Denker, Forscher und Poet Imediat dupa publicarea eseului, mai multi specialisti italieni au acuzat o eroare de traducere in editia in limba germana, cartea Mariei Herzfeld, Leonardo da Vinci, der Denker, Forscher und Poet, utilizata ca referinta de catre Freud, respectiv traducerea cuvantului nibbio prin vultur, care de fapt, in context s-ar traduce prin zmeu (de hartie). Cu toate acestea, cuvantul nibbio in italiana inseamna si gaie (pasare de prada inrudita cu vulturul, lat. Milvus milvus), astfel incat adeptii lui Freud au refacut imediat teoria privind pretinsa homosexualitate "pasiva" a lui Leonardo da Vinci. Cei mai multi specialisti, oameni care si-au dedicat intreaga viata studierii operei lui Leonardo, sustin totusi ca visul sau "profetic" este inspirat de Divina Comedie a lui Dante Alighieri, fiind de fapt o metafora extrem de raspandita in scrierile epocii, si ca toate teoriile lui Freud sunt simple fabulatii.
De altfel, insusi Freud, afland
despre eroarea de traducere, avea sa-i marturiseasca cu amaraciune lui Lou Andreas-Salomé in 1919 ca era una din cele mai bune scrieri ale sale. Madonna Lisa del Giacondo Freud a descris ipoteza ca pictorul s-ar fi folosit de modelul florentinei Madonna Lisa del Giocondo pentru a o portretiza pe mama sa Caterina de care a fost despărţit brutal în copilărie, ca ideal de maternitate. “În cazul în care capetele frumoase ale copiilor erau reproduceri ale propriei sale persoane, așa cum era în copilărie, atunci femeile zâmbitoare nu sunt altceva decât repetări ale mamei sale Caterina și începem să suspectem posibilitatea ca mama sa să posede zâmbetul misterios - zâmbetul pe care l-a pierdut și l-a fascinat atât de mult când a găsit-o din nou în doamna florentină " Saint John the Baptist Imaginea androgenă a Sfântului Ioan- Freud a atribuit zâmbetul misterios din imagine gasirii secretului iubirii... "Este posibil," a încheiat Freud, "că ... Leonardo a negat nefericirea din viața sa erotică și a triumfat peste ea în arta sa, reprezentând dorințele băiatului, infatuat cu mama lui , așa cum se întâmplă în această uniune fericită a naturii masculine și feminine. "
Freud mai spune că, odată ce
Leonardo a terminat o pictură, înceta să mai aibă grijă de ea - o repetare a absențelor timpurii ale tatălui său. Bibliografie
“Leonardo DaVinci and a Memory of his Childhood” de Sigmund
Freud “A psychosexual stydy of an infantile reminiscence” de S Freud “Leonardo DaVinci” de Walter Isaacson “DaVinci’s Works” de Kenneth Clark
Alfred Adler și psihologia individuală în noul mileniu: Strategii, principii și modele operaționale care stau la baza gândirii fondatorului psihologiei individuale