Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”

Facultatea Științe Militare

Catedra Artă Militară

Locțiitor șef catedră artă militară-

lector universitar nivelul (I)
colonel (r) Sergiu TIMERCAN
Care este obiectivul de studiu
al științei militare?
Care sunt componentele
științei militare?
 Tema 1
Fundamente ale ştiinţei militare şi
fenomenologia răzoiului.
Conceptul de ştiinţă militară.
 Lecția 2. Fenomenologia răzoiului.

Obiectivele lecţiei:
- să cunoască fenomenologia războiului;
- să aplice şi să adapteze cunoştinţele
obţinute la specificul ştiinţei militare naţionale.
1. Specificul stiinţei militare naţionale.
 Știința militară națională
- 1359-1812 – dezvoltarea componentei
practice;

-1812 – 1992 – perioada de stagnare;

- 1992 – 2015 – perioada de renaștere a

științelor militare.
 - se constituie o secție a Ministerului
Apărării care se ocupă de cercetarea
științifică;

- se formează și funcționează prima

instituție de învățământ, care are ca
misiune pregătirea cadrelor militare și
cercetarea științifică în domeniul științelor
militare.
25 IULIE 1992- CREAREA
LICEULUI MILITAR
03 Octombrie 1993

Colegiul Militar
Infanterie Artilerie Transmisiu
ni
În anul 2002, prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova,
Colegiul militar a fost reorganizat în Institutul Militar, cu formarea
ofiţerilor la 5 specialităţi:
Infanterie Artilerie Transmisiu
ni

Grăniceri Carabinieri
 La 19 octombrie 2010, Institutul Militar
a fost reorganizat în Academia Militară
,,Alexandru cel Bun”.
  ACREDITAREA ACADEMICĂ 2008
DOMENIUL 87
,,MILITĂRIE”

SPECIALITĂŢILE ACREDITTE

871.1 Infanterie
872.1 Artilerie
873.1 Transmisiuni
874.1 Grăniceri
875.1 Carabinieri

La 15 februarie 2008, academiei i-a fost înmînat

Certificatul de acreditare instituţională
  ACREDITAREA ŞTIINŢIFICĂ 2014

PROFILUL ACREDITAT:
,,Asigurarea securităţii naţionale – repere pentru
Republica Moldova”

CALIFICATIVUL ACORDAT:
Organizaţie competitivă pe plan naţional (categoria C)

La 27 februarie 2014, academiei i-a fost înmînat

Certificatul de acreditare ştiinţifică.
 Misiunile AMFA
- formarea şi pregătirea profesională a cadrelor de ofiţeri,
necesare Forţelor Armate ale Republicii Moldova;
- în corcondanţă cu prevederile Procesului de la Bologna
Academia Militară a Forţelor Armate asigură studii universitare
la: ciclul I, studii superioare de licență; ciclul II, studii superioare
de masterat și ciclul III, studii superioare de doctorat pentru
personal militar şi civil încadrat în serviciu în structurile de
securitate naţională;
- desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul Științelor
militare, potrivit solicitărilor Forţelor Armate ale Republicii
Moldova;
- perfecţionarea şi specializarea specialiştilor militari şi civili la
diferite cursuri;
- formarea sergenților și ofiţerilor în rezervă;
- studierea limbilor străine.
 Finalitățile de studii în AMFA
• Licență în științe militare cu specialitățile
infanterie, artilerie, transmisiuni;

• Master în științe militare specialitatea

securitate și apărare;

• Doctor în științe militare, specialitățile artă

militară și securitate și apărare.
2. Fenomenologia războiului.
”Războiul este o serie de catastrofe care
se termină cu o victorie”.

Georges Clemenceau
”Războiul este o chestiune mult prea
serioasă ca s-o încredinţezi militarilor.”

Roy L.Smith
”Războiul este totul, artă şi creaţie”.

Napoleon
 ”Războiul este:
- o problemă de o importanţă vitală pentru Stat;
- domeniu al vieţii şi al morţii;
- calea care duce spre supravieţuire sau spre
nimicire.
E necesar să fie studiat temeinic”.

Sun Tzu
“Războiul, oricât de mult ne-am teme
de el şi l-am condamna, este un produs
al societăţii omeneşti, este un fenomen
politic şi social foarte complex, cu
cauze numeroase şi determinări
multiple”
“Războiul nu este decât o modalitate de
rezolvare a unor situaţii conflictuale
prin mijloace violente.”
 În toată istoria omenirii, începând din 3600 p.î.
Hr.:

doar 292 de ani

a fost pace

au avut loc
14531 de conflicte armate

au fost peste
3 miliarde de victime
după II RM, S.U.A. au fost implicate
în peste 20 de conflicte şi 12
asasinate politice
 Conflictele lumii (1900-1910)
Spania vs. Maroc (1909)
• Pt enclavele Ceuta şi
Mellila

Nicaragua vs. Honduras

şi Salvador (1906)
Rusia vs. Japonia
(1904-1905)
Honduras vs. Nicaragua şi
• Pt Manciuria
Salvador (1907)
• H refuză plata
despăgubirilor de război şi
este invadată de către
Nicaragua
Maroc (1907-1908)
• război civil (revoltă
Columbia (1899-1903) împotriva muncitorilor
• Războiul celor 1000 de zile străini din Casablanca)
Uruguay (1904)
• război civil (liberalii vs. • Războaie coloniale
guvernul conservator) • război civil (blancos vs.
colorados)
 Conflictele lumii (1910-1920) I RM (1914-1918)
• Asasinarea lui Franz Ferdinand, la Sarajevo, de
către un srudent sârb, în vara anului 1914
• 2 blocuri: Puterile Centrale (Germania, Austro-
Ungaria, Italia) şi Antanta (Franţa, Marea
Britanie, Rusia)
• 3 fronturi: în Vest (franco-anglo-german), E
(germano-austro-ungaro-rus), Balcani (austro-
ungaro-sârb)

China (1911)
• Războaie civile

Mexic (1910-1920)
• război civil

Maroc (1911)
Paraguay (1911-1912)
• război civil
• război civil (dictatură
militară autoproclamată)
• Războaie coloniale
 Conflictele lumii (după 1945) sau
Războaiele ca politică externă americană
1947 – Grecia
- SUA intervin în sprijinul forţelor de
1999 –
dreapta, cuIugoslavia
74 000 t armament divers
1989 – Panama şi- 250 consilieri
intervenţia dinmilitari
Kosovo
- SUA îl elimină pe Antonio
Noriega, după zeci de an de
sprijin, acuzat de trafic de
droguri şi armament
1954 – Guatemala
- SUA elimină de la putere
guvernul cel mai democratic pe
care l-a cunoscut vreodată
1950 – Coreea
această ţară
- SUA intervine in
favoarea S, peste 2 mil
1980-1990 – Salvador 1950 – Puerto Rico de victime
SUA sprijină gherilele de stânga - SUA–înăbuşă
1965 mişcarea
R. Dominicană
de independenţă 1953 – Iran
- împotriva expansiunii - sprijină lovitura de stat împotriva
1981-1988 – Nicaragua 1986 – Libia
comuniste 1970 – Oman
premierului Mossadegh, în favoarea
- SUA sprijină forţele “contras”, - Tripoli acuzat că sprijină
-şahului
sprijinăadus
Iranul
dinînexil
încercarea
de la Roma
împotriva “sandiniştilor” aflaţi la teroriştii
putere
1991de–invadare
Irak a sultanatului
1958, 1982-1984 – Liban - operaţiunea “vulpea deşertului”
- susţinerea cu mii de infanterişti 1982-19841992-1995
– Libia– Somalia
1961 – Cuba 1961-1972 – Vietnam
marini guvernul proamerican - cade guvernul pro-american
- 1000 de exilaţi cubanezi, - bombardamente
1998 – Sudan antiteroriste
- împiedicarea expansiunii
1973 – Chile
antrenaţi de SUA, debarcă în G. - asisită la expulzarea şi masacrarea comunismului
1965 – Indonezia - bombardamente antiteroriste
- înlăturarea
Porcilor preşedintelui
cu scopul Salvador
de a provoca palestinienilor
Allende,
o rebeliune unicul preşedinte victorios - înlăturarea preşedintelui Sukarno
pe o platformă marxist-leninistă, în şi până în 1999, dominaţia supra
alegeri libere Timorului de Est
 Conflictele mileniului III

prezent - Columbia
• războaie civile vs.
diverse facţiuni politice

2003 - prezent - Iraq 2001 - prezent - Afganistan

• eliminarea regimului lui Saddam
Hussein
• situaţie rămasă neclară până astăzi
• după refuzul talibanilor de a-l
expulza pe Osama bin Laden,
SUA intervine cu autorizare ONU
• situaţie rămasă neclară până
astăzi
 Definiție

”Războiul este un fenomen politico-militar, care

reprezintă forma cea mai violentă de manifestare a
relaţiilor conflictuale existente la un moment dat între
grupări mari de oameni (popoare, naţiuni, state, coaliţii
de state, comunităţi sociale, etnice, religioase)
organizate din punct de vedere militar, care folosesc
lupta armată pentru atingerea scopurilor urmărite, ceea
ce conferă acestui fenomen un puternic caracter
distructiv”.
Manualul termenologiei militare al Armatei Naționale,
Chișinau 2013.
 Definiție

”Războiul este un act de forță menit să-l

oblige pe adversar să ne îndeplinească
voința”.
Carl von Clausewitz
 Determinantele războiului:

Economică Politică

Militară
Culturală

Socială
 3. Modernizarea ştiinţei militare.
Noua revoluţie în domeniul militar (RMA)
şi rolul ei în ştiinţa militară.
 Definiție

„O revoluţie în probleme militare (RMA) este o

schimbare de fond în natura războiului, determinată
de aplicarea inovatoare a noilor tehnologii care,
combinate cu schimbările profunde ale doctrinei
militare şi conceptelor operaţionale şi
organizaţionale, modifică radical caracterul şi
conducerea operaţiilor militare.“

Andrew Marshall,
director al Oficiului de Evaluare din Departamentul american
 Revoluţia în domeniul armamentelor

• Forma şi efectul loviturilor:

- de la masivitate la precizie
- de la incertitudine la certitudine.

• Nanotehnologia este în curs de a schimba

complet configuraţia acţiunii militare şi
reacţiei în teatru.
 Revoluţia în domeniul armamentelor

Noi tehnologii extrem de performante în domeniile:

- informaţiei
- cercetării
- recunoaşterii
- lovirii.
 INFODOMINAREA

 Permite controlul sistematic al ordinii

lumii - la nivel strategic, în impactul global al
strategiei – militar, geopolitic şi
geoeconomic

 Permite RMA integrarea operatorilor

bătăliei şi rapiditatea în luarea deciziilor şi
executării operaţiilor, dar şi integrarea
completă interarme
Concepţia americană
Domeniul doctrinal şi operaţional
 Arta militară

Principiile generale ale confruntării militare

sunt aproape neschimbate de sute şi chiar
de mii de ani
Arta militară
Influenţa tehnologiei asupra artei militare
 configurarea Războiul de
Noile câtorva noi mare
tehnologii modalităţi de
angajare a forţelor intensitate
 sporirea
volumului şi a
preciziei focului
 Joint Vision 2010 (JV 2010)

În revoluţionarea modalităţilor de
ducere a războiului, contează
tehnologia, dar şi calitatea
comandamentului, a personalului, a
structurilor organizaţionale şi a
conceptelor operaţionale

Generalul John Shalikashvili

 Tendinţe ale evoluţiei tehnologiei

 Precizia lovirii la distanţă cu toată gama de

vectori;
 Un evantai larg de efecte, de la neutralizare
la distrugerea ţintelor protejate;
 Tehnologii care să asigure invizibilitatea şi o
bună mascare a forţelor proprii;
 Sisteme de informaţii şi de integrare a
sistemelor (sisteme de sisteme).
 Manevra dominantă vizează

• modalitatea de a identifica, alege şi categorisi obiectivele, de a

stabili centrele gravitaţionale ale dispozitivului inamic şi de a le
lovi foarte precis, de câte ori este nevoie

• combinarea acţiunilor informaţionale (de război informaţional)

cu cele spaţiale, aeriene, navale şi terestre

• transportul rapid al forţelor şi, mai ales, al mijloacelor necesare

• alegerea tipului de acţiuni care se pretează cel mai bine lovirii

simultane a punctelor sensibile ale inamicului

• obţinerii succesului planificat

Angajarea precisă, protecţia integrală şi
logistica în reţea – sunt complementare
manevrei dominante, asigurându-i
consistenţă şi eficienţă.
Logistica trebuie să fie adaptabilă
situaţiilor, flexibilă şi precisă
 Protecţia trebuie să asigure
punerea în aplicare a conceptului
„pierderi zero“ (minime) şi
siguranţa acţiunii pentru toate
forţele şi nu doar pentru unele.
 Concept sistem de sisteme

SISTEME ȘI
C4I2SR
SUBSISTEME

- comandă - armament
- control - forțe
- comunicaţii - logistică
- computer - infrastructuri
- intelligence - cultură strategică
- informaţii - sisteme politice
- supraveghere
- recunoaştere
 Tema 1
Fundamente ale ştiinţei militare şi
fenomenologia răzoiului.
Conceptul de ştiinţă militară.
 Lecția 2. Fenomenologia răzoiului.

Obiectivele lecţiei:
- să cunoască fenomenologia războiului;
- să aplice şi să adapteze cunoştinţele
obţinute la specificul ştiinţei militare naţionale.
 BIBLIOGRAFIE

• General dr. Mircea MUREŞAN, General de brigadă (r) dr. Gheorghe

VĂDUVA. Războiul viitorului, viitorul războiului, București, Editura
UNAp, 2004;
• dr. Gheorghe VĂDUVA. Știința militară. Rolul științei militare în
managementul mediului de securitate și apărare în procesul de
modernizare a societății, București, Editura Universității Creștine
„Dmitrie Cantemir” Institutul de Studii de Securitate, 2011.
 Tema pentru seminar
Tema 1. Fundamente ale ştiinţei militare şi
fenomenologia răzoiului. Conceptul de ştiinţă
militară.

Problemel seminarului:
1. Știința militară: definiție, esența, obiectivul de
studiu.
2. Componentele științei militare.
3. Fenomenologia războiului.
4. Modernizarea ştiinţei militare.
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE ŞI
RĂBDARE!