INTERFERENTA LUMINII

Neagu Maria-clasa a XI-a A

 DEFINITIE GENERALA
• Interferența reprezintă fenomenul de
suprapunere a două sau mai multe unde care
se întâlnesc într-un punct din spațiu. Pentru a
obține un fenomen de interferență staționar,
undele trebuie să aibă aceeași frecvență și să
fie coerente, adică să aibă o diferență de fază
constantă. În acest caz, în anumite puncte din
spațiu se vor forma zone cu aceeași valoare a
intensității rezultante numite franje de
interferență. Franjele pot fi de minim sau
de maxim, în funcție de valoarea  Irizațiile bulelor de săpun sunt datorate interferenței.
amplitudinii rezultante.
• Atunci când într-o zonă din spaţiu se suprapun unde electromagnetice provenite de la două
sau mai multe unde coerente se obţine o imagine constând din maxime şi minime de
intensitate luminoasă numită imagine de interferenţă. Prin unde coerente întelegem unde
între care există o diferenţă de fază constantă în timp.
• Fenomenul este similar cazului undelor mecanice. Exemplu de interferenţă pentru undele de
la suprafaţa apei:
• In cazul utilizării unei surse de lumină monocromatică de culoare albastră şi a unui sistem de
două fante prin interferenţa luminii provenite de la cele două fante se obţine o imagine de
interferenţă formată dintr-o succesiune de maxime luminoase (numite franje luminoase) şi
minime luminoase (franje întunecate).
• Există mai multe metode de obţinere a undelor coerente şi deci de realizare fenomenului de
interferenţă. Două dintre cele mai utilizate sunt:
• 1. Prin dvizarea fromtului de undă. Cel mai cunoscut este dipozitivul Young cu două fante.
Modul în care arată imaginea de interferenţă depinde de lumina folosită, de poziţia fantelor,
distanţa dintre fante şi distanţa de la fante la ecran. Fanta este o deschidere foarte îngustă şi
lungă.
• Prin divizarea amplitudinii frontului de undă. Cel mai cunoscut exemplu este lama cu feţe
plan paralele. O rază de lumină ajunsă pe o lamă cu feţe plan-paralele sau peliculă parţial de
reflectă parţial se refractă. Rază reflectată ajunge din nou la suprafaţă interferând cu raza
reflectată. În felul acesta se obţin culorile peliculelor şi baloanelor de săpun.