ERGOTERAPIA IN

REABILITAREA
BOLNAVILOR PSIHICI

 CONF DR VERONICA OPREA

 Cerinte/ precautiuni in
reabilitarea psihiatrica
 Definitie reabilitare
 un ansamblu organizat de masuri medico-
psiho-sociale care sa permita reintegrarea
durabila, intr-o existenta cat mai apropiata
de normal si cu un grad cat mai redus de
dependenta sociala.

 Psihiatria dispune de o importanta lege

ergoterapeutica si juridica: “exploatarea
bolnavului psihic de catre cei valizi este
pedepsita prin lege”.
 ACTIVITATI
ERGOTERAPEUTICE
 RESURSE
UMANE
GRUPURI TINTA;
-BOLNAVI CRONICI PSIHICI (QI SI
INTEGRITATE FIZICA
ACCEPTABILE)

-BOLNAVI ACUTI (AFLATI IN FAZA

DE CONVALESCENTA STABILA)

ECHIPA MULTIDISCIPLINARA:
medic psihiatru, psiholog,
 RESURSE MATERIALE:
 Institutiile si organizatiile implicate (cadrul
organizatoric):
 1.-Spital: organizat pe “comunitati
terapeutice”asigura revenirea treptata la conditia si
climatul social caruia bolnavul i-a apartinut
anterior(revenirea treptata la libertatea de actiune si la
munca).
 2.-Stationarul de zi, cabinete si LSM: se preocupa de
bolnavii ambulatori (cu FO).
 3.-Ateliere protejate in intreprinderi de stat sau
private
 4.-Ateliere de psihoterapie/ ergoterapie
private(autofinantate), comunitati si organizatii
non-guvernamentale care sunt legal implicate in
reabilitarea bolnavilor cu handicap neuropsihic cronic.
 5.-Ergoterapia la domiciliul bolnavului: necesita
implicarea activa a asistentului social, ergoterapeutului
si a familiei
 RESURSE FINANCIARE

suficiente si constante rezultate din:

 -coplata serviciilor,

 -bugetul de stat si al asigurarilor

sociale,
 -contributii din surse non-
guvernamentale
 - resurse proprii
 REGULI DE BAZA in organizarea ERGOTERAPIEI:
 -pe durata ergoterapiei asistenta va fi medicala,
pedagogica, sociala si ocupationala
 -persoanele cu retard mental beneficiaza de aceleasi
drepturi (si partial obligatii) ca si persoanele normale
 -scopul principal al programelor ergoterapeutice este
“normalizarea” si “integrarea durabila”
 -obiectivele principale ale “normalizarii” sunt:
 -dreptul sa traiasca cat mai normal (locuinta
proprie, familie, apartenenta la un grup social)
 - convietuire intr-o lume bisexa
 - DREPTUL LA MUNCA:ritm zilnic de lucru normal
intr-o ambianta diferita de cea in care traieste
 - dreptul la optiuni privind petrecerea timpului
liber
 - NU SE INDICA:
 -activitati care implica stereotipuri de munca
neinteresante(monotone)
 -impunere fortata a unor activitati ( poate
permite obtinerea unor produse, dar
intotdeauna slabe dpv competitiv)
 -cea mai dificila problema la debutul
ergoterapiei este de a genera un prim
impuls/dorinta pentru munca/o activitate
folositoaare si ulterior de a-l mentine si dezvolta
 -constituire grupului ergoterapeutic(numar
indivizi, omogenitate) este dificila in cazul
bolnavilor cu suferinte psihice
 MONITORIZARE SI CONTROL:
 -liderul grupului este de regula un psiholog( cadru
medical instruit, ergoterapeut) care formuleaza
indicatiile in legatura cu activitatea ocupationala,
initiaza discutii si analize referitoare la produsul
muncii si raporturile interumane din grup,
efectueaza psihoterapie individuala si de grup
permanenta,
 -este necesara stabilirea statutului bolnavului in
grupul de lucru:bolnav in tratament, membru activ
creator de bunuri, membru executant pe durata
predeterminata(consolidarea rezultatelor
reabilitarii si reangajarea in munca).
 -cea mai dificila problema in cazul bolnavilor
cronici psihici, ramane reinsertia lor socio-
familiala (perioada in care se cere continuarea
monitorizarii riguroase si socioterapie)
 PRINCIPII GENERALE
ERGOTERAPEUTICE
 Dozarea efortului fizic: se trece progresiv de la cateva ore/zi la un
program de 8 ore chiar si la 2-3 schimburi de lucru.
 Se asigura un ritm de munca adecvat cu pauze de odihna si de masa.
 Purtarea echipamentului de protectie adecvat (in functie de tipul muncii
prestate si de sezon) este obligatorie.
 Control medical se efectueaza zilnic(sau ori de cate ori se impune)
pentru a evita accidentele sau complicatiile bolii de baza( sau alte
agravari).
 Nu se admite munca bolnavului in locuri periculoase( la inaltime, in
prezenta surselor de electricitate, de flacara, in zona lacurilor, puturilor
etc).
 Uneltele folosite trebuie sa fie ergonomice, fara defecte/sau reparatii
improvizate.
 In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul
poate fi orientat catre unitati economice reale (locuri de munca
protejate) unde este supravegheat de catre specialistii din
ambulatoriu(LSM, POLICLINICA).
 In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul
poate fi orientat catre unitati economice reale (locuri de munca
protejate) unde este supravegheat de catre specialistii din
ambulatoriu(LSM, POLICLINICA).
 ERGOTERAPIA IN SPITAL:

 1.OCUPATII CURENTE:
 -activitati organizatorice si autogospodarirea
serviciului: saloane atelier cu activitati si
responsabilitati privind; autoingrijirea, curatenia,
spalatul hainelor/lenjeriei, mici reparatii,
ingrijirea spatiului interior etc.
 2.FERMA AGRO-ZOOTEHNICA:
 -ingrijirea animalelor mici/mari, a pasarilor
 -cultivarea si ingrijirea florilor (rasaduri,
sere,ronduri, parcuri)
 -munca pe terenuri agricole arondate serviciului
de ergoterapie din spitale(cultura cerealelor,
legumicultura, pomicultura, viticulture, cositul
ierbii/fanului).
 ERGOTERAPIE IN
STATIONARUL DE ZI:
 Stationarul de zi asigura legatura dintre
spital si ambulator.
 Bolnavii inadaptabili, incomplet recuperati
pentru profesie sau societate (nu pot lucra
in conditii normale dar pot desfasura o
activitate dirijata) sunt tratati si
supravegheati prin stationarul de
zi:bolnavii vin si pleaca zilnic dupa un orar
de activitate:7.30-16, cu pauze de masa la
pranz, alte pauze de odihna.
 Organizatoric, stationarul de zi reprezinta
compartimentul nucleu in organigrama
unitatilor cu paturi (legatura functionala
cu spitalul).
 LSM( judetene):sunt structuri tehnice si organizatorice de
aplicare a tratamentului ambulator (dispensarizarea
bolnavilor cu afectiuni psihiatrice cronice) prin;
 -cabinete de psihiatrie, socioterapie, psihoterapie,
logopedie, consultatii paraclinice.
 -atelierele de ergoterapie pot aplica cu succes asa
numitele “terapii ale creativitatii”:
 -meloterapia
 -dansterapia
 -playterapia
 -artterapie
 -confectionarea obiectelor de artizanat, papusi,
marionete,bibelouri, margele etc.

 Socioterapia institutionala: urmareste cointeresarea

bolnavului fata de grup si societate prin munca.

 Psihoterapia aplicata in toate atelierele de ergoterapie

(individual sau de grup), urmareste stabilirea unei relatii
speciale de comunicare (in special verbala), cu scopul de a
trata tulburari psihice cauzate sau agravate de factori
psihosociali.
 :
CLASIFICAREA METODELOR
PSIHOTERAPEUTICE
 1.TERAPII RELIGIOASE (SAU FIDEISTE): se
folosesc( rar ) metode ca miracolele,
exorcismele, meditatia etc.
 2.TERAPII MAGICE:se bazeaza pe
parapsihologie, magnetismul animal,
fluidoterapie.
 3.TERAPII PSIHAGOGICE: utilizeaza
persuasiunea, directionarea morala, analiza
existentiala, creativitatea prin ergoterapie,
art- terapie, socioterapie de grup, familie,
institutie.
 4.TERAPII DE SUGESTIE: hipnoza, alte metode
de deblocare a automatismelor psihologice
(ex. reveria, narcoanaliza, relaxarea,
trainingul).
 5.PSIHOTERAPIE DE
RELAXARE
 Metode:
 Training autogen (metoda Schultz) = cea mai veche/folosită. Se
bazează pe o serie de exerciţii prin care se obţine o deconcentrare
punând în joc sistemul muscular, vascular, respirator abdominal.
Fiecare serie de exerciţii permite trecerea progresiva la un exerciţiu
următor mai complex.
 Indicată în: tulburări psihosomatice, nevroze motorii, stări de anxietate.
Se poate practica în grup.
 Metoda Jacobson. Se bazează pe o serie de exerciţii care favorizează
alternarea stării de tensiune şi relaxare după un model pedagogic.
 Această succesiune porneşte de la braţe, apoi relaxarea frunţii, ochilor,
organelor fonatorii, controlul respiratiei.
 Biofeedback.
 Definiţie: metodă de autocontrol şi de relaxare bazată pe înregistrarea
unor fenomene fiziologice involuntare şi transformarea lor în semnale
perceptibile cu scopul de a fi folosite ca indicatori ai stării de relaxare şi
de evidenţiere a autocontrolului.
 Stimul →organism→raspuns fiziologic: (vasodilatatie, modificarea
tonusului muscular, normalizarea respiratiei, controlul TA).
 Elementele curative comune ale acestor
psihoterapii sunt:
 -relatia de incredere(relatia cu un specialist
incarcata emotional, favorizeaza transferul de
energie cu descarcare afectiva psihotica)
 -un cadru protejat in care bolnavul poate trai,
exprima ganduri si sentimente, se poate
exterioriza fara teama de consecinte.
 -interventia activa a terapeutului permite
explicarea intamplarilor si a problemelor
conflictuale din viata bolnavului
 -descatusarea starilor emotionale cu
redobandirea increderii in sine, prin trairea unor
experiente si reusite.
 Clasificarea retardului
mental
 QI > 130: inteligenţă foarte înaltă
 QI = 120-129: inteligenţă superioară
 QI = 110-119: inteligenţă peste medie
 QI = 90-109: inteligenţă medie
 QI = 80-89: inteligenţă sub medie
 QI = 70-79: inteligenţă de graniţă
 QI = 50-69: retard mintal uşor
 QI = 35-49: retard mintal moderat
 QI = 20-34: retard mintal sever
 QI < 20 : retard mintal profund
 Aspecte legislative:
 -in anul 2004: 999 persoane cu handicap din totalul de
357.878 (0,28%) erau angajate in cele 48 unitati
protejate, aprobate de ANPH.
 -Lg. 102/1999, modificata si completata cu Lg.
343/2004, reglementeaza facilitatile si conditiile de
angajare pe piata muncii a persoanelor cu handicap.
 -daca angajarea nu este posibila, legislatia stabileste
conditiile integrarii prin intermediul unui sistem
protejat in:
 -Centre de lucru : persoanele care au aptitudini si
capacitati limitate, pot desfasura unele activitati fara
caracter productiv. Aceste activitati permit dezvoltarea
de calitati profesionale, functionale, sociale in
conformitate cu pregatirea lor profesionala si
capacitatea fizica si intelectuala.
 -Munca la domiciliu: implica din partea angajatorului
asigurarea transportului materiilor prime si a
materialelor utilizate in activitatea productiva,
precum si a produselor finite realizate. Comunicarea
cu pacientul angajat se face direct sau prin
intermediul mijloacelor curente (telefon, e-mail).
 -Ateliere protejate: spatii adaptate corespunzator
nevoilor persoanelor cu handicap care desfasoara o
activitate ocupationala. Conform legislatiei in
vigoare, unitatile protejate pot fi:
 -agentii economici cu personalitate juridica,
indiferent de forma de organizare si de proprietate,
care au cel putin 50% din numarul total de angajati,
persoane cu handicap incadrate cu contract
individual de munca.
 -sectii, ateliere sau alte structuri fara personalitate
juridica din cadrul agentilor economici sau din
cadrul organizatiilor nonguvernamentale, care au
contabilitate proprie si cel putin 50% din totalul
numarului de angajati, persoane cu handicap
incadrate cu contract individual de munca.
 -asociatii familiale:asociatii sau fundatii fara scop
lucrative, constituite din cel putin o persoana cu
handicap, care este autorizata sa desfasoare
activitati economice independente, cu conditia
achitarii contributiilor la asigurari sociale prevazute
de lege(art. 39. OUG nr.102/1999.)
 Deficiente ale sistemului
 -absenta programelor de formare prin si pentru integrare
profesionala si a deprinderilor sociale(abilitati necesare pentru
obtinerea si pastrarea unui loc de munca)
 -absenta agentului de mediere: specialist care acorda asistenta
persoanei cu handicap, pentru gasirea si mentinerea unui loc
de munca, identificarea altor potentiale locuri de munca,
negociaza cu angajatorul, consiliaza angajatorul in vederea
accesibilizarii locului de munca, face demersuri catre
autoritati pentru promovarea protectiei sociale active in
comunitate.
 -ineficienta comisiilor de integrare socio-profesionala a
persoanelor cu handicap
 -anacronismul nomenclatorului de meserii din tara noastra si
lipsa reformei din invatamantul scolilor profesionale
 -neimplicarea organismelor legislative si a altor
structuri(servicii publice, sociale, patronale) in dezvoltarea
retelei de ateliere protejate, aplicarea corecta a legislatiei
privind angajarea persoanelor cu disabilitati, transformarea
lor in intreprinderi sociale
 ATELIER ERGOTERAPIE